asistenta social in penitenciar cursul nr 7 programe 2012

7/31/2019 Asistenta Social in Penitenciar Cursul Nr 7 Programe 2012

1/23

Asistenta social n penitenciar

Percepia deinuilor asupra programelor de educaie i

intervenie psihosocial drulate n penitenciar

Cursul nr. 7


2/23

Penitenciarele romneti i populaia

carceral

Din Bilanul ANP pe anul 2008 (document nepublicat),rezult c, la 31 decembrie 2008, structurapenitenciarelor iefectivul de deinui erau:

- 34 de penitenciare pentru aduli (24.894 deinui )- 2 penitenciare de minori i tineri (442 din care 118

minori)- 3 centre de minori (172)

- 6 spitale (783 bolnavi)

TOTAL 26.291 persoane private de libertate

Universitatea din Bucureti


3/23

Intervenia psihosocial i programe n

penitenciar Codul Penal precizeaz n articolul 52 c scopul executrii pedepseloreste prevenirea svririi de

noi infraciuni prin formarea unei atitudini corecte fa de munc, fa de ordinea de drept i fade regulile de convieuire social.

n Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 se arat c obiectivele urmrite de instituiile dedetenie din Romnia sunt:

Executarea pedepselor privative de libertate are drept scop asistarea persoanelor private de libertate,n vederea reintegrrii lor sociale i a prevenirii svririi de noi infraciuni.(art. 6 din HG. nr. 1897/2006).

Art. 87 alin. 4 precizeaz c Pregtirea persoanelor private de libertate n vederea liberriincepeimediatdup primirea n locul de deinereise desfoar progresiv, oricare ar fi durata pedepseiiregimul de executare.

Principalul mijloc de organizare a interveniilor de pregtire pentru liberare l reprezint, prinurmare, procesul de individualizare a executrii pedepsei cu nchisoarea.

Aceste proces este demarat imediat ce persoana a fost condamnat definitiv de ctre comisiapentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertat.



4/23

Art. 14 din Legea275/2006

(1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabiletede comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative delibertate, n funcie de conduita, personalitatea, vrsta, starea de sntate iposibilitile de reintegrare social ale persoanei condamnate.

(2) Persoana condamnat este inclus,inndseama de criteriile prevzute n alin. (1), n

programe care urmresc n principal:a) desfurarea de activitieducative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologic

iasistensocial;

b) instruirea colar;

c) formareaprofesional.

planul de evaluare i intervenie educativ i terapeutic

dosarul de educaie i asisten psihosocial(v amintiti?)



5/23

Programe

- Educative (ex. adaptare la viaa instituional,

educaie civic, educaie pentru sntate,colarizare, calificare profesional etc.)

- Intervenie psihosocial (ex. programe pentrudeinuii agresivi, pentru cei cu risc de suicid,pentru cei care au comis infraciuni sexuale, depregtire pentru liberare etc.)



6/23

Direcia de Reintegrare Social

n medie ntre 7-12 specialiti

Direcia de

Reintegrare Social

Serviciul Educaie Serviciul de AsistenPsihosocial



7/23

Metodologia cercetrii

ntrebarea: care este percepia deinuilorasupra programelor desfurate n

penitenciar?

n concret, am urmrit: motivaia participrii,

utilitatea programului n penitenciar i dupliberare, ce anume au nvat/achiziionatdeinuii din programe etc.



8/23

Metodologia cercetrii

Cercetare calitativ bazat pe tehnicainterviului semistructurat,

n analiza datelor s-a folosit analiza tematic.

Au fost intervievai 44 de deinui din patrupenitenciare (Rahova, Jilava, Baia Mare iIai)care se aflau imediat nainte de liberare (dupce au fost aprobai de comisia de propuneripentru liberare).



9/23

Reprezentare vag

n ceea ce privete participarea la programe sau activiti socio-educative, amintirilesubiecilor sunt destul de vagi:

I: dar cu psihologul, cu asistentul social ati povetit vreodata?R: am completata chestionare de astea...da, ca sa stau de vorba nuI: aham...numai ati facut chestionare? Ce fel de chestionare?R: apai...de vreo trei ori am venit aici, am completat, da nu stiu cum sa va explic.mai

multe. Vreo patru hartiiI: ce va intreba...ce?R: apai de exemplu daca am vrut sa ma omor vreodata, cum reactionez la nervi, daca

ma enervez, sau ceva de genul acesta

I: aham...v-au ajutat la ceva?R: pai nu m-au ajutat ca nu-s bolnav, nu am avut niciodata probleme cu capul, sau

lovituri la cap si asa suntem toti, sanatosi din famile(Subiect 7, Baia Mare)



10/23

Programe

Principalele programe despre care subiecii au amintiri sunt:

- Programul HIV/SIDA (n Penitenciarele Iai, Jilava),- anti-drog (Penitenciarele Iai, Jilava) i

- programele pentru abuzul de alcool (Penitenciarul Gherla).

Dei muli dintre deinui au declarat c au abuzat de alcoolnainte de condamnare, se pare c numai PenitenciarulGherla desfoar un program pentru aceastproblem.



11/23

Descrierea cea mai frecvent a Programului Antidrog este:

R: Am fost la Antidrog, la mai multe....I: V-au fost de ajutor?R : DaI : La ce v-au ajutat ?R : La liberare.I : In ce fel?R: Mi-a facut evidentieri, comportare buna...I: Dar asa pentru dumeavoastra a avut vreun sens.R: Da, am avut ce invata despre droguri... unde poate sa duca drogurile... si ce necazuri

de familie sunt...I: Si totusi ziceti ca e un risc sa va apucati din nou chiar daca stiti lucrurile asteaR: Da...

I: Aveti un plan cum sa faceti sa va tineti deoparte de eleR: Am, dar planurile de aici nu se potrivesc cu ce e afara. (Subiect 7, Jilava)



12/23

La fel de sumar este i prezentarea ProgramuluiHIV/SIDA:

I : Dar ceva ati invatat?

R: Dar ce puteam sa invatam?

I: Nu stiu, la programul acela cu SIDA ati invatat

ceva?

R: Da, cu bolile, cu craniul, mai citeste dupa, cu

spalarea, cu igiena cu curatenia (Subiect 12, Iai)



13/23

UtilitateaUn deinut din Iai a sintetizat utilitatea dup cum urmeaz (reprezentativ):

I: Va place sa iesiti la activitati?

R: Da

I: De ce?

R: Imi mai trece timpul, de astea

I: Dar poate sa treaca timpul se poate si cu ping pong

R: Da, asa e si

I: Deci e la fel, acelasi lucru e

R: DaI: Nu-i altceva in plus la activitatile astea

R: Ei, se mai face evidentiere, se mai face daca te comporti frumos

I: Dar altceva credeti ca e util?

R: Poftim?

I: Dar asa, credeti ca e util sa ascultati ce vorbesc asistentul social si psihologul?

R:DaI: Va ajuta la ceva? In afara de evidentieri si ca trece timpul

R: Te invata lucruri frumoase poate si multe cuvinte poate, poate multe vorbe pe

care le uitam noi de-atatia ani pe aici..

I: Va mai amintiti si voi, de un vocabular mai

R: Da

I: Si asa, un efect asupra ta? Se intampla ceva?R: Nu(Subiect 13, Iai)



14/23

Pentru unii deinui, e drept, puini la numr, urmarea unui program a dus la anumiteameliorri de comportament pe durata deteniei:

R:Depinde cum au ei timp, psihologul...cand ne anunta!I:Dade multe ori ati iesit in total?R:Nu prea de multe ori!I:Cam asa, estimeaza!

R:Cam de cand is eu arestat?I:Da!R:Danu vreau sa mint!I:Asa, cam cat crezi tu acuma!R:De vreo 30 de ori!I: 30 de ori?R:Asa, aproximativ! Dadatorita asta am invatat foarte multe, de mine s-o prins ca eu,

de mine se prinde repede. Deci de un an de zile nu mai o facut niciun raport si candam fost la minori am avut trei rapoarte! Eram alt un om inainte, acuma m-amschimbat total daca am pus capu la contributie si am ascultat un sfat bun!

I:Ti-aduci aminte de ceva ce ati povestit aici cu psihologii, ceva subiect asa maiinteresant?

R: Nu prea, nu imi aduc aminte de ceva interesant, daoricum tot ce ne-o zis nu o fostaiureli! (Subiect 15, Baia Mare)



15/23

Concluzii asupra rolului programelor npenitenciar

Din descrierile subiecilor se pare c majoritatea programelor au uncaracter informativ i de scurt durat (de regul ctevantrevederi), ceea ce nu genereaz schimbare comportamental sauefecte pe termen lung.

Mai mult dect att, coninutul programelor nu subliniaz suficient demult utilitatea lor dup liberare.

Principalele beneficii percepute de ctredeinui pentru participareala aceste programe nu sunt din sfera schimbrii comportamentalesau a dezvoltrii oportunitilor dup liberare, ci in de viaa n

penitenciar: trece timpul mai repede, i iei evidenieri, tedescarci etc. (programele servesc penitenciarul i nu deinuii)



16/23

Programul ProLib

Cei mai muli deinui intervievai nu recunosc programul dup denumire, ci duptemele abordate:

I:E programul acela de pregatire pentru liberare ProLib.

R:Nu-l stiuI:Nu l-ati facut pe ala?R:Nu, nu credI:Dar despre ce ati vorbit la programele astea de reintegrare?

R:Despre cum sa incepi o noua viata afaraI :Si ce v-au zis?R: Sa ma angajez, chestii parintesti, mai mult. Sfaturi de bineI :Si cum v-a zis de exemplu sa va angajati?R : M-a intrebat ce pregatirea am, i-am zis ca sunt sofer, am fost brutar-patiser, m-a

intrebat ce imi place mai mult, ca ar trebui sa urmez ce-mi place mie si asa maideparte. In general niste lucruri bune.(Subiect 2, Rahova)



17/23

Din rspunsurilesubiecilor, temele abordate n cadrul acestuiprogram sunt dominate de locul de munc: cum sigseti un loc de munc, cum sintocmeti un CV, cums te prezini la un interviu.

I: - Spuneti-mi acuma, chiar dupa comisie, adica asta a fostalaltaieri...

R: - Da a venit doamna x a venit la mine, mi-o aratat nistecarti pentru, tot pentru munca, pentru ceva, pentru

angajare, incadrare, si m-a intrebat unde te duci, ce faci,cum, la care am raspuns efectiv, cum v-am raspuns dvs.(Subiect 1, Iai)



18/23

O alt tem a programului ProLib vizeaz relaia deinutului cu familia,dup momentul liberrii :

Trebuie sa ma duc la alta firma, nu trebuie sa ma prezint la un

interviu ? Sa am un CV ? Sa imi fac ? Punem si relele nu numaibinele.

R :Chiar am facut cum sa intampinam familia de afara, copiii candsuntemAm fost intr-un program din asta la psihologie care a fost sirecompensati pe chesstia asta.

I: Dvs ati fost recompensat?R:Da! Ca am iesit si la psihologie si la cursuri de astea si la educative de

tot ce a fost



19/23

Pe lng aceste teme centrale, programul ProLib pare s maicuprind i discuii / sfaturi referitoare renunarea laanturaj, la alcool etc.:

R:Pai asa m-au indrumat, ca ar fi bine sa fac ce-mi place, sama axez pe ce stiu mai bine, sa termin cu anturajul de panaacum, sa incep sa duc o viata normala, iar daca vreau cevamai mult, sa incerc prin propriile forte, sa imi deschid ceva

prin munca, ori prin ajutor. In general cam asta

I:Deci despre locul de munca v-a zis mai mult si despreanturaj. In rest? Alte teme?R:Alte teme nu. (Subiect 2, Rahova)



20/23

Beneficii

La ntrebarea referitoare la beneficiile acestui program, cei mai muli subieci aurspuns n termeni generali : deschide capul, mai nvm ceva nou,mai trecetimpul etc.

Ca i n cazul celorlalte programme, Programul Prolib nu pare s aib suficient dedezvoltatdimensiunea practic,concret, la care se ateaptdeinuii :

I : Ceea ce se intampla in penitenciar e prea putin?

R : E doar teoretic nu si practic.

I : Nu simtiti ca ati castigat ceva in urma discutiilor respective.

R : Nu.I : Le considerati inutile?

R : Nu stiu daca vor fi inutile sau nu, pentru ca nu pot sa-mi dau cu parerea. Probabil inviitorul apropiat va fi ceva mai bine si pentru cei care libereaza, deci vorbim lamodul general nu toti au o familie, nu toti au posibilitatea de a-si gasi un loc demunca, nu toti au o meserie.(Subiect 4, Baia Mare)



21/23

Obstacole n desfurarea programelor

1. Concurena cu ieirea la munc2. Programul de lucru al personalului3.Turismul penitenciar

R: - Da , am fost. Ele is 42, eu am fost in 32.I: - In 32 v-ati plimbat?R: - Da da, pai ....I: - Pai de ce, ati vrut sa vedeti cum ii in fiecare?R: - Nu, de fapt, da de fapt si asa, dar sa treaca si timpul mai repede

pedeapsa...asta a fost 12 intrari.I: - Cat ati facut?R: - 12 intrari, din care din 12 intrari am din 42 de ani, am 21....(Subiect 1,

Iai)



22/23

Cteva sugestii:

Activiti practice / concrete / interactive

Corelarea lor cu momentul de dup liberare

S porneasc de la motivarea deinutuluipentru o via sau o identitate nou

S implice invitai din afara penitenciarului(noutate, legitimitate)

S valorizeze instituional mai multparticiparea la programe



23/23

V mulumesc !!!


asistenta social in penitenciar cursul nr 7 programe 2012

Documents