Aspecte Radioimagistice Ale Osului Normal Si Ale Componentelor Sale

Download Aspecte Radioimagistice Ale Osului Normal Si Ale Componentelor Sale

Post on 21-Oct-2015

163 views

Category:

Documents

1 download

DESCRIPTION

radio

TRANSCRIPT

Aspecte radioimagistice ale osului normal si ale componentelor sale

Aspecte radioimagistice ale osului normal si ale componentelor sale

Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.Macroscopic toate oasele au:

- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare

- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost

Histologic, osul adult prezinta doua componente principale:

substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare, transparente la razele X

Substanta osoasa dura este constituita din matricea colagena proteica (fibrile+subst glico-proteica)care este suportul in care se depun sarurile minerale.

. Spatiile osului = lumenele sistemelor Havers si ale canalelor anastomotice ( pe acestea (canale Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate de tesut conjunctival moale si vase sanguine nutritive)

canalul medular, ocupat de maduva tesut conjunctival fibros tesut adipos (maduva galbena) tesut hematopoetic (maduva rosie)

+ Periostul = membrana conjunctivala transparenta la razele X, care inveleste osul si care, la extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.

1. Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos compact care inconjoara canalul medular.Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului

Tesutul osos compact este format din:

sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice concentrice) lamele complementare una care inconjoara diafiza in manson, sub periost alta situata spre canalul medular = endost; canalele Volkmann ( pe elementele precedenteRgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen

IRM: asemnal in toate secventeleCanalul medular

Rgr. banda radiotransparenta

CT: densitate tisulara, predominant grasoasaIRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)

Periost

Rgr, CT: nevizibil

IRM: asemnal2. Epifiza = tesut spongios,inconjurat de corticala epifizara Tesutul spongios este constituit din:

lamele osoase cu dispozitie aparent anarhica,care delimiteaza intre ele areole continind tesut moale medular.

trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul liniilor de forta, in raport cu functiile osului Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu ochiuri radiotransparenteCT: travee dense ce se intersecteaza in reteaIRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala acelasi aspect ca si compacta diafizara, dar foarte subtire

Osul lat se compune din corticale paralele (tablii) intre care este o spongioasa (diploe) exemplu: oasele craniului (unite prin suturi denumite sinostoze).

Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa spongioasa invelita intr-un manson periostic (vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire (oasele carpiene).

La nastere, toate oasele lungi, in afara de epifize, sunt osificate; diafizele sunt constituite din tesut osos primitiv in care trabeculele sunt dispuse intr-o retea neregulata.

Pe radiografii oasele lungi apar constituite numai din diafiza tubulara, delimitata la extremitati de linia de calcificare provizorie a cartilajului de crestere.

Cartilajul de crestere este radiotrasparent = banda transparenta de cativa mm, marginit de linia de calcificare provizorie. El este invadat de tesut conjunctiv, care se va transforma in os. Astfel este asigurata cresterea in lungime a diafizei.

Cresterea osului in grosime se datoreaza periostului si rezulta din activitatea osteogena a stratului conjunctival subperiostal ce ingroasa diafiza si se substituie treptat osului vechi.

Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta craniana) la acestea, tesutul osos apare direct in macheta conjunctiva si se extinde treptat, excentric, fiind modelat cu timpul in tesut lamelar.

METODE DE EXPLORARE

Radioscopia

Radiografia - 4 conditii:

1. regim de raze corect

2. efectuarea a minim 2 incidente

3. incadrare si pozitionare corecta a regiunilor de interes, cu prinderea in campul radiografic cel putin a unei articulatii4. explorare bilaterala a regiunilor simetriceMETODE DE EXPLORARE

Tomografia computerizata: date suplimentare si de mai mare finete asupra leziunilor osoase vizibile pe rgr.

caracterizeaza partile moi

prelucrarea imaginilor reconstructia 3D cu aprecierea corecta a volumului leziunilor reconstructii 2D pentru aprecierea leziunilor si in alt plan decat cel axialMETODE DE EXPLORARE

ANGIOGRAFIA : 2 situatii

Scop diagnostic pentru tumorile incerte ca punct de plecare si structura histologica identificarea pediculilor vasculari si a tipului de vascularizatie Scop terapeutic embolizare (prechirurgicala) chemoembolizare (aplicare directa a citostaticelor si chimioterapiei antitumorale, intratumoral)METODE DE EXPLORARE

SCINTIGRAFIA

sensibila, dar nespecifica

all body

METODE DE EXPLORARE

Artrografia (a) Artro-CT (b) : presupun explorarea unei articulatii dupa injectare directa intraarticulara a unui produs de contrast Utile in patologia tumorala sinoviala traumatica articularaMETODE DE EXPLORARE

+ Metode imagistice neradiologice: A. Ecografia

date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticularB. Rezonanta Magnetica investigatie de finete a partilor moi

date asupra maduvei osoaseMODIFICARI ELEMENTARE OSOASE

3 grupe:1. modificari de forma :

exostoza

hiperostoza

oedostoza

scoliostoza2. modificari de numar3. modificari de structura distructive

constructive

mixteEXOSTOZA Deformare a osului prin aparitia unei productiuni osoase, avand aceleasi elemente morfologice cu osul normal (corticala si spongioasa) si care se afla in continuarea structurilor normale ale osului pe care se dezvolta.

Determina modificari de dimensiune ale osului la locul de aparitie

Poate produce modificari ale tesuturilor moi inconjuratoare.

HIPEROSTOZA Ingrosare segmentara sau totala a unei piese scheletice.

Determina modificarea formei osului

Determina modificari ale tesuturilor moi

Determina modificari ale dimensiunilor osului

OEDOSTOZA

Deformarea osului prin impingerea compactei sau corticalei osului de catre o modificare de structura cu dezvoltare lenta

Se mai numeste si os suflat

Se insoteste de cresterea in diametrul transversal al osului

Se poate insoti de modificari de parti moi

SCOLIOSTOZA

Incurbare a osului datorata de obicei unei modificari de structura a acestuia.

Determina intotdeauna o modificare a axului osos.

MODIFICARI DE DIMENSIUNI APLAZIA (AGENEZIE):

-absenta unei sau mai multor piese scheletice.

-se datoreaza lipsei de aparitie a nucleilor de formare a osului respectiv

-dgn. dif. cu ablatia chirurgicala a osului HIPOPLAZIA:

-existenta unui os cu dimensiuni reduse, dar cu dezvoltare armonioasa a acestuia (oasele piticilor).

-forma si structura osului sunt normale.

HIPERPLAZIA:

-este consecinta dezvoltarii exagerate a unui os.

-piesa scheletica apare normala ca forma si structura dar cu toate diametrele crescute.

-hiperplaziile si hipoplaziile pot fi leziuni monostice, dar si poliostice sau generalizate.

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE

Demineralizare= diminuarea sarurilor fosfo-calcice la nivelul matricei proteice osoase, cu pastrarea integritatii acesteia (reversibila)

Evidenta RADIOLOGIC la o pierdere mai mare de 30% din continutul normal de saruri PCa.Radiologic: in spongioasa: scaderea grosimii traveelor cu cresterea spatiilor dintre travee si accentuarea transparentei afectarea compactei poate merge de la discreta diminuare a opacitatii (se subtiaza) pana la aspect de spongiozare Distributie:

difuza generalizata dezechilibru metabolic general, cu rezultat activarea mecanismelor de mobilizare a calciului din schelet.

localizata cauzata de factori locali producatori de hipo-/ hiperperfuzie inflamatori

infectiosi

tumorali

parazitari

mecanici

Exemple: Artrita hiperperfuzie locala ca raspuns inflamator ( metabolizarea sarurilor PCa ( scaderea concentratiei in segmentele vecine articulatiei ( demineralizare

Fractura : demineralizare prin efecte locale + demineralizare prin imobilizare Osteoporoza:

- este caracterizat prin mas osoas redus i o arhitectur trabecular deteriorat, ceea ce duce la creterea fragilitii osoase i la apariia fracturilor. -se deosebeste ca entitate de demineralizare: masa osoasa joasa cu alterarea microarhitecturii osului.

Semne radiologice:

-os spongios: travee reduse numeric si dimensional cu intensitate redusa si areole mai largi.

-os compact: corticala subtiata

largirea canalului medular

-oasele lungi se incurbeaza -la nivelul vertebrelor: accentuarea cifozei

largirea spatiilor intervertebrale prin tasarea corpurilor vertebrale

vertebrele devin cuneiforme

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE

Osteoliza

presupune lipsa de structura osoasa prin activarea osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si mobilizare a sarurilor PCa activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme:

modificari tip metabolic local (inflamatie)

dislocarea elementelor osoase normale (ex. proliferare tumorala)+ combinate (osteomielita)

Diagnosticul poate fi sugerat in functie de

Sediu:

diafizar, metafizar, epifizar

cortical, spongios, canal medular

Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) + modificare de forma a osului asociata Contururi:

nete cu scleroza periferica (tip IA)

nete fara scleroza periferica (tipIB)

sterse, multiple = aspect mancat de molii

(tip II)

microgeode, punctiforme, flu = aspect permeativ (tip III) Matrice: omogena / septata / calcificata

2. Osteoliza:

Modificarea radiologica elementara in care componenta minerala si proteica sunt distruse pe un teritoriu osos in totalitate. RX: arie de resorbtie osoasa de dimensiuni variabile, cu contur bine precizat sau sters, regulat sau neregulat, uneori determinat de un lizereu osteosclerotic, alteori de structura osoasa din jur, in interiorul carora macrostructura osului este complet disparuta.

Aria de osteoliza poate fi localizata periferic, afectand conturul osului:

-diametrul > profunzimea =EROZIUNE

-profunzimea > diametrul leziunii =CARIE

-leziunea este situata central, neafectand conturul osului = LACUNA OSOASA.

-leziunea osteolitica este localizata subcortical = GEODA OSOASA

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE

Osteonecroza= leziune secundara hipoperfuziei sau lipsei de perfuzie intr-un teritoriu osos

septica

aseptica

la nivelul epifizelor = osteonecroza aseptica

la nivelul diafizelor, metafizelor = infarct osos la copil, osteonecroza ncl. epifizari = osteocondroza 3. Osteonecroza:

-in teritoriul din imediata vecinatate a stopului vascular = edem cu demineralizare rapida si osteoclazie.

-teritoriul afectat direct de moartea biologica, isi pastreaza conc. de saruri de calciu si nu este fagocitat, ramanand ca fragment osos in centrul zonei de lichefiere necrotica = sechestru osos RX: zona de liza intr-un teritoriu cu demineralizare circumscrisa, avand in interior un sechestru osos.LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE

Atrofia prin presiune= caracterizata prin lipsa de substanta osoasa, generata de actiunea prelungita a unui element compresiv de vecinatate (adeseori vascular)

= presiunea mare determina la locul de actiune edem cu instalarea demineralizarii

= la periferie apare osteoscleroza compensatorie din interior spre exterior (ex. chist osos)

dinspre exterior spre interior (ex. sa turceasca balonizata in adenomul hipofizar)LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZA:se mai numeste si condensare osoasaIn functie de componenta osoasa interesata, deosebim:Endostoze formare de os la nivelul endostului compactei- intotdeauna are loc pe conturul intern al compactei spre canalul medular.

Radiologic:

ingrosarea compactei

ingustarea canalului medular

Spongioscleroza intereseaza componenta spongioasaRadiologic: ingrosarea traveelor preexistente

cresterea numarului traveelor

scaderea numarului areolelor

scaderea transparentei specifice osului spongios

evolutia pana la aspectul de compactizareOSTEOSCLEROZA Leziunile de tip osteosclerotic pot fi:

-monostice, monotope

-monoostice politope

-poliostice

Insule opace cu aspect de tesut osos compact cu contur net sau sters, neregulat.

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE

= formare de os nou la nivelul periostului in afara procesului normal de crestere in grosime a osuluiIn functie de aspectul radiologic:

unilamelara (specifica proceselor inflamatorii)

plurilamelaraa.inflamatie

b.sarcom Ewing

spiculata (t. maligne)apozitii periostale (triunghi malign Codman)

B. PERIOSTOZA:

-lineara: opacitate lineara bine conturata, regulata, dubland conturul extern al osului, avand o intensitate similara cu a structurii osoase pe care o insoteste.

-lamelara: multiple opacitati liniare, cu aceleasi caracteristici ca ale periostozei liniare cu distributie paralela cu conturul osului si intre ele.

-pinteni periostotici: opacitati de forma triunghiulara bine conturati; la periferia locului de efractie a corticalei de catre tumora maligna.

-spiculii: opacitati lineare sau triunghiulare dispuse in unghiuri variabile fata de conturul extern al osului , de dimensiuni de cativa milimetri; tumori + procese inflamatorii foarte agresive.2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os = OSIFICARI HETEROTOPE

=poate apare in muschi, ligamenteOsificari heterotropeOSTEOFITE

-la periferia suprafetei corpului vertebral tinand de ligament, apare o structura osoasa de forma mai frecvent triunghiulara cu baza pe corpul vertebral.

-factori mecanici care actioneaza asupra sist. ligamentar intervertebral- hemoragii si edem ; transf. tes conj. in tes. osificabil.

SINDESMOFITEosificare heterotropa interesand sistemul ligamentar intervertebral.

-apare o srtuctura osoasa ce face legatura intre doua sau mai multa corpuri vertebrale fara continuitate cu structura osoasa a vertebrei.PATOLOGIA TRAUMATICA OSTEOARTICULARA

Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:

Entorsa (neevidenta in conventional) Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a 2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie) Fractura(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsulo-ligamentar, fie ale componentelor scheletice)

Informatii suplimentare sunt aduse de ecografie si IRM metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita injectare de produsi de contrast)

Fracturile

= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheleticeClasificare:1. dupa aspectul traiectului de fractura

Complete presupun interesarea tuturor componentelor unui os - simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua componentele osoase)

- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)

- tasare ( corp vertebral)

Incomplete solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia anterioara/ compacta + spongioasa); traiectul de fractura nu separa in totalitate fragmentele fracturate.

2. dupa mecanismul de producere

Traiectul de fractura: dupa pozitia si forma sa fata de axul osului:

Transversal

Oblic

Longitudinal

Spiroid

Deplasarea fragmentelor de fractura:

Angularea

Translatia (deplasarea laterala)

Incalecarea

Rotatia

Telescoparea (intrepatrunderea)

RX= examen de prima intentie: simplu, ieftin, informativ

= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in evaluarea postterapeutica si stabilirea vindecarii.Radiografia corect interpretata:

Aspect rx.: banda radiotransparenta sediul fracturii

aspectul fracturii (completa, incompleta, traiecte, grad de deplasare)

precizarea raportului cu structurile invecinate

precizarea pozitiei fragmentelor la distanta de os dar in ax angulate telescopate, incalecate, angrenate cresterea distantei dintre fragmente prin interpunere de parti moi torsionare frecvent la nivel tibial

stabilirea contextului (os normal/ patologic) traiect intraarticular ( modificare la nivelul sinovialei si spatiului articular ( anchiloza)

leziuni asociate: hemartroza CT :

evaluarea si pozitionarea 3D a fragmentelor in focarul de fractura fracturile cominutive traiect intraarticular

fracturile ce necesita protezare evaluarea interesarii partilor moi adiacente

evaluarea complicatiilor (anchiloza, pseudoartroza, osteita)

Scintigrafia

sensibila, dar nespecifica

IRM:

leziunile articulare

cazuri incerte, fr. oculte

compresia medulara prin fractura vertebrala complicatii: osteonecroza, algodistrofie

Tipuri particulare de fracturala copii:

fractura in lemn verde incurbarea diafizei unui os lung care se poate fractura unilateral, la nivelul compactei care devine convexa.

fractura subperiostala are sediul diafizar, insa sunt afectate ambele compacte; periost integru

decolarea epifizaraa. Fractura de oboseala/ stress dupa solicitarea repetata asupra unui osEx:

fractura cosasului = sub insertia bicepsului pe ulnafractura maratonistului = fractura de metatarsianb. Fractura luxatie se produce o deplasare a fragmentului fracturat in apropierea unei suprafete articulare

de regula apare la jonctiunea diafizo-epifizara, in apropierea articulatiilor cu mobilitate mare

Vindecarea1. formarea calusului fibroproteic

organizarea hematomului intre fragmentele de fractura sub forma de coagul, apoi retea de fibrina

hiperemie importanta (mobilizarea sarurilor PCa din fragmentele implicate in focarul de fractura2. formarea calusului conjunctiv

calusul e invadat de fibroblasti ce produc fibre de colagen + existenta de saruri minerale (se creeaza conditiile osteogenezei

are loc o contractare a componentei moi, cu apropierea segmentelor osoase implicate

dupa 7-10 zile:

cresterea transparentei extremitatii osoase din focarul fracturat = demineralizare locala largirea solutiei de continuitate, contururile osoase adiacente apar sterse dupa 2 saptamani:

demineralizare importanta

linia de fractura apare mai putin clara (fum de tigara)3. Etapa de calus osos primitiv

la nivelul matricei conjunctive sunt depuse saruri PCa, realizand o structura osoasa relativ anarhica in care sunt prinse cele 2 extremitati

4. Calus osos definitiv

incepe procesul de modelare sub activitate osteoclastica

dupa 3 saptamani

opacifiere neomogena la nivelul focarului de fractura care depaseste limita traiectului treptat, dispare solutia de continuitate fiind inlocuita de structura osoasa

dureaza cateva luni, cel putin o luna

calusul capata aspect trabecular

stabilirea continuitatii compactei si reducerea volumului calusuluiTulburari de consolidare

Calus vicios: consolidare in pozitie anormala Calus exuberant: calus voluminos cu interesare de parti moi

Pseudartroza: lipsa de stabilire a continuitatii intre fragmente la 6 luni de la producerea fracturii

Mecanisme:

distanta mare dintre fragmente

hipervascularizatia teritoriului interpunere de parti moi si distrugere de periost rezulta osificare si depunere de os nou pe fiecare dintre fragmente, cu aparitia de corticala noua spre focarul de fractura

Radiologic: lipsa de calus in jurul elementelor din focarului de fractura

aparitia de os nou compact la nivelul versantilor fracturii imediate / tardive

Infectia in cazul fracturilor deschise

Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoaseClinic - semne de infectie acutaPrognostic prost si vindecare dificila.Osteonecroza aseptica complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural, scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)

Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a fragmentului necrozat

IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectivOsteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic mana si picior (tulburari vasomotorii locale)

Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de FIRM: edem osos

Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanataSe remite prin reglarea circulatiei locale.Anchiloza complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.

Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticaleiOsificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moiRgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura1. OSTEOMIELITA Afectiune inflamatorie osoasa , determinata de agenti patogeni diferiti, ce realizeaza entitati clinice cu evolutie si tablou radiologic bine definite.

Leziunea primara a afectiunii este produsa pe cale hematogena si are sediul in maduva osoasa, urmata de modificari in tella ossea

OSTEITA - inflamatia osoasa prin inocularea agentilor patogeni direct din afara sau din vecinatate, nu pe cale hematogena.ETIOLOGIE: cei mai frecventi agenti patogeni sunt de natura microbiana.

cel mai frecvent stafilococul auriu 80-90 %PUNCT DE PLECARE: focar patologic cu sediu cutanat / sinuzal / otic/...CONDITII FAVORIZANTE: traumatisme, frig, rezistanta scazuta a organismuluiVARSTA: afecteaza mai ales copiii si adolescentii.OSTEOMIELITA-localizareCel mai frecvent - oase lungi (femur, tibie,humerus)

mai rar - oase plate

foarte rar oase scurte

monoostic / poliostic

focar unic/ duble

pe os lung cel mai frecvent: de la metafiza la epifiza

Cartilajul de crestere poate fi depasit de infectie, ceea ce duce la extindere in epifiza ( in articulatie = OSTEOARTRITAOSTEOMIELITA- forme1. acuta

2. cronica3. cronica de la inceput :

- forma condensanta

- forma pseudotumorala

- abcesul central osos

Brodie cu localizare metafizara: lacuna cu contur net, delimitat de o zona de osteoscleroza.

-panaritiul osos: zona de osteoliza localizata la extremitatea libera a falangei

4. dupa varsta

(diferente copil adult)

5. dupa localizare

(os plat, os lung)FAZA DE CONGESTIE-HIPEREMIE Aspect anatomo-patologicproces inflamator ( domina fenomenul conj.-vascular

afectarea secundara a tesutului osos

hiperemie ( demineralizarea mai ales in spongioasa , dar si in compacta

+ inflamatia si a periostului Aspect radiologic(10-14 zile

os : aspect normal

parti moi: creste densitatea partilor moi in vecinatatea metafizei interesate

( dupa 10-14 zile os: demineralizare difuza(spongioasa si compacta), ce se extinde rapid

(15-20 zile + reactie periostala unilamelara sau plurilamelaraPREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVEFAZA DE ABCEDARE (SUPURATIE) Aspect anatomo-patologic

abcesul format difuzeaza in toate directiile

se produc necroze, datorita emboliei microbiene, compresiei vaselor (in compacta mai usor, datorita vascularizatiei sarace si lipsei anastomozelor)

- inflamatia periostului este intretinuta de prezenta sechestrelor Aspect radiologic

- aspect patat al demineralizarii, cu aparitia de mici zone de osteoliza

- apar sechestre in spongioasa- dimensiuni mici

in compacta dimensiuni mari Rx vizibil dupa mai multe luni (2)

- portiuni de os izolate de tesutul din jur prin zone de osteoliza

- delimitarea de tesutul din jur: 4-6 luni

- se pot resorbi, se pot elimina (fistule)

- reactii periostale din ce in ce mai bogatePREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVEFAZA DE REMANIERE Aspect anatomo-patologic

- dupa indepartarea sechestrelor (eventual chirurgical) se regenereaza osul, de obicei neomogen , unde nu a fost distrus (abces, sechestre);

- lipsa de substanta osoasa se completeaza partial sau total Aspect radiologic- apozitiile subperiostale isi reduc dimensiunile

structura se reface, putind persista zone cu structura mai condensata sau mai rarefiata pot persista cavitati

( zone de osteoliza )PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVEFAZA DE CRONICIZARE: pusee repetate, evolutie prelungita Aspect anatomo-patologic- prezenta sechestrelor intretine infectia

(congestia si staza locala conditii pt. osteoscleroza)

circulatie locala lenta cu staza limfatica favorizeaza formarea de os prezenta de abcese cu sechestre

Aspect radiologic- reactii periostale abundente ( ingrosare neregulata a osului- periostoza importanta

- osteocondensare

- ingustare a canalului medular

- compactizarea spongioasei

-osteoscleroza endostala extinsa- in interiorul acestor condensari apar zone de osteoliza bine conturate ce pot contine imagini de sechestre

- prezenta de fistulePREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVECOMPLICATII:1. fracturi

2. artrita

reactie de vecinatate

supurata: la mai mult de 2-3 saptamani de la debutul radiologic al bolii, apar semnele radiologice de artrita

largirea ( disparitia spatiului articular diminuarea transparentei spatiului articular

neregularitatea conturului3. afectarea cartilajului de crestere

- iritare ( se stimuleaza cresterea

- afectare ( incetinire pina la oprirea cresterii

- distrugere partiala ( devieri, deformatii, dezaxari

- decolari epifizare

4. pseudoartroze dupa sechestrectomii largi

5. complicatii generalizate (diseminari)Macroscopic:

leziuni circumscrise ( caverne ( in interiorul osului prin distrugerea tesutului osos ce este inlocuit de masa cazeoasa in care se pot gasi sechestre ; caverna este inconjurata de tesut de granulatie la periferie

leziuni difuze eroziune fara limite precise , fara reactia tesuturilor din jur

+ modificari de structura difuze : osteoporoza generalizata

+ procese reparatorii declansarea de necroze ischemice locale ( condensari osoase

Niciodata vindecare

Linia de doliu perifocala = stabilizare

Radiologic: leziunile apar vizibile dupa luni/ ani de la aparitia semnelor clinice

1. Modificari de pozitie si forma ale oaselor

Datorita durerilor / modificarilor din articulatie + ale extremitatilor osoase ( rezulta atitudini vicioase pentru coloana vertebrala modificari de ax: cifoze angulare2. Modificarea structurii osoase

a. osteoporoza:

- prima manifestare radiologica (accentuata, omogena, difuza)

b. osteoliza:

- subtiere a corticalei = mici lacune marginale

- distrugeri osoase intinse (in leziuni difuze )

- lacune in interiorul osului = caverne

c. osteonecroza:

- mici sechestre de intensitate scazuta in interiorul lacunelor

3. Modificari ale spatiilor articulare

a. tbc sinoviale cu lichid intraarticular ( spatiul poate fi usor largit + stergerea contururilor extremitatilor

b. distrugeri cartilaginoase ( ingustarea spatiului pina la disparitia completa pierderea transparentei spatiului (lichid , cazeum;

4. Modificarea tesuturilor moi

a. leziunile capsulei articulare ( ingrosare opacitate mai intensa decit a partilor moi vecine

b. abcese reci = opacitati ovalare, bine conturate aflate in vecinatatea leziunilor/ la distanta

TBC vrtebral

LOCALIZARE :

la nivelul corpului vertebral de obicei

in jumatatea anterioara a corpului vertebral

in apropierea discului

coloana toracala, lombara (T10-T11 cel mai frecvent )

Procesul se extinde de la un corp vertebral , la disc pe care il distruge, apoi se extinde la platoul corpului vertebral vecin.

Radiologic :

- leziunile apar dupa 1-2 ani de la aparitia semnelor clinice

In ordine apar: Afectari discale:- Pensarea spatiului intervertebral

( anterior sau lateral: cifoza, scolioza

( in intregime, cu aspect estompat, sters

Leziuni vertebrale

a. de structura platouri vertebrale cu contur sters

osteoporoza de vecinatate

lacune

- marginale, in oglinda

- centrale, cu contururi sterse

sechestre demineralizate

b. de forma si dimensiuni

- diminuarea in inaltime a corpurilor vertebrale prin leziuni distructive

(PERIOADA DE STARESe accentueaza modificarile spatiilor si corpurilor vertebrale

corpurile vertebrale isi reduc inaltimea in mod evident ( suprafetele discale vin in contact datorita distructiei complete a disculului = blocuri ( cifoze angulare

aparitia abcesului rece opacitati uni-/ bilaterale ce bombeaza mai mult/ mai putin lateral, limite nete, omogene, depasind apofizele transverse

apar si procese reactionale = linii de demarcatie scleroza ce delimiteaza leziunile si reface contururile osoase

STABILIZARE disparitia sechestrelor

regresia abcesului rece

delimitarea neta a focarelor

instalarea sudurii intervertebrale

cifoze , scolioze, retrolistezisOSTEONECROZA ASEPTICA

DEFINITIE = moartea componentelor celulare din corticala si spongioasa osoasa ce rezulta printr-un fenomen ischemic local

TERMENI

OSTEONECROZA ASEPTICA = necroza epifizara la adult

INFARCT OSOS = necroza metafizara si diafizara la adult

OSTEOCONDRITA DISECANTA = necroza epifizara subcondrala de talie mica ( 2cm

intereseaza arcurile vertebrale, cu evolutie spre compresie medulara si interesare radiculara poate afecta oasele lungi, cand evolueaza asimptomatic

Radiologic:

osteoscleroza compacta, fusiforma, > 2cm

fara reactie periostala (exceptional)

fara extensie in partile moi

TUMORI BENIGNE1. mezenchimaleFIBROM OSOS Origine :tesut conjunctiv neosificat-intraosos intereseaza in special metafizele oasele lungi (maxim de incidenta tibia); mandibula poate stagna (non-evolutie) o perioada de timp sau cu evolutie brutala, cu recidiva postoperatorie.

Radiologic:

leziune osteolitica, rotund ovalara, contur ciclic condensare marginala (inel net de scleroza) , septuri in aria tumorii osul adiacent nemodificat nu determina reactie periostala

nu invadeaza partile moi

Chist osos esential / solitar

dezvoltat la copil, cu maxim de incidenta 5-10 ani

localizat de regula in metafiza proximala a osului lung

evolutie asimptomatica, descoperire accidentala

rar are expresie clinica

Radiologic:

zona de osteoliza intinsa (> 5cm), bine delimitata, ce subtiaza corticala si prezinta inferior un fin lizereu osteosclerotic, regulat (aspect ce coaja de ou).

uneori are septuri fine in interior in cazul chisturilor mari. Sufla corticala, o subtiaza dar nu o interupe. nu determina reactie periostala (exceptie fractura pe os patologic)

vasculare

HEMANGIOMCea mai frecventa tumora de ax spinal

30-60 ani localizare

90% coloana vertebrala: T-L

calota craniana mai rar: metafize oase lungi

Proliferare capilara si arteriolara din tesutul medular.Radiologic:

in localizarile vertebrale Modificari de structura la nivelul spongioasei ce dau un aspect tigrat ; traveele spongioasei iau o dispozitie verticala.

Se poate extinde epidural si poate determina compresie medulara.

deformarea corpului: bombarea conturului posterior, latire, tasare

asimptomatic, stabil / agresiv in localizarile pe oase plate (frontal, parietal, omoplat) orientare radiala a traveelorTUMORI BENIGNE1. cartilaginoase

CONDROM

histologic tumora ce rezulta prin proliferarea cartilaginoasa de tip hialin

localizare predilecta falange TIPURI: -central = encondrom -periferic = eccondrom

descoperita accidental (traumatism minor) ( aparitia fracturilor pe os patologic este o tumora litica.Condromul poate degenera malign!

Radiologic-CONDROM

- zone de liza bine delimitate , cu inel fin de scleroza marginala.

-in interoirul zonei de liza se pun in evidenta multiple calcificari.

- compacta este subtiata si suflata determinand o diafiza oedostotica .

- pastrarea integritatii corticalei.

-fara reactie periostala

-tumora se poate maligniza- intreruperea corticalei si infiltrarea structurilor moi, inconjuratoare.

-Condroame multiple = boala Ollier

OSTEOCONDROM

evolutie benigna de regula, proliferarea inceteaza odata cu incetarea cresterii

se poate maligniza: clinica zgomotoasa, efect de masa (durere si tumefactie), crestere rapida in dimensiuni, aspect radiologic modificat

Radiologic:

exostoza atasata unei piese scheletice, pediculata, cu structura asemanatoare osului (corticala + spongioasa)

nu determina reactie periostala

nu intrerupe corticalaOsteocondromul poate degenera malign!

TUMORA CU MIELOPLAXE

= t cu celule gigante/ distrofia cu celule gigante

la granita dintre tumora si distrofie

la limita dintre benign si malign, fiind tumora benigna care se poate maligniza mai frecvent decat condromul. tineri, dupa inchiderea cartilajului de crestere

SEDIU: metafiza oase lungi in contact cu suprafata articulara (tibie, femur); os plat-mai rar.Radiologic-TUMORA CU MIELOPLAXE

-osteoliza intinsa, de obicei poliseptata, policiclica- in interiorul zonei de liza se pun in evidenta travee fine, regulate care dau aspectul unor bule de sapun.

- bombare periostica epifizo-metafizara-fara scleroza periferica

-sufla osul

-subtiere importanta a corticalei, care isi pastreaza continuitatea-intreruperea corticalei este primul semn de virare spre malignitate ( apare reactie periostala, extensie in partile moi-DG. DIFERENTIAL: -mielom solitar, encondrom, chist osos esential

TUMORA CU MIELOPLAXE EXTREMITATEA SUPERIOARA TIBIE

TUMORI MALIGNEO leziune este cel mai probabil o tumor malign atunci cnd radiologic prezint:

margini slab definite (zon larg de tranziie)

distrucie osoas de tip mncat de molii sau permeativ (infiltrativ)

reacie periostala cu ntrerupere

extensie n esuturile moi

Tumors osteogenice:

-osteosarcom

-osteosarcom parostal

-osteosarcom periostal

Tumori cartilaginoase:

-condrosarcom

Tumori conjunctive:

-liposarcom

-fibrosarcom

hemopatii:

-sarcom Ewing

-limfoame

-mielom multiplu

OSTEOSARCOM osteocondensant, osteolitic, mixt

central/ periferic; exista osteosarcoame cu punct de plecare periostal. decada 2-3 de viata

localizare : metafiza oase lungi evolutie rapida = una din tumorile cele mai agresive OSTEOSARCOMUL OSTEOLITIC:

-zona intinsa de osteoliza neregulata care sparge corticala osoasa, infiltreaza tes. moi inconjuratoare si prezinta periostoza spiculara evidenta.

OSTEOSARCOM OSTEOGENIC:

-intreruperea corticalei osoase prin dezvoltarea masei tumorale care este alcatuita din productiuni osoase anarhice, neregulate ce invadeaza partile moi ( acestea pot prezenta in interior incluziuni osoase).

Importanta reactie periostala spiculara (perpendiculara pe os), lamelara (paralela cu axul osului), cu triunghi Codman. Reactia periostala este mai abundenta in osteosarcomul osteosclerotic si mai slaba in forma osteolitica unde distrugerile osoase mari duc frecvent la instalarea fracturii pe os patologic.RADIOLOGIC OSTEOSARCOM variabil ca aspect, in functie de forma histologica osteocondensare intinsa, neomogena / osteoliza maligna

limite imprecise, fara scleroza marginala corticala distrusa

reactie periostala importanta, fie lamelara (rar), spiculata (frecvent)

intotdeauna monoosta, monotopa

CONDROSARCOM

tumora maligna primitiva sau secundara unui chondrom

varste inaintate

agresivitate medie, evolutie lenta.

simptomatologie moderata nespecifica

primul semn este tumefactia regiunii.

Radiologic:

osteoliza cu contururi sterse, de obicei burata prin microcalcificari de tip condroid

fara scleroza marginala

reactia periostala poate lipsi datorita cresterii lente tumorale invazie de parti moiSARCOM PAROSTAL-tumora de parti moi

-osteoliza marginala a compactei diafizare tibiale.TUMORI MALIGNE

1. hemopatiiRETICULOSARCOM EWING

maxim de incidenta la copii

invadeaza partile moi

agresiva - diseminari la distanta SEDIU: metafizo-diafizar, tibie, femur, coasteRadiologic:

Osteoliza central medulara, ce distruge compacta din interior, imprecis delimitata, fara scleroza marginala

corticala intrerupta

reactie periostala specifica tip plurilamelar = in bulb de ceapa extensie metafizo-diafizaraParticular: in localizarea vertebrala aspect tip osteocondensant

MIELOM MULTIPLU / PLASMOCITOM

poliosta-politopa / rar solitara-plasmocitom. este cea mai frecventa tumora maligna primara a osului

dgn.de certitudine este dat de punctia medulara. se localizeaza la nivelul pieselor scheletice bogate in maduva hematogena

40 - 70 ani.RADIOLOGIC MIELOM MULTIPLU:

-leziuni de osteoliza rotunde si rotund-ovalare cu dimensiuni variabile, de la dimensiuni infracentimetrice la 1-3 cm

-zonele de osteoliza sunt conturate de structura osoasa din jur, fara lizereu osteosclerotic.

-leziunile osteolitice sufla osul, subtiaza corticala, dar nu o sparg.

-afectiunea se insoteste de obicei de osteoporoza generalizata.

TUMORI MALIGNESECUNDARE

METASTAZE OSOASE (cancer osos metastatic)CLINIC: cancer declarat / operat / ocult (cauta san, prostata, pulmon, tiroida, rinichi etc).

LOCALIZARE: coloana vertebrala, bazin, coaste.

TIPURI: OSTEOLITICE, OSTEOCONDENSANTE, MIXTE

OSTEOLITICE:-osteoliza progresiva: zone lacunare, fara delimitare, fara reactie periostala

-fracturi secundare=>paraplegii, pareze etc.

OSTEOPLASTICE: -zone dense , patate (pete de ceara descrise de REBOUL), confluate; rare= cancerul prostatei, vezicii, sanului.

MIXTE:-alternanta liza / condensare pe aceleasi sedii topogr.

LEZIUNI PSEUDOTUMORALEChist osos anevrismal

se comporta ca formatiunile osteolitice formand multiple cavitati chistice

localizare predilecta in metafiza oaselor lungi sau arcurile vertebrale

simptomatologie stearsa, nespecifica.

Radiologic:

zona de osteoliza, rotund ovalara, uneori septata; crestere importanta in timp, subtiere marcata a corticalei.

fara reactie periostala.

cand ritmul de crestere este rapid poate apare si o minima reactie periostala lamelara

CT: corticala subtire, nivele lichid-lichid (si in RM)

DISPLAZIILE OSOASE

Rezulta din desfasurarea defectuoasa a osificarii oaselor

1. DISPLAZII ENCONDRALE

2. DISPLAZII PERIOSTALE

3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE

4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA MECANISMELOR DE MODELARE SI TUBULATIE

5. DISPLAZII MEMBRANOASE

DISPLAZII ENCONDRALE= condrodisplazii

Tulburarea de crestere se manifesta la nivelul modelului cartilaginos

activitate deficitara a cartilajelor de crestere

hipo/aplazia tiparelor de crestere din care se dezvolta epifizele si oasele scurte

osificarea periostala se desfasoara normal

( Anomalii dimensionale:

oase lungi subdezvoltate

oase scurte latite si diminuate in inaltime

( Modificari calitative de structura a epifizelor:

epifizele turtite, structura neomogena

( Incongruente articulare

1. DISPLAZII ENCONDRALE = condrodisplazii

ACONDROPLAZIA:

nanism disproportionat

craniu normal dezvoltat, cutia toracica de largime normala

vertebre turtite, distanta interpediculara (, pediculi scurti

bazin : diametre reduse, bascula sacru

oasele membrelor scurtate, deformate prin

diafize scurte, late, incurbate

latirea epifizelor in ciuperca,

metafize evazate brusc

coxa vara

genu valgum

peroneul - participa la articulatia genunchiului

cubitusul luxatia extremitatii inferioare

DISPLAZIA EPIFIZELOR PUNCTATE

DISPLAZIA MORQUIO

MALADA HUNTER-HURLER

DISPLAZII POLIEPIFIZARE

DISPLAZII CARTILAGINOASE DIRECTIONALE

= activitatea cartilajelor de crestere normala cantitativ, dar in directii aberante

BOALA EXOSTOZANTA OMBREDANNE

oase lungi M-D, plate

BOALA BESSEL-HAGEN

CONDROMATOZA OSOASA

encondroame

eccondroame

BOALA OLLIER

2. DISPLAZII PERIOSTALEprin tulburarea mecanismului de crestere periostala

cresterea encondrala nu e afectata

( oase de lungime normala

( dar subtiri, mai putin mineralizate la nivelul

diafizei

( epifizele pastreaza un aspect aproape normal

( scoliostoza

fracturi multiple

Prin hipoosteogeneza

OSTEOPSATIROZA (boala Lobstein)

OSTEOGENEZA IMPERFECTA CONGENITALA

Prin hiperosteogeneza

BOALA CAMURATI-ENGELMAN (+ gigantism localizat)

HIPERFOSFATAZIE

3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE

DISPLAZII DE NUMAR

DISPLAZII DE DIMENSIUNI

DISPLAZII DE FORMA

DISPLAZII DE STRUCTURA

3 a.DISPLAZII DE NUMAR

Aplazia / agenezia / hipoplazia

amelie, hemimelie, ectromelia, focomelie, micromelie

brahidactilie, brahifalangie, brahimetacarpie

oligodactilie, hipodactilie, ectrodactilie

agenezii/hipogenezii articulare

Poligenezii

3 b. DISPLAZII DE DIMENSIUNI

GIGANTISM

Proportionat

Disproportionat

Sindromul Marfan

Gigantismul partial congenital ( degete) NANISM

Proportionat

disproportionat3 c. DISPLAZII DE FORMA

SINOSTOZE

degete, tibie+peroneu, radius+cubitus, vertebre, coaste

DEHISCENTE

scafoid bipartit, rotula bipartita, spondiloschisis, somatoschisis, rahischisis, spondiloliza

ANOMALII TRANZITIONALE

ANOMALII ARTICULARE

Luxatia congenitala de sold, coxa vara, coxa valga, genu varum, genu valgum3 d. DISPLAZII DE STRUCTURA

OSTEOPETROZA

defect de resorbtie osteoclastica

( cresterea difuza, generalizata a opacitatii osoase

( absenta resorbtiei modelante a metafizei, cu largirea zonei metafizo-epifizare

Aspecte tipice: brad, os de pui, os in os

varsta osoasa normala

bilant fosfo-calcic normal

OSTEOPOIKILIA

MELOREOSTOZA

PICNODISOSTOZA

Osteocondensare generalizata cu ingrosarea corticalelor, fara largirea metafizelor

HIPEROSTOZA CORTICALA INFANTILA

4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA MODELATIEI SAU A TUBULATIEI

A. OSTEOPETROZA

prin lipsa modelariiB. BOALA CAMURATI ENGELMAN

prin lipsa tubulatiei + periostoza anarhica, exuberant5. DISPLAZII MEMBRANOASE

Se manifesta prin inchiderea prematura a suturilor ( craniostenoze

DISOSTOZA CRANIO-FACIALA

craniu mic, maxilar hipoplazic

DISOSTOZA CLEIDO-CRANIANA

craniu mare, boselat

aplazia claviculei

DISOSTOZA MANDIBULO-FACIALA

Hipoplazie mandibula

OSTEODISTROFII

= afectiuni caracterizate prin tulburari de origine nutritiva / sanguina / toxica cu rasunet asupra scheletului, unde determina modificari (mai mult sau mai putin importante) ce intereseaza forma si structurile segmentelor scheletice afectate

OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA (RECKLINGHAUSEN) OSTEOPOROZA

OSTEOMALACIA RAHITISM SCORBUTOSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

afecteaza mai ales sexul masculin, peste 50 de ani

este de obicei generalizata, dar raman oase indemne sau portiuni normale in oasele afectate; oasele mici sunt afectate in intregime (ex. vertebre)

afecteaza frecvent: bazin, vertebre, femur, tibia, craniu

consta dintr-o remaniere excesiva si anarhica a tesutului osos determinand aparitia unui os de tip nou, hipertrofiat, cu structura anarhica si imatura.

FAZA ANATOMO-PATOLOGIE RADIOLOGIE

de debut activitate osteoclastica(( resorptie travee demineralizare intensa sau

osteoporoza circumscrisa cu limite nete (craniu)

de staresurplusul calcic din demineralizare ramane in limfaticele locale si este folosit pentru osificare anarhica (remaniere haversiana intensa ( ( osteocondensare

- cu aspect vatos in oasele plate

- intereseaza si compacta si spongioasa

( osul compact trabecular, fibrilar ( dediferentiere cortico-medulara

avansataremanierea continua ( ( modificare de forma

(hipertrofie globala, deformari)

modificare de densitate ( ( )

modificare de structura

complic.deformarile ( osul mai putin structurat,rezistent (degenerare sarcomatoasa( artroze,compresiuni(CT,RM)

fracturi in pct max de deformare ( osteoliza cu ruperea corticalei + mase in partile moi (CT,RM)

Segmentele osoase afectate, n ordinea frecvenei, sunt: oasele bazinului vertebrele lombare i toracice femurul craniul omoplatul tibia humerusul.

La craniu, primul stadiu, este caracterizat prin lrgirea craniului Stadiul al doilea prezint osteoscleroz cu ngroarea tbliei externe a oaselor;Stadiul al treilea se caracterizeaz prin osteoscleroz difuz, intens, cu aspectul unor insule de os nou ca : "fildeul"Concomitent cu zonele de osteoscleroz se constat zone de osteoporoz circumscrise mai accentuate la osul frontal i occipital. Prin alternarea zonelor de osteoscleroz cu cele de osteoporoz apare un aspect ptat caracteristicMaxilarul superior este afectat mai frecvent ca cel inferior.La nivelul oaselor lungi, procesul ncepe la extremitatea distal printr-o zon de osteoporoz. Intr-o faz mai avansat apar modificri de structur osoas: ngroarea compactei, produs prin apoziii periostale neregulate, imagini pseudolacunare cu margini ngroate, care dau osului un aspect "n mozaic" ; traveelor osoase, devin mai rare, si mai groase, dnd osului un aspect fibrilarIn ansamblu, structura osoas este modificata, constatndu-se o bulversare arhitectural si modificari morfologice n sensul hipertrofiei si ncurbrilor, cel mai des ncurbarea lateral a femurului, ncurbarea anterioara a tibiei

OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA (RECKLINGHAUSEN)

= osteita fibroasa generalizata a scheletului cu evolutie cronica produsa prin hiperparatiroidism IRadiologic:

osteoporoza generalizata formatiuni chistice si pseudotumorale: lacune rotund-ovalare, unele cu lizereu osteosclerotic, expansive

resorbtii sub-periostale sau endostale

osteoscleroza: craniu pseudo-pagetic, vertebra sandwich

fracturi, deformatii osoase

manifestari articulare NU: periostozaOSTEODISTROFIA FIBROASA POLIOSTICA JAFFE

= consta in inlocuirea medularei osoase cu tesut fibros, de cele mai multe ori sistematizata (mai ales oase lungi, metafizo-diafizar, unilateral)

Radiologic:

osteoporoza

imagini pseudochistice (lacune in spongioasa, cu ingustarea corticalei, aspect de sticla pisata)

deformari (os incurbat)

fracturi diafizare

degenerescenta sarcomatoasa (Nu radioterapie!)

NU: reactie periostala, osteoscleroza (cu exceptia unui fin lizereu uneori)Scintigrafie: hiperfixatie (important ptr leziuni multiple)

CT: extinderea, structura

IRM: hipo-izoT1, hipo-hiperT2 focare hemoragice

scaderea masei osoase cu pastrarea mineralizarii normale la nivelul matricei osoase restante ( diminuarea intensitatii stratului osos ( modificarea formei

criterii cantitative densitometrieOSTEOMALACIA

= osteodistrofie prin carenta fosfo-calcica intalnita la adult in care tesutul osos e inlocuit cu tesut osteoid care nu se mai mineralizeaza ( os de sticla

zone Looser ( fracturi

deformari osoase (vertebre biconcave, cifoscolioza, protruzie acetabulara, coxa vara)RAHITISM

Radiologic: la 2 4 saptamani de la debut

= modificari de forma si structura:

demineralizare intensa nucleul de osificare apare tardiv, opacitate slaba, contur sters

largire metafizara, cu contururi flu, concave ( bratari rahitice

cresterea spatiului metafizo-epifizar

( deformarea coloanei vertebrale, bazin

opacitati liniare paralele cu cartilajul de crestere marcheaza recidivele

SCORBUT - lipsa vit. C (rol in sinteza colagenului)

Radiologic:

initial: demineralizare

perioada de stare: afectarea zonei de crestere - metafiza largita