aspecte ale aa rep moldova-ue

Oportunităţi şi

provocări ale

Acordului de Asociere.

Quo vadis Moldova?

Autor: Nicolae Ţîbrigan

Policy Memo Nr. 5

Iulie 2014

© Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) http://www.fumn.eu/

FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ A

MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

23 ani de la independenţă

R. Moldova dispune de o populaţie de 3,5 milioane

locuitori, un PIB nominal de 7,3 miliarde USD, adică

un PIB/capita puţin peste 2000 USD.

Unul dintre cei mai importanţi indicatori ai unei

economii este salariul mediu, fiind luat în

considerare şi de investitorii străini.

Salariul mediu în R. Moldova este de 263 USD

lunar - cel mai mic salariu mediu din Europa, fiind

întrecută şi de Albania!


În metodologie PPP, în 1990, cu o populaţie de 3,7

milioane locuitori, R. Moldova avea un PIB de 12,23

miliarde USD, adică 3300 USD/capita; astăzi este

la 13,2 miliarde USD, adică la 3800 USD/capita;

Cu alte cuvinte, în metodologie PPP (proba

adevărului în macroeconomie), R. Moldova a

cam „stat pe loc”;

În metodologie PPP, dacă România şi-a crescut

PIB/capita cu peste 115% în ultimii 25 de ani, R.

Moldova a crescut acest indicator cu puţin peste

15%, adică o evoluţie complet divergentă;


În graficul de mai jos, datele iniţiale despre R. Moldova provin chiar din

statistica URSS

Ce a avut România şi i-a lipsit

R. Moldova?

Asocierea cu UE

În 1993 România semnase un Acord

European similar cu cel semnat de R.

Moldova, ceea ce a permis intrarea treptată a

produselor româneşti pe piaţa comunitară;

1995 – România îşi depune candidatura de

aderare la UE;

1 ianuarie 2007 – România este admisă în

componenţa Uniunii Europene.

Zona de Liber Schimb Aprofundat şi

Cuprinzător (ZLSAC)

După semnarea Acordului de Asociere (AA) R.

Moldova – Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie

2015 urmează să intre în vigoare Zona de Liber

Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC), ca parte

a AA.

Documentul reuneşte poziţiile tarifare şi taxele

vamale, armonizate cu cele ale UE, într-un singur act

legislativ.

ZLSAC aduce cu sine beneficii pe termen lung şi

provocări pe termen scurt!

Semnarea AA de către R. Moldova, Ucraina şi

Georgia, Bruxelles, 27.06.2014

Obiective:

Reducerea bilaterală a tarifelor vamale;

Stimularea comerţului dintre ambele părţi;

Asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor;

Ajustarea standardelor naţionale la cele

europene pe mai multe segmente: cerinţe fito-

sanitare pentru mărfuri, servicii şi investiţii,

achiziţii publice etc.;

Asigurarea unei concurenţe loiale pe piaţa

internă.

Provocări:

Bunurile importate din UE vor spori concurenţa cu produsele moldoveneşti;

Aplicarea de către Fed. Rusă a barierelor non-tarifare la exporturi, embargo etc.

Reducerea producţiei agricole cu 3%;

Sporirea izolării politice şi economice a regiunii transnistrene;

Creşterea ocupării informale pe piaţa muncii cu 7%;

Restricţii pentru migranţii moldoveni plecaţi la muncă în Rusia.

Avantaje ZLSAC pentru exportatori:

Acces pe piaţa comunitară a produselor agricole

şi industriale;

Eliminarea taxelor vamale;

Dezvoltare şi stimularea afacerilor comune;

Preluarea standardelor şi normelor europene în

domeniul calităţii produselor;

Dezvoltarea cadrului juridic în domeniul

concurenţei;

Protecţia proprietăţii intelectuale;

Asistenţă tehnică şi financiară din partea UE.

Avantaje ZLSAC pentru importatori:

Acces la reţelele internaţionale de distribuţie şi

lansarea afacerilor pe plan internaţional;

Creşterea investiţiilor străine directe (ISD);

Predictibilitatea cadrului juridic bilateral;

Eliminarea barierelor tarifare/netarifare şi

tehnice din calea comerţului;

Stabilirea unui mecanism viabil de soluţionare

a litigiilor.

Avantaje ZLSAC pentru consumatori:

Acces la o serie mai extinsă de produse;

Scăderea preţurilor ca urmare a intensificării

concurenţei;

Calitate mai înaltă atât a produselor

autohtone, cât şi a celor de import.

Schimburi comerciale ale R. Moldova

(mil. USD)

Sursa: Biroul Naţional de Statistică (BNS)

Total import al R. Moldova (ian.-apr. 2014)


Total export al R. Moldova (ian.-apr. 2014)


Principalii parteneri în comerţ (2014)


„Sigur că încurajăm toată munca depusă în

privința reformelor și vă încurajăm să le

continuați, mai ales în combaterea corupției”

(Frank-Walter Steinmeier, Ministru de Externe al

Republicii Federale Germania)

La capitolul Indicele Libertății Economice R. Moldova nu excelează semnificativ față de fostele republici sovietice,

obținând anul acesta un scor de 57,3, ocupând astfel locul 110 la nivel global

Sindromul post-sovietic

Deși se atestă o oarecare îmbunătățire la

compartimentele mediul de afaceri, comerțul exterior

și presiunea fiscală (TVA a rămas 20%), reformele

economice sunt destul de lente și nu au consistență.

La o analiză mai atentă identificăm următoarele tendinţe:

-nivelul de libertate a activităţii economice este unul

dintre cele mai scăzute din regiunea europeană;

-creşterea indicelui este constrânsă de intervenţia

statului în sectorul privat, ceea ce reprezintă o

vulnerabilitate a economiei în faţa mediului politic

fluid, în condiţiile în care corupţia este încă prezentă

în cele mai multe zone ale birocraţiei.

Sindromul post-sovietic

La nivel economic, R. Moldova încă se

bazează pe consumul intern care, în mare

parte, e susţinut de remitenţe (25% din PIB)

şi care continuă să rămână cele mai

importante surse de finanţare a contului

curent, devansând vizibil ISD, transferurile

guvernamentale şi împrumuturile!

Proiecte europene

Pe banii Guvernului SUA, BERD, BEI şi ai Comisiei

Europene se intenţionează:

reabilitarea drumurilor naționale pentru a integra R.

Moldova în spațiul transeuropean de transport (ex.:

renovarea drumului M3 Chișinău-Giurgiulești);

construcția a două poduri peste Prut – în dreptul

localităților Cantemir și Ungheni;

conectarea autostrăzii Târgu-Mureș-Iași-Ungheni

cu drumul național R1 Chișinău-Ungheni-Sculeni-

frontiera cu România.

Transnistria

Transnistria, din punct de vedere politic, este orientată spre Est (vector eurasiatic), însă din punct de vedere economic este puternic interconectată cu Occidentul.

Rațiunea este simplă: 73,4% din exporturile transnistrene sunt direcţionate spre UE, dar şi Republica Moldova şi Ucraina, adică spre statele care vor în UE şi doar 19% din exporturile transnistrene au luat calea spre Moscova în 2013.

Transnistria

Totuși, se pare că politicul și interesele strategice

ale Federației Ruse vor prevala în fața celor

pragmatice, iar autoritățile tiraspolene se vor

comporta totalmente irațional față de chestiunea

economică, punând afaceriştii transnistreni în

fața faptului împlinit să suporte consecințele:

aplicarea tarifelor MFN pentru produsele

exportate de întreprinderile transnistrene în

UE va duce automat la scumpiri în lanț, iar de

aici la reducerea exporturilor cu circa 25% și

contracția economiei regiunii secesioniste cu

circa 5%.

Transnistria

Ceea ce aşteaptă Chişinăul este ca oamenii de afaceri

din Transnistria să facă presiuni asupra regimului

de la Tiraspol pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu

Chişinăul şi Uniunea Europeană.

O poziţie naivă, în condiţiile în care această strategie

poate fi aplicată în statele democratice, şi nu în cele

autoritare, mai ales în regiunile secesioniste.

La Tiraspol nu există nici un politician, nici un

partid sau organizaţie care ar promova ideea

integrării europene a regiunii!

Transnistria

Impactul ZLSAC asupra regiunii separatiste:

a) Îmbunătăţirea condiţiilor comerciale pentru

agenţii economici;

b) Scăderea cu 0,9-1% a veniturilor bugetare din

regiune;

c) Creşterea ofertei pentru consumatori;

d) Valorificarea potenţialului agricol şi al industriei

alimentare a regiunii;

e) Creşterea investiţiilor de capital;

f) Normalizarea relaţiilor comerciale cu agenţii din

dreapta Nistrului.

UTA Găgăuzia

Potențialul economic al autonomiei este dependent de sectorul agrar-industrial;

Componenta industrială a Găgăuziei ocupă doar 3,2% din activitățile economice ale regiunii!

Potențialul industrial este reprezentat de 230 de întreprinderi care au produs în 2012 bunuri în valoare de ~82 700 000 USD!

UTA Găgăuzia

Sursa: Biroul Național de Statistică

UTA Găgăuzia

Principala ramură de producție o reprezintă venificația!

Lista vinăriilor din Găgăuzia (16):

Denumire firmă Localitate

Aina Grup S.R.L. Comrat

Burlacu-Vin S.A.T.I. Comrat

Igvalex-Vin S.R.L. Comrat

Invintorg S.R.L. Comrat

Margaritar S.A. Comrat

Nexovin S.R.L. Comrat

Sardrisvin S.R.L. Comrat

Vinuri de Comrat S.A. Comrat

Tomai-Vinex S.A. s. Tomai

Chirsova S.A s. Chirsova

Kazayak-Viv S.A., I.M. moldo-franceză s. Cazaclia

Cioc Maidan Vin S.A. s. Cioc-Maidan

Jemciujina S.R.L. Ceadâr-Lunga

Negvin-Prod S.R.L. Ceadâr-Lunga

Vinăria Bostovan S.A. s. Etulia

„Fabrica de vinuri din Vulcăneşti” S.A. Vulcăneşti

UTA Găgăuzia

În contextul embargoului la exportul de

producție alcoolică impus de Rusia, R. Moldova

a fost nevoită să-și reducă producția tuturor

tipurilor de băuturi alcoolice.

Doar în noiembrie 2013, exporturile de

produse moldovenești în Rusia, s-au redus

cu circa 20% comparativ cu aceeași

perioadă a anului 2012, arată un raport al

Biroului Național de Statistică (BNS).

Ce-i de făcut?

Soluții

Uniunea Europeană şi-a deschis piaţa anulând, de la 1 ianuarie 2014, orice limită de import al vinului produs în R. Moldova → export în UE.

Adaptarea sectorului vinicol la standardele europene:

De exemplu:

DO – Denumirea de origine protejată

q pe teritoriul R. Moldova prevăzută de

Legea nr. 66-XVI din 27.03.2008 ar trebui ajustată!

Soluții

Astfel, în România, în funcție de stadiul de maturare a

strugurilor și de caracteristicile lor calitative la cules,

vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică

astfel:

a) DOC-CMD – vin cu denumire de origine controlată

din struguri culeși la maturitate deplină;

b) DOC-CT – vin cu denumire de origine controlată

din struguri culeși târziu;

c) DOC-CIB – vin cu denumire de origine controlată

din struguri culeși la înnobilarea boabelor.

Soluții

Utilizarea rutei de cale ferată Chișinău-

Basarabeasca-Cahul-Cantemir trecând frontiera

moldo-română la Prut – Fălciu, unde există o linie

încălecată cu patru șine. Tot la Fălciu (CFR) există și

un „transtainer” pentru transbordarea mărfurilor din

vagoane de ecartament larg și invers. Dacă în 1988

prin această stație se manevrau sute de vagoane de

marfă, în prezent traficul de mărfuri aproape dispare

complet de pe linie.

Soluții

Podul de peste râul Prut cu ecartament larg și ecartament normal

Soluții

În iulie 2013 „Calea Ferată a Moldovei” (Republica Moldova) a aderat la Acordul privind sistemul de transporturi VIKING Train;

Prioiectul VIKING Train este o cale de transport pentru mărfuri, care operează pe o rută cu o lungime totală de 1.766 km, pe axa Iljichevsk/Odessa (Ucraina)-Berezhest (Ucraina) – Slovechno (Belarus)-Minsk-Gudogai (Belarus) – Kena (Lituania)-Klaipeda (Lituania).

Din mai 2014, CFR Marfă (România) aderă la rețeaua internațională de transport, alături de Lituania, Belarus, Ucraina, R. Moldova, Bulgaria și Turcia.

Soluții

Transportul feroviar al

mărfurilor scade preţul de

achiziţie al acestora, fiind

unul dintre cele mai ieftine

mijloace de transport

internaţional, mai ales că

toţi operatorii membri ai

VIKING Train sunt obligaţi

să practice un tarif unic

pentru transport.

Oportunitate

Sondaj IRES, efectuat în decembrie 2013 (România)

Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod

necesar poziția oficială a Academiei Române.

Opiniile exprimate nu implică automat poziția

tuturor experților FUMN sau a altor instituții și

organizații partenere FUMN.

Copertă: „Europe” by Niccolò Caranti via Photoree.com

® FUMN iulie 2014

Fundația Universitară a Mării Negre

Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, aripa de est, Etaj 7, București – 5, 761172

E-mail: [email protected]

Tel. +4 031 405 25 42

+4 0755 087 185

Pentru mai multe detalii despre FUMN vizitați pagina http://fumn.eu/

http://fumn.eu/

http://fumn.eu/

aspecte ale aa rep moldova-ue

Documents