aspecte practice privind Întocmirea Şi prezentarea situaţiilor financiare la Întreprinderile...

Capitolul II - Aspecte practice privind întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare la întreprinderile mici şi mijlocii

CAPITOLUL IIASPECTE PRACTICE PRIVIND ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE LA

ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII

2.1 Scurt istoric al societăţii MEDIAN COSTEŞTI-HOF

Societatea Median Costeşti-Hof S.R.L a fost înfiinţată în anul 1993 în baza legii nr.

35/199128 şi a prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, fiind o societatea

mixtă , având ca ascociaţi un cetăţean german cu un aport de capital de 80% şi doi asociaţi

români cu un aport de capital de 20%.

La înfiinţare, capitalul social a fost de 10.000 USD integral vărsat ca aport în numerar.

Conform Legii nr. 35/1991, societatea Median Costeşti-Hof a beneficiat de scutire de

taxe vamale pe o perioadă de 2 ani, calculată de la data punerii în funcţiune a atelierului de

producţie , adică utilajele de producţie au fost scutite de taxe vamale. De asemenea, societatea a

beneficiat de scutire de impozit pe profit pe o perioadă de 5 ani de la data începerii activităţii

productive, adică din august 1994 – august 1998 şi a beneficiat în continuare de scutire de

impozitul pe profitul reinvestit.

2.1.1 Profilul societăţii MEDIAN-HOF

Principalul obiect de activitate al societăţii a fost şi este producerea de tâmplărie PVC şi

aluminiu, în principal cu profile PVC Gealan din Germania, având Codul de calificare CAEN

2223. Ulterior, activitatea s-a diversificat prin executarea de pereţi cortină, dar şi amenajări

interioare de spaţii comerciale şi industriale.

Pe lângă activitatea de producţie şi servicii, principalul acţionar al societăţii a desfăşurat

şi activitatea de KNOW-HOW, promovând în decursul anilor produse şi tehnologii de înaltă

calitate germană, multe din materiile prime folosite la producţie de uşi şi ferestre cu geam

termopan fiind aduse pe piaţa româneasca de către aceasta.

2828 Legea 35/1991 din 3 aprilie 1991 privind regimul investiţiilor străine, publicată în M.Of. nr. 73/10 apr. 1991.

25


Cei mai vechi angajaţi din societate, care practic au constituit nucleul de bază al societăţii

au fost formaţi în Germania, la firma Gealan, iar de mai multe ori în decursul anilor au participat

la cursuri de specializare pentru a se pune la punct cu noile materiale şi tehnologii iniţiate de

firma producătoare.

Societatea Median Costeşti-Hof SRL a fost prima firmă producătoare de tâmplărie PVC

din România, cea care a adus firma Gealan în România. Ulterior, firma Gealan şi-a creat o

fabrică în Bucureşti unde produce cea mai mare parte din profilele folosite în tâmplărie la ora

actuală.

Activitatea de producţie a societăţii Median Costeşti-Hof se desfăşoară într-un atelier de

tâmplărie PVC, dotat cu maşini semiautomate de prelucrare, un atelier de producţie de aluminiu

şi un atelier de producţie de geam termopan. Pe langă activitatea de producţie a tâmplăriei de

Aluminiu şi PVC, societatea are şi echipe de montaj a tâmplăriei, dar şi pentru amenajări

interioare.

Principala preocupare a acţionarilor societăţii a fost de menţinere a calităţii produselor,

folosind numai produse de calitate germană, care deşi sunt mai scumpe decât cele similare de pe

piaţă, au o durată mai mare de viaţă şi calităţi deosebite.

Evoluţia pieţei de tâmplărie PVC în ultimii an a fost în regres, iar pe o piaţă tot mai

concurenţială, în care cel mai mare client a fost statul, preţul mic cerut de către aceasta a dus de

cele mai multe ori la scăderea calităţii.

Pentru a-şi promova produsele, societatea dispune şi de două birouri de consultanţă şi

afaceri în Piteşti şi Bucureşti, de unde se pot plasa şi comenzi de livrare pentru atelierele firmei.

Aria de promovare a produselor societăţii a fost iniţial în toată ţara, ţinând cont că a fost

prima societate producătoare de tâmplărie PVC. Ulterior, datorită apariţiei concurenţei acerbe,

aria de promovare s-a restrâns în zona Muntenia (Bucureşti, Piteşti, Târgovişte, Craiova,

Râmnicu Vâlcea).

Pentru a se menţine pe piaţă în condiţiile actuale de criză, firma a făcut unele restructurări

de personal comasând unele activităţi compatibile, menţinând în schema de personal numai

angajaţi cu duble calificări profesionale care să permită folosirea acestora în activităţi diferite în

funcţie de cererea de piaţă. De asemenea, s-au realizat colaborări cu firme de construcţii cu

potenţial ridicat, dar şi menţinerea şi continuarea colaborării cu clienţi vechi de aproape

cincisprezece ani, care şi-au dezvoltat în timp diferite afaceri.

26

AGA

Administrator (director general)

Director tehnic

Director comercial Contabil şef

Desfacere

Aprovizionare

Puncte de desfacere

Administrativv

TransportŞef montaj Şef atelier PVCŞef atelier termopan Şef atelier aluminiu

Magazie materialeMagazie prod finite


2.1.2 Structura organzaţională

Societatea Median Costeşti-Hof SRL are în componenţa sa un numar de 9 salariaţi după

cum urmează:

trei directori: un director general, un director comercial şi un director tehnic;

un contabil şef;

trei şefi de atelier, deoarece există trei ateliere de lucru şi anume: atelier PVC, atelier

Aluminiu, atelier termopan;

un şef de montaj;

un şofer.

2.2 Organizarea contabilităţii şi a fluxului contabil

27


Societatea Median Costeşti-Hof a aplicat reglementările contabile conforme cu Directiva

a patra a Comunităţii Europene aprobate cu OMFP nr. 3055/2009. Societatea se încadrează la

art.2, alin.(3) din OMFP nr. 3055/2009 şi întocmeşte situaţii financiare anuale simplificate: bilanţ

prescurtat, cont de profit şi pierdere şi note explicative.

Pentru a-şi atinge obiectivele, situaţiile financiare sunt elaborate conform

contabilităţii de angajamente, respectiv efectele tranzacţiilor şi a altor evenimente sunt

recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi sunt înregistrate în evidenţele

contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.

Respectând cadrul legal creat prin aplicarea Legii 82/1991 şi a Ordinului Ministrului

Finanţelor nr.3055/2009, la societatea Median Costeşti-Hof contabilitatea se conduce în partidă

dublă astfel încat se asigură:

înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a tuturor operaţiunilor

patrimoniale, în funcţie de natura lor, în mod simultan, în debitul unor conturi şi creditul

altor conturi;

cunoaşterea totalului sumelor debitoare şi creditoare, precum şi soldul final al fiecărui

cont;

întocmirea lunară a balanţei de verificare, care reflectă egalitatea între totalul sumelor

debitoare şi creditoare şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor;

prezentarea situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, respectiv a activelor şi

pasivelor prin bilanţ, precum şi a veniturilor, cheltuielilor şi a beneficiilor sau pierderilor,

prin contul de profit şi pierdere.

2.3 Politicile contabile aplicabile

Principalele politici contabile adoptate pentru întocmirea situaţiilor financiare de către

societatea Median Costeşti-Hof sunt descries mai jos:

1. Moneda de prezentare

Prezentele situaţii financiare sunt întocmite în lei.

2. Conversia tranzacţiilor în monedă străină

28


Tranzacţiile societăţii Median Costeşti-Hof în monedă străină sunt înregistrate la

cursurile de schimb comunicate de BNR pentru data tranzacţiilor. Soldurile în monedă străină

sunt convertite în lei la cursurile de schimb comunicate de BNR pentru data bilanţului

31.12.2010 (1 euro=4,2848 lei). Câştigurile şi pierderile rezultate din decontarea tranzacţiilor

într-o monedă străină şi din conversia activelor şi datoriilor monetare exprimate în monedă

străină sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere, în cadrul rezultatului financiar.

3. Imobilizări necorporale

Licente soft pentru computer sunt amortizabile conform legii (pe o perioadă de 3 ani).

Cheltuielile care permit imobilizărilor necorporale să genereze beneficii economice

viitoare peste performanţa prevăzută iniţial sunt adăugate la costul original al acestora. Aceste

cheltuieli sunt capitalizate ca imobilizări necorporale dacă nu sunt parte integrantă a

imobilizărilor corporale.

4. Imobilizări corporale

a) Cost

Imobilizările corporale sunt evaluate iniţial la cost de achitiţie.

Întreţinerea şi reparaţiile imobilizărilor corporale se trec pe cheltuieli atunci când apar, iar

imbunătăţirile semnificative aduse imobilizărilor corporale, care cresc valoarea sau durata de

viaţă a acestora, sau care măresc semnificativ capacitatea de generare a unor beneficii economice

de către acestea, sunt capitalizate.

Activele imobilizate de natura obiectelor de inventor, inclusive uneltele, sunt trecute pe

cheltuieli în momentul achiziţionării şi sunt incluse în valoarea contabilă a imobilizărilor

corporale.

b) Amortizare

Amortizarea se calculează la valoarea costului de achiziţie sau reevaluată, folosindu-se

metoda liniară de-a lungul duratei utile de viaţă estimtă a activelor. Se amortizează conform

Legii nr. 15/199429.

Societatea Median Costeşti-Hof înregistrează şi surplusul din reevaluare. Diferenţa dintre

amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe

baza costului iniţial al activului, adică surplusul din reevaluare, este inclus în rezerva din

29 Legea nr. 15/1994 din 24 martie 1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, emisă de către Parlament, publicată în M.Of. nr. 80/29 mar. 1994, republicată în M.Of. nr. 242/31 mai 1999.

29


reevaluare şi capitalizat confor O.U.G. 34/200930. Astfel, rezervele din reevaluarea mijloacelor

fixe efectuată după data de 1.01.2004 se impozitează concomitent cu deducerea amortizării

fiscale.

Terenurile nu se amortizează şi se presupune a avea o viaţă nelimitată.

c) Vânzarea/casarea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale care sunt casate sau vândute sunt eliminate din bilanţ împreună cu

amortizarea cumulată corespunzătoare. Câştigurile şi pierderile generate de o asemenea

operaţiune sunt determinate prin raportare la valoarea lor contabilă şi sunt luate în considerare la

determinarea profitului din exploatare.

În cursul anului 2010, societatea Median Costeşti-Hof a casat imobilizări corporale de

natura instalaţiilor tehnice şi maşini în valoare de 1.451 lei, dar şi alte instalaţii, utilaje şi

mobilier în valoare de 608 lei. În urma acestor casări nu au rezultat venituri pe care societatea să

le includă în contul de profit şi pierdere curent.

Creşterile şi reducerile celorlalte imobilizări existente în bilanţ se datorează punerii în

corespondenţă a valorilor din listele de inventar cu valorile din contabilitate.

d) Deprecierea activelor

Imobilizările corporale şi alte active pe termen lung sunt revizuite pentru idendificarea

pierderilor din depreciere ori de câte ori evenimente sau schimbări în circumstanţe indică faptul

că valoarea contabilă nu mai poate fi recuperată. Pierdere sau deprecierea este reprezentată de

diferenţa dintre valoarea contabilă şi valoarea de inventar.

e) Reparaţii şi modernizări

Societatea Median Costeşti-Hof înregistrează costurile cu întreţinerea şi reparaţiile

mijloacelor fixe în rezultatul exerciţiului. Modernizările care cresc valoarea semnificativ,

funcţionalitatea şi durata de viaţă utilă a activelor sunt capitalizate deoarece măresc capacitatea

lor de a genera profit în viitor. În cursul anului 2010, societatea Median Costeşti-Hof nu a

efectuat reparaţii majore şi modernizări pentru mijloacele fixe din dotare care să marească

capaciatea de a genera profit în viitor, deci nu s-a mărit valoarea acestora prin capitalizare.

Totuşi, societatea a efectuat cheltuieli curente cu reparaţiile şi întreţinere, care se regăsesc în

balanţa de verificare.

f) Recunoasterea la data bilanţului

30 O.U.G. nr. 34/2009 din din 11 aprilie 2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în M. Of. partea I, nr. 249/14 apr. 2009.

30


Ulterior, la recunoaşterea în situaţiile, societatea Median Costeşti-Hof inregistrează

imobilizările corporale la valoarea justă, coform tratamentului alternativ prevăzut de OMFP nr.

3055/2009.

Valoarea justă reprezintă suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între

părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

Ultima evaluare, efectuată la 31.12.2008 a fost realizată în departamentul financiar

contabil fiind necesară în special pentru stabilirea valorii de impozitare pentru clădirile din

patrimoniul societăţii.

5. Stocuri

Societatea Median Costeşti-Hof a adoptat metoda de lucru pe baza de comenzi cu

execuţia şi închiderea comenzii la sfârşitul lunii în curs. Metoda constă în colectarea cheltuielilor

directe pe comenzi şi repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie pe fiecare comandă în parte

prin procedee convenţionale. Costul unitar se calculează după terminarea comenzii prin

împărţirea acestor cheltuieli la numarul de unităţii produse din fiecare comandă. S-a lucrat fără

produse finite pe stoc, facturându-se întotdeauna toată producţia executată în cursul unei lunii.

Materiile prime şi materialele sunt evaluate la cost de achiziţie care cuprinde preţul de

facturare la care se adaugă toate cheltuielile ocazionate de aprovizionare (ambalaj, transport etc).

Bunurile produse de societate se înregistrează în patrimoniu la costul de produţie.

Ieşirea din patrimoniu a bunurilor materiale se face pe baza bonurilor de consum, acestea

se evaluează şi se înregistrează prin aplicarea metodei Cost Mediu Ponderat (CMP). Se

întocmeşte câte un bon de consum (deviz) pentru fiecare comandă lansată în producţie.

De asemenea, ieşirea din patrimoniu a obiectelor de inventar se face pe baza bonurilor de

consum prin introducerea totală pe cheltuieli a acestora.

Mărfurile, reprezentate în special de de stocul de marfă de la societatea Soll din

Germania, sunt înregistrate la preţul de vânzare cu ridicata (en-gross), corectat cu valoarea

adaosului comercial şi a TVA-ului neexigibil.

6. Creanţe comerciale

Creanţele comerciale sunt evidenţiate în contabilitate pe categorii, dar şi pe fiecare

persoană juridică sau fizică şi sunt înregistrate la valoarea realizabilă. Creanţele irecuperabile s-

31


au trecut pe cheltuieli în anul în care au fost identificate. Coform deciziei Adunării Generale a

Asociaţilor din cadrul societăţii comerciale Median Costeşti-Hof, creanţele ce se consideră a fi

irecuperabile au fost scoase din bilanţ prin înregistrarea pe cheltuieli “Pierderi din creanţe şi

debitori diverşi” în valoare de 12.672,36 lei.

La data de 31.12.2010, valoare creanţelor societăţii era de 45.736 lei compusă din:

-clienţi debitori 38.732 lei dintre care 6.627 lei cu o scadenţă mai mică de un an, iar suma de

32.105 având o scandenţă de peste un an;

-de încasat de la personal 7.004 lei.

Din valoarea clienţilor neîncasaţi, 16.269 lei reprezintă clienţi incerţi pentru care nu s-au

constituit provizioane.

7. Numerar şi echivalente de numerar

Pentru situaţia fluxului de numerar, numerarul societăţii şi echivalentul acestuia cuprind

numerar în casă în lei şi în valută, disponibil la bănci în lei şi în valută.

8. Datorii comerciale

Datoriile sunt înregistrate la valoare nominală, iar evidenţa acestora în contabilitate se

ţine pe categorii dar şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.

La 31.12.2010, datoriile comerciale ale societăţii sunt în valoare de 91.104 lei din care

furnizori interni 84.218 şi furnizori externi în valoare de 6.886 lei. Dintre furnizorii interni

valoarea de 1.733 lei are termen de exigibilitate peste un an, iar furnizorii externi au toţi

exigibilitatea sub un an.

9. Recunoaşterea veniturilor

Veniturile societăţii Median Costeşti-Hof se referă la bunurile vândute, la serviciile

furnizate, la dobânzi şi la activităţile extraordinare.

Veniturile din vânzările de bunuri sunt recunoscute în momentul în care societatea a

transferat cumpărătorului principalele riscuri şi beneficii asociate deţinerii bunurilor, adică atunci

când se facturează vânzarea bunurilor şi se semnează primirea de către beneficiar.

Societatea recunoaşte veniturile din dobânzi periodic, în mod proporţional, pe măsura

generării venitului respectiv. Veniturile din dobânzi provin din sumele de bani depozitate de

către societate în diferite bănci.

32


Veniturile aferente lucrărilor executate sunt recunoscute pe măsura executării lor conform

clauzelor prevăzute în contract şi sunt facturate pe baza situaţiilor de lucrări acceptate de

beneficiar.

Veniturile extraordinare în valoare de de 6.188 lei provin din valoare parţială a iunei

facturi de la un furnizor extern pentru care nu mai percepe contravaloare bunurilor cumpărate.

10. Cheltuieli de exploatare

Cheltuielile sunt recunoscute de către societate în contul de profit şi pierdere la data

angajării lor, pe bază de documente şi conform principiului conectării costurilor la venituri.

Unele cheltuieli cum ar fi amortizarea imobilizărilor sau cheltuielile în avans se recunosc

în contul de profit şi pierdere prin alocarea sistematică.

În nota explicativă numarul 4 sunt prezentate detaliat cheltuielile aferente exploatării.

În cheltuielile totale sunt incluse cheltuielile de exploatare şi cheltuielile financiare

formate din cheltuieli cu dobânzile, diferenţele de curs valutar nefavorabile aferente tranzacţiilor

şi soldurilor.

Costurile îndatorării: Societate nu are credite angajate pentru care să plătească dobânzi.

Pentru sumele depuse de asociaţi pentru a ajuta deficitul de lichiditate al societăţii, societate nu

plăteşte dobânzi.

11. Impozitarea

În perioada 1.01.2010 – 30.09.2010 societate Median Costeşti-Hof a plătit impozit pe

venitul minim introdus prin O.U.G. nr 34/2009 în valoare de 4.875 lei. De la data de 1 octombrie

2010 până la data de 31 decembrie 2010, când s-a abrogat O.U.G. 34/2009, societatea a

înregistrat pierdere, deci nu a plătit impozit pe profit.

12. Pensii şi alte contribuţii sociale

Pe parcursul exerciţiului financiar societatea face plăţi către bugetul Asigurărilor Sociale

în contul angajaţilor săi, deoarece toţi aceştia sunt incluşi în sistemul public de pensii.

Societatea Median Costeşti-Hof nu contribuie la niciun alt plan de pensii sau beneficii

după pensionare şi nu are niciun fel de alte obligaţii de genul celor menţionate, pentru angajaţii

săi.

13. Capitaluri proprii

33


Capitalurile proprii reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei societăţi, după

deducerea tuturor datoriilor. În cazul societăţii Median Costeşti-Hof acestea sunt reprezentate

din: aporturile de capital, rezervele din reevaluare, rezervele legale şi alte rezerve.

14. Instrumente financiare

Instrumentele financiare înregistrate în bilanţ includ numerarul şi echivalente acestuia,

creanţele şi datoriile comerciale.

Societatea urmăreşte în mod constant încasarea în termen a creanţelor sale comerciale şi a

celorlalte tipuri de creanţe. Data de scadenţă a datoriilor este atent monitorizată pentru asigurarea

plăţilor în termen.

15. Informaţii comparative

Societatea Median Costeşti-Hof prezintă informaţii comparative, în ceea ce priveşte

perioada precedentă, pentru toate sumele raportate în situaţiile financiare. De asemenea, sunt

incluse informaţii comparative pentru informaţiile narative şi descriptive atunci când acest lucru

este relevant pentru înţelegerea situaţiilor financiare ale perioadei curente.

În anul 2010, în cadrul societăţii Median Costeşti-Hof nu au existat modificări ale

politicilor contabile.

2.4 Situaţiile financiare la data de 31.12.2010 întocmite în conformitate cu OMFP nr 3055/2009

Societatea Median Costeşti-Hof întocmeşte şi prezintă situaţiile financiare anuale în

conformitate cu cadrul legislativ al contabilităţii din România, şi anume OMFP nr. 3055/2009 în

conformitate cu reglementările europene în vigoare.

Deoarece societatea nu depăşeşte limitele a două din cele trei criterii de mărime, aceasta

întocmeşte situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: bilanţ prescurtat, cont de profit şi

pierdere, note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.

Obiectivul situaţiilor financiare ale societăţii Median Costeşti-Hof este de a furniza

informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a societăţii

care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.

Poziţia financiară a societăţii Median Costeşti-Hof este influenţată de resursele

economice pe care le controlează, de structura sa financiară, lichiditatea şi solvabiliatea sa şi de

34


capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care işi desfăşoară activitatea, respectiv

industria PVC.

Conform Legii Contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie

scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor

financiare anuale. De asemenea, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite şi de raportul de

gestiune al administratorilor şi procesul verbal al AGA.

Înregistrările contabile făcute în contabilitatea firmei ţin cont de profilul activităţii

principale a societaţii şi sunt specifice activităţii de tâmplărie PVC.

2.4.1 Lucrările pregătitoare întocmirii bilanţului

Pentru întocmirea situţiilor financiare aferente anului 2010, pe lângă lucrările specifice de

închidere a lunii decembrie, se realizează închiderea exerciţiului financiar printr-o serie de

lucrări specifice şi anume:

1. Stabilirea balanţei conturilor de invetariere;

2. Inventarierea generală a patrimoniului;

3. Contabilitatea operaţiilor de regularizare:

3.1 Diferenţe de inventar;

3.2 Amortizări;

3.3 Provizioane pentru depreciere;

3.4 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;

3.5 Diferenţe de conversie şi diferenţe de curs valutar;

3.6 Diferenţe de la furnizori şi clienţi;

3.7 Delimiatarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor;

3.8 Contribuţii şi obligaţii către stat;

3.9 Regularizare TVA;

4. Stabilirea balanţei conturilor după inventariere;

5. Determinarea rezultatului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderii;

6. Redactarea situaţiilor financiare.

2.4.2 Balanţa sintetică

Pentru determinarea şi elaborarea balanţei sintetice se parcurg următorii paşi:

35


a) Stabilirea balanţei conturilor înainte de invetariere;

b) Inventarierea generală a patrimoniului;

c) Operaţiile de regularizare;

d) Stabilirea balanţei după inventarierea generală a patrimoniului.

Balanţa sintetică are un rol deosebit de important deoarece pe baza ei se elaboreaza

bilanţul şi contul de profit şi pierdere.

Pentru întocmirea bilanţului, dar şi pentru o bună observare a conturilor rulate în decursul

exerciţiului financiar 2010 şi pentru urmărirea soldurilor finale ale acestora, vom urmării Anexa

nr. 1 “Balanţa sintetică”.

2.4.3 Bilanţul

Prin bilanţ, societatea Median Costeşti-Hof prezintă activul şi pasivul la închiderea

exerciţiului financiar.

Bilanţul se întocmeşte pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice la 31

decembrie, puse de acord cu soldurile din balanţa conturilor analitice, încheiată după

înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile financiar-contabile

aferente activităţii perioadei raportate.

Pentru întocmirea bilanţului societatea Median Costeşti-Hof a luat în considerare

soldurile conturilor de activ şi pasiv din balanţa de verificare de la 31.12.2010 ţinându-se cont de

modul de calcul indicat la fiecare post din cadrul bilanţului.

Pentru soldul de la începutul anului s-au preluat datele din blianţul de la 31.12.2009.

În Anexa nr. 2 este prezentat bilanţul societăţii comerciale Median Costeşti-Hof, încheiat

la 31 decembrie 2010.

2.4.4 Contul de profit şi pierdere

Prima operaţie pentru elaborarea contului de profit şi pierdere se referă la închiderea

conturilor de cheltuieli şi venituri. În urma acestei operaţiuni se determină rezultatul exerciţiului

înainte de impozitare reflectat în contul 121 “Profit şi pierdere”. A se vedea anexa nr. 3.

Pentru întocmirea contului de profit şi pierdere, pentru prima coloană din cadrul acestuia

societatea preia sumele din contul de profit şi pierdere de la 31.12.2009, iar pentru coloana a

36


doua ia în considerare totalul sumelor creditoare sau debitoare (conturile de cheltuieli şi venituri

fiind închise) din balanţa de verificare de la 31.12.2010, conform metodei de calcul indicat la

fiecare post de calcul al Contului de profit şi pierdere.

În Anexa nr. 4 este expus contul de profit şi pierdere la societatea comercială Median

Costeşti-Hof.

Date informative (Formularul 30)

Societatea completează posturile din Formularul 30 pentru activitatea curentă şi pentru

investiţii. Pentru furnizori se iau în considerare fişele analitice ale furnizorilor pentru a se vedea

situaţia plăţilor.

Pentru obligaţiile restante faţă de bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale, alţi

creditori şi impozite şi taxe neplătite la termenul stabilit de bugetele locale, din total sume

creditoare din balanţa de verificare de la 31.12.2010 se scade soldul iniţial şi rulajul curent

creditor din luna decembrie.

Pentru restul posturilor din cadrul Formularului 30, se urmăresc soldurile conturilor din

balanţa de verificare de la 31.12.2010 şi se calculează ţinându-se cont de fiecare regulă de calcul

din postul respectiv.

În Anexa nr. 5 se regăsec datele informative aferente elementelor de activ şi pasiv ale

societăţii Median Costeşti Hof.

Situaţia activelor imobilizate (Formularul 40)

Pentru completarea Formularului 40 se pune în corespondenţă valoarea mijloacelor fixe

din fişele mijloacelor fixe trecute pe lista de inventariere cu valoarea din balanţă de la

31.12.2010.

Situaţia activelor imobilizate se regăsesc în Anexa nr. 6

Situaţia amortizărilor (Formularul 40)

Completarea posturilor din Formularul 40 privind situaţia amortizărilor de către

societatea Median Costeţti-Hof se face ţinând cont de soldul conturilor creditoare din balanţa de

verificare de la 31.12.2010 cu specificarea ca valorile negative de la randul 18 şi rândul 19 se

datorează situaţiei excepţionale datorită diferenţelor de invetar a imobilizărilor şi amortizărilor

aferente acestora.

Situaţia amortizărilor aferentă societăţii Median Costeşti-Hof se regăseşte în Anexa nr. 6.

37


Dacă introducerea soldurilor din balanţa de verificare nu este facută corect şi nu se

respectă formulele de calcul de la fiecare post al bilanţului apar erori pe care programul de

redactare al bilanţului pus la dispoziţie de Ministerul Finanţelor, ni le semnalează. Corectarea

acestor erori se realizează prin refacerea calculelor. De asemenea, între formularele situaţiilor

financiare trebuie să se respecte anumite corelaţii.

2.4.5 Notele explicative

Notele explicative ataşate bilnţului prezintă informaţii despre reglementările contabile

care au stat la baza întocmirii situaţiilor financiare şi despre politicile contabile folosite. De

asemenea acestea oferă înformaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, cont de profit şi

pierdere, şi, după caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii.

Societatea Median Costeşti-Hof elaborează şi prezintă notele explicative sistemic. Pentru

fiecare element semnificativ din situaţiile financiare anuale se elaborează informaţii aferente în

notele explicative.

În principal, notele explicative elaborate de către societatea Median Costeşti-Hof cuprind

următoarele informaţii: denumirea şi sediul social al societăţiii, data la care s-au încheiat sau

perioada la care se referă situaţiile financiare , moneda în care sunt întocmite, descrierea naturii

activităţii principale a societăţii, durata de viaţă şi ratele de amortizare utilizate, metodele de

amortizare utilizate, creşteri sau scăderi de valori imobilizate, creanţele şi subclasificări ale

creanţelor prezentate în bilanţ cu termen de lichiditate sub un an şi peste un an, sumele datorate

de societate care devin exigibile sub un an, între un an şi cinci ani şi peste cinci ani, informaţii cu

privire la valoarea capitalului subscris al societăţii, numărul şi valoarea părţilor sociale, cifra de

afaceri netă a societăţii pe anul 2010 defalcată pe segmente de activităţi şi pieţi geografice,

numărul mediu de persoane angajate în decursul exerciţiului financiar, cheltuieli cu salariile

personalului şi cheltuieli cu contribuţiile unităţii la asigurarile sociale, la ajutorul de somaj, la

asigurările de sănătate, contribuţia societăţii la concedii şi indemnizaţii. De asemenea se

menţionează daca anagajaţii au beneficiat de prevederile O.U.G. nr. 4/201031 care prevede

condiţiile de somaj tehnic.

În notele explicative, societatea Median Costeşti-Hof prezintă de asemenea analiza

Rezultatului din Exploatare pe anul 2010 şi principalii indicatori econimico – financiari.31 O.U.G. nr. 4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială pentru anul 2010, emisă de către Guvernul României, publicată în M.Of. nr. 93/10 feb. 2010.

38


1. Nota 1: Active imobilizate în anul 2010

Situaţia activelor imobilizate este prezentată de către societatea Median Costeşti-Hof în

nota explicativa “Active imobilizate” care se regăseşte în Anexa nr. 7.

2 Nota 2: Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli în anul 2010

Deoarece societatea Median Costeşti-Hof nu a constituit niciun provizion pentru riscuri şi

cheltuieli, în nota explicativă nr. 2 societatea nu a trecut nicio valoare.

3. Nota 3: Repartizarea profitului în anul 2010

Deoarece societatea Median Costeşti-Hof nu a înregistrat profit, având pierdere, în nota

explicativă nr.3 nu este trecută nicio valoare.

4. Nota 4: Analiza rezultatului din exploatare în anul 2010

Cifra de afaceri netă a fost obţinută în principal din activitatea de producţie din tâmplărie

PVC şi Aluminiu şi este aproape la jumătatea faţă de anul 2009. Costul bunurilor vândute şi a

serviciilor prestate au fost mai mare decât cifra de afaceri, de aici rezultă un rezultat brut negativ,

adică o pierdere.

Cheltuielile de desfacere şi cheltuielile generale de administraţie au avut o pondere foarte

mare în cheltuielile societăţii datorată faptului că s-au menţinut aceleaşi costuri de administraţie

ca anul trecut, iar referitor la desfacere, s-au lucrat comenzi cu valoare mică pentru clienţi mai

mulţi, de aici rezultă faptul că s-a cheltuit mai mult pe combustibil, s-a pierdut mai mult timp la

montaj etc. Aceste cheltuieli mărite, printre altele, au dus la un rezultat din exploatare negativ de

117.291 lei.

Clasificarea cheltuielilor, a veniturilor, dar şi evideţierea retultatului din exploatare este

prezentată în anexa nr. 8.

5. Nota 5: Situaţia creanţelor şi datoriilor

Societatea Median Costeşti-Hof întocmeşte situaţia creanţelor şi datoriilor pe categorii de

clienţi şi furnizori. Exemplificarea acestora se realiză prin nota explicativă nr. 5 , regăsită în

Anexa nr. 9.

6. Nota 6: Principii, politici şi metode contabile

39


Principalele politici şi metode contabile aplicate de către societatea Median Costeşti-Hof

se regăsec în Anexa nr. 10. Exemplificarea acestor politici şi metode contabile se regăsesc

la punctul 2.3 al prezentei lucrări.

7. Nota 7: Participaţii şi surse de finanţare

Capitalul social şi partcipanţii la sursele de fianţare al societăţii Median Costeşti-Hof se

regăsesc în forma detaliată în anexa nr. 11.

8. Nota 8: Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de admistraţie, conducere

şi supraveghere.

Cheltuielile cu salariaţii au fost aproape identice cu cele din 2009. Contribuţiile au fost

mai mici decât în anul 2009 deoarece angajaţii au beneficiat de prevederile OUG nr. 4/2010. A

se vedea Anexa nr. 12.

9. Nota 9: Principalii indicatori economico-financiari

Societatea Median Costeşti-Hof. întocmeşte principalii indicatori economico-financiari

pe baza datelor din bilanţ, cont de profit şi pierdere şi balanţa analitică din 31.12.2010. Pentru

studierea valorilor efective ale acestor indicatori trebuie văzută Anexa nr. 13.

10. Nota 10: Alte informaţii

Toate informaţiile generale ale societăţii, dar şi informaţii excepţionale cum ar fi faptul că

societatea a plătit impozit minim conform O.U.G nr 34/2009 până la data de 30.09.2010 şi apoi

pe perioada 01.10.2010 - 31.12.2010 când s-a sistat impozitul minim conform O.U.G nr

87/201032 a avut pierdere, se regăsesc în Anexa nr. 14.

2.5 Analiza situaţiei financiare patrimoniale; utilizarea informaţiilor din situaţiile financiare

Pe baza datelor din bilanţ (Anexa nr. 2) şi din contul de profit şi pierdere (Anexa nr. 4),

cu ajutorul analizelor economico-financiare se realizează aprecierea situaţiei financiare a

întreprinderii.

1. Analiza structurii financiare a intreprinderi

32 O.U.G. nr. 87/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. partea I nr. 669/30 sept. 2010.

40


1.1 Rate de structură calculate pe baza activului bilanţului contabil

Ratele de structură calculate pe baza bilanţului contabil sunt exemplificate în tabelul următor,

iar analiza acestora concluzionează punctele forte şi punctele slabe ale societăţii.

Indicator Formulă de calcul 2009 2010

I.Rata activelor imbilizate (Active imobilizate / Total activ) * 100

60,2% 51,68%

a) Rata imobilizărilor corporale

(Imobilizări corporale / Total activ) * 100

60,2% 51,68%

II.Rata activelor circulante (Active circulante / Total activ) * 100

39,80% 48,32%

a) Rata stocurilor (Stocuri / Total activ) * 100 19,43% 33,75%b) Rata creanţelor comerciale

(Clienţi şi conturi asimilate / Total activ) * 100

14,14% 11,87%

c) Rata disponibilităţilor (Disponibilităţi şi active asimilate / Total activ) * 100

6,25% 2,72%

Concluziile analizei ratelor de structură calculate pe baza activului bilanţului contabil:

1. Rata activelor imobilizate este identică cu rata imobilizărilor corporale deoarece

societatea nu are imobilizări necorporale şi imobilizări financiare. Rata imobilizărilor corporale

scade cu 8,52 puncte procentuale în 2010 faţă de 2009 datorită casării unor imobilizări, dar se

menţine la un nivel ridicat indicând faptul că societatea Median Costeşti-Hof necesită o

infrastructură importantă sau echipamente costisitoare.

2. Rata activelor circulante arată faptul că societatea înregistrează o creştere a activelor ce

pot fi uşor de transformate în bani, ceea ce poate fi trecut ca fiind un punct forte al societăţii.

3. Rata stocurilor este destul de mare ceea ce este normal pentru societate deoarece

aceasta are activitate de producţie, dar a crescut faţă de anul 2009 cu 14,32% arătând faptul că

societatea înregistrează un ritm mai lent de producţie şi de vânzare.

4. Ponderea creanţelor în total activ scade în 2010 faţă de anul 2009 indicând o scădere a

creanţelor pe seama perioadei nefavorabile însemnată de criza economică.

5. Rata disponibilităţilor ne arată ca societatea Median Costeşti-Hof înregistrează faţă de

anul 2009 o scădere a disponibilităţilor pusă pe seama scăderii creanţelor, dar şi a creşterilor

datoriilor de către întreprindere.

41


1.2 Rate de structură calculate pe baza pasivului bilanţului contabil


1. Rata stabilităţii financiare

(Capital permanent / Total pasiv) * 100

91,67% 67,86%

2.Rata autonomiei globale (Capital propriu / Total pasiv) * 100

78,02% 43,09%

3. Rata de îndatorare (Datorii / Total pasiv) * 100 22,04% 56,92%

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu şi lungTotal activ = Datorii totale + Venituri în avans + Capital propriu + provizioane (Total activ = Total pasiv)

Concluziile analizei ratelor de structură calculate pe baza pasivului bilanţului contabil

1. Rata stabilităţii financiare reflectă ponderea capitalului permanent, adică a surselor de

finanţare pe termen lung, în total pasiv; în anul 2010 se observă o tendinţă descrescătoare cu

23,81 % faţă de anul 2009.

2. Rata autonomiei globale reprezintă evidenţiează ponderea surselor proprii pe termen

lung în total pasiv. Nivelul general de apreciere a situţiei de normalitate îl reprezintă 33%, dar o

mărime mai mare a acestuia nu trebuie sa fie îngrijorător pentru utilizatorii situaţiilor financiare,

deoarece acesta are valori diferite în funcţie de specificul societăţii.

3. Creşterea ratei de îndatorare cu 34,88% arată faptul că societatea înregistrează datorii

mult mai mari în anul 2010 faţă de anul 2009.

2. Analiza patrimoniului net şi a surselor sale de finanţare; analiza echilibrului financiar al societăţii Median Costeşti-Hof; corelaţia fond de rulment, necesar de fond de rulment, trezoreria netă


1. Fond de rulment FR = Capital permanent – Active imobilizate

118.842 lei 67.061 lei

2.Necesar de fond de rulment

NFR = (Stocuri + Creanţe) – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt)

95.258 lei 55.815 lei

3. Trezoreria netă TN = FR - NFR 23.584 lei 11.246 lei

42


Concluziile analizei patrimoniului net şi a surselor sale de finanţare

1. Atât în anul 2009 cât şi în anul 2010 fondul de rulment a fost pozitiv indicând faptul că

societatea deţine surse permanente care acoperă şi exced necesităţile pe termen lung, acest lucru

fiind un punct forte pentru societate.

2. Valoarea pozitivă a necesarului de fond de rulment în ambii ani reflectă faptul că este

absolut necesară existenţa unui fond de rulement pozitiv care să acopere nevoile curente, ceea ce

se şi întâmplă în cadrul societăţii constituind un plus în viziunea posibililor investitori.

3. Trezoreria netă indică o valoare pozitivă atât în anul 2009 cât şi în anul 2010, deci

societatea degajă un surplus de monetar.

Pentru a caracteriza echilibrul financiar, se utilizează următoarele rate:


1.Durata de rotaţie a necesarului de fond de rulment

DR = (NFR / CA) * timp 82,72 zile 83,71 zile

2.Rata marjei de securitate RMS = (FR / CA) * timp 103,39 zile 100,58 zile3.Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment

Rfnfr = (FR / NFR) * 100 124,76% 120,15%

4.Rata de finanţare a activelor circulate

Rface = (FR/AC) * 100 79,06% 33,49%

Concluziile analizei echilibrului financiar

1. Chiar dacă în anul 2010 cifra de afaceri scade aproape la jumate faţă de anul 2009,

durata de rotaţie a necesarului de fond de rulment se meţine pe aceeaşi linie datorită scăderii

necesarului de fond de rulment.

2. Rata marjei de securitate nu este cuprinsă în intevalul 30 - 90 zile în niciunul din anii

analizaţi, dar această rată diferă în funcţie de domeniul de activitate. Această situaţie se

apreciează a fi nefavorabilă pentru societate.

3. Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment înregistrează valori mai mari decât

100 evidenţiind o trezorerie netă pozitivă.

3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Alaiza lichidităţii şi solvabilităţii societăţii Median Costeşti-Hof se realizează cu ajutorul

unor rate financiare care reflectă abilitatea întreprinderii de a-şi putea plătii obligaţiile financiare

pe termen scurt.

43



1.Rata lichidităţii generale Rlg = Active circulante / Datorii curente

4,74 1,5036

2.Rata lichidităţii intermediare Rli = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

2,43 0,45

3.Rata lichidităţii imediate (la vedere)

Rlv = Disponibilităţi / Datorii curente

0,74 0,08

4.Rata solvabilităţii generale Rsg = Activ total / Datorii totale

4,53 1,75

Concluziile analizei lichidităţii şi solvabilităţii

Lichiditatea reprezintă capacitatea unui activ de a fi transformat în bani.

1. În ambii ani analizaţi, rata lichidităţii generale are o valoarea mai mare decat 1

apreciem că în cadrul întreprinderii exista stare de echilibru. În anul 2010, rata lichidităţii

generale este de 1,5036 reprezentând un nivel asigurator al acestei rate.

2. Rata lichidităţii intermediare înregistrează o valoare de 2,43 în anul 2009 ceea ce

înseamnă câ societatea în acel an nu a întâmpinat probleme de onorare a plăţilor scadente

deoarece un nivel asigurator îl reprezinta intervalul 0,8 – 0.10, iar în anul 2009 societatea a fost

mult peste acest interval. În anul 2010, situaţia se schimbă, deoarece rata lichidităţii intermediare

îmregistrează un nivel mai mic de 0,5 ceea ce ii cauzează probleme în onorarea plăţilor scadente.

Această valoare a ratei ridică un semn de intrebare asupra utilizatorilor situaţiilor financiare, în

special investitorilor.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea societăţii de a acoperi datoriile totale.

3. Valoarea minimă pe carea rata solvabilităţii generale o poate avea este de 1,4, în cazul

în care valoarea este mai mică decât 1, societatea este declarată insolvabilă. Societatea Median

Costeşti-Hof înregistrează în perioada analizată valori ale rate de peste 1,4, ceea ce indică faptul

că societatea nu întâmpină probleme în a-şi acoperi datoriile totale.

2.6 Concluzii finale

1. Realizarea unei stabilităţi economice şi a unei economii puternice a necesitat, pe langă

realizarea unui cadru juridic adecvat, care să reglementeze statutul noilor agenţi economici, şi

realizarea unui puternic cadru legislativ ce vine în sprijinul contabilităţii româneşt i. Acest

44


lucru a fost posibil imediat după Revoluţia din anul 1989 când statul Românesc s-a confruntat cu

alegerea modelului de contabilitate, enigma rezolvându-se prin implementarea sistemului

contabil francez. Consider că această alegere a fost una foarte bună, deoarece sistemul contabil

francez este unul dintre cele mai bune din Europa.

2. Primul pas important în realizarea unui cadru legislativ contabil a fost facut în anul

1991 prin emiterea de către Misterul Finanţelor a Legii contabilităţii nr. 82/1991, dar

consolidarea acestui cadru a început în anul 1999, când a apărut OMFP nr. 403 care avea drept

scop implementarea unui sistem contabil armonizat cu Directivele Uniunii Europene şi cu

Standardele Internaţionale de Contabilitate.

3. Din anul 1991 când a aparut Legea contabilităţii nr. 82/1991 şi până în prezent,

contabilitatea românească a traversat o pantă ascendentă cu multe schimbări la nivel legislativ şi

de reglementare, ultima modificare fiind apariţia OMFP nr. 2869/2010, care completează şi

modifică unele articole OMFP nr. 3055/2009.

4. Baza cadrului legislativ al contabilităţii româneşti îl reprezintă totuşi OMFP nr.

3055/2009 pentru aprobarea “Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene” care

abrogă şi înlocuieşte OMFP nr.1752/2005, chiar dacă ulterior OMFP nr. 3055/2009 apare şi

OMFP nr. 2869/2010 privind modificările şi completările unor reglementări conforme cu

Directiva a IV-a Comunităţii Europene.

5. La nivel macroeconomic, dar mai ales la nivelul microeconomic, ceea ce este cazul

IMM-urilor, OMFP nr. 3055/2009 vine cu un puternic şi real sprinjin pentru întreprinderile mici

şi mijlocii în întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare contabile anuale.

6. Este si cazul societăţii Median Costeşti-Hof S.R.L, care aplică reglementările contabile

conforme cu Directiva a patra a Comunităţii Europene aprobate cu OMFP nr. 3055/2009.

Societatea se încadrează la art.2, alin.(3) din OMFP nr. 3055/2009 şi întocmeşte situaţii

financiare anuale simplificate: bilanţ prescurtat, cont de profit şi pierdere şi note explicative.

La baza întocmirii bilanţului contabil a stat balanţa de verificare a conturilor sintetice, la

31.12.2010. Posturile înscrise în bilanţ corespund cu datele înregistrate în contabilitate.

Soldurile conturilor reflectă corect atât creanţele căt şi datoriile societăţii. De asemenea

contul de profit şi pierdere reflectă fidel veniturile, chletuielile şi rezultatele financiare la

31.12.2010.

45


Obligaţiile fiscale au fost determintate conform legislaţiei în vigoare. Cheltuielile au fost

determinate pe baza documentelor justificative legale şi ale definirii tranzacţiei, urmată de

înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate. De asemenea veniturile au fost corect

definite.

Pierderea raportată rezultată din contul de profit şi pierdere se datoreaza în special

realizării de venituri mici în tot cursul anului 2010, dar şi a menţinerii cheltuielilor cu salariile şi

asigurărilor sociale la nivelul anului 2009.

Societatea a plătit impozit pe profit confom O.U.G. 34/2009 până la 30 septembrie 2010,

iar după aborgarea acestei ordonanţe, pe perioada 1 octombrie – 31 decembrie societatea a avut

pierdere.

7. În urma realizării acestui studiu asupra întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare

anuale la societatea Median Costeşti-Hof, convingerea personală este că OMFP nr.

3055/2009 constituie un cadru legistlativ complet, concret şi modern ce întruneşte toate

reglementarile contabile româneşti şi europene necesare desfăşurării unei activităţi economice

competitive şi dinamice.

8. Totuşi, cosider că actualele reglementări sunt într-o continuă mişcare, ceea ce poate fi

un lucru îmbucurător cu privire la viitorul contabilităţii în România, dar şi un lucru privit cu

scepticism de către agenţii economici de pe piaţa românească.

9. Continua modificare al actualului cadru legislativ al contabilităţii poate fi privită dintr-

un unghi pozitiv, deoarece este un semn că acesta evoluează şi se încearcă perfecţionarea lui.

10. Consider că desele modificări aduse în cadrul reglementărilor contabile româneşti nu

sunt tocmai un lucru bun, deoarece nu există o stabilitate şi o siguranţă în ceea ce îi priveşte pe

agenţii economici şi nu numai. Cu privire la acest aspect, recomandarea personală este de a se

încerca încetinirea ritmului cu care se modifică toate aceste reglementări pentru a putea încuraja

eventuali investitori, dar şi pentru a crea o siguranţă actualilor actori ai economiei româneşti.

46

aspecte practice privind Întocmirea Şi prezentarea situaţiilor financiare la Întreprinderile...

Documents