Stiri 18 august 2020

Cursul de schimb 18.08.2020 1 EUR 4.8349

1 USD 4.0606

ANM: Prognoza meteo pe două săptămâni! 17-30 august 2020, temperaturile scad drastic Adrian Vrauko 17.08.2020

Prognoză meteo 2 săptămâni: De la 30 de grade la 24. ANM anunță variații semnificative de temperatură, de la 30 la 24 de grade, pentru următoarele două săptămâni. După 20 august, vremea redevine caldă. În intervalul 18-20 august este probabilitate mare de ploi.

Prognoza meteo BANAT

Regimul termic diurn în intervalul de prognoză va prezenta variații semnificative. În primele două zile vremea va fi călduroasă, iar media temperaturilor maxime va fi de 30 de grade. În 19 și 20 august se va răci, astfel maximele la nivelul regiunii vor fi de 24…26 de grade, caracterizând o vreme răcoroasă. După acest interval, valorile termice diurne vor fi apropiate de normalul climatologic, media acestora urmând să oscileze între 28 și 31 de grade. Media valorilor minime de temperatură va fi cuprinsă între 15 și 18 grade. În 18 și 19 august, instabilitatea atmosferică va fi accentuată și vor fi averse, local, însemnate cantitativ. După acest interval probabilitate pentru precipitații va fi mai ridicată în intervalul 23-25 august și din nou spre finalul lunii.

1

Prognoza meteo CRIŞANA

Intervalul va debuta cu vreme călduroasă la câmpie, media temperaturilor maxime urmând să fi apropiată de 30 de grade. Ulterior pe fondul accentuării instabilității atmosferice, se va răci, iar media regională a temperaturilor maxime va scădea la 24…26 de grade. După acest interval, se va încălzi, iar până la finalul intervalului, cu mici variații, media valorilor maxime va fi cuprinsă între 27 și 30 de grade. Media valorilor minime de temperatură va fi cuprinsă între 14 și 17 grade. În intervalul 18 – 20 august vor fi averse local însemnate cantitativ. După acest interval probabilitate pentru precipitații va fi mai ridicată în intervalul 23-25 august și din nou spre finalul lunii.

Prognoza meteo TRANSILVANIA

Media regională a temperaturilor maxime va fi cuprinsă, în general, între 26 și 29 de grade, cu cele mai scăzute valori în intervalul 19 – 21 august și în jurul datei de 25 august. Zile călduroase în zona joasă a regiunii, cu maxime în jur de 30 de grade vor fi în 18, 23 august și spre finalul lunii (după 27 august). Temperaturile minime nu vor avea variații semnificative pe parcursul celor două săptămâni de prognoză și se vor situa, în medie, între 12 și 15 grade. Probabilitatea pentru averse pe arii mai extinse va fi mai ridicată în intervalul 18-20 august și în jurul datei de 24 august. În restul intervalului, fenomene asociate instabilității vor fi pe arii mai restrânse îndeosebi în zonele montane.

Prognoza meteo MARAMUREŞ

La începutul intervalului, media valorilor termice diurne va fi în jur de 28 de grade, însă în perioada 19-21 august pe fondul accentuării instabilității atmosferice se va răci ușor până spre maxime de 25…26 de grade. Ulterior regimul temperaturilor maxime va prezenta variații în jurul normelor climatologice. Pentru 22 și 23 august și pentru finalul lunii sunt prognozate maxime termice în jur de 28 de grade, iar în restul intervalului, media acestora va fi de 26 de grade. Media temperaturile minime pe parcursul

2

întregului interval, va fi cuprinsă între 14 și 16 grade. Probabilitatea pentru averse pe arii mai extinse va fi mai ridicată în intervalul 18-20 august și în jurul datei de 24 august. În restul intervalului, fenomene asociate instabilității vor fi pe arii mai restrânse.

Prognoza meteo DOBROGEA

Până în 21 august vremea va intra într-un proces de încălzire, astfel media temperaturilor maxime va crește treptat spre 30…31 de grade. Ulterior nu vor fi variații semnificative, iar până spre finalul lunii august, vremea va fi călduroasă, cu o medie regională a temperaturilor maxime în jur de 30 de grade. Temperaturile minime vor avea o evoluție asemănătoare. În primele zile, tendința va fi de creștere, de la o medie de 16…17 grade, până spre 20 de grade în ziua de 22 august. Apoi se va înregistra o scădere ușoară, la 19 grade, valoare medie ce se va menține până la sfârșitul intervalului. Regimul pluviometric se va menține deficitar. Ploi de scurtă durată vor fi posibile în jurul datei de 20 august și după data de 24 august.

Prognoza meteo MUNTENIA

Deși vor fi unele variații în evoluția valorilor termice diurne, vremea va fi călduroasă pe tot parcursul celor două săptămâni de prognoză, chiar caniculară, pe arii restrânse în zonele de câmpie. Media valorilor maxime, va fi cuprinsă între 30 și 33 de grade, cele mai ridicate temperaturi urmând să se înregistreze în 22 și 23 august, dar și după data de 27 august. Temperaturile minime vor fi în jur de 15 grade în primele două zile, apoi vor crește ușor spre 16…18 grade, medie ce se va menține fără variații importante până la finalul celor două săptămâni de prognoză. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în perioada 19-21 august și în jurul datei 24 august.

Prognoza meteo OLTENIA

Vremea va fi călduroasă în cea mai mare parte a intervalului de prognoză. Media regională a valorilor maxime va fi de 30…32 de grade, cu excepția zilelor de 19 și 20 august, când va scădea la 28 de grade. Media temperaturilor minime se va menține fără variații importante în jurul valorii de 17 grade. Vor fi averse în intervalul 18-20 august, iar în restul intervalului doar pe arii restrânse șicu o probabilitate mai mare în jurul datei de 24 august.

3

Prognoza meteo LA MUNTE

Până la finalul lunii august nu sunt prognozate variații semnificative în regimul temperaturii. Valorilor termice maxime, mediate la nivelul zonei vor fi de 18…20 de grade, iar minimele vor fi în jur de 11 grade. Instabilitatea atmosferică va fi mai accentuată în intervalul 18-21 august și în jurul datei de 24 august când aversele vor fi local însemnate cantitativ.

APIA si SUBVENTII

ACUM, ANUNȚUL PREȘEDINTELUI IOHANNIS! AJUTOARE PENTRU FERMIERI! Agroinfo 18 august 2020 -

DECLARAȚIE ȘEFUL STATULUI! Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut marţi, 18 august 2020, la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă. Președintele Iohannis a anunțat ajutoarele pentru fermieri.

Am avut astăzi o întâlnire cu Prim-ministrul Orban şi câţiva miniştri implicaţi în elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este planul pe care îl pregătim pentru a atrage fondurile europene negociate acum câteva săptămâni, necesare pentru redresarea economiei.

Guvernul lucrează în prezent la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest program şi, foarte important, este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate proiectele propuse în final să fie eligibile, adică să poată fi finanţate din aceste fonduri.

De partea noastră, este nevoie de o serie destul de lungă de acte normative, care sunt necesare - şi aici pregătirile sunt foarte avansate şi Guvernul urmează să le adopte - pentru a fi în situaţia să aplicăm efectiv pentru aceşti bani.

Eforturile Guvernului, în acest moment, se concentrează pe infrastructură. România are foarte multă nevoie de infrastructură şi acum vorbesc aici în special despre autostrăzi şi căi ferate. Deci, autostrăzile sunt foarte, foarte importante în această fază şi în acest domeniu pot să spun că suntem foarte avansaţi. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiecte cu care se solicită aceşti bani europeni.

O altă preocupare pe care am insistat foarte mult astăzi este partea de agricultură şi protecţia mediului. Este foarte clar şi ştim cu toţii: fermierii români au mare nevoie să fie susţinuţi.

4

Ştim foarte bine că, pe lângă problemele cauzate de pandemie, fermierii se confruntă cu dificultăţi generate încă de seceta prelungită din primăvară.

Pentru a veni în sprijinul lor, lucrăm pe două direcţii importante.

Prima, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substanţiale destinate fermierilor afectaţi de secetă. Ştiu că aici au circulat tot felul de aşa-numite fake news în spaţiul public. Deci, încă o dată: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanţiale pentru despăgubirile fermierilor afectaţi de secetă.

A doua linie, la fel de importantă, este pregătirea unor proiecte europene care vin să prevină astfel de situaţii şi, în acest fel, este important de ştiut că lucrăm foarte intens la elaborarea unor proiecte care vizează irigaţii, combaterea secetelor, combaterea deşertificărilor - în general, proiecte care vin să îmbunătăţească întreg cadrul, să înlesnească munca fermierilor şi, în acelaşi timp, să avem grijă ca ele să aibă o componentă foarte importantă de protecţie a mediului, a declarat astăzi președintele României. Sursa: Președinția României

AJUTOR 100 DE EURO/CAP DE VACĂ EXCLUSIV PENTRU FERMIERII CARE AU MINIM 100 DE VACI! Agroinfo 18 august 2020

SUBVENȚIE DOAR PENTRU FERME MARI. Ministerul Agriculturii a publicat astăzi proiectul de ordonanță de urgență prin care este stabilit un ajutor de stat de 100 de euro/cap de bovină pentru crescătorii de animale care au avut pierderi cauzate de pandemia de Covid-19. Condiție obligatorie pentru obținerea ajutorului este însă deținerea a minim 100 de vaci.

Astfel, fermele medii, cu mai puțin de 100 de capete de bovine, sunt excluse din start de la acest ajutor. Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, ajutorul de 100 de euro/cap de vacă este acordat doar fermelor mari de creștere a bovinelor. Fermele medii, de cele mici nici nu poate fi vorba, care dețin sub 100 de capete de bovine nu se califică pentru cei 100 de euro pe cap de vacă.

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care dețin minimum 100 capete femele adulte bovine înregistrate în RNE (Registrul Național al Exploatațiilor) la data de 1 iulie 2020.  Precizează proiectul de ordonanță de urgență, afișat pe site-ul MADR.

Fermele de vaci care dețin 99 de capete femele adulte bovine nu se califică pentru acest ajutor de criză din moment ce numărul minim de capete care

5

trebuie să existe în fermă la data de 1 iulie 2020 este 100. Astfel, de la plata ajutorului sunt excluse din start fermele mici și medii de creștere a bovinelor.

Proiectul de ordonanță de urgență nu precizează un număr maxim de capete de bovine pentru care se plătește ajutorul de criză, dar valoarea acestuia pentru o fermă nu poate să depășească 100.000 de euro.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de stat beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ și alte condiții:

a) să dețină femele adulte din specia bovine înregistrate în RNE, în exploatații cu cod ANSVSA, la data de 1 iulie 2020;b) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19 (2020/C91I/01);c) nu se află în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019 sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului pănă la data de 31.12.2019.

DETALII DESPRE CEREREA PENTRU AJUTOR, ACTE DOVEDITOARE AVEȚI AICI!

MADR: ajutor de 286 milioane de lei pentru crescatorii de pasari, oi, porci si capre august 18, 2020

Ministerul Agriculturii urmeaza sa aloce peste 286 de milioane de euro pentru sustinerea activitatii crescatorilor de pasari, oi, capre si porci, prin trei scheme de ajutor de stat care au ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia de COVID-19.

6

Astfel, pentru sustinerea a crescatorilor din sectorul suin, valoarea maxima a schemei de ajutor de stat se ridica la 131,76 milioane de lei. Perioada de valabilitate a schemei este cuprinsa intre data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta si data de 31 decembrie 2020.

Potrivit proiectului, ajutorul se acorda crescatorilor care detin animale din specia suine, respectiv, intreprinderilor individuale si familiale, persoanelor fizice autorizate, dupa caz, precum si persoanelor juridice care desfasoara activitate de ingrasare si/sau reproductie a suinelor. Valoarea totala ce poate fi acordata pentru fiecare intreprindere (…) care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole nu depaseste echivalentul in lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM (UVM – Unitate Vita Mare reprezinta incarcatura sau numarul de animale), echivalent in lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproductie (scroafe si scrofite).

Pentru a fi eligibili in vederea acordarii ajutorului de stat mentionat, beneficiarii trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe criterii, respectiv sa detina exploatatie cu cod ANSVSA inregistrata/autorizata sanitar veterinar; sa desfasoare activitate de ingrasare si/sau reproductie a suinelor in semestrul I al anului 2020, cu exceptia celor care detin exploatatii aflate in imposibilitate de populare din cauza masurilor de restrictie sanitare veterinare generate de evolutia pestei porcine africane; nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleasi costuri eligibile in baza Comunicarii CE – Cadru temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijin a economiei in contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01); nu se afla in dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) in baza evidentelor Oficiului National al Registrului Comertului la data de 31 decembrie 2019.

In ceea ce priveste schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul avicol, MADR aloca o suma maxima de 109,8 milioane de lei.

Ajutorul de stat se acorda pe capacitatea de productie detinuta de beneficiar, echivalent UVM, in functie de speciile si categoriile de pasari, respectiv, pui de carne, pui de curca, gaini ouatoare si gaini rase grele. Valoarea totala ce poate fi acordata pentru fiecare intreprindere care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole nu depaseste echivalentul in lei a 100.000 euro. Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent in lei, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne si pui de curca, respectiv 0,014 UVM pentru gaini ouatoare si gaini rase grele.

7

Ajutorul se acorda crescatorilor de pasari, intreprinderilor individuale si familiale, persoanelor fizice autorizate, dupa caz, precum si persoanelor juridice care desfasoara activitate de crestere si/sau reproductie a pasarilor pentru carne sau oua.

Pentru a primi ajutorul de stat beneficiarii trebuie sa detina o exploatatie autorizata sanitar veterinar; sa desfasoare activitate de crestere si/sau reproductie a pasarilor in semestrul I al anului 2020; sa nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleasi costuri eligibile si sa respecte prevederile specifice din Comunicarea CE – Cadru temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijin a economiei in contextul actualei epidemii de COVID-19; nu se afla in dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) in baza evidentelor Oficiului National al Registrului Comertului la data de 31 decembrie 2019.

In sectorul ovin/caprin, proiectul prevede o suma totala de 45 de milioane de lei, iar ajutorul de stat se acorda pentru un efectiv cuprins intre 50 si 1000 de capete de femele ovine, inclusiv, pe beneficiar, cu varsta de 1 an la data de 31 martie a anului 2020, dar si pentru un efectiv de minimum 25 si maximum 1.000 capete femele caprine, inclusiv, pe beneficiar, care au varsta de minimum un an la data de 31 martie a anului 2020. Ajutorul de stat prevazut pentru cei care au ovine poate fi cumulat cu ajutorul de stat prevazut la caprine pentru acelasi beneficiar.

Potrivit proiectului, cuantumul ajutorului este de 5 lei/cap ovina/caprina, iar valoarea totala ce poate fi acordata pentru fiecare intreprindere care iti desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole nu depaseste echivalentul in lei a 100.000 euro.

Ajutorul mentionat se acorda crescatorilor care detin animale din speciile ovine si caprine respectiv, intreprinderilor individuale si familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice, dupa caz, precum si persoanelor juridice. Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie sa detina animale din speciile ovine/caprine identificate si inregistrate in RNE si respecta toate conditiile specificate pentru celelalte categorii de animale.

Schemele de ajutor de stat se aplica pe intreg teritoriul Romaniei si nu se se cumuleaza cu alte ajutoare de stat sau ajutoare de minimis cu aceleasi costuri eligibile identificabile. Acestea se notifica la Comisia Europeana in temeiul articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene.

MADR: CUANTUM SUBVENȚIE 2020 PE CAP DE VACĂ! Agroinfo 18 august

8

OFICIAL. Ministerul Agriculturii a publicat astăzi pe site-ul oficial un proiect de ordonanță de urgență care anunță cuantumul pe cap de bovină al ajutorului de criză destinat fermelor de creștere a vacilor.

Potrivit proiectului de ordonanță, se instituie o schemă de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității de creștere a animalelor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID – 19, având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19, în perioada cuprinsă între 1 martie – 1 iulie 2020.

Schema de ajutor de stat se notifică la Comisia Europeană în temeiul articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

Schema se aplică pe întreg teritoriul României.

Schema nu se cumulează cu alte ajutoare de stat sau ajutoare de minimis cu aceleași costuri eligibile identificabile.

Ajutorul se acordă crescătorilor care dețin animale din speciile bovine respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice, după caz, precum şi persoanelor juridice, denumiți în continuare beneficiari.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de stat beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) să dețină femele adulte din specia bovine înregistrate în RNE, în exploatații cu cod ANSVSA, la data de 1 iulie 2020;b) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19 (2020/C91I/01);c) nu se afla în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019 sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului pănă la data de 31.12.2019

Beneficiarii care accesează ajutorul de stat nu pot accesa și Măsura 21 – Măsură specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter exceptional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia COVID din cadrul PNDR 2014 – 2020.

9

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care dețin minimum 100 capete femele adulte bovine înregistrate în RNE la data de 1 iulie 2020.

Cuantumul ajutorului este 100 euro/cap femelă bovină adultă.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere așa cum este definită la art. 2, lit.b) care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro.

Ajutorul de stat poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate în conformitate cu Comunicarea CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fără a depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020.

Perioada de valabilitate a schemei este cuprinsă între data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 31 decembrie 2020.

CERERE. ACTE

Beneficiarii depun la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură -APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, cererea al cărei model este prevăzut în anexa nr.1, însoţită de următoarele documente:

a) copie de pe B.I./C.I. a beneficiarului, certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;b) registrul exploatației emis de operatorul Sistemului naţional de identificare și înregistrare a animalelor din care rezultă efectivul de bovine deținut la data 1 iulie 2020, pentru exploatația/exploatațiile cu cod ANSVSA înscrisă/e în cerere;c) coordonate bancare/trezorerie.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative pot fi depuse la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, sau transmise prin fax, poștă sau în format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a documentului transmis.

10

În situaţia în care beneficiarii deţin mai multe exploatații de creștere a bovinelor cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceştia depun o singură cerere la centrul judeţean al Agenţiei dePlăţi şi Intervenţie pentru Agricultură unde au depus cererea unică de plată pentru anul 2020 sau pe raza căruia își au sediul social, după caz.

Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat şi a documentelor justificative este de 20 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2020. Nu se acordă plăți ulterior datei de 31 decembrie 2020 dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Centrele județene APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, virează sumele cuvenite în conturile beneficiarilor, conform legislaţiei în vigoare.

Toate documentele depuse în vederea solicitării ajutoarelor de stat acordate potrivit prezentei ordonanțe de urgență se păstrează la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data la care a fost acordat ajutorul.

Toate documentele care atestă ajutorul cuvenit se păstrează de către beneficiarii ajutorului pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data încasării sumei cuvenite.

Beneficiarul are obligația să anunțe orice modificare privind datele din cerere la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti unde a depus cererea de solicitare, în termen de 5 zile lucrătoare de la respectiva modificare.

Ministerul Agriculturii alocă 850 de milioane lei despăgubiri pentru secetă J.P. Miscellanea / 18 august

Ministerul Agriculturii alocă 850 de milioane lei despăgubiri pentru secetă ceea ce asigură minimum 80% din cuantum, care va fi direcţionat în luna septembrie, urmând ca restul să fie acordat fermierilor la rectificarea din octombrie, a declarat marţi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, conform Agerpres.

11

"Pentru că această rectificare bugetară din săptămâna trecută ne-a permis să alocăm 850 de milioane lei şi aici vreau să subliniez 850 milioane lei, nu 300 sau 400 milioane lei cum am văzut în altă parte, 850 milioane lei pentru secetă, ceea ce în opinia noastră asigură minimum 80% din cuantum pe care o să-l direcţionăm ca şi despăgubire în luna septembrie, urmând ca restul de 20% sau mai puţin, cât va rămâne, să fie dat fermierilor la rectificarea din octombrie. Am făcut acest lucru pentru ca să ni se permită ca sume importante să le dirijăm şi către celelalte sectoare din agricultură şi aici mă refer la sectorul zootehnic. Şi, de altfel, toate programele aflate în derulare să fie finanţate", a menţionat Oros.

Ministrul Agriculturii a subliniat că în cursul zilei de marţi a avut o întâlnire cu liderii celor mai mari asociaţii din agricultură "pentru a gândi împreună despăgubirile legate de secetă".

"Astăzi (marţi, n.r.) am avut o întâlnire cu liderii celor mai mari asociaţii din agricultură pentru a gândi împreună despăgubirile legate de secetă. În ordonanţa de urgenţă pe care noi am comunicat-o Bruxelles-ului, am făcut nişte calcule care sunt valabile şi vor rămâne valabile unde se alocă un anumit cuantum pentru fiecare hectar în funcţie de tipul de cultură: 925 lei pentru grâu şi secară, 805 lei petru triticale, 912 lei orz, 951 lei orzoaică, 772 lei ovăz, 1.002 lei rapiţă", a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a precizat că la rectificarea bugetară bugetul MADR a fost suplimentat cu 3,445 miliarde lei.

"Aşa cum unii dintre dvs. aţi constatat, bugetul MADR a fost suplimentat cu 3.445.000.000 lei. Ce ne asigură această rectificare? Ne asigură să compensăm cât mai echitabil, cât mai echilibrat, cât mai obiectiv pierderile înregistrate de toţi actorii din agricultură, atât cei afectaţi direct de secetă dar şi pierderile înregistrate de alte sectoare care au fost lovite indirect atât de secetă, cum este sectorul zootehnic, dar şi de evoluţia pandemiei Covid-19. Şi aici mă refer la sectorul zootehnic, atât bovine pentru lapte, carne, ovine şi caprine, porc şi pasăre si apicultură", a mai spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, a susţinut o conferinţă de presă având ca temă rectificarea bugetară.

MINISTRUL OROS: SUMA MAXIMĂ 925 LEI/HA NU ACOPERĂ PIERDERILE REALE ALE FERMIERILOR, DAR ATÂT S-A PUTUT! Agroinfo 18 august 2020

TERMEN CERERI DESPĂGUBIRI. Ministrul agriculturii a anunțat astăzi că Ordonanța de Urgență prin care fermierii români vor primi

12

80% din despăgubirile pentru secetă a fost trimisă către Ministerul de Finanțe. Imediat după publicarea ordonanței în Montorul Oficial, fermierii au la dispoziție 10 zile pentru a depune cererile de despăgubiri la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Concret, ce se va întâmpla astăzi? Ordonanța a plecat, după ce noi am încheiat întâlnirea cu liderii fermierilor, Ordonanța a plecat la Ministerul de Finanțe cu această sumă de 850 milioane de lei. Eu aș dori ca această Ordonanță să treacă foarte repede și mâine, în așa fel încât, conform textului din Ordonanță, în 10 zile de la publicarea Ordonanței, fermierii să se înscrie la APIA cu acele cereri de plată, unde vor trece suma maximă, adică 925 lei (pe hectar n.r.) unde se adaugă procesul-verbal și datele bancare, iar în momentul în care cele 10 zile de depunere a cererilor expiră, în foarte scurt timp, banii vor fi virați către sau în conturile fermierilor.

Suma minimă calculată și estimată astăzi de noi fiind undeva de 80%. Sigur că șansele sunt ca ea să fie mai mare. Dar minim 80% din cuantumul maxim este asigurat prin această alocare de 850 de milioane de lei. A fost nevoie de o întâlnire cu liderii fermierilor ca să vedem cât și cum (din banii alocați la rectificarea bugetară n.r.) repartizăm fiecărui sector în parte, a spus astăzi, 18 august 2020, ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul conferinței de presă susținută la sediul MADR.

Cu siguranță, suma maximă, 925 de lei pe hectar, este departe de a acoperi pierderile reale ale fermierilor, dar atât s-a putut în această situație, atât s-a putut aloca, a adăugat șeful MADR.

Ministrul agriculturii a mai spus că se încearcă să fie compensate echitabil toate domeniile din agricultură și toate zonele din țară, influențate negativ fie de evoluția secetei, fie de evoluția pandemiei.

FERMIERII ROMÂNI PRIMESC ÎN SEPTEMBRIE 80% DIN DESPĂGUBIRILE PENTRU SECETĂ! Agroinfo 18 august 2020 OFICIAL. Ministrul agriculturii a anunțat astăzi, 18 august 2020, că fermierii români vor primi 80% din despăgubirile pentru secetă. Plățile se vor face în septembrie, a anunțat șeful MADR, iar restul de 20% va fi plătit după cea de-a doua rectificare bugetară care va fi făcută în octombrie.

Din 1,2 miliarde de lei cât ar fi nevoie pentru acoperirea integrală a despăgubirilor pentru secetă, au fost alocate pentru plățile către fermieri doar 850 de milioane de lei. Ministrul agriculturii a declarat astăzi că fermierii români vor primi în septembrie doar 80% din despăgubirile pentru secetă care li se cuvin. Șeful MADR susține că trebuie să se încadreze în banii

13

primiți la rectificarea bugetară, 3,5 miliarde lei, pentru acoperirea pierderilor și din alte sectoare ale agriculturii. Trebuie să rămână bani și pentru zootehnie, a spus ministrul Oros.

Sunt 850 milioane lei, nu 300 sau 400 cum am văzut în altă parte, pentru secetă ceea ce, în opinia noastră, asigură un minim  de 80% din cuantum, pe care o să-l direcționăm ca despăgubire în luna septembrie, urmând ca restul de 20%, sau mai puțin, cât va rămâne, să fie achitat fermierilor la rectificarea bugetară din octombrie, a anunțat astăzi ministrul Oros.

Am făcut acest lucru pentru ca sume importante să le dirijăm și către celelalte sectoare din agricultură și aici mă refer la sectorul zootehnic. Și, dealtfel, toate programele aflate în derulare să fie finanțate. Vom achita minim 80% din despăgubirile la secetă și restul 20% la cea de-a doua rectificare de buget, a subliniat ministrul agriculturii.

Ministrul agriculturii a mai spus că decizia de a plăti doar 80% din despăgubirile pentru secetă a luat-o după ce a avut astăzi o consultare cu liderii celor mai mari asociații din agricultură.

Vă reamintim cuantumul pe hectar al despăgubirilor pentru secetă în funcție de cultura agricolă:

14

Despăgubirile pentru secetă, în tranșe. 80% în septembrie, iar restul la rectificarea bugetară din octombrie Mihaela Prevenda

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat azi – 18 august 2020, că la recenta rectificare bugetară MADR a primit în total 3,455 miliarde de lei, din care 850 milioane lei sunt pentru a fi despăgubiți fermierii afectați de secetă. Aceasta înseamnă că despăgubirile nu vor fi acordate 100%, odată, ci în două tranșe, un minim de 80% în luna septembrie și restul la următoarea rectificare bugetară, care e programată pentru luna octombrie.

„Am analizat și am decis ca din suma totală primită de Ministerul Agriculturii, respectiv 3,455 miliarde de lei, 850 milioane lei să fie direcționați pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă, în luna septembrie, iar restul banilor să fie dirijați către zootehnie, către programele în derulare care trebuie finanțate, către restul sectoarelor care au avut de suferit în acest an. La rectificarea bugetară din luna octombrie vom asigura și restul de bani pentru fermierii afectați de secetă. De asemenea, analizăm ce se întâmplă și cu culturile de primăvară, pentru că sunt județe și suprafețe însemnate cu porumb, floarea-soarelui calamitate. Știu că sumele prevăzute pe hectar ca despăgubiri sunt mici, nu sunt suficiente, însă acum bugetul statului nu poate suporta mai mult”, a declarat Adrian Oros.  

Reamintim cuantumul despăgubirilor plătite la hectar, pentru grâu – 925 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, triticale – 805 lei, ovăz – 772 lei și rapiță – 1.002 lei.

Ministrul Adrian Oros a menționat că actul normativ care prevede suma de 850 milioane lei pentru despăgubiri a plecat azi la Ministerul Finanțelor Publice. După publicarea în Monitorul Oficial, în zece zile fermierii trebuie să depună la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cererile de plată, în care trebuie să treacă suma maximă atribuită pe hectar, datele contului bancar în care să se vireze banii și să anexeze procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

ADRIAN OROŞ, DESPRE DESPĂGUBIRILE PENTRU SECETĂ: ''Fermierii se pot înscrie la APIA cu cererile de plată în zece zile de la publicarea ordonanţei'' G.U. Miscellanea / 18 august

15

Ordonanţa de urgenţă privind despăgubirile acordate fermierilor afectaţi de secetă a plecat la Ministerul Finanţelor, iar fermierii se pot înscrie la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) cu cererile de plată în zece zile de la publicarea Ordonanţei, a afirmat astăzi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, informează Agerpres.

Ministerul Agriculturii alocă 850 de milioane lei despăgubiri pentru secetă ceea ce asigură minimum 80% din cuantum, care va fi direcţionat în luna septembrie, urmând ca restul să fie acordat fermierilor la rectificarea din octombrie.

"După ce noi am încheiat întâlnirea cu liderii fermierilor, Ordonanţa a plecat la Ministerul Finanţelor cu această sumă, de 850 milioane lei. Eu aş dori ca această ordonanţă să treacă foarte repede, dacă se poate şi mâine, în aşa fel încât, conform textului din Ordonanţă, în zece zile de la publicarea Ordonanţei, fermierii să se înscrie la APIA cu acele cereri de plată unde vor trece suma maximă, adică 925 lei, unde se adaugă procesul verbal şi datele bancare, iar în momentul în care cele zece zile expiră, în foarte scurt timp, banii vor fi viraţi în conturile fermierilor. Suma minimă calculată şi estimată astăzi de noi fiind undeva de 80%. Sigur că şansele sunt ca ea să fie mai mare, dar minimum 80% din cuantumul maxim este asigurat prin această alocare de 850 milioane lei", a spus Adrian Oros într-o conferinţă de presă.

Ministrul Agriculturii a precizat că, în ceea ce priveşte sprijinul pentru sectorul zootehnic, săptămâna viitoare va oferi mai multe detalii.

"Săptămâna viitoare vă vom da detalii despre cuantumul schemelor de sprijin pentru tot ceea ce înseamnă sector zootehnic. Am avut nevoie de cifrele finale de la rectificare. Am avut nevoie de o întâlnire finală cu liderii marilor asociaţii pentru a gândi cum anume şi cât anume să repartizăm fiecărui sector în parte", a adăugat şeful de la MADR.

Acesta a subliniat că va analiza şi ceea ce se întâmplă cu culturile de primăvară, deoarece sunt suprafeţe calamitate în unele judeţe.

16

"Am stabilit astăzi că luni (24 august, n.r.) vom avea o discuţie, o întâlnire între liderii fermierilor şi traderii de cereale şi furnizorii de inputuri legate de relaţiile contractuale în care sigur va trebui să luăm în considerare ceea ce s-a întâmplat anul acesta cu producţiile pe care fermierii le-au avut. De asemenea, luăm în analiză şi ceea ce se întâmplă cu culturile de primăvară, pentru că din nefericire, sunt suprafeţe în unele judeţe, suprafeţe importante care sunt calamitate şi în această perioadă, deci ceea ce s-a însămânţat în primăvară, în principal porumb şi floarea-soarelui. Şi acolo va trebui să găsim o modalitate de compensare a acestor pierderi", a mai spus ministrul Agriculturii.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, a susţinut o conferinţă de presă având ca temă rectificarea bugetară.

Legumicultorii romani ameninta cu PROTESTE! Mesaj pentru MADR: ”Sa le fie rusine!” 18 august 2020 Legumicultorii români, beneficiari ai programului Tomata, amenință cu proteste! Aceștia se plâng de scăderea cuantumului alocat la hectar, care va fi anul acesta la 75% din valoarea de 3.000 de euro, datorată numărului mare de legumicultori înscriși să primească ajutorul de la stat. 

Fermierii se plâng că într-un an și așa dificil, în care sectorul agricol este greu încercat atât de secetă, cât și de pandemia de coronavirus, alocarea sumei întregi de 3.000 de euro pentru beneficiarii programului Tomata ar fi fost una vitală. Legumicultorii acuză conducerea defectuoasă a Ministerului Agriculturii și spun că, dacă lucrurile nu vor fi îndreptate, vor organiza și acțiuni de protest pentru a-și manifesta nemulțumirile.

”Din păcate, anul acesta avem mai mulți beneficiari ai Programului Tomata pe ciclul I și asta și din bâlba guvernanților, care ne-au spus că va fi doar ciclul II, nu va fi și ciclul II, iar suma este mult diminuată. Toți fermierii legumicultori s-au bazat pe această sumă și nu vom renunța la această sumă.

Nu vă ascund că, după ce vom consulta și toate organizațiile noastre și toți fermierii, s-ar putea să avem chiar și o acțiune de protest în acest sens, pentru că, așa cum ne-au anunțat guvernanții, acest an este ultimul pe

17

programul Tomata, iar cei care am mizat pe această legumă știam că vom primi 3.000 de euro.

Din păcate, acest ministrul al agriculturii la această dată nu este interesat de legumicultură, legumicultura este în pandemie. Ori nu se dorește, ori este incompetență. Cea mai slabă conducere a Ministerului de 30 de ani de zile, care din păcate ne-a dus cu zăhărelul și cu preșul, ne-a păcălit, iar legumicultura pare că este cenușăreasa agriculturii. Nu renunțăm la suma de 3.000 de euro și spunem așa: să le fie rușine!”, a declarat fermierul Ion Păunel pentru PTV Oltenia. 

Reamintim că ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat această scădere a cuantumului pentru programul Tomata, subliniind faptul că acesta a fost regulamentul încă de la anunțarea lui. De asemenea, șeful MADR i-a asigurat pe fermieri că vor exista o sumă alocată și pentru ciclul II de producție.

”Despagubirile se vor da in ianuarie!” Scenariul SUMBRU lansat de un fermier, 18 august 2020

Guvernul României, tras la răspundere de fermieri! După ”bâlbele” care au avut loc la rectificarea bugetară, care i-au lăsat pe fermierii afectați de secetă într-o poziție nesigură, neștiind când le vor fi plătite despăgubirile, fermierul Ștefan Gheorghiță din județul Brăila îi trage la răspundere pe oficiali, în frunte cu ministrul agriculturii, Adrian Oros. Fermierul îi cere explicații șefului MADR și spune că, deocamdată, nu există nicio certitudine cu privire la aprobarea banilor pentru despăgubirile de secetă.

”Cred că ar fi fost foarte greu să se explice, de ce nu a fost adoptată și OUG care să constituie baza legală de acordare a despăgubirilor de secetă? Asta înseamnă că aceasta cel mai devreme poate fi adoptată la viitoarea sedință de guvern și astfel se pierde timp important până la implementare și realizarea plăților efective către fermieri. Așa nu își încalcă o promisiune făcută fermierilor?”, a scris Ștefan Gheorghiță într-un articol de opinie publicat pe capital.ro.

De altfel, fermierul din Brăila avertiza încă de acum câteva luni, în direct la AGRO TV, că despăgubirile vor veni mult mai târziu decât data anunțată de oficialii de la Minister. Dacă atunci spunea că despăgubirile vor veni prin luna octombrie, acum, după incertitudinea lăsată de Guvern la rectificarea bugetară, previziunea este una mult mai sumbră.

18

”După ce se va da avansul (la subvenția pe suprafață – n.r.), se va motiva neacordarea despăgubirilor la secetă deoarece au preferat să dea mai repede avansul la subvenția pe suprafață fiindcă îi ajută pe toți fermierii și în stilul deja consacrat, se va stimula încăierarea între fermierii afectați de secetă cu cei neafectați. Apoi, când Comisia Europeană va rambursa banii prin ianuarie 2021 se vor acorda și despăgubirile la secetă dacă până atunci nu apare altceva”, este una dintre ipotezele lansate de Ștefan Gheorghiță.

Fermierul mai avertizează și că seceta nu dă semne de încetinire, iar dacă precipitațiile nu-și vor face simțită prezența în cantități importante în următoarele luni, fermierii din zonele afectate ”vor vedea cu adevărat ce înseamnă Iadul” anul viitor. De aceea, liderii asociațiilor profesionale trebuie să își facă simțită cu adevărat prezența și să pună presiune pe instituțiile statului pentru a rezolva problemele fermierilor.

Cuvintele lui Ștefan Gheorghiță au stârnit discuții și pe grupul de facebook AGRO TV, acolo unde a intervenit cu câteva precizări și soția sa: ”Mi-aș dori din tot sufletul ca Alianța pentru Agricultură și Cooperare să înțeleagă că toate demersurile făcute de tine (Ștefan Gheorghiță – n.r.), fie în nume personal, fie în cadrul APA Brăila, nu sunt pentru că ferma noastră are probleme financiare. O spun public că nu are! Ne-am amânat de 2 luni toate ratele la creditele de investiții… avem asigurate la secetă floarea și porumbul (deja compromise)… așteptăm de la AFIR cei 70% din valoarea poliței de asigurare (vedeți, l-am ascultat pe domnul Emil Dumitru), desigur, dacă ne vor vedea și eligibili. În concluzie, dragi președinți, dacă ieșiți din inerția în care stați, unii dintre dvs. de peste 10 ani, nu ieșiți pentru familia Gheorghiță, ieșiți pentru fermierii pe care îi reprezentați. Când Dumnezeu veți înțelege asta”, este mesajul transmis de Nina Gheorghiță către liderii Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

AFIR si FINANTARI

Un singur Ghid al bazei de date cu prețuri de referință la AFIR Viorela Pitulice aug. 16, 2020 Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) are un singur Ghid al bazei de date cu prețuri de referință, începând cu luna august 2020.

AFIR anunță modificarea Ghidului bazei de date cu prețuri de referință ce va fi utilizat pentru achizițiile necesare proiectelor finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Modificarea documentului s-a făcut prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 221 din 5 august 2020.

19

Noul Ghid al bazei de date cu prețuri de referință unifică într-un tot unitar două documente diferite: Ghidul bazei de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate și Ghidul bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, sere, hale și grajduri, în scopul aplicării unei proceduri unitare privind introducerea elementelor în baza de date, indiferent de categoria acestora.

Totodată, au fost diversificate  domeniile pentru care s-a constituit şi se aplică Baza de date cu prețuri de referință, prin adăugarea mobilierului destinat agropensiunilor finanțate prin PNDR 2020.

Dintre modificările incluse în noua versiune a Ghidului trebuie menționat că se vor accepta exprimări de genul “la alegere/ sau” doar în cazul în care elementul poate fi echipat cu mai multe variante ale unei dotări, fără diferențe de preț, fapt demonstrat prin documente justificative.

Un lucru important de reținut este și faptul că AFIR va șterge din baza de date elementele adăugate de trader (furnizor), în urma pierderii calității acestuia de reprezentanță/ importator/ dealer autorizat pe teritoriul României sau de reprezentant al producătorului în relația cu AFIR. Această operațiune se va realiza în urma informării primite de la producător.

Ghidul bazei de date cu prețuri de referință poate fi consultat pe site-ul AFIR, la adresa  https://bit.ly/3kf75uR.

ALTELE

Iohannis: Eforturile Guvernului se axează pe infrastructură, agricultură și protecția mediului 18 aug, 2020 | ECONOMICA.net

Președintele României Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă după ce s-a consultat cu mai mulți membri ai Guvernului Orban, în care a susținut că eforturile executivului se concentrează pe infrastructură. România are nevoie foarte mare nevoie de infrastructură: în special de autostrăzi și de căi ferate.

20

"Avem mai multe tronsoane de autostrada pregătite pentru cererea de bani europeni", a susținut Iohannis. Un al doilea segment al interesului Guvernului este reprezentat de agricultură și protecția mediului. Fermierii români au mare nevoie să fie susținuți. Pe lângă pandemiei, fermierii se confruntă cu dificultăți generate de seceta prelungită. Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirea agricultorilor afectați de secetă. Iohannis a susținut că despăgubirilor pentru agricultură au circulat foarte multe fake new-uri în ultimele zile. Guvernul se va concentra pe atragerea de fonduri europene care vizează irigații, combaterea secetelor, deșertificărilor. O componentă foarte importantă pentru susținerea proiectelor din agricultură o reprezintă protecția mediului, a susținut președintele.

Adrian Oros: Amânarea ratelor are efecte benefice pe termen mediu și lung asupra agriculturii și economiei 18 aug, 2020 | AgerpresAmânarea ratelor pentru fermieri este necesară, deoarece pe termen mediu şi lung are un efect benefic asupra agriculturii şi economiei româneşti, a declarat marţi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă, relatează Agerpres.

El a fost întrebat ce noutăţi sunt în privinţa amânării ratelor fermierilor la bănci, o măsură solicitată de altfel de cei care activează în acest sector. "Eu pot să vă răspund la întrebare, dar cel mai bine poate să răspundă BNR. Noi, în această problemă, suntem clar de partea fermierilor. Noi am avut trei întâlniri, una la Ministerul de Finanţe şi două aici (sediul MADR n.r.) tocmai pentru a lămuri pe cei din sistemul bancar şi din BNR că este nevoie de această amânare a ratelor. Noi credem că această amânare a ratelor este necesară şi că pe termen lung şi mediu are un efect benefic asupra agriculturii şi asupra economiei româneşti. Acest lucru trebuie să îl creadă şi cei de la Banca Naţională, pentru că la ultima întâlnire, reprezentanţii băncilor care au participat, majoritatea, au spus că sunt de acord cu amânarea acestor rate. Eu mai mult decât să public şi să spun acest lucru nu pot să fac. Nu pot să fac eu politica Băncii Naţionale", a adăugat Adrian Oros. În data de 4 august, ministrul Agriculturii anunţa că va elabora un proiect de act normativ pentru introducerea unui mecanism bancar de amânare a ratelor pentru fermieri. El susţinea că Asociaţia Română a Băncilor ar fi de acord cu un asemenea act normativ, singura

21

problemă care mai trebuia rezolvată fiind o reglementare a Băncii Naţionale.

Oros: Amânarea ratelor pentru fermieri are un efect benefic asupra agriculturii; acest lucru trebuie să îl creadă şi BNR ,Financial Intelligence, 18 august 2020,

Amânarea ratelor pentru fermieri este necesară, deoarece pe termen mediu şi lung are un efect benefic asupra agriculturii şi economiei româneşti, a declarat marţi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

El a fost întrebat ce noutăţi sunt în privinţa amânării ratelor fermierilor la bănci, o măsură solicitată de altfel de cei care activează în acest sector.

“Eu pot să vă răspund la întrebare, dar cel mai bine poate să răspundă BNR. Noi, în această problemă, suntem clar de partea fermierilor. Noi am avut trei întâlniri, una la Ministerul de Finanţe şi două aici (sediul MADR n.r.) tocmai pentru a lămuri pe cei din sistemul bancar şi din BNR că este nevoie de această amânare a ratelor. Noi credem că această amânare a ratelor este necesară şi că pe termen lung şi mediu are un efect benefic asupra agriculturii şi asupra economiei româneşti. Acest lucru trebuie să îl creadă şi cei de la Banca Naţională, pentru că la ultima întâlnire, reprezentanţii băncilor care au participat, majoritatea, au spus că sunt de acord cu amânarea acestor rate. Eu mai mult decât să public şi să spun acest lucru nu pot să fac. Nu pot să fac eu politica Băncii Naţionale”, a adăugat Adrian Oros, potrivit Agerpres.

În data de 4 august, ministrul Agriculturii anunţa că va elabora un proiect de act normativ pentru introducerea unui mecanism bancar de amânare a ratelor pentru fermieri. El susţinea că Asociaţia Română a Băncilor ar fi de acord cu un asemenea act normativ, singura problemă care mai trebuia rezolvată fiind o reglementare a Băncii Naţionale.

Industria „verde”, lovită dur de legea promulgată de Iohannis 17 august 2020 Mihai Soare Economie 6

22

Patronatul industriei regenerabile acuză că promulgarea, de către președintele Klaus Iohannis, a legii privind terenurile agricole a compromis șansa României pentru „verde”, fonduri nerambursabile de 10 miliarde de euro, pentru investiții în domeniu, fiind în pericol.

Președintele Iohannis a promulgat legea terenurilor agricole, în condițiile în care asociațiile care reprezintă industria energiei regenerabile din România avertizaseră că promulgarea  ar bloca practic orice investiție în regenerabile și nu numai. În plus, este pusă în pericol atragerea de fonduri europene de peste 10 miliarde de euro, cu impact asupra securității energetice și competitivității economice, au mai spus atunci “regenerabilii”.

“Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (PL-x 336/29.05.2018)”, scrie pe site-ul Administrației Prezidențiale.Președintele avea posibilitatea să trimită legea spre reexaminare Parlamentului. Anterior, Legea fusese contestată la Curtea Constituțională, dar fără succes.Pe lângă alte repercusiuni, legea influențează direct noile proiecte energetice din domeniul regenerabilelor.Cele două asociații reprezentative ale industriei regenerabilelor din România, RWEA și PATRES, au adresat săptămâna trecută o scrisoare deschisă în care solicitau Președintelui Klaus Ioahannis să nu promulge legea terenurilor, ci să o trimită la reexaminare în Parlament.

Industria a încercat astfel, pe ultima sută de metri, în condițiile în care sesizarea la Curtea Constituțională nu a avut succes, să împiedice intrarea în vigoare a noii legi a terenurilor agricole, despre care a spus că ar bloca practic orice investiție în regenerabile și nu numai. În plus, este pusă în pericol atragerea de fonduri europene de peste 10 miliarde de euro, cu

23

impact asupra securității energetice și competitivității economice, după cum reprezentanții industriei au semnalat în mai multe rânduri.

Proiectul de lege votat recent de Parlament și promulgat acum de președinte, la care fac referire cele două asociații, prevede o serie de restricții pentru cumpărarea terenurilor agricole. Astfel, primii care vor putea cumpăra un teren agricol scos la vânzare sunt chiar rudele vânzatorului, iar dacă acestea nu vor, atunci cei care au terenuri învecinate cu terenul scos la vânzare sau arendașii care lucrează pe terenul respectiv. Destinația terenului nu poate fi modificată, deci terenul nu poate fi folosit decât pentru agricultură.

Avertismentul pentru Iohannis

Integral, scrisoarea adresată președintelui Klaus Iohannis :Excelenței SaleDomnului Klaus Werner IohannisPreședintele RomânieiReferitor: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării–cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului

Stimate Domnule Președinte,

RWEA – Asociația Româna pentru Energie Eoliană, reprezentând o putere instalată în România de 3 GW de energie eoliană deținută de companii precum Enel, Engie, EDP, CEZ etc. în urma unor investiții de peste 5 miliarde Euro și, în același timp, dezvoltatori și furnizori de servicii conexe acestei industrii, și PATRES – Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania, care cuprinde 109 membri, producători de energie regenerabila din toate sursele (apă, vânt, soare, biomasă) cu o putere instalată de peste 1,8 GW si investiții în România de peste 2,7 miliarde Euro, au luat act cu surprindere de decizia Curții Constituționale a României de a declara constituțional Proiectul de lege (PL-x 336/2018) pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor Agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.În acest context, dorim să ne exprimăm îngrijorarea în special față de conținutul textului de lege, care riscă să afecteze activitatea investitorilor din

24

industria regenerabilă, aceștia aflându-se în imposibilitatea de a achiziționa, sau de a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan în vederea dezvoltării de proiecte energetice. În acest sens, dorim să reamintim faptul că în ședința din data de 19 septembrie 2018, Guvernul României și-a exprimat îngrijorarea cu privire la viciile de constituționalitate și de tehnică legislativă ale textului Proiectului de lege PL-x 336/2018, precizând că sprijină inițiativa legislative sub rezerva corectării acestor vicii.Ulterior, în ședința din data de 26 martie 2020, Guvernul României și-a exprimat fără echivoc punctul de vedere, precizând că nu susține inițiativa legislativă.Sesizarea Curții Constituționale referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor Agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, formulată de deputați aparținând Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului Uniunii Salvați România la data de 9 iunie 2020, a evidențiat principalele critici de constituționalitate extrinsecă și intrinsecă a legii.Prin urmare, scopul acestei adrese este de a vă semnala consecințele negative pe care intrarea în vigoare a acestei legi le-ar putea avea asupra activității companiilor din industria de energie regenerabilă.

Astfel, activitatea investitorilor din industria regenerabilă va fi grav perturbată de intrarea în vigoare a legii, aceștia aflându-se în imposibilitatea de a achiziționa, sau de a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan în vederea dezvoltării de proiecte energetice.

De asemenea, aplicarea legii va determina o reținere a investitorilor, sau chiar imposibilitatea acestora, de a investi în capacități noi de producere de energie regenerabilă în exercițiul investițional 2020-2030, consecința fiind nerespectarea de către România a țintelor asumate fata de Instituțiile Europene. Intrarea în vigoare a acestei legi va avea ca principală consecință negativă pierderea (din nou) a încrederii investitorilor din industria energiei regenerabile în cadrul legislativ și în puterea legislativă a statului român.

Întrucât aplicarea legii sus-menționate va produce efecte extrem de negative asupra credibilității statului român în relația cu investitorii privați, mai ales în condițiile turbulente ale mediului de afaceri internațional de azi, unde credibilitatea unui stat este esențială în atragerea de investiții, vă rugăm să vă exercitați prerogativa constituțională de a solicita reexaminarea legii în Parlament.

25

Cu speranța că veți susține demersul nostru și această lege nu va fi aplicabilă în forma adoptată în Parlament, vă rugăm să primiți, stimate Domnule Președinte, expresia deplinei noastre considerații,

Carlo Pignoloni, Președinte RWEAViorel Lefter, Președinte PATRESImpozit de 80%, perceput de stat la vânzarea unor terenuri. Ce alte noi reguli se aplică din octombrie 18 august 2020, 07:32 de Afrodita Cicovschi

Impozit de 80%, perceput de stat la vânzarea unor terenuri. Ce alte noi reguli se aplică din octombrie Noi Condiţii la Cumpărarea terenurilor agricole din extravilan se vor aplica de la 13 octombrie, după ce legea a fost publicată în Monitorul Oficial.

Principalele modificări aduse vânzărilor de terenuri agricole situate în extravilan (n. red. terenurile aflate în afara zonei intravilane), ne-au fost prezentate de Ioana Roman (partener) şi Ilinca Porojan (associate) al Filip&Company, cu precizarea că legea îngreunează semnificativ procedura de vânzare.

„Nu vor putea fi revândute mai devreme de 8 ani decât cu impunerea unui impozit substanţial”, au concluzionat acestea. Rangurile de preemptori Legea 175/2020 extinde în mod semnificativ lista beneficiarilor dreptului de preempţiune şi schimbă prioritatea acestor ranguri. Astfel, vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan va fi posibilă numai cu respectarea dreptului de preempţiune ale următoarelor categorii de preemptori, în această ordine: coproprietarii, rudele de gradul I, soţii, rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv; proprietarii investiţiilor agricole pentru culturile de pomi, viţă de vie, hamei, irigaţii exclusiv private şi/sau arendaşii – în cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află anumite proiecte (i.e. investiţii agricole pentru culturile de pomi, viţă de vie, hamei şi pentru irigaţii), prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiţii; proprietarii şi/sau arendaşii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării; tinerii fermieri, însemnând persoana cu vârsta de până la 40 de ani care deţine competenţele şi calificările profesionale adecvate şi care se stabileşte pentru prima dată într-o exploataţie agricolă ca şef al respectivei exploataţii cu intenţia de a desfăşura sau care desfăşoară activităţi agricole; Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeştiˮ şi unităţile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, în scopul cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan cu destinaţia strict necesară cercetării agricole, aflate în vecinătatea loturilor existente în patrimoniul acestora; persoane fizice cu

26

domiciliul/reşedinţa situat/situată în unităţile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unităţile administrativ-teritoriale vecine; statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului.

Noua reglementare impune de asemenea o serie de condiţii suplimentare destul de restrictive pentru o parte din preemptorii indicaţi mai sus, aceştia fiind ţinuţi să le îndeplinească întocmai pentru a îşi putea exercita dreptul de preempţiune. Drept de preferinţă în favoarea cumpărătorilor specializaţi Dacă niciunul dintre preemptori nu îşi exercită dreptul de preempţiune în termenul legal, Legea 175/2020 instituie o preferinţă acordată cumpărătorilor care îndeplinesc anumite cerinţe specifice: să aibă domiciliul/reşedinţă sau sediul, după caz, situat/ă pe teritoriul naţional, pe o perioadă de cel puţin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare; să întreprindă activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării aceleiaşi oferte.

Suplimentar acestor condiţii, cumpărătorii persoane fizice trebuie să fie înregistraţi de autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare. În cazul cumpărătorilor persoane juridice, aceştia sunt ţinuţi să: prezinte înscrisuri din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activităţi agricole, astfel cum este prevăzut de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, astfel cum a fost modificată şi completată, clasificate conform codurilor CAEN prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale; facă dovada situării domiciliului asociatului/acţionarului care deţine controlul societăţii pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociaţii/acţionarii care deţin controlul societăţii sunt alte persoane juridice, asociaţii/acţionarii care deţin controlul societăţii trebuie să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Potenţialii cumpărători îşi vor manifesta intenţia de cumpărare în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de 45 de zile lucrătoare prevăzut pentru preemptori. Vânzarea liberă Într-un final, doar dacă peremptorii legali nu îşi exercită dreptul de preempţiune în termenul de 45 de zile, conform Secţiunii 1 de mai sus, şi niciunul dintre potenţialii cumpărători nu face în termenul legal dovada îndeplinirii condiţiilor indicate în Secţiunea 2 pentru a putea cumpăra terenul, înstrăinarea acestuia prin vânzare se poate face către orice persoană fizică sau juridică.

Nerespectarea procedurii şi a cerinţelor prevăzute în Secţiunile anterioare atrage nulitatea absolută a contractului de vânzare. Respectarea destinaţiei

27

agricole Cu privire la destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan, proprietarii au obligaţia să le utilizeze exclusiv în vederea desfăşurării activităţilor agricole de la data cumpărării, iar în situaţia în care pe terenul agricol există investiţii agricole pentru culturile de pomi, viţă de vie, hamei şi irigaţii exclusiv private, se va păstra destinaţia agricolă a acestei investiţii. În lumina acestei cerinţe noi, se poate ridica problema în ce măsură vor mai putea proprietarii să scoată din circuitul agricol terenurile situate în extravilan, când, prin ipoteză, destinaţia agricolă nu va mai fi respectată, precum şi în ce măsură aceste noi dispoziţii se corelează cu prevederile legale in vigoare privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol Introducerea de noi taxe substanţiale Legea 175/2020 conţine şi o serie de norme de natură fiscală în cazul vânzărilor succesive cu privire la un teren. Astfel, în cazul terenurilor agricole extravilane care sunt înstrăinate anterior împlinirii unui termen de 8 ani de la cumpărare, se instituie obligaţia plăţii impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă. O regulă similară este aplicabilă şi în cazul vânzării indirecte a terenului, prin vânzarea pachetului de control in societăţile in care aceste terenuri reprezintă 25% din active.

Astfel, în cazul înstrăinării directe sau indirecte , înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărarea terenului, a pachetului de control al societăţilor care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligaţia de a plăti un impozit de 80% din diferenţa de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii terenurilor şi momentul înstrăinării pachetului de control.

În acest caz, impozitul pe profit privind diferenţa de valoare a acţiunilor sau părţilor sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporţional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă. Prin excepţie, obligaţia de plată a impozitului indicat nu se aplică reorganizării sau realocării de bunuri în cadrul aceluiaşi grup de societăţi. Nerespectarea celor menţionate mai sus este sancţionată cu nulitatea absolută a contractului de vânzare. Este de remarcat că obligaţia de plată a cotei de 80% nu este aplicabilă în situaţia în care se înstrăinează un teren dobândit în alt fel decât prin vânzare e.g. prin moştenire, prin aducere ca aport în natură la capitalul social, prin schimb etc. Prevederile legii fiscale vor veni în completarea impozitării acestor operaţiuni în mod corespunzător.

Modificarea procedurii.

28

Sancţiune Legea modifică şi o serie de aspecte procedurale referitoare la exercitarea dreptului de preempţiune. O primă modificare vizează termenul de exercitare a dreptului de preempţiune, acesta fiind prelungit de la 30 de zile la 45 de zile lucrătoare de la afişarea ofertei de către primăria competentă. Altă noutate constă în anularea avizelor emise de către structura centrală sau de către structurile teritoriale în situaţia în care vânzătorul sau preemptorul decedează înainte de încheierea contractului de vânzare sau înainte de pronunţarea hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare.

Având în vedere că legea menţionează expres decesul vânzătorului ori preemptorului, se pune problema în ce măsură respectivele avize îşi păstrează valabilitatea în cazul încetării existenţei vânzătorului sau preemptorului persoană juridică.

„Apreciem că raţiunea se menţine şi în această ipoteză, sancţiunea anulării fiind de asemenea aplicabilă. În ce priveşte sancţiunile pentru nerespectarea procedurii prevăzute de Legea 17/2014, Legea 175/2020 instituie sancţiunea nulităţii absolute a contractului de vânzare încheiat cu nerespectarea dreptului de preemţiune sau fără obţinerea avizelor de specialitate”, menţionează reprezentanţii Filip&Company.

EXCLUSIV. Emil Dumitru, MADR: Casa Unirea nu este un proiect terminat, trebuie restartat! Agrostandard | 17 August, 2020 |

Emil Dumitru, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, spune despre Casa de Comert Agroalimentar Unirea ca nu este un proiect terminat, ci va trebui sa fie restartat pe principii ale unei economii de piata transparente in care organizatiile de producatori sa fie cooptate in decizie, sa existe o consultare reala si sa fie stabilite linii de finantare care sa fie cu adevarat viabile.

“Scopul ei nu este sa dechida magazine, din punctul meu de vedere trebuie sa fie o curea de transmisie catre piata a producatorului, sa ofere niste spatii unde sa comercialize productia si sa putem sa facem inclusiv activitati de export de animale vii”, a declarat Emil Dumitru intr-un interviu acordat publicatiilor FoodBiz si Agrostandard.

29

https://youtu.be/Ez9XGd1GCBs

Romania cumpara de la straini mai multe produse agroalimentare decat exporta. Care este cauza , Agust 18, 2020

Potrivit MADR, deficitul Romaniei in comertul cu produse agroalimentare s-a aflat intr-o scadere de 9%, in trimestrul acestui an, comparativ cu ultimele trei luni ale anului precedent, cu pana la 440,9 milioane de euro.

In primele trei luni din 2019, deficitul inregistrat in comertul cu produsele agroalimentare a fost de 482,83 milioane de euro.

Pe relatia cu Uniunea Europeana, Romania a consemnat un deficit de 953,28 milioane de euro in primul trimestru din acest an, insa in comertul cu tarile extracomunitare a inregistrat un excedent de 512,37 milioane de euro. In 2019, perioada analizata, deficitul pe schimburile intra-comunitare a fost de 777,4 milioane de euro, in timp ce pe tarile terte excedentul a totalizat 294,56 milioane de euro.

Potrivit datelor statistice, Romania a exportat, in perioada ianuarie-martie a.c., 5,14 milioane de tone de produse agroalimentare, in valoare de 1,99 miliarde de euro, in crestere fata de perioada similara din 2019 atat din punct de vedere cantitativ cat si valoric, cand exporturile in tarile intra si extracomunitare au totalizat 3,83 milioane tone, iar incasarile au depasit de 1,61 miliarde de euro.

Pe de alta parte, importurile de produse agroalimentare s-au cifrat la 2,62 milioane de tone in primele trei luni ale anului 2020, o cantitate pentru care s-au cheltuit mai mult de 2,43 miliarde de euro, in timp ce in perioada similara din 2019, au fost importate 2,26 milioane de tone de alimente, valorand 2,09 miliarde de euro.

30

Romania a inregistrat in 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro in comertul cu produse agroalimentare, in crestere cu peste 8% fata de 2018, cand s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor anuntate de Ministerului Agriculturii.

Anii 2013 si 2014 sunt singurii in care Romania a incheiat pe excedent in comertul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, dupa 20 de ani in care importurile au devansat exporturile de alimente si produse agricole.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească   Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Parlamentul României Va fi modificat de L 175/2020 la 13.10.2020   Decretul nr. 460/2020 privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 741 din 14.08.2020. A intrat în vigoare la 14.08.2020

Legea nr. 175/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 741 din 14.08.2020. Va intra în vigoare la 13.10.2020

Norma sanitară veterinară privind limitele maxime prevăzute pentru microorganisme în anumite categorii de furaje, din 16.06.2020,

31

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 743 din 17.08.2020. A intrat în vigoare la 17.08.2020

Ordinul nr. 110/2020 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind limitele maxime prevăzute pentru microorganisme în anumite categorii de furaje, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Sigura nţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 743 din 17.08.2020. A intrat în vigoare la 17.08.2020

Ordinul nr. 218/2020 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 406/2 017 pentru aprobarea Normelor privind recunoaşterea organizaţiilor de producători şi a altor forme asociative din sectorul fructelor şi legumelor şi modul de accesare a sprijinului financiar de către acestea, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 743 din 17.08.2020. A intrat în vigoare la 17.08.2020

Ordinul nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 74/2012 privind autorizarea unităţilor prim-procesatoare de tutun brut, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 743 din 17.08.2020. A intrat în vigoare la 17.08.2020

Ordinul nr. 74/2012 privind autorizarea unităţilor prim-procesatoare de tutun brut, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 219/2020 la 17.08.2020

Hotărârea nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul României

Hotărârea nr. 668/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 16 august 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 742 din 14.08.2020. A intrat în vigoare la 14.08.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 217/2000 privind structura coşului minim de consum pentru un trai decent în România, Guvernul României Modificat

32

de L 174/2020 la 17.08.2020

Legislaţie europeană   Decizia nr. 1109/2020 de modificare a Directivelor (UE) 2017/2455 şi (UE) 2019/1995 în ceea ce priveşte datele de transpunere şi aplicare, ca răspuns la pandemia de COVID-19, Consiliul Uniunii Europene Va intra în vigoare la 18.08.2020

Regulamentul nr. 1108/2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2454 în ceea ce priveşte datele de aplicare, ca răspuns la pandemia de COVID-19, Consiliul Uniunii Europene Va intra în vigoare la 18.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1112/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2026 în ceea ce priveşte datele de aplicare, ca răspuns la pandemia de COVID-19, Consi liul Uniunii Europene Va intra în vigoare la 18.08.2020

......................................

Proiecte de acte normative , Marți, 18 August 2020 17:32 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de e-mail: anne.niculescu@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de hotărâre la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. 

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Marți, 18 August 2020 17:15

ORODNANȚĂ DE URGENȚĂ pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au inființat culturi

33

în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

INTERNE

BUN din Sălaj, platforma cu producători locali. Fondator: „Pandemia ne-a făcut mai atenţi cum ne cheltuim banii“ 18 august 2020, 04:03 de Andreea Vilcovschi

BUN din Sălaj, platforma cu producători locali. Fondator: „Pandemia ne-a făcut mai atenţi cum ne cheltuim banii“

Alin Prunean susţine consumul local FOTO Arhivă personală

Zeci de producători locali de miere de albine, dulceţuri, lactate, dar şi meşteri care lucrează cu lemn sau pânză, cosmetice naturale şi tricotaje s-au alăturat proiectului „BUN din Sălaj“.

Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Locală "Agapis" a lansat proiectul BUN din Sălaj, o platformă care pune la dispoziţia micilor producători locali spaţiu online în care aceştia să îşi prezinte, gratuit, oferta, întregii

34

comunităţi. Antreprenorul sălăjean Alin Prunean (44 de ani), unul dintre iniţiatorii acestui demers, a vorbit într-un interviu pentru "Adevărul", despre rolul acestei platforme, modul în care funcţionează, făcând, în acelaşi timp, o pledoarie pentru consumul de produs local, susţinerea micilor producători şi afacerilor de familie.

Adevărul: Cum s-a născut proiectul „BUN din Sălaj“?

Alin Prunean: „BUN din Sălaj“ s-a născut în perioada stării de urgenţă, atunci când stăteam toţi în case şi eram conectaţi doar online, iar o mulţime dintre prietenii noştri, de prin lume, dezvoltau adevărate reţele de solidaritate. Situaţia micului producător şi a fermelor de familie sunt unele dintre principalele mele preocupări, de ani buni. Eu însumi sunt, se poate spune, un mic producător şi cunosc această lume destul de bine. Nu am inventat eu conceptul acesta de food-hub, sau de platformă care să conecteze consumatorul cu micul producător local. Există la nivel internaţional şi acum a luat amploare şi la noi. Ne-am strâns mai mulţi prieteni şi am dezvoltat, în primă fază, o iniţiativă cetăţenească, desfăşurată ca pledoarie pentru consumul de produs local, apoi am considerat potrivit să creez acest portal, care poate fi un instrument bun pe termen lung, dat fiind felul în care se reorganizează lumea şi importanţa tot mai mare a online-ului. Noi avem deja, de peste 5 ani, un site dedicat micilor producători din întreaga ţară. Se numeşte ColţulRomânesc.ro care face acelaşi lucru, la nivel naţional, însă cu o gamă de produse alese de noi, care se pot transforma în cadouri româneşti autentice, reprezentative, speciale. 50 de producători înscrişi De ce credeţi că era nevoie să li se ofere producătorilor locali o platformă de promovare?

Producătorul local are nevoie de foarte mult suport şi de multe lucruri care să îl ajută să răzbată, spre binele nostru, al tuturor. O platformă de promovare este doar unul dintre acestea şi poate nu cel mai necesar, în viziunea lui. Dar are nevoie pentru a se face cunoscut, pentru a intra într-o reţea, pentru a-şi dezvolta propria reţea de clienţi, pentru a se conecta direct cu consumatorul educat, dispus să plătească un preţ cinstit care să îl ajute să supravieţuiască şi chiar să prospere. Şi acest consumator este, de ceva vreme, aproape permanent online. Deci şansele ca oferta să întâlnească

35

cererea, pe o astfel de platformă, sunt tot mai mari.

Cum funcţionează platforma „BUN din Sălaj“ si cum sunt selectaţi producătorii?

Platforma este deschisă fără nicio condiţie. Are un buton “Adaugă” şi orice mic producător fie îşi creează un cont propriu, de pe care încarcă, direct, produsele şi datele de contact , fie solicită ajutor voluntarilor noştri la contact@bundinsalaj.ro. În baza informaţiilor pe care producătorii le oferă, pe propria răspundere, consumatorul se adresează direct acestora, fără a a exista un alt intermediar. Responsabilitatea pentru calitatea produselor, condiţiile de comercializare şi livrare, aparţine în întregime producătorilor.

Câţi producători există în prezent pe platformă şi de produse oferă ei celor interesaţi?

Avem, până acum, aproape 50 de producători. Creşterea a fost organică. Avem mici producători de miere, de lavandă, de condimente, de dulceţuri şi siropuri, de legume şi fructe, sere de flori, pâine, uleiuri presate la rece, carne de miel, de porc, de viţel, de găină sau de iepure, ouă, lactate, prăjituri. Meşteri care lucrează cu lemn sau pânză, cosmetice naturale, tricotaje etc. "Au nevoie de vizibilitate" Cât de receptivi au fost ei la propunerea de a se alătura proiectului? Mulţi dintre ei au nevoie de ajutor pe partea de marketing şi promovare. Ei muncesc foarte mult să producă şi restul detaliilor îi oboseşte. Unii apelează la rude pentru a-i ajuta cu un cont de Facebook sau la voluntarii noştri pentru a-i ajuta să îşi facă un cont pe platformă! Au nevoie de vizibilitate pentru a-şi creşte vânzările, dar încercăm să îi convingem că au nevoie şi să îşi fidelizeze clienţii, să intre în legătură cu ei, să se „împrietenească pe termen lung”.

36

Facem şi un soi de minimă consiliere. Şi sunt foarte deschişi. Însă niciunul nu îşi permite să aibă om special pe partea de comunicare şi vânzări. Noi am încercat să le dăm o mână de ajutor dincolo de înscrierea pe platformă şi avem şi un pachet minim de promovare, pe care îl oferim gratuit: facem o serie de poveşti despre ei şi produsele lor pe contul de Facebook al proiectului nostru, pe care le publicăm ulterior şi în cadrul unor proiecte editoriale dezvoltate împreună cu două ziare locale, care susţin campania noastră. Şi suntem deschişi să dezvoltăm reţeaua de servicii, căutăm noi proiecte şi oportunităţi care să îi ajute. Acum, de exemplu, suntem în discuţii legate de o asociere cu un grup de distribuţie care ar putea prelua diverse produse de la ei şi a le pune în coşul lor urban, livrat la uşa consumatorului.

Ce feed-back aţi primit de la partenerii din platformă? Cât de mult i-a ajutat promovarea pe care le-o oferiţi?

„BUN din Sălaj“ este un proiect-pionier, cumva. Sălajul este un judeţ majoritar rural, în care aproape toată lumea are pe cineva apropiat la ţară, de la care face achiziţii directe de legume şi fructe, produse lactate sau carne. Aşa că proiectul se va dezvolta în timp. Însă avem răbdare. Majoritatea producătorilor se bucură că pe lângă prezenţa pe site beneficiază de acel kit-suport cu poveşti ale lor şi produselor pe care le comercializează, kit care îi ajută să fie cunoscuţi şi să îşi dezvolte o reţea personală de clienţi. Problemele de care se lovesc micii producători Care sunt, în opinia dvs., beneficiile consumului de produse locale? Produsele sunt mult mai proaspete decât cele din reţelele clasice.

De cele mai multe ori, micii producători produc mult mai “curat”, fără chimicale, insecticide, pesticide, conservanţi etc. Dacă se creează o relaţie de prietenie cu producătorul, lucru pe care noi îl încurajăm, poţi să ajungi în ograda lui să vezi cum produce ceea ce îţi vinde. De asemenea, consumând produse locale susţinem economia locală, protejăm mediul dacă lanţul de aprovizionare este cât mai scurt şi dezvoltăm specificul local şi identitatea cultural locală, care au o multitudine de avantaje pe termen lung. Care sunt cele mai mari probleme de care se lovesc micii fermieri din România? Enumăr primele care îmi vin în minte. Lista este însă foarte lungă: concurenţa neloială, acces aproape imposibil spre lanţurile mari de magazine, lipsa de cunoştinţe în domenii cheie precum vânzare, marketing şi promovare, teama de asociere, lispa de susţinere reală din partea statului etc. În ce măsura statul îi încurajează să îşi dezvolte afacerile?

Dacă, teoretic, auzim zi de zi despre măsuri de susţinere a micilor producători autohtoni, e doar pentru că autorităţile îşi permit să aibă oameni de comunicare şi PR bun. În realitate condiţiile sunt, de cele mai multe ori, inaccesibile. Lipsa cash-flow-lui, creditele exagerat de scumpe (în

37

comparaţie cu alte ţări), nivelul subvenţiilor (dacă ne referim la agricultură) mai redus în comparaţie cu ţările vest-europene şi lista poate continua.

Ce măsuri credeţi că se impun pentru a-i ajuta să facă faţă concurenţei venite din import?

Cred că va trebui să se investească într-o campanile generală care să pledeze şi promoveze avantajele asocierii. Şi să existe stimulente în acest sens, care să îi ajute să înţeleagă, cu adevărat, ce înseamnă să fim mai mulţi, împreună, cu încredere şi să depăşim teama de asociere, care parcă ne-a intrat în ADN, în perioada comunistă. Plus campanii de educare a consumatorului. În statele din Vestul Europei aceste lucruri se învaţă de la grădiniţă. Ar mai fi suport pentru promovare şi marketing, zone de desfacere sau preluare direct de la poartă şi acces la credite cu dobânzi mai favorabile (eventual subveţionarea dobânzilor pentru domenii precum agricultura şi alte activităţi de producţie). Şi aici lista e lungă...

Efectele pandemiei Cât de mult îi afectează pe micii producatori invazia lanţurilor de supermarketuri?

Cred că un beneficiu important oferit de supermarketuri este faptul că oferă o diversitate mare de produse, puse toate la un loc, ceea ce înseamnă economie de timp pentru cumpărătorul tot mai grăbit. Prin asociere, micii producători pot şi ei să pună la un loc produsele, fie că vorbim de online sau de offline, astfel încât să vină şi ei în întâmpinarea consumatorului grăbit. Din fericire avem, iată, ambele variante în Sălaj: un portal online şi un proiect curajos, care adună, la un loc, producătorii sălăjeni: magazinul Făcut în Sălaj. Avem o altă problemă mare, care ţine de educaţie şi exerciţiu: conversia.

Dacă te uiţi în online câte distribuiri, câte like-uri şi câte comentarii de încurajare şi susţinere au poveştile cu mici producători şi produse locale, ai zice că nu ar mai trebui să fie nicio problemă cu vânzările. Din păcate nici 10% dintre cei care fac acest exerciţiu de susţinere în online nu fac pasul care ar însemna cu adevărat susţinere: să cumpere produsul!

Dar pandemia?

Pandemia a determinat consumatorii să fie mai precauţi şi mai atenţi la felul în care îşi cheltuie banii. Sunt nenumărate situaţii în care bugetele s-au redus, a intervenit şomajul etc şi asta afectează micul producător foarte tare. Mulţi vor renunţa, din păcate şi fie vor pleca la muncă dincolo, fie îşi vor căuta joburi călduţe “la stat”, unde le va fi greu şi uşor în egală măsură: greu pentru că sunt obişnuiţi cu munca şi uşor pentru că vor avea un venit bun şi stabil.

38

LIDERII FERMIERILOR ROMÂNI, ÎNTÂLNIRE CU TRADERII DE CEREALE! Agroinfo 18 august 2020 -

ÎNTÂLNIRE DE FOC. Liderii fermierilor din România vor avea luni, 24 august 2020, o întâlnire cu traderii de cereale și furnizorii de inputuri, la sediul Ministerului Agriculturii, pentru a discuta contractele în condițiile unor producții pe hectar scăzute și a pierderilor suferite din cauza secetei și a crizei sanitare. Anunțul a fost făcut astăzi de ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Am stabilit astăzi că luni vom avea o întâlnire înte liderii femierilor și traderii de cereale și furnizorii de inputuri legată de relațiile contractuale. Sigur, va trebui să luăm în considerare ce s-a întâmplat anul acesta din punct de vedere al producțiilor pe care fermierii le-au avut.

De asemenea, luăm în analiză și ceea ce se întâmplă cu culturile de primăvară pentru că, din păcate, cum am spus, sunt județe sau în unele județe sunt suprafețe importante care sunt calamitate și-n această perioadă. Deci, ceea ce s-a însămânțat în primăvară, în principal porumb și floarea soarelui și acolo va trebui să găsim o modalitate de compensare a acestor pierderi, a spus ministrul agriculturii.

Ministrul agriculturii a mai declarat astăzi că agricultorii vor primi doar 80% din despăgubirile care li se cuvin pentru secetă.

Compensațiile financiare nu pot fi plătite integral fermierilor pentru că suma primită de Ministerul Agriculturii la rectificarea bugetară trebuie să ajungă pentru finanțarea tuturor programelor din agricultură și pentru ajutoarele promise crescătorilor de animale.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU AMÂNAREA RATELOR FERMIERILOR LA BĂNCI! Agroinfo 18 august 2020

DECLARAȚIE MINISTRUL AGRICULTURII. Fermierii români au solicitat amânarea ratelor la împrumuturile pe care le au la băncile comerciale. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost întrebat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, ce se întâmplă cu solicitarea agricultorilor români, dacă s-a luat o decizie. Solicitarea fermierilor vine pe fondul secetei care a cauzat pierderi ale producțiilor pe hectar, dar și al crizei sanitare.

Noi, în această problemă, clar că suntem de partea fermierilor. De asemenea, am avut trei întâlniri, una la Ministerul de Finanțe și două aici, la Ministerul

39

Agriculturii tocmai pentru a-i lămuri pe cei din sistemul bancar și Banca Națională că este nevoie de această amânare a ratelor. Noi credem în această amânare a ratelor, este necesară, și că pe termen lung și mediu are un efect benefic asupra agriculturii și asupra economiei românești.

Acest lucru trebuie să-l creadă și cei de la Banca Națională, pentru că, la ultima întâlnire, cel puțin reprezentanții băncilor, care au participat la această întâlnire, majoritatea au spus că sunt de acord cu amânarea acesto rate. Eu, mai mult decât să public, să spun acest lucru, nu pot să fac. Nu pot să fac eu politica Băncii Naționale, a declarat astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul Ministerului Agriculturii.

S-a lansat Roditor Food Market – platformă online pentru susținerea antreprenorilor locali! Înscrieri gratuite! Adriana Popescu, 18 august 2020

RoditorFoodMarket.ro s-a lansat ca platformă de prezentare și loc de întâlnire online pentru noul val de producători din domeniul agroalimentar – o inițiativă lăudabilă de promovare a producătorilor români, inițiată de echipa care a conceput și proiectul Mezanin Market și inspirată deUniCredit Bank. 

“RoditorFoodMarket.ro își dorește să devină un program național de promovare a noului val de producători români și agricultură contemporană care să valideze eforturile antreprenorilor, dar, și mai important, să dea curaj altora să meargă pe acest drum cu misiune pentru economia și comunitățile locale”, arată inițiatorii programului, într-un comunicat remis Agrointeligența FOOD&RETAIL.

40

O voce comună pentru afacerile autohtone “Înscrierile pentru antreprenori sunt gratuite i se fac până pe 30 august, apoi vor continuaș punctual, dar vom avea locuri limitate, probabil, pe categorii astfel încât să avem diversitate printre produse”, ne-a spus Silvia Floare , șini iatoarea proiectului.ț

Aceasta ne-a precizat că înscrierile trec printr-un mic proces de selecție: “Ne uităm la produse, ingrediente, povestea de până acum și planuri de viitor, ambalaje, dinamica sezonieră a produselor vândute, astfel încât să ne asigurăm că avem alături antreprenori care construiesc responsabil, cu grijă față de comunitatea locală și clienții lor. Pentru mulți va fi un canal de vânzare în plus, dar frumusețea platformei vine din crearea unei voci comune pentru acești antreprenori care devin modele unii pentru ceilalți, pentru comunitățile lor, dar și pentru următorul val de antreprenori.”

Lansarea RoditorFoodMarket.ro vine în contextul în care pandemia a generat o creștere a dorinței consumatorilor de a se orienta mai mult către produse locale. Peste 60% din aceștia au afirmat că vor cumpara mai mult local la momentul revenirii la normal, reiese dintr-un studiu  Omnibus.

Deasemenea, potrivit comunicatului citat, “RoditorFoodMarket.ro vine ca un răspuns la nevoia tot mai accentuată de a a recunoaște produsele românești și de a investi în economia locală. În ultimii ani, sunt din ce în ce mai mulți tineri care au intrat în agricultură. Între cei 14.800 de producători „eco” înregistraţi într-un studiu recent la Ministerul Agriculturii, 76% sunt persoane fizice, iar producţia lor se bazează pe 2-3 bovine sau câţiva stupi sau solarii de legume construite pe câte 1.000 de metri pătraţi”.

O largă diversitate de categorii

RoditorFoodMarket.ro este gândit pe mai multe secțiuni, iar producătorii/antreprenorii se pot înscrie gratuit în mai multe categorii: fructe și legume, băuturi (vin, bere artizanală, suc) , produse de băcănie (conserve, carne & mezeluri, miere și produse din miere), lactate și brânzeturi, dulciuri

41

și panificație, accesorii și decorațiuni (accesorii masă, plante și flori), toate cu design local.

Pe platformă se mai pot înscrie băcănii și alte mici afaceri care reprezintă producători, listarea neavând caracter exclusiv și fiind un punct în plus de vânzare și promovare pentru acest sector.

“După o experiență de doi ani și organizarea a 15 ediții de Mezanin Market prin care am reușit să construim o comunitate de aproximativ 100 de antreprenori locali ne-am dat seama de energia și potențialul de dezvoltare ale unui nou profil de antreprenor – tânăr, cu business plan pentru viitor, dornic să dezvolte responsabil afacerea. De aceea am gândit RoditorFoodMarket.ro. Încă de la început ne-am concentrat eforturile în susținerea antreprenorilor locali și a agriculturii contemporane. Pentru că ne-am dorit să rămânem în continuare în avangarda dezvoltării sustenabile și a investițiilor locale, am gândit RoditorFoodMarket.ro”, a detaliat Silvia Floareș, inițiatoarea proiectului.

RoditorFoodMarket.ro promite să fie website-ul în care consumatorii să își cunoască furnizorul dulcețurilor preferate, al berii artizanale pe care o iubesc, al legumelor cu gust pentru care vine în vizită toată familia, al pâinii care trezește dorul de brutăriile din Franța.

Dintre producătorii care care s-au înscris până acum: Catleya Wines, Crama, Rasova, Atelier Lignum, Chef Sosin, Primitiv Foods, Prăvălia Idicel, FructArdeal, Bere Zăganu, ZummMiere, Spinoa, Unison Food, Roșiile Buniol, Fructe Deshidratate, Lavandula și alți antreprenori sunt în curs de verificare.

Înscrierile pentru producători sunt deschise pe website-ul pe www.roditorfoodmarket.ro. Pentru detalii, puteți conatcta organizatorii pe adresa contact@roditorfoodmarket.ro. Informații actualizate permanent sunt disponibile pe: www.facebook.com/roditorfoodmarket și instagram.com/roditorfoodmarket.“RoditorFoodMarket.ro va fi o scenă de prezentare și întâlnire pentru noul val de producători, care se pot înscrie gratuit si vor fi validati anterior acceptării pe platformă, pentru că ne dorim sa susținem antreprenori locali cu valori contemporane”, se mai arată în comunicatul citat.

EXCLUSIV. 80% din recolta de grau din acest an este cumparata deja de traderi! Agrostandard | 17 August, 2020 Nici nu s-a terminat bine recoltatul graului, ca recolta a si fost achizitionata de traderi. La acest moment, undeva la 80% din productia acestui an, serios dijmuita de seceta oricum, a ajuns in depozitele marilor

42

comercianți internationali, dupa cum ne-a declarat seful LAPAR, Nicu Vasile. Dupa cate se pare, acestia s-au miscat asa de repede ca autoritatile n-au avut timp nici macar sa cumpere grau sa reinnoiasca rezerva de stat, si asa foarte mica. Ca sa nu mai vorbim de masurile de sprijin promise procesatorilor pentru a-si face stocuri. Nici legea n-a aparut, dar nici grau nu prea mai este…

Asistam insa si la un alt fenomen, fermierii care n-au avut productie si ne referim la cei din sud si sud-estul tarii, cauta disperati grau in piata pentru a-si onora contractele (catre banci, leasinguri, inputuri, arenda etc.). Altfel, exista riscul ca intr-o luna – doua sa fie executati.

“Fermierii din sud si sud-estul tarii sunt fortuiti, au facut contracte din primavara, dar n-au putut sa le onoreze si vor fi executati intr-o luna-doua, o parte din ei. S-au transformat acum din fermieri in cumparatori de cereale, iar daca nu vor face rost de cereale, vor fi executati”, a declarat pentru publicatiile AgrosStandard si FoodBiz seful LAPAR, Nicu Vasile.

In zonele de sud si sud-est principalul factor limitativ al productiei este seceta. Ori din 10 ani, 4 sunt cu seceta pronuntata, potrivit studiilor, a mai aratat seful LAPAR.

Productia de grau din acest an este estimata la circa 5,5 mil. de tone, potrivit datelor MADR, fata de aproximativ 10 milioane tone, anul trecut, din cauza secetei. Rezerva de stat a Romaniei se ridica la 350.000 tone de grau, in condiiile in care consumul lunar este de 170.000 tone.

“Romania este tara cu cea mai mica rezerva strategica din Europa, vrem sa o aducem la 2 milioane de tone”, atrage atentia Nicu Vasile.

Culturi exotice de Romania Agrostandard | 17 August, 2020 | Romania s-ar putea lăuda, in curand, cu recoltele sale de kiwi, curmale, rodii si, de ce nu, banane. Specialistii spun că in tara se gaseste sol potrivit pentru astfel de culturi, iar temperaturile sunt din ce in ce mai mari, potrivit Digi24.ro.

Verile din ultimii ani au inceput vijelios si au continuat secetos, o vreme atipica pentru culturile care au consacrat tara noastra. Rezultatele se vad chiar in teren. Hectare intregi de culturi uscate inainte de vreme.

43

http://www.agrostandard.ro/culturi-exotice-de-romania/

Iulian Raducanu, fermier: Ne asteptam macar, daca am pierdut grau, sa facem porumb. Pacat ca s-a dus si asta. Anul asta s-a dus tot. S-au dus si animalele.Cu mai bine de o luna inainte de terminarea sezonului de recoltare, ministrul Agriculturii a facut deja inventarul pagubelor.

Interviu cu un extraterestru (E.T.), despre viticultura românească Catalin Paduraru Marți, 18 August 2020

Cam toţi miniştrii agriculturii au spus acelaşi lucru: „Via și vinul românesc sunt o prioritate”.

Au făcut afirmaţia în vizite de lucru şi pe la diferite evenimente muzical-agricole. În spaţiul public, niciodată. În programele de guvernare, cu atât mai puţin. Rezultatele?! În lumea puterilor vitivinicole, România e un „ministru fără portofoliu”. Pentru că de pe Pământ lucrurile par roz, am lansat tema de discuţie „mai sus”, acolo de unde situaţia se vede cam... albastră.

E.T. - Detectoarele noastre înregistrează o activitate febrilă în jurul podgoriilor voastre, exact ca în Franţa, Italia, Spania, Portugalia, SUA, Argentina, Chile, Africa de Sud, Australia. Curios, nu înregistrăm în România tot atâtea lumini seara, nu detectăm râsete, nu vedem drumuri... de ce?!

44

Român – Pentru că nu sunt.

E.T. – Sunteţi voi mai trişti?

R. – În acest moment, da.

E.T. – Era să te întreb dacă glumeşti. Dar văd că eşti serios... Ce vă lipseşte?

R. – Românilor le place să stea acasă, să muncească acasă, să petreacă acasă. Acum, o cincime din populaţie (popor îi mai spunem cu greu) se află acolo unde vezi tu luminiţe. Via i-ar putea aduce acasă, dar avem o perioadă neagră. Cel puţin la sate. În oraşe mai avem lumini. De Valentine’s Day. De Halloween.

E.T. – Te întreb din nou: ce vă lipseşte? Nu aveţi legi? Conducătorii voştri sunt răi?

R. – Nu ne lipseşte nimic. Adică, ba da, ne lipsesc legile bune şi conducători deştepţi.

E.T. – Bine, dar voi, voi ce faceţi? Cei care au podgorii, crame?

R. – Nimic. Mai umplem câte-un portbagaj, mai flecărim la câte un simpozion, ne arătăm „ştiinţa” gândirii într-o paradigmă a secolului trecut (calea sigură spre colapsul total), ne mai „înfoiem” între noi, ne gândim la ce maşină de import să ne mai luăm.

E.T. – Eşti scurt în vorbă şi, de ce să nu o spun, sarcastic.

R. – Păi, de vorbit, am tot vorbit. Se pare că nu foloseşte. Încercăm un desen?!

E.T. - Buuun, înţeleg că e nevoie de oameni noi...

R. – Nu. E nevoie de un nou mod de gândire. Rezultatele acestei gândiri pot aprinde multe luminițe acolo unde voi nu vedeţi acum nimic. O astfel de gândire poate aduce mulţi români acasă. Chiar şi fără multe lumini, aţi putea auzi cântece, aţi putea auzi mai multe glasuri de copii şi, seara, rugăciuni de mulţumire rostite de bătrâni.

E.T. – OK. Încep să înţeleg. Şi asta, pentru că începi să vorbeşti. Cum să vă ajut? Să vorbesc cu şefii mei, să încerce să dea nişte... „semnale”?

R. – Nu cred că ar folosi. Chiar dacă ar veni pe pământ Cel care a Dat ultimele „semnale”, acum 2000 de ani, nu cred că s-ar întâmpla mare lucru.

45

Oamenii au ajuns să nu mai ştie ce-şi doresc. Care le e rostul. Cei aflaţi la putere înţeleg asta şi se comportă ca atare. Dacă vine cineva cu un gând bun, cu o soluţie, riscă să fie bătut cu pietre.

E.T. – Îmi spui, de fapt, că nu mai vezi nicio ieşire? Că sunteţi pe un drum închis?

R. – Îţi spun că ne-am pierdut memoria. Că, fatalmente, trebuie să suferim pentru a înţelege că fericirea am avut-o lângă noi, chiar dacă şefii noştri au ţinut-o după cot, aşa cum fac copiii egoişti când nu vor să vadă colegii ce mănâncă ei din pacheţelul adus de acasă. Numai că „şefii” noştri nu vin cu mâncarea de la mama, ei mănâncă, dosiți, din resursele şi fericirea noastră.

E.T. – Să-i pedepsim. Cine-i primul vinovat?

R. – Noi. Nu ei. Ne-am îndepărtat de şcoli, de minţile luminate, hulim performanţa intelectuală şi coalizăm cu hoţii şi incompetenţii ajunşi – vremelnic – în posturi de conducere, credem în „capul plecat sabia nu-l taie”, nu ne unim avuţiile adevărate în speranţa desfătării în acumulări... volatile. Viaţa cetăţii are două porţi. Pe una, cea dinspre pământurile stăpânite, pot aduce bogăţii tinerii, la cealaltă, cea către Lume, trebuie să stea de pază (cea bună, trece primejdia rea) bătrânii.

Apa, pădurea, via, ni le-a dat cineva... de pe la voi. Noi le părăsim pentru nişte creaţii mici, pe măsura noastră – mașini, ceasuri, bani, intrate pe poarta astăzi nepăzită. Noi nu putem crea, însă, ceva care să-i bucure pe toţi şi, de aceea, ne luptăm să avem mai mult din puţinul creat de mintea noastră. Suntem mereu cu respiraţia întretăiată de „nu ajunge la toată lumea”. De aceea şi cauţionăm neisprava.

Dacă ne-am reîntoarce la „bogăţia” mare, toţi românii am putea fi fericiţi. N-o facem.

E.T. – M-ai întristat. Voi pleca acum. Mă voi întoarce când voi vedea mai multe „luminițe”. Va fi bine atunci. Sper.

R. – Drum bun! Totuşi, dacă peste un secol vei vedea multe luminiţe, asigură-te că ne vei fi găsit aici... tot pe noi, românii.

P.S.: Text fără valoare artistică sau jurnalistică, menit să atragă atenţia coordonatorilor sectorului în al doisprezecelea ceas. Scris scurt, rarefiat, pentru a nu pierde atenţia acestor şefi. În aşteptarea „scrisului” 3D, care ar putea sări – la propriu – în ochi.

46

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2020.

Irigațiile, o prioritate în condițiile schimbărilor climatice Delia Ciobanu Marți, 18 August 2020

Ferma înfloritoare a lui Constantin Soare din Fântânele – Constanța, de la granița cu județul Tulcea, nu a scăpat nici ea de seceta pedologică. Culturile de orz sau grâu au fost afectate între 80% și 100%. Organizația de udători din care face parte implementează acum un proiect pe irigații pentru șase ploturi de irigații care deservesc o suprafață de 5.350 de hectare.

Constantin Soare lucrează 1.070 de hectare pe raza localității Fântânele. Fermierul constănțean a aplicat ca în fiecare an tehnologii care l-au ajutat în trecut să obțină producții bune, chiar și fără irigații. Anul acesta însă pare desprins din cu totul altă poveste, iar nevoia de apă pune presiune pe fermierii care vor să își continue activitatea. „Lucrăm 1.070 de hectare și toată cultura de grâu a fost calamitată în procent de 70-100%. Am avut parcele care au fost calamitate în procent de 100% și una dintre ele, de 117 hectare, am întors-o după ce s-a încheiat procesul-verbal de constatare a pagubelor. Am pregătit terenul și am pus cultură de porumb care, mulțumim lui Dumnezeu, pentru că au fost niște ploi, a reușit să răsară”, ne-a spus Constantin Soare.

În Dobrogea, finanțările nerambursabile pentru irigații sunt necesare

Constantin Soare ridică din nou problema legată de reabilitarea infrastructurii de irigații, de realizarea de sisteme de irigații locale, adică ale fermierilor.

Dacă terenul agricol este al mai multor proprietari și acea investiție e posibil să se afle pe un teren ce se va vinde, riști ca noul proprietar fermier să nu vrea să irige și să închidă conducta. „Eu din luna mai 2017, când a apărut Legea 133 – lege care a modificat Legea îmbunătățirilor funciare, Legea 138/2004 –, prin care s-a stabilit că statul va livra apă cu titlu gratuit

47

Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, m-am așezat pe „pista de concurs” și am început să lucrez la un proiect pentru irigații. Noi, pe localitatea Fântânele, am constituit o OUAI și am preluat de la ANIF șase ploturi de irigații care deservesc o suprafață de 5.350 de hectare. Aparținem de sistemul de irigații Sinoe, care deservește în cadrul județului Constanța și parțial Tulcea 60.000 de hectare, din care 40.000 se află în zonă viabilă. Un lucru important e să ne încadrăm în această suprafață viabilă de 40.000, motiv pentru care am făcut demersuri din momentul în care a apărut Legea 133, am dat curs constituirii organizațiilor și mai departe demersurilor pentru accesarea fondurilor europene prin Măsura 4.3”, a detaliat fermierul.

Proiectele, au fost aprobate, cele șase contracte de finanțare fiind semnate cu AFIR. „S-a întocmit dosarul de achiziție cu caiet de sarcini și este depus la AFIR în vederea analizării lui, să se constate dacă condițiile pe care le-am stabilit prin Caietul de sarcini se încadrează în Legea 98, Legea achizițiilor publice, și aștept să îmi vină răspunsul. După care trebuie mai departe să depun același dosar la Agenția Națională a Achizițiilor Publice, pentru a se stabili iar dacă acele condiții stabilite prin Caietul de sarcini sunt conforme cu legea în vigoare”, a continuat agricultorul constănțean.

Următorii pași sunt scoaterea la licitație, apoi proiectarea și execuția, undeva, speră agricultorul, în luna august. Lucrarea este estimată a fi finalizată, la anul, în 2021, cel mai optimist în luna aprilie.

În prima etapă trebuie reabilitată stația de punere sub presiune care consumă o mare parte din suma alocată pe proiect de un milion de euro, împreună cu partea de alimentare cu energie electrică. „O organizație poate să depună, cel puțin în ultimul Ghid așa era stabilit, trei proiecte pentru același plot, scopul fiind acela de a reveni într-o etapă următoare și a-ți finaliza toată infrastructura secundară – vorbim de conducte principale, antene cu hidranți și așa mai departe. Stația este dotată cu pompe, cu tablouri de comandă, cu tot ce este necesar, pentru a deservi întreaga suprafață pe care o deține acel plot. Adică nu le faci pe bucățele – azi pun două pompe, în programul următor mai pun încă două și așa mai departe. Se montează toate pompele așa cum a fost concepută stația și de banii rămași pleci cu o conductă principală și una-două antene, în funcție de suma care este disponibilă”, explică Constantin Soare.

Statul se mișcă mai greu decât agricultorii

Canalele de irigații sunt proprietatea statului și rămân în sarcina ANIF-ului pentru reabilitare. Nu mai puțin de un miliard de euro au fost dați în programul care în cinci ani trebuia să reabiliteze infrastructura aferentă pe două milioane de hectare.

48

„Se spune că s-a consumat foarte puțin din ei, dar nu e problema noastră. Important este ca statul să încerce să investească atât cât e nevoie pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații. Prin acel Program Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații – HG 793 – ANIF-ul are obligația, în paralel cu organizațiile fermierilor, să-și reabiliteze tot ce înseamnă canale principale, canale secundare, stația bază, stațiile de repompare de pe o treaptă inferioară pe o treaptă superioară. Atunci când organizațiile care au accesat proiecte și-și reabilitează infrastructura secundară și-au finalizat investiția și pot să irige, ANIF-ul are obligația să-i aducă apa la aspirația SPP-urilor. În cazul nostru, din păcate, lucrurile nu cred că se vor întâmpla așa. Mai degrabă spus, eu estimez, pentru că încerc să mișc lucrurile mai repede, că prin aprilie 2021 voi avea finalizată această primă etapă”, a precizat agricultorul care estimează că va trebui să mai depună încă un rând de proiecte pentru a putea reabilita restul de infrastructură secundară care să acopere întreaga suprafață a plotului.

Reabilitarea va viza stațiile și clădirea, iar modernizarea aducerea de pompe de ultimă oră ca tehnologie, tablouri de comandă care să nu presupună intervenția omului, decât în programare. „Ele trebuie programate de maniera să mențină o presiune constantă în instalația secundară de irigații. Și atunci pompele pleacă automat sau se opresc, în funcție de consumul de apă”, a explicat Constantin Soare. Astfel se va realiza și economia consumului de energie electrică.

Păienjeniș legislativ care împiedică realizarea proiectelor

Reabilitarea infrastructurii principale în sistemul de irigații Sinoe trenează însă. „Fizic nu s-au mișcat lucrurile deloc. Am înțeles că s-a scos la licitație anul trecut proiectarea, s-a câștigat licitația și ulterior s-a blocat finanțarea. Acum înțeleg că se vrea să se scoată la pachet proiectarea cu licitația, dar încă nu sunt bani, trebuie să așteptăm. Înțeleg că bani în bugetul Ministerului Agriculturii pentru aceste investiții care trebuie realizate nu sunt și trebuie, mai nou, la rectificarea de buget să se încerce să se găsească resurse financiare pentru a se aloca sumele necesare pentru reabilitare”.

În condițiile în care asociațiile de udători finalizează proiectele, dar statul nu își face partea sa, agricultorii pierd nu doar apa, ci și resursele cu salariile angajaților care trebuie să gestioneze toate acestea.

Mai mult, OUAI au activitate de utilitate publică, iar astfel de investiții sunt de interes general. Pe lângă obligația de a asigura infrastructura secundară, reabilitarea ei pe întreaga suprafață a plotului, există și cea de livrare a apei conform contractelor cu proprietarii de terenuri.

49

Ideal ar fi ca toată lumea să își dea concursul pentru realizarea acestui tip de proiecte.

Problema cu care se confruntă multe asociații este că Legea 50 din 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții are două articole, 6 și 7, care spun că beneficiarul care realizează o investiție și vrea să traverseze cu o conductă/cablu terenul unei terțe persoane trebuie să obțină acordul acelei persoane.

„Practic nu se poate o astfel de procedură. De ce spun nu se poate? Pentru că trebuie să ai contact cu proprietarul, care să fie în viață, să aibă cadastru și cu care să te duci cu el la notariat să închei un astfel de document. Dar foarte mulți proprietari nu mai sunt în viață, moștenitorii nu și-au făcut dezbaterea succesorală, sunt plecați prin Europa sau prin alte țări, ca să nu mai spun de faptul că nu sunt încheiate planuri cadastrale. În condițiile date, practic nu există posibilitatea obținerii, așa cum se cere de anumite instituții, a acordului proprietarului. În cuprinsul Legii 138/2004, Legea îmbunătățirilor funciare, e Articolul 30, care vine și modifică Articolele 6 și 7 – chiar spune acolo că se modifică articolele 6 și 7  din Legea 50 care stă la baza acordării autorizației de construire –, și elimină obligativitatea ca beneficiarul să aducă la cel care emite, pentru a obține autorizația de construire, acordul proprietarului. Dar cine a formulat articolul acel 30 a făcut-o atât de prost încât nimeni nu înțelege nimic sau fiecare înțelege ce vrea. Acolo se spune printre altele că beneficiarul, ca să poată să obțină autorizația, dacă în cuprinsul contractului de arendă avut este stipulat faptul că are dreptul să construiască pe teren, nu mai e necesar să vină cu acordul scris al proprietarului. Dar cine e beneficiarul în cazul de față? Organizația. Dar, Organizația are în obiectul de activitatea arendarea terenului și exploatarea terenului? Ea are activitate de utilitate publică!”, a detaliat Constantin Soare. Fiind de utilitate publică, indicat ar fi, crede el, să se procedeze ca și în cazul altor construcții care au același scop, așa cum sunt autostrăzile.

Organizațiile de udători sunt înființate în baza Legii 138 care nu au activitate de a exploata terenul, astfel că posibilitatea de a încheia contract de arendă cade. Mai ales că în cadrul organizației, fermierii au la rândul lor contracte de arendă. „Modificarea acelor articole din Legea 50 și Articolul 30 din Legea 138 a fost făcută în baza unei Ordonanțe de guvern! Deci este la îndemâna Guvernului să dea curs la așa ceva. Și ca o concluzie, trebuie înțeles foarte clar că dacă nu se va schimba regula aceasta, degeaba vom spune: am băgat banii în infrastructura principală, am alocat sume, am venit cu nu știu ce sume alocate pe programul următor – că înțeleg că se vrea să se aloce un miliard de euro pe Măsura 4.3 –, dacă nu creăm toate pârghiile care

50

să ne permită să fim operativi în tot ce înseamnă activitățile astea, nu facem decât să ne blocăm”, apreciază fermierul constănțean.

Înlesnirea accesului la banii UE

Un alt aspect semnalat de Constantin Soare este faptul că dacă se va păstra ultimul Ghid pentru Măsura 4.3, PNDR 2014-2020, vom avea blocaje. Acesta prevede că organizațiile care nu au avut sprijin european în ultimii cinci ani, primesc acum un punctaj de 40 de puncte, favorizându-i pe cei care nu au reușit să depună proiecte până la această oră.

Un alt aspect e că fiecare organizație are dreptul să depună un singur proiect pe sesiune, ceea ce iarăși poate însemna o frânare a investițiilor. „Eu am băgat un milion de euro în stație și din 800 de hectare cât are suprafața unui plot, cu banii rămași din milion, după ce am finalizat punerea în funcțiune a stației, mai fac o conductă principală și o antenă-două care să deservească 100-200 de hectare. Dacă în programul următor, OUAI poate să depună un singur proiect, atunci pun întrebarea: cum se gândește rentabilizarea, folosirea acestor bani – eu știu că atunci când ai făcut o investiție trebuie să produci cu ea. Eu am băgat un milion și produc pentru 200 de hectare în loc să ajung să dau pentru 800-1000 de hectare cât are plotul? De aia spun și sper ca în programul următor și în prima sesiune a programului următor să se schimbe regulile acestea din Ghidul actual!”

Pentru Măsura 4.3, în programarea viitoare este prevăzută suma de un miliard de euro. Nevoia stringentă de apă îi face pe fermieri să spere ca sesiunea să fie deschisă fără limită de sumă. „S-a stabilit un termen de depunere de 3-5 luni. Câte proiecte s-au depus? 300-400-500 de proiecte, în condițiile în care sunt eligibile toate să fie și finanțabile, nu să așteptăm, să repartizăm sumele pe șase ani, pentru că repet, am nevoie de apă mâine, că seceta e constantă ca și schimbările climatice. De aceea sper ca în continuare deciziile care se vor lua prin conținutul Ghidului să fie unele cât mai facile, mai ușor de derulat și repet și revin la elementul cheie: cu acordul proprietarilor. Trebuie ca Articolul 30 din Legea 138 să fie modificat”, a mai spus fermierul.

Toate acestea în condițiile în care nu vorbim de o investiție nouă, ci de reabilitarea unei investiții făcute în urmă cu mai mulți ani, iar noua tehnologie va avea un impact pozitiv pentru generațiile care urmează.

Dobrogea se află, conform statisticilor, într-o zonă defavorizată raportându-ne la nivelul precipitațiilor care se cumulează într-un an. Fermierul a făcut propuneri scrise și verbale, în discuții cu oficialii de la minister, ca atunci când se vor emite noile ghiduri pentru Măsura 4.3, Reabilitarea

51

infrastructurii principale de irigații, zona Dobrogea să fie încadrată ca zonă defavorizată. „Scopul este să ni se acorde un punctaj suplimentar, punctaj care să ne permită să accesăm mai facil proiectele pe Măsura 4.3, pentru că aici este polul secetei și aici trebuie investit cel mai mult în irigații”, a conchis Constantin Soare.

Producții și prețuri mici, dar speranțe de revenire a prețurilor pe piața europeană Mihaela Prevenda

Producțiile prevăzute inițial au fost reduse la nivel de UE cu 17 milioane de tone, numai la grâu, de exemplu. „Întotdeauna, trebuie să privim în istorie. Egiptul Antic era cel mai mare furnizor de grâu pentru Imperiul Roman, iar astăzi Egiptul este cel mai mare cumpărător din bazinul Mării Negre, cu aproximativ șase milioane de tone anual. Seceta are impact asupra producției de grâu pe tot bazinul Mării Negre și la nivel de UE. Ca să vă dau niște date concrete: la nivel de UE, prognoza inițială a fost undeva la 135 de milioane de tone de grâu, excluzând Marea Britanie care a ieșit, au coborât în două trepte la 125 și apoi la 121 de milioane, iar recent au dat o nouă prognoză ce ajunge undeva la 117 milioane de tone la nivel de UE”, ne-a explicat Cezar Gheorghe, expert analist pentru comerțul cu cereale în cadrul Clubului Fermierilor Români.

Dar și Rusia are o producție mai mică cu patru milioane de tone decât cea estimată de 80 de milioane de tone, și Ucraina cu trei milioane de tone din potențialul de 26 de milioane. „În regiunea Krasnodar au între 2,7 și 3 tone pe hectar media la grâu, ceea ce nu e deloc mulțumitor, iar trecând la noi în țară, aș putea să vă spun că din 2.125.000 de hectare cultivate în toamnă cu grâu, acum ne lovim de un maxim potențial de recoltare undeva la 6,7 milioane”, a mai spus acesta.

Aproape 1,3 milioane de hectare sunt declarate calamitate în diverse proporții, anul acesta, în România. „Din ceea ce a fost afectat în toamnă, vă pot spune că orzul a pătimit cel mai mult – orzul de furaj avea peste 300.000 de hectare, 50% este calamitat, mai mult de 800.000-900.000 de tone nu vor ieși. Orzoaica, de asemenea, din 120.000 de hectare, la fel, este lovită la jumătate și potențialul este drastic redus la o cifră de doar 280.000 de tone. Rapița, care e o cultură care place tuturor la finalul zilei, pentru că este un cash comodity ce asigură primele venituri într-o fermă după o iarnă lungă, dintr-un potențial de 320.000 de hectare însămânțate în toamnă, am rămas cam cu 270.000 de hectare și vedem un maxim de 650.000-670.000 de tone la nivel național. Pe de altă parte, dacă vorbim de potențialul de prețuri la momentul actual, piața este oarecum în tensiune. În alte zone ale lumii, grâul a cunoscut cote mai bune în ceea ce privește producția, mă refer chiar la

52

Statele Unite ale Americii și Australia, iar presiunea se vede pe burse, pe Chicago și automat extrapolând pe Euronext. Prețul grâului astăzi nu este unul din cele mai fericite tocmai din acest motiv. Dar speranța clară este că-și va reveni pe piața europeană datorită lipsei și a lichidității la momentul actual”, arată Cezar Gheorghe.

Fermierii trebuie să-și gestioneze cumva propriile instabilități financiare

Despăgubirile pentru secetă ar trebui să ajungă în septembrie la fermieri, după cum a anunțat inițial Ministerul Agriculturii, însă e posbil ca, după rectificarea bugetară care a avut loc recent, fermierii să primească banii mai devreme, chiar până la finalul lunii august, conform ultimelor declarații ale ministrului Adrian Oros.  „Ăsta e rolul organizațiilor care reprezintă fermierii, să facă presiunile necesare pentru ca finalizarea procesului ăsta să fie cât mai rapid. În rest, ce putem și ce facem, și ce avem din partea fermierilor ca mandat să facem este să pregătim pentru un viitor în care aceste riscuri se vor manifesta din nou. Orice sumă e binevenită, fermierii conștientizează că posibilitățile reduse ale oricărui guvern trebuie gestionate bine, dar în același timp trebuie anticipate. De aia vorbim acum cu mai multă tărie de ideea de irigații și o să vorbim și de ideea de Fond mutual, pentru că până la urmă fermierii trebuie să-și gestioneze cumva propriile instabilități financiare”, a precizat analistul Clubului Fermierilor Români.

În acest sens, Clubul Fermierilor Români a devenit broker de asigurare.

Există o nesiguranță a fermierului că banii pe care i-a dat pentru asigurare, chiar dacă vin din fonduri europene parțial – 70% și 30% de la fermier – îi va primi când are nevoie. „Fermierii au nevoie de putere mai mare de negociere și de reprezentare pe relația cu firmele de asigurare, dar în același timp am constatat beneficiile acestui consultant – să-l numesc așa – expert în probleme de asigurare, brokerul, în relația cu autoritățile. Am avut discuții cu AFIR, discuții cu Ministerul Agriculturii și am reușit, de pildă, să modificăm în avantajul fermierului măsura 17.1 prin care se subvenționează polița de asigurare. Fermierii identifică niște probleme, brokerul, care e un expert în zona asta de asigurare, le pune către autorități într-o formă care să ducă la schimbări în cadrul metodologic, în cadrul normativ”, a explicat Cezar Gheorghe.

Clubul Fermierilor Români îmbunătățește puterea de negociere și reprezentarea fermierilor în relația cu asiguratorul. Fermierii care apelează la brokerul Clubului primesc, înaintea încheierii poliței, o consultanță gratuită asupra tipului de asigurare pe care-l pot face, consultanță pe perioada concretizării unor riscuri și situații de calamitate sau altfel de situații care conduc la pierderi și au un sprijin în lucrul cu firmele de asigurare. „Îi

53

obișnuim pe fermierii noștri, care sunt niște profesioniști, să lucreze pe o procedură standardizată și să aibă telefonul, firul roșu cu cel căruia să-i solicite sprijin în momentul în care i se întâmplă ceva. Brokerul funcționează din plin acum, iar această măsură desfășurată prin AFIR este extrem de importantă, ne dorim ca ea să aibă continuitate în timp, dar este clar că și aici trebuie să privim limitele: nu va fi subvenționată la nesfârșit polița, iar fermierii înțeleg și trebuie să se obișnuiască. Atât timp cât schimbările climatice generează riscuri, soluția asigurărilor devine obligatorie”, a punctat Cezar Gheorghe.

Un avantaj, brokerul de cereale

Clubul Fermierilor Români a dorit să vină și mai aproape de fermieri prin înființarea unui serviciu specializat de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale. „L-am adus pe Cezar Gheorghe în echipa noastră și lucrăm pe două componente pentru asta. Unu, facem rapoarte privind piața de cereale și situații meteo – piețele, lucruri interesante pentru fermieri, săptămânale sau chiar de două ori pe săptămână, pe care le trimitem membrilor și le trimitem și autorităților, la Guvern, la Președinție, la Ministerul Agriculturii, și, doi, contracte individuale, personalizate, cu fermierii pentru a-i sprijini în vinderea cerealelor sau în valorificarea mai bună a infrastructurii de depozitare pe care o au”, ne-a spus Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. Cezar Gheorghe, coordonatorul serviciului de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale din cadrul Clubului, completează: „Am avut norocul să adun 18 ani de experiență pe piața de agribusiness din România, încă de la începuturile ei, traversând curtea unor firme foarte frumoase, a unor multinaționale, și acum tot bagajul acesta de cunoștințe trebuie pus în slujba fermierilor. Intenția este una simplă și foarte clară: trebuie să armonizăm interesele fermierilor cu cele ale pieței de export și cele ale pieței interne. Misiunea mea este una foarte clară și distinctă: să generez acel potențial de încredere, astfel încât fermierii din Club să știe că sunt foarte bine reprezentați în tot ceea ce înseamnă tranzacția propriu-zisă”.

Valorificare corectă, risc redus

Serviciile tranzacționale asigură în primul rând riscul fermierului. „Oricine poate suna la un telefon și obține un preț sau două, dar vorbim de condițiile contractuale, condițiile de calitate. Dacă mi-e iertată exprimarea, așa-numitele «bombe» puse în contract, pe care nimeni nu le bagă de seamă, interpretabile. Am avut situații în care un punct a făcut diferența”, a explicat Cezar Gheorghe.

54

Clubul, în anumite condiții, poate asigura fermierilor care au spații de stocare, de depozitare, să-și valorifice serviciile proprii.

Intenția serviciului de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale din cadrul Clubului Fermierilor Români este să standardizeze aceste servicii și să le ofere jucătorilor din piață, pentru un potențial crescut de încredere. „Partenerul își dorește încrederea că marfa îi va fi livrată la prețul negociat și la condițiile de calitate negociate în contract, fermierul își dorește încrederea cum că nimeni nu îi aplică penalizări una după alta în serie și că ceea ce a agreat și a scris este cu adevărat acolo”, arată Cezar Gheorghe.

Cu alte cuvinte, brokerul de cereale Clubul Fermierilor Români își dorește să devină un soi de avocat al fermierului în raportul cu traderii. „Clubul nu-și adaugă un comision peste ceea ce noi plătim consultantului. Clubul nu face profit prin fermieri, beneficiază de sprijinul lor financiar, indirect, deoarece se fac asigurări”, a explicat Florian Ciolacu.

Pe lângă aceste servicii, există și cel de „mitigare”, adică de reducere a impactului în caz de lucruri nedorite, cum sunt disputa pe calitate, disputa pe cantitate.

Predictibilitatea, o metodă de securizare în agricultură

Va fi din ce în ce mai important să se lucreze standard în contractare, producere, finalizarea producției, valorificarea ei, pentru că urmează schimbări importante: de la Strategia „De la fermă la furculiță”, la strategia Biodiversității, Pactul verde european sau noua PAC, toate vorbesc de reducerea cantității de pesticide și îngrășăminte, mărirea suprafeței cultivate ecologic, de 25% la nivelul Europei. Toate acestea, plus schimbările climatice, pun o presiune asupra existenței și stabilității unei ferme. „Fermierul trebuie să știe cum să se asigure mai bine pentru riscuri, cum să valorifice mai bine, cum să folosească tehnologii, cum să-și asigure resursele umane. Pe toate le gândim ca să nu ne mai surprindă… viitorul”, punctează directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

„Intenția clară este una de predictibilitate și a ști ce venituri să fie recurente. Vă dau un singur exemplu: cultura de floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic, la care avem bonus consistent, cererea la nivel de UE este una constantă și ridicată, acolo nu există «zimți de fierăstrău», iar oferta mai scârțâie din când în când. Anul ăsta – și am avut informațiile, le-am livrat la timp – din cauza pandemiei, UE a fost distrusă la nivel de HoReCa. Ce utilizare mai are uleiul? Mai există utilizări ale acestui ulei în hrana

55

sugarilor, în acele piureuri la borcănașe și pentru cipsuri. Din această cauză, fermierii din UE au fost surprinși”, a adăugat Cezar Gheorghe.

În Franța, din 674.000 de hectare cu floarea-soarelui, 80% au fost cu floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic. În Ungaria, ca și în România, procentul a fost de 50%-50%, adică foarte multă floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic. „Bonusul, care a ajuns la cote ridicate anul trecut, anul ăsta a plecat de la 35 de dolari per tonă și a ajuns să valoreze foarte puțin astăzi, 5-10 dolari, maximum 15 la cine are interes. Dar pentru că informațiile au existat, au fost fermieri care au venit și mi-au spus: Hai, găsiți-mi să semnăm, iar oamenii ăia sunt foarte fericiți astăzi. Ai informația – știi ce trebuie să faci!”, a arătat în încheiere Cezar Gheorghe.

În concluzie, fermierii informați reușesc să fie profitabili chiar și în perioadele dificile. 

INDUSTRIE ALIMENTARA

România a avut cele mai mici prețuri la carne în Uniunea Europeană și în 2019/ Exporturile de carne în perioada ianuarie – martie 2020, de patru ori mai mici decât importurile 8 August 2020

Cele mai mici preţuri la carne din Uniunea Europeană (UE) în anul 2019 se înregistrau în România, cu 37,3% sub media UE, arată datele publicate marţi de Eurostat, transmite Agerpres.

În ceea ce priveşte România, situaţia din 2019 este identică cu cea înregistrată în anul 2018.

Alte state membre cu preţuri scăzute la carne sunt Polonia (cu 36,7% sub media din UE), Bulgaria (33,8% sub media UE) şi Lituania (29,9% sub media din UE).

56

În contrast, cele mai mari preţuri la carne din UE în 2019 se înregistrau în Austria, cu 45% peste preţul mediu din UE, Luxemburg (41%), Franţa (31%) şi Olanda (27%).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că greutatea animalelor şi păsărilor destinate sacrificării pentru consum a crescut, în 2019, cu 7,8% la ovine şi caprine şi cu 7,5% la păsări, dar s-a diminuat cu 7,5% la porcine, respectiv cu 4,8% la bovine.

De asemenea, în primul trimestru din acest an, România a importat 118.525 de tone de carne şi organe comestibile, în creştere cu 7,4%, faţă de perioada similară din 2019, iar valoarea acestor importuri s-a majorat cu 43%, până la 257,35 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Pe de altă parte, exporturile de carne şi organe comestibile în perioada ianuarie – martie 2020 au fost de 4,2 ori mai mici decât importurile, respectiv de numai 27.691 tone. Valoarea exporturilor de astfel de produse a fost de 53,69 milioane de euro, uşor în scădere faţă de perioada similară din 2019, când s-a cifrat la 54,14 milioane de euro.

Producătorul de pâine La Lorraine: „Exportăm 17% din producţie, în toată Europa“Florentina Niţu 18.08.2020,

Răzvan Boşomoiu, general manager al La Lorraine România: Traficul din magazine a scăzut, valoarea coşului a crescut, dar nu cât să compenseze frecvenţa. A doua schimbare este locul de unde cumpără clientul. Oamenii se duc în magazine mari, pentru a cumpăra mai mult şi a se expune mai puţin. De altfel, încă amână cheltuielile mari şi reduc cumpărăturile cu produse de răsfăţ.

Compania are în prezent 200 de angajaţi, din care 160 sunt angrenaţi în producţie în fabrica din Câmpia Turzii, iar recent a angajat 40 de persoane, pentru că cererea din piaţa externă pentru produse de panificaţie a crescut semnificativ, iar dacă trendul se menţine, reprezentanţii firmei spun că vor face noi angajări.

Răzvan Boşomoiu, general manager al La Lorraine România, unul dintre principalii producători de produse de panificaţie şi patiserie precoapte, spune că în prezent compania pe care o reprezintă exportă 17% din producţie,

57

direct şi indirect, în toată Europa, săptămânal trimiţând două camioane numai cu chifle mici, de 35 g.

„97% din ingredientele pe care le folosim sunt româneşti. Nu importăm materie primă, ci exportăm produs finit. 17% din producţie merge în Luxem-burg, Grecia, Bulgaria, Serbia, Italia, Franţa, ţări cu tradiţie în panificaţie. (...) Acum, suntem în discuţii pentru noi parteneriate de export, dezvoltarea parteneriatelor în Ungaria şi ţările baltice. Indirect vindem în toată Europa“, a afirmat Răzvan Boşomoiu.

Au crescut importurile la lapte brut, România locul 4 în UE De Food Biz Ultima actualizare aug. 16, 2020

România s-a clasat pe locul patru, conform clasamentului țărilor producătoare de lapte din UE. În primele cinci luni ale anului, fermierii români au livrat cu 3% mai puțin decât în perioada similară a lui 2019, fiind a doua cea mai mare scădere dintre statele membre.

Importurile de lapte brut s-a majorat cu aproape 43% în primul semestru al anului în timp ce cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare a fost mai mică cu 0,7% decât în aceeaşi perioadă din anul anterior, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) citate de Agerpres.

“O parte dintre procesatorii mici, în partea de început a pandemiei, au renunțat să mai cumpere o parte din laptele pe care îl colectau în mod normal pentru că nu aveau spații de depozitare. În plus, prețul a fost foarte mic atunci și mulți fermieri au preferat să nu mai ducă laptele la procesare. Acum însă situația s-a mai reglat”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. Articol editat de Alexandra Pașa

INS: Laptele colectat și producția de lactate în luna iunie 2020 meatmilk 18 august 2020 Conform INS, in luna iunie 2020, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile

58

procesatoare a crescut cu 1,5% faţă de luna mai 2020 și cu 4,8% faţă de luna iunie 2019. 

Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 0,7% în perioada 1.I–30.VI.2020 faţă de perioada 1.I–30.VI.2019.

Iunie 2020 comparativ cu mai 2020

În luna iunie 2020 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 1575 tone (+1,5%). Producţia a crescut la brânzeturi cu 702 tone (+7,3%), în luna iunie 2020 comparativ cu luna mai 2020.

Scăderi ale producției s-au înregistrat la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3332 tone (-16,2%), smântână de consum cu 574 tone (-9,8%), lapte de consum cu 2205 tone (-7,4%) și unt cu 47 tone (-5,0%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna iunie 2020 faţă de luna precedentă cu 1163 tone (-10,9%). Iunie 2020 comparativ cu iunie 2019 Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna iunie 2020 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 5030 tone (+4,8%).

Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: unt cu 136 tone (+17,9%), lapte de consum cu 3656 tone (+15,3%) şi brânzeturi cu 1146 tone (+12,5%).

Producţia a scăzut la smântână de consum cu 344 tone (-6,1%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 72 tone (-0,4%). Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna iunie 2020 cu 3454 tone (+57,4%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Perioada 1.I – 30.VI.2020 comparativ cu perioada 1.I – 30.VI.2019

În perioada 1.I – 30.VI.2020 comparativ cu perioada 1.I – 30.VI.2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4073 tone (-0,7%). Producţia de smântână de consum a scăzut cu 109 tone (-0,3%).

Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: unt cu 927 tone (+17,6%), lapte de consum cu 20333 tone (+12,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte

59

bătut şi alte produse lactate similare) cu 3134 tone (+2,8%) și brânzeturi cu 649 tone (+1,3%). Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 21660 tone (+42,8%) în perioada 1.I – 30.VI.2020 faţă de perioada 1.I – 30.VI.2019.

13 milioane de euro pentru abatoare de capacitate micămeatmilk 18 august 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale informează printr-un comunicat că primește în continuare cereri de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică în zona montană.

Fondurile totale la dispoziția fermierilor sunt de aproximativ 13 milioane de euro și sunt acordate prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Cererile se depun exclusiv online pe www.afir.info până la 31 decembrie 2020, ora 16.00 sau până când, prin cererile depuse, se atinge plafonul maxim de 19,4 milioane de euro. Pragul de calitate pentru proiectele care se depun în luna august este de 40 de puncte, stabilite prin cumularea criteriilor de selecție menționate în Ghidul solicitantului (www.afir.info – investitii PNDR – sM 4.2 – Ghidul Solicitantului sM 4.2_2020 – abatoare montane). 

Finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri.

Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăți cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maxiumum 40%. Fondurile nerambursabile acordate pentru o astfel de investiție pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condiţiilor minime de funcţionare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană – vezi Unitățile administrativ teritoriale (UAT) marcate cu abrevierea ANC‐ZM din „Lista UAT din zonele montane” publicată pe site-ul  Agenției.

Capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgenţă, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită

60

mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru bovine. În cazul în care se realizează o investiție pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/  zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru bovine.

Pentru a depune o cerere de finanțare a unei unități de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului și anexele aferente acestuia, publicat la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

AFIR, pentru a veni în întâmpinarea fermierilor și a ușura identificarea cheltuielilor eligibile, a obiectivelor măsurii și a condițiilor care trebuie respectate, pune la dispoziție fermierilor un Ghid sintetic Ghid sintetic concis și lămuritor.

De asemenea, pentru informații suplimentare sau clarificări, personalul AFIR de la nivel central, dar și de la nivel regional, poate oferi solicitanților de fonduri europene informații detaliate, utile la întocmirea corectă a proiectului. Datele noastre de contact (e-mail sau telefon) sunt disponibile pe pagina web a Agenției.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

INS: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul în luna iunie 2020 , meatmilk , 18 august 2020

În luna iunie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 9,1%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 6,3%informeaza INS intr-un comunicat.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 2,9%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%.

În perioada 1.I-30.VI.2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de perioada 1.I-30.VI.2019 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,5%, respectiv cu 0,3%.

61

Iunie 2020 comparativ cu mai 2020

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iunie 2020, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 9,1% datorită creșterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+17,6%) și la vânzările de produse nealimentare (+14,6%).

Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 0,5%. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iunie 2020, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 6,3% datorită creșterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+16,4%), vânzările de produse nealimentare (+8,1%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,8%).

Iunie 2020 comparativ cu iunie 2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iunie 2020, comparativ cu luna iunie 2019 a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,9% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+8,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,6%).

Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 8,8%. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iunie 2020, comparativ cu luna iunie 2019 a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 0,9% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+6,4%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,9%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 10,3%.

Perioada 1.I-30.VI.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.VI.2020, comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2019 a înregistrat o creştere cu 0,5% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7,6%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+0,3%).

62

Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 10,8%. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-30.VI.2020, comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2019, a înregistrat o creştere cu 0,3% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,7%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+0,5%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 9,9%.

INS: În iunie 2020, comerțul en-gros cu alimente a crescut spectaculos, meatmilk , 17 august 2020 Conform ultimului raport tematic emis de INS, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în luna iunie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută cu 9,2%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,7%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 3,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,0%.

În perioada 1.I-30.VI.2020 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-30.VI.2019, atât ca serie brută cât şi ca serie

63

ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,0%, respectiv cu 2,2%.

Iunie 2020 comparativ cu mai 2020

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iunie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 9,2%, datorită creșterii cifrei de afaceri din:

comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+39,5%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+15,8%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+13,7%), comerţul cu ridicata nespecializat (+8,0%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+7,5%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+5,0%) și comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+2,8%).

Comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii a scăzut cu 19,7%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iunie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 7,7%. Iunie 2020 comparativ cu iunie 2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iunie 2020, comparativ cu luna iunie 2019, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 3,0%, datorită creșterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+28,8%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+7,8%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+6,6%), comerţul cu ridicata nespecializat (+5,5%) şi activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+3,2%).

Scăderi au înregistrat comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-17,8%), 3/4 comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-7,1%) și comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-2,1%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iunie 2020, comparativ cu luna iunie 2019, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 1,0%.

64

Perioada 1.I-30.VI.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.VI.2020, comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2019, în termeni nominali, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 4,0%, datorită creșterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+23,9%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+15,4%), comerţului cu ridicata nespecializat (+5,2%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+3,4%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+3,1%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+0,5%).

Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-11,0%) şi comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-3,1%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-30.VI.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2019, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu cu 2,2%.

Maeştrii îngheţatei artizanale. Cine sunt gelatierii care meşteresc preparatul ce ne răcoreşte simţurile 18 august 2020 Borcea Stefan

Sorin şi Crina Răileanu fac cea mai bună îngheţată din Vrancea Soţii Crina şi Sorin Răileanu, din Focşani, s-au specializat cu cei mai buni gelatieri, lucru care le-a adus recent şi recunoaştere internaţională.

65

În Focşani, Crina şi Sorin Răileanu sunt cunoscuţi drept familia care face cea mai bună îngheţată artizanală. De altfel, sunt singurii care fac acest lucru în zona Vrancei, iar numele lor a trecut de mult graniţa judeţului, îngheţata produsă de gelateria pe care o administrează putând fi savurată şi la Bacău, dar şi la Piatra Neamţ. Povestea îngheţatei „marca Răileanu” îşi are începuturile cu două decenii în urmă, când cei doi soţi au decis să-şi facă un rost în viaţă, plecând la muncă în Italia. Sorin ne mărturiseşte că era din copilărie un mâncător de îngheţată, iar Italia, patria mamă a acestui minunat desert, i-a oferit această experienţă deosebită de a cunoaşte mai bine secretele din domeniu.

“În Italia am descoperit gelato, adică îngheţata artizanală. Am urmat nişte studii de pregătire în domeniu, la Academia Casa Optima, în colaborare cu Gamberro Rosso Academy, care au cel mai bine cotaţi specialişti în domeniu. Erau nişte cursuri foarte complexe, pentru că îngheţata înseamnă mai mult decât nişte ingrediente, plecând de la reţete, care trebuie să fie echilibrate. Am fost atât de pasionat de acest domeniu încât am lucrat gratis într-o gelaterie, tocmai în ideea de a căpăta experienţă. Atunci, la momentul acela, era mare lucru să fii acceptat să lucrezi chiar şi fără bani. Între timp, în luna februarie a anului acesta, am făcut şi un master în gelato şi suntem singurii români care am reuşit acest lucru în ultimul timp. Practic, sunt recunoscut internaţional în domeniu, pot participa la concursuri”, ne spune Sorin Răileanu.

„Publicul nu făcea diferenţă între ce ofeream noi şi ce se găsea în magazine“ În urmă cu zece ani, Crina şi Sorin au avut de ales între a deschide o gelaterie în Italia sau să facă acest lucru acasă, la Focşani. Au ales oraşul în care s-au educat şi format şi au realizat o premieră în oraşul de pe Milcov: singura gelaterie care a existat vreodată. O experienţă tristă pentru ei, din care au ieşit întăriţi mai târziu.

“A fost un fiasco total. La vremea respectivă, oamenii din Focşani nu aveau cultura adevăratei îngheţate, ci erau obişnuiţi cu cea industrială. Publicul nu făcea diferenţă între ce ofeream noi şi ce găseau în magazine, ci era important să fie cât mai colorată. Ne spuneau că aşa le cer copiii. O vindeam şi destul de ieftină, pe doi lei, în condiţiile în care în alte oraşe o astfel de îngheţată avea succes şi la preţ dublu. Am fost foarte dezamăgiţi, am

66

renunţat la idee, am vândut utilajele şi ne-am zis că nu o să mai vrem niciodată să facem îngheţată în România”, ne spune Crina despre prima experienţă antreprenorială în acest domeniu. Evident, soţii Răileanu s-au orientat spre alte oportunităţi de afaceri, şi-au deschis şi o pizzerie, apoi o cârciumă, dar pasiunea pentru îngheţata hand-made a învins până la urmă.

“După o pauză de câţiva ani, în 2015, de ziua soţiei mele, şi-a dorit să-i fac un cadou, şi anume să redeschid o gelaterie. I-am spus că îi îndeplinesc dorinţa, cu condiţia să vândă ea îngheţata pe care o făceam. Cu multe eforturi, autorizaţii, condiţii de îndeplinit, birocraţie, am deschis Gelateria Cortina, care se află în perimetru istoric, Piaţa Unirii. Spre surprinderea noastră, publicul a reacţionat de data aceasta bine, e drept cu multă publicitate şi explicaţii despre cum facem noi îngheţata. Îi invitam să guste şi de atunci am reuşit să convingem oamenii că îngheţata pe care o muncim noi este diferită de cea industrială", ne mărturiseşte Sorin Răileanu.

Sorin este maestrul gelatier care zi de zi, cel puţin şase-şapte ore cât şi le petrece în laborator, se străduieşte să asocieze texturile şi ingredientele pentru o îngheţată cu adevărat gustoasă. În portofoliul său se află peste 200 de feluri de îngheţată, dar ne menţionează că cele mai multe sunt reţete proprii şi unele improvizate, în funcţie de inspiraţia de moment. Este cel care îşi alege materia primă naturală, de cea mai bună calitate, achiziţionată în special din Italia. „Principalele ingrediente sunt din Italia, cum sunt fisticul de Bronte şi alunele de pădure din Piemonte, lucrăm cu cacao de Santo Domingo. Doar

67

laptele este din producţie autohtonă. Pentru gust şi culoare folosim fructe proaspete, dar o parte le şi congelăm, cum ar fi fructele de pădure. Sunt anumite sortimente cerute de public cu insistenţă, precum îngheţata de ciocolată, vanilie, mentă, oreo, iar de fiecare dată, aproape zilnic, vin cu ceva nou. Ce este clar, în fiecare zi ofer aceeaşi calitate, de la care nu fac rabat”, mai spune Sorin.

În particular, pentru că aici costurile sunt mai mari, iar cererea este redusă, Sorin este preocupat şi de îngheţata gastronomică, realizată din ingrediente speciale precum gorgonzola, mortadela, somon, bere, şampanie sau vin roşu. De altfel, gelatierul este şi absolvent al unei şcoli de somelieri, cu cunoştinţe şi abilităţi avansate în ceea ce priveşte alegerea celui mai bun vin, în asentiment cu bucatele servite de către client. Pandemia i-a afectat destul de mult afacerea, astfel că în vremea stării de urgenţă soluţia de supravieţuire s-a numit livrarea de îngheţată la domiciliu. Loviturile au venit în cascadă, prin scumpirea materiei prime transportate din Italia, apoi prin creşterea accentuată a euro, însă odată cu vara, situaţia s-a mai „dezgheţat“, iar publicul a revenit cu aceeaşi încredere la gelateria din Piaţa Unirii, pentru a consuma o îngheţată de calitate.

Magazinele de tip discount au ajuns să controleze 20% din comerţul modern după ce vânzările au crescut de două ori mai repede ca piaţa. Pe formatul de discount în România activează trei jucători - Lidl, Penny şi Supeco (format al Carrefour) Cristina Roşca 18.08.2020,

Reţelele de magazine cu profil discount - Lidl, Penny şi Supeco - au ajuns să controleze o cincime din vânzările din comerţul modern după ce businessul acestor jucători a crescut anul trecut, în medie, de două ori mai repede ca piaţa.

Cei trei retaileri au obţinut anul trecut afaceri cumulate de 14,1 mld. lei, cu 22,9% mai mari ca în 2018.

„Pandemia a evidenţiat faptul că ceea ce vor clienţii e să aibă magazinul aproape, să fie uşor de accesat, să aibă parcare şi caută să petreacă mai puţin

68

timp la cumpărături“, spune Frank Wagner, executivul care conduce operaţiunile locale ale Lidl în România.

Magazinele de tip discount au venit mai târziu pe piaţă, dar ele cresc mai rapid ca restul formatelor. Mai mult, pandemia a favorizat acest format de magazine care pune accentul pe preţ.

„Share-ul (cota de piaţă - n.red.) discountului din România este mai mic ca în vest. Dacă urmăm trendul, importanţa discounterilor va creşte local“, spune Daniel Gross, executivul român care conduce reţeaua Penny.

Formatul de discount a ajuns la o cotă de piaţă de peste 20% în ansamblul comerţului modern după cifrele publice aferente anului 2019, câştigând astfel aproape două puncte procentuale faţă de 2018, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor publice.

În totalul comerţului cu dominantă alimentară ponderea e undeva la 12%, conform aceleiaşi surse.

ZF LIVE. Dana Petrea, Vacanţa Culinară: Pandemia a crescut apetitul românilor pentru noi preparate exotice Bogdan Alecu 18.08.2020 Dana Petrea spune că industria HoReCa are nevoie de scenarii pentru a putea planifica în avans activitatea.

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-dana-petrea-vacanta-culinara-pandemia-a-crescut-apetitul-19506189

Restricţiile impuse de pandemie şi numărul mai mare al celor care nu mai pleacă în concediu în afara ţării i-au determinat pe mulţi să încerce noi experienţe gastronomice.

„Am încercat să transformăm criza într-o oportunitate. Nu am pornit de la zero, ci de la ideea de a salva locaţia de evenimente şi de a pivota activitatea spre ce voiam să facem, pe un termen mai lung. Vrem sa aducem într-un singur meniu, 120 de preparate din 60 de destinaţii culinare. În fiecare zi trecem printr-o nouă locaţie de vacanţă, pe malul lacului Mogoşoaia“, a declarat în cadrul emisiunii ZF Live Dana Petrea, fondatoare a restaurantului Vacanţa Culinară.

69

Businessul a pornit de la o locaţie de evenimente, Mogoşoaia Lake View.

Afaceri de la zero. Matei Lucescu a readus la viaţă brandul de bere Griviţa şi pregăteşte un nou proiect de 5 mil. euro, într-o fabrică de la zero, finanţată şi prin fonduri UE 17.08.2020, Alexandra Matei

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-matei-lucescu-a-readus-la-viata-brandul-de-bere-19506423

♦ Matei Lucescu a pus bazele companiei Fabrica Griviţa şi a relansat brandul de bere Griviţa în iunie 2019, iar un an mai târziu berea artizanală produsă în fabrica din Capitală a ajuns în zeci de locaţii HoReCa, dar şi în lanţurile Mega Image şi Auchan 

♦ Tânărul antreprenor pregăteşte un nou proiect de investiţii, de 5 mil. euro, finanţat şi prin fonduri UE, într-o fabrică ridicată de la zero în afara Capitalei.

Matei Lucescu, 26 de ani, a pus bazele unei afaceri cu origini româneşti, prin care a readus la viaţă una dintre cele mai iubite beri ale anilor ‘90. Brandul de bere Griviţa a reapărut pe piaţa din România în iunie 2019, iar fabrica din Bucureşti în care se produce berea artizanală a devenit funcţională după investiţii de un milion de euro în construcţie şi echipamente.

„Când m-am întors din Olanda, de la studii, am lucrat o perioadă într-o multinaţională în telecomunicaţii. După un timp, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Mi-am dorit să lucrez la un proiect în care să simt că atunci când iau o decizie impactul meu şi al fiecărui membru din echipă să fie mult mai important“, spune Matei Lucescu. El povesteşte că deşi atât tatăl – Răzvan – cât şi bunicul – Mircea Lucescu – şi-au dedicat viaţa fotbalului, el a ştiut din facultate că vrea să fie antreprenor. „Partea de antreprenoriat a ve-nit din facultate, unde am avut multe cursuri în acest domeniu“.

70

Procesul prin care a trecut dezvoltarea brandului de bere Griviţa a fost unul destul de lung, povesteşte Matei Lucescu, întrucât a durat trei ani până la livrarea primei sticle de bere. El a luat businessul de la început, a demolat clădirea fostei fabrici de ţigarete Belvedere din Bucureşti, unde astăzi se află fabrica în care este produsă berea Griviţa, un spaţiu care dispune şi de un bar şi de o terasă de aproximativ 400 mp.

Fabrica Griviţa produce în medie patru tipuri de bere artizanală dintre care trei sunt standard, iar unul este realizat după diverse reţete sau prin încercarea unor noi sortimente. Matei Lucescu se implică inclusiv la elaborarea unor reţete având în spate experienţa acumulată la un curs în Anglia. Ultimul cuvânt îl are însă mereu maestrul berar al Fabricii Griviţa, un business care a ajuns la zece angajaţi. 

Capacitatea actuală de producţie a fabricii este de 20.000 de litri de bere lunar, dar ea poate fi extinsă, mai ales că anul 2020 a venit şi cu două contracte în retailul mare, brandul Griviţa fiind prezent în magazine din reţelele Mega Image şi Auchan. Pe perioada stării de urgenţă, când toate locaţiile HoReCa au fost închise, peste 80% dintre vânzări au fost făcute online, un alt segment de readaptare rapidă pentru brandul de bere. 

„După pandemie, am devenit mai puternici, am reuşit să ne dăm seama care sunt punctele noastre slabe. Contextul actual ne-a forţat să schimbăm modul de gândire şi de a face business.“

Orice estimare de vânzări pentru 2020 pentru Fabrica Griviţa este însă greu de realizat, în contextul în care businessul în zona de HoReCa – terase şi restaurante – este într-o dinamică permanentă, iar măsurile luate de autorităţi în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 schimbă de la o zi la alta strategiile firmelor din sector.

Cu toate acestea, ambiţia lui Matei Lucescu este ca până în 2021 brandul de bere artizanală Griviţa să aibă acoperire naţională, iar exportul ar fi un pas mai departe, în condiţiile în care Fabrica Griviţa va începe un nou proiect de investiţii, o fabrică ridicată de la zero în afara Capitalei.

 „Atunci când o firmă din România reuşeşte să iasă la export este o mândrie pentru ţară, nu doar pentru antreprenor. Este un produs care ne reprezintă, indiferent că este vorba de bere, vin maşini sau orice altceva“.

Proiectul noii fabrici este realizat prin fonduri europene, printr-o investiţie de 5 milioane de euro şi urmează să fie finalizat în 2022. Prin prisma acestuia, antreprenorul doreşte să crească atât producţia, cât şi să ofere şi

71

alte variante de ambalaj. În prezent berea Griviţa este îmbuteliată doar în ambalaj de 0,5 litri.

„Noua fabrică va creşte capacitatea de producţie, dar Griviţa va rămâne mereu un brand de bere artizanală“.

Adrian Ariciu preia din octombrie funcţia de CEO al METRO Cash & Carry România, în locul lui Roland Ruffing care va prelua conducerea altor segmente de business din cadrul grupului german Roxana Rosu 18.08.2020,

Reţeaua de magazine Metro Cash & Carry România va avea de la 1 octombrie un nou directorul executiv, Adrian Ariciu preluând atribuţiile deţinute de Roland Ruffing, cel care a ocupat poziţia de CEO în ultimii patru ani.

Roland Ruffing va prelua conducerea altor segmente de business din cadrul grupului.

Adrian Ariciu activează în cadrul grupului german atât la nivel local, cât şi internaţional, de peste 20 de ani.

„Este o responsabilitate uriaşă, mai ales că trebuie să asigurăm evoluţia business-ul în condiţii de maximă siguranţă pentru angajaţi şi clienţi deopotrivă. Este o provocare pe care am acceptat-o cu modestie, având în vedere performanţele extraordinare obţinute în ultimii 4 ani de către organizaţia din România condusă de Roland Ruffing. Cred cu tărie în viziunea orientată spre clienţi a companiei, dar şi în creşterea şi progresul METRO România care pot fi obţinute numai prin intermediul echipei puternice pe care o avem.

De asemenea, sunt încrezător în potenţialul pieţei româneşti şi în succesul modelului de comerţ cu ridicata. Este nevoie de curaj pentru a consolida un model de afaceri cu tradiţie într-un mediu economic modern, însă dacă prioritatea este clientul şi procesele sunt creionate astfel încât să ajute şi să contribuie la succesul afacerilor lor, poţi aspira la titlul de campion al afacerilor independente”, a declarat Adrian Ariciu.

72

Zi de protest pentru industria HoReCa din Romania, cea mai afectata de pandemie! Agrostandard | 18 August, 2020 |

Premiera pentru tara noastra! Industria HoReCa din Romania, cea mai afectata de pandemie, care a redus afacerile cu 70% in sector si a inchis 40% din unitati, protesteaza miercuri 19, august 2020.Activitatea va fi suspendata in aceasta zi pentru a trage un semnal de alarma Guvernantilor care au ramas nepasatori fata de soarta unei intregi industrii in cadere libera din cauza pandemiei. Anuntul a fost facut de organizatia Patronala HORA, autoritatea reprezentativa a industriei ospitalitatii romanesti, care are misiunea de a sustine si de a promova interesele si valorile comune ale membrilor sai, pe plan national si international.

Iata comunicatul integral:

„Avand in vedere faptul ca industria HORECA din Romania se confrunta cu o situatie de criza fara precedent, ne simtim obligati sa luam o pozitie ferma si sa organizam un protest pasnic prin suspendarea activitatii, miercuri 19.08.2020 intre orele 17:00-18:00, actiune la care vom respecta toate prevederile sanitare in vigoare.La protest vor participa atat angajatii cat si partenerii industriei. Recurgem la aceasta solutie deoarece numeroasele apeluri facute de HORA la adresa guvernului au ramas fara raspuns iar responsabilitatea pe care o avem fata de angajatii nostri nu ne poate lasa nepasatori. Locurile de munca din industria ospitalitatii salveaza vieti!

Inainte de criza COVID-19, in industria HORECA activau:

• 40.000 de societati comerciale cu capital 100% romanesc avand o cifra de afaceri de 5 miliarde euro• Aproximativ 400 000 de angajati reprezentand 10% din numarul total al angajatilor care activeaza in sectorul privat (190.000 de angajati direct implicati si aproximativ 210.000angajati ai furnizorilor de produse, materii prime si servicii).

Totodata industria noastra contribuia semnificativ la evolutia unor companii ce dezvolta afaceri in domenii conexe, precum agricultura, furnizorii locali de ingrediente, producatori si distribuitori materie

73

prima in bucatarie, importatori si distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum si sisteme de gestiune, curatenie, transport, logistica, ambalaje.

Urmare a crizei datorata pandemiei si a masurilor restrictive instaurate de autoritati, industria noastra este in prezent cea mai afectata, inregistrand un declin brusc care a dus astazi la scaderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% fata de primele sase luni ale anului trecut si a determinat suspendarea activitatii in cazul a peste 40% dintre operatori.

Toti cei care lucreaza in sau pentru industria HORECA pot participa la protestul de miercuri, 19 august, pentru a trage impreuna un semnal de alarma asupra viitorului celor 400000 ce lucreaza in aceasta industrie.

Miercuri, intre orele 17:00 si 18:00 intrerupem vanzarea si ne pozitionam in fata restaurantelor si a teraselor cu pancarte insotite de mesaje ferme, prin care ne exprimam, pasnic si conform normelor de prevenire a raspandirii COVID-19, nemultumirea fata de masurile adoptate.

Cei care vor sa ia parte la protest, o pot face astfel:

1. Acceseaza link-ul https://we.tl/t-k6jCEE6YkQ, unde se gasesc toate pancartele in format print2. Printeaza pancartele pentru toti membrii echipei3. Opresc actvitatea comerciala incepand cu ora 17:00 si se pozitioneaza in fata restaurantelorsi a teraselor cu pancartele din link-ul de mai sus printate, pana la ora 18:00.

Totodata, recomandam distribuirea acestor pancarte pe toate canalele de comunicare si Social Media, atat ale restaurantelor si teraselor, cat si pe conturile personale, pentru un impact cat mai mare. Afisele se pot printa si pentru a fi afisate la intrarea in restaurant sau terasa.

Potrivit studiului comandat de HORA (impreuna cu organizatiile membre in APT (Alianta Pentru Turism), efectuat pe o perioada de 5 ani, dorim sa atragem atentia asupra faptului ca aportul HORECA la PIB este de aproximativ 5,07%.

In ceea ce priveste activitatea din alte tari europene se poate observa ca industria HORECA poate functiona!

74

In afara Romaniei, toate tarile Comunitatii Europene au redeschis restaurantele (interior si exterior) cu reglementari stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reusind astfel sa mentina un numar mult mai mic de cazuri de imbolnavire fata de Romania.

Consideram ca in tara noastra cresterea numarului de infectii se datoreaza lipsei reglementarilor adecvate si imposibilitatii statului de a asigura respectarea celor existente.

Luand in considerare faptul ca redeschiderea teraselor la 01.06.2020 nu a atras o crestere a numarului de persoane infectate, putem concluziona ca redeschiderea completa a restaurantelor se poate face in siguranta, in unitatile in care se respecta reglementarile.

Asa cum s-a putut observa, cresterea numarului de imbolnaviri a avut loc la doua saptamani de la inceperea vacantelor din zonele turistice.

In lipsa unor reglementari clare, restaurantele au intampinat dificultati iar incapacitatea autoritatii centrale si locale de a urmari respectarea regulilor a dus la suprareglementari si controale abuzive, multe dintre ele fara a avea legatura cusituatia pandemica in care ne aflam.

Consideram ca restrictionarea vanzarii si a consumului in restaurant nu rezolva dificultatile statului in a asigura respectarea legii si ca prin aceste restrictii se aduc doar mari prejudicii sectorului HORECA.

Nu exista argumente pentru blocarea acestui sector iar Guvernul actual poarta responsabilitatea distrugerii sectorului HORECA prin masuri total disproportionate fata de situatia reala, astazi fiind afectati in mod direct de aceste restrictii nejustificate 400.000 de angajati.

Misiunea noastra ramane aceeasi, de a apara interesele industriei de ospitalitate si de a fi un sprijin pentru antreprenorii din domeniu, care in aceasta perioada de confuzie generala, au nevoie de ghidaj si de o comunitate puternica”.

Documentul este semnat de Daniel Mischie, presedinte Organizatia Patronala a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania

75

DIVERSE

Cum arată o masă într-un spital din România Ionuț Fantaziu, aug. 18, 2020

FOTO: turnulsfatului.ro

Jurnaliștii de la Turnul Sfatului au publicat mai multe fotografii cu meniul pe care îl primesc pacienții în secțiile Spitalului Clinic Județean Sibiu.

O viitoare mămică a trimis poze cu micul dejun și cina, atrăgând atenția asupra conținutului „sărac” dat pacientelor din Maternitate. Într-una dintre fotografii se observă o caserolă cu margarină și pate, iar în cealaltă fotografie apare o caserolă cu cinci biscuiți și două triunghiuri de brânză topită.

Reprezentanții spitalului spun că fac eforturi pentru a asigura un meniu cât mai diversificat, dar, din păcate, transmit ei, finanțarea este redusă, iar hrana este condiționată de buget.

Despre meniul fotografiat transmit că poate fi un meniu comun, servit sâmbătă, 15 august, dar menționează că imaginile au fost incomplete.

„În cadrul SCJU Sibiu, serviciul de preparare a hranei este unul externalizat din anul 2003, de prepararea meniurilor ocupându-se o firmă privată. În urmă cu doi ani, în urma licitației organizate, a fost semnat un acord cadru valabil până în iunie 2021. Hrana pacienților este acordată diferențiat în funcție de regimurile alimentare stabilite de dieteticieni si aprobate de medicii nutriționiști.

76

Se fac eforturi pentru a asigura un meniu cât mai diversificat  dar, din păcate,  finanțarea este redusă, iar meniurile sunt condiționate de acest lucru. Subliniem totodată că SCJU Sibiu a făcut demersuri pentru transformarea serviciului de preparare a hranei în serviciu de catering dar, datorită valorii mici a alocației zilnice stabilită prin lege, la licitația organizată nu s-a înscris nimeni.

Prin urmare, soluția aleasă a fost serviciul externalizat de preparare a hranei în cadrul spitalului de către singura firmă care s-a înscris la licitația organizată, existând, așa cum am menționat, un acord cadru valabil până în iunie 2021”, au transmis reprezentanții spitalului, pentru Turnul Sfatului.

ȘOCANT Cină la spitalul din Sibiu: cinci biscuiți și două triunghiuri de brânză topită DE Valentin Mirică | 18.08.2020

Masa de seară la un spital de stat Foto: Turnul Sfatului

Postul Digi 24 prezintă fotografiile meniurilor servite la Spitalul Județean Sibiu, fotografii făcute de o pacientă la maternitate.

În una din imagini este micul dejun, format din margarină și pate, iar în alta este caserola pentru cină, cu cinci biscuiți și două triunghiuri de brânză topită.

„Se fac eforturi pentru a asigura un meniu cât mai diversificat dar, din păcate, finanțarea este redusă, iar meniurile sunt condiționate de acest lucru...

Meniul din imaginile prezentate poate fi un meniu comun, servit sâmbătă 15 august, cu mențiunea că imaginile sunt incomplete.

Acesta a constat în mic dejun: pate, margarină, ceai; prânz: ciorbă de fasole verde, tocăniță de pui cu orez și cină: brânză topită, biscuiți, ceai, brânză de vaci. Pacienții primesc dimineața o jumătate de pâine pentru întreaga zi”, au spus reprezentanții spitalului, citați de Turnul Sfatului.

77

Incendiu devastator la o ferma de pui. 12.000 de pasari moarte 18 august 2020

Ferma din Glodeanu Siliștea, județul Buzău

Pagube uriașe pentru proprietarul unei ferme de pui din localitatea Glodeanu Siliștea, județul Buzău. Un incendiu i-a mistuit o hală întreagă în care creșteau mii de pui.

„Un incendiu violent a cuprins în această dimineață, în jurul orei 06.25, o hală pentru creșterea puilor, în localitatea Glodeanu Siliștea, din județul Buzău, localitate aflată în raionul de intervenție al inspectoratului. Pentru stingerea flăcărilor au intervenit pompierii de la Detașamentul Urziceni, care au acționat cu 2 autospeciale cu apă și spumă, fiind sprijiniți de echipajul SMURD și de doi voluntari ai Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din localitate”, se arată în comunicatul trimis de ISU Ialomița.

În momentul sosirii echipajelor la locul evenimentului, incendiul se manifesta cu degajări mari de fum în interiorul halei. Pompierii au lucrat aproximativ 3 ore pentru lichidarea incendiului.

„Nu a existat pericol de extindere la vecinătăți. Au ars instalația de iluminat, instalația sistemului de adăpare și hrănire a puilor și sistemul de deschidere a ventilației în hală. Din nefericire au murit aproximativ 12.000 de pui de o zi, din cauza intoxicării cu fum”, se arată în același comunicat.  

Pompierii împreună cu personalul de la locul de muncă au salvat aproximativ 24.000 de pui din hala afectată de incendiu. Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un scurt circuit electric la un cablu elcetric defect, neizolat corespunzător sau cu izolația deteriorată.

Crescatori de animale TERORIZATI de atacurile ursilor! Au intrat in gospodarii si le-au omorat animalele 17 august 2020 Atacurile ursilor asupra gospodăriilor continuă! Mai mulți crescători de animale din comuna Telega, județul Prahova, au reclamat faptul că, în ultimele zile, o ursoaică le-a intrat pe proprietate și le-a omorât

78

animalele. Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Județean de Jandarmi (IJJ) Prahova, transmise de Agerpres, zona afectată este monitorizată în prezent, pentru ca aceste incidente să nu se mai repete.

IJJ Prahova mai precizează că ursoaica în cauză are doi pui, iar aparițiile ei pe teritoriul comunei s-au petrecut atât pe timpul zilei, cât și noaptea. Locuitorii din Telega au apelat de patru ori la numărul 112 pentru a semnala atacurile animalului.

Potrivit autorităților, ursoaica a intrat într-o stână și a omorât două oi, iar la ultima sa apariție a luat un porc dintr-o gospodărie. În aceste condiții, jandarmii și reprezentanții fondului de vânătoare au acționat cu efective suplimentare, pentru a îndepărta animalul.

Județul Prahova nu este singurul unde au fost semnalate atacuri ale ursilor în ultimele zile. Potrivit autorităților, în județul Harghita au fost înregistrate cinci astfel de apeluri la sfârșitul săptămânii trecute, semnalând prezența urșilor în localitățile Băile Tușnad și Mihăileni. 

Reprezentanții IJJ Harghita au mai precizat că, de la începutul anului, au fost înregistrate 156 de apeluri pentru a reclama atacurile urșilor pe raza județului Harghita. 

De altfel, după cum AGRO TV informa încă de luna trecută, populațiile de urși de pe teritoriul României au crescut alarmant în ultimii ani. 

“Există un număr foarte mare de urși, populația este mult peste optim, ceea ce înseamnă o mare presiune asupra animalelor domestice. Am avut multe cazuri de pagube în gospodării, și se înregistrează o creștere în acest sens. În toate zonele de deal și de munte există efective de urși. Provoacă pagube în gospodării, livezi și grădini”, avertiza atunci Dragoș Ștefănescu, directorul AJVPS Buzău.

79

Dezastru la Pechea si Liesti, in judetul Galati. Ferme de suine devastate de PPA si de COVID-19.17 august 2020 Judetul Galati, lovit și de Pesta Porcina Africana, și de COVID-19. La două mari ferme din Liești și din Pechea s-au identificat focare de PPA. Din efectivul total de 27.000 de porci, 14.000 au fost deja sacrificați, iar inspectorii Direcției Sanitar Veterinare caută sursele de infectare.

Din anchetele efectuate de autoritatile locale, se pare că dezastrul s-a raspandit de la cerealele depozitate in magaziile fermelor. Campurile cu cereale au fost infestate cu pesta de mistreții din Republica Moldova, care în anumite perioade trec Prutul pe malul românesc. In conditii de seceta, raul este foarte scazut, iar mistretii il traverseaza foarte usor. Situatia este bine cunoscuta in zona, dar nimeni NU a luat masuri de prevenire.

Din fericire, in gospodariile populatiei, pana in momentul de fata, nu s-a depistat nici un caz de Pestă Porcină Africană (PPA).

Prefectul județului Galați, Gabriel Ioan Avrămescu a declarat, pentru presa locala, că s-a urmărit lanțul alimentar de comercializare a produselor finite, acestea fiind retrase înainte de a fi puse la vânzare.

In acest context, tot la Pechea, s-a declansat si un mare focar de infectare cu noul coronavirus, identificat nu cu mult timp in urma conform Centrului Medico-Social Pechea, unitate aflată sub autoritatea Primăriei Galați.

21 de persoane din  cele 83 internate aici au fost confirmate pozitiv cu COVID-19. După primele investigații se pare că un angajat al fermei de crestere a suinelor ar fi cel care a adus boala in zona. Situația este complicate, pentru că muncitorul respectiv făcea naveta la Galați, iar riscul contaminării masive este unul ridicat. S-a luat decizia ca, pentru 14 zile, toti angajatii fermei de la Pechea sa intre in carantina. Este VITAL, pentru sanatatea dumneavoastra si pentru a va pastra locurile de munca, CA SA RESPECTATI CU STRICTETE REGULILE SANITARE DE BAZA- SPALATUL MAININILOR, PURTATREA MASTII SI, pe cat posibil, LIMITAREA ORICARUI CONTACT FIZIC atat la SERVICIU, cat si in MIJLOACELE DE TRANSPORT PUBLIC.

GLOBAL

AFACERE DE 610 MILIOANE DE DOLARI Diageo preia Aviation Gin şi Davos Brands Alina Vasiescu Ziarul BURSA #Internaţional / 18 august Volumul vânzărilor Aviation American Gin a crescut cu peste 100% în 2019

80

Diageo Plc, cel mai mare producător mondial de băuturi spirtoase, atrage în portofoliul său Aviation American Gin - brand al cărui coproprietar este actorul canadian Ryan Reynolds - prin preluarea Aviation Gin LLC şi Davos Brands LLC pe o sumă de până la 610 milioane de dolari, anunţă Reuters.

Afacerea presupune o plată iniţială de 335 de milioane de dolari şi o plată potenţială ulterioară de până la 275 de milioane de dolari în funcţie de performanţele brandului Aviation American Gin în următorul deceniu, conform Market Watch. Plata va fi făcută prin lichidităţile existente, iar tranzacţia este aşteptată să se finalizeze înainte de finele lui 2020.

Conform acordului dintre părţi, compania britanică Diageo va prelua şi alte mărci din portofoliul Davos Brands, inclusiv Astral Tequila, Sombra Mezcal şi TYKU Sake, iar Ryan Reynolds îşi va păstra participaţia la Aviation American Gin.

Afacerea vine la numai două săptămâni după ce producătorul mărcii de whisky Johnnie Walker şi al vodkăi Smirnoff a raportat un profit anual redus aproape la jumătate, din cauza închiderilor la scară largă a pub-urilor şi restaurantelor, a anulării evenimentelor sportive şi prăbuşirii vânzărilor în unităţile duty free, pe fondul pandemiei de coronavirus.

Diageo a mai achiziţionat branduri deţinute de celebrităţi de la Hollywood, aşa cum este actorul Ryan Reynolds. În 2017, compania a plătit un miliard de dolari pentru preluarea brandului super premium de tequila Casamigos, al cărui cofondator a fost actorul George Clooney.

Preluarea Aviation American Gin vine într-un moment în care consumul de gin a crescut în Statele Unite. Potrivit Consiliului Spirtoaselor Distilate, producătorii de profil au vândut circa 10 milioane de cutii de 9 litri (fiecare) de gin în SUA, în 2019, generând venituri de 918 milioane de dolari, cu 3% mai mult decât în 2018.

81

Volumul de vânzări Aviation American Gin a crescut cu peste 100% în 2019, contribuind cu 40% la avansul segmentului de gin super premium din Statele Unite, conform anunţului Diageo. Aviation American se va alătura portofoliului de gin al Diageo, care include mărcile Tanqueray şi Gordon's.

În urma anunţului tranzacţiei, acţiunile Diageo au urcat cu 1,4% la Bursa din Londra, la ora locală 16.07, atingând 2.639 pence. De la începutu anului, însă, titlurile companiei britanice au pierdut aproape 18%.

Vânzările nete ale Diageo au scăzut cu 8,7% în anul financiar 2020, încheiat în 4 august, la 11,75 miliarde de lire sterline, în timp ce analiştii anticipau 11,86 miliarde de lire.

UNIUNEA EUROPEANA

....................................................................

SPANIA

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE: 16 MUNCITORI ROMÂNI INFECTAȚI CU COVID-19 LA O FERMĂ DIN SPANIA! Agroinfo 18 august 2020

COMUNICAT. Ambasada României la Madrid a fost notificată cu privire la testarea pozitivă pentru infecţia cu COVID-19 a 16 cetăţeni români care lucrează la o fermă din localitatea Madrigal de las Altas Torres, provincia Avila, Comunitatea autonomă Castilla y Leon, Spania, şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru a obţine informaţii suplimentare referitoare la identitatea şi starea de sănătate a persoanelor afectate.

Conform unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe, un reprezentant al Ambasadei României la Madrid s-a deplasat, în cursul zilei de luni, la această fermă pentru a discuta cu angajatorul, autorităţile locale, precum şi cu cetăţenii români.

Potrivit informaţiilor obţinute de către ambasadă de la reprezentantul fermei, 16 cetăţeni români au fost depistaţi pozitiv cu COVID-19, aceştia aflându-se, în prezent, în autoizolare în locuinţe puse la dispoziţie de angajator. Starea de sănătate a persoanelor infectate este bună, acestea fiind asimptomatice sau prezentând simptome uşoare.

Alţi 24 de cetăţeni români, contacţi direcţi ai persoanelor infectate, au fost plasaţi în autoizolare. Compania va acoperi drepturile salariale pe perioada

82

autoizolării. Totodată, compania oferă persoanelor infectate şi celor aflate în autoizolare sprijinul necesar în vederea achiziţionării alimentelor şi altor produse de bază bisăptămânal, existând un serviciu de furnizare de astfel de produse.

"Reprezentanţii fermei au menţionat faptul că se efectuează testări săptămânale aleatorii în rândul lucrătorilor, iar activitatea va continua cu respectarea condiţiilor sanitare. De asemenea, ferma dispune de un centru medical intern care oferă asistenţă medicală angajaţilor. Din contactul cu autorităţile locale, a reieşit că focarul se află în atenţia Direcţiei teritoriale sanitare Avila, care monitorizează evoluţia epidemiologică din cadrul fermei", menţionează MAE.

Ambasada României la Madrid continuă dialogul cu autorităţile spaniole şi menţine contactul cu angajatorul şi cetăţenii români, fiind pregătită să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor legale şi cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autorităţile locale în contextul pandemiei de COVID-19.

MAE reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Madrid: 0034 642.525.590; 0034 642.525.490; 0034917344004, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center în regim de urgenţă, sau la numărul de telefon de urgenţă al ambasadei: 0034 669.362.202. Surse: MAE, Agerpres

DUBAI

Revoluţie agricolă în mijlocul deşertului. Metodele revoluționare la care recurg țările arabe pentru a-și produce propria hrană InCont.ro, 18 august 2020

Al-Badia, o fermă ultramodernă ridicată în mijlocul deşertului, demonstrează voinţa Dubaiului de a demara propria sa "revoluţie agricolă", în ideea de a-şi reduce puternica dependenţă de importurile de alimente.

Fermă legumicolă, Al-Badia produce diferite legume pe verticală cu tehnici care merg de la controlul precis al luminii şi irigaţiei, semnalând că reciclează 90% din apa utilizată.

"Este o revoluţie agricolă în mijlocul deşertului", a declarat directorul fermei Bassel Jamal. "Aducem fiecărei plante cantitatea de lumină, umiditate, căldură şi apă de care are nevoie. Ca şi cum ar fi un client al unui hotel de cinci stele", a precizat Bassel Jamal, potrivit Agerpres.

83

Pandemia de coronavirus a scos în evidenţă importanţa conceptului de securitate alimentară, după ce au crescut riscurile de aprovizionare cu produse perisabile la scară mondială.

Sistem de irigatii in Dubai

Dubaiul şi Emiratele Arabe Unite în general au puţine resurse de apă, terenuri arabile şi un mediu deşertic ostil agriculturii. Problema securităţii alimentare nu se punea în urmă cu câteva decenii când Dubaiul şi emiratele vecine erau locuite doar de câţiva beduini care îşi satisfăceau nevoile alimentare cu ajutorul curmalelor şi laptelui de dromader.

Însă bogăţia declanşată de petrol începând din anii 1970 a atras milioane de expaţi. În prezent Dubaiul numără peste 3,3 milioane de locuitori de 200 de naţionalităţi, iar necesităţile alimentare au crescut şi s-au diversificat, scrie AFP.

La fel ca şi celelalte şase state membre ale federaţiei Emiratelor Arabe Unite, Dubaiul importă 90% din necesităţile sale alimentare, potrivit datelor statistice oficiale. Alimentele, în special produsele proaspete, ajung din lumea întreagă pe calea aerului, iar pe pieţele din Dubai nu lipseşte nimic comparativ cu cele din marile capitale occidentale. Însă într-o regiune instabilă, care se află vis a vis de Iran, conceptul de autosuficienţă alimentară a devenit un obiectiv cheie pe termen lung.

În urmă cu peste zece ani, Emiratele Arabe Unite au început să cumpere sau să închirieze terenuri agricole în străinătate, în principal în Estul Africii, în ideea de a-şi garanta aprovizionarea cu alimente chiar şi în perioade de criză. Însă instabilitatea politică din Africa au determinat emiratele să se

84

reorienteze spre Australia şi Europa de Est şi să adopte şi alte strategii, în special constiturea de stocuri de alimente şi recursul la o agricultură de cea mai înaltă tehnologie.

Pentru Bassel Jamal, modelul de fermă pe care îl conduce, unde totul este controlat de calculatoare, este o "alegere pentru viitor". "Nu mai vrem să depindem de importuri. Vrem să producem local, pe întreaga perioadă a anului, fără să fim preocupaţi de schimbările climatice, pluviometrie sau secetă", a daăugat Bassel Jamal.

După modelul Al-Badia, numeroase ferme moderne încep să apară în Dubai şi în emiratele vecine. Astfel Abdellatif al-Banna este un alt fermier indepedent care cultivă ananas în patru sere unde totul este controlat cu atenţie, iar producţia este vândută via o platformă internet. Piscicultura se dezvoltă şi ea graţie unei ferme de somoni la Dubai, a cărei calitate a produselor este apreciată în emirat. În ceea ce priveşte creşterea animalelor, Dubaiul numără mai multe ferme de vaci care alimentează fabricile locale de lactate.

Toate aceste unităţi agricole, care deseori sunt fructul investiţiilor private, sunt încurajate de guvernul emiratului, subliniază Omar Bouchehab, care prezidează comitetul de securitate alimentară din Dubai. Acesta a adăugat că autorităţile au lansat un plan destinat creşterii cu 15% a producţiei agricole în 2021.

La începutul crizei sanitare, Dubaiul nu a înregistrat probleme în aprovizionare cu produse proaspete, în pofida dependenţei sale mari de importuri. Graţie companiei Emirates, care a scos scaunele de pasageri din unele avioane pentru a le folosi la transportul de marfă, Dubaiul a putut chiar să reexporte diferite produse alimentare către emiratele vecine.

SANATATE si GASTRONOMIE

MINISTRUL SPORTURILOR "Elevii vor face o oră în plus de educaţie fizică" J.P. Miscellanea / 18 august

Ministrul Tineretului şi Sporturilor, Ionuţ Stroe, a anunţat marţi, la Galaţi, că elevii vor face o oră în plus de educaţie fizică. Stroe a spus că unele ore de sport se vor desfăşura online din cauza epidemiei, conform Hotnews.

Aceasta se va desfăşura în condiţiile speciale impuse de epidemia de Covid 19. Tot din cauza virusului Sars Cov 2, mai multe ore de sport se vor desfăşura online.

85

"Deja am gândit acest lucru împreună cu Ministerul Educaţiei. Vom avea o oră în plus, această oră va fi adaptată condiţiilor în care ne desfăşurăm viaţa până vom avea o soluţie medicală. Am realizat un parteneriat cu Comitetul Olimpic Român şi cu Ministerul Educaţiei prin care toţi profesorii de sport din România vor avea soluţii digitale, apropos de ore de sport on-line, exerciţii care evită contactul, aglomerarea terenurilor de sport", a declarat Ionuţ Stroe.

Ministrul Tineretului şi Sporturilor, Ionuţ Stroe, a mers la Galaţi pentru a vizita o bază sportivă de tradiţie care în prezent este abandonată. Aceasta se află în proprietatea ministerului, iar ministrul Stroe a propus ca baza să fie trecută în proprietatea Consiliului Judeţean Galaţi pentru a fi reabilitată.

DOSAR

Oficial: Salariul minim, corelat cu „coşul minim pentru un trai decent”. Un singur adult are nevoie de 2.600 lei pe lună 18 august 2020, 08:16 de Afrodita Cicovschi

Oficial: Salariul minim, corelat cu „coşul minim pentru un trai decent”. Un singur adult are nevoie de 2.600 lei pe lună Legea nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar a intrat în vigoare în 17 august, după ce a fost publicată în Monitorul Oficial în 14 august.

Astfel, din 2021, salariul minim se va calcula, în principal, în baza coşului minim de consum pentru un trai decent. Legea prevede corelarea salariului minim cu coşul minim pentru un trai decent, iar valoarea sa va fi calculată anual, potrivit legii, de Institutul Naţional de Statistică. Această corelare nu presupune obligativitate pentru Guvern, însă coşul minim de consum va fi un indicator important în stabilirea şi fundamentarea salariului minim. Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii, calculat pentru luna Septembrie 2019 este de 6954 lei pe lună.

Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 5708 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 4262 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 2621 lei pe lună.

Sursa: FES ANEXĂ (Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000, publicată în Monitorul Oficial)

86

COŞUL MINIM DE CONSUM PENTRU UN TRAI DECENT

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

* * *

Botez pentru un pui de zimbru din codrii de la poalele Ceahlăului. Cine este naşul şi ce nume a fost ales 18 august 2020, de Dan Sofronia

Botez pentru un pui de zimbru din codrii de la poalele Ceahlăului. Cine este naşul şi ce nume a fost ales Piul de zimbru a venit pe lume în luna iunie 2020. FOTO: PNVN

98

A VIII-a ediţie a concursului organizat de Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ pentru botezarea unui pui de zimbru a fost câştigată de un maramureşean.

„Măria sa, puiul pădurii!“

Cum şi-au apărat zimbrii puiul de intruşii ... Pregătiri pentru noi eliberări de zimbri. Ce obiectiv poate fi atins î... Roborn este numele pe care îl va purta de acum încolo un mascul de zimbru venit pe lume în luna iunie 2020 în Parcul Natural Vânători Neamţ (PNVN), areal în care se desfăşoară un ambiţios proiect de punere în libertate a legendarului mamifer. A fost a VIII-a ediţie a întrecerii devenită deja tradiţie în zonă, dar la care participă elevi şi diverse persoane din toată ţara - pentru că nu-i puţin lucru să devii naşul de botez al unui astfel de exemplar. Anul acesta, echipa de la Administraţia PNVN a decis ca numele pomenit să fie câştigătorul, el fiind propus de Vasile Babota, din localitatea Rona de Sus, judeţul Maramureş, la întrecere participând circa 200 de persoane. De la debutul ineditei competiţii, care-i intitulată „Se caută un nume pentru un zimbru“, principala regulă stabilită de organizatori este ca numele să înceapă cu particula Ro, indicativul ţării noastre.

„Mai bine de 200 de iubitori ai naturii ne-au trimis propuneri privind numele ce s-ar potrivi puiuţului fătat în acest an. Tuturor le suntem recunoscători pentru timpul acordat şi pentru fantezia de care au dat dovadă! Cum puiuţul nu putea avea decât un nume, alegerea noastră s-a dovedit una dificilă. Până la urmă ne-am hotărât asupra numelui Roborn, propus şi justificat de domnul Vasile Babota din Rona de Sus, Maramureş“, a declarat Elena Curea, unul din membrii Administraţiei Parcului Vânători.

Aceasta a mai afirmat că este mai puţin important că premiul va ajunge de această dată în Maramureş, pentru organizatori toţi participanţii fiind câştigători care merită felicitaţi! Iată şi cum şi-a argumentat numele ales maramureşeanul: „Este un nume ro-european. Părinţii acestei minunate creaturi sunt europeni (de fapt, aduşi din afară). Datorită lor avem acest puiuţ născut în RO, a cărui neam, sper, să ajungă într-o zi şi în Maramureş unde zimbrii au dispărut în secolul XIX. Personal am să-i fac publicitate pe reţelele de socializare să atragă turişti chiar din afara ţării“. Vasile Babota face referire la faptul că la Vânători Neamţ, în cadrul proiectului de eliberare în mediul natural, periodic, sunt aduse exemplare din diverse ţări străine, pentru a se evita cosangvinizarea. Rovidenia a fost numele ales anul trecut

Competiţia menţionată a început în anul 2013, de atunci fiind botezaţi până în prezent 12 viţei de zimbru: şapte masculi - Românaşul, Rovin, Robur, Romaşcan, Ronică Rovan şi Roborn, plus cinci femele - Rozana, Rolline, Romi, Roltea şi Rovidenia. La ediţia de anul trecut, puiul şi-a găsit drept

99

„naş“ un oficial de peste Prut. Micuţei femele i s-a spus Rovidenia, numele fiind propus de către Ruslan Vascan, primarul comunei Vatici, din raionul Orhei, Republica Moldova, la întrecere fiind atunci 170 de persoane. Edilul a participat, pe 17 august 2019, la Ziua Zimbrului, pentru a-şi ridica premiul, iar în momentul când a fost invitat să spună povestea din spatele numelui, a demonstrat că a meritat pe deplin să câştige concursul. A impresionat prin cunoştinţele sale despre zona Neamţului, despre care aflase încă de copil din scrierile autorilor români. A mărturisit că i-a plăcut mai ales Creangă şi că a reuşit să identifice locuri descrise de acesta, precum Boboieşti, Condreni, Vânători, Ghindăoani.

Pânâ acum, la Parcul Vînători Neamţ au fost botezaţi 12 pui de zimbru FOTO: PNVN

„Rovidenia! Pentru că alături se află Schitul Vovidenia, iar zimbrii Neamţului parcă ar sta de strajă acestui sfânt locaş din Poiana Liniştii (aşa i se mai spune zonei unde-i aşezământul de cult, tot aici fiind şi casa memorială a mitropolitului Visarion Puiu, care a fost pusă şi la dispoziţia lui Sadoveanu, pentru a crea - n.r.)“, şi-a motivat propunerea de nume primarul basarabean, care a urmat cursurile Liceul Silvic Câmpulung Moldovenesc. La Parcul Natural Vânători Neamţ se derulează un proiect de eliberare a mamiferelor în mediul natural.

Iar pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în premieră pentru România, primul grup de cinci exemplare - trei masculi şi două femele - pleca în sălbăticie, în codrii Neamţului. Iniţiativa are circa 15 ani, fiind făcute studii de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti şi Societatea Zoologică Regală din Londra. Dacă la început se vorbea de un �nucleu liber de 20-22 de animale, în 2020 numărul zimbrilor eliberaţi este de 48. Zimbrii şi-au mărit arealul la zeci de mii de hectare, ajungând până aproape de poalele muntelui Ceahlău. Pentru a se evita cosangvinizarea şi efectele ce decurg din aceasta, repopularea în păduri s-a făcut cu animale aduse din Anglia, Irlanda, Scoţia, Elveţia şi din alte zone ale României.

* * *

100

ROMEPS: Despre GREEN DEAL - Provocări, riscuri, aşteptări C.P. Comunicate de presă / 18 august La finalul anului 2019, Comisia Europeană a propus implementarea proiectului Green Deal, un proiect al cărui scop principal este de a reduce emisiile de carbon în spaţiul European, la un nivel care să nu depăşească valorile ce pot fi absorbite în mod natural de mediul înconjurător. Acest proiect, a cărui termen de implementare este 2050, vizează transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic.

"Acest proces de transformare a economiei Uniunii Europene în vederea unui viitor sustenabil trebuie să se realizeze treptat, prin acţiuni concrete din partea tuturor sectoarelor economiei, în special al producţiei de energie, transporturilor, construcţiilor etc. De asemenea, trebuie să ne asumăm cu maturitate un echilibru sănătos între temele de mediu şi restricţiile aduse economiei, pentru a evita astfel abordările de tip extremist. Industria, de toate tipurile de altfel, trebuie ascultată, iar deciziile vor trebui luate şi asumate în consens cu analizele industriale. Iar acest lucru este necesar pentru a se evita o "notă de plată" pe care o vom achita cu toţii: consumatori şi companii. Lucrurile trebuie să se întâmple cursiv, iar deciziile trebuie realizate treptat, astfel încât implementarea Green Deal, cel puţin la nivelul eficienţei energetice a clădirilor, să fie sinergică cu proiectul în ansamblul său şi să contribuie activ la reducerea emisiilor de carbon." (Şerban Căzănişteanu - Preşedinte ROMEPS)

"Europa are un stoc mare de clădiri vechi şi doar 1% dintre acestea sunt renovate în fiecare an. Acest lucru arată clar că, la nivel European, avem o cantitate uriaşă de energie care se pierde în încălzirea şi răcirea locuinţelor, a clădirilor. Iar această risipă poate fi uşor oprită prin transformarea imobilelor nesustenabile în unele eficiente din punct de vedere energetic. ROMEPS reuneşte cei mai mari producători de polistiren expandat, un material cunoscut ca fiind, probabil, cel mai bun material de termoizolare. Polistirenul expandat, în afara faptului că este uşor de pus în operă, calitate oferită şi dată de compoziţia sa din care 98% este aer, reprezintă o resursă extrem de eficientă şi reciclabilă. De asemenea, ROMEPS este membru în EUMEPS, Asociaţia care reprezintă întreaga industrie europeană a producătorilor de polistiren expandat şi nu numai, iar acest lucru ne motivează să susţinem cu toate resursele pe care le avem la dispoziţie angajamentul asumat de aceştia, ca până în 2025 să se recicleze 46% din deşeurile de polistiren expandat." (Mihail Cătălin Ştefan - Director Executiv ROMEPS)

101

România are un grad scăzut de locuinţe reabilitate termic, însă se derulează mai multe programe menite să ajusteze această deficienţă. Joi, 30 iulie, Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, Ion Ştefan, a aprobat transferul a 70 de milioane de lei pentru lucrări de reabilitare termică, în vederea creşterii performanţei energetice a blocurilor de locuinţe pentru alte 13 unităţi administrativ - territorial, în contextual în care, de la începutul anului, atât Municipiul Bucureşti, cât şi alte judeţe din ţară au beneficiat de finanţări pentru susţinerea programelor de acest tip. De asemenea, prin intermediul a două programe operaţionale din domeniul energiei - Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD) şi Programul Operaţional Tranziţie Justă, aprobate pentru 2021-2027, România va beneficia de circa 10 miliarde euro pentru a realiza tranziţia spre o economie verde. Cele două programe sunt în acord cu strategia Comisiei Europene privind Pactul Ecologic European (PEE).

Însă, pentru implementarea conceptului Green Deal şi pentru un grad de absorbţie cât mai mare a surselor de finanţare în domeniul reabilitărilor termice, este necesar ca autorităţile locale să valorifice toate oportunităţile, să aibă o abordare proactivă şi dinamică, care să integreze atât angajamentele faţă de mediul înconjurător, cât şi aşteptările comunitare.

* * *

INS: Peste 12 milioane de metri cubi de lemn s-au vândut într-un singur an în România J.P. Materii Prime / 18 august

Peste 12 milioane de metri cubi de masă lemnoasă au fost vânduţi anul trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Valoarea totală a lemnului vândut a fost de 2,203 miliarde de lei, conform Agerpres.

Din volumul de masă lemnoasă vândută, 69,6% a fost masă lemnoasă "pe picior" , 30% masă lemnoasă "fasonată" (prelucrată) şi numai 0,4% cherestea şi alte semifabricate. Cantităţile vândute au înregistrat, faţă de anul 2018, creşteri la masa lemnoasă pe picior cu 6,1% şi la total masă lemnoasă cu 0,9%.Volumul de masă lemnoasă pe picior vândută a fost în 2019 de 8,404 milioane mc, iar cel de masă lemnoasă fasonată de 3,623 milioane mc. Preţul mediu al masei lemnoase pe picior vândute a fost de 168,7 lei/mc şi cel de masă lemnoasă fasonată de 210,6 lei/mc.De asemenea, anul trecut au fost vânduţi 8,948 milioane puieţi forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice, în valoare de 9,622 milioane lei.

* * *

102

Nu mai urcaţi cu maşinile şi ATV-urile în Parcul Natural Apuseni! Jandarmii au dat amenzi Mădălina Sim

Potecile şi traseele montane nu sunt piste pentru ATV-uri, motociclete sau maşini. Jandarmeria Bihor cere ajutorul turiştilor pentru a-i prinde pe cei care intră cu autovehiculele în zonele protejate din Parcul Natural Apuseni.

Fenomen răspândit

Autorităţile au observat un fenomen în mediul online, unde, spun ei, s-au format mai multe grupuri pe reţelele de socializare în care sunt distribuite hărţi cu trasee montane denumite "libere", adică locuri pe unde nu patrulează oamenii legii. "Există o categorie de «iubitori ai muntelui» care confundă potecile şi traseele montane cu piste de încercare pentru diferite autovehicule", se arată într-un comunicat transmis, marţi, de Jandarmeria Bihor.

Unii drumeţi le-au povestit jandarmilor că fenomenul este însă mult mai amplu, şi că aventurierii fac mult zgomot, iar cei care parcurg traseele pe picioare trebuie să se ferească din calea autovehiculelor. 

Amenzi mari

Potrivit OUG 195/2005 privind protecţia mediului, "pe suprafaţa ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili în scopul practicării de sporturi, cu excepţia drumurilor permise accesului public". Cei care încalcă prevederea pot primi amenzi

103

între 6.500 şi 7.000 de lei (persoane fizice) şi între 25.000 şi 30.000 de lei (persoane juridice). 

De altfel, în ultima săptămână autorităţile au identificat şi amendat patru persoane care au intrat cu autovehiculele pe pajiştile din Parcul Natural Apuseni.

"Deşi patrulăm permanent alături de rangerii Parcului Natural Apuseni, este imposibil să acoperim întreaga zonă, de aceea avem nevoie şi de sprijinul turiştilor care să ne semnaleze astfel de activităţi", mai transmit jandarmii prin comunicat. 

Cei care observă autovehicule în zone interzise pot suna la numărul de urgenţă 112 dar şi la Parcul Natural Apuseni -  0372.702.242.

* * *

368 de tone de îngrăşăminte chimice cu azotat de amoniu, depozitate ilegal, confiscate de poliţişti, în vestul țării Sabina Roman,18 august 2020

Poliţişti de la Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Caraş-Severin, cu sprijinul unui comisar din cadrul Gărzii de Mediu Caraş-Severin au facut un control în depozitul unei societăţi comerciale din Oraviţa, ce are ca obiect de activitate domeniul agricol, unde au găsit peste 200 de tone de îngrăşământ chimic compus din azotat de amoniu şi 152 de tone de îngrăşământ chimic compus din azot, fosfor, potasiu şi sulf, toate depozitate necorespunzător.

Potrivit Inspectoratului de Poliţie al judeţului Caraş – Severin, în urma verificărilor efectuate, poliţiştii au descoperit 216 tone de îngrăşământ chimic, compus din azotat de amoniu şi calciu, ambalate în saci de 600 kg, fiecare şi 152 de tone de îngrăşământ chimic compus din azot, fosfor, potasiu şi sulf, ambalate în saci de 1000 kg fiecare, depozitate necorespunzător în aer liber, în condiţii neconforme cu normele legale în

104

vigoare. De asemenea, la aceeaşi societate comercială a fost găsit un recipient de plastic, de 5 litri, care conţinea un produs fungicid, devenit deşeu, cu termenul de valabilitate expirat.

Poliţiştii au constatat că aceste substanţe erau depozitate într-un spaţiu deschis, neacoperit, neîngrădit şi neasigurat, fiind neconform cu normele legale în vigoare. Întreaga cantitate de produse chimice a fost confiscată, până la finalizarea cercetărilor.

În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice, numai ambalate în locuri protejate şi neluarea măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor periculoase care au devenit deşeuri, iar poliţiştii continuă cercetările.

Azotatul de amoniu este o substanţă chimică obţinută din amoniac şi acid azotic, solidă, cristalină, foarte solubilă în apă. Este utilizat în special în agricultură, sub formă de îngrăşământ granulat, folosit pentru fertilizarea în câmp deschis, a culturilor agricole. sursa – news.ro

* * *

România are la dispoziție 235 mil. euro de la UE pentru dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor. Cum pot fi accesați banii de către autoritățile locale InCont.ro, 18 august 2020

Primarii ar trebui să se asocieze local pentru a primi banii europeni în vederea dezvoltării reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale, iar proiectele să deservească cel puţin 1.000 de gospodării, potrivit Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

"O nouă premieră propusă de Ministerul Fondurilor Europene: pentru a primi banii europeni, primarii sunt încurajaţi să se asocieze local ca proiectele să deservească minim 1.000 de gospodării, iar implementarea să se finalizeze înainte de decembrie 2023", se menţionează într-un comunicat al ministerului.

Potrivit sursei citate, Ministerul Fondurilor Europene a lansat la data asumată, 17 august, apelul de proiecte intitulat 'Dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în vederea creşterii nivelului de flexibilitate, siguranţă, eficienţă în operare, precum şi de integrare a activităţilor de transport, distribuţie şi consum final', în valoare de 235 milioane de euro.

"În prezent doar aproximativ 30% din gospodării sunt conectate la reţeaua de gaze, scopul asumat de Guvernul României fiind ca peste 80% din casele

105

românilor să beneficieze de acest confort considerat normal în ziua de astăzi. Trebuie să recuperăm anii pierduţi până acum! State precum Ungaria sau Polonia au început încă din 2014 acest parcurs cu ajutorul finanţărilor europene. Lansarea la data asumată a ghidului în urma unui complex proces de negociere cu Comisia Europeană început în decembrie 2019, reprezintă deja al doilea pas întreprins de echipa Ministerului Fondurilor Europene", a explicat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

Acesta a subliniat că primul pas a fost adoptarea de către Guvernul României a Ordonanţei 128 din 31 iulie care prevede ca valoarea Programului naţional de racordare a populaţiei şi clienţilor noncasnici la sistemul inteligent de distribuţie a gazelor naturale va beneficia de o alocare de alte 800 de milioane de euro în perioada de programare 2021-2027. "În total, un miliard de euro pentru recuperarea decalajelor faţă de alte ţări europene", a precizat Marcel Boloş.

În intervalul 17 august - 17 octombrie 2020 pot depune proiecte de către Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care au ca obiect de activitate serviciul de utilitate publică de alimentare cu gaze naturale a populaţiei, dar şi autorităţile publice locale (APL) din regiunile mai puţin dezvoltate ale României, individual, sau în parteneriat cu alte APL. Fiecare proiect va putea avea o valoare maximă de 25 milioane euro.

"Banii europeni pot schimba vieţi. De aceea am avut întâlniri transparente cu sute de primari de toate culorile politice, anunţate public, prin care le-am explicat iniţiativa încă din faza de intenţie. Contribuţiile şi ideile primite s-au concretizat într-una din cele mai utile iniţiative realizate pe fonduri europene", a spus Boloş.

Ministrul Fondurilor Europene a subliniat că, pentru accesarea acestei finanţări, "primarii trebuie să îndeplinească două condiţii: proiectele depuse să racordeze cel puţin 1.000 de noi gospodării - deci se încurajează asocierea mai multor unităţi administrativ-teritoriale; şi proiectele să fie implementate până în decembrie 2023, neputând fi fazate în viitoarea perioadă de programare - adică să se mişte repede, pentru că iniţiativa este o prioritate naţională".

Activităţile finanţate din cele 235 de milioane de euro sunt: construirea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente funcţionalităţilor inteligente, precum şi construirea staţiilor de reglare, măsurare - predare a gazelor naturale şi a racordului la Sistemul de Transport existent exclusiv în scopul alimentării unei reţele inteligente de distribuţie propusă printr-un proiect.

106

Pe lista privind activităţile finanţate din cele 235 de milioane de euro mai sunt incluse: construirea reţelelor interioare de distribuţie a gazelor naturale pentru clădirile administrative publice branşate la reţeaua inteligentă distribuţie a gazelor naturale propusă prin proiect (clădirea primăriei, centre sociale, şcoli, etc), în cadrul cărora se desfăşoară activităţi non - economice, precum şi construirea branşamentelor pentru consumatorii casnici până la limita proprietăţii publice.

* * *

Dezvoltarea Comunei Cârcea – Proiecte de investiții și modernizări Alina Trana 17 august 2020

Campania „La țară ca la oraș”

Străbătută de un drum județean şi așezată între două drumuri naționale DN 65 Craiova – Pitești, DN 6 Craiova-Caracal, comuna Cârcea, înființată în 2004, a stabilit încă de la început un plan de dezvoltare, un plan urbanistic general, zonal, prin care s-au delimitat zonele și funcționalitatea lor: zonă de locuințe, industrială, de agrement.

„Încă de la înființarea comunei, noi am făcut o serie de proiecte pe termen lung, pe care le-am stabilit în ședințele de consiliu local și mai apoi în ședințele publice cu cetățenii“, ne-a declarat Valerică Pupăză, primarul comunei Cârcea: „Nimic nu le lipseste locuitorilor. Au toate utilitatile: apa, canalizare, gaze, strazi asfaltate la standarde ridicate, investitii in educatie, cantina Liceului Tehnologic din localitate construita dupa standarde europene, stadion, terenuri de tenis, baschet, handbal, centru

107

multifunctional, centru medical, investitori importanti si nu in ultimul rand dramuirea banului public si investitii de calitate” declara primarul.

Locuitorii comunei sunt oameni gospodari, au curti ingrijite, colecteaza selectiv gunoiul si fac voluntariat pentru comuna!

https://youtu.be/lx9wkMhIPtY

* * *

Dezvoltarea Comunei Malu Mare – Proiecte de investiții și modernizări Alina Trana 17 august 2020

Campania „La țară ca la oraș” 

In comuna Malu Mare am discutat cu Ilie Dodocioiu primarul comunei despre proiecte, investitii si atragere de fonduri europene!

„Imi doresc ca aceasta comuna sa fie una din cele mai frumoase,sa atragem investitori pentru ca suntem la doar 6 km de Craiova, sa promovam si sa investim in educatie, sport si sanatate. Investim in infrastructura, am atras

108

bani europeni si chiar daca nu am putut sa realizez tot ce mi-am propus,pentru ca nu a depins numai de mine, a trebuit sa realizez in 4 ani ce nu s-a facut in 12. Ma straduiesc sa multumesc toti cetatenii. In jur de 6000 de locuitori apartin acestei comune si tin cont de parerea fiecarui cetatean”.

https://youtu.be/CEa-8dUJdx4

* * *

Combina MF Beta 7360 PLI pentru contractori şi fermieri, Gheorghe Ghise : 18 august 2020

Sectorul prestărilor de servicii în agricultură este slab dezvoltat. Mulţi fermieri vor "să le facă ei pe toate", dar pentru unele lucrări agricole este nevoie de profesionişti.

Un astfel de "contractor", cu o combină Massey Ferguson, am întâlnit la lucru într-un lan de grâu, pe dealurile de la graniţa judeţelor Alba şi Mureş. Combina aparţine firmei Colina Harvesting, specializată în activităţi de recoltat şi fondată în 2019 de către Ionuţ Socaciu şi Graţian Ştefănuţ. Combina Massey Ferguson Beta 7360 PLI a fost prima mare achiziţie a companiei. „Ne-am bazat mult pe nevoile fermierilor, de aceea am şi ales o combină de recoltat performantă, de pantă, fiindcă zona unde activăm noi şi, în special, judeţul Cluj este o zonă de deal/colină - de aceea şi firma se numeşte Colina - de la zona unde activăm şi Harvesting/recoltat", ne-a declarat Ionuţ Socaciu.

  Ionuţ Socaciu (dr.) şi Graţian Ştefănuţ (stg.)

109

Combina Massey Ferguson Beta 7360 PLI, ideală pentru zonele în pantă

Cei doi asociaţi sunt absolvenţi ai USAMV Cluj, Facultatea de Agricultură, specializarea Exploatarea maşinilor şi instalaţiilor pentru agricultură şi industrie alimentară, au mai mulţi ani de experienţă în service-ul şi vânzarea de maşini agricole şi le este binecunoscută piaţa noastră de utilaje agricole, dar şi nevoile reale ale fermierilor.Combina Massey Ferguson Beta 7360 PLI a fost achiziţionată de la firma Tehnodiesel, cu care aceştia au o foarte bună colaborare şi unde Ionuţ Socaciu este brand Manager - Weidemann, la filiala din Cluj a companiei.

Alegerea combinei Massey Ferguson 7360 PLI a fost una relativ uşoară, având în vedere încrederea pe care aceştia o au în marcă, sprijnul de care s-au bucurat pe partea de finanţare de la Tehnodiesel, dar mai ales caracteristicile tehnice. „Este combina care se înclină cel mai mult pe pantă, atât transversal, cât şi longitudinal. Are un consum bun, 10-11 litri/ha, în funcţie şi de teren, cât de mare este panta şi bineînţeles că nu se iau în calcul întoarcerile la capete, combina măsoară doar consumul în timpul recoltării. Combina are tracţiune 4x4, dar o folosim numai dacă este pantă foarte mare şi teren ud", a spus Ionuţ Socaciu.

  Întreţinere deloc costisitoare

Massey Ferguson Beta 7360 PLI este pregătită pentru lucru în pantă şi dispune de un sistem de reglare şi "orizontalizare" automată electro-hidraulică până la: 20% transversal, 30% longitudinal ascendent şi 10% longitudinal descendent.Deşi headerul PowerFlow de 5,6 m poate fi considerat mic, pentru zona de deal este suficient. Sistemul de alimentare PowerFlow cu benzi transportoare nu lasă materialul să se adune la cuţite şi îl dirijează spre melc, care îl conduce la pick-up şi în aparatul de treierat.

Cabina SKYLINE cu încălzire şi aer conditionat, scaun operator Maximo Evolution cu suspensie pneumatică, cotieră şi joystick multifuncţional

110

PowerGrip şi computer de bord Tech Touch oferă confort şi condiţii ideale de lucru.„Nu am avut niciodată probleme, doar reviziile şi întreţinerea curentă. Nu avem angajaţi, lucrăm doar noi şi o îngrijim bine... trebuie să fii atent, să ai ureche muzicală. Întreţinerea nu este costisitoare, facem de 2 ori/an revizie capitală (filtre de aer, uleiul de motor, ulei grupuri, ulei hidraulic) şi întreţinerea zilnică în campanie - în fiecare dimineaţă combina este «suflată» şi gresată", precizează Ionuţ Socaciu.

 „Suntem la început, dar suntem serioşi"

 Productivitatea medie este de 2,5 ha/oră şi depinde foarte mult de teren, dacă parcela este mare se lucrează mai cu spor. La o parcelă mică se pierde mult timp cu întoarcerile la capete. Anul acesta au fost multe ploi şi numai 5 zile bune de lucru (până în prima decadă a lunii iulie). „Am recoltat circa 100 ha de când am început campania. De obicei lucrăm cu fermele de lângă Cluj, dar la nevoie ne deplasăm pe distanţe mai mari, aşa cum am venit acum în Mureş. Suntem la început, dar suntem serioşi. Plata se face pe suprafaţă, dar pentru clienţi este foarte importantă calitatea: să nu fie pierderi şi să fie curat grâul", mărturiseşte Ionuţ Socaciu.

Au ales să facă o firmă de prestări servicii luând modelul din Occident, unde foarte mulţi fermieri nu îşi permit să cumpere o combină şi nici nu au timp. „Un fermier care are 100 ha cu cereale şi o fermă de vaci de lapte nu poate să investească într-o combină şi nici nu are timpul necesar pentru a lucra pe combină. Se concentrează pe lucru în fermă, la vaci. Noi venim în sprijinul acestor fermieri. În zonă mai sunt câteva firme de prestări de servicii, dar noi putem spune că avem combina cea mai performantă", afirmă Ionuţ Socaciu.

 Clienţii sunt mulţumiţi

Anul trecut au prins doar pe final campania de recoltat la păioase şi, în total, au reuşit să recolteze o suprafaţă de circa 700 ha (200 ha păioase, 100 ha floarea-soarelui şi 400 ha porumb). Clienţii de anul trecut au fost foarte mulţumiţi şi anul acesta s-au înmulţit. Cel mai mult apreciază faptul că pierderile sunt reduse. "Ne ajută foarte mult faptul că toate reglajele se fac din cabină: deschiderea la sită, distanţa între bătători şi

111

contrabătători etc. De obicei facem minim trei reglaje în timpul zilei, depinde de condiţiile din teren şi de mărimea şi uniformitatea parcelelor. Pe oriunde am fost, la orice fermă am intrat, am fost foarte apreciaţi datorită pierderilor minime, avantaj asigurat în special de sistemul automat de reglare în pantă al combinei. Cel mai mult ne bucurăm atunci când clienţii sunt mulţumiţi şi după ce plecăm de la ei din fermă ne sună şi ne spun că nu le vine să creadă că pierderile sunt atât de mici", ne-a declarat Ionuţ Socaciu.

VIITORUL TRACTOR VA FI TOT MASSEY FERGUSON

Ionuţ Socaciu şi Graţian Ştefănuţ au în arendă 60 ha cultivate cu ovăz (25 ha), porumb (13 ha), floarea-soarelui (7 ha), iar restul fâneaţă şi toate echipamentele necesare: plug, semănătoare, disc, maşină de erbicidat, presă de balotat şi "un tractor Massey Ferguson 8130, un tractor robust, cu un motor ireproşabil. În viitor ne dorim să achiziţionăm mai multe echipamente noi şi un tractor nou. Suntem foarte mulţumiţi de colaborarea cu Tehnodiesel, este o firmă serioasă şi următorul nostru tractor va fi cu siguranţă un Massey Ferguson din seria 5.700, 7.700 sau poate modelul 6.700, care este la ora actuală tractorul cu raza cea mai mică de virare", afirmă Ionuţ Socaciu. DATE DE CONTACT Află detalii despre oferta de utilaje Tehnodiesel de la reprezentanţii companiei. • Dudeştii Noi, jud. Timiş - tel. 0256378003• Bonţida, jud. Cluj - tel. 0373 550 105

un reportaj de GHEORGHE GHIŞE

* * *

Klaus Iohannis: Pregătirile pentru a atrage bani europeni sunt foarte avansate. Eforturile guvernului se concentrează pe infrastructură 18.08.2020 17:09 Foto: INQUAM Photos/George Calin

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, la finalul ședinței de la Cotroceni cu premierul și cu mai mulți miniștri că Guvernul lucrează pentru a identifica proiectele care urmează să fie finanțate din fonduri europene. Președintele a precizat că

112

autostrăzile rămân principala prioritatea a executivului, însă fonduri substanțiale vor fi alocate pentru mediu și agricultură. 

Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis: 

„Am avut astăzi o întâlnire cu Prim-ministrul Orban și câțiva miniștri implicați în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Este planul pe care îl pregătim pentru a atrage fondurile europene negociate acum câteva săptămâni, necesare pentru redresarea economiei.

Guvernul lucrează în prezent la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest program și, foarte important, este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate proiectele propuse în final să fie eligibile, adică să poată fi finanțate din aceste fonduri.

De partea noastră, este nevoie de o serie destul de lungă de acte normative, care sunt necesare – și aici pregătirile sunt foarte avansate și Guvernul urmează să le adopte – pentru a fi în situația să aplicăm efectiv pentru acești bani.

Eforturile Guvernului, în acest moment, se concentrează pe infrastructură. România are foarte multă nevoie de infrastructură și acum vorbesc aici în special despre autostrăzi și căi ferate. Deci, autostrăzile sunt foarte, foarte importante în această fază și în acest domeniu pot să spun că suntem foarte avansați. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiecte cu care se solicită acești bani europeni.

O altă preocupare pe care am insistat foarte mult astăzi este partea de agricultură și protecția mediului. Este foarte clar și știm cu toții: fermierii români au mare nevoie să fie susținuți.

Știm foarte bine că, pe lângă problemele cauzate de pandemie, fermierii se confruntă cu dificultăți generate încă de seceta prelungită din primăvară.

Pentru a veni în sprijinul lor, lucrăm pe două direcții importante.

Prima, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substanțiale destinate fermierilor afectați de secetă. Știu că aici au circulat tot felul de așa-numite fake news în spațiul public. Deci, încă o dată: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirile fermierilor afectați de secetă.

A doua linie, la fel de importantă, este pregătirea unor proiecte europene care vin să prevină astfel de situații și, în acest fel, este important de știut că

113

lucrăm foarte intens la elaborarea unor proiecte care vizează irigații, combaterea secetelor, combaterea deșertificărilor - în general, proiecte care vin să îmbunătățească întreg cadrul, să înlesnească munca fermierilor și, în același timp, să avem grijă ca ele să aibă o componentă foarte importantă de protecție a mediului.”, a declarat președintele Klaus Iohannis. 

  * * *

„Utilajul trebuie să producă bani, nu să cheltuie!” Violeta Mâţ: 18 august 2020 -

Suntem prea săraci ca să cumpărăm utilaje ieftine sau vechi”, afirmă Viorel Hotea, un tânăr fermier din judeţul Timiş, convins că automatizarea este soluţia pentru a munci eficient.

Familia Hotea s-a stabilit la Iecea Mică, în judeţul Timiş, în 1989, când s-a mutat din Maramureş. În ’91 au cumpărat primele 30 de oi, iar prin ’95-’96 au primit un hectar de teren de laCAP. În 2002, printr-un program cu bani de la stat pentru achiziţia de maşini şi utilaje agricole româneşti, şi-au luat primul tractor, de 45 CP, şi o cositoare. În 2004 au început să cumpere pământ. Pe primele 2,5 ha au dat 5 milioane de lei vechi, bani pe care vânduseră 200 de miei. Acum, un hectar de teren în zonă se vinde cu circa 10.000 de euro.

Viorel Hotea a reuşit să extindă ferma familiei, aşa că azi lucrează peste 50 ha de teren arabil, cu lucernă, porumb, grâu şi floarea-soarelui şi creşte 350 de oi Ţurcane.

Acum patru ani avea 600 de oi, dar a tot redus numărul animalelor, din cauză că nu mai găseşte forţă de muncă. „Acum doi ani, eu cu tata am scos tot gunoiul din saivan, nu am găsit oameni la lucru, cu 100-150 de lei pe zi, plus mâncare, bere, ţigări”, spune, cu amărăciune, fermierul timişean.

„E clar că trebuie să ne automatizăm”, adaugă acesta. A încercat să modernizeze ferma cu fonduri europene nerambursabile, dar i-au lipsit doar

114

0,37 de puncte pentru ca proiectul să primească finanţare.

Stg.: Weidemann 1240LP; dr.: Ifron 240, „de la 1900 toamna, mai bătrân ca noi”, cu bară pentru saci Big Bags

„Nu fac zece oameni cât faci cu încărcătorul într-o zi”

Doar că munca din fermă nu aşteaptă. Aşa că, la începutul anului 2019, a cumpărat primul utilaj de la Tehnodiesel: un încărcător articulat Weidemann 1240LP. „De cand îl am, nu mai fac nimic fără el - încărcat, descărcat, aşezat baloţi, mutat cereale într-un spaţiu mic. La scos gunoiul de la animale, nu fac zece oameni cât faci cu încărcătorul într-o zi. Am demolat casa, aşa micuţ cum e, am nivelat piatră concasată pentru parcare, am pus umplutură în fundaţia casei, dacă trebuie să mut o poartă sau o iesle la oi, dacă trebuie să dau un cauciuc jos din remorcă, tot cu încărcătorul Weidemann fac”, ne-a spus, mulţumit, tânărul fermier.

 De ce Weidemann? Acesta afirmă că a studiat ce modele de încărcătoare există pe piaţă, iar la Weidemann l-au atras o caracteristică unică şi designul: „La Weidemann este o articulaţie care oscilează stânga-dreapta puntea faţă şi pe cea spate. Eu nu lucrez cu încărcătorul doar pe beton, ci în toate condiţiile - noroi, denivelări, praguri, trebuie să iau gunoiul după colţ, iar faptul că articulaţia aceea e flexibilă este esenţial. În plus, m-a atras şi aspectul exterior. Sunt şi chinezării ieftine câte vrei, dar este o vorbă: suntem prea săraci ca să cumpărăm lucruri ieftine. Când pot să fac un lucru dintr-o singură manetă, de ce să fac din trei manete, ca la Ifron, ca acum 70 de ani?”, explică Viorel Hotea.

 Rate flexibile, service prompt Dincolo de utilajul în sine, contează şi persoana cu care intri în contact din partea vânzătorului, condiţiile de finanţare, service-ul, susţine tânărul fermier din Timiş. Pentru el, toate astea au fost pe plus în relaţia cu cei de la Tehnodiesel.

115

 „În România, cu 50 de hectare şi 500 de oi supravieţuieşti, dar e greu să te dezvolţi”, afirmă Hotea. El a cumpărat încărcătorul Weidemann din fonduri proprii, iar faptul că tranşele de plată sunt flexibile, stabilite în funcţie de momentul când el primeşte banii din subvenţii sau din vânzarea recoltei, a contat foarte mult.

Despre service, fermierul spune că „la fiecare problemă, mi-au schimbat imediat ce s-a stricat. Garanţia e un an de zile sau 1.000 de ore”.

 Avantajele unui model mic

Viorel Hotea a lucrat deja peste 1.600 de ore cu încărcătorul Weidemann, în ferma proprie şi prestări de servicii pentru alţi fermieri.

„Unii clienţi s-au uitat miraţi că e mic, însă acesta e un avantaj. Cabina se poate da jos, am intrat cu el într-un fost grajd deCAP, unde se putea intra doar cu căruţa şi erau stâlpi din doi în doi metri; au fost uimiţi clienţii că încărcătorul se poate articula”, spune, cu un soi de mândrie, tânărul fermier. „La modelul acesta, garda la sol este puţin mai joasă, dar asta înseamnă că încărcătorul are stabilitate mai mare. Un alt avantaj este acela că accesoriile pot fi schimbate foarte uşor, fără să cobor din cabină, şi scaunul are încălzire, pentru că lucrez şi iarna”, adaugă Viorel Hotea.

 Tot de la Tehnodiesel, acesta a cumpărat şi un plug Lemken Europal 5 cu 3 trupiţe. Mai are nevoie de utilaje mai mari, ca să reducă timpii de lucru. Cel mai mult i-ar trebui o cositoare şi o presă de balotat. „Doresc să schimb utilajele şi nu mai vreau utilaje vechi, utilajul trebuie să producă bani, nu să cheltuie, că am cheltuit ca să-l cumpăr”, afirmă tânărul fermier.

ÎNCĂRCĂTORUL ARTICULAT WEIDEMANN 1240LP

Modelul achiziţionat de Viorel Hotea are următoarele caracteristici:

Motor Perkins 1.496 cmc, 33 CP;

116

Transmisie hidrostatică cu tracţiune integrală 0-13 km/h, punte compactă Weidemann K80, sistem frânare hidrostatic (fără elemente de uzură), frână de serviciu la pedală, frână de mână;

Braţ de lungime medie cu 2 cilindri ridicare, forţă max. de ridicare 2.500 daN, cinematică tip paralel - forţă max. smulgere 2.702 daN;

Sarcina max. în cupă încărcător nevirat 1.169 kg / virat 999 kg; sarcina max. în furcă pentru paleţi încărcător nevirat 899 kg / virat 767 kg;

Manetă comandă tip joystick cu multiple funcţii; Direcţie hidraulică, articulat de la mijloc, unghi virare 41 grade, unghi

balans 12 grade; Dimensiuni (L x l x h): 3.129 (fără cupă) x 1.110 x 1.891 mm, raza

interioară de bracaj 1.594 mm; Înălţimea max. de ridicare în punctul de articulaţie al cupei: 2.711

mm; Acoperiş de protecţie, scaun „Confort“ cu suspensie, reglabil; Contor orar, indicator combustibil; Sistem hidraulic de schimb rapid al accesoriilor de lucru; Bolţul de la articulaţie dintr-o bucată cu capete de gresare; Scut protecţie motor, aripi protecţie faţă/spate, contragreutate spate

100 kg, cui remorcare (doar remorcuţe uşoare); Accesorii: greifer Kroko 1,1 m, cupă materiale grele, cu dinţi, 1,25 m,

furcă paleţi, cu labe, 1,2 m.

 DATE DE CONTACT Află detalii despre încărcătoarele Weidemann de la reprezentanţii Tehnodiesel. • Dudeştii Noi, jud. Timiş - tel. 0256378003 • Bonţida, jud. Cluj - tel. 0373 550 105

* * *

Valea Morții, California, a înregistrat probabil cea mai ridicată temperatură de pe Pământ: 54,4 grade Celsius Oana Racheleanu in Schimbări Climatice 18 August 2020

În Valea Morții, din California, au fost înregistrate 54,4 grade Celsius. Experții în domeniu vor face verificări amănunțite în săptămânile care urmează pentru a confirma măsurătorile.

Recordul anterior, înregistrat în aceeași zonă, în 1913, a fost de 56,7 grade, dar este pus sub semnul întrebării de multe voci.

117

Duminică, 16 august, la ora 15:41 termometrele de la stația meteo din Valea Morții arătau 54,4 grade Celsius.

„Această temperatură este considerată preliminară și nu este încă oficială”, a transmis Serviciul Național de Meteorologie din Las Vegas, într-un comunicat. „Dacă va fi verificată, aceasta va fi cea mai mare temperatură confirmată oficial din iulie 1913 încoace, tot în Death Valley.”

Potrivit Organizației Mondiale a Meteorologilor (WMO, engl), acea zi de 10 iulie 1913 încă deține recordul pentru cea mai mare temperatură de pe Pământ: 56,7 grade Celsius. Însă unele voci pun acest fapt la îndoială. Cum este Christopher Burt, de la o agenție privată de meteo, citat de The Guardian. Acesta susține că citirea temperaturilor în 1913, într-un mod precis, „nu era posibilă din punct de vedere meteorologic”. Iar mulți alți meteorologi spun că acele înregistrări nu sunt de încredere sau nici măcar posibile.

Unii observatori ai fenomenelor extreme consideră că cea mai recentă înregistrare din Valea Morții ar putea fi confirmată ca fiind cea mai mare temperatură înregistrată vreodată pe planetă.

„Este foarte posibil ca Valea Morții să stabilească un nou record mondial de căldură. Natura extremă a modelului meteorologic înconjurător face o astfel de citire plauzibilă, astfel că acest caz merită o verificare amănunțită. Există întrebări neplăcute despre validitatea rapoartelor cu temperaturi și mai mari din Valea Morții, în 1913 și Tunisia, în 1931. Ceea ce putem spune cu siguranță este că, dacă se confirmă, aceasta este cea mai ridicată temperatură observată pe Pământ în aproape un secol”, a spus meteorologul Bob Henson.

Anunțul oficial ar putea fi făcut abia peste câteva săptămâni, după ce verificările amănunțite se vor încheia.

Climatologii avertizează că astfel de vârfuri de temperaturi vor fi tot mai dese, ca urmare a schimbărilor climatice.

„Când adaugi un val de căldură static încălzirii globale, obții temperaturi record”, a explicat Michael Wehner, om de știință care a cercetat evenimentele de vreme extremă la Lawrence Berkeley National Laboratory.

„Pe măsură ce clima continuă să se încălzească, aceste numere vor continua să crească”, a mai spus Wehner. „Depinde de ce drum alegem. Asta va determina cu cât de mult se vor încălzi aceste valuri de căldură.”

118

* * *

119