- Argumentarea -

Argumentarea este instrumentul principal folosit in dezbateri si poate fi definita ca procesul prin care oamenii folosesc rationamente pentru a comunica idei si afirmatii.

Argumentul reprezinta unitatea de baza a unei dezbateri. Pentru a dezbate, un vorbitor are nevoie de o intelegere aprofundata a modului in care functioneaza argumentele.

Dezbaterile academice sunt construite din argumente, dar argumentarea este diferita de debateul in sine. Argumentarea este o incercare de a influenta pe cineva intr-o anumita directie. In dezbateri, jucatorii prezinta o diversitate de argumente, acestea indeplinind o varietate de functii in cadrul meciului.

De multe ori, argumentele nu sunt eficace pentru ca sunt incomplete. Este important sa ai in vedere ca un argument este diferit de o asertiune. O asertiune este o simpla afirmatie.

“Pedeapsa cu moartea este justificata” “Varza este mai buna decat trandafirii”“The Simpsons este cel mai bun show de televiziune”

In general motiunile de dezbateri sunt asertiuni, ceea ce inseamna ca acestea nu sunt argumente in sine.

Asertiunile sunt numai punctul de plecare pentru argumentare si dezbatere. Un argument inseamna mai mult decat o asertiune. Aceasta din urma pur si simplu declara ca ceva este intr- un anumit fel, pe cand un argument incearca sa demonstreze de ce acel ceva este intr-un anumit fel.

Forma si Structura unui Argument

Un argument este o încercare de a demonstra adevărul unei afirmaţii, numită concluzie, bazându-ne pe adevărul unei mulţimi de alte afirmaţii, numite premise.

Aproape toate clasificările găsite in bibliografie au la bază acelaşi criteriu şi anume modul în care se construieşte raţionamentul. Astfel argumentele pot fi:

• Inductive - Un argument care incepe cu un adevar specific stiut si care incearca sa traga o concluzie generala (vulnerabile la contraargumentare);

• Deductive – Pornesc de la general si ajung la particular;

Exista o varietate de modele si tipuri de argumente, dar cel mai relevant pentru initierea in argumentare in dezbateri, este modelul introdus de filozoful Stephen Toulmin in 1958. Acest

1

model descrie componentele de baza ale unui argument, care se aplica in general unor structuri argumentative simple.

Modelul lui Toulmin identifica 3 elemente esentiale construirii unui argument: asertiunea, rationamentul si temeiul (dovada).

> Asertiune (Claim - Assertion) — afirmatia propriu-zisa.> Rationament (Warrant - Reasoning) — motivul pentru care afirmatia este adevarata> Temei (Grounds — Evidence) — dovada, de obicei sub forma de date sau exemple.

RATIONAMENT

TEMEI ASERTIUNE

Afirmaţia (claim) reprezintă ceea ce vrem să susţinem, să demonstrăm, concluzia argumentului. Pentru a identifica mai uşor afirmaţia ne putem folosi de următoarele întrebări: Unde vreau să ajung?, Ce vreau să demonstrez?, sau Care este concluzia?

Cuvinte/expresii/locuţiuni care indică afirmaţia: „în consecinţă”, „în concluzie”, „astfel”,”am putea trage concluzia”, „din aceste motive”.

Temeiurile (grounds): faptele sau alte informaţii pe care se bazează argumentul.

Temeiurile sunt practic adevărurile deja ştiute de la care pornim ca să facem afirmaţia: aceste adevăruri pot fi exemple, fapte, date, statistici sau citate din experţi. Este de recomandat să adaptăm temeiurile în funcţie de audienţă: unii ar putea da mai multă credibilitate cifrelor, în timp ce alţii citatelor din experţi. Este important de reţinut faptul că afirmaţia nu poate susţine mai mult decât arată temeiurile.

Posibile întrebări de identificare a temeiurilor: De unde ştiu (ceea ce am afirmat)? Ce mă face să fiu sigur ? Ce mă face să vreau asta?.

Cuvinte/expresii/locuţiuni care indică temeiurile: „pentru că”, „având la bază”, „având în vedere”, „dat fiind că” etc.

Justificarea (warrant): legătura dintre temeiuri şi afirmaţie.

Justificarea poate fi de multe ori subînţeleasă. Rolul ei este de a arăta cum anume, plecând de la temeiuri, am ajuns la afirmaţie. Aici intervin diferitele tipuri de raţionamente: inductiv, deductiv, cauzal etc. Posibile întrebări de identificare a justificării: Cum ajung de la temeiuri la afirmaţie ? Care este legătura dintre temeiuri şi afirmaţie ?

2

Exemplu:

”Andrei este cetatean Roman pentru ca este nascut in Bucuresti.”

Dacă ar fi să aşezăm elementele acestui argument după schema de mai sus, rezultatul ar fi următorul:

Persoanele nascute in Bucuresti sunt cetateni romani

Andrei este nascut in Bucuresti

Andrei este cetatean roman

Aceasta este triada principală a modelului de argument al lui Toulmin. Totusi, foarte putine argumente au o structura asa de simpla. Există multe alte elemente care duc la îmbunătăţirea argumentului, ilustrate de exemplu prin modelul argumentului convergent sau al argumentului independent.

Argumentul convergent este un tip de argument in structura caruia exista doua sau mai multe temeiuri care converg, se leaga intre ele si impreuna sustin argumentul. Este folosit atunci cand o singura dovada nu este suficient de puternica pentru a sprijini asertiunea si trebuie combinata cu o alta. Diagrama modelului este urmatoarea:

TEMEI 1 RATIONAMENT

TEMEI 2 ASERTIUNE

TEMEI 3

3

EXEMPLU 1:

Afirmatie: ”Placebo nu ar trebui folosit in cercetarea medicala”.

Temei 1: Folosirea elementelor placebo (ex. pastile de zahar) in testarea medicamentelor implica actiunea de a minti pentru ca o parte din subiectii cercetarii sunt facuti sa creada ca li se administreaza medicamente adevarate. Prin urmare, cercetatorii nu ar trebui sa se foloseasca de placebo.

Temei 2: A minti este in general considerat un act imoral.

Rationamentul: se formeaza pe baza combinatiei dintre cele doua temeiuri — daca o actiune este in general imorala, atunci orice situatie care decurge din actiunea respectiva este condiserata imorala. Daca a minti este imoral, atunci folosirea medicatiei placebo (care presupune mintirea pacientilor) reprezinta o activitate imorala si ar trebui interzisa.

Argumentul Independent este un tip de argument ce se bazeaza pe două dovezi independente, fiecare din ele avand puterea sa sprijine asertiunea. In acest caz, chiar daca una din dovezi este contestata, cea care ramane este suficienta pentru a sustine argumentul.

TEMEI 1

RATIONAMENT 1

ASERTIUNE

TEMEI 2

RATIONAMENT 2

EXEMPLU2:

Afirmatie: ”Pedeapsa cu moartea ar trebui interzisa”

Temei 1: Pedeapsa cu moartea rapeste dreptul la viata al unui om.

1 Sursa — Trapp R., Zompetti J, Motiejunaite J., Driscoll W. - ”Discovering the world through debate”,

International Debate Education Association, 2005

2 Idem

4

Rationament 1: Daca actul de a ucide este considerat ca fiind un lucru rau pentru ca presupune luarea unei vieti, atunci pedeapsa cu moarta este considerata nejustificata din acelasi motiv.

Temei 2: Pedeapsa cu moartea nu lasa posibilitatea corectarii sentintei, in caz ca aceasta se dovedeste a fi incorecta.

Rationament 2: Greselile aparute intr-un proces ar trebui sa poata fi rectificate.

Evolutia de la simpla asertiune la argumentul complet:

Un debater incepator, in general, ar mentiona simple afirmatii ca sa-si demonstreze punctul de vedere.

„Pedeapsa cu moartea este justificata”

Un debater mai sofisticat, stie ca argumentul va fi mai persuasiv daca este sustinut de un rationament.

„Pedeapsa cu moartea este justificata pentru ca previne criminalitatea.”

Si mai eficienta este tehnica unui debater avansat care ofera si dovezi pentru argumentele sale.

„Pedeapsa cu moartea este justificata pentru ca previne criminalitatea. Studiile facute la nivel national indica aceasta chestiune.”

Erori de argumentare

1)post hoc –(post hoc ergo propter hoc –dupa deci din cauza) –doar pentru ca o actiune/eveniment/fenomen urmeaza dupa alta actiune/eveniment/fenomen nu inseamna ca primul eveniment il genereaza pe al doilea

Ex.: Azi dimineata am mancat o portocoala. La pranz mi s-a facut greata din cauza portocalei.

2)Corelatie vs Cauzalitate – confuzia uneia cu cealalta

Ex.: 14 februarie inregistreaza cele mai multe sinucideri din timpul anului. Deci Sf. Valentin trebuie sa cauzeze aceste sinucideri

3)Begging the question – demonstrarea unei concluzii prin folosirea unor premise care presupun deja concluzia

Ex.: Daca nu ar fi ilegal, atunci nu ar fi interzis prin lege!

4)Apelul la autoritate – Demonstrarea unei afirmatii prin faptul ca o autoritate spune acelasi lucru

Ex.:

- Stalin a fost un conducator nemilos si neinspirat!- Ba nu, am eu o carte acasa in care scrie ca a trebuit sa comita acele crime pentru binele

statului

5) Red Herring – procedeu prin care se distrage atentia de la adevar

Ex.: In filmele de mister: se acorda mai multa actiune unui anume personaj pentru a crede ca acesta e vinovat de un lucru pentru a distrage atentia de la vinovatul real.

6) Omul de Paie

7)Argumentul ad populum