Stiri 23 iunie 2021

Philip Morris International anunţă obiective accelerate spre un viitor fără fum , Publicitate , 23.06.2021,

Producătorul de ţigarete Philip Morris International (PMI) îşi stabileşte obiective accelerate pentru anul 2025 în vederea atingerii misiunii de a construi un viitor fără fum şi de a reduce, la nivel global, consumul de ţigarete convenţionale, pe bază de tutun ars. Printre principalele ţinte pe care compania le urmăreşte în viitorul apropiat sunt: peste 40 de milioane de fumători adulţi să facă alegeri informate şi să ia în considerare trecerea la alternative mai bune la continuare fumatului şi creşterea cu 50% a veniturile nete totale care provin din vânzarea produselor fără fum.

Noile obiective sunt publicate de PMI în cel mai recent raport care prezintă rezultatele companiei în arii precum protecţia mediului, social, guvernanţă.

Jacek Olczak, CEO, Philip Morris International, declară: „Prezint acest raport cu mândrie pentru ceea ce am realizat în doar cinci ani, cum ar fi faptul că produsele fără fum reprezintă aproape un sfert din veniturile noastre totale în 2020, de la aproape zero în 2015. Dar, în acelaşi timp, recunosc că încă ne aşteaptă foarte multă muncă. Noile noastre obiective ambiţioase evidenţiază încrederea pe care o avem în abilitatea de a schimba monumental viitorul pe termen lung al companiei”. Mai mult, Jacek Olczak, a subliniat şi paşii următori ai companiei: „PMI şi-a asumat angajamentul de a deveni un agent al schimbării şi un susţinător al valorilor pozitive. Inovaţia şi incluziunea sunt esenţiale pentru a soluţiona provocările cu care ne confruntăm, fie că este vorba de reducerea riscurilor asociate fumatului, fie de impactul de mediu sau social. Scopul nostru este să construim un viitor sustenabil în beneficiul companiei, acţionarilor, consumatorilor şi al societăţii”.

Totodată, pentru a accelera şi mai mult transformarea, PMI a introdus două noi obiective pentru 2025, legate de Indicatorii de Transformare a Operaţiunilor (Business Transformation Metrics) şi urmăreşte ca produsele fără fum să fie disponibile în 100 de pieţe, se arată tot în raport.

1

Pentru a accelera procesul de transformare al portofoliului său de produse, în 2020, PMI a investit 495 milioane de dolari în activităţi de cercetare şi dezvoltare (R&D), aproape toată această sumă fiind destinată produselor fără fum. Mai mult, tot din sfera inovaţii, compania şi-a propus ca începând cu 2023, toate dispozitivele sale electronice fără fum să utilizeze tehnologii care permit verificare vârstei utilizatorilor lor. Un pas important în acest sens a fost deja făcut, în august 2020, când PMI a lansat ţigara electronică IQOS VEEV—primul dispozitiv electronic dotat cu tehnologie de verificare a vârstei (în Noua Zeelandă).

 Responsabilitatea faţă de mediu

În ceea ce priveşte responsabilitatea faţă de mediu, raportul arată că PMI a obţinut reduceri semnificative ale emisiilor absolute de CO2, inclusiv o reducere de 26% în operaţiunile directe şi de 18% în lanţul valoric anul trecut. Până în 2030, compania îşi propune să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

PMI a continuat dezvoltarea programului take-back pentru produsele electronice fără fum, denumit CIRCLE şi a obţinut o rată de reciclare de 84% a dispozitivelor IQOS returnate la centrele dedicate.

 Încurajarea diversităţii la locul de muncă

Progrese importante au fost înregistrate şi în domeniul resurselor umane. În decembrie 2020, 37,2% din poziţiile de conducere în cadrul PMI erau deţinute de femei, în creştere de la 36,1% în 2019. Până în 2021, obiectivul este ca 40% din poziţiile de conducere să fie deţinute de femei.

Andreas Lier este noul Preşedinte al AHK România, meatmilk , 23 iunie 2021

Andreas Lier, CEO BASF Romania, a fost ales de către Consiliul Director al AHK România, în urma Adunării Generale a Membrilor AHK România care anul acesta s-a desfășurat online, în fruntea celei mai mari Asociaţii bilaterale din România. Lier

2

îi succede în funcţie domnului Dragoș Anastasiu al cărui mandat a expirat anul acesta.

Andreas Liera fost ales în 2020în Consiliul Director şi de atunci se implică activ în activităţile Camerei de Comerţşi Industrie Româno-Germane. „Sunt foarte încântat și este o mare onoare pentru mine să fiu ales în funcția de Președinte al AHK România și aș dori să profit de această ocazie pentru a vă mulțumi pentru încrederea acordată.

Dezvoltarea și intensificarea relațiilor economice bilaterale excelente dintre Germania și România în contextul marilor provocări și oportunități din viitor și reprezentarea intereselor membrilor noștri va rămâne punctul central al activităților AHK,“a declarat Lierdupă alegeri.

Andreas Liereste cel de-al patrulea Preşedinte al AHK România, înfiinţată în 2002, după Karl-Josef Baum, Radu Mericași Dragoș Anastasiu.

Ca membri noi în Consiliul Director au fost aleși: Volker Raffel – E.ON Romania SRL și Petru Rușeț – Siemens Energy SRL.

Le mulţumim tuturor membrilor Consiliului Director pentru implicarea lor în dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale şi în special domnului Dragoș Anastasiu, care a fost timp de 10 ani foarte activ în cadrul Consiliului Director al AHK România și va rămâne desigur apropiat de AHK.

Noul Consiliul Director al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane îi are ca membri pe:

Andreas Lier – Președinte Sebastian Metz – Director general, Membru în Consiliul Director Christian von Albrichsfeld, Continental Automotive România –

Vicepreședinte Daniel Gross, PENNY – Vicepreședinte

·         Marco Alpert, Wiebe România

·         Michael Beier, CLAAS Regional Center South East Europe

·         Günter Krasser, Infineon Technologies Romania

·         Claudia Hesselmann, ArensiaExploratory Medicine

·         Simona Melnic, MedicHub

Florin Sabou, Sialtpro

3

Volker Raffel, E.ON Romania SRL Petru Rușeț, Siemens Energy SRL

Gama Comtim „Bun de gătit” original, 100% românesc , meatmilk . 22 iunie 2021

In urmă cu 17 ani, Smithfield Romania punea bazele, in zona de Vest a ţării, a ceea ce avea să devină o călătorie specială. Prin implicarea angajaţilor entuziaști, am devenit lider de piaţă, oferind hrană bună, produsă local, in mod responsabil. Munca noastră, care aduce valoare adăugată, merge dincolo de un simplu concept.

Viziunea după care ne ghidăm activitatea este să rămânem un partener de încredere, preferat de clienţi și consumatori pentru adoptarea principiilor siguranţei alimentare și desfășurarea activităţii într-un mod responsabil. Conceptul Original Comtim susţine și promovează atributele puternice ale brandului nostru: calitate și autenticitate.

100% Românesc!

Gama de produse „Bun de Gătit” Producerea alimentelor hrănitoare, sigure și de înaltă calitate este un proces complex, extrem de important pentru succesul nostru. Calitatea și prospeţimea sunt esen ţiale pentru noi. De aceea, aplicăm cele mai înalte standarde pe întregul lanţ de producţie.

Odată cu începerea sezonului cald, apetitul pentru petrecerea timpului liber alături de cei dragi se intensifică treptat. Pentru mulţi dintre noi, momentele cele mai așteptate ale săptă mânii sunt cele petrecute alături de familie!

4

În acest sens, venim mai aproape de clienţii noștri cu gama inovativă de produse marinate, Comtim „Bun de gătit” la Grill, care are la bază reţete inedite ce oferă consumatorului experienţa unui gust deosebit. Produsele sunt obţinute din ingrediente 100% naturale.

În plus, te vor surprinde cu un ambalaj inovativ, care păstrează calitatea și frăgezimea cărnii timp îndelungat. Optimizăm reţetele și modul de preparare al acestora luând în considerare recomandările consumatorilor.

Produsul vedetă al gamei Comtim – „Bun de Gătit” la Grill este scăricica marinată. Cu o textură fragedă, pe alocuri crocantă, în nuanţe calde, minunatele costiţe de porc sunt asezonate dulce-picant cu o combinaţie specială de miere și condimente alese cu măiestrie. Succesul este unul garantat.

Alături de scăricica marinată, produsele marinate din gama Comtim – „Bun de Gătit” la Grill te vor surprinde la fel de mult. Gama conţine:

-T-bone de porc, -Steak de porc , -Mici Comtim, -Ceafă de porc, -Piept de porc

-Frigărui de porc

Acțiunile producătorului de lactate Bonas Import Export intră la tranzacționare pe piața AeRO , Anca Olteanu, 23 Jun 2021 - Știri și Noutăți

Bursa de Valori București (BVB) informează ca joi, 24 iunie, intră la tranzacționare pe piața AeRO, segmentul de acțiuni al Sistemului Multilateral de Tranzacționare (SMT) al BVB, acțiunile Bonas Import Export, sub simbolul BONA.

Listarea Bonas Import Export vine după derularea, în luna aprilie din 2021, a unui plasament privat de vânzare a 40,76% din acțiunile companiei, respectiv 1.993.500 acțiuni, la un preț de 5 lei/acțiune. Oferta a fost suprasubscrisă în prima zi, compania reușind să strângă de la investitori

5

aproximativ 10 milioane de lei. Plasamentul privat a fost realizat cu sprijinul Interdealer Capital Invest.

Afacerea Bonas a fost începută în ani `90 de frații Vasile si Emil Naș, alături de cumnatul lor Petru Brad. Firma s-a ridicat încet, prin colectarea laptelui vacilor de pe plaiurile ardelene, crescute de fermieri cu tradiție. 

Compania a pornit ca atelier de prelucrare a laptelui, care procesa 200-400 de Iitri de lapte pe zi și oferea spre vânzare un prim derivat din laptele de vacă, telemeaua. Producția laptelui de consum a început după implementarea primei linii de pasteurizare a laptelui. Compania pune în mișcare zilnic 15.000 de Iitri de lapte, pe care îl colectează, prelucrează, ambalează și distribuie în regie proprie.

Bonas are o rețea de 17 magazine proprii și este prezentă în reţelele de magazine și supermarketuri.

Herbalife scoate pe piață vara aceasta chipsuri bogate în proteine Anca Olteanu,23 Jun 2021 -

Herbalife Nutrition introduce pe piață vara aceasta chipsuri bogate în proteine, cu două arome, de barbecue și smântână și ceapă, fără gluten, cu proteine vegetale, cu arome naturale și care pot fi consumate de vegani și vegetarieni.

„Cererea consumatorilor pentru gustările sănătoase este în creștere, la fel ca și cea pentru gustările bogate în proteine. Ne așteptăm ca piața globală a gustărilor sănătoase să ajungă la 33 miliarde de dolari în următorii 3 ani”, a declarat Romeo Căzănescu, country director Herbalife Nutrition România, Moldova, Ungaria şi Bulgaria.

Chipsurile proteice cu aromă de barbecue și cele cu aromă de smântână și ceapă oferă o gustare cu 50% mai puțină grăsime decât chipsurile din cartofi prăjiți, deoarece chipsurile de la Herbalife Nutrition nu sunt preparate prin prăjire.

Chipsurile Proteice cu aromă barbecue au un gust ușor picant și aromă de fum. Ambele variante sunt bogate în proteine din mazăre.

6

Chipsurile Proteice cu arome de barbecue și smântână și ceapă sunt disponibile, începând cu data de 15 iunie, exclusiv prin rețeaua de distribuitori independenți ai companiei.

Food Logistics a anunțat câștigătorii premiilor anuale Top Green Providers , meatmilk , 23 iunie 2021

Când pandemia bolii Coronavirus (COVID-19) a început în martie 2020, personalul din logistica alimentară a crezut că firmele își vor pune inițiativele de sustenabilitate în așteptare, pentru a combate mai bine virusul.

Cei trei mari câștigători

Drept urmare, Food Logistics a acordat premiile pentru cele mai eco-firme de logistică din lume. Clasamentul celor trei locuri este următorul:

Locul 1: A. Duie Pyle –Transport maritim, aerian, feroviar și auto

 Locul 2: Alliance Shippers Inc. Alliance 3PL- Combustibili alternativi, energie ecologică, facilități de design, soluții ecologice de refrigerare și tehnologii IT.

Locul 3: Americold-Combustibili alternativi, energie, iluminat ecologic, soluții de refrigerare, gestionarea apei, transportul ecologic al produselor agroalimentare crude.

Accentul pe sustenabilitate

Dar, s-a întâmplat opusul. De-a lungul acestui ultim an, companiile au mutat sustenabilitatea în partea de sus a listelor de sarcini, iar eforturile schimbă industria lanțului de aprovizionare în bine.

Premiul „Logistica alimentară de top pentru furnizorii verzi” recunoaște furnizorii de logistică terță parte (3PL), furnizorii de transport, furnizorii de depozite frigorifice, companiile de tehnologie și multe altele ale căror

7

produse, servicii sau conducere exemplară îmbunătățesc durabilitatea în industria alimentelor și băuturilor reci.

„Valorile oamenilor devin din ce în ce mai infuzate în obiceiurile lor de cumpărare, pe măsură ce consumatorii se gândesc mai mult la echilibrarea a ceea ce cumpără și la modul în care își petrec timpul cu problemele globale de sustenabilitate”, a declarat Jill Standish, director general și șef Accenture, într-un comunicat de presă.

„Acest lucru necesită ca comercianții cu amănuntul să fie autentici și să acorde atenție la ceea ce îi pasă cu adevărat fiecărei comunități pe care le deservesc. Nu mai este suficient ca mărcile să vorbească doar despre responsabilitate; trebuie să adopte practici de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), valorificând tehnologie pentru a genera rezultate în întreaga lor operațiune, de la construirea unor lanțuri de aprovizionare mai durabile până la echiparea forței de muncă pentru un nou mediu. ”

Pandemia a schimbat modul în care consumatorii privesc durabilitatea acum. Conform studiului Accenture, două treimi (65%) dintre consumatori consideră că guvernul ar trebui să introducă legislație pentru a promova „consumul conștient”, cum ar fi taxarea pentru pungi de plastic (accesați pagina __ pentru a afla mai multe despre tendințele și soluțiile de ambalare durabile) .

Un consum mai conștient

Raportul a constatat, de asemenea, că 69% dintre consumatori consideră că mărcile de consum ar trebui să faciliteze consumul mai conștient.

Cu toate acestea, 37% din deșeurile alimentare provin din propriile case, a declarat Andy Harig, vicepreședinte fiscal, comerț, sustenabilitate și elaborarea politicilor la FMI-The Food Industry Association, în timpul unui episod al unui L.I.N.K. podcast.

„Dacă te uiți la un fel de afaceri cu care se confruntă consumatorii, comerțul cu amănuntul și restaurantele reprezintă aproximativ 28% din totalul deșeurilor alimentare, producând aproximativ 14%. Fermele reprezintă aproximativ 20% din totalul pierderilor de alimente din Statele Unite.

Deci, este foarte important ca fiecare dintre aceste sectoare să își abordeze problemele, care sunt unice pentru fiecare sector. De asemenea, este important ca întregul lanț de aprovizionare, de la fermă la furcă, să abordeze problema pe scară largă și să găsească parteneriate și modalități de a colabora pentru a aborda problema ”, explică Harig.

8

Între timp, J.B. Hunt Transport Services a colaborat cu Universitatea din Arkansas în decembrie 2020 pentru a spori gradul de conștientizare în domeniul transporturilor și logisticii, explorând noi soluții durabile pentru a aborda provocările actuale și potențiale din industrie.

Fondul de cercetare, inovare și educație pentru gestionarea lanțului de aprovizionare durabilă al companiei va ajuta la susținerea activităților educaționale care se referă la practicile de afaceri durabile.

Cele mai importante tendințe de durabilitate în 2021

Mai mult, mai multe state au fost de acord să participe la Programul de inițiativă pentru transport și climă (TCI), un plan de plafonare și investiții care vizează modernizarea transportului în regiunea nord-estică și a Atlanticului de mijloc.

Programul își propune să reducă poluarea cu carbon și să ofere finanțare critică pentru soluțiile de transport în zonele urbane, suburbane și rurale.

Chiar și într-o lume post-COVID-19, companiile vor continua să acorde prioritate sustenabilității. Toate aceste practici ajută companiile să se pregătească mai bine pentru viitor – orice ar putea presupune aceasta.

Videoconferinţa ZF Economia Verde - Reciclarea: Nu la reciclare, ci la colectarea deşeurilor sunt problemele. Acolo ar trebui statul să se uite cu atenţie , 23.06.2021, Alina-Elena Vasiliu , Cristina Bellu

În timp ce organizaţiile şi asociaţiile depun eforturi pentru a educa populaţia şi a implica autorităţile, companiile private fac şi ele paşi către noua realitate.

Colectarea selectivă este prima verigă asupra căreia trebuie concentrată atenţia atunci când vine vorba de reciclare, infrastructura în acest scop fiind deficitară, la fel ca investiţiile.

9

Educaţia cetăţenilor, implicarea autorităţilor, investiţii dedicate sunt câţiva dintre factorii de care depinde o economie circulară eficientă, au spus speakerii participanţi la videoconferinţa Economia verde, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank, care a avut loc marţi şi care a fost dedicată reciclării şi modului în care putem transforma acest concept într-un stil de viaţă.

„Legislaţie avem, dar nu prea avem colectare selectivă. De ce nu avem? Pot să spun că este o vină comună prin prisma faptului că în continuare noi vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie. Cât timp o să vorbim despre de-şeuri ca fiind gunoaie, cred că o să rămânem în aceeaşi problemă. Statul ar trebui să se uite cu mare atenţie nu neapărat în finanţarea zonei de reciclare, ci la zona de colectare. Acolo sunt problemele“, a spus Marius Costache, director general la Green Weee şi Green Glass, companii specializate în reciclare.

Modul în care facem achiziţiile, indiferent despre ce produse este vorba, este, de asemenea, un aspect important.

„De regulă, să cumperi din Asia este mai ieftin decât să cumperi local. Pentru a schimba balanţa, fiecare business trebuie să-şi facă o analiză foarte clară a felului în care produce, a amprentei de carbon şi a costurilor pentru a deveni competitiv în relaţia cu celelalte ţări“, a spus Alin Neacşu, director executiv corporaţii mari la Raiffeisen Bank.

Producătorii de băuturi se numără printre cei cu o mare responsabilitate legată de volumul de ambalaje tip PET, astfel că, până în anul 2025, industria se angajează să utilizeze ambalaje 100% reciclabile.

„Toate modificările au nevoie de inovaţie şi de investiţii în toate zonele industriei atât în producţie, cât şi în industria de reciclare. Este nevoie de o colaborare strânsă şi la nivelul consumatorului, şi la nivelul autorităţilor“, a spus Alice Nechita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.

Asociaţia a pornit o alianţă împreună cu o altă organizaţie, Berarii României, pentru implementarea sistemului de garanţie-returnare în România, iar acum este aşteptată o hotărâre de guvern care să creeze cadrul necesar implementării soluţiei de reciclare.

În timp ce organizaţiile şi asociaţiile depun eforturi pentru a educa populaţia şi a implica autorităţile, companiile private fac şi ele paşi către noua realitate. De pildă, Agroserv Măriuţa, compania care deţine brandul Lăptăria

10

cu Caimac, investeşte într-o staţie de spălare a borcanelor şi a sticlelor, pentru ca acestea să poată fi refolosite.

„Vrem să facem o staţie care să spele cam 10.000 de sticle şi borcane pe oră, iar apoi vom începe să punem în marile oraşe mai întâi aparate de tip RVM (Reverse Vending Machine), în care consumatorii vor putea să introducă ambalajele folosite deja şi să primească în schimb bonuri valorice şi bani“, a spus Adrian Cocan, directorul general al Lăptăriei cu Caimac.

Videoconferinţa ZF Economia Verde - Reciclarea: Trebuie să încetăm să mai vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie, de fapt sunt resurse. Pentru reciclare este însă nevoie de inovaţie, de educaţie şi de investiţii. Economia circulară presupune introducerea deşeurilor municipale şi menajere în circuitul economic, însă „abecedarul“ economiei circulare este colectarea selectivă , 23.06.2021, Alina-Elena Vasiliu , Cristina Bellu

Deşeurile, în special ambalajele, nu trebuie privite ca  gunoaie, ci ca resurse pentru noi procese de producţie, însă pentru ca acest lucru să fie posibil colectarea selectivă este primordială. Educaţia cetăţenilor, implicarea autorităţilor, investiţii dedicate sunt câţiva dintre factorii de care depinde o economie circulară eficientă.

Sunt câteva dintre ideile evidenţiale în cadrul videoconferinţei Economia verde, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank, care a avut loc marţi şi care a fost dedicată reciclării şi modului în care putem transforma acest concept într-un mod de viaţă. Modul în care facem achiziţiile, indiferent despre ce produse este vorba, este, de asemenea, un aspect important.

„De regulă, să cumperi din Asia este mai ieftin decât să cumperi local. Pentru a schimba balanţa, fiecare business trebuie să-şi facă o analiză foarte clară a felului în care produce, a amprentei de carbon şi a costurilor pentru a deveni competitiv în relaţia cu celelalte ţări“, a spus Alin Neacşu, director executiv Corporaţii Mari la Raiffeisen Bank.

Producătorii de băuturi se numără printre cei cu o mare responsabilitate legată de volumul de ambalaje tip PET, astfel că, până în anul 2025, industria se angajează să utilizeze ambalaje 100% reciclabile.

„Toate modificările au nevoie de inovaţie şi de investiţii în toate zonele industriei atât în producţie, cât şi în industria de reciclare. Este nevoie de o colaborare strânsă şi la nivelul consumatorului, şi la nivelul autorităţilor“, a spus Alice Nechita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.

11

Asociaţia a pornit o alianţă împreună cu o altă organizaţie, Berarii României, pentru implementarea sistemului de garanţie-returnare în România, iar acum este aşteptată o hotărâre de guvern care să creeze cadrul necesar implementării soluţiei de reciclare.

„Evoluţia comerţului a dus către un mod de consum care nu implică şi returnarea ambalajelor. La fel de mult vedem şi o apetenţă a consumatorului pentru ambalajele de unică folosinţă. Anul trecut a fost primul an din ultimii şapte când am înregistrat o creştere pe segmentul de consum de bere la PET“, a precizat Julia Leferman, director general al Asociaţiei Berarii României.

Economia circulară presupune introducerea deşeurilor municipale şi menajere în circuitul economic, însă „abecedarul“ economiei circulare este colectarea selectivă, este de părere Corneliu Pascu, preşedintele Iridex Group, cu activitate în mai multe domenii, printre care şi reciclarea.

„Colectarea selectivă a deşeurilor depinde de doi factori importanţi - educaţia şi fondurile necesare. Într-o ţară europeană, costul colectării selective a deşeurilor este de 120-150 euro per individ pe an. În România, costurile sunt cuprinse între 15 şi 20 euro per individ pe an“, a spus Corneliu Pascu.

Printre produsele cele mai poluante, atunci când ajung la groapa de gunoi, se numără bateriile, în cazul cărora există obligativitatea colectării a 45% din media cantităţilor puse pe piaţă în ultimii trei ani.

„Ne dorim foarte mult ca în România să se facă o investiţie pentru reciclarea bateriilor, dar ne lovim de predictibilitate. Nu ştim când va fi un volum suficient de mare astfel încât investiţia să devină şi profitabilă. Estimăm că este nevoie de peste patru ani pentru acest lucru, iar asta nu-i grăbeşte pe investitori să ia o decizie in acest sens“, a explicat Elena Gaspar, preşedinte, SNRB (Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor).

În timp ce organizaţiile şi asociaţiile depun eforturi pentru a educa populaţia şi a implica autorităţile, companiile private fac şi ele paşi către noua realitate. De pildă, Agroserv Măriuţa, compania care deţine brandul Lăptăria cu Caimac, investeşte într-o staţie de spălare a borcanelor şi a sticlelor, pentru ca acestea să poată fi refolosite.

„Vrem să facem o staţie care să spele cam 10.000 de sticle şi borcane pe oră, iar apoi vom începe să punem în marile oraşe mai întâi aparate de tip RVM (Reverse Vending Machine), în care consumatorii vor putea să introducă

12

ambalajele folosite deja şi să primească în schimb bonuri valorice şi bani“, a spus Adrian Cocan, directorul general de la Lăptăria cu Caimac.

Pe ambalaje sustenabile se concentrează şi compania Biodeck, parte a grupului Promatria (fost Prodplast), care produce pahare, tacâmuri şi ambalaje compostabile din plante.

„Principalul nostru segment de desfacere este zona de retail modern, unde producem pentru consum intern, pentru lanţuri mari de supermarketuri, o serie de ambalaje compostabile“, a spus Maria Desmirean, board member la Promateris.

O organizaţie care se ocupă de deşeurile electrice şi electronice este Ecotic, din care fac parte companii precum Altex, Samsung şi Dedeman. În total, 600 de producători s-au reunit în această asociaţie, pentru a ajuta la reciclarea produselor pe care le pun pe piaţă.

„Piaţa de echipamente electronice s-a dublat în ultimii cinci ani. Populaţia şi companiile au achiziţionat echipamente electrice într-un ritm de două ori mai mare faţă de 2015, raportat la numărul de kilograme“, a spus Dragoş Călugăru, director general la Ecotic.

Pandemia a impulsionat şi mai mult achiziţiile de produse electronice, astfel că volumul de deşeuri ar putea creşte în anii următori.

„Am constatat că 80% din circularitatea businessului pleacă de la designul produsului şi al materialelor. Urmează practici care vizează materiile prime secundare, minimizarea consumului, redesenarea lanţului de aprovizionare, introducerea practicilor privind schimbările climatice în politica de management de risc a companiilor“, a spus Marius Brînzea, director de strategie la Reciclad’OR.

Marius Costache, director general la Green Weee şi Green Glass, companii specializate în reciclare, spune că România este pe penultimul loc în Europa când vine vorba de reciclare.

„Legislaţie avem, dar nu prea avem colectare selectivă. De ce nu avem? Pot să spun că este o vină comună prin prisma faptului că în continuare noi vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie. Cât timp o să vorbim despre deşeuri ca fiind gunoaie, cred că o să rămânem în aceeaşi problemă. Statul ar trebui să se uite cu mare atenţie nu neapărat în finanţarea zonei de reciclare, ci la zona de colectare. Acolo sunt problemele“, a spus Marius Costache.

13

Reciclarea poate fi o realitate şi în industria construcţiilor, unde materialele rezultate din demolări pot fi refolosite în noi proiecte.

„În România, reciclarea deşeurilor din construcţii nu există. Avem legislaţie în sensul acesta, dar nu este implementată, astfel încât companiile se bazează pe importuri. În cazul nostru, importăm 70% din materia primă de care avem nevoie, pentru că aici deşeurile din demolări nu sunt reciclate“, a spus Alexandru Stânean, director general la TeraPlast, un grup care are o companie dedicată reciclării.

 

Alin Neacşu, director executiv Corporaţii Mari la Raiffeisen Bank

► Când vorbim de sustenabilitate, reciclare sau economie circulară, există o schimbare de paradigmă în modul în care întreaga industrie face sau va face business. Acest proces s-a accelerat în ultimul timp şi nu este loc de întoarcere. Este un trend care va rămâne mulţi ani de acum înainte, iar fondurile europene uriaşe alocate programului Green Deal sunt cea mai bună dovadă în acest sens.

► Există trei motive care pot determina o persoană sau un business să meargă către acestă direcţie: fie crede cu tărie în acest lucru, fie îşi dă seama că dacă face acest lucru va fi mai bine pentru business, fie pentru că apare o obligaţie legală. În acest moment, suntem în punctul în care toate aceste motive converg, însă elementul esenţial este alinierea tuturor participanţilor în aceeaşi direcţie.

► O să vedem din ce în ce mai multe companii care vor integra principii şi vor pune criterii tot mai stricte în selecţia furnizorilor de pe lanţul de aprovizionare, care îndeplinesc anumite condiţii în acest sens, iar aceştia se vor adapta la rândul lor pentru a-şi salva businessul.

► În bancă, integrăm elementul de sustenabilitate în toate proiectele pe care le analizăm în vederea finanţării. El poate fi un element diferenţiator în decizia de acordare a unui credit. Dacă în trecut ne uitam strict la proiecţii

14

financiare, la riscul de credit, acum vom avea alte elemente noi în analiză. Noi construim în acest moment produse dedicate pentru sustenabilitate.

 

Alice Nechita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare

► De mulţi ani ne-am setat anumite obiective voluntare care depăşesc de multe ori ambiţiile setate prin legislaţia europeană. La începutul acestui an, industria de băuturi răcoritoare a aderat la o nouă viziune, ca, până în 2030, să atingem circularitatea deplină în ceea ce priveşte colectarea, reciclarea şi reutilizarea ambalajelor noastre. Ambalajul trebuie privit ca pe o resursă, nu ca pe un deşeu.

► Până în 2025 industria se angajează să utilizeze ambalaje 100% reciclabile, iar sticlele din pet să fie compuse din cel puţin 50% conţinut reciclat şi vrem să colectăm peste 90% din ambalajele puse pe piaţă, obiectivul final fiind ca în 2030 să atingem conţinutul de 100% materie reciclată sau regenerabilă pentru ambalajele PET, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic şi economic.

► Consumatorul trebuie să conştienizeze cât de important este ce lăsăm după noi. Colaborarea dintre părţile interesate va contribui la atingerea ţintelor.

► Un proiect la care am lucrat în ultimii 3 ani este introducerea sistemului de garanţie-returnare în România. Asociaţia împreună cu Berarii României au format în urmă cu 2 ani o alianţă care susţine implementarea acestui sistem în România. Am făcut studii pornind de la sistemele care funcţionează deja în Europa şi am pus bazele unui sistem eficient care poate deveni o soluţie reală pentru ambalajele din industria de băuturi în România.

► Credem că vom avea în curând o hotărâre de guvern care să implementeze acest sistem de garanţie returnabilă în România, care să creeze cadrul necesar implementării soluţiei de reciclare. Ne dorim ca acest cadru legislativ să fie unul concret, previzibil, corect setat, astfel încât acest sistem să poată fi implementat ulterior. Este nevoie de timp pentru a putea exista la nivel naţional şi să fie accesibil consumatorului.

15

 

Julia Leferman, director general la Asociaţia Berarii României

► Suntem în primele zece pieţe la nivel european în ceea ce priveşte consumul de bere, dar particularitatea pe care o aduce piaţa locală a berii şi în general pieţele din Europa de Est o reprezintă ponderea destul de mare a berii îmbuteliate la PET, care reprezintă în prezent jumătate din ambalajele pe care industria noastră le pune în piaţă.

► 25% din ambalajele noastre sunt cele de sticlă, o pondere importantă o reprezintă şi ambalajele din aluminiu. O caracteristică importantă o reprezintă prezenţa ambalajelor reutilizabile în industria noastră.

► Apariţia marilor lanţuri comerciale a dus la încurajarea comerţului pentru produse în ambalaje de unică folosinţă, ceea ce a dus la o scădere a ponderii pe care ambalajele reutilizabile o au şi în piaţa noastră. Prezenţa ambalajelor reutilizabile la raft presupune ca, la nivel de comerciant, să existe un mecanism de recuperare a acestora de la consumator.

► Există mai multe astfel de sisteme voluntare puse în funcţiune de către mari operatori, dar care sunt gestionate în relaţia directă cu operatorii din HoReCA şi cu operatorii din magazinele mici din comerţul tradiţional.

► Sistemul de garanţie-returnare vizează doar ambalajele de unică folosinţă şi vine ca un instrument de a asigura o mai bună colectare din piaţă a ambalajelor de unică folosinţă de băuturi. Suntem într-o etapă finală de adoptare, iar după aceea vor mai fi necesare şi alte modificări legislative în ceea ce priveşte legislaţia primară de mediu pentru a trece la implementarea sistemului.

► Din perspectiva implementării, vom avea nevoie de 18 luni de la momentul la care operatorul sistemul va fi licenţiat pentru a construi această infrastructură care va integra operatorul sistemului, centrul de recuperare şi numărarea ambalajelor, care va trebui să acopere toată suprafaţa ţării.

 

16

Corneliu Pascu, preşedintele Iridex Group

► Economia circulară înseamnă să introducem deşeurile municipale şi menajere în circuitul economic. Acestea nu au încă o rezolvare şi, pentru a avea o soluţie, trebuie să fim conştienţi că abecedarul economiei circulare este colectarea selectivă a deşeurilor. Dacă nu vom face lucrul acesta, nu vom putea vorbi niciodată de o reciclare corectă a deşeurilor municipale.

► De 7-8 ani avem 35 de sisteme integrate de management al deşeurilor la nivelul ţării, dar care nu funcţionează decât în proporţie de 10-12%. Până nu se realizează abecedarul acestei activităţi, vorbim degeaba despre reciclare.

► Reciclare înseamnă să investeşti. Primul lucru pe care trebuie să îl avem în vedere este predictibilitatea afacerii noastre. Noi am investit în reciclarea foliei de plastic. Trebuie să responsabilizăm factorii decizionali, să pună în valoare legislaţia existentă. Legislaţie avem, dar ori am amânat s-o aplicăm, ori am gasit alte soluţii pentru a face raportari. Eu nu văd altă soluţie decât prin obligarea celor acreditaţi de legislaţie să îşi îndeplinească rolul pe care îl au.

► Creşterea calităţii vieţii conduce şi la creşterea cantităţii de deşeuri. În Franţa se ajunge la 120 kg pe om/an, la noi în jur de 80 kg/om în Bucureşti. Pe măsură ce calitatea vieţii creşte, putem să vedem cum cantitatea de deşeuri din Capitală este mult mai mare faţă de cantitatea de deşeuri generată de locuitorii din oraşele mici din ţară.

 

Elena Gaspar, preşedintele SNRB (Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor)

17

► Este greu să-i convingi pe oameni să arunce separat bateriile. Educaţia este un element extrem de important. În ultimii ani, cam toate organizaţiile existente în piaţă au făcut eforturi considerabile şi pe partea de educaţie, şi pe partea de colectare.

► În cazul bateriilor, există obligativitatea colectării a 45% din media cantităţilor puse pe piaţă în 3 ani. Este dificil, în contextul în care durata de viaţă a unei baterii aduse din China este de 4 ani, aşa că este greu să colectezi la 3 ani. Apoi, în cazul bateriilor, în afară de cele clasice, cu plumb, există o singură facilitate de reciclare în România, care funcţionează doar pe două tipuri de baterie - alcaline şi zinc-carbon. Orice alt tip ajunge la reciclare în Germania.

► În contextul în care piaţa pe tot ce înseamnă vehicule electrice a explodat, iar UE vrea ca până în 2030 pe străzi să fie circa 30 mil. de maşini electrice, am început deja de anul acesta să ne confruntăm cu situaţia în care bateriile trebuie să ajungă la reciclare. Bateriile vehiculelor electrice sunt extrem de eficiente şi în acelaşi timp extrem de periculoase. Ele intră în categoria deşeurilor periculoase şi ne confruntăm cu costuri mari de transport şi reciclare.

 

Adrian Cocan, director general la Lăptăria cu Caimac

► Pentru a recupera şi reutiliza ambalajele noastre, urmează să construim o staţie de spălare sticle şi borcane. Este un proiect de reutilizare a ambalajelor din zona de lactate. Vrem să facem o staţie care să spele cam 10.000 de sticle şi borcane pe oră, iar apoi vom începe să punem în marile oraşe mai întâi aparate de tip RVM (Reverse Vending Machine) în care consumatorii vor putea introduce ambalajele folosite deja şi să primească în schimb bonuri valorice şi bani.

► Vrem să reutilizăm ambalajele noastre care sunt făcute dintr-o sticlă specială, foarte rezistentă, ambalajele putând fi reutilizabile de până la 250 de ori. Vom colecta doar sticlele şi ambalajele noastre, însă în privinţa

18

spălării putem  să spălăm şi pentru alte companii, cu condiţia ca profilele să fie relativ apropiate.

► Am devansat cu 6 luni teremenul de pornire, încercăm să începem construcţia staţiei în august 2021, iar la finalul lui iulie 2022 sperăm să fim deja funcţionali. Costul proiectului este de 4 mil. euro.

► Staţia de spălare va fi lângă fabrica actuală, în Drăgoeşti (jud. Ialomiţa), iar automatele vor fi în toate oraşele. Vom începe cu Capitala, care reprezintă 60% din vânzări, şi apoi o să mergem către toate reşedinţele de judeţ.

 

Dragoş Călugăru, director general la Ecotic

► Ecotic are circa 35% din piaţa producătorilor de echipamente electrice şi electronice. Avem circa 600 de producători. Piaţa întreagă reprezintă circa 300.000 de tone de echipamente electronice achiziţionate de populaţie şi companii, din care noi gestionăm aproximativ 100.000 de tone.

► În România, circa 30% din ceea ce nu mai folosim este reutilizabil de rude sau vândut pe platforme. Vedem din ce în ce mai multe deşeuri electrice şi electronice generate. Avem o problemă cu ce se întâmplă cu ele. Raportarea se face prin efortul marilor retaileri, care au varianta de buy-back, iar apoi vin operatorii privaţi şi foarte mult în spate sunt autorităţile locale, care în alte ţări reprezintă cam 70-80% din rezultatele naţionale. Sub 5% din rezultatul naţional le reprezintă efortul autorităţilor locale.

► Programul „Rabla pentru electrocasnice“ ajută dintr-un punct de vedere al colectării, este un efort de creştere a cantităţii colectate în sistemul formal. România a colectat în 2020 circa 95.000 de tone, o rată de colectare de circa 35% dacă ne raportăm la media echipamentelor puse în piaţă în ultimii 3 ani, având o ţintă de 45%. Din acest an, ţinta s-a mărit la 65%, probabil că vom face spre 100.000-110.000 de tone, din care programul Rabla va contribui probabil cu 5.500 de tone, dacă se utilizează toate voucherele.

 

19

Marius Costache, director general la Green Weee şi Green Glass

► Trebuie să încetăm să vedem deşeurile ca fiind gunoi. Când o să ne schimbăm mentalitatea şi o să ne gândim la deşeuri ca la resurse, atunci o să vedem cu siguranţă şi multe soluţii.

► Sunt bani care vor veni prin Green Deal, prin PNRR. Statul ar trebui să se uite cu mare atenţie nu neapărat în finanţarea zonei de reciclare, ci la zona de colectare. Acolo sunt problemele.

► Diferenţa de la 12% - gradul de reciclare în România - până la 100% merge la groapa de gunoi.

► Oradea este unul dintre oraşele care au implementat soluţia de a plăti pentru câte deşeuri generezi. Nu este o variantă uşor de adoptat dacă ne gândim la zona de blocuri, dar chiar şi acolo ar exista soluţii la nivel de asociaţie.

► În România s-a pierdut ideea că poluatorul (producător şi importator) plăteşte. Prin legislaţia din România, în momentul de faţă s-a mers foarte mult cu penalităţi pe zona de colector/reciclator.

 

Maria Desmirean, board member la Promateris (fosta Prodplast)

► Sutem o divizie care se ocupă exclusiv cu distribuţia de ambalaje compostabile, realizate din plante. Vorbim de alternative cu un impact de mediu redus faţă de ambalajele tradiţionale din plastic.

20

► Este o efervescenţă mare în industrie vizavi de directiva din iulie - single use plastics, care interzice un  număr de 10 obiecte din plastic printre care tacâmurile, paiele. Noi oferim alternative mai puţin poluante la acest tip de produse.

► De anul acesta a intrat în vigoare legea compostului, care prevede colec-tarea separată a biodeşeurilor: UE insistă foarte mult pe această colectare separată a deşeurilor bio, iar din 2025 vor începe să fie şi ţinte impuse pentru colectarea separată a acestora.

► În momentul de faţă am achiziţionat o serie de echipamente şi suntem în teste pentru realizarea unor filme de specialiate destinate industriei cărnii şi ambalajelor din zona brânzeturilor.

 

Marius Brînzea, director de strategie la Reciclad’OR

► Pandemia a atras atenţia asupra integrării sustenabilităţii în gândirea companiei. Educaţia în şcoli este strict condiţionată de existenţa unei infrastructuri specifice şi adecvate. Copilul se duce acasă cu informaţii despre cum este bine să facă o reciclare corectă, dar acolo nu găseşte infrastructura adecvată pentru a pune în practică metodele învăţate. Şi atunci, în loc să avem un avânt în reciclare, apare dezamăgirea. Corelaţia dintre educaţie şi existenţa infrastructurii este calea de succes pentru reciclare.

► Dacă vorbim de sectorul privat, noi trebuie să avem o viziune a viitorului. Mă refer la economia circulară, care este un model de producţie şi consum care implică în primul rînd partajarea activelor, reutilizarea, repararea, renovarea şi, abia la final reciclarea materialelor şi produselor. Economia circulară urmăreşte extinderea duratei de viaţă a produselor.

► Companiile trebuie să înceapă să se întrebe dacă actualul model de business pe care îl au poate fi îmbunătăţit şi se poate duce în zona de circularitate sau va trebui să inoveze modelul de business pentru a rămâne pe piaţă.

21

 

Alexandru Stânean, director general la TeraPlast Group

► Dacă vorbim de tot ceea ce înseamnă mase plastice, în România nevoia este de 1 milion de tone pe an, din care 60% se îngroapă an de an. Avem o inabilitate de a colecta şi recicla care ne plasează la coada Europei. Elveţia, Austria şi Olanda declară că nu îngroapă nimic.

► La noi circa 20% din masele plastice îngropate provin din construcţii, 40% din ambalaje, 10% din automotive, iar restul din alte surse. Faptul că nu avem tradiţie în reciclare determină companiile să aplice soluţii punctuale.

► Până la finalul anului, vom ajunge să reciclăm 39.000 tone de PVC, ceea ce înseamnă 15% din producţia unui combinat, dar ne bazăm din păcate pe resurse importate.  În zona industrială, datorită legislaţiei în vigoare, este destul de prolifică reciclarea PVC-ului şi a altor mase plastice, însă pe zona construcţiilor nu se face aproape nimic.

► Avem în curs o investiţie de 12 mil. euro pentru producţia de ambalaje. Am luat decizia de merge pe zona de ambalajele compostabile, o soluţie care să fie prietenoasă cu mediul şi cu condiţiile de aici. Ne aşteptăm să ajungem la venituri de 16 mil. euro.

► Exceptând ţevile de polietilenă pentru apă şi gaz, toate celelalte produse pot fi făcute cu un conţinut definit de material reciclat. Din păcate, în România, un produs care încorporează material reciclat este privit ca un produs ieftin, spre comparaţie cu ţările din Europa de Vest, unde clienţii sunt dispuşi să plătească în plus pentru un produs care scoate din natură plastic care, altfel, s-ar îngropa.

Penny lansează SuporteRO, o marcă proprie dedicată suporterilor , La zi ,   Carol Popa , Miercuri, 23 Iunie 2021

Penny România a lansat SuporteRO – prima marcă proprie realizată în parteneriat cu Federația Română de Fotbal (FRF). Lansarea noului brand și a platformei de comunicare „Fotbalul ne unește”, ce îl are în prim-plan pe Cabral, marchează șase ani de continuitate.

22

  Daniel Gross, CEO PENNY România: „Fotbalul ne unește, iar acest lucru se poate observa din modul în care am crescut cu fiecare etapă a parteneriatului nostru cu FRF. Trezește emoții, ne aduce mai aproape și ne învață ce înseamnă perseverența în echipă. Ne-am luat un angajament acum șase ani și ne-am propus să ne implicăm din ce în ce mai mult în fotbalul românesc, iar lansarea unei mărci private dezvoltate 100% în România, de echipele noastre și ale Federației, reprezintă un moment istoric nu numai pentru PENNY și FRF ci, mai ales, pentru fanii fotbalului din toată țara.”

Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, a completat: „Este o zi foarte importantă pentru noi și ne bucurăm că avem alături un partener de încredere, care ne susține în tot ceea ce facem. Prin acest parteneriat scriem istorie în zona de strategie comercială a fotbalului românesc, contribuind la o fundație sustenabilă. SuporteRO este primul brand pe care ne punem amprenta și suntem mândri că am reușit să facem acest lucru alături de PENNY România.”

SuporteRO se adresează susținătorilor fotbalului românesc și jucătorilor de fotbal de toate vârstele. Sortimentul oferă în acest moment băuturi nealcoolice (ape cu vitamine, băuturi izotonice, băutură energizantă) și o mare varietate de snackuri (migdale, alune, caju, fistic, arahide în diverse tipuri de crustă etc.), care se vor găsi în toate magazinele PENNY din țară. Oferta dedicată iubitorilor de fotbal este îmbogățită cu șapte specialități din carne proaspătă pentru grătar și două marinade, produse dezvoltate sub marca proprie Meșterul Măcelar, dedicată sezonului de grătar.

Design-ul modern al ambalajului are ca puncte centrale diverse profiluri de suporteri și stadionul de fotbal, ce comunică energia și determinarea în susținerea Echipei Naționale de Fotbal a României în orice moment.

SuporteRO va cuprinde 70 de produse pănă la finalul anului și va acoperi diverse alte categorii: accesorii pentru fani, produse pentru petreceri în aer liber, echipamente sportive.

23

PENNY și Federația Română de Fotbal au încheiat acest nou contract de sponsorizare la începutul anului, contract ce durează până la finalul lui 2024 cel puțin. Acesta este cel mai important parteneriat din istoria FRF, deoarece este pentru prima oară când ambele reprezentative, seniori și U21, au un sponsor principal.

Târg de bere la Auchan: 300 de sortimente, din care 175 de beri sunt fabricate în România , Anca Olteanu , 23 Jun 2021 -

Auchan România anunță debutul celei de-a XII-a ediții a Târgului de Bere. În perioada 23 iunie – 20 iulie 2021, în toate hipermarketurile Auchan, precum și în magazinul online auchan.ro, clienții vor avea acces la o selecție extinsă de sortimente de bere, dar și la produse complementare servirii acesteia.

Târgul de Bere organizat în acest an propune clienților peste 300 de sortimente de bere, din care 175 sunt din România. În plus, 55 dintre acestea sunt beri artizanale românești fabricate de producători locali, printre care: Berarium, Capra Noastră, Fabrica de bere bună, Fabrica de Bere sau Fabrica Grivița.

Totodată, în cadrul târgului, clienții vor putea alege din peste 150 de beri de renume internațional, inclusiv noutăți din țări precum Franța, Belgia, Germania, Cehia, Marea Britanie, Austria sau Finlanda. Printre sortimentele noi ale ediției curente se numără Belzebut Blonde, bere fabricată în Franţa, care face parte dintr-o gamă de beri aromate; Blanche de Namur, cu o aromă ușor fructată, precum și Duchesse De Bourgogne, La Gauloise sau Lindemans.

În ceea ce privește oferta berilor de import, clienții vor regăsi specialități bavareze, precum Paulaner, Apostel, Konig Ludwig, Hop si Franziskaner, de abație (Leffe), craft - Kastel, Chouffe sau Hobgoblin și trapiste, precum Chimay sau La Trappe.

24

Târg de bere la Auchan cu sortimente internaționale

Potrivit datelor companiei, tendințele din piața de bere observate anul acesta vizează în principal dezvoltarea categoriei de sortimente aromatizate, atât în varianta cu alcool, cât și fără.

„De 12 ani realizăm anual cel mai mare târg de bere din România, oferind astfel o experiență a gusturilor din toată lumea. Vrem ca românii să retrăiască momentele de plăcere și experiențele din excursiile în care au fost, de-a lungul timpului, în alte țări. În ultimii ani, odată cu dezvoltarea producției locale de bere artizanală, ne-am făcut o misiune din a aduce, susține și promova micii producători români de bere. În târgul de bere din acest an, mai bine de jumătate dintre produse sunt din România”, a declarat Tiberiu Dănețiu, director marketing Auchan Retail România.

Târgul de Bere din acest an se derulează în toate hipermarketurile Auchan, dar și virtual în magazinul auchan.ro, de unde clienții pot comanda online sortimentele preferate. Comenzile pot fi livrate la domiciliu, la nivel național, standard sau expres, sau ridicate din cel mai apropiat magazin Auchan prin serviciile gratuite Click&Collect și Drive.

Potrivit Auchan, în 2020, în cadrul Târgului de Bere, preferata românilor a fost berea românească. Anul acesta, clienții vor avea acces la o selecție extinsă de sortimente de bere, dar și la o gamă variată de produse complementare servirii acesteia, precum pahare, halbe, dar și o vastă selecție de gustări.

Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, o rețea de 59 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 50 în stațiile Petrom, și 5 supermarketuri Auchan. Cu peste 280.000 m2 suprafaţa netă de vânzare, retailerul are o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de euro.

Raul Pop, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, la Conferința Next Challenge – Circular Economy: „Economia circulară creează dependență între actorii din acel lanț. Este și forța ei, este și vulnerabilitatea ei” La zi , Carol Popa , Miercuri, 23 Iunie 2021

Prezent în calitate de speaker la a treia ediție a conferințelor Sustainability & CSR Excelllence, cu tema Next Challenge - Circular Economy, Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a remarcat preocuparea companiilor pentru realizarea unor proiecte sustenabile, dar și absența unor date concrete privind obiectivele atinse prin intermediul acestor proiect. Vinovate nu ar fi doar

25

companii, ci și actuala structură a legislației, prea puțin riguroasă în ceea ce privește raportările și auditul datelor din rapoarte.

„După cum vedem, avem proiecte frumoase, băgăm bani în ele, din ele ies și rapoarte. Apoi mergem acasă și ne uităm la știri. De la începutul acestui an, aproape că nu a fost buletin de știri care să nu ne arate cât de rău ratăm. În sustenabilitate, de început am început bine de fiecare dată, cu fiecare nou proiect, cu fiecare nou an fiscal, cu fiecare nou ministru. Problema este că de fiecare dată am început. Și atât. Nu vreau să se creadă că fac pe lupul moralist și că Ministerul Mediului este acel catalizator de direcție strategică ce vă ajută să mergeți pe calea corectă, pentru că știm cu toții că nu este așa. Aș vrea să încerc să ajut la ceea ce cred eu că poate să ne ducă, de la proiecte frumoase, la rezultate concrete. Am văzut în datele prezentate aici că la nivel planetar stăm prost, la nivel european depinde pe cine întrebi, iar la nivel național, în perioada pe care o traversăm, mai avem foarte multe lucruri de făcut. Personal, cred că uleiul ce unge acest angrenaj sunt datele. 100 de copaci plantați e mult sau puțin? 100 de copii întorși la școală, 100 de bătrâni ajutați, 100.000 de euro investiți în sustenabilitate, este mult sau puțin? Depinde la ce te raportezi, iar această problemă o putem rezolva doar cu date”, a spus Raul Pop.

Secretarul de Stat în Ministerul Mediului spune că în România avem o lipsă de obișnuință să lucrăm cu date relevante, justificată în anumite cazuri de lipsa unor sisteme de raportare sau o deficiență la sistemele existente. Cei care lucrează în sistemele tehnice știu foarte bine că au probleme în a face raportări către stat, la fel de bine cum au probleme în a face raportări către proprii angajați. Raul Pop spune însă că nici angajații nu au capacitatea de a interpreta datele, astfel încât să înțeleagă cât este de relevantă o acțiune derulată de companie.

„Raportarea nonfinanciară, în România, este în realitate voluntară. E drept că legea spune că unele companii au obligația să depună o astfel de raportare, dar nu au nici o obligație despre ce să includă în ea. Sunt foarte

26

puține voci care cer ca această raportare să fie obligatorie, comparabilă sau exprimabilă în niște dimensiuni relevante. Jumătate din cei prezenți aici lucrăm cu primăriile. Ce îl motivează pe un primar să întreprindă acțiuni sustenabile? Votantul. Învățații pe angajații dumneavoastră să-și ceară drepturile în fața primarilor! Pentru companii, lucrurile sunt clare. Companiile există ca să dezvolte activități economice, ca să genereze profit. Mai nou, s-au trezit unii să spună că nu profitul înseamnă tot, pentru că există grupuri de oameni care sunt atenți la ceea ce face o companie, în afară de profit. Poate poluează, poate are un impact negativ în comunitate, un impact secundar pe care nu îl administrează pentru că nu a considerat că este treaba companiei să se ocupe de aceste aspecte. Și probabil nici nu era în atribuțiile companiei, atunci când a început activitatea economică”, a spus Secretarul de Stat în Ministerul Mediului.

După ce a „amendat” cadrul legislativ care stabilește modul relaxat în care companiile pot face raportările nonfinanciare – relaxat în raport cu parametrii stabiliți în standardele internaționale GRI - Raul Pop a revenit la temele pe care audiența aștepta să le abordeze.

„Îmi doresc foarte tare să învățăm să lucrăm împreună. Nu este foarte greu. Economia circulară creează dependență între actorii din acel lanț. Este și forța ei, este și vulnerabilitatea ei. Subiectele momentului – sistemul garanție returnare (SGR) și directiva single use plastics – sunt atât de complexe încât nu pot fi rezolvate cu un singur instrument. Sistemul Garanție Returnare nu este o soluție miraculoasă. Reglementarea va ieși în perioada următoare, dar eu sper că va fi modificată, pentru că acum ne spune că e bine să reciclez PET-ul de la suc, dar nu e bine să reciclezi PET-ul de alcool sanitar, de la oțet sau ulei. La fel, e bine să reciclezi sticla de bere, dar nu e bine să reciclezi borcane. Astea sunt inepții. În plus, acest SGR se referă la ambalajele nereutilizabile, când de fapt interesul companiilor trebuie să fie orientat să recupereze ambalaje reutilizabile, pentru a avea cel mai mic impact asupra resurselor, asupra mediului. În această direcție trebuie să mergem când vorbim despre economia circulară. Dar SGR va rezolva 5-7% din problema deșeurilor de ambalaje”, a punctat Raul Pop.

În ceea ce privește Directiva Single Use Plastics, Raul Pop spune că ceea ce se cere Ministerului Mediului de către agenții economici, în special producători de mase plastice și retaileri, este în contradicție cu ceea ce se declară. „Toți vor să știe cum va ieși directiva astfel încât se le afecteze cât mai puțin businessul, să poată vinde cât mai mult din aceste produse înainte ca ele să fie interzise definitiv”, a mai spus Raul Pop.

Vezi speach-ul integral al lui Raul Pop aici:

27

 Ediția a treia a Conferinței Sustainability & CSR Excellence, cu tema Next Challenge – Circular Economy, a avut loc pe 16 iunie pe peluza Complexului Hotelier Caro. Detalii privind discursurile speakerilor găsiți pe www.revista-piața.ro și pe www.csrexcellence.ro.

https://youtu.be/ZaOI3EXczjU

Robert Uzună, Ursus Breweries, la Conferința Next Challenge - Circular Economy: „Este reciclarea spaima contului de profit și pierderi? Eu zic ca da. Trebuie să înțelegem că nu există alternativă, indiferent cât costă” Publicat în categoria La zi ,   Carol Popa, Maria Vaschi , Miercuri, 23 Iunie 2021

Robert Uzună, Vicepreședinte Corporate Affairs la Ursus Breweries a ținut un discurs atipic în cadrul celei de a treia ediție a conferințelor Sustainability & CSR Excelllence, cu tema Next Challenge - Circular Economy. Așa cum singur a afirmat, speach-ul său a fost un mesaj cu tâlc adresat atât autorităților reprezentate prin Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cât și partenerilor de afaceri,

28

respectiv retailerii. Discursul a abordat întoarcerea businessului la rădăcini, la istorie și la ceea ce știm deja toți de la bunicii noștri.

„Vin cu o poveste, sper eu plină de tâlc și cu un mesaj pe care-l adresez deopotrivă „colegilor de luptă”, partenerilor și colegilor noștri din industriile conexe și, nu in ultimul rând, oficialităților. Pentru că mesajul meu vine să completeze dorința organizatorilor acestui eveniment, ca cineva să abordeze, cu puțin curaj, și subiectul foarte arzător al momentului, respectiv sistemul garanție-returnare, dar sper eu să fie dintr-o perspectivă inedită. Prin urmare, nu aveți în față o prezentare corporate; prezentarea nu este atât despre Ursus Breweries, cât despre o întoarcere la rădăcini, o poveste cu bunici, o poveste despre trecut, prezent și despre ce am putea face împreună în viitor; este, de asemenea, un apel colegial să ne întoarcem la credința că lucrurile de bun simț se pot face”, a spus Robert Uzună în deschiderea prezentării din cadrul Conferinței Next Challenge - Circular Economy.

Vicepreședintele Ursus Breweries consideră că suntem într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să-și regândească polii de creștere și că, deopotrivă, sunt voci care vorbesc de un moment în care suntem în căutarea unei a doua revoluții industriale.

„Ne punem întrebarea dacă vom fi cu adevărat la nivelul acestei planete, dacă vom fi cu adevărat învingători în această luptă pe care vrem să o ducem, dacă doar Uniunea Europeană va fi portstindardul, iar restul continentelor – și nu mă refer la lumea vestică - nu vor fi în zona de folow-up. Este genul de întrebare pe care acum doi ani am avut prilejul să o adresez persoanei care a scris New Green Deal și pot să vă spun cu puțină tristețe că în acel moment n-am obținut un răspuns elocvent. Prin urmare, suntem într-un punct în care trebuie să ne reinventăm, și dacă ar fi să ne gândim de unde ar trebui să plecăm, cred că răspunsul nu trebuie căutat foarte departe. Vă spuneam că e o poveste despre bunici, despre întoarcerea la rădăcini și despre bunul simț pe care cu toții îl știm din poveștile cu bunici”, a afirmat Robert Uzună.

 Sustenabilitatea, în forma ei originală și originară, s-a născut în gospodăriile țărănești

În opinia vicepreședintelui Ursus Breweries, îngrășământul natural pentru pământ este o expresie foarte naturală a modului în care putem să valorificăm, să recirculă și să aplicăm într-o formă foarte primară principiile economiei circulare.

 „Bunicii noștri, cred eu că, într-adevăr contează și, deopotrivă cred că o parte dintre noi am apelat la ei să ne ajute atunci când trebuia, înainte de

29

1989, să ducem la școală maculatură și mult hulitele sticle de lapte reutilizabile. Pot să vă spun că n-a fost foarte rău, am scos-o la capăt. Acum zâmbim, ne aducem aminte că lucrurile se pot face și că parcă nu era așa de greu.

În ultimii 30 de ani am trăit o paradigmă de viață, pentru care nu trebuie neapărat să ne învinovățim, suntem cu toții beneficiari și victime, deopotrivă, ale unui stil de viață căruia i-am cedat din simplul motiv că, în realitate, nu prea putem să stăm împotriva curentului. Cu toții am trăit zona de consumerism și de convenience.

Se vorbește foarte mult într-o paradigmă idealistă despre reciclare, despre going green, despre cum ar trebui să funcționeze lumea și se vorbește destul de puțin despre costuri. Companiile, autoritățile și ONG-urile uită uneori să le spună consumatorilor, auditoriului lor până la urmă, că reciclarea și acest going green vine la pachet cu niște costuri”, a mai precizat Robert Uzună, punctând astfel marea concluzie a economiei circulare: costurile se vor întoarce, mai devreme sau mai târziu, la consumator!

 „Este reciclarea spaima contului de profit și pierderi? Eu zic ca da. Nu trebuie să ne ferim de acest lucru, trebuie să înțelegem că nu există alternativă, indiferent cât costă, se întâmplă. Prin urmare, suntem în punctul în care încercăm să rezolvăm cuadratura cercului. De ce cuadratură? Pentru că vorbim de 4 actori mari implicați: autoritate, industrie, retail și ONG-uri. Această cuadratură se poate rezolva, fără doar și poate.

 Mesajul pe care doresc să-l transmit este să încercăm să ne dăm cu toții răspuns la întrebarea: Putea-vom? Urmează o Hotărâre de Guvern care să consfințească într-o formă sau alta un mod în care niște industrii trebuie să colaboreze și să devină partenere pentru a duce la bun sfârșit un lucru care, chiar dacă doar în proporție de 5% să fie, zic eu că e un început, și ar putea da un semnal că ne mișcăm într-o direcție bună, după ani de zile de inabilitate. Eu zic că vom putea, voit sau nu, pentru că nu că există alternativă.

Trebuie să găsim o soluție, să acceptăm ceea ce putem face împreună, să nu mai considerăm acest avans al politicilor publice drept o zonă de inevitabil. Cred că trebuie să facem pentru că este lucrul corect de făcut, pentru că este lucrul care a venit probabil mai târziu decât trebuia, dar este la timpul lui, și pentru că putem s-o facem și am mai făcut-o. Știm că nu e foarte greu, știm că s-a putut mai mult decât ne propunem acum.Prin urmare, ar trebui să ne luăm în serios acest rol, să credem că putem face împreună și, deopotrivă, să încercăm să ducem acest lucru la bun sfârșit. Ca

30

să nu-i supărăm pe părinți și pe bunici, ca să nu ne trimită la culcare”, a încheiat Robert Uzună.

 Vezi aici speach-ul lui Robert Uzună:

https://youtu.be/qWRL_z4LVmc

Ediția a treia a Conferinței Sustainability & CSR Excellence, cu tema Next Challenge – Circular Economy, a avut loc pe 16 iunie pe peluza Complexului Hotelier Caro. Detalii privind discursurile speakerilor găsiți pe www.revista-piața.ro și pe www.csrexcellence.ro.

Comerțul tradițional din mediul rural, motor de creștere pentru afacerile ESSA Group , Anca Olteanu, 23 Jun 2021 - Știri și Noutăți

ESSA Group, unul dintre jucătorii din piaţa serviciilor de trade marketing şi vânzări din ţară, mizează pe comerțul tradițional, pe care l-a redescoperit în pandemie și care promite să crească mai ales în mediul rural. Grupul, înființat în 2010 de antreprenorul Eugen Saulea, a ajuns în ultimul timp să fie prezent în aproape 7.000 de puncte de vânzare la nivel național pe acest segment, până la finalul anului în curs fiind estimată o creștere de 40-50%, până la peste 10.000 de puncte de vânzare.

„Prin serviciul de management POSM (materiale de comunicare), am început să lucrăm cu mii de companii din diverse industrii, printre care și din comerțul tradițional, un domeniu pe care l-am ignorat până anul trecut, dar care are potențial de creștere, în special în mediul rural, unde întâlnești un magazin mic la fiecare colț de stradă. Aici, campaniile de comunicare ajung foarte greu sau, în unele cazuri, nu ajung deloc, fiind centrate pe comerțul modern, ceea ce ne lasă nouă spațiu să ne dezvoltăm”, declară Eugen Saulea.

31

Piața serviciilor în care ESSA Group activează a fost una dinamică, în ultimul an. Anumite servicii oferite de companie au înregistrat scăderi semnificative, cum ar fi cele de promovare instore și evenimentele, care au scăzut cu 17%, însă altele au avut creșteri chiar și de peste 50%, ca în cazul serviciilor de implementare și mentenanță pentru materialele de comunicare.

„În perioada pandemiei, consumatorii studenți sau angajații cu domiciliile în alte localități s-au retras către urbanul mic și rural, crescând vânzările din locațiile de proximitate. Astfel, cererea partenerilor pentru servicii mobile de merchandising, care să acopere rute largi de puncte de vânzare, a fost una în creștere în 2020 și de la începutul lui 2021 până acum. În urbanul mic și rural, serviciile ESSA au un viitor mai bun decât în urbanul mare, dacă piața se menține în condițiile curente”, continuă Eugen Saulea.

Schimbare de comportament în retail

La nivelul pieței de retail, schimbarea de comportament a consumatorilor a fost determinată și de dezvoltarea accelerată a comerțului online, un alt motiv pentru care zona de bunuri de larg consum a pierdut un procent important din traficul punctelor de vânzare. Telemunca a obligat consumatorii să investească în tehnologie, astfel încât să poată lucra de la distanță. Pe aceeași platformă tehnologică se tranzacționează și cumpărăturile online, motiv pentru care ieșirea din pandemie nu va modifica prea mult acest nou obicei, potrivit ESSA Group.

„Companiile din retail calibrează resursele și modifică modurile de lucru în funcție de consumator. Fiecare dintre acestea dorește ca punctele de vânzare pe care le deține să fie prima opțiune în cumpărăturile curente ale consumatorilor. Acestea sunt motivele pentru care companiile din retail solicită promoții de preț și dezvoltă programe de fidelizare prin sesiuni de premiere sau carduri de reducere”, mai spune fondatorul ESSA Group.

În prezent, ESSA Group are aproape 30 de spații logistice închiriate la nivel național, iar în 2021 va începe un nou proiect în această direcție, care se va concretiza printr-o investiție de 2 milioane de euro. Este vorba despre construirea unui hub logistic în București, care va măsura peste 10.000 de metri pătrați, plus dezvoltarea altor spații mai mici pe care le ia în calcul în câteva mari orașe din țară, precum Timișoara și Cluj.

Fondat în 2010 de antreprenorul Eugen Saulea, ESSA Group este astăzi unul dintre jucătorii din piaţa serviciilor de trade marketing şi vânzări din ţară. În 2019, grupul a raportat afaceri de peste 15 milioane de euro, în creștere ușoară față de anul anterior. Printre serviciile din portofoliul companiei se numără: recrutarea şi plasarea de forţă de muncă, BTL şi evenimente,

32

servicii management POSM (materiale de comunicare), call center şi merchandising. În prezent, ESSA oferă servicii în sistem leasing şi outsourcing pentru peste 30 de clienţi, furnizori şi producători, dar şi pentru marile lanţuri de retail precum Carrefour, Kaufland, Auchan, Metro Cash & Carry, Mega Image.

Ministrul Economiei spune că prețurile de pe litoralul românesc sunt foarte mari , Sorin Breazu , iun. 23, 2021

În timp ce premierul Florin Cîțu se bate cu pumnul în piept, citând un raport al Eurostat care arată că alimentele din România sunt cele mai ieftine din Uniunea Europeană, Claudiu Năsui, ministrul Economiei, spune că tarifele de pe litoralul Mării Negre sunt ”foarte mari”.

”Avem o creștere economică foarte bună. Trebuie mai mult. Măsurile de închidere au avut un efect negativ. Economia României își revine destul de bine, dacă ne uităm macro. Trebuie să vedem unde se găsește această creștere economică. La firmele mari sau și la IMM-uri. IMM-urile trebuiesc ajutate, chiar dacă revenim la situația ante-pandemică”, a declarat Năsui pentru Știrile ProTV.

Întrebat de prețurile de pe litoralul românesc, aflat în plin sezon turistic, Năsui a răspuns:

”Interesul meu ca membru al Guvernului este să fie cât mai mici. Este o problemă de taxare a muncii, este o problemă de forță a muncii nedisponibilă și de stat care când își ia o cotă mai mare din ce își iau oamenii, crează o problemă de acest gen în piață. Dacă mâine toate taxele se dublează, ce o să facă prețurile? Un stat mai mic, un stat mai suplu o să ducă și la prețuri mai mici pe litoral. Influența statului în economie îți reduce oferta și îți crește prețul”.

În același timp, premierul Florin Cîțu a scris azi pe Facebook că prețurile la alimente din România sunt cele mai mici din UE. Ce a uitat să spună șeful Guvernului este că și salariile din țara noastră sunt mult mai mici decât cele din restul Uniunii Europene, singura excepție fiind Bulgaria.

Ministerul Economiei lansează schema HORECA , 23 iunie 2021,

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului anunță lansarea etapei de înscriere în cadrul   schemei “Horeca” prevăzută de   Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice și organizării de evenimente,

33

a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.

Formularul electronic de înscriere în cadrul “schemei Horeca”” va fi activ pe link-ul granturi.imm.gov.ro ÎNCEPÂND DE MARȚI, 29 IUNIE 2021, ora 10.00.

Formularul de înscriere va rămâne activ timp de 10 zile lucrătoare de la demararea înscrierii, până la ora 20.00 a ultimei zile de înscriere, respectiv  LUNI 12 IULIE 2021, ora 20.00,  cu posibilitatea prelungirii perioadei de înscriere.

Ana Quintas, ICF și Universitatea Cambridge, la Conferința Next Challenge – Circular Economy: „Trebuie să regândim designul, trebuie să ne gândim cum putem refolosi, cum putem extinde valabilitatea produselor și a serviciilor” , La zi ,   Carol Popa , Miercuri, 23 Iunie 2021

https://youtu.be/dKs66Gwbxuo

Ana Quintas, managing consulting la ICF și lider de program pentru economie circulară și sustenabilitate pentru Universitatea Cambridge, a vorbit celor prezenți la cea de a treia ediție a conferințelor Sustainability & CSR Excelllence, cu tema Next Challenge - Circular Economy, despre concepte și termeni noi ce vor fi utilizați în stabilirea strategiilor companiilor, în noua era a circularității.

 „Vorbind despre principalele topicuri pentru care mă aflu aici în această seară, am trecut printr-o eră în care doar am extras materie primă din sol, pe care am transformat-o, prin prelucrare. Majoritatea acestor resurse la final s-au dovedit a nu fi chiar atât de valoroase și au fost risipite.Din păcate, așa cum probabil ați văzut și în alte prezentări astăzi, putem vedea foarte multe exemple privind efectele pe care progresul le-a avut în ultimii ani. În final s-a dovedit a fi mai valoros să protejăm resursele, nu doar să le risipim.Dacă continuăm să facem lucrurile ca și până acum, s-ar putea să fie nevoie să mai găsim două planete, în jurul anului 2050, doar pentru a le folosi resursele naturale pentru a susține stilul de viață actual. Sunt câteva lucruri aici legate de materiile prime. În ultima perioadă, când toată lumea a fost

34

preocupată de situația COVID, în medie 95% din timp o mașină stă parcată”, a exemplificat Ana Quintas.

Conform consultantului ICF, trebuie să transformăm sistemul ia-prelucrează-risipește, în practică trebuie să facem tranziția de la o economie liniară la una circulară. Liderul programului de studii postuniversitare „Sustainability and Circular Economy”din cadrul Universității Cambridge consideră că principiile economiei în viitor vor avea la bază circularitate, iar economia liniară va dispărea.

„Tocmai ce am auzit la radio că mai multe țări de-a lungul Europei au făcut planuri de reziliență împotriva COVID, nu am avut timp să verific planul de reziliență al României, dar sunt sigură că este un plan care se va îndrepta din ce în ce mai mult spre circularitate.Trebuie să regândim designul, trebuie să ne gândim cum putem refolosi, cum putem extinde valabilitatea produselor și a serviciilor, cum putem menține produsele în folosință cât mai mult timp posibil. De exemplu, mașinile de spălat trebuie să aibă o durată de viață de 10 ani. După 5 ani este posibil să nu mai fie eficiente din punct de vedere energetic. Acesta este un lucru pe care producătorii, furnizorii trebuie să îl aibă în vedere”, a spus Ana Quintas.

Cum facem pentru a construi o economie circulară?

Din perspectiva unui business, Ana Quintas consideră că sunt 3 zone foarte importante:

• Inovația. Refolosirea materialelor, procesele de producție și designul. Putem face mai bine decât ceea ce facem acum sau nu? Uneori se întâmplă să avem idei, să încercăm ceva, dar tehnologia să nu fie pregătită și să necesite dezvoltare. Un principiu al economiei circulare este colaborarea și interacțiunea dintre diferiți parteneri, organizații diferite. Vedem zi de zi apărând noi start-up-uri, cu soluții foarte inovative, care împreună cu organizațiile pot dezvolta parteneriate foarte bune. Deci inovația este cheia.• Noi modele de business. Reînnoirea modelelor de business, pe care organizațiile le-au folosit în ultimii ani, de a valoriza mai mult clienții. Noile modele de business trebuie sa ajungă pe noi piețe sau la noi consumatori, chiar și la noua generație. • Colaborarea și comportamentul utilizatorului. Este despre a face lucrurile împreună mai bine, de a atinge obiectivele de a deveni mai sustenabili, mai circulari. Dacă punem împreună mai multe sectoare sau mai multe industrii putem găsii soluții, ceea ce este foarte important.

35

„Sunt conștientă că în calitate de consumatori suntem mai pretențioși, iar asta îi face pe producători să prezinte lucruri de care nu sunt siguri în totalitate, ceea ce poate fi mai riscant pentru reputația lor decât orice altceva. Unul din studiile Cambridge despre beneficiile economiei circulare în organizațiile universității arată că o măsură nu se potrivește tuturor, sunt mai multe modalități de abordare a problemelor pentru a ajunge la soluții circulare. Este foarte important să ne raportăm la persoana sau departamentul căruia ne adresăm: strategy management, achiziții, R&D sau marketing”, a mai spus Ana Quintas.

Cu toate acestea, Ana Quintas consideră că, în viitorul apropiat, companiile vor utiliza mai des în strategiile lor termeni precum sharing, pentru închirierea unor produse în loc de achiziție, concepte precum reversibilitate, atunci când vine vorba despre utilizarea polivalentă a unui produs sau echipament, sau termeni precum pașaportul materialelor – destinat clienților, astfel încât aceștia să știe din ce materiale este realizat un anumit produs și care este gradul lui de circularitate.

Vezi aici speach-ul Anei Quintas:

Ediția a treia a Conferinței Sustainability & CSR Excellence, cu tema Next Challenge – Circular Economy, a avut loc pe 16 iunie pe peluza Complexului Hotelier Caro. Detalii privind discursurile speakerilor găsiți pe www.revista-piața.ro și pe www.csrexcellence.ro.

Afaceri de la Zero. Anca Cherengi şi Andreea Buruian fac torturi şi prăjituri într-un laborator din Cluj-Napoca sub numele de Acadeea şi aşteaptă venituri de 50.000 de euro, 23.06.2021, Miruna Diaconu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-anca-cherengi-si-andreea-buruian-fac-torturi-si-20151470

♦ Businessul a fost înfiinţat la sfârşitul anului 2019 după o investiţie de 16.000 de euro, iar primul an de activitate al Acadeea a fost marcat de

36

pandemie, însă cele două antreprenoare au reuşit să se replieze pentru a trece peste criză.

Anca Cherengi şi Andreea Buruian fac torturi şi prăjituri într-un laborator din Cluj-Napoca sub numele de Acadeea, iar anul acesta aşteaptă venituri de 50.000 de euro. Businessul a început la sfârşitul anului 2019, an în care cele două prietene au terminat facultatea şi au dorit să meargă amândouă către antreprenoriat.

„Eu şi Andreea suntem prietene foarte bune de la 15 ani, chiar dacă la terminarea liceului am luat-o pe căi diferite, mai exact eu am urmat cursurile Facultăţii de arhitectură, iar Andreea a făcut Facultatea de chimie, atunci când am terminat facultatea am simţit potrivit să ne unim talentele într-o cofetărie pentru că amândouă suntem paisonate de dulciuri”, spune Anca Cherengi, cofondatoare a Acadeea. Businessul a luat naştere la sfârşitul anului 2019, iar cele două antreprenoare au investit 16.000 de euro, bani care au mers către achiziţionarea de echipamente şi echiparea laboratorului de cofetărie cu toate cele necesare pentru producţia de prăjituri. 

După terminarea facultăţii, cele două antreprenoare au luat decizia de a-şi deschide un business, în loc de a profesa într-o cofetărie pentru că sunt de părere că partea de inovaţie ar fi fost limitată. Primul an de activitate al Acadeea a fost marcat de pandemie, însă businessul a reuşit să supravieţuiască efectelor negative ale pandemiei. Ideea iniţială pentru Acadeea a fost de a face torturi şi prăjituri pentru diverse evenimente, însă din cauza restricţiilor existente anul trecut pentru evenimente, cele două antreprenoare au fost nevoite să se replieze. „Am avut chiar la începutul pandemiei, mai exact două luni, în care am pus pauză activităţilor de vânzare şi ne-am concentrat să învăţăm noi cât mai multe, veneam cu reţete şi idei noi, apoi am început să facem produse mai accesibile oamenilor, în afara evenimentelor, cutii cu macarons şi torturi mici”, spune Anca Cherengi. În ciuda unui an provocator, anul acesta se arată mult mai bine, astfel că până în luna septembrie, fiecare weekend este ocupat cu câte un eveniment la care Acadeea va livra prăjituri şi torturi. Capacitatea de producţie a laboratorului este de circa 80 de torturi pe săptămână. Anul trecut, veniturile Acadeea s-au ridicat la circa 30.000 de euro, din care 70% se duc către cheltuieli cu materia primă, pe care o achiziţionează atât de la furnizori locali, mai ales fructele de sezon, cât şi din afara ţării. 

Pentru anul acesta, cele două antreprenoare au în plan extinderea echipei cu încă 3-4 angajaţi, dar pentru viitor se gândesc să îşi deschidă şi un magazin de desfacere în Cluj-Napoca, însă nu iau în calcul să meargă cu magazine Acadeea şi în alte oraşe pentru că ar fi foarte dificil pentru ele să gestioneze

37

şi să supravegheze locaţiile care nu se află în Cluj-Napoca.

Produsele Acadeea se găsesc atât pe site-ul cu acelaşi nume, cât şi în două cafenele din Cluj Napoca, însă mare parte din vânzări vin din online, iar cel mai vândut produs este un tort cu morcovi.  Cele două antreprenoare sunt de părere că românii sunt în continuare iubitori de clasicele prăjituri precum savarinele sau amandinele, însă ceea ce caută acum oamenii este o reinterpretare a lor, gustul copilăriei într-o formă modernă.

Bergenbier SA a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 653 milioane lei, G.U. , Companii / 23 iunie

Mihai Voicu, Director General al Bergenbier SA

Bergenbier SA, parte a grupului Molson Coors Beverage Company a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 653 milioane lei, în uşoară creştere faţă de anul 2019, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Mihai Voicu, Director General al Bergenbier SA, a declarat: ''În 2020, am înregistrat o creştere atât în volum cât şi din punct de vedere al cifrei de afaceri, care ne întăreşte relaţia de încredere cu clienţii şi consumatorii noştri. Într-un moment dificil pentru întreaga industrie am ales să privim lucrurile altfel şi să ne construim strategia din perspectiva oportunităţilor. Am ales să continuăm investiţiile în oameni, să creştem investiţiile şi suportul acordat partenerilor distribuitori, cât şi celor din Trade şi - nu în ultimul rând - să arătăm că suntem un partener de încredere al societăţii civile.''

38

Bergenbier SA a fost fondată în 1994, iar cea mai importantă marcă din portofoliul său, Bergenbier, a fost lansată un an mai târziu. Astăzi, Bergenbier SA este în top trei companii producătoare de bere din România, având o fabrică modernă la Ploieşti şi o reţea performantă de distribuţie naţională. Compania are peste 650 de angajaţi şi a plătit către statul român impozite şi taxe aferente anului 2020 în valoare de peste 196 milioane de lei.

Potrivit sursei citate, 98% dintre materiile prime folosite în producerea berii în fabrica Bergenbier din Ploieşti sunt de provenienţă autohtonă, ceea ce a contribuit la încurajarea economiei locale. În anul 2020, Bergenbier SA a reciclat sau eliminat în mod controlat 100% din deşeuri şi ambalaje, promovând astfel un comportament sustenabil pe întreg lanţul de producţie.

,,Pentru 2021, suntem de un optimism moderat, ne aşteptăm să avem parte de o evoluţie pozitivă a pieţei berii din România, pârghiile fiind eliminarea restrictiilor si relansarea economiei. Creşterea numărului de persoane vaccinate şi redeschiderea restaurantelor, precum şi organizarea de evenimente sportive sau culturale, alături de deschiderea sezonului estival pot avea efecte pozitive asupra pieţei'', a continuat Mihai Voicu.

Portofoliul companiei cuprinde mărci care acoperă toate segmentele pieţei. Pe lângă berile produse la Ploieşti - Bergenbier, Staropramen, Staropramen Unfiltered, Stella Artois, Beck's, Noroc, Löwenbräu- compania importă şi distribuie în exclusivitate specialităţile pragheze Staropramen Dark şi Granat, berile de abaţie belgiene Leffe şi Hoegaarden, berea americană Miller Genuine Draft, cea mai iubită bere mexicană, Corona, precum şi berea albă germană nefiltrată Frazinskaner, se menţionează în comunicat.

Recent, portofoliul Bergenbier s-a îmbogăţit cu FRESH 0.0, cel mai nou mix de bere 0.0% alcool şi băutură răcoritoare cu suc de fructe. Odată cu brandul FRESH 0.0, compania îşi diversifică portofoliul de produse "mai mult decât bere" şi pregăteste terenul pentru lansarea, în perioada următoare, a unor alte inovaţii. Mixurile de bere şi berile aromatizate au în ultimii ani o tendinţă de creştere, în condiţiile în care se observă o preferinţă mai mare a consumatorilor pentru acest segment.

Conform studiilor de piaţă ale Asociatiei Berarii României, în 2020 piaţa berii a rămas la un nivel constant şi a înregistrat o creştere de doar +0.5% în volum. Deşi sectorul HoReCa a fost afectat considerabil, vânzările înregistrate de alte canale, cum ar fi magazinele de proximitate, au crescut substanţial. Sectorul de "modern trade" şi e-commerce-ul au fost de asemenea extrem de dinamice. Chiar şi în condiţiile unei stagnări în volum a pieţei, sectorul de bere continuă să aibă un impact pozitiv semnificativ asupra economiei româneşti. Industria berii asigură la nivelul întregii ţări,

39

direct şi indirect, un număr de aproape 61.000 locuri de muncă pentru români si acoperă exclusiv din producţia locală aproximativ 97% din consumul intern de bere.

PENNY: Politica antifraudă face diferența între o companie performantă și una într-o situație de risc

Industria de retail reprezintă unul dintre domeniile cele mai afectate de tentativele de fraudă; mai ales că poate exista atât în rândul clienților, cât și la nivelul angajaților. În acest sens, retailerii sunt nevoiți să adopte măsuri dure pentru a combate posibilele fraude. 23 Iunie 2021

Subiectul este unul sensibil pentru multe companii atât din România cât și din străinătate, așa că am discutat cu reprezentanții PENNY pentru a afla mai multe informații despre fenomenul fraudei corporate în industria de retail.

Potrivit oficialilor companiei, deși frauda este un subiect care face parte din viața noastră de zi cu zi, nu este însă unul atât de discutat pe cât ar trebui.

„Frauda este un fenomen care afectează viețile tuturor. La PENNY, suntem conștienți de faptul că frauda este un lucru care ni se poate întâmpla și nouă. Ea face parte din realitatea cotidiană, cu toate că nu este adusă des în discuție. Potrivit unui studiu realizat de PwC, frauda este un fenomen cu o tendință ascendentă. Tocmai de aceea, PENNY își propune să facă un pas spre schimbare, motiv pentru care toleranța față de faptele de corupție și fraudă este zero”, au declarat, pentru WALL-STREET.RO, reprezentanții PENNY.

Deși este un fenomen des întâlnit și mai puțin discutat, companiile trebuie să pună în practică un mecanism special pentru a preveni frauda în cadrul business-ului. În aceste condiții, PENNY aplică politici interne pentru a proteja compania de posibile situații de fraudă, indiferent dacă acestea sunt intenționate sau nu.

„Politica antifraudă este o componentă fundamentală a PENNY, deoarece face diferența între o companie performantă și una care se află într-o situație de risc. Astfel, am introdus un set de proceduri de prevenire şi combatere a fraudei, training-uri de identificare şi depistare a fenomenului fraudulos și investigații antifraudă, pe care întreaga echipă trebuie să şi le însușească și să le respecte zi de zi. Reușita deprinderii acestor proceduri antifraudă este asigurată de departamentele Compliance și Securitate, care au în atribuții și aspectele care vizează frauda”, a precizat compania.

40

„Într-adevăr, primul pas pe care o companie îl poate face pentru a preveni sau limita fraudele care o pot afecta – fie din intern, fie din extern – este creșterea nivelului de conștientizare”, a declarat Nicu Bîrlă, specialist antifraudă în cadrul SPIA, liderul noii generații de investigatori privați din România și speaker la FRAUD SUMMIT, primul eveniment din ţara noastră dedicat combaterii şi investigării fraudei, dar şi recuperării de prejudicii cauzate de frauda corporate.

„Informarea și instruirea periodică și constantă a angajaților de către specialiști din afara companiei cu privire la consecințele implicării în săvârșirea unor fraude; prezentarea impactului asupra imaginii companiei, dar și asupra angajatului – atât în plan profesional, cât și personal – au ca efect mărirea gradului de înţelegere a riscurilor de către angajații companiei. Printre alte măsuri preventive antifraudă pe care o companie le poate lua, se numără și identificarea și evaluarea periodică a riscurilor de producere a fraudei, instituirea și evaluarea periodică a unor procese, proceduri și măsuri interne în cadrul companiilor – în scopul diminuării sau chiar eliminării riscurilor existente – identificarea zonelor noi unde se manifestă acest fenomen și reanalizarea riscurilor în zona apariției unui așa-zis “incident de integritate”. În plus, desemnarea unei persoane integre din cadrul companiei pe post de liant între top management și specialistul extern sporeşte gradul de protecţie. Ca urmare a acestui parteneriat, se implementează un sistem de avertizori de integritate – whistleblowing – menit a adăuga o linie defensivă suplimentară şi extrem de valoroasă în combaterea fraudei corporate. Nu în ultimul rând, la SPIA recomandăm constant companiilor să facă investigații tip background check , adică verificări suplimentare și amănunțite în recrutarea și selecția de personal; în special când vine vorba de persoane care ocupă poziții de top management, cu putere de decizie.”, a mai declarat reprezentantul agenției de investigații antifraudă, SPIA România.

În ceea ce privește lupta antifraudă la nivelul organizației PENNY, compania spune că există anumite proceduri sau măsuri de control pentru a combate o posibilă fraudă din interiorul companiei.

Reprezentanții retailerului au mai declarat că dezvoltă proceduri care protejează compania de situații de fraudă, abuz sau de spălarea banilor. În acest sens, aceștia poziționează în plan principal proceduri interne, evaluări de risc și măsuri speciale în cazul încălcării principiilor de guvernare a activității companiei.

„Un alt aspect pe care îl recomand companiilor care vor să fie imune la fraudă, este să fie extrem de atente la vulnerabilitățile apărute pe linia de management. Concret, să fie atente la gradul ridicat de toleranță al unor

41

angajați cu putere de decizie, cu privire la alți angajați despre care există date că nu respectă deciziile, regulamentele și procedurile interne aprobate de conducere.

Atunci când acești manageri nu sancționează și nu semnalează pe scara ierarhică situațiile ce indică o potențială fraudă, pentru a nu le fi afectată imaginea sau poziția în companie, ei nu mai pot fi obiectivi în luarea unor decizii atunci când sunt încălcate norme sau proceduri interne de către subalterni. Efectul este o toleranță continuă a acestora față de angajații respectivi și chiar față de alți angajați care cunosc situația.

Pe scurt, companiile care nu acordă atenția cuvenită vulnerabilităților apărute pe linia de management, vor avea manageri ușor șantajabili, extinderea fenomenului în interiorul companiei, atragerea managerilor într-un potențial lanț infracțional, chiar dacă le lipsește intenția. Este o situație pe care o întâlnim deseori în cadrul unor investigații corporate pe care le desfășurăm pentru companii, indiferent de dimensiunea lor, din diverse industrii.

Un mediu tolerant la fraudă este un mediu propice fraudei.”, a concluzionat Nicu Bîrlă, specialist anti-fraudă în cadrul SPIA, liderul noii generații de investigatori privați din România și speaker la FRAUD SUMMIT, primul eveniment care a abordat amprenta fraudei asupra mediului de business din țara noastră.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Raport: supermarketurile au împărţit profiturile din pandemie cu acţionarii, nu cu angajaţii , Catalina Apostoiu , 23.06.2021,

Cele mai mari supermarketuri din Europa şi America şi-au împărţit profiturile generate în pandemie cu acţionarii, în loc să-şi ajute angajaţii din prima linie şi să ofere condiţii mai bune fermierilor, relevă un raport publicat recent de grupul Oxfam, potrivit Politico.

Câştigurile în creştere ale supermarketurilor au constituit unul dintre primele subiecte de controversă în timpul pandemiei.

PENNY a lansat SuporteRO, prima marcă proprie dedicată suporterilor, A.V. Companii / 23 iunie , PENNY România a lansat, astăzi, SuporteRO - prima marcă proprie realizată în parteneriat cu Federaţia Română de Fotbal (FRF), şi platforma de comunicare "Fotbalul ne uneşte", continuând astfel angajamentul faţă de fotbalul autohton.

42

Daniel Gross, CEO PENNY România

• SuporteRO va avea 70 de produse până la finalul anului 2021

Daniel Gross, CEO PENNY România, a declarat: "Fotbalul ne uneşte, iar acest lucru se poate observa din modul în care am crescut cu fiecare etapă a parteneriatului nostru cu FRF. Ne-am luat un angajament acum şase ani şi ne-am propus să ne implicăm din ce în ce mai mult în fotbalul românesc, iar lansarea unei mărci private dezvoltate 100% în ţară, de echipele noastre şi ale Federaţiei, reprezintă un moment istoric nu numai pentru PENNY şi FRF, ci, mai ales, pentru fanii fotbalului".

La rândul său, Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, a afirmat: "Este o zi foarte importantă pentru noi şi ne bucurăm că avem alături un partener care ne susţine în tot ceea ce facem. Prin acest parteneriat scriem istorie în zona de strategie comercială a fotbalului românesc, contribuind la o fundaţie sustenabilă. SuporteRO este primul brand pe care ne punem amprenta şi suntem mândri că am reuşit să facem acest lucru alături de PENNY România".

SuporteRO oferă în acest moment băuturi nealcoolice (ape cu vitamine, băuturi izotonice, băutură energizantă) şi snackuri (migdale, alune, caju, fistic, arahide în diverse tipuri de crustă etc.), care se vor găsi în toate magazinele PENNY din ţară. Oferta mai include şapte specialităţi din carne proaspătă pentru grătar şi două marinade, dedicate sezonului de grătar.

SuporteRO va cuprinde 70 de produse până la finalul anului curent, urmând să acopere şi alte categorii: accesorii pentru fani, produse pentru petreceri în aer liber, echipamente sportive etc.

Marek Dolezal, COO PENNY România, a declarat: "Marca privată SuporteRO este dedicată tuturor suporterilor români, iar acesta este doar începutul. Vom continua să îmbogăţim această gamă de produse şi să ne implicăm din ce în ce mai mult în dezvoltarea fotbalului în România".

PENNY şi Federaţia Română de Fotbal au încheiat noul contract de sponsorizare la începutul anului curent, iar parteneriatul se va derula cel puţin până la finele lui 2024. Parteneriatul PENNY-FRF a început în 2015.

43

Retailer-ul PENNY este un concept al grupului german REWE. În prezent, reţeaua PENNY România este alcătuită din 283 de magazine la nivel naţional şi o echipă formată din peste 5.300 de angajaţi.

SIMONA CONSTANTINESCU, ANA HOTELS: ''Avem o migraţie de personal calificat care îşi caută de lucru şi pleacă din ţară'' G.U. , Companii / 23 iunie

Industria hotelieră se confruntă cu probleme legate de personal, în condiţiile în care există o migraţie de personal calificat de cetăţenie română care îşi caută de lucru şi pleacă din ţară, salariul fiind un factor determinant, a afirmat astăzi directorul general Ana Hotels, Simona Constantinescu, conform Agerpres.

"Ne confruntăm cu probleme în momentul acesta legate de personal - pentru că aşa cum noi am repornit turismul - au repornit şi hotelurile, restaurantele închise complet în acest an şi trei luni, plus vasele de croazieră, care au reînceput angajarea şi, atunci, avem o migraţie de personal calificat de cetăţenie română care îşi caută de lucru şi pleacă. În schimb, personalul pe care noi deja începusem să îl aducem din Asia vine mai greu şi pentru că acolo este un alt val - şi atunci este o oarecare reticenţă, dar vine. Am vorbit ieri cu nişte parteneri care au venit cu avionul şi mi-au spus că avionul de Dubai era 30% cu contingent de muncitori asiatici. Deci, am zis că fac recrutare în aeroport. O să-mi mut un departament de resurse umane în aeroport", a menţionat Simona Constantinescu, la evenimentul "Cei mai mari jucători din economie. Timpul acţiunii 2021".

Aceasta a admis că salariul este un factor determinant pentru care personalul calificat de cetăţenie română decide să plece din ţară, notează sursa citată.

"Cu siguranţă, salariul este un factor determinant - a crescut flexibilitatea oamenilor. Au început să decidă mai uşor să plece din ţară şi, cu siguranţă, digitalizarea a fost un factor care a ajutat - faptul că pot comunica digital cu membrii familiei, înainte poate nu făceau acest lucru, dar din cauza pandemiei au stat la distanţă. În plus, încep să plece pentru perioade de un an sau doi, să câştige mai bine", a adăugat directorul general al Ana Hotels.

Potrivit acesteia, vedem şi "un val de reveniri în rândul tinerilor absolvenţi de facultăţi care pe perioada pandemiei au suferit oarecum, pentru că au stat izolaţi în cămine şi au resimţit impactul lipsei de interacţiune, cu colegii".

"Şi-au dat seama că nu se regăsesc în mediul social de acolo şi au început să revină. Dar, sigur, nu vin neapărat în Horeca, unde salariul este mic faţă de

44

alte industrii. Avem şi noi oameni care au decis să plece în industrii care au funcţionat în această perioadă - retail, farma - foarte mulţi. Este de înţeles: fiecare pune în balanţă beneficiul unei munci prestate versus venit şi siguranţa familiei. În special la familiile uniparentale am văzut această nesiguranţă şi dorinţă de a avea un job sigur, în timp ce în Horeca ba era în şomaj tehnic, ba era în kurzarbeit, ba venea la serviciu, deci această flexibilitate a venit la pachet şi cu nesiguranţă", a explicat Simona Constantinescu.

Ea a precizat că poziţiile cel mai descoperite acum în hotelurile Ana Hotels sunt cele care implică munca necalificată: 'housekeeping' şi 'back of the house', respectiv spălatul vaselor, curăţenie, "muncă ce poate fi prestată de muncitori din ţările asiatice care nu vorbesc neapărat nici engleză".

Printre noile măsuri de relaxare de la 1 iulie, redeschiderea târgurilor şi talciocurilor din ţară , Articole • 22 Iunie 2021 •

Guvernul va aproba joi noi măsuri de relaxare aplicabile de la 1 iulie, printre acestea urmând să se regăsească şi redeschiderea târgurilor şi talciocurilor din ţară, cu respectarea normelor de siguranţă sanitară, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu.

„Noi am prezentat deja aceste măsuri în Hotărârea CNSU, vreau doar să readuc aminte, pentru că am fost prin ţară şi este o întrebare despre târguri şi talciocuri şi aşa mai departe: se redeschid de la 1 iulie, bineînţeles, în funcţie de normele de securitate, de siguranţă, dar se redeschid toate de la 1 iulie. Decizia o vom lua joi în şedinţa de guvern”, a declarat Florin Cîţu, marţi, la TVR 1.

Întrebat dacă în ceea ce priveşte portul măştii la interior se vor mai relaxa condiţiile, premierul a precizat: „Încă nu am primit propuneri în acest sens, poate, dacă… să se umble la ceea ce înseamnă spaţiu închis în birou, dacă toate persoanele sunt vaccinate – avem acum cinci persoane. Nu am primit încă o propunere, dacă primesc o propunere şi este bine fundamentată, nu aş avea o problemă cu acest lucru”.

45

„Până la urmă, dacă sunt vaccinate toate persoanele într-un birou, este normal să aibă nişte beneficii dacă s-au vaccinat”, a adăugat Cîţu. sursa foto: Romexpo

Formularul electronic pentru înscrierea în schema de ajutor de stat destinată HoReCa va fi activ începând din 29 iunie, AGERPRES - mie, 23 iun. 2021,

Formularul electronic de înscriere în cadrul schemei de ajutor de stat pentru HoReCa va fi activ începând din 29 iunie timp de 10 zile lucrătoare, respectiv până în data de 12 iulie, cu posibilitatea prelungirii perioadei de înscriere, informează Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, relatează Agerpres.

„Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului anunţă lansarea etapei de înscriere în cadrul schemei HoReCa prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare. Formularul electronic de înscriere în cadrul schemei HoReCa va fi activ pe link-ul granturi.imm.gov.ro începând de marţi, 29 iunie, ora 10:00”, se arată într-un comunicat al MEAT.

Formularul de înscriere va rămâne activ timp de 10 zile lucrătoare de la demararea înscrierii, până la ora 20:00 a ultimei zile de înscriere, respectiv luni, 12 iulie 2021, cu posibilitatea prelungirii perioadei de înscriere, precizează sursa citată.

Schema de ajutor de stat se aplică pe întreg teritoriul Romaniei, în toate cele opt regiuni de dezvoltare şi, conform documentului, este implementată de către Ministerul Economiei, prin intermediul Agenţiilor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului (AIMMAIPE), în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).

Bugetul alocat acestui tip de ajutor de stat este estimat la 500 de milioane de euro, echivalent în lei, iar bugetul alocat Schemei pentru anul bugetar 2021, aprobat prin Legea nr. 15/2021 a Bugetului de Stat pentru anul 2021, este de 2,5 miliarde de lei.

„Schema se derulează până la 31 decembrie 2021, plata sumelor corespunzătoare urmând a fi realizată până cel târziu la data de 30 iunie 2022, în limita creditelor bugetare. Prin implementarea măsurii se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr maxim de 74.000 de beneficiari.

46

Dacă valoarea însumată a cererilor de finanţare aprobate depăşeşte valoarea creditelor de angajament sau bugetare alocate cu această destinaţie, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporţional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanţare aprobate”, se preciza în procedura de implementare transmisă în data de 24 mai.

În ceea ce priveşte modalitatea de înscriere în cadrul acestei scheme, este nevoie de crearea unui profil, user, parolă şi completarea formularului de înscriere în vederea obţinerii finanţării se fac online, folosind link-ul http://www.granturi.imm.gov.ro. De asemenea, aplicanţii au obligaţia de a urmări informaţiile referitoare la Schemă postate pe site-ul MEAT pe toată perioada de implementare (înscriere, verificare, clarificări, semnare contract, efectuare plăţi, monitorizare), precum şi în contul creat la înscriere, denumit în continuare front office (FO).

DIVERSE

ANSVSA: Focarele de gripă aviară din judeţele Mureş şi Harghita au fost stinse S.B. , Miscellanea / 23 iunie

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) anunţă că focarele de gripă aviară din judeţele Mureş şi Harghita au fost stinse, astfel că restricţiile de circulaţie stabilite în zonă au fost ridicate. "În acest moment, în România nu există nicio suspiciune de gripa aviară", precizează ANSVSA, potrivit news.ro.

"În perioada 11-14 iunie au fost stinse focarele de gripă aviară care au evoluat în localităţile Ungheni, Cozma, Sântana, Grebenişu de Câmpie din judeţul Mureş şi Cristuru Secuiesc din judeţul Harghita. Odată cu stingerea focarelor de gripă aviară au fost ridicate restricţiile de circulaţie a persoanelor, a animalelor şi a mijloacelor de transport pentru zonele de protecţie (rază de 3 km în jurul focarului) şi de supraveghere (rază de 10 km în jurul focarului)", arată ANSVSA, într-un comunicat de presă transmis miercuri.

Conform sursei citate, a fost împiedicată răspândirea bolii şi apariţia de noi focare, iar astfel, a fost evitată blocarea comerţului cu păsări şi pierderile economice generate de măsurile de restricţie impuse de evoluţia bolii.

"Ca urmare a stingerii focarelor şi a ridicării restricţiilor, fermele avicole din zonele respective pot comercializa la nivel naţional şi pot participa la schimburi intracomunitare şi exporturi de păsări vii, carne de pasăre şi alte

47

produse provenite de la acestea. Comercializarea păsărilor vii se face în condiţiile respectării obligaţiilor şi responsabilităţilor prevăzute de legislaţia în vigoare, cu precădere pe cele privind respectarea cerinţelor de sănătate şi bunăstare animală, biosecuritate, supraveghere sanitară veterinară şi asigurarea trasabilităţii", precizează ANSVSA.

Pentru a preveni răspândirea bolii au fost desfăşurate acţiuni de control, organizate în comun de către structurile teritoriale ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv prin efectuarea de controale în trafic şi în Punctele de Trecere a Frontierei de Stat, care au vizat transporturile de păsări vii şi de produse provenite de la acestea.

ANSVSA menţionează că monitorizează în permanenţă statusul de sănătate al păsărilor domestice şi al celor sălbatice (rezervorul natural de virus), astfel încât pe piaţă să fie comercializate doar produse provenite de la animale sănătoase şi să fie protejată industria avicolă din ţara noastră.

În acest sens, ANSVSA colaborează cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, cu Colegiul Medicilor Veterinari din România şi cu asociaţiile ornitologice.

Având în vedere contextul epidemiologic european, în care, din 1 iunie şi până în prezent, au fost înregistrate noi focare de gripă aviară în Polonia (10), Olanda (37), Belgia (10), Estonia (8), Finlanda (13), Germania (4), Letonia (1), Lituania (3), Suedia (5), ANSVSA menţine măsurile de supraveghere prevenire şi control pentru această boală.

Potrivit ANSVSA, în acest moment, în România nu există nicio suspiciune de gripa aviară.

UNIUNEA EUROPEANA

Franța și Germania propun un summit UE-Putin , 23.06.2021

Germania și Franța au propus, miercuri, un summit comun al liderilor Uniunii Europene cu președintele rus, Vladimir Putin, într-o încercare de a îmbunătăți relațiile glaciale ale blocului european cu Rusia, relatează Reuters. Dacă se va materializa, o astfel de întâlnire ar fi prima din 2014, de când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. Avem nevoie de o discuție despre cum putem ieși din această spirală negativă, dar trebuie să o facem uniți”, a declarat un înalt diplomat european, adăugând, însă, că țări precum statele baltice, mai precaute în ce privește Rusia, ar putea să nu accepte un astfel de summit.

48

Nu este nici clar dacă acest posibil summit îi va include pe toți cei 27 de lideri europeni sau doar pe șefa executivului european, Ursula von der Leyen și pe președintele Consiliului European, Charles Michel. Summit-urile UE-Rusia au fost suspendate după agresiunea rusească în Ucraina și anexarea Crimeei în 2014.

Liderii europeni urmează să discute o nouă strategie pentru gestionarea relațiilor cu Rusia la un summit la Bruxelles, joi.

„Germania și Franța au făcut propuneri pentru summitul-dezbetere de joi. Merkel a menționat, anterior, că nu doar SUA ar trebui să discute cu Rusia și China la nivel înalt. Rusia este un vecin. Un astfel de format a mai existat înainte în 2007, în Finlanda”, a declarat o sursă familiarizată cu discuțiile pentru Reuters.  

În ciuda acuzațiilor vestului conform cărora Rusia este responsabilă de atacuri cibernetice și acțiuni de dezinformare, pe care Kremlinul le neagă, Rusia este al cincilea cel mai mare partener comercial al UE, iar blocul european este cel mai mare investitor străin în Rusia.

Propunerea vine după ce președintele american, Joe Biden, a avut prima sa întrevedere, în calitate de președinte, cu Vladimir Putin, la Geneva, săptămâna trecută.

Uniunea Europeană pregătește o nouă strategie pentru relația cu Rusia

Uniunea Europeană trebuie să devină mai „robustă și mai rezistentă” în relația cu Rusia și împotriva încercărilor acesteia de a o submina, a spus șeful diplomației europene, Josep Borrell, în cadrul unei prezentări a Comisiei a opțiunilor de politici în relația cu Rusia, săptămâna trecută, conform Euronews.

Denumită „push back, constrain and engage”, strategia UE față de Rusia presupune realism din partea blocului european în ce privește relația sa cu

49

Rusia. Borrell spune că „alegeri deliberate de politici din partea guvernului rus din ultimii ani au dus la o spirală negativă a relațiilor noastre”.

El a mai spus și că UE „trebuie să fie realistă și să se pegătească pentru o înrăutățire a relațiilor cu Rusia, care se află deja la cel mai scăzut nivel”.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris relațiile cu Moscova ca fiind „complexe” și adăugând că „provocarea strategică cheie” prezentată de Rusia face necesar ca UE să acționeze „unitar și consistent, în apărarea valorilor și intereselor noastre fundamentale”.

La începutul săptămânii trecute, membrii NATO au subliniat din nou că Rusia este unul dintre principalele amenințări pentru securitatea lor.

Prezentarea strategiei vine la mai multe luni de la momentul în care Borrell a efectuat o vizită în Rusia, descrisă de observatori și legislatori europeni „drept dezastruoasă”. La acel moment, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov a criticat UE chiar în fața lui Borrell, numind-o „un partener neserios”.

„Rusia trebuie să vorbească ori cu UE, ori să nu vorbească cu nimeni”

Noua strategie a blocului european, desfășurată într-un raport de 14 pagini, accentuează că relația cu Moscova este o „provocare strategică cheie” pentru că Rusia încearcă să interfereze și să destabilizeze statele-membre dar și pentru că „potențialul pentru cooperarea UE-Rusia este considerabil”.

Conform acesteia, blocul va acționa mai sistematic cu măsuri împotriva încălcărilor drepturilor omului din Rusia și pentru apărarea valorilor sale democratice; va continua să afirme integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și să susțină societatea civilă rusă.

Astfel, spune șeful diplomației UE, blocul european trebuie să facă front comun pentru că în acest moment Rusia preferă să discute separat cu statele membre pentru a obține acorduri bilaterale. Noua strategie are ca scop eliminarea acestei opțiuni pentru Rusia - „Rusia trebuie să vorbească ori cu Uniunea Europeană, ori să nu vorbească cu nimeni”.

„UE să-și promoveze interesele folosindu-se de avantajul său competitiv”

De asemenea, conform strategiei, UE ar trebui să discute cu Moscova în ce privește probleme de sănătate publică și schimbări climatice pentru a-și promova propriile interese folosindu-se de „avantajul său competitiv” în ce privește relațiile comerciale.

50

Rusia este al cincilea partener comercial al UE, reprezentând 4,8% din comerțul său total, în timp ce UE este pentru Rusia cel mai mare partener comercial, reprezentând 37,3% din comerțul său total.

Borrell a mai vorbit și de tranziția din energie, în condițiile în care renunțarea la hidrocarburi va face ca Europa să aibă o putere de negociere mai mare cu Rusia, unul dintre furnizorii săi majori de energie.

Highlights - Perspectives of animal production in the EU: public hearing (June 22) - Committee on Agriculture and Rural Development 22/06/2021 On 22 June, the Committee on Agriculture and Rural Development organises a public hearing on the perspectives of animal production in the EU in the context of the Green Deal, Farm to Fork and Biodiversity Strategies. Members of the Committee on Environment, Public Health and Food Safety will also participate in the meeting.

Experts and MEPs will consider how animal production could contribute to a greener, smar

DRAFT REPORT on the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council amending Regulation (EC) No 138/2004 of the European Parliament and of the Council as regards regional economic accounts for agriculture - PE692.589v01-00 22/06/2021 DRAFT REPORT on the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council amending Regulation (EC) No 138/2004 of the European Parliament and of the Council as regards regional economic accounts for agricultureCommittee on Agriculture and Rural DevelopmentPetros KokkalisSource : © European Union, 2021 - EP

51

Înregistrarea video a unei reuniuni a unei comisii - Marţi, 22 iunie 2021 - 13:50 - Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală 22/06/2021 Durata înregistrării video : 126'Avertisment : Interpretarea dezbaterilor serveşte la facilitarea comunicării şi nu constituie o redare autentică a procedurilor. Numai discursul original sau traducerea scrisă, revizuită, a discursului original sunt autentice.Sursa : © Uniunea Europeană, 2021 - PE

Înregistrarea video a unei reuniuni a unei comisii - Marţi, 22 iunie 2021 - 09:03 - Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală 22/06/2021 Durata înregistrării video : 97'Avertisment : Interpretarea dezbaterilor serveşte la facilitarea comunicării şi nu constituie o redare autentică a procedurilor. Numai discursul original sau traducerea scrisă, revizuită, a discursului original sunt autentice.Sursa : © Uniunea Europeană, 2021 - PE

Hearings - Perspectives of animal production in the EU - 22-06-2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 22/06/2021 On 22 June, the Committee on Agriculture and Rural Development organises a public hearing on the perspectives of animal production in the EU in the context of the Green Deal, Farm to Fork and Biodiversity Strategies. Members of the Committee on Environment, Public Health and Food Safety will also participate in the meeting.

Experts and MEPs will consider how animal production could contribute to a greener, smart

Sunteţi abonat la Ultimele ştiri pentru contul Parlamentul European. Aceste informaţii au fost recent actualizate şi sunt acum disponibile.

Highlights - Perspectives of animal production in the EU: public hearing (June 22) - Committee on Agriculture and Rural Development 22/06/2021 On 22 June, the Committee on Agriculture and Rural Development organises a public hearing on the

52

perspectives of animal production in the EU in the context of the Green Deal, Farm to Fork and Biodiversity Strategies. Members of the Committee on Environment, Public Health and Food Safety will also participate in the meeting.

Experts and MEPs will consider how animal production could contribute to a greener, smar

Sunteţi abonat la Înregistrări video - Reuniuni ale comisiilor pentru contul Parlamentul European. Aceste informaţii au fost recent actualizate şi sunt acum disponibile.

Înregistrarea video a unei reuniuni a unei comisii - Marţi, 22 iunie 2021 - 13:50 - Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală 22/06/2021 Durata înregistrării video : 126'

Avertisment : Interpretarea dezbaterilor serveşte la facilitarea comunicării şi nu constituie o redare autentică a procedurilor. Numai discursul original sau traducerea scrisă, revizuită, a discursului original sunt autentice.Sursa : © Uniunea Europeană, 2021 - PE

Înregistrarea video a unei reuniuni a unei comisii - Marţi, 22 iunie 2021 - 09:03 - Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală , 22/06/2021 Durata înregistrării video : 97'

Avertisment : Interpretarea dezbaterilor serveşte la facilitarea comunicării şi nu constituie o redare autentică a procedurilor. Numai discursul original sau traducerea scrisă, revizuită, a discursului original sunt autentice.Sursa : © Uniunea Europeană, 2021 - PE

Press release - COVID-19 lessons learned: stronger role for EU medicines regulator 22/06/2021 Public health MEPs agree to change the European Medicines Agency’s mandate to reinforce its role and better equip the EU to manage future health crises.Committee on the Environment, Public Health and Food Safety

53

Source : © European Union, 2021 - EP

.................................................

R MOLDOVA

Fermier moldovean cu 12 ha de cireșe care stau neculese: ”Nu am unde le vinde!”, agrointeligenta.ro - 22 iunie 2021

Foto: Stiri.md

Problemele producătorilor agricoli sunt similare pe ambele maluri ale Prutului. O dovedește cazul unui pomicultor moldovean care a acceptat să vobească deschis despre locul produselor locale la raft și situația importurilor din Republica Moldova.

Serghei Ivanov, producător în Republica Moldova, din satul Pârlița, raionul Fălești, susține că are 12 ha de cireșe și nu are unde să le vândă.

Imagini de la fața locului au fost publicate de Democrația Acasă, transmite Știri.md.

”Livada este moștenirea părinților mei pentru noi, copiii. Este un an critic. Este al treilea an când nu ne putem realiza marfa. Primii doi ani au fost calamitățile naturale, piatră, secetă, iar în acest an ploile. Am ajuns la concluzia că marfa noastră nu avem cui să o vindem.

Am ajuns, producătorii, să muncim și să nu avem cui să dăm marfa. Am investit în agricultură pentru a avea un trai mai bun, însă nu m-am gândit niciodată că voi mediatiza pe rețelele sociale problema mea. Mă doare când văd în supermarket cireșe de import, mă doare când mă duc la piață și nu am cui să vând cireșe”, declară bărbatul.

Mai mult, agricultorul susține că deschiderea supermarketurilor i-a afectat foarte grav pe producătorii autohtoni.

54

”Pe rafturi se bagă marfă străină, iar marfa noastră nu este. Am mers la un supermarket ca să le propun marfa mea, însă mi-au zis că nu-i interesează. Suntem obligați să scoatem livezile și să renunțăm. Suntem o țară agrară, dar importăm foarte mult. Noi nu suntem protejați în niciun fel de stat”, a mai menționat bărbatul.

SUA

Statele UE vor permite utilizarea proteinelor obţinute din insecte ca nutreţ pentru păsări şi porci , 23.06.2021

Uniunea Europeană urmează să permită utilizarea proteinelor obţinute din insecte ca nutreţ pentru păsări şi porci, o decizie care ar putea da un impuls semnificativ unei industrii care se află într-un stadiu incipient, transmite Bloomberg.

Statele membre ale blocului comunitar au aprobat această propunere, a confirmat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Parlamentul European şi Consiliul European examinează acum măsura şi ar urma să finalizeze lucrările la începutul lunii august.

Insectele ar putea deveni o sursă mai sustenabilă de proteine graţie impactului lor mai redus asupra mediului înconjurător şi a valorii nutriţionale ridicate, ceea ce a atras atenţia unor giganţi din industria agro-alimentară precum Cargill Inc. şi Nestle SA. Potrivit firmei de consultanţă Arcluster Pte., creşterea insectelor în ferme va înregistra un salt de zece ori, depăşind o valoare de 4,1 miliarde de dolari la nivel global în 2025.

Cea mai mare parte din cerere va veni din sectorul creşterii animalelor, deşi până la 10% din producţia de insecte a Europei ar putea merge spre consumul uman, susţine International Platform of Insects for Food and Feed, potrivit Agerpres.

Utilizarea proteinelor din insecte ca nutreţ pentru pui şi porci reprezintă o inversare parţială a unui embargou introdus în 2001, pe fondul îngrijorărilor provocate de boala vacii nebune (BSE), o boală care a provocat peste 175 de decese în Marea Britanie după ce s-a răspândit de la vite la oameni.

EFSA a decis că viermele de făină este sigur pentru consumul uman, atât ca atare cât şi ca aditiv pudră Potrivit Comisiei Europene, modificările vor permite de asemenea şi ca unele proteine animale procesate să fie folosite ca nutreţ pentru hrana păsărilor şi porcilor.

55

Purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar, citat de Bloomberg, a spus că nu există îngrijorări cu privire la relaxarea regulilor, având în vedere opinia venită de la Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA). În plus, interdicţiile cu privire la hrănirea şeptelului cu animale din aceeaşi specie, şi cea privind folosirea de proteine animale ca nutreţ pentru vaci şi oi, vor rămâne în vigoare.

La începutul acestui an, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a decis că viermele de făină este sigur pentru consumul uman, atât ca atare cât şi ca aditiv pudră. Opinia exprimată de EFSA este doar primul pas în procesul la finalul căruia autorităţile vor decide dacă vor aproba vânzarea de snacks-uri, batoane de proteine, fursecuri şi alte produse alimentare care să conţină insecte printre ingrediente.

Europa este un lider în ceea ce priveşte start-up-urile concentrate pe creşterea insectelor, după ce a inclus insectele pe lista alimentelor sustenabile. Autorităţile europene au alocat fonduri pentru cercetare şi facilităţi de producţie, iar blocul comunitar permite deja folosirea insectelor pentru hrana peştilor, câinilor şi pisicilor. Editor : Liviu Cojan

Un restaurant din Israel a organizat o degustare de carne de pui obţinută în laborator / Clienții pot vedea procesul de producţie în timp ce mănâncă , 23 Iunie 2021

Un restaurant din apropiere de Tel Aviv serveşte carne de pui obţinută în laborator, prezentată drept un produs ecologic ce poate răspunde cererii tot mai mari de alimente din partea unei populaţii în creştere, relatează AFP miercuri, citată de Agerpres.

La parterul unei clădiri fără pretenţii din Ness Ziona, în centrul Israelului, un restaurant numit sugestiv ”The Chicken” (”Puiul”) serveşte burgeri într-un cadru inedit în care, dincolo de încăperea elegantă, iluminată discret, oaspeţii pot să vadă prin ferestre laboratorul în care tehnicienii lucrează în spatele unor cuve mari din inox.

56

”Este pentru prima dată în lume când se poate gusta carne cultivată în laborator observând în acelaşi timp procesul de producţie”, a declarat entuziasmat Ido Savir, directorul companiei SuperMeat.

În laboratorul său, celulele extrase din ouă de pui fertilizate sunt cultivate în bioreactoare şi hrănite cu lichide de origine vegetală bogate în proteine, grăsimi, zahăr, minerale şi vitamine. Datorită acestor lichide nutritive, celulele se dezvoltă la fel ca în corpul animalului şi devin ţesut muscular şi grăsime.

În aşteptarea omologării

La sfârşitul procesului, lichidul este îndepărtat din reactorul din care este colectată carnea artificială. Rezultatul: ajunge în farfurie.

”A fost delicios”, a declarat Gilly Kanfi, care s-a descris drept ”carnivoră”.

”Dacă nu ştiam, aş fi crezut că este un burger de pui ca oricare altul”, a precizat locuitoarea din Tel Aviv, care a gustat de asemenea pacheţele de primăvară preparate cu astfel de carne de pui.

Ea a făcut rezervare cu câteva luni pentru a fi cobai la restaurantul care nu şi-a taxat clienţii pentru această experienţă culinară.

Carne de pui artificială a fost servită în decembrie la un restaurant din Singapore. Iar prima friptură ”in vitro”, concepută din celule stem de vacă de un om de ştiinţă olandez de la Universitatea Maastricht, Mark Post, a fost prezentată în 2013. De atunci au fost create mai multe întreprinderi în acest sector.

Aflat la conducerea SuperMeat, israelianul Ido Savir, om de ştiinţă vegan, consideră că se află în ”prima linie a unei revoluţii alimentare” ce urmăreşte să producă hrană, limitând în acelaşi timp impactul asupra mediului.

Carnea in vitro este o modalitate prin care s-ar putea ”creşte securitatea alimentară în întreaga lume, printr-un proces durabil, prietenos cu animalele şi eficient”, a a spus el.

Aceasta face posibilă ”reducerea cantităţii de teren, de apă şi de multe alte resurse utilizate” pentru producţia de carne, a continuat Savir adăugând că procesul de creştere intensivă a animalelor este o sursă de metan, un gaz ce contribuie la efectul de seră.

57

Producţia mondială de carne se preconizează că va creşte cu 15% până în 2027, a indicat în 2018 FAO, agenţia ONU pentru alimentaţie şi agricultură.

Persistă, totuşi, întrebări cu privire la impactul real asupra mediului al producţiei de carne în laborator, în special în ceea ce priveşte consumul de energie, şi la siguranţa sanitară.

Ido Savir speră să obţină omologările necesare pentru a vinde carnea de pui în Israel şi chiar în străinătate. Compania sa poate produce sute de kilograme de carne în fiecare săptămână, a declarat el pentru AFP.

”Incredibil”

Annabelle Silver, care nu mai mâncase produse din carne de câţiva ani, a declarat că ”este incredibil” să ai carne în farfurie fără să te simţi vinovat pentru bunăstarea animalelor. ”Unul dintre motivele pentru care am devenit vegetariană este acela că (industria cărnii) nu este etică, nu este sustenabilă”, a explicat ea.

Însă puiul in vitro este carne? Vegetarienii nu sunt singurii care îşi pun această întrebare în Israel, unde mulţi localnici respectă regulile cuşer, codul alimentar al iudaismului.

Rabinul Eliezer Simcha Weisz, membru al Marele Rabinat al Israelului, consideră că obţinerea cărnii care respectă mediul şi animalele ar putea rezolva unele ”probleme din lume” şi că puiul de laborator ar putea fi etichetat în curând cuşer.

Pentru Tal Gilboa, activistă vegană care l-a consiliat pe fostul prim-ministru Benjamin Netanyahu asupra problemelor alimentare, carnea cultivată în laborator trebuie să fie mai presus de toate un prim-pas către vegetarianism.

”Populaţia lumii creşte cu o viteză nebună”, iar singura modalitate de a răspunde la aceasta va fi ”prin tehnologie”, a declarat ea.

GERMANIA

Germania: Preţurile cărnii de porc scad pe fondul declinului din China,Catalina Apostoiu , 23.06.2021,

Preţurile cărnii de porc au scăzut puternic în Germania în această săptămână după ce un declin al preţurilor din China a pus presiune pe pieţele internaţionale, scrie Reuters.

58

Preţurile cărnii de porc s-au înjumătăţit până acum în acest an.Impactul acestei scăderi poate fi resimţit la nivel mondial, relevă un raport al companiei germane Toennies.

 SUA

Sendvişurile cu ton de la Subway nu conţin ton, potrivit unor analize de laborator 23 iunie 2021, 09:44 de News.ro

Analize de laborator asupra sendvişurilor cu ton de la Subway comandate de New York Times nu au reuşit să identifice ADN de ton, relatează The Guardian.

Un reporter a cumpărat sendişuri cu ton de la trei magazine Subway din Los Angeles, apoi le-a dus la un laborator specializat în testare peştelui. Cercetătorii nu au reuşit să identifice vreo specie.

„Există două concluzii - este atât de procesat încât, oricât am putea scoate, nu reuşim să facem o identificare, sau nimic de acolo nu e ton”, a declarat pentru NYTimes un purtător de cuvânt al laboratorului. În luna februarie, când Inside Edition a făcut un test similar bazat pe mostre din New York, un laborator din Florida, Applied Food Technologies, a confirmat prezenţa tonului în sandvişuri. În luna ianuarie, doi clienţi din California au deschis un proces susţinând că produsele „sunt făcute din orice, dar nu din ton”. Reclamanţii au susţinut că acestea conţin „un amestec de diverse fierturi”, ingrediente „amestecate împreună, pentru a imita aspectul de ton”. Subway, care are peste 22.000 de magazine în SUA, s-a confruntat cu mai multe procese, inclusiv unul colectiv în care a fost susţinut că sandvişurile de 30 de centimetri aveau, de fapt, dimensiunea de 27 de centimetri. Legat de recentul proces, pe care l-a numit „nefondat”, compania îşi apără vehement conţinutul sendvişului de ton. Anul acesta şi-a promovat sendvişul de 30 de centimetri ca având „100% ton sălbatic”.

La începutul acestei luni, clienţii californieni care au dat în judecată Subway şi-au retras unele dintre cele mai grave acuzaţii. Dar au continuat să susţină

59

că etichetarea şi marketingul pentru produsele pe bază de ton ale companiei sunt „false şi înşelătoare”.

Experţi în astfel de produse au spus că Subway ar putea să nu fie de vină pentru faptul că tonul nu este ton. „Nu cred că ar eticheta greşit intenţionat. Ei cumpără o cutie de ton pe care scrie «ton». Dacă există vreo fraudă în acest caz, a avut loc la fabrica de conserve”, a declarat Dave Rudie, preşedinte al Catalina Offshore Products, pentru NYTimes.

ISRAEL

VIDEO: Cercetătorii israelieni au obținut apă potabilă dintre din aer, dintr-o zonă urbană poluată , Wall-Street 23 Iunie 2021 19:00 ,

Cercetători israelieni de la Universitatea din Tel Aviv au reuşit să obţină apă potabilă din aerul poluat dintr-o zonă urbană, apă ce corespunde atât standardelor privind calitatea ale statului Israel cât şi celor ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la capătul unui studiu desfăşurat în premieră mondială, transmite TPS, citat de Agerpres.

Cercetătorii au analizat calitatea apei obţinută din vaporii atmosferici dintr-o zonă urbană în care există atât poluare industrială cât şi şantiere de construcţii, şi au ajuns la concluzia că această apă este potabilă. Testarea apei a fost făcută cu un instrument dezvoltat de compania israeliană Watergen, parteneră în cadrul acestui studiu.

Echipa de experţi de la laboratorul de hidrochmie al Universităţii din Tel Aviv a fost coordonată de cercetătorul Offir Inbar şi supervizată de prof. Dror Avisar, şeful Institutului Moshe Mirilashvili pentru Studii Aplicate asupra Apei. Ei au explicat că la nivel global există o criză în creştere a apei potabile şi că această criză necesită abordări inovatoare şi noi tehnologii pentru obţinerea apei potabile. Atmosfera terestră este o uriaşă resursă regenerabilă de apă, 98% din apa atmosferică aflându-se în stare gazoasă.

Conform lui Offir Inbar, nu au fost folosite în cadrul experimentului sisteme de filtrare sau de tratare a apei. Apa potabilă a fost direct obţinută din atmosferă. Cercetătorii au derulat o gamă largă de analize chimice ale apei şi

60

au observat că în marea majoritate a cazurilor apa obţinută din atmosfera din zona Tel Avivului este potabilă, inclusiv în diferite anotimpuri şi în perioade diferite ale zilei.

Există însă şi factori care influenţează calitatea apei obţinute din aer.

"Studiul a arătat că direcţia vântului influenţează puternic calitatea apei, şi spre exemplu, atunci când vântul bate dinspre deşert am identificat în apă mai mult calciu şi sulf, substanţe provenite din praful deşertic. Însă, atunci când vântul bate dinspre mare, am identificat concentraţii mai ridicate de clor şi sodiu, substanţe care se găsesc în apa marină", a precizat Inbar.

"Mai mult decât atât, am descoperit că particularităţi ale aerului provenit din regiuni îndepărtate pot fi identificate în apa produsă. Spre exemplu, apa obţinută din aer provenit din Sahara este diferită de apa produsă din aer provenit din Europa", a mai susţinut el.

Calitatea apei este influenţată de factori de poluare antropogenică, în special factori ce ţin de transport şi industrie. "Folosind metode avansate am descoperit o legătură directă între concentraţiile de amoniac, oxizi de azot şi dioxid de sulf din aer şi concentraţiile produşilor de descompunere ale acestor substanţe ce au fost identificaţi în apă", conform lui Inbar. "Am descoperit concentraţii mici de cupru, potasiu şi zinc în apă, ce provin probabil din poluarea produsă de om. Din punctul de vedere al unui cercetător, legătura chimică pe care am descoperit-o între parametri meteorologici şi compoziţia apei deschide posibilitatea de a studia atmosfera prin intermediul apei extrase din ea. În plus, această legătură ne permite să aflăm ce minerale trebuie adăugate apei extrase din atmosferă pentru a-i creşte calitatea în vederea consumului uman. În general, am observat că apa potabilă obţinută din aer nu conţine suficient calciu şi magneziu - şi este bine să adăugăm aceste minerale în apă, aşa cum procedează unele ţări cu apa obţinută prin proceduri de desalinizare a apei marine", a mai susţinut cercetătorul israelian.

Şi alte ţări folosesc instalaţii pentru obţinerea apei din atmosferă, care includ sisteme de purificare şi tratare a apei. "Exista însă îngrijorarea că apa produsă din aerul din inima zonelor urbane nu este bună de băut - iar noi am demonstrat că lucrurile nu stau aşa. În prezent ne extindem studiile către alte zone ale Israelului, printre care Golful Haifa dar şi unele zone agricole, pentru a putea investiga impactul diverşilor factori poluanţi asupra calităţii apei extrase din aer", a concluzionat cercetătorul israelian.

61

CHINA

Prima distilerie de malt whisky din China va fi deschisă de gigantul francez Pernod Ricard, 23 iunie 2020

Compania a anunțat că preconizează finalizarea proiectului în anul 2021.

Distileria va fi amplasată pe o suprafață de 13 hectare în Emeishan, Sichuan. Conform declarației lui Tracy Kwan, vicepreședintele de marketing al Pernod Ricard Asia, identificarea unei locații perfecte și a arhitecților potriviți pentru această lucrare au durat trei ani: „În cele din urmă, ne-am lăsat atrași de climă, de sursa de apă curată, de natura din regiunea Emeishan și, datorită faptului că am primit sprijinul Guvernului, am decis să ne stabilim aici”.

Neri&Hu, echipa de arhitecți care va realiza design-ul distileriei, își are bazele în China, iar echipamentul care va fi utilizat pentru producția whisky-ului este produs în Regatul Unit. Producția este planificată pe anul 2021, ceea ce înseamnă că primele băuturi vor fi lansate pe piață în 2023. Însă acest ultim termen nu este unul cert, susține CEO-ul companiei, Jean-Etienne Gourgues, fiindcă, cu toate că legea chineză prevede un termen de minim doi ani pentru maturarea whisky-ului, Pernod Ricard trebuie întâi să vadă ce are de oferit terroir-ul natural, abia apoi putând decide asupra timpului precis al lansării băuturilor.

Investiția Pernod Ricard este estimată la 20.14 milioane de euro, sumă planificată pentru următorii zece ani. Această sumă include și un centru de vizitare, menit să atragă turiștii în zonă. Cei de la Pernod Ricard și-au exprimat speranța că vor atrage mai mult de 2 milioane de turiști în primii zece ani de la deschidere.

SANATATE si GASTRONOMIE

62

Ce a descoperit un român într-o roșie cumpărată din piață. ”Ne omorâți cu zile” , 23 iunie 2021

https://agro-tv.ro/ce-a-descoperit-un-roman-intr-o-rosie-cumparata/

Un episod ciudat s-a petrecut zilele trecute, după ce un cumpărător a descoperit ceva neașteptat într-o roșie cumpărată de la piața Obor din București.

Omul a cumpărat tomatele de la taraba unui producător cu 6 lei kilogramul, în condițiile în care la restul tarabelor, prețul începea de la 7 lei și ajungea chiar și până la 14 lei/kg. Când a ajuns cu ele acasă și a tăiat-o pe una dintre ele, însă, ceea ce a văzut în interiorul ei l-a lăsat cu gura căscată. Deși roșia arăta perfect la exterior, cumpărătorul a găsit în interiorul ei mai multe fire verzi și albe, asemănătoare unor rădăcini, acompaniate de un miros neplăcut, relatează fanatik.ro.

Revoltat, cumpărătorul s-a întors a doua zi la piață ca să-l confrunte pe cel de la care a cumpărat tomatele, însă nu l-a mai găsit acolo. În apărarea producătorului au sărit, însă, ceilalți comercianți, care i-au spus cumpărătorului că nu este nimic în neregulă cu acea roșie. Nemulțumit de răspunsurile primite, bărbatul a publicat imaginile pe internet, alături de un mesaj dur la adresa producătorilor de legume.

Oferta săptămânii: donezi sânge şi primeşti gratuit zece kilograme de cireşe 23 iunie 2021, Alin Ion

Alin Măruţă oferă fiecărui donator câte zece kilograme de cireşe FOTO: facebook.com/Alin.Maruta.Sax

Gorjenii care vor dona sânge în această săptămână pot să primească gratuit zece kilograme de cireşe. Oferta a fost făcută de către un donator din municipiul Târgu Jiu care deţine o plantaţie de cireşe.

63

Alin Măruţă a venit astăzi la Centrul de Transfuzii Sanguie din Târgu Jiu şi a donat sânge, Acesta i-a îndemnat şi pe alţii să-i urmeze gestul şi chiar le-a făcut o ofertă foarte tentantă: zece kilograme de cireşe pentru fiecare donator. Oferta este valabilă pentru doar în acestă săptămână. „Cei care fac dovada cu o poză că donează sânge primesc 10 kilograme de cireşe GRATUIT săptămâna asta, aşa că, hai, mişcaţi-vă şi faceţi fapte bune!“, este mesajul transmis de Alin Măruţă pe pagina de Facebook.

„Este un gest frumos“ Nicoleta Căluţoiu, director al Centrului de Transfuzii Sanguine Târgu Jiu, a fost încântată de gestul donatorului şi a spus că pregăteşte pentru perioada vacanţei de vară campanii mobile de donare: „Este un gest frumos făcut de către donatorul nostru şi îi mulţumim pentru acest lucru“. Campanii mobile Conducerea Centrului de Transfuzii Sanguine Târgu Jiu se aşteaptă la o reducere a numărului de donatori, pentru că începe perioada concediilor. Din acest motiv, în localităţile judeţului Gorj vor avea lo campaniii mobile de donare.

„Donatorii sunt mai puţini în această perioadă şi ne gândim mai puţin la lunile de concediu, iulie şi august, când scade numărul de donatori în toată ţara. Vom încerca să găsim soluţii pentru a merge în anumite comunităţi prin intermediul unor campanii mobile, astfel încât să completăm lipsa donatorilor sau pe anumite grupe sanguine, în funcţie de solicitările pe care le vom avea în viitor“, a precizat Nicoleta Căluţoiu.

DOSAR

În cadrul operațiunii VEGHE II au fost depistate alte 16 transporturi ilegale de deșeuri, la punctele de frontieră Borș și Nădlac , 19 Iunie 2021

Șeful Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, relatează că în baza operațiunii „VegheI II”, comisarii de mediu au depistat alte 16 transporturi ilegale de deșeuri, la punctele de frontieră Borș și Nădlac

„Controalele operative ale Gărzii Naționale de Mediu, efectuate la granița de vest a  Romaniei, în scopul identificării transporturilor ilegale de deșeuri, au continuat și în perioada 13.06–17.06.2021. Astfel, în cadrul operațiunii „VEGHE II”, opt echipe de comisari GNM, alături de polițiști de la Poliția de Frontieră și de reprezentanți ANAF, au efectuat controale în punctele de trecere a frontierei Borș I, Borș II, și Nădlac I, Nădlac II, care au vizat eventualele transporturi de deșeuri care tranzitează România și/sau care au ca destinație finală operatori economici/persoane fizice din România”, informează Berceanu prin intermediul contului său de facebook.

În urma controalelor, s-au descoperit următoarele:

64

Acțiunea din vama Nădlac:

șase echipe mixte de comisari, împreună cu polițiști de frontieră, au verificat, prin sondaj, 350 de transporturi în punctele de frontieră Nădlac I și Nădlac II

urmare a verificărilor, a fost interzisă intrarea pe teritoriul României pentru 11 transporturi de deșeuri neconforme, care conțineau 178,4 tone deșeuri (aluminiu contaminat, obiecte casnice uzate, respectiv îmbrăcăminte, încălțăminte și mobilă uzată etc.)

transporturile respective aveau expeditori din Germania, Olanda, Cehia, Slovenia, Italia, Slovacia, Marea Britanie, Norvegia, Elveția și destinatari din România, Grecia, Turcia și Bulgaria.

Acțiunea din vama Borș:

două echipe mixte  de comisari, împreună cu polițiști de frontieră și reprezentanți ANAF – Antifraudă, au verificat 320 de transporturi în punctele de frontieră Borș I și Borș II

pentru 5 dintre aceste transporturi, care conțineau deșeuri neconforme (textile, sticlă, materiale plastice amestecate cu deșeuri municipale etc.), a fost interzisă intrarea pe teritoriul României, iar pentru un alt transport a fost întocmită plângere penală.

transporturile aveau expeditori din Uniunea Europeană, iar destinatarii erau din România, Bulgaria, Grecia și Turcia.

* * *

Mâncare tradiţională din Banat, gătită după reţete vechi, în restaurantele din Timişoara 23 iunie 2021, 15:13 de Stefan Both

Reţete bănăţene în restaurantele din Timişoara FOTO Ş.Both „Gustă diversitatea în grai bănăţean” este un proiect al Asociaţiei pentru Promovarea Turismului Timiş în parteneriat cu HoReTim, care îşi propune să promoveze reţetele tradiţionale din Banat, prin intermediul restaurantelor din Timişoara.

În premieră, reţete vechi din bucătăria tradiţională se vor afla în meniurile restaurantelor din Timişoara în cadrul unui proiect unitar. Deocamdată, la proiectul iniţiat de Asociaţia pentru Promovarea Turismului Timiş au aderat 13 restaurante. Uşa e însă deschisă tuturor patronilor care sunt în căutare de soluţii după redeschiderea post pandemie.

65

„Este un proiect pe care ni-l doream de mult. Reuşim, în sfârşit, să introducem în meniurile restaurantelor foarte diverse şi foarte cool, din Timişoara, feluri de mâncar tradiţionale, gătite după reţete vechi. Am rugat restaurantele să aleagă ei reţetele, pentru că ei ştiu cum vor să atragă clienţii. Facem acest eveniment pentru a veni în sprijinul industriei ospitaliere din Timişoara. Proiectul se va derula pe timpul verii. Este un proiect deschis, facem permanent update pentru noile restaurante care vor să ni se alăture”, a spus Delia Barbu, directorul Asociaţia pentru Promovarea Turismului Timiş.

"Locuitorii şi-au pus amprenta pe reţete"

Zupa cu găluşte, fasole ferecată cu prăjeală de ceapă, gulaş, salată de vinete, gomboţi cu prune...sunt doar câteva din preparatele care se vor afla în meniurile restaurantelor. Reţetele au fost adunate de profesorul Mărioara Pisat, în decurs de mai bine de zece ani, în cadrul proiectului Lada cu zestre. Se poate lăuda acum cu peste o sută de preparate tradiţionale găsite în toate colţurile Banatului. „Este un început al meu din anul 2007, care s-a concretizat în mai multe lucrări. Am ajuns să le punem şi în viziunea restaurantelor, având în vedere evenimehtele care vor veni în Timişoara în 2023. Ne putem individualiza ca zonă prin gastronomie. Arta gastronomică aduce bucurie, crează bună dispoziţie şi ne şi particularizează într-o lume multiculturală precum este Banatul. Bucătăria bănăţeană este împrumutată, reţetele se găsesc în Austria, în Ungaria şi aşa mai departe. Dar că în timp locuitorii şi-au pus amprenta. De la acea reţetă tradiţională, fiecare etnie, fiecare zonă din Banat a adus o mică particularitate preparatului. Sunt peste o sută de reţete, dar nu le-am pe toate. Am încercat să le dăm pe tematici, mâncăruri de sărbători, de Anul Nou, de Crăciun şi aşa mai departe”, a declarat Mărioara Pisat, profesor la Liceul Tehnologic „Spiru Haret” (fostul UCECOM) din Timişoara.

"Criză în domeniul HoReca" Foarte multe restaurante nu s-au mai deschis însă după pandemie. Unii se confruntă acum cu lipsa personalului, deoarece mulţi au plecat să lucreze în afara ţării sau au ales să activeze în alte

66

domenii. Ca atare, promovarea în cadrul acestui proiect este binevenită. „Poate că au fost multe restaurante care aveau deja produse bănăţene, dar aveam nevoie de promovare, să ne strângem sub o formă organizată. Este un prim pas pentru un proiect de succes. Foarte mulţi dintre colegii noştri sunt speriaţi, nu ştiu ce se va întâmplă, patronii sunt reticienţi. Avem mari probleme de personal. E o criză profundă. Aşa că am pornit cu cine poate şi pe parcurs vor veni şi ceilalţi”, a spus Corina Macri, preşedintele HoReTim. În cadrul proiectului, a fost realizată şi o hartă care cuprinde toate restaurantele ce au în meniu şi mâncare tradiţională bănăţeană, cu datele lor de contact. Harta se va afla în infocentrele turistice, la agenţiile de turism şi la ghizii de turism din oraş.

„Contextul este nefavorabil pentru HoReCa şi pentru turism. Iată că avem acest proiect care vine în sprijinul acestui sector. Ştim că este important pentru turişti să guste produse locale. Restaurantele de la noi nu prea aveau mâncare traduţională din Banat. Avem restaurante greceşti, cu specific mediteranean, italian, internaţional, pizza etc., dar puţini s-au aplecat să promoveze produse şi reţete locale”, a spus Alexandru Proteasa. „De 12 ani vând mâncare tradiţională. Am crescut la Jebel, la bunica mea, am crescut cu mâncărurile pe care acuma le propun. De asta mi s-a părut extraordionară această iniţiativă. Dacă vine un turist străin, nu va dori să mănânce aici pizza sau sushi, are şi la el acasă. Vine cu dorinţa de a gusta mâncarea locului. Ori, la noi în Banat avem atâtea naţionalităţi, fiecare a lăsat o amprentă în bucătărie. De asta mâncarea tradiţională din Banat este foarte diversă. Din păcate, acum Timişoara este la pământ din punct de vedere turistic. Cu astfel de proiecte putem să revenim. De un an şi ceva oamenii stau acasă şi comandă, s-au obişnuit aşa şi nu mai ies în restaurante. Trebuie să-i

67

convigem să vină din nou”, a adăugat Radu Ianăş, patronul restaurantelor Casa Bunicii, vicepreşdinte al Asociaţiei HoReTim.

* * *

Viitură surprinsă în localitatea Stremț din județul Alba. Apa a adus crengi, dar și o mulțime de gunoaie , 23 Iunie 2021 •

Un localnic a filmat, miercuri, o viitură în comuna Stremț din județul Alba. Apa a adus crengi, dar și o mulțime de gunoaie.Județul Alba s-a aflat, miercuri seara, sub avertizare Cod roșu de furtuni.

https://www.g4media.ro/video-viitura-surprinsa-in-localitatea-stremt-din-judetul-alba-apa-a-adus-crengi-dar-si-o-multime-de-gunoaie.html

* * *

Fructul favorit al verii: Bogat în vitamina C, sprijină sistemul imunitar și asigură o digestie sănătoasă, Cristina Popescu

Cu siguranță pe lista fructelor favorite din sezonul cald se numără și pepenele galben și te înțelegem perfect. Pe lângă gustul absolut delicios, acest fruct este un pachet de nutrienți esențiali de la antioxidanți care luptă împotriva constipației, până la fibre.

68

În plus, este un fruct versatil care poate fi consumat fie proaspăt, fie pe grill sau direct din congelator, pe post de înghețată. Iată de ce să mănânci pepene galben și cum îți ajută organismul.

Pepene galben: valori nutriționale

Acest fruct este bogat în vitamina C, potasiu, magneziu, arată un studiu din 2019. De asemenea, este bogat în beta-caroten, pe care organismul îl transformă în vitamina A, menită să sprijine funcțiile sistemului imunitar și sănătate pielii și vederii, arată National Library of Medicine. Pe lângă faptul că este bogat în fibre, conține și foarte multă apă, ceea ce ajută la digestie, potrivit csid.ro. 160 de grame de pepene galben conțin:

54 calorii 1 gram proteină 0 grame grăsimi 13 grame carbohidrați 1 gram fibre 13 grame zahăr

Pepene galben: beneficii pentru sănătate

Luptă împotriva stresului oxidativ

Unul dintre cei mai cunoscuți antioxidanți pe care-i conține pepenele galben este vitamina C, ceea ce înseamnă că ajută la combaterea stresului oxidativ prin neutralizarea radicalilor liberi înainte ca aceștia să se acumuleze în organism și să distrugă celulele. Stresul oxidativ este un risc crescut pentru bolile cronice precum bolile cardiovasculare și cancerul. Mai mult, vitamina C ajută organismul să regenereze vitamina E, un alt antioxidant.

Sprijină sistemul imunitar

Datorită vitamine C și beta-carotenului, pepenele galben protejează sistemul imunitar. Vitamina C sprijină regenerarea noilor țesuturi din organism, ceea ce duce la o vindecare sănătosă și rapidă a rănilor. De asemenea, există cercetări care sugerează că vitamina A sprijină producția și creșterea celulelor imunitare.

Ajută la o digestie sănătoasă

Pepenele galben conține atât fibre solubile, cât și fibre insolubile și, din fericire, ambele sunt ideale pentru un tract digestiv sănătos. Pentru început, fibrele solubile când intră în contact cu apa sau alte lichide din tractul

69

gastrointestinal formează o substanță similară unui gel care ajută la formarea scaunului și îmbunătățește constipația și diareea, informează Universitatea Oregon State. De cealaltă parte, fibrele insolubile nu se amestecă cu apă, ceea ce ajută la transportarea alimentelor prin tractul digestiv prevenind și ameliorând constipația.

Pepenele galben te ajută să te hidratezi

Dacă știi că nu consumi suficientă apă, pune-ți baza în pepenele galben. Potrivit Academiei de Nutriție și Diete, pepenele galben conține 90% apă, iar organismul nostru are nevoie de acest fluid pentru digestie, metabolism, controlul tensiunii arteriale, procesul de detoxifiere a ficatului și rinichilor. De asemenea, apa este esențială pentru transportarea nutrienților în organism și reglarea temperaturii, pentru că deshidratarea poate produce simptome precum stări de greață, amețeli, stări de oboseală, spasme musculare sau constipație.

* * *

În Tulcea circa 500 de hectare de teren agricol inundate în ultimele zile, iunie 23, 2021 agrimanet

Direcţia de Agricultură Judeţeană (DAJ) Tulcea estimează că ploile abundente înregistrate în ultimele zile au dus la inundarea a circa 500 de hectare de teren agricol din judeţ.

Suprafeţele afectate sunt în localităţile I.C. Brătianu, Ostrov, Peceneaga, Smârdan, Luncaviţa, Văcăreni şi Măcin, potrivit directoarei instituţiei, Maria Mahu.

„Numai la I.C. Brătianu avem semnalate culturi afectate pe circa 200 de hectare. Suprafaţa afectată este posibil să fie mai mare de 500 de hectare, fiindcă până acum nu s-a putut intra pe terenuri”, a declarat, pentru AGERPRES, directoarea DAJ.

Ea a mai spus că anterior Codului roşu de precipitaţii abundente de la finele săptămânii trecute, în judeţ, au fost puse în funcţiune mai multe staţii de desecare pentru a proteja culturile înfiinţate.

„Acolo unde nu au existat staţii de desecare, proprietarii terenurilor agricole au acţionat cu motopompe proprii pentru a proteja culturile”, a menţionat directoarea Maria Mahu.

70

Potrivit acesteia, reprezentanţii DAJ evaluează în aceste zile pagubele produse de ploile abundente din ultima săptămână.

* * *

Vinul de azi: Bacanta Chardonnay 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Un Chardonnay elegant, savuros, potrivit în numeroase ocazii, propunerea noastră de astăzi vine de la Crama Girboiu.

Galben pai închis, Bacanta Chardonnay 2019 dezvăluie mai întâi arome fructate, în special de măr, pară și piersică albă. Acestor note li se adaugă cele de anason, coajă de portocale și smochine confiate, conturand vinului un aer încă și mai spectaculos. Pe palat, vinul are o textura onctuoasa, cu o aciditate subtilă. Postgustul este intens, echilibrat și foarte lung.

Vă recomandăm degustarea acestui vin la 10-12 grade Celsius, alături de preparate din pui, pește, fructe de mare, brânzeturi și deserturi dulci-amărui.

Vinul poate fi cumpărat de AICI. Unvinpezi.ro

* * *

VIDEO Cum scăpăm de furnici din casă și din curte – Cea mai simplă soluție , 23 iunie 2021

71

Am descoperit că ne-au invadat și nu știm cum să mai scăpăm de furnici prin casă, pe balcon sau în curte? Ei bine, trebuie să știi că acesta este un lucru firesc, care vine odată cu vremea caldă. Micile viețuitoare își organizează trasee ce urmează o logică simetrică din tunelurile subterane în care au stat până acum. Acestea vin, de obicei, acolo unde găsesc o sursă de hrană, și se înmulțesc extrem de repede dacă nu acționezi pentru a le îndepărta.

Din materialul video de mai jos, extras din emisiunea ”Ce vor plantele”, aflați cea mai simplă și eficientă metodă prin care puteți scăpat de invazia furnicilor.

https://youtu.be/aPHHDuf7mCE

* * *

Tradițiile de Sânziene, sărbătorite în jurul focului prin împletirea de cununi de flori , Autor: Ionel Vaduva , 23 iunie 2021

Tradițiile de Sânziene duse mai departe prin foc și cununi de flori. Seara de dinaintea sărbătorii Sânzienelor este una specială pentru comunităţile de la poalele Munţilor Rodnei din judeţul Bistriţa-Năsăud, unde tinerii se adună pe coline, în jurul focului și împletesc cununi de flori. Focurile de Sânziene, menite să îi ocrotească pe tineri de rău, sunt obiceiuri ce se păstrează în comunele Rodna şi Maieru, iar fetele nemăritate încă mai cred că pot să îşi viseze ursitul în noaptea de dinaintea sărbătorii, dacă îşi pun busuioc sub pernă, scrie Agerpres. „Seara, înainte de ziua Sânzienelor, se face un foc. Tinerii se duc acolo, în jurul focului, împletesc florile frumos şi le aruncă peste foc florile acelea. O distracţie mai mult, dar se mai păstrează încă obiceiul aiesta. Fetele care nu-s căsătorite împletesc cununa, o aruncă şi pe casă – încă se mai păstrează, nu foarte mult, dar încă se mai păstrează de Sânziene şi asta.

Celea care erau înaintea noastră mai ştiau că Sânzienele te ajută să îţi găseşti ursitul, că ziceau că trebuie să îţi pui busuioc sub perină, să îţi pui gând înainte de Sânziene, în seara aceea, să vezi cine ţi-i ursitul. Îi fain să se întâlnească tinerii împreună şi să socializeze”, a explicat Ileana Domide, de 66 ani, creator popular din Rodna.

72

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este prilej de a scoate costumele populare şi iile din lăzile de zestre, la fel cum se întâmplă de Crăciun, de Bobotează, de Paşti şi de Rusalii.

Potrivit Oltiţei Dănilă (68 ani), creator popular din comuna Şanţ, cererile pentru piese din costumul popular au început să crească în ultimii ani, în special pentru cămăşi şi ii.

„Acuma, de vreo câţiva ani, s-o luat lumea din nou să îşi facă. Noi avem şi vechi, de când eram fată, am de la mama rămase vechi, dar reuşim să facem modele de pe acelea vechi, să le transcriem, să le transpunem pe pânza din zilele noastre şi să realizăm, cu aceleaşi modele care erau în vechime, să le punem să le înnoim. Că-s mai gălbinite, că-s mai aşa, dar, ca şi format, ca şi piesă de rezistenţă, rămân aceleaşi”, a precizat Oltiţa Dănilă.

Sânzienele şi Ziua Universală a Iei vor fi sărbătorite, joi, 24 iunie 2021, şi la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, unde vor fi expuse piese de îmbrăcăminte din patrimoniul instituţiei, iar creatorii populari vor dialoga cu participanţii pe tema costumului popular românesc.

De asemenea, în curtea muzeului vor fi organizate momente artistice cu cântece şi jocuri tradiţionale şi un atelier de împletit coroniţe din Sânziene.

* * *

73