Stiri 24-28 dec. 2020, prima parte

Cursul de schimb 24.12.2020 1

EUR 4.8720

1 USD 3.9944

TRADIȚII ROMÂNEȘTI DE CRĂCIUN!Agroinfo 24 decembrie 2020 -

TRADIȚII DIN FIECARE ZONĂ. Colindele de Crăciun, cântece de stea, vicleimul, plugușorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măști (țurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluții, călușerii) și alte obiceiuri și tradiții pe care românii noștri, cei din satele din România, le păstrează și acum cu sfințenie.

Ardeal

În seara de 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziua, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moș-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindișul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun.

1

În unele părţi din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc pițerei sau pizerei. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire. Colindele copiilor sunt scurte şi au menirea de a ura belşug gazdelor care îi aşteaptă cu mesele întinse şi de a le vesti sărbătoarea Naşterii Mântuitorului.

Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: „Rod în cucuruzi!”.

Maramureş

Maramureşul este foarte bogat în obiceiuri şi de tradiţii de sărbători, mai ales în preajma Crăciunului. Astfel, cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da vitelor, pentru că acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de mâncare din ciur sau sita, ca în anii următori să facă ouă mai multe. Ciobanii aşază sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi îl amestecă cu tărâţe, după care îl dau oilor pentru ca turma să sporească.

Hornurile se curață, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. În Ajun, în Maramureş grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii şi duhurile necurate

Tot în Ajunul Crăciunului, în satele din Maramureş, primii care pleacă la colindat sunt copiii. Cu trăistuţele la gât, aceştia merg pe la case ca să anunţe marele eveniment care se va produce, iar în schimbul colindei lor se obișnuiește să se ofere colaci, nuci, mere.

Se umblă cu „Steaua” sau cu „Capra” al cărei joc (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine, a fost o ceremonie gravă. Copiii îşi confecţionează din timp obiectele necesare, improvizând cu ce găsesc prin

2

sertarele mamelor, mai ales că „steaua” cu care se merge la colindat trebuie să fie neapărat strălucitoare, iar „capra”, cât mai înzorzonata şi gălăgioasă.

„Vicliemul” sau „Irozii” țin de datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban, şi este specifică Maramureşului.

În unele sate, de la Crăciun până la Anul Nou, pot fi văzuţi irozii în grupuri formate din personaje biblice: craii Baltazar, Gaspar şi Melchior, Irod împărat, preotul Ozia, îngerul şi ciobanul. Această datină este, de fapt, o formă de teatru popular care se remarcă prin seriozitatea temei tratate precum şi prin vestimentaţia şocantă şi atrăgătoare.

În dimineaţa de Crăciun, în Maramureş, se zice că e bine să ne spălăm pe față cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem şi o monedă de argint pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri, care vor merge pe vale în jos.Din seara de Crăciun, până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască viitorul lor ursit iau puţină mâncare şi o pun într-o ulcică. Apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară casa de nouă ori, iar a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel sortit mâncând din ulcică.

În zonele Făgăraş şi Mureş este obiceiul ca de Anul Nou să se pună pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete şi feciori sau perechi de fete şi feciori intră pe rând în casă şi întorc fiecare dintre ei câte o farfurie şi ce se află sub farfurie le arată că aşa le va fi ursitul(a) sau că aşa le va fi norocul dacă se vor căsători: oglinda = mândrie; paharul de ţuică = băutor; pâinea = bogăţie; cărbunele = negru la suflet; sarea = sărăcie; creionul = domn; bani = avuţie. Se face haz de aceste preziceri.

Bucovina

În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părţi, fără mari abateri de la tradiţie. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furcă de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, şerpii din preajma gospodăriei.

3

În dimineaţa aceleiaşi zile se obişnuia, până de curând, ca femeia să iasă afară, cu mâinile pline de aluat, să meargă în livadă şi să atingă fiecare pom zicând: „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.În Bucovina, colindatul este nu numai o datină ci, prin modul de organizare, a devenit o adevărată instituţie, cu legi şi reguli specifice. Copiii şi tinerii se întrunesc, din timp, în grupuri de câte 6 persoane, pentru alcătuirea viitoarelor cete, selecţia făcându-se în funcţie de categoria socială, afinităţile personale, calităţile morale sau gradele de rudenie.

Tot din timp se alege şi conducătorul cetei – numit vătaf, calfa sau turc – ce trebuie să fie un bun organizator, să aibă autoritate asupra tinerilor, să aibă o conduită morală ireproşabilă şi să fie un bun dansator.

Poate cel mai important moment în derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci când se pregăteşte o masă specială numită „masa de ajun” şi încep colindele.

Pregătirea mesei de ajun începea în primele ore ale dimineţii, când gospodinele coceau colacii. Colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arăt, apoi colacii erau mâncaţi de plugari în ţărână.

Tot acum erau preparate douăsprezece feluri de mâncare de post (grâu pişat şi fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu

4

usturoi, borş de bureţi, fasole fiartă şi „sleită” etc), precum şi mâncăruri din pește. Bucatele erau aşezate pe masa din „casa cea mare”, după ce pe aceasta se aşternea cea mai frumoasă faţă de masă.

Uneori, sub faţă de masă se punea fan. Peste masă se petrecea un fir de strămătura roşie, legat sub formă de cruce, iar pe colţurile mesei se aşezau măciulii de usturoi. În mijlocul mesei se aşeza un colac rotund, iar în jurul său se ordonau douăsprezece farfurii în care se aflau cele douăsprezece feluri de mâncare. Seara, după trecerea preotului cu icoană, întreaga familie se primenea şi se aşeză la această masă.

Cina avea un caracter ritual, înainte de a se aşeza la masă, toţi membrii familiei îngenuncheau pentru rugăciune, după care capul familiei invoca spiritele morţilor, ce erau invitate să participe la ospăţ, şi hrănea simbolic vitele din gospodărie, chemându-le pe nume şi aruncând peste cap câte puţin din cele douăsprezece feluri de mâncare.

Familia se aşeza şi se ridica în acelaşi timp de la masă, în semn de deplină înţelegere şi unitate. Există interdicţia de a se consuma în întregime cele douăsprezece feluri de mâncare, resturile fiind păstrate pe masă până la Bobotează, când sunt puse în hrana animalelor sau erau aşezate într-o farfurie în fereastră, alături de un pahar cu apă, pentru spiritele morţilor.

Obiceiul mesei de Ajun, ce are înţelesuri profunde şi definitorii pentru lumea rurală tradiţională, formată din plugari şi păstori, se mai păstrează, izolat, în satele de munte din Bucovina. Colindatul, însă, moment culminant al Crăciunului, s-a păstrat cu multă acurateţe în majoritatea comunităţilor bucovinene. Datina este deschisă de către copii, care, în jurul prânzului, în grupuri mici, încep colindul, trecând, pe rând, pe la toate casele. În trecut, micii colindători, înainte de a pleca să vestească Naşterea lui Iisus, se strângeau în cete pentru a-şi cere iertare unii de la alţii.

Odată cu lăsarea întunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi care străbat uliţele, de la un capăt la altul al satului, pe întreg parcursul nopţii. Tinerii se îmbrăca şi astăzi în costume de iarnă tradiţionale, cu sumane sau cojoace, şi au căciulile împodobite cu mirt şi muscate. Şeful cetei are căciula împodobită cu panglici multicolore, ca semn distinctiv.

5

Până către mijlocul secolului al XX-lea, acompaniamentul colindătorilor se realiza doar cu fluierul şi ciurul pentru că mai târziu să se generalizeze acompaniamentul cu fanfara sau cu instrumente muzicale moderne.

În unele localităţi, concomitent cu cetele de colindători se deplasează cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” – care prin joc, gesturi şi dialog transmit, în viziune proprie, principiul fertilităţii, ca un preambul al Anului Nou.

Moldova

În Moldova se zice că spre Crăciun se pun din toate mâncărurile într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, dar nu trebuie nimeni să guste din mâncare, căci noaptea vine ursitorul, degusta şi atunci îl vezi prin fereastră.

Păgânii credeau că grânele au un spirit pe care, de obicei, îl identificau cu un animal, astfel se explică o serie de credinţei şi superstiţii. De exemplu, în Bucovina şi în Moldova, din turtele făcute de Crăciun se păstrează până primăvara când sunt puse între coarnele vitelor când pornesc la arăt. Se spune că aceşti colaci, care se fac de Crăciun, trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Lună.

În Botoşani nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă; nu se împrumută nimic. În ajunul Crăciunului şi al Bobotezei, se ia din toate mâncărurile de deasupra: grâu, găluşte etc., iar apoi şi două plăcinte, una o dai întâi argatului care e la vite, dar trebuie să fie mâncăcios, ca apoi mănâncă bine vitele peste an şi cealaltă o rupi în bucăţele s-o dumici în mâncarea vitelor. Când le dai să mănânce zici: „Cinaţi sănătos ca şi noi cinăm”.

Mai există o tradiţie, să se pună sub faţa de masă fân, şi de toate seminţele ca să rodească, apoi să le dea la vite, şi mai ales la vaci, ca să nu le poată strica nimeni.

6

În unele zone, în seara de Ajun se pune sub faţa de masă coasă, ca să fie toţi sănătoşi, iar sub picioare toporul; alţii stau pe topor, ca să fie sănătoşi şi tari peste an ca fierul. Sub masă pun cofa cu apă, să le meargă bine la vite.

Pe la sate mai există credinţa că în noaptea de Crăciun animalele ar vorbi. Sătenii se tem că nu cumva să le audă că acesta ar fi semn rău.

APIA si SUBVENTII

LISTA APIA CU SUBVENȚIILE LA PLATĂ ÎN DECEMBRIE 2020! Agroinfo 24 decembrie 2020

PLĂȚI CĂTRE FERMIERI. Sfârșitul lunii decembrie și a anului 2020 este de foc pentru Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). APIA le achită fermierilor o listă întreagă de scheme de ajutor. APIA a anunțat că a demarat plata pentru toate aceste ajutoare. Fermierii trebuie să știe că de la începerea plăților și până la ajungerea banilor în conturi durează între 3 zile și o săptămână, poate chiar mai mult.

PLĂȚI DIRECTE PENTRU ANUL 2020!

VEGETAL

Schema de plată unică pe suprafață SAPS - 98,7381 euro/ha. APIA le achită fermierilor diferența de 30%. 70% din această subvenție le-a fost achitată fermierlor în avans.Schema de plată redistributivă - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha. Fermierii primesc diferența de 30% la plățile finale care au început pe data de 2 decembrie 2020. APIA le-a achitat, până la data de 27 noiembrie, 70% din cuantumul acestei scheme de plată pe suprafață. Schema de pată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) - 57,8245 euro/ha. APIA le achită fermierilor 30% din această subvenție, 70% din cuantum a fost achitat la plățile în avans.Schema de plată pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha. APIA le achită fermierilor 30% din această schemă de plată, 70% a fost plătit de APIA în avans.

ZOOTEHNIE

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de

7

animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.SCZ - sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha = 87,2469 lei/cap de animal. 70% din această subvenție a fost plătit crescătorilor în avans.

Fermierii primesc plata în lei la cursul de 4,8725 lei pentru un euro, informează APIA.

AJUTOARE DE STAT!

Despăgubiri pe hectar: A doua tranșă de plăți aferentă ajutorului de stat pentru culturile înființate în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică. Suma totală autorizată la plată este de 79.999.988,31 lei, pentru un număr de 27.826 beneficiari.

Ajutorul de stat la motorină, aferent trimestrului 2 al anului 2020:Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 176.725.322 lei pentru un număr de 17.540 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 115.835.265,83 litri.Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2020 este de 1,5258 lei/litru.

AJUTOARE COVID 19 PLĂTITE DIN BUGETUL DE STAT!

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.Pentru această schemă s-au depus 299 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 88.969.456 lei.

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.Pentru această schemă s-au depus 315 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 106.378.773 lei.

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.Pentru această schemă s-au depus 544 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 35.695.350 lei.

8

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.Pentru această schemă s-au depus 913 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 45.892.518 lei.

AJUTOARE COVID PLĂTITE DIN BANI EUROPENI!

MĂSURA 21. Ajutoare Covid 19 achitate fermierilor și crescătorilor de animale pe fermă. Cuantumul ajutorului este de maxim 7.000 de euro/fermă. De aceste ajutoare beneficiază crescătorii de bovine care au de la 5 capete bovine femele la 90 de capete bovine femele, crescătorii de ovine și/sau caprine și cultivatorii de legume, fructe și cartofi. Ajutorul maxim pentru ferma de bovine este de 7.000 euro/fermă, pentru ovine/caprine, 2.500 euro/fermă, iar pentru ferma vegetală, 5.000 euro/fermă.

APIA a transferat pe data de 22 decembrie 2020 în conturile fermierilor eligibili pentru aceste ajutoare suma de 101,58 milioane de euro pentru un număr de 65.531 de fermieri. Numărul total al fermierilor și crescătorilor de animale care solicită ajutor este de 122.986. Bugetul total al Măsurii 21 este de 182,5 milioane euro. APIA a transferat prima tranșă de bani pe 22 decembrie 2020.

ATENȚIE! Pentru că unii dintre crescătorii de animale se așteptau ca acești bani să le ajungă instant în cont, cam la câteva minute de la demararea plăților de către APIA. Așa ceva este imposibil dat fiind circuitul banilor de la APIA! De la demararea plăților de către APIA și până la sosirea banilor în conturi, în cel mai bun caz, durează 3 zile, iar în cel mai rău, poate dura și o săptămână jumătate.

Sprijinul financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză          Pentru această măsură s-au depus 24 cereri de plată, iar suma plătită este  în valoare de 19.103.212 euro.

PROGRAM GUVERN CÎȚU! BUGETUL PENTRU PLĂȚILE FERMIERILOR!Agroinfo 26 decembrie 2020

DOCUMENT! Prim-ministrul Florin Cîțu a depus la Parlamentul României, înainte de Crăciun, Programul de guvernare. Documentul specifică bugetul pentru agricultură, pentru plățile fermierilor în perioada 2021-2027 și trei proiecte mari finanțate prin Ministerul Agriculturii de care vor beneficia fermierii români.

9

Potrivit documentului, pentru perioada 2021-2027, agricultura va beneficia de 21,678 miliarde de euro.

Pentru perioada de programare 2021-2027 fondurile europene destinate Politicii Agricole Comune (PAC) vor fi acordate statelor membre pe baza Planului Național Strategic PAC, și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Sectorul agricol și spațiul rural vor avea ca instrument prioritar de dezvoltarePlanul Național Strategic (PNS), prin intervențiile financiare prevăzute în cadrul acestuia, aferente exercițiului financiar următor (2021 – 2027).

Bugetul PAC de care va beneficia România în perioada următoare de programare va fi de 21,678 miliarde de Euro.

Comparativ cu luna noiembrie 2019, moment până la care nu au fost efectuate demersuri în direcția stabilirii liniilor de finanțare pentru viitorul PAC, au fost realizate etape semnificative din elaborarea efectivă a Planului Național Strategic.

Până la această dată au fost definitivate analiza SWOT și analiza nevoilor de finanțare fundamentate pe baza evaluării socio-economice, agricole și de mediu aferente, au fost realizate consultări cu mediul asociativ pentru stabilirea direcțiilor de acțiune viitoare. Sprijinul prin Planul Național Strategic 2021- 2027 al României se va concentra pe atingerea următoarelor obiective:

• promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară;• consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității;• îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric.

În conformitate cu actuala propunere de Regulament, schemele de plăți directe și măsurile de piață, cu finanțare din FEGA, vor contribui împreună cu intervențiile de dezvoltare rurală la atingerea obiectivelor specifice PNS. Pornind de la analiza socio-economică realizată la nivelul MADR cu sprijinul partenerilor sociali, sprijinul pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a spațiului rural se va concentra în special pe sprijinirea fermelor de familie şi întinerirea generațiilor de fermieri, pe investiții în procesarea produselor agricole pentru crearea de valoare adăugată.

Direcții de acțiune:• Investiții în modernizarea, restructurarea şi creșterea competitivității fermelor, cu accent pe fermele de familie;

10

• Instalarea tinerilor fermieri;• Sprijin pentru cooperare în vederea integrării producției pe lanțul agroalimentar;• Gestionarea riscurilor la nivel de fermă;• Investiții în crearea şi dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare;• Investiții în infrastructura de irigații;• Cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor;• Plăți compensatorii pentru angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente, constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone.• Fructificarea oportunitatii oferite de ecoscheme in noul regulament al Politicii Agricole Comune, se arată în documentul Guvernului Cîțu.

De asemenea, același document precizează trei proiecte importante MADR care vor fi finanțate prin Planul Național de Reziliență și Redresare Economică (PNRR) si prin Planul National Strategic.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în lucru alte trei proiecte importante care urmează să fie finanțate prin Planul Național de Reziliență și Redresare Economică (PNRR) si prin Planul National Strategic. Acestea vizează:• strategia de gestionare a apei (infrastructura de irigații, infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină și creșterea precipitațiilor)• crearea unei rețele naționale de centre de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești• finantarea de asocieri agricole, acoperind cheltuieli de infiintare si functionare si lansarea de linii dedicate lor pentru dezvoltarea de depozite (food hubs), menționează documentul.

GUVERNUL ANUNȚĂ TREI SCHEME DE AJUTOR PENTRU CREȘTEREA PORCILOR!Agroinfo 28 decembrie 2020

PROGRAM GUVERNUL CÎȚU. Creșterea numărului de scroafe cu cel puțin 100.000 capete în vederea acoperirii necesarului de purcei pentru îngrășare, bugetul alocat este de 400 milioane de euro, întărirea măsurilor de biosecuritate la nivelul exploatațiilor de suine, bugetul alocat este de 20 de milioane de euro și investiții în exploatații de creștere și îngrășare a suinelor, buget alocat 80 de milioane de euro, sunt cele trei scheme de ajutor anunțate de Programul de guvernare liberal, care vor începe din 2021.

11

SECTORUL SUIN - echilibrarea balanței comerciale pe segmentul carne de porc.Balanța comercială pe segmentul carne de porc în România - consum intern de carne de porc (anul 2019) 739.750 tone, din care:- producție internă: 412.674 tone;- import carne porc: 327.076 tone.

Pentru a asigura necesarul de consum intern de carne de porc este necesară creșterea numărului de scroafe din România cu cca. 190.000 capete.

Acțiuni în vederea echilibrării balanței comerciale aferente sectorului suin:

A. Creșterea numărului de scroafe cu cel puțin 100.000 capete în vederea acoperirii necesarului de purcei pentru îngrășare. Buget alocat - 400 milioane de euro (buget național și FEADR)

Măsuri specifice:• înființarea de ferme noi de reproducție, inclusiv relocarea (estimat a se realiza 65.000 locuri de cazare în intervalul 2021-2022) - capacitatea fermelor nou înființate minim 1.000 locuri de cazare-maxim 3.000 de locuri de cazare – buget estimat 240 milioane de euro;• extinderea capacității de reproducție din fermele existente (estimare: 30.000 de locuri) - extinderea capacității fermelor de minim 300 locuri de scroafă până la maxim 3.000 locuri de scroafă;• refacerea capacităților de reproducție dezafectate sau aflate în conservare, sau reconversia fermelor de îngrășare în ferme de reproducție (20.000 de locuri);• refacerea sau reconversia fermelor până la o capacitate de minim 750 de locuri de scroafe și maxim 2.000 locuri de scroafe.

B. Întărirea măsurilor de biosecuritate la nivelul exploatațiilor de suine. Buget alocat – 20 de milioane de euro (FEADR);

C. Investiții în exploatații de creștere și îngrășare a suinelor. Buget alocat – 80 de milioane de euro (buget național și FEADR);

Măsuri specifice:- Înființarea de exploatații noi - de minim 1.500 locuri de cazare porc gras;- Extinderea exploatațiilor - la o capacitate de minim 1.500 locuri de cazare porc gras;- Refacerea și modernizarea capacitaților de producție existente în vederea creșterii eficienței energetice, a biosecurității și a îmbunătățirii condițiilor de bunăstare a animalelor

12

- pentru ferme de minim 1.500 locuri de cazare porc gras și care au mai mult de 10 ani de la intrarea în producție;

D. Continuarea măsurii de bunăstare în sectorul suine 2021-2023. Buget alocat – 140 de milioane de euro (FEADR), anunță Guvernul în documentul Program de guvernare 2020-2024

FERMELE CARE BENEFICIAZĂ DE SUBVENȚII DE 550 MILIOANE EURO! Agroinfo 28 decembrie 2020

DOCUMENT GUVERN! În perioada 2021-2024 sunt alocate 550 de milioane de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru subvenții pe hectar acordate fermelor din agricultură ecologică, anunță Programul de guvernare liberal al Guvernului Cîțu.

Dezvoltarea agriculturii ecologiceSuprafața cultivată în sistem ecologic este încă redusă. În anul 2019, în România, doar 2,43 % (395,5 mii ha) din suprafața agricolă utilizată a fost cultivată în sistem ecologic, comparativ cu aprox. 7% în UE 28. Din suprafața totală cultivată, ponderea cea mai mare o dețin cerealele -32,07% urmate de culturile permanente pășuni și fânețe- 24,33% și culturi industriale. Numărul redus al unităților de procesare în sistem ecologic (191 în anul 2019), în condițiile unei cereri în creștere a consumatorilor pentru produse care să corespundă orientării lor către o dietă cu un aport adecvat de elemente nutritive, necesită stimularea investițiilor în vederea obținerii de produse calitative care să permită un stil de viață sănătos.

Susținerea agriculturii ecologice va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, studiile demonstrând o reducere a amprentei de carbon/tonă de alimente produsă din agricultura ecologică față de agricultura convențională datorită renunțării la îngrășăminte chimice și pesticide.

În timp ce agricultura ecologică contribuie la protejarea mediului, aceasta produce concomitent și alimente cu o valoare mai mare din perspectiva asigurării sănătății consumatorilor. În contextul Pactului Ecologic European, agricultura ecologică reprezintă o importantă componentă a implementării prevederilor Strategiei „De la fermă la consumator”.

Măsuri:• acordarea de sprijin financiar pentru suprafețele cultivate în sistem ecologic care vizează o țintă de 20% din suprafața agricolă a României în anul 2027, prin conversia pajiștilor  preponderent din zonele montane și

13

colinare la sistemul ecologic, a suprafețelor din zonele de agromediu și din zonele cu constrângeri specifice și naturale;• susținerea investițiilor în fermele ecologice care integrează funcția de procesare, funcția agropedagogică, funcția agroturistică, precum și alte scheme de calitate.• Dezvoltarea unei ecoscheme pentru a preveni pierderile financiare in cazul împăduririi naturale a pajiștilor care nu sunt necesare comunității.

Bugetul alocat este de 550 milioane de Euro (FEADR), precizează documentul Guvernului.

SUBVENȚIE APIA PENTRU RETRAGEREA FERMIERILOR ÎN VÂRSTĂ! Agroinfo 27 decembrie 2020

DOCUMENT GUVERN! Planul Național Strategic (PNS), elaborat de Ministerul Agriculturii, include o schemă de subvenție europeană prin care se încurajează retragerea agricultorilor în vârstă care dețin mici suprafețe de teren agricol, anunță Guvernul Cîțu, în Programul de guvernare depus la Parlamentul României.

Fermierii în vârstă din România care dețin mici suprafețe de teren agricol vor încasa, pe perioada exercițiului financiar european, subvenția pe hectar chiar dacă vând sau arendează terenul agricol. Subvenția contribuie la asigurarea schimbului de generații în agricultură. Pentru finanțarea acestei scheme vor fi disponibile 200 de milioane de euro.

Sectorul agricol se confruntă cu un grad ridicat de îmbătrânire în rândul proprietarilor și managerilor de ferme, demonstrat prin tendința de scădere a populației tinere de până în 40 de ani concomitent cu creșterea populației active cu vârstă mai mare de 40 de ani. Tinerii din mediul rural sunt slab reprezentați numeric, conform datelor statistice de la nivelul anului 2019, reprezentând puțin peste 29% din totalul populației rurale, aspect ce implică nevoia întineririi generațiilor din spațiul rural românesc. Totodată, raportul dintre numărul managerilor de ferme de sub 40 ani ce revin la un manager mai mare de 55 ani reflectă gradul de îmbătrânire al forței de muncă din sectorul agricol (11,2 manageri sub 40 ani la 100 manageri peste 55 de ani).

România are nevoie de un număr mare de tineri fermieri care să preia managementul fermelor, inclusiv al celor deja existente, să îmbunătățească productivitatea și să crească accesul pe piață al acestora. Accesul la terenurile agricole reprezintă o oportunitate și totodată o provocare pentru a fi sprijinită în continuare instalarea de noi manageri de exploatații agricole.

14

Fenomenul de fărâmițare a terenurilor, precum și gestionarea afacerii agricole dintr-o localitate aflată la distanță mare față de exploatație afectează capacitatea fermierului de a o gestiona adecvat.

Măsuri:

▪ concesionarea prin atribuire directă, tinerilor fermieri, a suprafețelor de teren agricol (până la 50 ha/fermier) aflate în administrarea Agenției Domeniului Statului;▪ instalarea tinerilor fermieri, cu sprijin financiar prin FEADR, cu alocarea sumei de aproximativ 520 milioane de Euro;▪ stimularea angajării de tineri în agricultură prin sprijin pentru angajatorii si angajații din sectoarele agricultură și industria alimentară constând în plata pe o perioadă de maxim 18 luni 75% din salariu pentru angajatorii care încadrează în muncă cu normă întreagă persoane cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani înregistrați ca șomeri în evidența ANOFM (Tineri NEETS).▪ Schemă de subvenție europeană care să încurajeze retragerea agricultorilor în vârstă care dețin suprafețe mici de teren (să poată încasa subvenția chiar dacă vând sau arendează terenul, pe perioada exercițiului financiar european în curs). Această schemă va fi inclusă în PNS.Finațarea necesară de aproximativ 200 de milioane de Euro se acoperă din Fondul Social European (FSE).De asemenea, vor fi dezvoltate programe de formare continuă a fermierilor, menționează Programul de guvernare PNL, document depus de Cabinetul Cîțu la Parlamentul României.

OFICIAL GUVERN: AJUTOR 80 DE MILIOANE EURO PENTRU CRESCĂTORII DE OVINE ȘI CAPRINE! Agroinfo 26 decembrie 2020

PROGRAM GUVERNARE! Pentru ajutoare în sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor, Guvernul Cîțu anunță, în Programul de guvernare, că alocă 80 de milioane de euro pentru perioada 2021-2024. Printre măsuri se află și sprijinul pentru înființarea de ferme noi de îngrășare a tineretului ovin/caprin.

SECTOR OVINE/CAPRINE

România produce cca. 8 milioane de miei pe an, din care disponibile pentru îngrășare și export sunt cca. 3 milioane capete, care s-au exportat în viu. Pentru evitarea problemelor privind transportul animalelor vii și intrarea pe piața UE este necesară îmbunătățirea calității carcaselor.

Pentru sectorul creșterii ovinelor/caprinelor se va urmări:• îmbunătățirea calității genetice în sensul obținerii unor carcase de calitate

15

superioară, competitive pe piața UE;• elaborarea de programe de ameliorare în sensul creșterii rezistenței la scrapie.

Măsuri

o înființarea de ferme noi de îngrășare pentru tineretul ovin/caprin (estimat a se realiza 1 milion locuri de cazare);o creșterea capacității fermelor nou înființate: minim 2.000 locuri de cazare – maxim 5000 de locuri de cazare;o programe cu costuri eligibile – construcții, echipamente, mijloace de transport:- program de sprijinire a crescătorilor de ovine pentru producția de carne prin stimularea creșterii calității carcaselor conform sistemului de clasificare EUROP;- încurajarea asocierii pentru colectarea lânii și infiintarea de microunități de procesare a laptelui de oaie și capră;- măsuri de sprijin pentru achiziția de animale de rasă specializate lapte/carne și material seminal provenit de la animale de rasă specializate lapte/carne.Buget alocat – 80 de milioane de Euro (buget național și FEADR), precizează documentul Guvernului, depus la Parlamentul României.

GUVERN: AJUTOR 150 MILIOANE EURO PENTRU CRESCĂTORII DE BOVINE! Agroinfo 26 decembrie 2020

DOCUMENT OFICIAL. Guvernul Cîțu anunță un buget de 150 de milioane de euro, pentru următoarea perioadă, pentru ajutoare în sectorul de creștere a bovinelor din România. Suma este menționată în Programul de guvernare, document depus la Parlamentul României, pe data de 23 decembrie 2020.

SECTOR BOVIN - echilibrarea balanței comerciale în sectorul bovin.• pentru sectorul creșterii vacilor de lapte, diminuarea deficitului prin măsuri de creștere a producției interne;• pentru sectorul creșterii taurinelor de carne, îmbunătățirea calității genetice și încurajarea consumului intern de carne de vită prin elaborarea unor măsuri de susținere a crescătorilor de taurine de carne.

Măsuri:• program de sprijinire a crescătorilor de bovine pentru producția de carne prin stimularea creșterii calității carcaselor conform sistemului de clasificare EUROP;• încurajarea asocierii pentru înființarea centrelor de colectare și

16

microunităților de procesare a laptelui;• sprijin financiar pentru înființarea și organizarea microunităților de colectare și procesare a laptelui;• finanțarea investițiilor pentru înființarea fermelor noi de peste 50 de capete;• investiții în extinderea și modernizarea fermelor cu un număr de peste 50 capete, prin programe de ajutor;• finanțarea programelor de ameliorare pentru îmbunătățirea performanțelor de

producție și asigurarea materialului biologic de înaltă valoare genetică.

Buget alocat – 150 de milioane de Euro (buget național și FEADR), precizează documentul Guvernului Cîțu, depus la Parlamentul României.

OFICIAL GUVERN: PROGRAM DE SPRIJIN A CRESCĂTORILOR DE ANIMALE PENTRU PRODUCȚIA DE CARNE! Agroinfo 26 decembrie 2020

DOCUMENT! PROGRAM GUVERN CÎȚU! Guvernul nou instalat, condus de premierul Florin Cîțu, anunță un program de sprijin a crescătorilor de bovine și ovine pentru producția de carne. Programul Guvernului a fost depus la Parlamentul României.

Creșterea competitivității în zootehnieCorectarea balanței comerciale în zootehnie, plecând de la gradul de asigurare al produselor de origine animală din producția națională. România trebuie să promoveze o zootehnie cu rol multifuncțional și cu influență în spațiul rural. Pentru aceasta, trebuie avută în vedere practicarea zootehniei, ținând cont de:• păstrarea tradițiilor;• menținerea specificului rural;• menținerea activităților comunităților rurale prin asigurarea de resurse

17

financiare;• menținerea populației în zonele rurale în special a populației tinere.

În vederea restructurării economice și creșterii competitivității sectorului zootehnic se vizează măsuri de sprijin pentru înființarea de noi exploatații cu accent pe durabilitate din perspectiva protecției mediului, precum și retehnologizarea celor existente prin soluții inovatoare. Totodată este necesar ca sectorul să beneficieze de acțiuni privind:

• ameliorarea efectivelor de animale prin implementarea de către societățile de ameliorare a programelor de ameliorare a raselor de animale;• asigurarea necesarului de consum al populației cu produse de origine animală din producția internă și crearea unor disponibilități pentru export;• reducerea poluării mediului prin gestionarea dejecțiilor din exploatațiile zootehnice, conform normelor europene privind protecția mediului.

Măsuri:• prioritizarea investițiilor din sectorul zootehnic pentru asigurarea materialului biologic din resurse proprii în vederea corectării deficitului balanței comerciale;• continuarea măsurilor de plăți în favoarea bunăstării porcinelor și păsărilor;• program de sprijinire a crescătorilor de bovine pentru producția de carne, prin stimularea creșterii calității carcaselor conform sistemului de clasificare EUROP;• program de sprijinire a crescătorilor de ovine pentru producția de carne, prin stimularea creșterii calității carcaselor clasificate conform sistemului de clasificare EUROP;• stimularea participării fermierilor la scheme de calitate;• asigurarea accesului la finanțare prin continuarea mecanismelor de creditare prin subvenționarea dobânzilor și garantare;• continuarea programelor de investiții în zootehnie, inclusiv pentru realizarea instalațiilor de gestionare a dejecțiilor pentru reducerea poluării mediului;• programele de investiții au în vedere asigurarea securității alimentare din producția internă, prin creșterea producției de carne din sectoarele deficitare porc și pasăre;• sprijin financiar pentru finanțarea programelor de ameliorare derulate de societățile de ameliorare, conform principiilor din Uniunea Europeană;• sprijin financiar pentru protejarea raselor pe cale de dispariție.• simplificarea legislației în domeniul ecarisajului – responsabilizarea autorităților locale și județene în procesul de colectare, transport și

18

depozitarea și/sau neutralizarea deșeurilor de origine animală, anunță Guvernul Cîțu, în Programul de guvernare.

DOCUMENT GUVERN! AJUTOR 200 DE MILIOANE DE EURO PENTRU FERMELE DE FAMILIE!Agroinfo 26 decembrie 2020

PROGRAM GUVERNARE. Unul dintre obiectivele pentru perioada 2021-2024 a Guvernului Florin Cîțu este consolidarea fermelor de familie, potrivit Programului de guvernare, depus de prremierul Florin Cîțu la Parlamentul României. Un miliard de euro urmează să fie alocat pentru investiții în fermele vegetale și din zootehnie, din care 200 de milioane de euro sunt pentru ferma de familie, susține documentul Guvernului. 

România prezintă anumite caracteristici structurale asemănătoare cu cele ale sectoarelor agricole din celelalte state membre UE, dar este unică prin mărimea decalajului dintre categoria fermelor mari şi aceea a fermelor mici, precum şi prin prevalența fermelor care practică agricultură pentru obținerea bunurilor de autoconsum.

Categoria fermelor de dimensiuni mici și mijlocii, care reprezintă procentul cel mai consistent din totalul fermelor din România, care produc pentru piață sub o formă de organizare economică, în special fermele de familie, au nevoie de un sprijin conjugat pentru a evita abandonul activităților agricole, pentru facilitarea accesului pe piață și realizarea de investiții, factori care vor conduce la stabilizarea și creșterea nivelului veniturilor.

Abordarea acestei nevoi specifice României va asigura noi oportunități pentru facilitarea restructurării fermelor, integrarea fermelor mici/medii pe piață și dezvoltarea fermelor de familie.

Acest sprijin va crea premisele ulterioare îmbunătățirii performanțelor economice prin modernizarea fermelor mici și mijlocii, prin investiții în active fizice.

Măsuri:• sprijinirea investițiilor în modernizarea, restructurarea, creșterea competitivității și a performanțelor de mediu, în special pentru fermele de familie, prin apeluri de proiecte dedicate acestui segment de ferme ce vor integra activitatea de procesare;• sprijinirea consistentă a investițiilor în sectorul zootehnic;• sprijinirea investițiilor pentru implementarea soluțiilor digitale în agricultură;• reducerea birocrației pentru fermele de familie;

19

• încurajarea comercializării produselor finite obținute în fermele de familie din zonele defavorizate, în special din zonele montane, prin acordarea unei subvenții sau unui sprijin pe unitatea de produs comercializată - alocarea unei finanțări de aproximativ 1 miliard de Euro pentru investiții la nivelul fermelor în sector vegetal și zootehnic, din care, pentru ferma de familie care integrează activitatea de procesare pentru produse de calitate (Reg.1151/2012) aproximativ 200 milioane de Euro (FEADR);• asigurarea accesului la finanțare prin continuarea mecanismelor de creditare prin subvenționarea dobânzilor și garantare - finanțare în vederea susținerii mecanismului de creditare de aproximativ 93 milioane de Euro (FEADR), menționează Programul Guvernului Cîțu.

AFIR si FINANTARI

AJUTORUL DE 300.000 DE EURO/FERMIER PRELUNGIT PÂNĂ LA 31 MARTIE 2021!Agroinfo 23 decembrie 2020

COMUNICAT! Ministerul Agriculturii a anunțat astăzi că a prelungit termenul pentru depunerea cererilor pentru ajutorul de 300.000 de euro pentru construirea de abatoare de capacitate mică în zona montană.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanţare din cadrul Măsurii 4 - Investiţii în active fizice, sub-măsura 4.2 Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole - componenta investiţii în abatoare de capacitate mică în zona montană  până la data de 31 martie 2021, ora 16.00, anunță MADR într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO.

Din păcate, condițiile pentru accesarea acestui ajutor nu sunt bine gândite, niciun fermier, crescător de animale, nu este atras de acest ajutor care nu e nerambursabil 100%. Concret, cel care-l accesează trebuie să vină cu bani. Un eșec și această submăsură, la fel ca submăsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri, componenta pentru tinerii fermieri din diaspora.

CONDIȚII MINIME DE ACCESARE A AJUTORULUI PENTRU ABATOARE:

Solicitantul trebuie să:- demonstreze încadrarea în categoria beneficiarilor eligibili în baza documentelor de înființare sau a verificărilor ONRC;- proceseze produse agricole incluse în lista cuprinsă în Anexa 1 la Tratatul pentru Funcționarea UE în scopul obținerii de produse Anexa I și non-Anexa I;

20

- demonstreze capacitatea de cofinanțare a investiției;- demonstreze viabilitatea economică a investiției în baza documentelor tehnico-economice;- nu fie în dificultate financiară în conformitate cu legislația în vigoare;- demonstreze că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor 3 ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat.

Finanțare nerambursabilă 50% pentru IMM-uri și 40% pentru alte întreprinderi. Valoarea ajutorului este de până la 300.000 de euro pentru abatoare de capacitate mică în zona montană.

Linia de finanțare abatoare de capacitate mică în zona montană a fost lansată pe 13 iulie 2020 și până la această oră s-au depus, conform Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, două proiecte. Atât! Fondurile disponibile sunt în sumă de 18.795.555 euro.

ALTELE

MESAJ MINISTRUL AGRICULTURII! Agroinfo 27 decembrie 2020 -

MESAJ. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a transmis un mesaj pentru toți fermierii. Șeful de la Agricultură a postat mesajul video pe pagina sa oficială Facebook.

Mulțumesc tuturor celor cu care am colaborat în acest an foarte complicat. Îi asigur că și-n anul care vine vor găsi aici la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale deschidere, preocupare și dialog. Multă sănătate și multă putere de a trece cu bine peste această perioadă dificilă. Sărbători frumoase, la mulți ani, a spus ministrul agriculturii.

https://www.facebook.com/watch/?v=1390625797996561

21

Ministrul Oros și arta conversației Stefan Gheorghita joi, 24 Decembrie 2020

Au mai trecut un rând de alegeri parlamentare, am mai asistat odată la chinurile facerii unei noi coaliții de guvernare, mai vedem o dată spectacolul răsuflat și fără conținut al audierii miniștrilor în comisiile parlamentare și tot așa se va merge inclusiv cu votul în plenul Parlamentului și depunerea jurământului la Cotroceni. Deci nimic nou!

Totuși din acest spectacol al absurdului, alegem secvența re-numirii domnului Adrian Oros la Ministerul Agriculturii, organism care din păcate, în percepția politicienilor dâmbovițeni, indiferent de culoarea politică, este un minister politic de mâna a doua și unde mereu s-au pus miniștri de acest gen, cu prea puține excepții. Foarte adevărat că nu putem avea alte pretenții în condițiile în care lipsa unei culturi politice și economice este, cu mici excepții, condiție eliminatorie pentru a deveni demnitar de rang înalt în România postdecembristă.

Primul mandat de ministru al Agriculturii (scurt datorită situației politice, dar și mai scurt efectiv datorită dorinței de pelerinaj electoral a domnului Oros pe plaiurile mioritice) s-a caracterizat prin ,,valori pure” liberale, cum ar fi: dezinformarea societății civile și culpabilizarea fermierilor afectați de secetă, dezbinarea mișcării profesionale, care și așa este oricum numai unită nu, inducerea în eroare a fermierilor afectați de secetă cu propunerea unor proiecte de acte normative fără respectarea cerințelor legale, lipsa unor măsuri pentru stimularea dezvoltării activităților economice în agricultură și multe altele.

Totuși, partidul valorilor liberale, adică PNL, pe criterii cunoscute de toată lumea (cea care contează, nu și noi ceilalți chiar dacă suntem mulți), l-a desemnat pentru un nou mandat de ministru al Agriculturii pe Adrian Oros, care a ,,performat” la toți indicatorii, astfel încât toate puterile agricole ale lumii urmăresc cu sufletul la gură programul de lucru ,,transparent ce-i drept” al demnitarului român.

Dar, astăzi o să mă opresc la una din caracteristicile care cred că va fi foarte importantă în noua situație, adică modul cum va utiliza arta conversației

22

noul (și vechiul) ministru al Agriculturii, domnul Oros, fără a face referire la romanul cu același nume scris de Ileana Vulpescu.

Mă gândesc ce relație strânsă și frățească va avea cu președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, domnul Adrian Chesnoiu, pe care l-a înconjurat cu o puternică ,,dragoste părintească” când a dorit să îl convingă că este cel mai bun ,,genetician român” și că este potrivit să plece în exil de la AFIR la Banca de gene de la Buzău, fiindcă și acolo era cercetătorul Costel Vânătoru, care se bucura de aceeași atenție ministerială pentru ,,lipsa unor performanțe pe linie de management”, concluzie la care au ajuns cei din conducerea ministerului, persoane cunoscute pentru ,,performanțe deosebite în gestiunea și evaluarea economică”.

Oare cum vor decurge dezbaterile diferitelor proiecte de legi, care sperăm să fie inițiate de Ministerul Agriculturii pe numeroasele teme care trebuie reglementate, dar care vor trebui să treacă de posibilele ,,obstacole birocratice” ale Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, cameră decizională în aceste cazuri? Sau ca și în primul mandat la aceste dezbateri vor fi delegați secretarii de stat, care oricum vor avea un mandat limitat de negociere și se vor prezenta mai mult pentru bifarea prezenței, decât pentru discuții de substanță?

Se va promova în continuare același sistem de comunicare prin care toate ideile care vin de la ceilalți pe linie politică nu sunt bune, iar totul se va limita la o luptă surdă din care de suferit nu vor avea decât fermierii români, așa cum s-a întâmplat și până acum? Oare cum se vor promova legile în următorii (probabili, dar fără a fi siguri) patru ani de mandat ?

Încerc să-mi imaginez ce schimbări vor avea loc în comunicarea ministrului Oros cu organizațiile profesionale, unde colaborarea a fost ,,perfectă”, pornind de la acuzațiile că liderii acestor organizații își rezolvă mai mult problemele personale prin funcțiile ocupate, dar unde aș fi dorit să văd și niște probe din partea ministrului, dar și niște reacții vehemente de negare din partea celor acuzați, apoi la promovarea dialogului între surzi și muți, așa cum a fost pe problemele legate de secetă, PNS, zootehnie etc.

Voi fi încântat să văd în continuare, la nivel imaginativ, ,,exemplul” de comunicare transparentă între minister și fermieri, cum ar fi transmiterea în direct pe internet a ședințelor unde se discută despre PNS, despre măsuri pentru combaterea secetei și a schimbărilor climatice, despre reabilitarea sectorului zootehnic, irigații și îmbunătățiri funciare și multe altele, astfel încât să vadă toată lumea ,,înaltul nivel de pregătire profesională al participanților” la aceste discuții în folosul fermierilor.

23

Deja văd că domnul ministru Oros în realitate, încet, dar sigur, promovează peste tot ideea că tot ce se adoptă și este legat de PNS se face doar după o ,,largă consultare” cu organizațiile profesionale ale fermierilor, iar peste un timp când se va constata că una se discută și alta va ieși, acestea din urmă nu vor putea să mai zică nimic, deoarece nimeni nu le va mai crede. Dar cine să analizeze astfel de subiecte, fiindcă este foarte posibil ca interesul de a cunoaște mai devreme decât alții unde și cum se vor duce banii europeni, să frâneze orice alt tip de reacție sindicală sau profesională.

Îmi doresc să mi-l imaginez pe ministrul Oros cum îi va aduce la tăcere la reuniunile Agrifish pe ceilalți participanți, prin discursurile domniei sale pline de adevăruri și învățăminte și cum România va fi un model de urmat de țări mai slab ,,pregătite” în agricultură cum ar fi Franța sau Germania și care vor fi de acord cu propunerea noastră de acordare de derogare la neonicotinoide și o vor acorda și ei fermierilor francezi și germani care își văd culturile de sfeclă salvate de intervențiile liderului de la București (acest lucru este chiar o poveste pe care o trăiesc anumite persoane prin agricultura românească).

De fapt, în realitate, derogarea este permisă în anumite condiții pentru anul 2021, la intervenția fermă a Franței acompaniată de Germania, țări care înțeleg ecologia, dar nu când fermierii sunt puși în situația de a pierde bani, cum este cazul cu sfecla de zahăr. Pentru cei care au uitat dintre politicieni sau cei care gravitează în jurul ciolanului politic (se știu ei, chiar și cei din rândul fermierilor), aduceți-vă aminte ce a fost mai important acum câteva luni, criza de COVID-19 sau criza sparanghelului german? 

Dacă ne vom întoarce la visul nostru, sunt aproape sigur că la intervenția fermă a ministrului român al Agriculturii se vor egaliza subvențiile între țările comunitare, se vor liberaliza culturile de soia modificată genetic și se vor flexibiliza programele de dezvoltare pe bani europeni.

Oare crede cineva dintre cei din agricultura românească că lucrurile așa se vor întâmpla și acesta va fi viitorul agriculturii românești, sau ne vom întoarce la aceleași discuții și acuzații sterile, care vor avea rolul de a adânci și mai mult diviziunea de percepție între societate și fermierii români?

Personal sunt foarte rezervat că vom avea în aceste condiții un mandat de succes la Ministerul Agriculturii și regret că nici PNL, dar nici celelalte partide, nu au oprit pentru un scurt timp goana după ,,ciolan”, pentru a reflecta și la lucruri care poate chiar contează pentru  noi ceilalți.

Regret că domnul Cioloș, și spun asta fiindcă este printre puținii la care mai puteam avea așteptări să zică ceva pe linia agriculturii dintre liderii actuali,

24

nu a făcut nimic pentru a arăta în timpul ,,ciolaniadei” că la Agricultură trebuie alt suflu, o altă viziune și sigur o altă persoană, dar asta este, una spunem înainte și alta după alegeri. Mă uit la partidele din coaliția de guvernare și toate și-au etalat aceiași specialiști ,,de top” care să ocupe ministerele disponibile, oameni care din păcate afară de activism politic nu au alte merite, iar din păcate economia și sănătatea se face cu pricepere, nu cu lozinci politice.

Greșeala asta a făcut-o de multe ori și PSD în guvernările anterioare, când a crezut că ,,cei buni de gură” sunt și buni profesioniști, dar în majoritatea cazurilor aceștia s-au dovedit doar niște bieți ,,lăutari”, aspect care i-a dus acum în situația de a lustrui pentru o perioadă băncile opoziției și sper că poate totuși vor învăța ceva. Poate acest lucru îi va ajuta să mai mediteze și la faptul că pentru a guverna mai ai nevoie și de oameni care să se priceapă la economie, cultură, educație sau sănătate, prin lucruri demonstrate și ușor de evaluat.

Îmi aduc aminte și acum cu ,,evlavie” cum domnul Năsui de la USR arăta într-un interviu, imediat după alegeri, că întâi vor discuta programul de guvernare și abia apoi funcțiile, iar apoi cum s-au terminat voturile de numărat s-au năpustit care mai de care pe funcțiile la îndemână prin diverse ministere și comisii.

Din păcate, sunt foarte rezervat că cei aleși acum vor înțelege că trebuie să guverneze altfel, mai ales în cazul agriculturii, deoarece vin vremuri grele din punct de vedere economic, iar criza sanitară încă nu s-a terminat.

Și cred că și în continuare fiecare va prefera să se descurce pe cont propriu, deoarece românul uită repede de toate necazurile și ,,ne descurcăm”. Cum? Vom vedea!

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER

DOCUMENT GUVERN! CODUL RURAL: COMASAREA TERENURILOR, EVITAREA SPECULEI ȘI INTABULAREA PRIORITARĂ A TERENURILOR AGRICOLE! Agroinfo 26 decembrie 2020

OFICIAL! Evitarea speculei cu terenuri agricole, comasarea terenurilor agricole și intabularea cu prioritate a terenurilor agricole, sunt câteva măsuri din setul de principii și măsuri care vor fi incluse în Codul rural, precizează Programul Guvernului Cîțu, depus la Parlamentul României.

25

Din cele 23,8 milioane de hectare, cât însumează teritoriul României, suprafaţa agricolă utilizată în exploataţiile agricole a fost la nivelul anului 2014 de 14,6 milioane de hectare (61,3%) din care 9,3 milioane de hectare reprezintă teren arabil. Din totalul suprafeței agricole, aproximativ 93,6% se află în proprietate privată, iar din totalul suprafeței arabile, circa 95% se află în proprietate privată. Agricultura din România este caracterizată prin decalaje și dezechilibre structurale reliefate de polaritatea între ferme de dimensiuni foarte mari și cele de dimensiuni foarte reduse ce influenţează direct competitivitatea.

Măsuri:Elaborarea și implementarea Codului RuralElaborarea unui set de principii și măsuri aplicabile în spațiul rural, care să asigure dezvoltarea în ansamblu și eficientizarea activităților din domeniul agricol, inclusiv prin măsuri de stimulare a procesului de comasare a terenurilor agricole.• acțiuni menite să impulsioneze procesul de comasare a terenurilor:• aplicarea cadrului juridic specific, în cazul înstrăinării terenurilor agricole situate în extravilan, respectiv prin Legea nr. 17/2014 prin:o reglementarea unor măsuri care urmăresc un obiectiv de interes general în acest domeniu;o stabilirea condițiilor necesare pentru stimularea tinerilor fermieri prin exercitarea dreptului de preempțiune la achiziționarea terenurilor agricole, în condiții reale de preț;o menținerea unei distribuiri a drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole care să permită dezvoltarea de exploatații agricole viabile pe baza unor considerații sociale și de amenajare a teritoriului;o creșterea suprafeţei agricole utilizate strict în scopul practicării agriculturii prin limitarea folosirii suprafeţelor agricole în alte scopuri, evitarea speculei și accelerarea procesului de comasare prin cumpărare a terenurilor.• finalizarea cadastrării terenurilor agricole, acțiune care este de importanță majoră pentru agricultura din România.o intabularea cu prioritate a terenurilor agricole din sectoarele cadastrale extravilane are rolul de a asigura implementarea noilor scheme de plăţi, dezvoltarea pieței funciare, creșterea interesului producătorilor agricoli în constituirea de noi exploatații, precizează documentul Guvernului Cîțu.

……………………….

LEGISLATIV

26

Legislaţie românească

Legea nr. 270/2020 privind munca în domeniul pescuitului maritim, Parlamentul României Va intra în vigoare la 26.12.2020

Ordinul nr. 946/2014 privind aprobarea Listei şi a atribuţiilor specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, care fac parte din Oficiul de reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, şi a Listei specialiştilor împuterniciţi să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului legitimaţiei speciale de identificare a acestora şi a modelului procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 352/2020 la 23.12.2020

Ordinul nr. 352/2020 pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, nr. 946/2014 privind aprobarea Listei şi a atribuţiilor specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, care fac parte din Oficiul de reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, şi a Listei specialiştilor împuterniciţi să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului legitimaţiei speciale de identificare a acestora şi a modelului procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 1283 din 23.12.2020. A intrat în vigoare la 23.12.2020

Ordinul nr. 2400/2017 privind aprobarea măsurii de sprijin prin acordarea unor ajutoare de minimis pentru IMM-uri sub formă de garanţie neplafonată de portofoliu din cadrul Programului operaţional "Iniţiativa pentru IMM", Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Modificat de Ordin 4316/2020 la 23.12.2020

Ordinul nr. 2578/2017 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor pe teritoriul acoperit de Investiţia teritorială integrată Delta Dunării prin Programul operaţional regional 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Modificat de Ordin 4316/2020 la 23.12.2020

Ordinul nr. 2587/2019 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis

27

pentru sprijinirea întreprinderilor de economie socială de inserţie în cadrul Programului operaţional regional 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - MDRAP Modificat de Ordin 4316/2020 la 23.12.2020

Ordinul nr. 7021/2017 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, în parteneriat cu entităţile de inovare şi transfer tehnologic, în cadrul Programului operaţional regional 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Modificat de Ordin 4316/2020 la 23.12.2020

Ordinul nr. 2109/2020 pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru specia Ursus arctos, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 1290 din 24.12.2020. A intrat în vigoare la 24.12.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1993/2020 de autorizare a introducerii pe piaţă a biomasei de drojdie (Yarrowia lipolytica) cu conţinut de seleniu ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 27.12.2020

Regulamentul delegat nr. 2192/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte marca de identificare care trebuie utilizată pentru anumite produse de origine animală în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 26.12.2020

Directiva nr. 38/2008 de stabilire a listei utilizărilor prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriţionale speciale (Text cu relevanţă pentru SEE) (versiune codificată), Comisia Comunităţilor Europene Va fi abrogat de Regulament 354/2020 la 25.12.2020

Regulamentul nr. 1123/2014 de modificare a Directivei 2008/38/CE de stabilire a listei utilizărilor prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriţionale speciale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va fi abrogat de Regulament 354/2020 la 25.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2002/2020 de stabilire a normelor

28

de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la notificarea şi raportarea la nivelul Uniunii a bolilor listate, la formatele şi procedurile de transmitere şi de raportare a programelor de supraveghere ale Uniunii şi a programelor de eradicare şi pentru cererea de recunoaştere a statutului de indemn de boală, precum şi la sistemul computerizat de informare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 28.12.2020

………………….

INTERNE

Alcedo, unul dintre principalii distribuitori de îngrăşăminte din România, s-a apropiat de afaceri de 750 mil. lei în 2019 cu 320 de angajaţi Florentina Niţu 24.12.2020,

Alcedo, unul dintre cei mai mari distribuitor de inputuri agricole din România, care are în portofoliu de la seminţele certificate şi îngrăşăminte, până la servicii de preluare a produselor agricole şi efectuare a analizelor de sol şi de apă, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 742,9 milioane de lei, în creştere cu 2,6% faţă de anul precedent, arată datele Confidas, platformă de analiză financiară a companiilor.

Din punctul de vedere al veniturilor, acesta a fost cel mai bun an pentru compania cu un număr mediu de 319 angajaţi, însă din punctul de vedere al profitabilităţii (profit 2019 - 22,8 mil. lei), a fost mai slab decât mulţi ani anteriori, printre care 2016 şi 2016, potrivit datelor publice.

Cine este grupul olandez Van Den Heerik, cu firme în agricultură şi imobiliare în România, ce-şi majorează capitalul cu 44 mil. lei Florentina Niţu 24.12.2020, Grupul olandez Van den Heerik, cu activităţi în domeniul transporturilor, care operează la nivel internaţional, a intrat pe piaţa

29

locală în 2006, cumpărând pământ în orşul Marghita să facă agricultură.

„Iniţial, s-au pus bazele fermei agricole de la marginea oraşului Marghita, unde aplicând tehnologie olandeză se face agricultură la standarde înalte, respectând, totodată, şi mediul înconjurător”, se arată pe site-ul companiei.

Holdingul, controlat de Van Den Heerik Hendrick (99,99%) şi Huibers Van Den Heerik Neeltje Jacoba (0,01%) are în România două companii: Van Den Heerik Agricola, companie prin care produce legume şi cereale şi Van Den Heerik Imobiliar, cu cod CAEN de „Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii, potrivit Confidas, platformă de analiză financiară a companiilor.

În luna noiembrie, Van Den Heerik Agricola şi-a majorat capitalul cu 44 de milioane de lei (9,1 milioane de euro). Compania care se ocupă cu cultivarea legumelor şi cerealelor, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei, în scădere cu 30% faţă de anul precedent şi un profit de 13,9 milioane de lei, în creştere cu 67% faţă de anul anterior, conform Confidas.

Portalul independent de ştiri 24.hu din Ungaria scria anul trecut că olandezii au mai avut o firmă în Bihor, Farmland Development SRL, care avea în proprietate 1.290 de hectare în Marghita, şi pe care au vândut-o cu 8,35 milioane de euro către Talentis Agro Zrt, fondată în februarie 2019 de Meszaros Lorinc, unul dintre cei mai bugaţi oameni din Ungaria. Astfel, se explică creşterea profitului.

Hendrik Van Den Heerik mai deţine în România şi compania din domeniul imobiliar Van Den Heerik Imobiliar, înfiinţată tot în 2006, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 15.000 de lei şi o pierdere de 7.600 de lei, potrivit datelor publice.

În spatele Van Den Heerik, compania mamă din România, care operează Van Den Heerik Agricola şi Van Den Heerik Imobiliar se află Fundaţia Stichting Van Den Heerik Hulpverlening, al cărei scop este de a ajuta comunităţile defavorizate.

Familia Stănescu şi-a redus cu 8% afacerile din producţia de cereale, până la 65 milioane lei. Agrozootehnica Pietroiu exploatează peste 6.000 de hectare de teren arabil în judeţul Călăraşi Florentina Niţu 24.12.2020,

Agricultura trece printr-un an greu, din cauza secetei prelungite fiind estimată o scădere a producţiei de cereale de 40%, până la 18 mil. tone. Compania Agrozootehnica Pietroiu, una dintre cele mai mari afaceri din

30

producţia de cereale după suprafaţa cultivată, controlată de Mariana şi Paul Stănescu, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 65 de milioane de lei, în scădere cu 8% comparativ cu anul precedent, potrivit calculelor facute de ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.

Agrozootehnica Pietroiu exploatează peste 6.000 de hectare de teren arabil în judeţul Călăraşi, conform ultimelor date ZF. Anul trecut, compania a lucrat cu un număr mediu de 97 de angajaţi, faţă de 122 de angajaţi acum patru ani, mai arată datele publice. Totuşi, 2019 a fost cel mai profitabil an din istoria companiei, profitul net fiind de 16,5 milioane de lei, faţă de 14,3 milioane de lei în anul anterior.

EXCLUSIV Socialism de caviar. Detalii din insolvența fermei de porci a familiei Dragnea: Zeci de angajați neplătiți la timp și contabilitate suspectă • 25 Decembrie 2020 • Marian Păvălașc

Fermei Salcia, afacerea de suflet a lui Liviu Dragnea și a familiei sale, nu-și plătea salariații la timp, deși fostul lider PSD susținea de câte ori avea ocazia se luptă pentru salariații români și pentru capitalul românesc. Informațiile despre datoriile companiei Salcia obținute de G4Media.ro au fost publicate de Eurosmart SPRL, administratorul judiciar al fermei de porci din Teleorman, în Buletinul Procedurilor Insolvenței.

Din luna martie, activitatea fermei de porci din Salcia este controlată de un administrator judiciar, după ce societatea deținută în acte până în ianuarie 2019 de fiul Liviu Dragnea nu și-a plătit furnizorii de purcei din Germania. În ianuarie 2019, Dragnea jr ceda 90% din acțiunile firmei către Liviu Ilie Dragne, un consătean cu fostul lider PSD și cel care apare ca un posibil paravan în multe dintre afacerile controlate de familia lui Liviu Dragnea.

Reamintim că, în baza încheierii  de ședință  nr.  32  din  data  02.03.2020  în  dosarul  nr.  767/87/2019*,  aflat  pe  rolul Tribunalului  Teleorman,  s-a  dispus  deschiderea  procedurii  generale  a insolvenței față de SC Ferma Salcia, fiind numită în calitate de administrator judiciar Eurosmart SPRL.

Insolvența a fost cerută încă din 2019 de o companie germană care furniza purcei fermei din comuna Salcia, pe care apoi familia Dragnea îi îngrășa și îi vindea în special în județe ca Teleorman, Olt, Dolj și Ilfov.

Pe lângă faptul că Ferma Salcia nu-și plătea furnizorii, nici angajații nu erau plătiți la timp. Eurosmart a descoperit sau a primit solicitări de plata a unor salarii în valoare totală de peste 100.000 de lei. Din această sumă, până la sfârșitul lunii octombrie 2020 s-au recuperat 94.000 de lei. În 2009, Ferma

31

Salcia deținea, conform datelor transmise la Ministerul de Finanțe, 72 de angajați.

Deși față de angajați au fost solicitate datorii de peste 100.000 de lei, față de societatea nașului de cununie al lui Dragnea jr, debitele erau de doar puțin peste 3.200 de lei. Administratorul judiciar a consemnat datorii de doar 3.200 de lei ale Fermei Salcia către Farmavet SA.

Această companie a fost deținută până în acest an de Paul Stănescu, un om de afaceri care a fost nașul de cununie al fiului lui Liviu Dragnea, Ștefan Valentin Dragnea. Mai mult, cu ocazia cununiei, Paul Stănescu a recunoscut că este prieten de peste 30 de ani cu Liviu Dragnea. Paul Stănescu a vândut Farmavet unui fond de investiții din China.

Datoriile

În cadrul procesului de insolvență, s-au trecut datorii de aproape 64 de milioane de lei ale Fermei Salcia către parteneri sau bugete publice. Cele mai importante ar fi către:

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman – aproape 3,6 milioane de lei (din care doar 2,1 milioane de lei este trecută ca o datorie garantată a fi recuperată în procesul insolvenței);

Unicredit Bank – aproape 2 milioane de lei; Alte datorii la bugetele publice mai sunt: 600.000 de lei către comuna

Salcia, 400.000 de lei către Administrația Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din Teleorman;

Nutrelo Group – aproape 20 de milioane de lei (firma este controlată de Ștefan Valentin Dragnea, cel care deține 80% dintre acțiuni);

Schweinemast Brader GMBH (furnizorul german de purcei) – aproape 9 milioane de lei.

Contabilitate suspectă

Printre cauzele interne ale insolvenței descoperite de administratorul judiciar s-ar număra și problemele din contabilitatea Fermei Salcia.

În primul rând, valoarea stocurilor ar fi supraevaluată. ”Ponderea  cea  mai  mare în stocuri este reprezentată de stocul de animale, în valoare de 11 milioane de lei, care, conform informațiilor primite de la societatea debitoare, trebuia scăzut din gestiune în 2012 pentru suma de 7,36 milioane de le lei, respectiv în 2017 pentru suma de 3,77 milioane de lei”, se precizează în Buletinul Procedurilor de Insolvență, obținut cu ajutorul platformei termene.ro.

32

În documentul amintit se mai precizează că în cazul societății debitoare, având în vedere specificul activității de producție și desfacere erau absolut necesare: ”existența unor informații contabile corect calculate și fără existența unor înregistrări care să reflecte situații ce nu corespund integral realității (insuficiența  acestor  informații  fac  aproape  imposibilă  determinarea  profitabilității activităților desfășurate sau a costurilor produselor întrucât acestea sunt denaturate de înregistrări contabile inexacte)”.

Afacerea de suflet a lui Dragnea

Ferma Salcia este forma fermă comunistă Romcip, care după ce a fost privatizată către foștii angajați a ajuns în proprietatea lui Petre Pitiș, omul care conduce Tel Drum și care este considerat de procurorii DNA un paravan pentru Liviu Dragnea în dosarul privind activitatea firmei de construcții.

În 2014, Ștefan Valentin Dragnea intră în posesia a 80% din acțiunile fermei de porci în schimbul a 450 de lei, administrator era Ilie Liviu Dragne. Acesta este născut în 1968 în comuna Grația, acolo unde s-a născut și Liviu Dragnea. Până să ajungă administrator în firme controlate de fiul lui Dragnea jr., Ilie Liviu Dragne nu avea alte afaceri importante.

După ce au fost pornite mai multe anchete privind activitatea Fermei Salcia și a afacerilor familiei Dragnea, fiul fostului lider PSD îi cedează în 2019 lui Liviu Ilie Dragne cele 80% dintre acțiunile de la ferma de porci.

Acesta din urma este implicat într-un dosar de evaziune fiscală în valoare de 200.000 de euro, fapte comise în calitate de administrator al Fermei Salcia.

În perioada în care Liviu Dragnea era cel mai influent om politici din România, acesta nu s-a sfiit să sprijine prin declarații și inițiative guvernamentale activitatea fermei de porci din Salcia.

Iulian Cîrciumaru, Holde Agri Invest: Cea mai statornică dorinţă: antreprenoriatul 26.12.2020,

Iulian Cîrciumaru, acţionar şi preşedinte al consiliului de administraţie al Holde Agri Invest, companie care operează terenuri agricole

33

„La 22 de ani, adică pe la mijlocul anului 2005, plecam pentru prima dată la studii în străinătate, unde începeam un program de master la Copengahen Business School. Acel moment mi-a schimbat fundamental modul în care înţelegeam educaţia de afaceri şi care mi-a influenţat, în mod evident, inclusiv viaţa profesională.

Cu toate că, pe perioada facultăţii, am oscilat pentru scurte perioade de timp între o carieră academică şi una de management într-o multinaţională, cred că cea mai statornică dorinţă a fost tot cea de antreprenor. Mă vedeam în România, construindu-mi propria afacere.

Mă bucur să pot spune că am ajuns acolo unde mi-am dorit, că am şi încheiat acea etapă printr-un exit de succes şi că îndrăznesc să visez la următoarea etapă. Tot aici, acasă, în România. Mulţi ani plini de succese, ZF!“

 INDUSTRIE ALIMENTARA

Brevetul Pateului vegetal premiat la Geneva, cesionat către SANOVITA ANA FELEA Miscellanea / 26 decembrie

Sursă foto: europa.moneybuzz.ro

Brevetul de invenţie cu titlul: "Produs vegetal tartinabil şi procedeul de obţinere a acestuia", rezultat în urma cercetărilor echipei de specialişti de la Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi a fost cesionat celor de la SANOVITA.

Reamintim că în 2017, produsul tartinabil din făină integrală de bob şi linte a câştigat medalia de aur la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva.

Echipa de profesori şi doctoranzi care a lucrat la acest proiect mai bine de doi ani a fost coordonată de prof. univ. dr. Petre Alexe şi este alcătuită din prof. univ. dr. Iuliana Aprodu, şef lucrări dr. ing. Livia Pătraşcu, şef lucrări dr. ing. Ina Vasilean şi drd. Marian Neculau.

34

Brevetul a fost scos la licitaţie în luna octombrie prin Centrul de Transfer Tehnologic al Departamentului de Formare Continuă şi Transfer Tehnologic (D.F.C.T.T.) din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, pentru suma de 60 de mii de lei.

SANOVITA producea deja pateul de mai bine de doi ani, în baza unei redevenţe, ba chiar a dezvoltat o linie diversă, produsul putând fi găsit la raft la preţul de 3 lei în variantele: pastă tartinabilă din făină de linte roşie cu ardei/ardei picant şi pastă tartinabilă din făină de bob cu roşii şi ceapă/ardei şi tarhon. "Practic, prin semnarea acestui contract de cesiune, am cedat la o valoare relativ simbolică toate drepturile de producţie, vânzare şi cumpărare ale acestui produs", a explicat prof. dr. ing. Petre Alexe. Pateul are în compoziţie linte sau bob, care înlocuiesc proteina sau făina de soia din majoritatea produselor similare existente pe piaţă (pentru că soia are potenţial alergen sau este modificată genetic). În plus, pasta tartinabilă furnizează o serie de beneficii pentru sănătatea consumatorului.

«Suntem onoraţi de faptul că am reuşit să finalizăm procedurile de semnare a contractului de cesiune. Este o premieră pentru Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi. Departamentul de Formare Continuă este preocupat de buna colaborare cu mediul economic, motiv pentru care, pe lângă contractul de cesiune, se va semna şi un contract de colaborare cu SANOVITA, pentru un parteneriat durabil pe viitor în domeniul cercetării în industria alimentară», a declarat Cristian Munteniţă, directorul D.F.C.T.T.

E prima colaboare cu SANOVITA pe care Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi a finalizat-o prin S.I.A. Compania va mai produce în viitorul apropiat şi batonul proteic HiProBar, din soia şi zer cu miere şi merişoare, produs cu care S.I.A a câştigat concursul naţional "Ecotrophelia" din 2017.

GÂNDUL GREEN. România, printre primele 10 țări europene în topul risipei de alimente Radu Cristian 2020.12.23   

GÂNDUL GREEN. România, în primele 10 țări europene la risipa de alimente

35

Risipia de alimente este una dintre cele mai mari probleme ale societății contemporane. Cu toate că există mulți oameni care nu își permit hrana zilnică, multe supermarketuri și persoane fizice aruncă anual la gunoi milioane de tone de mâncare. ONG-urile trag un semnal de alarmă în acest sens, creând programe speciale și propunând educația alimentară în școli. Toate aceste subiecte au fost dezbătute în ultima ediție a Gândul Green.

Românii aruncă la gunoi 1.85 milioane de tone de mâncare pe an1

Într-un an, cantitatea de mâncare proaspătă care ajunge la gunoi în România este de 1.85 milioane de tone.

Cantitatea de mâncare pe care un român o aruncă la gunoi într-o zi ar putea reprezenta o masă pentru încă o persoană. Multe dintre produsele cumpărate de români nu au fost niciodată desfăcute. Pentru a evita risipa s-ar putea face educație în școli, spun reprezentanții ONG-urilor.

Există și altă soluție pentru combaterea risipei alimentare, reprezentată de băncile de alimente.

Băncile de alimente, o soluție pentru combaterea risipei

„A fost mai greu la început. În primul an, până am început să fim cunoscuți, a fost mai dificil. Apoi, toți cei care au început colaborarea cu noi au continuat-o. Mai multe orașe mari din România beneficiază de o banca de alimente.

Noi încheiem contracte cu producătorii sau vânzătorii și le preluăm produsele, fie în donație, fie în sponsorizare. La rândul nostru, avem contract încheiat cu peste 130 de ONG-uri care au program și beneficiari sociali.

Noi încercăm să găsim consumatorii la orice hrană rămasă valabilă, pentru că este păcat să se piardă”, spune Gabriel Sescu, președinte la Banca pentru Alimente.

În anul 2019 s-au donat 37 de tone de produse către Banca de Alimente, provenite de la un singur lanț de magazine.1 1 850 000 to mancare : 22 175 000 locuitori ( https://www.economica.net/care-era-populatia-romaniei-dupa-domiciliu-la-1-ianuarie-2020-date-ins_181383.html) = 0.08342 to/an/locuitor = 83,42 Kg mancare aruncata/an/locuitor: 365 zile = 220 gr. mancare aruncata/zi/locuitor. GB

36

„Pe de o parte ridică niște probleme sociale. Știm foarte bine că sărăcia este prezența și este o problema morală faptul că aruncăm mâncare și nu o donăm persoanelor care au nevoie de aceasta. Pe de altă parte, risipa alimentară ridică o problema de mediu care nu poate fi neglijată.

Tonele de alimente pe care le-am aruncat se transformă în deșeuri, în vreme ce pentru punerea lor pe piață s-au consumat resurse considerabile. Încă de la început ne-am implicat în acest program.

Dacă ne uităm în intervalul 1 martie 2019 – 29 februarie 2020, în 12 luni noi am donat 89 de tone de alimente și 221 de tone de produse nealimentare care au ajuns prin intermediul băncilor la peste 100 de ONG-uri.

În primele 10 luni ale lui 2020, rețeaua băncilor pentru alimente a redistribuit în total peste 2130 de tone de produse alimentare colectate de la companiile partenere, noi și partenerii noștri, care au fost distribuite mai departe la peste 80.000 de persoane beneficiare”, spune Cristina Hanganu, director de comunicare al unui hypermarket.

În unele țări europene, supermarketurile sunt obligate să doneze produsele care se apropie de expirare către instituții caritabile.

Irina Mohora, fondatoare al unui ONG care se ocupă cu distribuirea mâncării rămase în supermarketuri

Irina Mohora hrănește în fiecare seară aproape 100 de persoane în zona Gării de Nord

Irina Mohora hrănește în fiecare seară aproape 100 de persoane în zona Gării de Nord. În fiecare zi, mâncare nevânduta din supermarketuri este adunată și donată oamenilor care nu își pot permite mâncare. Pentru a combate risipa alimenara, Irina a pornit și o campanie – „Sandvișul de la miezul nopții”, care durează 365 de zile pe an.

37

„Povestea a început în urmă cu 7 ani, din dorința de a limita risipa alimentară. Aveam un prieten care a venit cu această propunere, legată de drumul mâncării nevândute din supermaketuri.

Am aflat cu stupoare că această era aruncată. Vreau să specific că era vorba de mâncare proprie consumului. Această mâncare era distrusă în timp ce mulți oameni nu își permiteau să o cumpere.

Noi am început această campanie ca pe una de prevenire a cerșetoriei pentru că ne adresam oamenilor străzii. Cu toate acestea, la scurt timp ne-am dat seama că la punctele noastre de distribuție nu erau doar oameni ai străzii. Erau oameni care aveau câteva sute de lei pensie, copii sau familii monoparentale. Avem chiar și foști sportivi care veneau. Noi nu depozităm nimic, facem doar colectare și distribuție a mâncării. Campania se numește Sandvișul de la miezul nopții, pentru că aceea este ora la care noi ajungem să distribuim.

România, în topul țărilor care risipesc alimente

Eu am o problema personală cu risipa alimentară, iar cu toate că suntem o țară săracă, suntem în top 10 țări din Europa care aruncă cea mai mare cantitate de mâncare. Trebuie să ne organizăm mai bine, pentru că resursele sunt finite. Ar trebui să ne educăm în acest sens. Avem mai multe categorii pe care le donăm, fructe și legume, salate, freshuri, brioșe, mâncare gătită, lactate, etc…

Începuturile sunt cele mai frumoase dar sunt și cele mai grele, pentru că nu prea știi ce te așteaptă. În primul an și jumătate am funcționat pe resursele noastre proprii, iar atunci când am obținut sprijin financiar, primii noștri angajați au fost cei care ne ajutau la Gara de Nord. Am înscris copii la școli și la grădinițe și am oferit locuri de muncă. În primul rând am făcut de toate. Aveam un ONG dar nu aveam o echipă.

În primul an de zile totul a fost pe forțe proprii. Eu și soțul meu colectam alimentele în fiecare seară și le distribuiam la Gara de Nord. Acum ne sună tot felul de parteneri și primim o cantitate foarte mare de produse, dar în ianuarie și februarie nu ne mai deschide nimeni ușa. Eu aș introduce voluntariatul în școli și facultăți, pentru că este foarte important”, spune Irina Mohora, fondator al ONG-ului care se ocupă cu redistribuirea mâncării rămase necumparate la supermarketuri.

Sfârşit de an şi de drum pentru micii antreprenori din industria alimentară: Am rămas fără fonduri şi-mi vând fabrica, pentru că nu am reuşit să intru în supermarketuri Florentina Niţu 24.12.2020, „La

38

început vindeam către magazine din Constanţa, iar vara pe plajă, doar că s-au deschis foarte multe supermarketuri şi magazinele în care vindeam s-au închis“.

Ajunşi la capătul răbdării sau al puterii, mai mulţi antreprenori din industria alimentară, cu afaceri de 2, 3, 5 ori 10 ani, şi-au scos fabricile la vânzare pe diverse platforme online, în pragul iernii. Pentru ei finalul lui 2020, un an provocator prin prisma pandemiei de COVID-19, înseamnă şi sfârşitul drumului antreprenorial.

„Am rămas fără fonduri şi-mi vând fabrica, pentru că nu am reuşit să intru în supermarketuri. Noi avem o fabrică de 20.000 mp, în judeţul Constanţa, în bazinul hidrografic al Dunării şi are o capacitate de îmbuteliere de 4 mc/oră. La început vindeam către magazine din Constanţa, iar vara pe plajă, doar că s-au deschis foarte multe supermarketuri şi magazinele în care vindeam s-au închis. Am vrut să colaborăm cu supermarketurile, cu distribuitorii lor, dar e foarte greu pentru un mic producător să facă asta“, spune Florica Radu.

Prăjiturile unei românce, lăudate de bucătari cu stele Michelin. Cum a ajuns Hanelore să câștige un show culinar de pe Netflix De Ramona Ciobanu, Joi, 24 decembrie 2020,

39

Hanelore Dumitrache locuiește de aproape zece ani în Londra, oraș în care și-a descoperit pasiunea pentru gătit. Tânăra de 28 de ani a ajuns în atenția unor producători de la Netflix, care au selecționat-o pentru a participa la o competiție culinară, unde a și reușit să câștige cu preparatele ei „inspirate din folclorul românesc”, cum spune chiar ea în episodul show-ului Crazy Delicious de pe Netflix.

În urmă cu câteva luni, Netflix a lansat o nouă competiție culinară, un show numit Crazy Delicious, în care participanții, oameni pasionați de gătit, amatori, erau invitați să reinventeze anumite preparate. Cei care le dădeau verdictul erau bucătari premiați cu stele Michelin. Printre aceștia, și celebrul Heston Bluemanthal, un bucătar britanic, care a gătit și pentru NASA. Acesta este considerat unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați bucătari din lume, unul dintre marii promotori ai gătitului „multisenzorial”. Are trei restaurante cu stele Michelin, printre care și The Fat Duck, care este considerat unul dintre cele mai bune restaurante din lume.

Bucătarul suedez Niklas Peter Ekstedt, la rândul său recompensat cu o stea Michelin pentru preparatele sale gătite pe a foc deschis, face și el parte din juriu, alături de Carla Hall, o vedetă americană în lumea culinară.

Pe acești jurați, românca Hanelore Dumitrache a reușit să-i impresioneze în episodul „Time for Tea”, unde a concurat alături de alți doi bucătari amatori. Prăjiturile unei românce, lăudate de bucătari cu stele Michelin. Cum a ajuns Hanelore să câștige un show culinar de pe Netflix

40

De la stânga la dreapta: prezentatoarea emisiunii Jayde Adams, Hanelore Dumitrache și maeștrii bucătari Carla Hall, Niklas Ekstedt, și Heston Blumenthal

Gătea de doar doi ani când a fost căutată de cei de la Netflix.

M-am gândit eu să fac niște biscuiți decorați cu zahăr. Au ieșit destul de drăguț, apoi am încercat să testez să fac și alte preparate.

Hanelore Dumitrare: După aceea, Hanelore și-a făcut un profil pe Instagram, unde își posta delicatesele. Pe rețelele sociale, aproape nimeni nu vedea preparatele ei și nici măcar prietenii ei nu știau despre profilul ei.

După șase luni, Hanelore a primit un mesaj de la un producător dacă ar fi interesată să participe la o competiție de gătit.

„Universul m-a împins să fac ceva nou”

Inițial, a crezut că este o farsă. Avea puțin peste 200 de urmăritori pe Instragram și îi venea greu să creadă că a ajuns să fie tocmai ea selectată. Totuși, ei văzuseră plăcinta pe care Hanelore o preparase și au chemat-o la audiții. Plăcinta dusă de Hanelore la audițiile Crazy Delicious ”A fost ceva foarte ciudat. Parcă universul m-a împins să fac ceva nou”, își amintește Hanelore înainte să meargă la probe, unde a fost selectată. A primit apoi temele pentru emisiune și a început să se gândească cum poate să-i impresioneze pe jurați. După trei săptămâni, avea un plan. Au urmat alte 70 de ore în care a exersat rețetele și apoi a mers la filmări. În prima rundă, ea a făcut un tort de tomate cu căpșuni, încoronat cu o copolă de bezea flambată,

41

iar inspirația preparatului a fost din folclorul românesc, „pentru că sunt româncă”, spune ea în timpul emisiunii.

Pentru runda a două, ea a făcut acadele plăcintă în formă de duh, cu pui marocan și tangine de caise, servite cu sos de vin roșu.

Tortul de tomate ”Dansul Sânzienelor”

Placinta în formă de duh ”Spiritele malefice”

42

Ultima probă a fost pe departe cea mai dificilă pentru ea. Ea a pregătit tarte cu bezea de afine, sendvișuri cu somon și cremă de brânză cu ciuperci și zâne ecler umplute cu diverse creme. Prăjiturile unei românce, lăudate de bucătari cu stele Michelin.

Ultimul prepat, ”Pădurea fermecată”

Hanelore a realizat mai multe elemente care sunt complexe din punct de vedere tehnic, cu toate că masterul bucătar Niklas Eksted s-a îndoit că le va termina pe toate la timp.

Adrian Cocan, Lăptăria cu caimac: Anul 2020 a fost bun, am avut o creştere de 220% şi am intrat în 1.000 de magazine noi. „Dacă ar exista politici agricole coerente, am putea deveni, în 5-10 ani, exportatori de lapte.” Florentina Niţu 25.12.2020,

Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, afirmă că anul 2020 a fost unul bun, înregistrând o creştere a cifrei de afaceri de 220% faţă de anul precedent, în pofida provocărilor aduse de pandemia de COVID-19 şi de seceta pedologică.

43

„Anul 2020 a fost un an bun, am avut o creştere de 220% într-un an cu pandemie şi cu secetă. (...) A fost un an bun şi prin prisma oportunităţilor, pentru că am crescut distribuţia numerică. Am ajuns de la 1.600 de magazine la 2.600 de magazine la nivel naţional. În plus, am avut din ce în ce mai multe cereri pentru export”, a spus Adrian Cocan în cadrul emisiunii special ZF Live dedicată suplimentului „Industria alimentară”.

În 2019, Lăptăria cu Caimac a avut vânzări de peste 4,17 milioane de euro, potrivit reprezentanţilor companiei. Produsele făcute de Lăptăria cu Caimac se găsesc în prezent reţelele de magazine Mega Image, Carrefour, Auchan, Kaufland şi Profi.

În primăvară, Adrian Cocan spunea că în luna martie, odată cu anunţarea intrării României în starea de urgenţă, cererea pentru produsele Lăptăria cu Caimac a crescut cu 15%, motiv pentru care producţia companiei a crescut până la 170 de tone de lactate pe săptămână.

„Consumatorii caută produse locale, la standarde înalte. Au devenit mai pretenţioşi, au învăţat cât de importantă e sănătatea. (...) Principala schimbare din piaţă, însă, a fost orietarea unui număr însemnat de consumatori către produse mai ieftine”, a mai spus Adrian Cocan.

El adaugă că piaţa românească începe să caute variaţie, flexibilitatea producătorului şi categorii noi de produse. „În piaţa lactatelor, evoluţia este lentă. La categoriile de produse, România este săracă.”

Produsele sub acest brand sunt produse în fabrica din Drăgoeşti, judeţul Ilfov, a Agroserv Măriuţa. Aceasta are o suprafaţă de circa 1.500 de metri pătraţi şi şase linii de producţie, cu o capacitate de procesare de peste 70.000 de litri de lapte pe zi. Compania are 70 de angajaţi, iar Cocan spunea anterior că vrea să încheie 2020 cu un număr de 110 de angajaţi.

Antreprenorul, care a dus Lăptăria cu Caimac la Bursa de la Bucureşti în acest an, îşi propune să atragă fonduri pentru a investi în dezvoltarea companiei în continuare.

„Pentru noi 2021 o să însemne creştere în continuare. Pornim o investiţie mare şi în iunie 2021 o pornim pe a doua. Din toamna anului viitor vrem să reluăm discuţiile pentru export către Londra. În industria lactatelor sunt prevăzute investiţii în 2021, dar nu ale multinaţionalelor, ci ale jucătorilor locali. (...) Dacă ar exista politici agricole coerente, am putea deveni, în 5-10 ani, exportatori de lapte”, a concluzionat Adrian Cocan.  

44

ZF LIVE. Cristian Chifoi şi Matei Cristian, cofondatori Bubble Waffles, concept românesc de desert: Vrem să ne extindem în franciză, iar investiţia iniţială pentru un partener este de 50.000 de euro Livia Gheorghe 25.12.2020,

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-cristian-chifoi-si-matei-cristian-cofondatori-bubble-waffles-19817807

Conceptul din spatele Bubble Waffles este inspirat de un local din Londra, bazat pe o idee similară.

Cristian Chifoi şi Matei Cristian, cei doi antreprenori din spatele conceptului de deserturi Bubble Waffles, spun că pentru a reuşi ca antreprenor, trebuie să încerci. Ei şi-au deschis primul magazin stradal sub brandul Bubble Waffles în Costineşti, în 2017 şi au dezvoltat afacerea, mai târziu, şi în Constanţa.

„Acum ceva timp am văzut un clip cu un concept asemănător din Londra şi mi s-a părut foarte interesant. După ce am vorbit şi cu colegul meu, Matei, acum trei ani am luat decizia să încercăm să vedem dacă merge şi în România. Am deschis prima dată la Costineşti, a mers, apoi am continuat cu un concept în oraş, în Constanţa şi, în prezent am decis să ne extindem la nivel naţional, împreună cu nişte parteneri care ne ajută să transformăm ideea într-o franciză”, spune Cristian Chifoi, cofondator Bubble Waffles, în cadrul emisiunii ZF Live.

A doua revoluţie: Bogdan Grama, Abatorul Periş S.A.: „Anul în care am împlinit 22 de ani a fost pentru mine un an al cunoaşterii.” Alina-Elena Vasiliu 26.12.2020,

Bogdan Grama, director general al unităţii de procesare a cărnii de porc Abatorul Periş S.A.

45

„Anul în care am împlinit 22 de ani a fost pentru mine un an al cunoaşterii. Am plecat în Franţa, prima mea călătorie în vestul Europei. Fiind imediat după Revoluţia din '89, a fost pentru prima dată când am văzut un supermarket adevărat. Acesta a fost momentul în care am decis să schimb direcţia profesională şi să mă îndrept către industria alimentară.

Experienţa unei ţări vestice pentru un tânăr de doar 22 de ani a conturat o a două revoluţie, de data asta în plan personal. Eram în Franţa, cunoşteam lucruri noi, înţelegeam ce înseamnă şă visezi şi să poţi să-ţi urmezi visul. Deloc întâmplătoare a fost şi dorinţa mea de rămâne în această ţară. Lucram deja şi, pentru prima dată, înţelegeam ce înseamnă cu adevărat termenul lanţ de distribuţie.

Planurile de viitor prindeau contur repede, făceam altele noi, doream să strâng bani şi să-mi  cumpăr prima mea casă, însă, în cele din urmă, am decis că locul meu este în România, decizie pe care nu o regret. Cu gândul la anii de tinereţe,  peste ani, am ales să urmez un MBA INDE Româno-Francez, în cadrul ASE Bucureşti.“

Grafic ZF: Cine sunt liderii de business din fiecare judeţ al României

46

Când lumea se mută în online, micii antreprenori născocesc platforme pentru a supravieţui: piaţa alternativă, fermierul online, meşterii de lângă tine, bookingul românesc sau sfătuitorul online din construcţii Alina-Elena Vasiliu 27.12.2020

Online e mai simplu. Şi dacă nu eram deja conştienţi de asta, pandemia a venit să confirme că la un clic distanţă stă o lume întreagă şi stau o sumedenie de mijloace şi resurse care să ne simplifice viaţa de zi cu zi.

Ambiţiile tinerilor antreprenori din zilele noastre sunt în linie cu tendinţele, astfel că nu puţini sunt aceia care au identificat o nişă bună de exploatat în lumea virtuală. Aşa au luat naştere platforme care satisfac nevoi diverse, gândite şi puse în practică, de la zero, de mici oameni de afaceri care aspiră să creeze mari schimbări în lume. Începând cu România.

Poveştile câtorva dintre aceşti oameni, împreună cu ideile lor, s-au spus în cadrul proiectului Afaceri de la zero, realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania. Găsiţi mai jos, în miniatură, experienţele lor, care sunt disponibile integral pe platforma ZF Afaceri de la zero.

Ovidiu Bucătaru, Şerban Holding: “Vârsta de 22 de ani a reprezentat decizie şi oportunitate pentru mine.” 27.12.2020, 00:05 143

Ovidiu Bucătaru, CFO al Şerban Holding, un grup cu activitate în agricultură

Businessul Şerban, pornit de antreprenorul Nicolae Şerban în 1994, operează în prezent şapte companii şi are peste 12.000 de hectare cultivate cu cereale şi oleaginoase, trei ferme de creştere a puilor şi cinci băcănii.

„Vârsta de 22 de ani a reprezentat un punct definitoriu pentru viitorul meu profesional, un punct de decizie care urma să-mi marcheze întreaga activitate. Anul la care fac referire este anul 2000, situându-mă în faţa unui nou mileniu care urma să înceapă, un mileniu cu multe necunoscute, cu schimbări structurale, dar cu multe oportunităţi. Vârsta de 22 de ani a însemnat pentru mine oportunitatea de a ieşi în Europa, oportunitatea de a

47

continua studiile într-o universitate occidentală, oportunitatea de a avea interacţiuni cu antreprenori şi manageri ce mi-au influenţat toată evoluţia ulterioară. În concluzie, vârsta de 22 de ani a reprezentat decizie şi oportunitate pentru mine.

Pe atunci, mă pregăteam pentru a accesa o bursă de studiu, continuându-mi studiile cu un program de Master of Arts. O vârstă la care totul îmi părea posibil, cu o încredere nemărginită că voi reuşi, visând a reuşi să devin un profesionist în finanţe-bănci. Oportunităţile se deschideau. Indiferent ce decizie aş fi luat, aveam impresia că este cea mai corectă. Astăzi, după 22 ani, lucrurile visate sunt definite, echilibrul este mai important decât debalansarea cu oportunităţi.“

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

ÎN PRIMELE NOUĂ LUNI ALE ANULUI România a înregistrat un deficit în creştere cu 21% în comerţul cu produse agroalimentare G.U. Macroeconomie / 27 decembrie

România a înregistrat un deficit în comerţul cu produse agroalimentare de 1,24 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2020, în creştere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea Agerpres.

Exporturile s-au majorat cu aproape 3%, însumând 5,21 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 6%, până la 6,46 miliarde de euro, informează Agerpres.

Potrivit datelor MADR, cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-septembrie 2020 în ţările intra şi extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare faţă de cea

48

importată, însă România a continuat să exporte materii prime şi să aducă din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Astfel, în primele nouă luni din acest, an s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare şi s-au importat 7,91 milioane de tone.

Carnea de porc ocupă acceaşi primă poziţie ca şi în anii trecuţi în topul produselor importate de ţara noastră, astfel că în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020 au fost aduse aproape 192.000 de tone de carne de porc din statele UE şi din ţări terţe, pentru care s-au cheltuit 433,17 milioane de euro. Locul al doilea a fost ocupat de produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi, cu 120.330 de tone în valoare de 262,17 milioane de euro, iar pe poziţia a treia, preparatele folosite pentru hrana animalelor: 398.501 tone pentru care s-au cheltuit 236,5 milioane de euro, notează sursa citată.

Alte produse agroalimentare importate de România în primele nouă luni din acest an au fost: brânză, caş, ciocolată, porumb, cafea etc.

În ceea ce priveşte exporturile, cele mai mari încasări au fost obţinute din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se în acest an, la nouă luni, porumbul, cu o valoare de 747,26 milioane de euro şi o cantitate de peste 3,89 de milioane de tone. Grâul şi meslinul ocupă locul al doilea în topul exporturilor, cu 3,75 milioane de tone şi încasări 723,36 milioane de euro, iar ţigările de foi, trabucurile şi ţigaretele au fost exportate în primele nouă luni într-o cantitate de 32.453 tone pentru o sumă de 558,27 milioane de euro.

În top 10 exporturi se mai află seminţele de floarea soarelui, orzul, animalele vii din specia ovine/caprine, produsele de brutărie, uleiurile din seminţe de floarea soarelui.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro.

O reţea de zece magazine din Bucureşti, cu afaceri de 3,5 mil. euro, e scoasă la vânzare pentru 1,3 mil. euro. “Ne-au căutat români din străinătate care vor să revină acasă şi să aibă o afacere a lor” Cristina Roşca 24.12.2020,

O reţea de zece magazine amplasate în diferite colţuri din Bucureşti este scoasă la vânzare de proprietarii care spun că vor să îşi concentreze atenţia pe afacerea de catering pe care o mai au. În total, e vorba de 10

49

magazine cu afaceri de 17 milioane de lei (3,5 mil. euro), conform declaraţiilor lui Claudiu Şerban, unul dintre cei implicaţi în business.

“Magazinele noastre nu sunt regrupate sub umbrela unui brand. Ele sunt amplasate în diferite zone ale Bucureştiului, avem în Băneasa, zona Baicului sau Gorjului, dar şi în Otopeni”, spune el.

Magazinele măsoară între 50-60 mp şi 100 mp, astfel că sunt încadrate pe segmentul de proximitate, conform standardelor din piaţă. Ele sunt amplasate în spaţii închiriate, însă contractele de chirie sunt semnate pe termen mai lung, de zece ani, spune Claudiu Şerban.

Afacerea a fost scoasă la vânzare pe internet, pe o serie de platforme de profil, iar Claudiu Şerban afirmă că motivul din spatele acestei decizii este acela că acţionarii vor să îşi concentreze atenţia pe un alt business pe care îl au, acela de catering.

„Noi avem şi un alt business, în zona de catering, care a crescut bine în această perioadă, pandemia nu ne-a afectat deloc. Nu avem acoperită şi zona de evenimente, doar de catering. Şi magazinele au crescut în 2020, dar pentru noi e greu să operăm 10 magazine.”

Profi a rămas liderul comerţului local în 2020, dar reţeaua LaDoiPaşi îi suflă în ceafă. Pe cele două lanţuri le despart doar patru magazine Cristina Roşca 24.12.2020,

Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, a deschis în luna decembrie 23 de magazine noi, încheind anul cu 1.404 unităţi pe format mic – supermarketuri sau proximitate. Numărul este relativ similar cu cel din alte luni, dar sub nivelul din octombrie când au fost inaugurate 28 de magazine.

Reţeaua şi-a menţinut la finalul lui 2020 poziţia de cel mai extins retailer din comerţul alimentar românesc, însă diferenţa faţă de următorul clasat s-a redus considerabil. Mai exact, reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, lansată de Metro, va încheia anul cu 1.400 de unităţi, ceea ce înseamnă că pe cei doi jucători îi despart doar patru magazine. Podiumul e completat de

50

olandezo-belgienii de la Mega Image care au circa 850 de supermarketuri şi magazine de proximitate modernă în România.

Reţeaua LaDoiPaşi a fost lansată în 2012 de către Metro Cash&Carry ca o soluţie pentru hemoragia din comerţul tradiţional care pierdea – şi încă pierde - câteva mii de unităţi an de an.

Această reţea LaDoiPaşi nu este deţinută de grupul german, ci de antreprenori români parteneri în franciză ai Metro. Nemţii sunt activi direct pe formatul de cash&carry care nu se adresează tradiţional clientului final, ci revânzătorilor (micilor comercianţi) şi companiilor din HoReCa.

LaDoiPaşi s-a extins rapid astfel că în circa un an şi jumătate lanţul de magazine în franciză aproape şi-a dublat numărul de unităţi. De partea cealaltă, Profi a inaugurat de la începutul anului au fost deschise aproape 240 de magazine noi. Spre comparaţie, retailerul activ pe segmentul de supermarketuri şi proximitate modernă a deschis anul trecut peste 250 de unităţi noi, încheind 2019 cu un total de 1.184 de magazine. Oficialii companiei anunţau că pentru anul acesta ţinta este să fie menţinut ritmul, însă pandemia a influenţat expansiunea companiei.

Marian Alecu, antreprenor în HoReCa şi turism: Guvernul să se ţină de promisiuni, banii pe care îi primim la timp pot ajuta firmele, banii care vin târziu ajută la parastasele firmelor Miruna Diaconu 23.12.2020,

Marian Alecu, antreprenor în HoReCa şi turism, spune că ceea ce îşi doreşte de la noul guvern este să îşi ţină promisiunile făcute, pentru că ajutoarele oferite de către guvernul anterior au fost bune, dar e nevoie şi de aplicarea lor la momentul promis.

„FMI a publicat o statistică a ţărilor care au ajutat antreprenorii şi cetăţenii în pandemie. România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Guvernul Orban a promis antreprenorilor, a făcut multe promisiuni, însă foarte puţine s-au materializat, există şanse să se materializeze, banii pe care îi primim la timp pot ajuta firmele, banii care vin prea târziu ajută la parastasele

51

firmelor”, spune Marian Alecu, investitor în mai multe companii din HoReCa şi turism.

El a spus că măsurile luate de către guvernul anterior au fost bune, dar problema lor a fost faptul că banii nu au venit atunci când li s-a promis antreprenorilor. Totodată, Marian Alecu spune că este de ajutor schema de ajutor privind sprijinul HoReCa conform căreia antreprenorii vor primi 20% din scăderea cifrei de afaceri înregistrată în 2020 raportat la 2019, doar că nu mai poate avea încredere că va primii banii la timp.

„Granturile ni s-au promis, au spus că ni se vor da în decembrie şi toată lumea şi-a făcut planuri cu acei bani, bazându-ne pe promisiunile guvernului, iar guvernul a ieşit să zică că banii îi vom primi prin martie, nu vom şti niciodată când şi dacă se materializează aceste promisiuni. Ar trebui să mai vină guvernul cu măsuri pentru HoReCa, dacă unu greşeşte să fie amendat, dar cei care respecta să poată funcţiona. Tot ce îi cer guvernului, am încredere în el, dar cer să îşi ţină promisiunile, nu vrem să ne dea mai mult ca în alte ţări”, precizează Marian Alecu.

Timp de 16 ani numele lui Marian Alecu a venit la pachet cu cel al McDonald’s România, lanţ de restaurante al cărui prim angajat a fost, dar şi director general, şi pe care l-a condus pâmă în 2009.

Mircea Moga, Mega Image: Mai există loc de expansiune şi noi vom menţine ritmul. În 2020 am investit 50-60 mil. euro doar în deschideri şi modernizări Cristina Roşca 24.12.2020,

MIRCEA MOGA, CEO al Mega Image: În pieţele unde suntem prezenţi identificăm producătorii din zonă şi încercăm să lucrăm cu ei, vrem să fim integraţi în comunitatea locală. Înainte să intrăm într-o piaţă scanăm oferta. Echipa comercială merge în piaţa respectivă şi încearcă să identifice producătorii locali. Înainte de a deschide primul magazin avem contracte semnate şi bunuri incluse în sortimentaţie.

♦ Retailerul olandezo-belgian va încheia anul cu peste 850 de magazine după ce va fi deschis la nivelul lui 2020 circa 90 de unităţi noi ♦ Grupul a menţinut ritmul expansiunii şi în pandemie, acoperind atât oraşe noi, cât şi

52

locurile rămase libere din centrele urbane unde compania era deja prezentă ♦ Un alt pariu a fost online-ul ♦ Afacerile Mega Image au sărit de 6,6 mld. lei anul trecut după o creştere de 16% susţinută de creşterea consumului privat şi de deschiderea a aproape 100 de magazine ♦ De altfel, în fiecare din ultimii ani cifra de afaceri a Mega Image a avut creştere de două cifre.

Mega Image va încheia 2020 cu o nouă creştere „sănătoasă“ a cifrei de afaceri, însă Mircea Moga, CEO-ul companiei spune că acest an marcat de pandemia de COVID-19 a fost unul al schimbării şi al provocărilor.

„Schimbarea e cuvântul definitoriu pentru acest an, ea petrecându-se în mai multe direcţii, atât pe plan personal - în ceea ce priveşte stilul de viaţă, modul de lucru şi cel în care interacţionăm -, cât şi în mediul de business. Toate domeniile au resimţit aceste schimbări mai mult sau mai puţin“, spune executivul român.

Călin Costinaş, deputy CEO al Profi: „La 22 ani eram student la Ingineria Mediului şi paznic de noapte la facultate. Visam să fiu explorator, să merg în Africa şi Amazon.” 26.12.2020,

„La 22 ani eram student la Ingineria Mediului şi paznic de noapte la facultate. Visam să fiu explorator, să merg în Africa şi Amazon. Am ajuns însă să explorez lumea retailului şi să văd foarte multe locuri frumoase din lumea asta.

Pentru următorii 22 de ani, îmi doresc să mă bucur şi să ofer suport dezvoltării copiilor mei, să am un echilibru între viaţa profesională şi cea de familie, să explorez în continuare lumea, visez în continuare să ajung în Amazon, iar ulterior, la ieşirea din management, să ofer mai mult în zona socială, unde cred că fiecare din noi trebuie să returneze. Iar dacă va fi cazul, de asemenea, voi oferi suport şi în zona de management.“

 Afaceri de la zero. Familia Todea din Oradea a adunat peste 130 de etichete de vinuri în magazinul Wine & Dine de la 14 crame româneşti şi speră să livreze în Bruxelles din 2021 24.12.2020, Florentina Niţu

„Un client de-al nostru, în general un client de produse premium, degustă 4-5 sticle de vin pe lună şi îşi permite să scoată din buzunar 150-200 de lei pe săptămână.“

53

De la soiuri vechi româneşti până la soiuri internaţionale de struguri se găsesc în portofoliul Wine & Dine din Oradea, un business cu vinuri pornit în urmă cu un an de Adina şi Dani Todea, care aveau experienţă în domeniul distribuţiei de vinuri. Ei au adunat în magazinul online, mai întâi,  peste 130 de etichete de vinuri româneşti, iar la începutul lunii decembrie 2020 au deschis şi un magazin fizic. Planurile antreprenorilor sunt ca în 2021 să trimită vinurile locale şi în Belgia, având discuţii cu un potenţial partener.

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-familia-todea-din-oradea-a-adunat-peste-130-de-19814605

„Oradea este un orăşel frumos, care acum zece ani nu ştia prea multe despre comunicare şi networking, despre un altfel de antreprenoriat. Aşa, ne-am gândit că ar fi bine să ne implicăm în nişte evenimente sociale sau private, iar în timp ne-am spus că dacă suntem în domeniu şi ne plac vinurile, ar fi interesant să facem un business în acest domeniu“, spune Dani Todea.

Iniţial, el împreună cu soţia sa au avut o afacere în distribuţia de vinuri, pe care au închis-o în 2013. Ulterior, au hotărât să se adreseze unui alt tip de client, clientul din HoReCa, sector în care se găsesc produse pentru pasionaţi şi cunoscători. Astfel, Adina Todea a învăţat să construiască un site online, iar Dani Todea a urmat cursuri pentru a deveni somelier. De asemenea, pe lângă faptul că au selectat vinuri româneşti premium în portofoliul Wine adn Dine, ei au investit şi în câteva spaţii de cazare în Oradea, unde să găzduiască turişti dornici să viziteze împrejurimile, dar şi să cunoască vinurile din Crişana. Totodată, ei s-au focusat şi pe partea de oenoturism, organizând vizite la crame în toată ţara.

„Investiţia totală în magazinul fizic şi online a fost de 4.000-5.000 de euro. Este o cramă de familie, un magazin mic. (...) Avem peste 130 de etichete de vinuri româneşti, un stoc de 10.000 de euro“, explică Adina Todea. Ea spune că unul dintre vinurile sale preferate este făcut din soiul Rara Neagră, un soi moldovenesc. Anul acesta a fost unul provocator pentru companie, pentru că HoReCa s-a închis temporar, iar vizitele la crame au fost amânate pentru

54

2021, astfel că în martie au deschis magazinul online şi în decembrie şi pe cel fizic.

„A fi antreprenor înseamnă să-ţi asumi nişte lecţii. Înseamnă un act de curaj pentru persoanele de vârsta mea“, crede Adina Todea.

Ea spune că în 2021 vor relua vizite la crame precum Histria, situată aproape de malul Mării Negre, crama Birouaş, din Bihor sau crame de pe Dealu Mare, din Oltenia.

„Mulţi producători de vin, dat fiind faptul că au fost în criză, s-au orientat către retail, zona în care avem acum vinuri bunicele, pentru că acei producători au nevoie de venituri. Un furnizor mi-a spus că acum vinde 3-4 sticle de vin pe zi, pe când anul trecut vindea 300-400 de sticle. Vânzările unor furnizori depind de noi şi de clientul final“, susţine Dani Todea. El adminte, totuşi, că problema producătorilor de vin din România este peste raportul preţ – calitate este peste cel al vinurilor din Europa, şi, deşi străinii le apreciază, nu înţeleg acest decalaj.

Wine and Dine colaborează cu 14 cu crame boutique, cu 3-5 ha de viţă-de-vie. „Un client de-al nostru, în general un client de produse premium, degustă 4-5 sticle de vin pe lună şi îşi permite să scoată din buzunar 150-200 de lei pe săptămână“, spun fondatorii companiei. Ei precizează că în 2020 consumatorul român a fost mai comod.

Compania va avea o scădere a veniturilor în acest an faţă de 2019, pentru că „lunile trecute am pierdut lunar între 1.000-1.500 de euro pe toată activitatea“.

Adina şi Dani Todea spun însă, că în pofida provocărilor, vor investi din fonduri proprii în continuare în afacere, ca atunci când lumea va ieşi la liman, Wine and Dine să fie pe val. „Vom ieşi din criza aceasta ca din orice altă criză. În momentul în care investeşti acum, tu ieşi pe piaţă, eşti vizibil, eşti pe val. Dacă începi să investeşti abia când eşti în piaţă, nu mai ai aceeaşi vizibilitate, pentru că ai pierdut startul.“

În 2021, ei cred că vor ajunge mai uşor la clienţii din toată ţara. „Ţintim piaţa locală, să vindem pe online în toată ţara, şi am început o colaborare cu un partener din Bruxelles, dar ne-a oprit criza. Sperăm să o reluăm“, a afirmat Adina Todea.

Antreprenorii din Oradea îşi doresc ca în patru ani Wine and Dine să ajungă la primul milion de euro, iar în 2025 să fie un business de sine stătător, cu 2-3 angajaţi şi să genereze un profit de 20-25.000 de euro pe an.

55

Grafic ZF: Cum a evoluat vânzarea de bunuri FMCG pe segmente în perioada octombrie 2019 - septembrie 2020 faţă de cele 12 luni anterioare

Analiza pieţei de bunuri de larg consum: Vânzările de hrană pentru animale cresc cel mai puternic, alături de lactate. Scad produsele pentru bebeluşi Cristina Roşca 23.12.2020, Vânzările pentru produsele de îngrijire a locuinţei au crescut cu 11,0%. Ritmul e aproape dublu faţă de cel al produselor cosmetice şi de îngrijire personală (6,4%) sau faţă de cel al dulciurilor (5,5%), ambele considerate produse de răsfăţ mai degrabă decât de strictă necesitate, potrivit Nielsen.

♦ Evoluţia este în valoare şi este influenţată de creşterile sau scăderile de preţuri ♦ Evoluţia vânzărilor este calculată pornind de la perioada de bază 1 octombrie 2019 – 30 septembrie 2020 şi raportată la cele 12 luni anterioare.

În România, industria de bunuri de larg consum (FMCG) a înregistrat o creştere de 6,2% în volum şi 10,6% în valoare în cele 12 luni ce se încheie pe 30 septembrie 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, conform măsurătorilor companiei de cercetare de piaţă Nielsen. Piaţa locală

56

este una dintre ţările cu cea mai solidă creştere din Europa, conform aceleiaşi surse.

„Industria bunurilor de larg consum este un motor de creştere economică şi de stabilitate, deoarece se adresează nevoilor cotidiene ale oamenilor“, spun reprezentanţii Nielsen.

Dar şi aceste nevoi primare sunt în schimbare, astfel că cifrele privind evoluţia diferă puternic de la o categorie la alta. Spre exemplu, faptul că petrecem mai tot timpul acasă pentru a ne feri de virus, ne face să cumpărăm mai multe alimente, produse de îngrijire a locuinţei şi dezinfectanţi, potrivit Nielsen.

... citeste si partea a doua ...

57