Aspecte ale dezvoltarii fizice

1an 2ani 3ani 4ani

Motricitatea

Senzorialitatea

Odata cu achizitia mersului, copilul dobandeste o mai mare libertate in a explora, gesturile ,unele dintre ele devin automate, altele se invata prin imitatie. Miscarile sale devin mai suple si mai adaptate. Ii place sa desenezeLa un an si jumatate copilul poate manca singur. Poate urca scarile singur, tinandu-se de balustrada si aducand pe rand, celalalt picior langa primul, coborarea realizandu-se in acelasi mod.

Copilul este mai agitat, se catara, fuge, danseaza, bate din palme. Tot in aceasta etapa avanseaza conduitele legate de toaleta si cere voie la toaleta. Motricitatea fina castiga in precizie, copilul poate insira margele mari pe o ata, rasfoieste paginile cartilor cu imagini, coloreaza suprafetele desenelor mari, chiar daca depaseste conturul, poate deschide usile utilizand manerul, desurubeaza si insurubeaza capacele sticlelor, poate manevra telecomanda.

Copilul dovedeste multa autonomie, fiind capabil sa mearga, sa mance singur, se imbraca cu foarte putin ajutor, se incalta, desi nu poate inca sa isi lege sireturile. Poate face constructii simple din cuburi, poate da cu piciorul in mingie, taie hartie cu ajutorul foarfecelor, mananca cu furculita, poate deplasa obiecte mai mari si inavata sa mearga cu tricicleta. Tot la aceasta varsta, conduitele de imitare a adultilor devin mai frecvente. Poate incerca sa manevreze aparatele electrocasnice, sau manifesta dorinta de a se implica in activitatile gospodaresti. Copilul urca scarile alternand picioarele.

Isi propune singur miscari cu dificultate crescanda: sarituri, catarat, balans etc. Apare si capacitatea de a sta linistit pentru a colora, a modela din plastilina, a asculta povesti, a privi poze, a urmari televizorul.

A deprins indemanari ca: folosirea periutei de dinti, a pieptenului, a ustensilelor pentru cusut. Majoritatea copiilor apuca si manuiesc bine un creion; liniile si figurile desenate sunt tot mai bine facute. Este capabil sa taie cu foarfeca urmand o linie dreapta.

Nevoia de miscare este mare, copilul este in vesnica miscare, alearga, face zgomot, este "neastamparat".

AuzulCopilul  poate avea preferinţe pentru anumite sunete ( cele joase şi dulci au un rol calmant). Auzul îi este mai fin şi îi permite să audă cel mai slab zgomot. De la 8, 9 luni este atras de jucăriile care fac zgomot.

VazulDupă 1 an, spre 1 an şi 6 luni, se manifestă interesul pentru figuri colorate  Culorile incep sa fie percepute

AuzulSe perfectioneaza

aparatul auditiv atât prin schimbări ce apar în funcţionarea urechii, cât şi prin modificări în

procesul atenţiei. Se reduce şi intensitatea

stimulilor sonori la care copilul răspunde. La doi ani, copilul este sensibil la ritm; poate chiar să danseze la auzul unor

melodii ritmate.Vazul

Vazul este simtul care se dezvolta mai greu la bebelusi. La nastere el

vede doar imagini incetosate, incepe sa

distinga diverse lucruri. La 2 ani copilul vede la fel de bine ca un adult.

AuzulPercepţiile auditive cunosc treptat o specializare şi o anumită fineţe. Muzica începe sa determine la copii reacţii pozitive sau atenţie încordată, ceea ce demonstrează că începe să se dezvolte sensibilitatea muzicală

VazulPe copil îl interesează cărţile cu ilustraţii. El are preferinţe pentru ilustraţiile clare şi simple, cu puţine detalii şi expresive. Recunoaste succesiunea logica a anumitor actiuni din desfasurarea programului zilnic, precum si legatura logica intre obiecte si cuvinte. Poate "citi" poze dintr-o carte. Recunoaste litere izolate. Poate desena un patrat. Deosebeste mai

AuzulDezvoltarea

analizatorului auditiv este implicată şi în

diferenţierea cuvintelor, a modului cum sunt

pronunţate. Progresele sensibilităţii în această direcţie măresc baza

perceptivă de înţelegere a limbajului. Se

formează treptat auzul fonematic.

     Vazul

Dau mai multă importanţă strălucirii

culorii decât categoriei de culoare. Totuşi, ei

arată o sensibilitate faţă de culori mai scăzută

decât cea a adulţilor.Dintre

dimensiunile spaţio-vizuale ale realităţii, mărimea obiectului

funcţionează. Apoi, este preferată culoarea, înainte de formă

Mirosul si gustulObişnuieşte să ducă lucrurile la gură

TactulÎncă la 15 luni este evident faptul că, atunci când aruncă obiecte sau le scăpa din mâini, copilul prezintă o mare mobilitate în urmărirea vizuală a traiectoriei pe care o descrie căderea obiectului. Manevrarea obiectelor din timpul jocului influenţează dezvoltarea simţului tactil.

Mirosul si gustulIncepe să aibă

preferinţe pentru anumite alimente şi aversiuni pentru alte gusturi şi mirosuri

TactulDe la 15 luni la 2 ani copilul încearcă să apuce umbrele şi

pricepe că ele se mişcă în funcţie de mişcările

lui

multe culori. Isi stie varsta.

Mirosul si gustulCopilul face progrese şi

pe plan gustativ şi odorific, acestea

specializându-se foarte mult. Copilul reuşeşte

să identifice unele alimente după gust sau

după miros.Tactul

Sensibilitatea tactilă se dezvoltă în strânsă

legătură cu cea chinestezică  prin

contactul cu obiectele creşte posibilitatea

diferenţierii gradelor de presiune a obiectelor

asupra suprafeţei cutanate, a aprecierii

formei sau dimensiunii unor obiecte doar pe

cale tactilă.

Mirosul si gustulMediul de provenienţă are un rol important în stabilirea preferinţelor sau aversiunilor faţă de

anumite gusturi sau mirosuri.

     TactulPierde teren, devenind un simţ de control şi de susţinere a văzului şi

auzului care colectează prioritar impresii

Acţiunile copilului în acest sens capătă direcţie şi sunt focalizate spre

satisfacerea intenţiilor. oordonarea tact-văz astfel încât copilul reuşeşte acum să

realizeze contururi.Caracteristicile

intelectuale.1an 2ani 3ani 4ani

Gindirea

Limbajul

Caracteristică perioadei de 1 an / 1 an jumătate

este căutarea de noi mijloace pentru a

acţiona şi experimentarea unor

noi posibilităţi de utilizare a unui obiect

(reacţii circulare terţiare). Apar o serie

de conduite noi de exemplu copilul se urcă

pe un scaun pentru a lua un obiect la care nu

ajunge altfel. Activitatea sa trece de

la perioada de “reproducere” la

perioada de “explorare”. Acum

copilul nu doar repetă mişcările pe care le

vede, ci experimentează şi

unele noi.

De la circa 1 an si 6 luni putem spune ca se intra intr-o a 2-a etapa aceea

a prefrazei, adica

Dezvoltarea gândirii în această perioadă este în strânsă legătură cu

dezvoltarea limbajului. Pe la 2 ani datorită întrebării “ce este

asta?” copilul identifică şi diferenţiază diferite obiecte iar întrebarea

“de ce?” care apare puţin mai târziu

vizează relaţia dintre obiecte.

In al 2-lea an de viata copilul dobandeste in legatura cu limbajul, 2 feluri de experiente: tot ce-l inconjoara poarta

Copiii devenind capabili să se angajeze în

gândire simbolică, nemaifiind legaţi de

realitatea imediată. Un simbol este un cuvânt

sau o imagine care înlocuieşte altceva (de exemplu copilul care ia un cub şi spune că e o cană, prefăcându-se că

bea din ea). Copilul poate să se angajeze în

gândirea de tip reprezentaţional, adică el poate folosi cuvinte sau imagini pentru a

înlocui diferite obiecte, pe care le poate

manipula pe plan mental pentru a crea

lumea pe care o vrea el.

In jurul a 3 ani copilul reuseste sa foloseasca corect pronumele eu, ceea ce exprima o generalizare a relatiei

Gândirea copilului este preconceptuală.

Preconceptele sunt „noţiunile” empirice care ocupă o poziţie intermediară între

general şi particular, adică nu cuprind toate

exemplarele dintr-o categorie ci doar pe acelea care apar în existenţa concretă.

-este evident bucuros atunci cand asculta sau vorbeste despre povesti- intelege ca semnele tiparite pe foaie poarta

Memoria

Imaginatia

anteprescolarul foloseste 2-3 cuvinte,

dar care nu sunt flexionate conform normelor limbii, iar

prepozitiile, conjunctiile lipsesc.

Apoi marea majoritate, incepand cu 1 an si

jumatate, 1 an si 8 luni, ajung usor la 200-300

Inainte de a folosi cuvintele, ei isi pot exprima amintirile non-verbal utilizand desene, folosind pantomima, aratand anumite zone de pe corp, sau reproducand sunetele unor dispozitive utilizate la nastere

la copilul nostru apare

un nume si el va dori sa-l afle "Asta ce este?”.Referirea la propria persoana este, de asemenea, caracteristica acestei faze. De exemplu, spune: "Ana nani!".

Apare fraza gramaticala si copilul treptat utilizeaza mai corect modelele adultilor, cu flexionarea cuvinteleor si a determinativelor cum ar fi adjectivele si adverbele. Copilul face eforturi de a se adapta verbal situatiilor diverse. 300-400 de cuvinte pronuntate

Memoria copilului rãmâne difuzã, incoerentã, nesistematizatã

cu tu si el.

Limbajul este folosit de copil in 3 situatii: prima este verbalizarea a ceea ce face adica pe copilul nu-l intereseaza daca este ascultat sau inteles. In a doua situatie, cuvantul este utilizat in comunicarea cu ceilalti si in a treia situatie este material pentru un joc specific copilariei si anume jocul verbal, adica copilului ii place sa se joace cu cuvintele, sa le repete si sa le transforme. 800, 1000 de cuvinte pronuntate

Este perioada cand se fac eforturi deosebite de a trece spre formele superioare si mai productive ale memoriei, sa memoreze cu mare rapiditate, dar sa uite cu aceeasi rapiditate.

un mesaj- incearca efectiv sa scrie si sa citeasca de unul singur- identifica semnele scrise care ii sunt familiare - participa in "jocuri verbale" cu rima- identifica unele litere si formeaza unele rime pentru cuvinte- utilizeaza literele pe care le cunoaste pentru a scrie cuvinte semnificative pentru el, cum ar fi propriul nume sau "te iubesc"1600-2000 de cuvinte la 4 ani

La copilul prescolar predomina mai ales memoria intuitiv-plastica, concreta ca si cea afectiva , in sensul ca se retin mai ales figurile si evenimentele imediate ca si tot ceea ce provoaca emotii puternice pozitive sau

Personalitatea

si se dezvolta simtul umorului. Ii place sa

faca glume, ii place sa se dea in spectacol. Ii

place sa aiba spectatori, sa fie admirat si laudat.

Formarea sentimentului de autonomie versus

ruşine, îndoială de sine. În această perioadă copilul începe să se

conştientizeze pe sine independent de cei care îl îngrijesc. El porneşte în explorarea mediului

apropiat. Acest comportament de

autonomie reprezintă modalitatea copilului de

a-şi forma propria identitate, diferită de a

părinţilor.

Creste curiozitatea, vrea sa atinga totul, interesul pentru orice obiect este mare si ne dovedeste setea lui de a cunoaste, de a sti, de a afla.

Este perioada în care copilul iniţiază pe cont propriu unele acţiuni, chiar dacă de multe ori nu reuşeşte să le facă corect.

Imaginatia este pe culmile ei au o imaginatie bogata, insa are dificultati in a deosebi realitatea de imaginar si multi copii cred ca tot ce s-a intamplat in trecut a avut loc ieri, iar ce urmeaza sa se intample va avea loc maine.

Copilul se descoperã acum, odatã cu desoperirea lumii inconjurãtoare ; acesta a parcurs trei etape: simtul eului corporal; simtul unei identitati de sine continui ; respectul fata de sine, mândria

negative.

Copiii incep sa inteleaga notiunile legate de timp - dimineata, dupa-amiaza, seara; schmbarea sezonului si, spre sfarsitul perioadei prescolare, timpul indicat de ceas.

El îsi formeaza imaginea de sine prin preluarea ei de la parinti, asa încât în aceasta intra, de fapt, atitudinile, exigentele, interdictiile si expectatiile parintilor