PREZENTÃ ÎN PIAÞA DE CAPITAL DE PESTE 20 DE ANI

AntibioticeIaºia reinvestitandeanprofitulobþinut

(Interviu cu Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaºi)

l “Credem cã avem ºanse sã pãtrundem aproape în orice piaþã, pentru cã mai întâi intrãm cu nistatina, produsulpentru care suntem lider mondial, iar apoi cu alte produse finite”l “Dorim ca, pânã în 2025, sã dublãm cifra deafaceri a Antibiotice, la circa 700 milioane de lei”l “Eu numesc taxa de clawback o taxã a sãrãciei”

Reporter: Cum a evoluat piaþa far-maceuticã din þara noastrã, în ultimulan ºi ce perspective consideraþi cã areaceasta? Care sunt principalele pro-vocãri cãrora trebuie sã le faceþi faþã?

Ioan Nani: Ca un cunoscãtor alacestei pieþe - sunt de mai bine de 25de ani un jucãtor important în piaþafarma - pot spune în continuare cãpiaþa farmaceuticã din România esteo piaþã puternic emergentã. De undecaracterul acesta puternic emergent?Dacã ne uitãm în urmã, observãm oevoluþie ciclicã. Creºterile din piaþa

farmaceuticã au fost de douã cifrepânã la nivelul anilor 2004-2005,dupã care s-au temperat ºi au devenitcu o ci f rã , pânã în per ioada2008-2012. În ultimul an, creºterileau început iar sã capete douã cifre.Sigur cã nu sunt atât de îmbucurãtoa-re încât sã ne facã sã jubilãm, din di-ferite motive. Creºterea cu douã cifrea pieþei, de circa 13-14% în ultimulan, nu vine neapãrat dintr-un apetitpentru consum al pieþei, ci maicurând dintr-o supraalimentare cuproduse de ultimã generaþie (care tot

au fost introduse în ultimii ani ºi caresunt mai scumpe) ºi a unui numãr deproduse “orfane” (n.r. medicamenteproduse pentru tratamentul unorafecþiuni care sunt atât de rare, încâtfabricarea lor nu ar fi profitabilã fãrãasistenþã din partea statului), care auvenit ca o necesitate în consum, darcare de asemenea au preþuri mari.Practic, creºterea pieþei a fost ali-mentatã de un numãr mai mare deproduse care au intrat în sistem,având preþuri mari, care au supraso-licitat sistemul, ducând la creºterea

pieþei farmaceutice.Este adevãrat cã, în ultimii unu-

doi ani, pe fondul creºterii puterii decumpãrare a populaþiei, a sporit con-sumul, inclusiv în ceea ce priveºteprodusele farmaceutice.

A consemnat

ANDREI IACOMI

(continuare în pagina 4)

Producãtorul de medicamente Antibiotice Iaºi a reinvestit anual

profitul obþinut, ne-a spus Ioan Nani, directorul general al Anti-

biotice Iaºi, care a avut amabilitatea sã acorde un interviu Ziaru-

lui BURSA. Domnia sa ne-a explicat: “ªi noi am plãtit statului di-

vidende de 90%, dar din profitul care a rãmas dupã ce am reinvestit în

cursul anului în echipamente ºi tehnologii de fabricaþie. Cei care inves-

tesc în echipamente ºi tehnologii pentru a-ºi creºte producþia, primesc o

scutire de impozit pe profitul reinvestit, care se deduce din profitul de

repartizat cãtre acþionari. Cei care vor sã se dezvolte, au o facilitate fis-

calã în codul fiscal care spune: «dacã reinvesteºti în cursul anului profi-

tul, cumperi echipamente, utilaje, tehnologii, crescând astfel produc-

þia, te scutim de impozit pe profitul reinvestit»”.

Printre altele, Ioan Nani ne-a spus cã, deºi prin listarea la Bursa de Valori

Bucureºti compania a devenit transparentã ºi disciplinatã, predictibili-

tatea care lasã de dorit ºi taxa de clawback reprezintã factori care stau în

calea accesãrii de cãtre Antibiotice a mecanismelor de finanþare oferite

de piaþa de capital.

Citiþi mai multe detaliiîn paginile 2-8.

n Antibiotice -istoric,structurã ºirezultatefinanciare

paginile 2,3

n LUCIAN ISAC,ESTINVEST:“ATB este o acþiunecare ar trebui luatãîn considerare pentruconstituirea uneicomponente defensivea portofoliilor”pagina 5

n DrumulcompanieiAntibioticeIaºi pe piaþade capital

paginile 6, 7

PAGINA 2 Vineri, 19 iulie 2019 SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAªI/BURSA, NR. 131

ANALIZA

Istoric date financiare, conform rapoartelor anuale ale firmei

Înfiinþatã în 1955 (Fabrica Chi-micã nr. 2 Iaºi), companiaAntibiotice SA este cel mai im-portant producãtor din Româ-nia de medicamente generice

(echivalente terapeutice ale medica-mentelor originale cãrora le-a expi-rat brevetul) ºi lider mondial înproducþia de nistatinã. Structura ac-þionariatului în firmã, la data de05.04.2019 este diversificatã, Minis-terul Sãnãtãþii având o cotã de53,0173% din totalul acþiunilor cudrept de vot, SIF Oltenia 15,41%,Broadhurst Investments Limited -4,1977%, S.I.F. Transilvania -3,2632%, Fondul de Pensii Adminis-trat AZT Viitorul Tãu/Allianz -2,1711%, S.I.F. Banat-Criºana SA -2,1104%, Fondul de Pensii Adminis-trat Privat Metropolitan Life -1,5116%, alte persoane juridice ºipersoane fizice - 18,33%.

Valoarea de piaþã a firmei este, laînceputul lunii iulie 2019, de335.669.020 lei, în creºtere cu 2,6%faþã de decembrie 2018. La sfârºitullunii decembrie 2018, factorul Tobinq era de 0,79 faþã de 0,90 în decem-brie 2017, iar în prezent este de 0,80,Antibiotice SA fiind subevaluatã înpiaþã (benchmark =1).

Antibiotice SA se aflã printre pri-mele fabrici de medicamente dinRomânia, alãturi de Terapia, Zenti-va, Biofarm ºi Sandoz, dintr-un totalde 314 jucãtori farma, care împart opiaþã localã de aproximativ 3,4 mi-liarde euro.

Întrucât piaþa localã de medica-mente generice ºi OTC (fãrã pre-scripþie medicalã) este dominatã defirme farmaceutice strãine, precum

Abbvie, Zentiva, Novartis (cu San-doz), Servier, Pfizer, Sun pharma (cuTerapia), GSK, Roche, Astra Zene-ca ºi Bristol Myers SquibbFirma,Antibiotice Iaºi ºi-a orientat busi-

ness-ul spre internaþionalizare,având o prezenþã puternicã în Asia(34% din vânzãri la export, lasfîrºitul anului 2018), America deNord (24% din vânzãrile la export),Europa (16% din vânzãrile laexport), spaþiul CSI ºi Rusia (9% dinvânzãrile la export), America de Sud(7,7% din vânzãrile sale la export) ºiOrientul Mijlociu. În 2018, Antibio-tice SA ºi-a majorat exporturile denistatinã pe piaþa SUA cu 31% ºi înAmerica de Sud cu 37%. De aseme-nea, în Asia ºi-a consolidat poziþia pepiaþa din Vietnam, cu o creºtere de50% pentru produsele de spital, de-venind a doua piaþã la export dupãSUA. Pe piaþa româneascã, Antibio-tice SA ocupã aproximativ a patrapoziþie dupã volumul de unitãþivândute, iar la cifra de afaceri se aflãprintre primele 3.

Conform propriilor raportãri, înRomânia, Antibiotice SA are o cotãde piaþã de 18,8% la medicamentelegenerice ºi OTC comercializate înspitale, 4,07% la medicamentele ge-nerice ºi OTC comercializate în far-macii, 26,3% pe segmentul unguen-te, 42,1% la supozitoare, 71,9% lapulberi injectabile ºi 13% pe piaþamedicamentelor OTC (fãrã prescrip-þie medicalã).

Rezultatele financiare ale compa-

niei în anul 2018 sunt pozitive, maicu seamã datoritã creºterii vânzãri-lor pe piaþa externã. Cu toate aces-tea, societatea este afectatã pe cos-turi ºi în realizarea investiþiilor detaxa clawback (majorare cu 25%faþã de 2017) ºi de creºterea preþuri-lor la materiile prime. Pe piaþa inter-nã, se adaugã majorarea costurilorde vânzare în funcþie de evoluþia sis-temului de retail farmaceutic (far-macii de lanþ, minilanþuri ºi farma-cii independente).

Firma realizeazã investiþii înechipamente pentru produsele careîi consolideazã ºi permite extinde-

rea cotelor de piaþã, dar valorilepentru anul 2018 au fost de 75,2 mi-lioane lei din 116 milioane lei plani-ficate iniþial. Totodatã, firma inves-teºte în cercetare-dezvoltare.

Piaþa Central ºi Est Europeanãînregistreazã o creºtere anualã avânzãrilor de aproximativ 8,7% pânãîn 2021 (Fitch Solutions). De aseme-nea, vânzãrile de medicamente cuprescripþie medicalã ºi OTC la nivel

global sunt în creºtere, în baza evalu-ãrii pe terapii. Ca atare, perspectiveleAntibiotice SA sunt pozitive pe ter-men mediu, deºi expansiunea vânzã-rilor atrage în piaþa româneascã fir-mele farmaceutice internaþionale, caºi în trecut, ceea ce înãspreºte concu-renþa. Sistemul de taxare, reglemen-tãrile ºi concurenþa firmelor farmace-utice internaþionale vor constituifactori de presiune pentru Antibioti-ce SA în urmãtorii ani, ca de altfel,pentru toþi jucãtorii din piaþã.

Evoluþia rezultatelor

financiare de la

Antibiotice în

trimestrul I 2019

În primele trei luni ale anului2019, veniturile din vânzãri înregis-trate de Antibiotice SA au crescut cuaproximativ 10%, comparativ cu ace-eaºi perioadã din 2018. Vânzãrile pepiaþa internã au o pondere de 53,6%din total. Firma a continuat politica sade marketing - vânzãri în zonele undeºi-a consolidat poziþia de piaþã: Viet-nam, Moldova, Ucraina, SUA, Ger-mania, Olanda, Brazilia, China.

VALENTIN M. IONESCU

(continuare în pagina 3)

Active totale (lei) :An Valoare Variaþie

2014 503.646.697 - 1,5%

2015 544.662.591 8%

2016 533.395.657 -2%

2017 572.935.544 7%

2018 706.105.183 23%

Datorii totale (lei):An Valoare Variaþie

2014 139.315.696 - 14,5%

2015 152.012.707 9%

2016 124.329.298 18%

2017 156.057.704 25,5%

2018 233.377.868 49,5%

Capitaluri proprii (lei):An Valoare Variaþie

2014 364.331.001 4,5%

2015 392.649.884 8%

2016 409.066.359 4%

2017 416.877.840 2%

2018 472.727.315 13%

Venituri din vânzãri (lei):An Valoare Variaþie

2014 318.945.093 0,5%

2015 330.087.508 3,5%

2016 332.435.059 0,7%

2017 336.904.666 1%

2018 364.576.466 8%

Profit net (lei):An Valoare Variaþie

2014 31.138.739 - 0,7%

2015 27.178.823 -13%

2016 30.370.811 12%

2017 33.558.354 10,5%

2018 34.303.788 2%

EBIT/ Profitul înainte de plata dobânzilor ºi aimpozitului (lei):

An Valoare Variaþie

2014 39.492.317 5%

2015 33.567.307 -15%

2016 35.895.802 7%

2017 36.613.451 2%

2018 38.563.097 5%

Conform propriilorraportãri, în România,

Antibiotice SA are o cotã depiaþã de

18,8%la medicamentelegenerice ºi OTC

comercializate în spitale.

Rezultatele financiare ale companiei în anul2018 sunt pozitive, mai cu seamã datoritã

creºterii vânzãrilor pe piaþa externã. Cu toateacestea, societatea este afectatã pe costuri ºi în

realizarea investiþiilor de taxa clawback(majorare cu 25% faþã de 2017) ºi de creºterea

preþurilor la materiile prime.

În primele trei luni aleanului 2019, venituriledin vânzãri înregistrate

de Antibiotice SA acrescut cu aproximativ

10%, comparativ cuaceeaºi perioadã din2018. Vânzãrile pepiaþa internã au o

pondere de 53,6% dintotal.

Antibiotice - istoric, structurã

PAGINA 3 Vineri, 19 iulie 2019SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAªI/BURSA, NR. 131

ANALIZA

(urmare din pagina 2)

Cheltuielile de exploatare s-aumajorat cu aproximativ 7%, com-parând trimestrul întâi 2019 cu tri-mestrul similar din 2018.

În structura acestora, cheltuielilede personal s-au majorat cu 15%,materiile prime ºi materiale cu 4,7%,iar amortizãrile ºi alte cheltuieli deexploatare au crescut (amortizarea ºideprecierea cu 6%; alte cheltuieli deexploatare cu 4%).

În aceste condiþii, rata profituluimarginal este de 5%, eficienþa capi-talului este de circa 0,7%, iar randa-mentul activelor/ROA - de 0,4%.Gradul de îndatorare (33,6%) acrescut cu 1,7% ca urmare a majorã-rii datoriilor totale. Solvabilitateaglobalã este de 2,9, iar lichiditateacurentã/testul acid - de 1,64. Cei dinurmã indicatori aratã o situaþie finan-ciarã robustã.

Rezultatele financiare

din 2018

În anul 2018, Antibiotice SA aavut o creºtere de 8% a veniturilordin vânzãri (364.576.466 lei). Profi-tul net s-a majorat modest, cu 2%, iarEBIT (Profitul înainte de platadobânzilor ºi a impozitului) cu 5%.Raportat la 2018, rata profitului netmarginal este de 9,4%, EBITDA de58.800.967 lei (aproximativ +9,5%faþã de 2017), marja EBITDA de16%, iar ROA de 4,8%.

Eficienþa capitalului/Return on

equity – ROE a scãzut cu 10%, iarRentabilitatea capitalului angajat/Return on capital employed – ROCEa înregistrat o scãdere cu 12%.

Cheltuielile de exploatare au cres-cut cu 8,6%. Cheltuieli semnificati-ve în creºtere s-au înregistrat cu ma-teriile prime ºi materialele consu-mabile (9,2%), amortizarea ºi depre-cierea (18,3%), cheltuieli de personal

(5,7%), alte cheltuieli de exploatare(8,4%).

Gradul de îndatorare a urcat de la27,2% la 33% (apare o creºtere sem-nificativã la împrumuturi pe termen

scurt). Nu este un motiv de îngrijora-re, dacã se menþine sub 50%.

Datoriile pe termen scurt sunt de 3ori mai mari decât cele pe termenlung. Pe de altã parte, creanþele fir-

mei faþã de terþi au crescut cu 18,5%(313 milioane lei).

Solvabilitatea globalã este de 3(-18% faþã de decembrie 2017), iarrata de levier (îndatorarea totalã faþã

de capitalurile proprii) este de 0,49,fiind indicatorul care a înregistrat ocreºtere cu 32% faþã de decembrie2017 (0,37), luând în considerarecreºterea datoriilor, dar ºi a capitalu-rilor proprii.

Lichiditatea curentã/testul acideste de 1,76 (s-a erodat cu 11% faþãde decembrie 2017), dar cumbenchmark-ul acestui indicator esteminim peste 1 ºi foarte bun la 2,firma a încheiat anul cu o lichiditatefoarte bunã. n

Solvabilitate globalã:An Valoare Variaþie

2014 3,6 14,6%

2015 3,58 0,5%

2016 4,29 20%

2017 3,67 - 14,5%

2018 3,02 -18%

Rentabilitatea capitalului angajat/ Return oncapital employed – ROCE:

An Valoare Variaþie

2014 0,1027 3%

2015 0,0808 -21%

2016 0,0833 3%

2017 0,0836 +0,36%

2018 0,0731 -13%

Eficienþa capitalului/ Return on equity - ROE:

An Valoare Variaþie

2014 0,0854 -5%

2015 0,069 -19%

2016 0,074 7%

2017 0,080 8%

2018 0,072 -10%

Lichiditate curentã/”testul acid”An Valoare Variaþie

2014 2,09 9%

2015 2,07 -1%

2016 2,49 20%

2017 1,98 -20,5%

2018 1,76 -11%

Indicatori 31.12.2018

Venituri din vânzãri 364.576.466 lei

Total activ 706.105.183 lei

Total datorii 233.377.868 lei

Profit înainte de impozitare 35.088.611 lei

Rata profit net marginal/marja netã a profitului (profitnet/cifra de afaceri

9,40%

Eficienþa capitalului/ Return on equity – ROE 0,072 sau 7,2%

ROCE 0,0731 sau 7,3

Randamentul activelor Return on Assets – ROA 4,80%

Marja EBITDA 16%

Rata de levier 0,49

Lichiditate curentã/testul acid 1,76

Solvabilitate globalã 3,02

Grad de îndatorare 33,05%

Multiplicatorul capitalului propriu (Levier)/ Pârghiafinanciarã

1,49

factor Tobin q0,90 (dec.2017)

0,79 (dec.2018)

Indicatori trimestrul I 2019Total activ 717.386.901 lei

Total datorii 241.390.175 lei

Venituri din vânzãri 65.066.014 lei

Profit net 3.269.411 lei

Rata profit net marginal/marja netã a profitului 5%

Eficienþa capitalului/ Return on equity – ROE 0,0068 sau 0,68%

ROA/ Randamentul activelor 0,0045 sau 0,45%

Rata de levier 0,5

Grad de îndatorare 33,6%

Solvabilitate globalã 2,9

Lichiditate curentã/testul acid 1,64

factor Tobin q 0,78 (martie 2019)

Guvernare corporativãRegulile care stabilesc sistemul de guvernare

corporativã la nivelul 2 (poziþia agenþilor în socie-tate) sunt fixate în actul constitutiv al firmei, dupãmodelul unitar.

Antibiotice SA este condusã de un consiliu deadministraþie format din 5 membri, selectaþidupã reguli stricte, conform actului constitutiv,codului de guvernare corporativã ºi OUGnr.109/2011. Dacã directorul general este numitdin rândul administratorilor, situaþie care existãdin 1998, nu existã o separaþie deplinã între con-trol ºi management în relaþia agent – principal.Cu toate acestea, firma are o guvernare corpora-tivã stabilã ºi eficientã.

Întrucât statul are o influenþã puternicã în fir-mã, trei membri ai consiliului de administraþiesunt numiþi de stat. Consiliul de administraþieîndeplineºte competenþe de planificare strategicã,în politici financiare ºi de risc, iar în subsidiar demonitorizare/control al managerilor ºi al situaþii-lor financiare, fie în mod direct, fie cu suportul co-mitetului de audit.

Antibiotice S.A. a fixat politica de remunera-re/ costul de agenþie pentru directorul general, deo manierã transparentã. În rapoartele anuale suntpublicate costurile de monitorizare ºi compensa-þiile managerilor la nivel agregat.

În sistemul de guvernare corporativã, firma aînfiinþat un comitet de audit care trebuie sã efec-

tueze o evaluare anualã a sistemului de controlintern, precum ºi a conflictelor de interese. Deasemenea, existã un comitet de nominalizare ºiremunerare ºi unul de politici comerciale.

Firma, prin acþionarii sãi, analizeazã cu atenþiemãsura în care directorii executivi ai firmei/mana-gerii ce se aflã pe nivelul 3 de guvernare pot fimembri în consiliul de administraþie. n

Istoric date financiare, conform rapoartelor anuale ale firmei

ºi rezultate financiare

În anul 2018, Antibiotice SAa avut o creºtere de

8%a veniturilor din vânzãri (364.576.466 lei).

Profitul net s-a majorat modest, cu2%, iar EBIT (Profitul înainte de plata

dobânzilor ºi a impozitului) cu

5%.

Înfiinþatã în 1955 (FabricaChimicã nr. 2 Iaºi),

compania Antibiotice SAeste cel mai important

producãtor din România demedicamente generice

(medicamente ceprovin din cele originale

cãrora le-a expiratbrevetul) ºi lider mondial în

producþiade nistatinã.

PAGINA 4 Vineri, 19 iulie 2019 SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAªI/BURSA, NR. 131

COMPANIE

Antibiotice Iaºi a reinvestitan de an profitul obþinut

(Interviu cu Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaºi)

(urmare din pagina 1)Ioan Nani: În ceea ce priveºte uni-

tãþile fizice, consumul a crescut cuaproape 7%, ceea ce înseamnã cã afost antrenat ºi un consum real în eco-nomie.

Daca ne referim la provocãri, putemspune cã cel mai mare impediment cã-ruia producãtorii de medicamente tre-buie sã-i facã faþã în România este su-prataxarea medicamentelor prin taxade clawback.

Îmi pare rãu sã spun lucrul acesta,dar eu o numesc o taxã a sãrãciei. Spunasta pentru cã este o taxã pusã bolnavi-lor, bolilor ºi nu mi se pare normal.

Normal ar fi sã se gãseascã instru-mente adecvate pentru a corecta con-sumul de medicamente, dar sã se im-punã o taxã care astãzi a ajuns la28%-30% din vânzãrile unui producã-tor român, mi se pare prea mult. Taxaclawback a început ca instrument decorecþie, dar a devenit o armã de pra-dã.

Ca sã scãpãm de clawback ar trebuisã renunþãm gradual sã ne expunem înaceastã piaþã. Dar ar fi un non-senspentru noi, producãtorii din România,sã renunþãm sã mai vindem în þaranoastrã. În aceste condiþii, ne supunemtaxei în mãsura în care reuºim sã adu-cem din afarã venituri suficiente, ce nusuportã clawback, prin care reuºim sãreducem media acestei taxe. Dar vite-za noastrã de creºtere în afarã nu estedirect proporþionalã cu creºterea aces-tei taxe. Nu o poate compensa. Amreuºit în ultimii opt-nouã ani ºi sã spe-rãm cã vom mai reuºi o perioadã detimp.

Reporter: Aþi spus cã taxa de claw-back este cea mai mare provocare pen-tru Antibiotice. Cât de puternic vãafecteazã aceastã taxã rezultatele fi-nanciare?

Ioan Nani: Taxa clawback ne afec-teazã foarte puternic activitatea. Deexemplu, în primul trimestru din acestan, am ajuns sã rambursãm aproape30% din vânzãrile realizate în þarã (înspitale, în circuitul de farmacii). Aicieste marea problemã a acestei taxe -rambursãm din preþul cu amãnuntul,din adaosul distribuitorului, nu dincostul de producãtor aprobat de Minis-terul Sãnãtãþii din România. Deci plã-tim pentru tot lanþul. Scopul unei taxenumitã de clawback, înfiinþatã înFranþa ºi în Marea Britanie acum câte-va decenii, a fost de a descuraja anu-miþi producãtori lacomi de a veni cupreþuri mari ºi cantitãþi mari în siste-mele de sãnãtate, care sã împingãvânzãrile dincolo de consumul real alpieþei.

Existã clawback ºi în Europa, darnu s-a trasformat dintr-o taxã de regla-re într-o taxã de fãcut bani la bugetulde stat, cum se întâmplã acum la noi.

O bunã parte din bugetul Casei Na-þionale de Sãnãtate se finanþeazã prinaceastã taxã.

Reporter: O bunã parte a venituri-lor obþinute de Antibiotice provin dinexporturi. Care au fost motivele pentrucare compania pe care o conduceþi s-aorientat cãtre pieþele internaþionale,într-o proporþie atât de mare?

Ioan Nani: Am investit mult în ulti-mii ani pentru obþinerea standardelorinternaþionale de calitate, de bunãpracticã - Good Manufacturing Practi-ce (GMP) ºi standardele Food andDrug Administration (FDA). Avândaceste douã tipuri de standarde, auto-mat suntem recunoscuþi în majoritatea

pieþelor internaþionale. Ar fi o lipsã deprofesionalism sã nu exploatãm acestlucru.

Dar, ne este greu sã gãsim suficienþioameni bine pregãtiþi care sã ne repre-zinte afacerile în diferite zone. Aceas-ta este o provocare.

Deocamdatã, îi gãsim din aproapeîn aproape. În primul rând îi gãsimacasã la noi, în oraºul nostru, în þaranoastrã, îi relocãm acolo unde trebuie,pentru a se conecta la realitãþile locale.Dacã ne uitãm la cifre, din 2010 amcrescut de la 57 milioane de lei spre123 milioane de lei în 2018 (vânzãri laexporturi). Pânã la sfârºitul anului,

vom ajunge la vânzãri de 140 milioanede lei în afara þãrii ºi de 265 milioanelei în þarã. Tindem sã egalizãm impor-turile cu exporturile, dacã vom aveacondiþiile necesare. Subliniez cã avemcapacitãþi de producþie dedicate ex-portului. De pildã, nistatina, se produ-ce pe o capacitate de producþie desti-natã exportului. Pentru România pro-ducem circa 2-3%, pentru cã la noi înþarã se consumã extrem de puþin.Compania Antibiotice este numãrulunu mondial în piaþa nistatinei, iarconsumatorii ei principali sunt: 30%în America de Nord, 30% în China,25% în Comunitatea Europeanã.

Reporter: Cum aþi reuºit sã ajungeþinumãrul unu mondial în producþia denistatinã?

Ioan Nani: Când am intrat în mana-gementul Antibiotice - în 1994 ca di-rector financiar ºi apoi din 1998 ca di-rector general - compania era producã-tor de trei substanþe active: penicilinã,streptomicinã ºi nistatinã.

Dupã anul 2000, a cãzut piaþa pen-tru penicilinã ºi septomicinã ºi am rã-mas cu nistatina. Este un produs des-coperit în Statele Unite ale Americii,la New York, în 1945-1946, de unprofesor american. Abrevierea “nys-tatine” vine de la New York State. Înanii 2000-2002, cu toate eforturilenoastre, nu reuºeam sã producem

decât 5% din ce producem astãzi, pen-tru cã tehnologia nu ne oferea suportulde creºtere. Dezvoltând echipe specia-lizate, cumpãrând know-how de labo-rator ºi foarte important, antrenând înconsum anumite produse ale agricul-turii româneºti, am reuºit sã dezvoltãmmicroorganismul în laborator, capabil

sã se multiplice în bioreactoarele noas-tre ºi sã producã de câteva zeci de orimai mult acest antibiotic. Nistatina nueste un produs care se obþine printr-oreacþie chimicã, ci un rezultat al acþiu-nii multiple a unor microorganismecare la origine sunt izolate din naturã,crescute în laborator, gestionate, apoiîngheþate pur ºi simplu, aºa cum vedeþiîn filmele SF cã are loc criogenizarea.Noi izolãm microorganismul, îl du-cem în laborator, îl îmblânzim, îl hrã-nim, îl obiºnuim sã se alimenteze ºi sãproducã. Produsul astfel obþinut esterezultatul metabolismului unui micro-organism. Acest microorganism a fostcercetat de noi ºi astãzi suntem de de-parte cel mai mare producãtor de nis-tatinã din lume. Mai sunt trei producã-tori la nivel internaþional, dar noireuºim sã aducem în piaþã 60% din ne-cesarul mondial ºi de aceea credem cãavem ºanse de a pãtrunde aproape înfiecare piaþã, pentru cã înainte trimi-tem nistatina. Dupã nistatinã pãtrun-dem ºi cu produse finite.

Pentru nistatinã, am reuºit sã deve-nim standard de referinþã dat de cãtreFarmacopeea Statelor Unite (USP),instituþie care aparþine GuvernuluiSUA. USPa constatat cã nistatina pro-dusã la Iaºi este cea mai apropiatã destandardul de calitate pe care l-a con-ceput, iar ceilalþi producãtori se rapor-teazã la noi ca sã poatã sã vândã. Deaceea este uºor sã fim recunoscuþidrept lider mondial.

Reporter: În Bugetul de Venituri ºiCheltuieli al companiei aprobat de ac-þionari, pentru 2019 sunt stipulate in-vestiþii de 92,29 milioane de lei, iarpentru 2020 ºi 2021 se preconizeazã,pentru fiecare an în parte, investiþii de48,57 milioane de lei. Care sunt prin-cipalele proiecte cãtre care vor fi diri-jate aceste sume ºi ce aºteptãri aveþidupã implementarea lor?

Ioan Nani: Vrem ca pânã în 2025 sãdublãm cifra de afaceri, astfel încâtaceasta sã ajungã undeva la 700 de mi-lioane de lei, pentru cã astãzi, în fabri-cã, salariul mediu net este undeva la3.500 de lei. Dacã în 2025 nu atingemcel puþin 1.200 de euro media salaria-lã, atunci forþa de muncã va migra. Casã atingem acest nivel de salarizare,trebuie sã avem o cifrã de afaceri capa-bilã sã reproducã fondul acesta de sa-larii. Acum avem o cifrã de afaceri decirca 400 de milioane ºi ca sã atingem700 milioane lei trebuie sã investim înproduse noi, pieþe noi etc.

Reporter: Înceurmeazãsã investiþi?Ioan Nani: Investiþiile vor merge în

dezvoltarea centrului nostru de cerce-tare aplicativã. Avem nevoie cam de25 de produse pe care sã le realizãm înfiecare an, în urmãtorii patru-cinci ani,ca sã putem multiplica afacerea. Le re-alizãm prin cercetare proprie. Dinacest motiv avem nevoie de dezvol-tarea centrului de cercetare. O altã in-vestiþie o vom face în extinderea pieþeiexterne, unde am deschis trei repre-zentanþe de curând. Una este la Hanoiîn Vietnam, alta la Kiev ºi alta la Novi-sad, în Serbia. Acestea au nevoie deoameni, de echipamente. În acelaºitimp, avem în curs de operare o inves-tiþie în cea mai modernã fabricã deproduse dermato-cosmetice din Euro-

pa de Est. Va fi pusã în funcþiune în2020 ºi va avea o capacitate de pro-ducþie de 500 de tone pe an. Avem ºiacum o secþie în funcþiune, dar oschimbãm cu o fabricã modernã ºi îicreºtem capacitatea de la 300 de tonela 500 de tone. Sigur cã, toate acesteinvestiþii, le facem în conexiune cu

deschiderea reprezentanþelor din strãi-nãtate, pregãtite sã înceapã sã vândãprodusele, pe mãsurã ce vor fi înregis-trate pe acele pieþe.

În acelaºi timp, în ceea ce priveºtenistatina, pentru care suntem lidermondial ºi dacã eºti lider eºti obligat sãmenþii aceastã poziþie, ne propunem sãinvestim pentru a creºte capacitatea deproducþie cu 50%.

Mai avem o dorinþã, pe care am ex-primat-o într-un buget multianual.

Întrucât împreunã cu un mare distri-buitor din Canada, ce opereazã ºi înStatele Unite, am fãcut un studiu depiaþã în zona respectivã ºi am verificatstudiul ca operativitate ºi în Europa,am hotãrât ca un numãr de 40 de pro-duse în formã de soluþii sterile injecta-bile sã fie produse pe platforma Anti-biotice.

Pentru acest lucru avem nevoie deun mini-centru de cercetare aplicativã,sã aducem tehnologii, sã trasferãmtehnologia in-house spre produs, iarplecând de la acest centru de cercetaresã dezvoltãm o capacitate nouã de pro-ducþie, care va costa în jur de 40 de mi-lioane de dolari. Iar aceastã capacitate,dacã ajunge sã producã în urmãtoriicinci - ºase ani, va aduce un plus de va-loare pe platformã de circa 50-60 demilioane de dolari anual.

Sunt de 20 de ani directorul acesteicompanii ºi sper sa am posibilitatea caîn urmãtorii 4-5 ani sã implementezinvestiþiile propuse pentru a ducecompania acolo unde mi-am propus.

Reporter: Cãtre ce este orientatãactivitatea de cercetare-dezvoltare acompaniei?

Ioan Nani: Sunt de pãrere cã româ-nii trebuie sã investeascã în tradiþie.Noi, ca þarã, nu recunoaºtem cã avemindustrie farmaceuticã. Eu recunoscacest lucru ºi investesc în el. Dacãmergeþi la Institutul Naþional de Statis-ticã, veþi vedea cã România nu are in-dustrie farmaceuticã, are industrie chi-micã. ªi atunci, investim în tradiþie.Prin tradiþie, Antibiotice produce in-jectabile sterile, produse pentru der-matologie. Investim în tradiþie spre amerge în viitor.

Reporter: De unde vin sursele definanþare ºi de ce statul nu v-a luat 90%din profit ca obligaþie de platã a divi-dendelor, aºa cum s-a întâmplat în ca-zul altor firme?

Ioan Nani: Statul ne-a luat 90% dinprofitul care a rãmas dupã ce am res-pectat codul fiscal ºi am reinvestit încursul anului în echipamente ºi tehno-logii de fabricaþie. Firmele care vor sãse dezvolte ºi investesc în echipamen-te ºi tehnologii au o facilitate fiscalã încodul fiscal care spune: “dacã reinves-teºti în cursul anului profitul, cumperiechipamente, utilaje, tehnologii,crescând producþia, te scutim de impo-zit pe profitul reinvestit”, care apoi sededuce din profitul de repartizat cãtreacþionari.

De exemplu, dacã companiile dinsectorul energetic ar face investiþii nuli se va mai lua din bani. ªi la Antibio-tice s-a dorit sã se ia fondul de rezervã.Dar noi am fãcut investiþii an de an ºiam consumat banii din fondul de re-zervã. Dacã la sfârºitul unui exerciþiufinanciar, în conturile companiei Anti-biotice s-ar gãsi 150 de milioane de lei,fiind bani neconsumaþi în fondul de re-zervã, statul poate sã-i ia. Dar lasfârºitul exerciþiului financiar, în con-turile companiei Antibiotice sunt zerolei ºi douã linii de finanþare de la o ban-cã. Zero lei nu pentru cã suntem in-competenþi ºi nu ne atragem banii. Nu!Pentru cã i-am consumat pe ce ne-ampropus prin bugetele de investiþii ºi deproducþie.

Aº mai dori sã menþionez ceva - auddeseori cã se spune despre Antibioticecã este “o companie care are capital destat”. Antibiotice este o companie pu-blicã, listatã pe piaþa de capital ºi areun caracter public nu în sensul cã apar-þine statului. Statul este acþionar prinMinisterul Sãnãtãþii cu 53%, însã dife-renþa de 47% o reprezintã diverºi acþio-nari privaþi- fonduri de investiþii, fon-duri de pensii etc. Suntem o companiepublicã ºi ne comportãm exact ca ocompanie privatã, care acþioneazãîntr-un mediu privat, competiþional, cuaceleaºi sisteme de valori ºi de mãsuri.

Reporter: Cum vã afecteazã noilereglementãri intrate în vigoare în lunafebruarie a acestui an, privind seriali-zarea farmaceuticã a medicamenteloreliberate pe bazã de prescripþie medi-calã?

Ioan Nani: Din punctul de vedereal siguranþei în consum al cetãþeanuluimondial este un lucru benefic. Pacien-tul trebuie sã ºtie cã medicamentul

este real, nu falsificat. Rolul serializã-rii este sã previnã falsificarea. Totuºi,autoritãþile nu recunosc ºi nevoia unuiasemenea efort investiþional, pentrucã am nevoie de zece milioane deeuro ca sã mã conformez. În acest caz,cum sunt ajutat sã mã pot conforma?Pe nimeni nu a interesat cât costã. ÎnEuropa toate multinaþionalele ºi-au fã-cut calcule de impact. ªtiu câte zeci demilioane de euro trebuie investite ºicâte companii nu vor supravieþui,pentru cã nu vor avea posibilitatea sãinvesteascã.

Este un prag ridicat foarte sus, iarnoi am reuºit sã-l depãºim, dar acumstudiem impactul. Practic a crescuttimpul de producþie, ceea ce înseamnãcã se reduce productivitatea. Dacã,prin serializare, timpul disponibil ascãzut cu douã zile, automat toatã pro-ducþia se micºoreazã cu douã zile, iarnoi trebuie sã gãsim soluþia sã anulãmacest efect.

Aºadar, mãsura este bunã pentru pa-cienþi, dar trebuie sã existe ºi puþinãsolidaritate cu producãtorii, pentru cãpânã la urmã dezvoltãm cercetare înRomânia, folosim forþã de muncã,specializatã în centrele noastre univer-sitare. La Antibiotice avem cea mai di-versificatã structurã de personal pecare ºi-o poate dori o companie înRomânia, cu majoritatea formelor despecializare existente în centrele uni-versitare - farmaciºti, medici, ingineri,biologi, fizicieni, biochimiºti, IT-iºti -,600 de oameni multicalificaþi. Dez-voltãm 1.400 de locuri de muncã, dez-voltãm zona, creºtem consumul.

Reporter: Trecând la zona de piaþãde capital, care sunt avantajele/deza-vantajele faptului cã acþiunile ATB setranzacþioneazã la Bursa de Valori Bu-cureºti?

Ioan Nani: Aveam 34 de ani cândam luat decizia de a lista aceastã com-panie la Bursa de Valori Bucureºti.Erau douã-trei persoane care mãîndemnau sã fac lucrul acesta, care îmispuneau cã transparenþa mã va ajuta.Mi-a spus asta preºedintele fonduluide investiþii de la Societe Generale, laLondra. Mi-a mai spus-o pe WallStreet, acelaºi preºedinte general carem-a introdus la câteva fonduri de inves-tiþii din SUA sã prezinte AntibioticeIaºi. La vremea respectivã, SocieteGenerale Fond România voia sã facãcâteva achiziþii în þara noastrã. ªi acumpãrat BRD, fabrica Arctic dinGãeºti ºi s-a implicat în privatizareaBCR. La un moment dat, au vrut sã necumpere ºi pe noi, dar au fost mai mul-te impedimente pentru care n-au fã-cut-o. Atunci am hotãrât sã aduc Anti-biotice la bursã, pentru cã vom fi obli-gaþi sã facem rapoarte periodice, iartransparenþa ºi disciplina ne va creaexerciþiul de a fi corecþi ºi de a dezvol-ta firma. ªi din punctul acesta de vede-re, bursa este un catalizator extraordi-nar. Dar, piaþa noastrã nu este dezvol-tatã din perspectiva altor facilitãþi pecare o bursã ar trebui sã le ofere.

Am putea face un exerciþiu, de pildãsã emitem obligaþiuni, pentru cã suntconvins cã vom reuºi sã atragem fi-nanþare, dar nu sunt convins, din prici-na predictibilitãþii care lasã de dorit ºia taxei de clawback, cã vom putea re-turna banii pentru acele obligaþiuni.Þine de mecanismul economic, iar eunu pot sã rãspund de ceea ce se vaîntâmpla în aceastã þarã peste cinci ani.Eu rãspund de ce se întâmplã la noi încompanie.

Nu vãd niciun dezavantaj în listareaunei companii la bursã. Bursa nu poatesã facã decât bine. Când s-a pus pro-blema unor privatizãri repetate, uneleeºuate, întotdeauna am trimis mesajecãtre piaþa de capital: “Nu vreþi sã ve-deþi cum este preþul acþiunilor la bur-sã? De ce nu vindeþi pachete de acþiunila bursã? Dinamizaþi bursa, dinamizaþiatenþia oamenilor! Haideþi sã privati-zãm! Sã trecem în proprietatea maimultora.”

La noi noþiunea de “public” esteînþeleasã greºit. Public nu înseamnã sãfie a statului, ci înseamnã sã fie înmâna mai multora. Bursa a creat aceas-tã premisã. Este pãcat cã ani de zile nus-a folosit acest instrument în realiza-rea privatizãrilor din þarã. Am susþinutacest lucru încã din 2002-2003.

Reporter: Care credeþi cã ar fi solu-þiile pentru rezolvarea problemelorpieþei de capital?

Ioan Nani: Dezvoltarea economicãºi predictibilitatea sporitã ar fi o pre-misã clarã pentru creºterea ºi dinami-zarea pieþei de capital. Cred cã ºi dinpartea bursei existã o lipsã, în a-ºi facecunoscute mai pregnant mecanismele.Avem nevoie de mult mai mult marke-ting, de o promovare mai agresivã apieþei de capital. Sunt mulþi antrepre-nori mai mici, care nu vin în contact cuatât de multã lume astfel încât sã cu-noascã mai multe despre bursã, darcare ar putea avea unele avantaje, dacãvin în aceastã piaþã.

Reporter: Care sunt obiectivele pecare le aveþi pentru urmãtorii ani, încalitate de director general al Antibio-tice Iaºi?

Ioan Nani: Pe lângã ceea ce amspus cã vom face, trebuie subliniat cãde opt ani am început sã privim cãtrepieþe potenþiale cum este ºi Vietnamul.Vietnamezii sunt uºor rudimentari înmecanismele de piaþã, imprevizibili ºiimpredictibili, mai imprevizibili canoi. Sunt cum eram noi acum 25 deani. În Vietnam vindem, în primulrând, produse injectabile de circa zecemilioane de dolari. Vindem în spitale,prin licitaþii, lucrând cu distribuitorilocali, pentru cã aºa sunt prevederilelegale. Am deschis o reprezentanþã,unde deocamdatã avem doi angajaþivietnamezi, instruiþi de noi, dar maiavem nevoie de oameni.

Acum dorim sã ducem 25 de produ-se, sã le înregistrãm la Autoritatea Me-dicamentului, iar Vietnamul, prin dis-tribuitorul naþional de acolo cu carelucrãm, devine o bazã de intrare înzonã. Este vorba despre Macao, Sin-gapore ºi nu ne-am decis dacã ºi Fili-pine, pentru cã este o piaþã extrem denereglementatã. În timp, însã, acestepieþe se vor dezvolta, iar noi trebuiesã fim acolo ºi sã asistãm cum începsã aparã regulile de bunã practicã.Economiile asiatice sunt extrem de di-namice, trei sferturi din populaþia lu-mii esta acolo.

Trecerea de la medicina tradiþionalãindianã, chinezã, spre medicina mo-dernã creeazã o piaþã teribilã în timp.Pieþele tradiþionale, dezvoltate, cumeste Europa, nu prea mai au potenþial,doar în ceea ce priveºte îmbãtrânireapopulaþiei, care face sã creascã cazuis-tica ºi numãrul bolilor cronice. Deunde ºi fenomenul pe care îl vedem cumigraþia popoarelor asiatice spre Eu-ropa. Acest continent, fãrã un flux depopulaþie, degenereazã în câþiva zecide ani.

Reporter: Mulþumesc! n

Taxa clawback ne afecteazã foarte puternicactivitatea. De exemplu, în primul trimestru dinacest an, am ajuns sã rambursãm aproape 30% dinvânzãrile realizate în þarã (în spitale, în circuitul defarmacii). Aici este marea problemã a acestei taxe -rambursãm din preþul cu amãnuntul, din adaosuldistribuitorului, nu din costul de producãtor aprobatde Ministerul Sãnãtãþii din România".

Vrem ca pânã în 2025 sã dublãm cifra de afaceri,astfel încât aceasta sã ajungã undeva la 700 demilioane de lei, pentru cã astãzi, în fabricã, salariulmediu net este undeva la 3.500 de lei. Dacã în 2025nu atingem cel puþin 1.200 de euro media salarialã,atunci forþa de muncã va migra".

Nu vãd niciun dezavantaj în listarea unei companiila bursã. Bursa nu poate sã facã decât bine. Cânds-a pus problema unor privatizãri repetate, uneleeºuate, întotdeauna am trimis mesaje cãtre piaþa decapital: «Nu vreþi sã vedeþi cum este preþulacþiunilor la bursã? De ce nu vindeþi pachete deacþiuni la bursã? Dinamizaþi bursa, dinamizaþiatenþia oamenilor! Haideþi sã privatizãm! Sã trecemîn proprietatea mai multora»".

PAGINA 5 Vineri, 19 iulie 2019SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAªI/BURSA, NR. 131

COMPANIE

LUCIAN ISAC, ESTINVEST:

“ATB este o acþiune care ar trebui luatãîn considerare pentru constituirea uneicomponente defensive a portofoliilor”

l Lucian Isac: “Principalul motiv al dividendelor mai reduse atribuite de Antibiotice în ultima perioadã pare sã fie nivelul ridicat altaxei clawback” l Alexandru Combei, BRD Asset Management: “Demararea unor programe de rãscumpãrãri ºi reducerea capitaluluisocial, ca alternativã la o ratã micã de distribuþie a dividendelor, este posibil sã readucã Antibiotice în indicele BET-XT”

Lichiditatea redusã ºi divi-dendele cu un randamentmai scãzut în comparaþiecu cel al unor companii im-

portante de la Bursa de Valori Bucu-reºti (BVB), îndeosebi din sectoareleenergetic ºi bancar, sunt cauze ce ex-plicã performanþa mai slabã din ulti-mii aproape ºase ani a acþiunilor Anti-biotice (ATB), faþã de cea a indiceluiBET-BK, reperul de randament alfondurilor de investiþii.

Practic, cotaþia ATB a încheiatprima ºedinþã de tranzacþionare a lu-nii iulie 2019 la preþul de 0,5 lei,echivalentul unui randament de7,53% faþã de preþul acþiunii produ-cãtorului de medicamente din datade 1 august 2013, de 0,465 lei.

Spre deosebi re , ind ice leBET-BK, reperul de randament alfondurilor de investiþii a avut, în pe-rioada menþionatã (1 august 2013 –1 iulie 2019), o rentabilitate de57,9%.

Totuºi, luând în considerare ºi di-videndele acordate de companie înaceastã perioadã, de 0,132161 lei(având în vedere data de înregistra-re), randamentul total al acþiunilorATB în ultimii aproape ºase ani estede 35,95%, conform calculelor Zia-rului BURSA.

Lucian Isac, Estinvest:

“Principalul motiv al

dividendelor mai reduse

atribuite de Antibiotice în

ultima perioadã pare sã fie

nivelul ridicat al taxei

clawback”

Lucian Isac, director general alcasei de brokeraj Estinvest, ne-a

transmis: “În perioada adusã în dis-cuþie, evoluþia indicelui BET-BKare la bazã performanþele celor maireprezentativi emitenþi ce intrã înstructura sa, mai cu seamã a celordin domeniile financiar ºi energeticºi care se datoreazã, într-o bunãmãsurã, rezultatelor financiare ob-þinute, dar mai ales a dividendelorpe care aceste companii le-au dis-tribuit în ultima perioadã. Pe de altãparte, þinând cont de domeniul deactivitate al companiei, titlurile

Antibiotice fac parte din categoriaacþiunilor defensive, a cãror evolu-þie este mai puþin influenþatã decontextul macroeconomic, putândfi considerate drept acþiuni de refu-giu în cazul unor corecþii în piaþã”.

Directorul de la Estinvest a adãu-gat: “În plus, ca urmare a structuriiacþionariatului, unde în afarã de Mi-nisterul Sãnãtãþii care este acþionarmajoritar mai apar ºi alte fonduri deinvestiþii (de exemplu SIF Olteniacare deþine 15,41%), free-float-ulcompaniei este relativ scãzut, ceeace se transpune într-o lichiditate re-dusã a acþiunii ºi, implicit, printr-oprezenþã redusã pe radarele specula-torilor”.

Pe de altã parte, Lucian Isac punc-teazã cã, analizând raportãrile pe-riodice ale emitentului, cu o menþiu-ne deosebitã privind calitatea ºitransparenþa informaþiilor furnizatecãtre investitori, se poate constata o

preocupare în ceea ce priveºte cuce-rirea de noi pieþe de desfacere, pre-cum ºi creºterea vânzãrilor la ex-port, cu precãdere în pieþele “pre-tenþioase”, de exemplu cea din Sta-tele Unite ale Americii.

“Cu toate acestea, în condiþiile încare mulþi dintre emitenþii dinBET-BK se întrec în a oferi dividen-de cu randamente în jurul a 10%(chiar peste în unele cazuri), Anti-biotice a distribuit dividende cu unrandament în jurul a 5% (chiar subaceastã cifrã la ultima distribuþie).Principalul motiv al dividendelormai reduse atribuite de cãtre socie-tate în ultima perioadã pare a fi ni-velul ridicat al taxei clawback”, apunctat directorul de la Estinvest.

ªi Alexandru Combei, director deinvestiþii în cadrul BRD Asset Ma-nagement a subliniat cã Antibioticeeste printre acþiunile cu lichiditateredusã din segmentul principal al

BVB, iar ieºirea din indiceleBET-XT a fãcut ca titlul sã îºi piardãeligibilitatea pentru anumite porto-folii specializate.

“Scãderea marjelor nete cauzatede taxa de clawback ºi reducereaprocentelor de distribuire de divi-dende au scãzut, de asemenea,atractivitatea emitentului”, a maipunctat Alexandru Combei.

Privind comportamentul titluri-lor ATB pe termen mediu (ºase – do-uãsprezece luni), Lucian Isac consi-

derã cã existã o probabilitate ridica-tã ca preþul acþiunii sã evolueze înaceeaºi parametri precum cei din ul-tima perioadã, excepþie fãcând ca-zul în care vor avea loc ajustãri aletaxei de clawback, fapt ce va deter-mina o îmbunãtãþire semnificativã aindicatorilor financiari.

“Pe de altã parte, indiferent de de-ciziile administrative care pot influ-enþa parametrii financiari ai societã-þii, consider cã Antibiotice este o ac-þiune care ar trebui luatã în conside-rare de cãtre investitori în vedereaconstruirii unei componente defen-sive a portofoliilor”, a conchis di-rectorul de la Estinvest.

La rândul sãu, Alexandru Com-bei de la BRD Asset Management,ne-a transmis: “Consolidarea sauchiar sporirea exporturilor pe noipieþe externe, care sã fie reflectatã înrezultate operaþionale în creºteresau o eventualã ajustare pozitivã ataxei de clawback ar putea sã reatra-gã atenþia investitorilor cãtre acestemitent.

De asemenea, mãsuri ale emiten-tului care sã sporeascã lichiditateabursierã, eventual prin programe derãscumpãrãri ºi reducerea capitalu-lui social ca alternativã la o ratãmicã de distribuþie a dividendelor arputea readuce compania în indiceleBET-XT”.

Cel mai important acþionar al pro-ducãtorului de medicamente dinIaºi, companie cu o valoare de piaþãde circa 334 milioane de lei, esteStatul Român care, prin MinisterulSãnãtãþii, deþine 53,02% din Anti-biotice.

ANDREI IACOMI

Lucian Isac, director general

al casei de brokeraj Estinves:

"Þinând cont de domeniul de

activitate al companiei, titlurile

Antibiotice fac parte din

categoria acþiunilor defensive,

a cãror evoluþie este mai puþin

influenþatã de contextul

macroeconomic, putând fi

considerate drept acþiuni de

refugiu în cazul unor corecþii

în piaþã”

Alexandru Combei,

director de investiþii

în cadrul BRD Asset

Management : “Scãderea

marjelor nete

cauzate de taxa de

clawback ºi reducerea

procentelor de distribuire

de dividende au scãzut

atractivitatea

emitentului

la bursã”.

PAGINA 6 Vineri, 19 iulie 2019 SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAªI/BURSA, NR. 131

BURSA

Acþiunile Antibiotice Iaºi(simbol ATB) au intrat latranzacþionare la Bursa deValori Bucureºti (BVB),

categoria Premium, în data de 16 apri-lie 1997, numãrându-se astfel înrândul primelor companii tranzacþio-nate la cota bursei dupã redeschidereadin 1995. În acelaºi an, acþiunile com-paniei au fost incluse în componenþaindicelui BET.

În anul 2000, capitalul social alemitentului era de 68.836.310 de lei,fiecare acþiune având o valoare no-minalã de 1.000 de ROL.

În urma unei majorãri de capitalîntreprinse în 2001, capitalul socialal societãþii a ajuns sã fie în valoarede 344.181.550 de milioane de lei,divizat în tot atâtea acþiuni, fiecarecu o valoare nominalã de 1.000 deROL, participaþia Statului fiind de53,01% (deþinere menþinutã încã dela listare), respectiv 182.475.680 deac þ iuni . Un al t pachet , de161.705.870 de acþiuni, respectiv46,98% din companie, a ajuns sã fiedeþinut de investitori persoane fiziceºi juridice în urma ofertei publiceiniþiale.

Primul ordin ºi-a gãsit contrapar-tea la un preþ de referinþã de 0,35lei/acþiune, iar maximul istoric a fostatins în data de 10 iulie 2007, la pre-þul de 2,17 lei/acþiune, în timp ce mi-

nimul istoric de 0,065 lei/acþiune afost consemnat la finalul ºedinþei din8 iunie 2000.

În prezent, acþiunile companieisunt incluse în componenþa indiceluiBETPlus, al celor mai lichide 40 detitluri ºi a indicelui BET-BK.

De-a lungul anilor, compania aconsfinþit o practicã de a oferi divi-dende cãtre acþionari prin emisiunede noi acþiuni, în urma majorãrilor decapital cu valoarea dividendelor neteaferente acelor ani. Astfel de opera-þiuni au fost efectuate în anii2002-2004, 2009 ºi 2010, potrivitdatelor companiei.

În primele luni de la finalizarea lis-tãrii, preþul a crescut pe fondul unorvolume consistente, în special avuteîn primele douã luni ºi jumãtate det ranzac þ ionare . În in te rva lu l1997-1999, economia României s-aconfruntat cu mari probleme econo-mice, Statul Român fiind la un pas deîncetarea de plãþi.

Pe acest fond, cotaþia ATB s-a prã-buºit începând cu luna iulie 1997, iarajungerea în zona minimelor dupã oabruptã pantã descendentã a con-semnat trecerea cotaþiei într-un in-terval cu oscilaþii marginale de preþ,privind pe graficul sãptãmânal, in-terval situat de altfel sub preþul destart al tranzacþionãrii titlurilor.Menþinerea unor volume reduse detranzacþionare pe durata turbulenþe-lor economice ce au caracterizat gu-vernãrile Convenþiei Democrate(1996-1999) a însemnat cã titluriles-au tranzacþionat pentru o bunãperioadã de timp sub preþul de lastartul tranzacþionãrii.

Reluarea creºterii economice s-aprodus de-abia din anul 2000 încolo,iar cotaþia a început sã înregistrezefluctuaþii mai importante de abia dinianuarie 2001 încoace. Menþionãmcã în 1999 compania a obþinut primulcertificat GMP (good manufacturingpractice) din þara noastrã. În 2000,þara noastrã, prin Traian Bãsescu,ministru pe vremea aceea ºi negocia-tor ºef al României cu Banca Mon-dialã pentru programul PSAL,

introducea societatea în programulde privatizãri.

În perioada ce a urmat, dominatãde vânzãri eºuate, compania a scãpatde privatizare, în comparaþie cu alteindustrii, deºi francezii de la SocieteGenerale s-au arãtat drept primiicare au dorit sã achiziþioneze compa-nia la începutul anilor 2000, pentrudoar 2 milioane de dolari, plus alte 5milioane de dolari pentru investiþii.Directorul general Ioan Nani, în func-þie din 1998, e citat de Hotnewsspunând cã s-a opus personal chiar ºiîn presã privatizãrii, agreatã de altfelde Stat, în contextul în care compa-nia achiziþionase un singur echipa-ment medical cu suma de 2,5 milioa-ne de dolari în acel an.

În orice caz, intrarea pe profit ope-ra þ iona l s-a rea l iza t în ani i2001-2002, dupã schimbarea liniilor

de producþie cu unele noi, eficiente.Ulterior, în urmãtorii cinci ani,

compania s-a eficientizat crescândvânzãrile, producþia ºi profitabilita-tea afacerii, compania ajungând de la0,5 milioane de dolari profit la aproa-pe 10 milioane de dolari în 2007.Compania a început un program am-biþios de investiþii în retehnologizareºi profesionalizarea personalului,societatea marcând creºteri ale afa-cerilor.

În 2004, conducerea a luat deciziade a se concentra pe producþia de nis-tatinã, în contextul anumitor regle-mentãri europene privind utilizareaantibioticelor ºi invadarea pieþei eu-ropene de cãtre producãtorii chinezicompetitori, ce realizau aceleaºisubstanþe produse ºi de Antibiotice.De menþionat ºi faptul cã la nivelulanilor 2000 producþia de nistatinã re-prezenta doar circa 10% din produc-þia actualã. Investiþiile totale s-au ri-dicat la aproximativ 100 milioane deeuro în tehnologie ºi personal, com-pania ajungând sã dezvolte ºi activi-tãþi de cercetare.

Avansul economiei þãrii a fostconstant pânã în anul 2008, anul încare PIB a atins cea mai mare valoareistoricã în termeni reali, iar eficienti-zarea companiei se observã în evolu-þia cotaþiei, ce a continuat tendinþaascendentã, încununatã cu maximdupã maxim, ultimul fiind înregistratîn luna iulie 2007.

Totodatã, menþionãm cã în 2005acþiunile ATB intrã în structura indi-celui ROTX (Romanian TradedIndex) al Bursei din Viena, iar în2007 în cea a indicelui Dow JonesWilshire Global Total Market Indexal Bursei din New York.

De-a lungul timpului se observãcum distribuþiile gratuite de acþiuniau catalizat o bunã parte din activita-tea de tranzacþionare, ducând, primadatã la începutul anilor 2000, lacreºteri sustenabile susþinute ale co-taþiei.

Prãbuºirea cotaþiei din maximeleproaspãt atinse a fost subitã ºi abrup-tã. Întregul an 2008 este definit de

vânzãri constante, pe fondul înrãutã-þirii perspectivei economice, iar co-taþia a atins un “bottom” în jurul in-tervalului descendent de 0,3 - 0,2 lei,la finalul lunii decembrie a anului2008.

2000-2008

Prin majorarea capitalului socialdin anul 2001, cu diferenþele din ree-valuarea mijloacelor fixe, au fost re-partizate câte 4 acþiuni cu titlu gratu-it, cu o valoare nominalã de 1.000 deROL, la fiecare acþiune deþinutã, ac-þionarilor existenþi în registrul acþio-narilor la data de referinþã 29 iunie2001. Operaþiunea a animat tran-zacþionarea ºi a scos cotaþia dinlâncezealã, explodând ºi atingând unprim-maximum post-listare de 0,15RON cu câteva zile înainte de data deînregistrare menþionatã.

A urmat un parcurs descendentînceput imediat dupã, în iulie 2001,ºi astfel o nouã perioadã de evoluþielateralã demaratã în ultimele trei lunidin acel an, însã prin anunþarea capi-talizãrii dividendelor aferente exer-ciþiului 2002, în cadrul operaþiuniiacordându-se câte o acþiune la fieca-re 13 acþiuni deþinute acþionariloraflaþi în registru la data de 11 mai2004, cotaþia s-a înscris pe o tendinþãascendentã pe termen lung. Mediilemobile simple relevante s-au menþi-nut constant sub cotaþie pe acest curs(pe graficul sãptãmânal), susþinândparcursul ascendent, în contextul încare ºi volumele tranzacþionate aurãmas consistente. Brokerii consul-taþi de Ziarul BURSA, în ianuarie2004, erau de pãrere cã investitoriicumpãrã acþiunile producãtorului demedicamente pentru dividendeleaferente anului 2003, aceºtia notândtotodatã cã acþiunile ATB erau sube-valuate, în contextul unor aprecieriimportante venite pe fondul unor vo-lume mari, aici fiind marcat un punctde inflexiune pentru evoluþia viitoa-re a cotaþiei acþiunilor Antibiotice.

Ascensiunea s-a stopat pentruscurt timp în februarie 2004, dupã cepublicarea rezultatului unui controldesfãºurat de Autoritatea Naþionalãde Control la societate a demaratvânzãri masive pe ATB la mijlocullunii. În urma controlului, ANC apropus ca Ministerul Sãnãtãþii, în ca-litate de acþionar majoritar al socie-tãþii, sã retragã compania din acþio-nariatul societãþii de distribuþiePharma Iaºi, companie înfiinþatã deATB, la care avea 30% din capitalulsocial, producãtorul ieºean urmândsã îºi dezvolte propria reþea.

În 12 februarie, conducerea socie-tãþii împreunã cu reprezentanþii Mi-nisterului Sãnãtãþii au decis retrage-rea din firma de distribuþie ºi dezvol-tarea unui sistem propriu.

În acelaºi început de an, CNVM aautorizat desfãºurarea de tranzacþiicu instrumente derivate la Bursa dinSibiu, aici tranzacþionându-se pro-duse derivate având ca suport celemai lichide acþiuni de la prima cate-gorie a BVB, printre care ºi titlurileAntibiotice Iaºi.

În ciuda unor rezultate financiareinfluenþate în 2004 de investiþia pen-tru o tehnologie de biosintezã ºi pefondul unor cumuli de factori careincludeau ºi un contract de 2,5 mili-oane de dolari cu o firmã canadianãpentru care a fost începutã investiþia,cotaþia a evoluat pozitiv pe parcursulanului, dupã publicarea raportului fi-nanciar semestrial ºi marcarea profi-tului de cãtre investitori dupã o pe-rioadã de creºtere prelungitã a cota-

þiilor bursiere, în general.Dupã o perioadã de respiro în de-

cembrie 2004, cotaþia ATB a explo-dat din nou în ianuarie 2005,atingând prima datã pragul de 1leu/titlu dupã o creºtere de circa 70%faþã de sfârºitul lunii decembrie2004, parcursul parabolic având caprincipalã cauzã afluxul de capitaldin rândul populaþiei, dar ºi creºteri-le generalizate de la BVB ºi Rasdaq,potrivit brokerilor din piaþã de la acelmoment.

Aceºtia mai spuneau cã un factorîn plus ce a determinat creºterea dinperioada respectivã a cotaþiei ATB afost anunþul privind posibilitatea pri-vatizãrii companiei, în contextul încare senatorul Varujan Vosganian,atunci preºedintele comisiei de bu-get-finanþe din Senat declarase cã seva întâlni cu ministrul Sãnãtãþii cãru-ia plãnuia sã îi expunã un plan de pri-vatizare conceput de domnul Vosga-nian. În opinia senatorului Vosga-nian, cea mai bunã soluþie era caAntibiotice sã fie cumpãratã de o fir-mã importantã din acest domeniu dinstrãinãtate. Asta ar fi condus laextinderea exporturilor.

În orice caz, anunþul venea dupãdiscuþiile din perioada anterioarãprivind privatizarea companiei, oidee ce nu a fost abandonatã pânãmai târziu.

În februarie 2005, cotaþia a înce-put o perioadã de retragere, suferindpe o perioadã medie de timp,marcând preponderent scãderi sãp-tãmânale de preþ în urmãtoarele treiluni.

Evoluþia a apãrut în contextul încare Varujan Vosganian arãta atuncicã o serie de investitori strãini ºi-auarãtat interesul pentru companie, întimp ce Ioan Nani spunea cã investi-torii potenþiali puteau proveni din

rândul partenerilor de afaceri ai ATBdin Canada ºi Statele Unite.

Tot în 2004, capitalul social alAntibiotice a fost majorat pânã la va-loarea de 404.353.148 milioane delei, iar în AGEA din 10 iunie 2005s-a aprobat majorarea capitalului so-cial, prin emisiune de noi acþiuni, caurmare a capitalizãrii dividendeloraferente anului financiar 2004. Fie-cãrui acþionar i s-a repartizat câte oacþiune cu o valoare nominalã de0,10 RON, la fiecare 8 acþiuni deþi-

nute. Trecerea la RON ºi majorareacapitalului a însemnat cã societateaavea un capi ta l soc ia l de45.489.729,1 lei la data înregistrãriioperaþiunii.

Cotaþia a reînceput avansul pepanta ascendentã, începând cu fina-lul lunii aprilie 2005, cotaþia înre-gistrând din acest punct, pe termenlung, cea mai susþinutã perioadã decreºtere din perioada tranzacþionãrii,marcând maxime dupã maxime, încontextul în care jumãtatea anuluirespectiv a caracterizat, din punct devedere sectorial, plina ascensiune acotaþiilor industriei farmaceutice dela BVB, ce s-a detaºat atunci în com-paraþie cu alte sectoare, deºi piaþa, îngeneral, s-a instalat atunci pe untrend crescãtor.

Rezultatele financiare foarte buneînregistrate pentru anul anterior ºi înprimul trimestru al lui 2005, atât deATB, cât ºi de alte companii din do-

meniu (creºtere de peste 50% dinprofitul anului anterior), au duscotaþiile la noi maxime.

Confirmarea evoluþiei financiarepozitive, prin rezultatele semestrialepublicate pe 21 august 2005, a conti-nua t sã impuls ioneze ra l iu l ,ajungând sã afiºeze în octombrie un

randament total 70% (luându-se încalcul ºi majoarea de capital social)pentru anul respectiv.

De asemenea, compania a aniver-sat 50 de ani de existenþã în decem-brie 2005.

Precum în finalul lui 2004, finalulanului 2005 a adus o stagnare pe ter-men mediu pentru ATB, dar ºi o ex-plozie de preþ demaratã în începutulanului 2006.

A urmat apoi o nouã perioadã destagnare ºi retragere uºoarã, în ciuda

unor rezultate financiare pozitive ºiîn contextul demarãrii Marii Privati-zãri de cãtre AVAS (Autoritatea pen-tru Valorificarea Activelor Statului),ce dorea vânzarea a 184 societãþi(din care 120 din portofoliul AVAS),potrivit planului de privatizare2006-2007 aprobat de Guvern înaprilie 2006.

Cea mai interesantã companieaflatã în portofoliul AVAS atunci,potrivit lui Gabriel Zbârcea, fostulpreºedinte al instituþiei, era Antibio-tice Iaºi, o societate fãrã probleme,“curatã”, cu o cotã de piaþã însemna-tã - premise necesare unei privatizãri“pe bani foarte mulþi”.

În timpul unei vizite la companie,preºedintele de atunci al AVAS, Rãz-van Orãºanu, afirma cã ATB va fiprivatizatã cel mai probabil în lunaaugust a lui 2006, însã absenþa repe-tatã a unor ofertanþi la licitaþia pentrudesemnarea evaluatorului (la a douaîncercare s-a prezentat o singurã fir-mã de specialitate, dar care nu a pre-zentat întreaga documentaþie solici-tatã în caietul de sarcini) a prelungitoperaþiunea. În 16 septembrie a fostdesemnatã câºtigãtoare, de cãtreAVAS, compania “Darian”.

Aceastã perioadã nefastã pentru

ATB a þinut aºadar pânã în septem-brie 2006, când cotaþia a revenit petendinþa ascendentã, însã acest mo-ment a caracterizat ºi începutul uneiperioade cu volatilitate ridicatãpentru acþiunile emitentului.

Anunþul preliminar privind inten-þia de vânzare a pachetului de 53% afost publicat luna urmãtoare, în 16octombrie 2006, însã aceastã perioa-dã de creºtere pentru cotaþia ATB afost marcatã de împotrivirea angaja-þilor companiei ºi proteste, aceºtiaargumentând cã nu este nevoie deprivatizarea Antibiotice din momentce societatea merge foarte bine.

Liderii sindicali au cerut atunciAVAS un pachet de 10% din compa-nie pentru angajaþi, la preþ preferen-þial, încercând sã blocheze procesul,la îndemnul conducerii executive(potrivit lui Teodor Atanasiu).

Rãzvan Orãºanu, preºedinteleAVAS, s-a opus propunerii spunândcã diminuarea participaþiei Statului artransforma oferta într-una mai puþinatrãgãtoare pentru cumpãrãtori.

În noiembrie, surse guvernamen-tale spuneau cã strategia de privati-zare va fi modificatã (ceea ce s-aîntâmplat în finalul lui 2007), iarsubiectul s-a rostogolit pe mai de-parte fãrã o concluzie, noul termenpentru privatizare fiind toamna lui2007.

Compania a continuat sã realizezeinvestiþii ºi sã înregistreze evoluþiifinanciare pozitive, sectorul farma-ceutic reuºind sã rãmânã pe profit în2006.

În 2007, compania obþine recu-noaºterea implementãrii unui sis-tem de management-integrat (cali-tate, mediu, sãnãtate ºi securitate înmuncã) conform standardelor inter-naþionale, dupã ce în 2006 înfiinþasepropriul Centru de Evaluare a Me-dicamentului (CEM), ce efectuea-zã studii clinice ºi studii de bio-echivalenþã.

(continuare în pagina 7)

În anul 2000,capitalul social al

emitentuluiera de

68.836.310 de lei,fiecare acþiune având o

valoare nominalã de

1.000de ROL.

Prin majorarea capitalului social din anul 2001, cudiferenþele din reevaluarea mijloacelor fixe, au fost

repartizate câte 4 acþiuni cu titlu gratuit, cu ovaloare nominalã de

1.000 de ROL,la fiecare acþiune deþinutã, acþionarilor

existenþi în registrul acþionarilor la data de referinþã29 iunie 2001.

În 2007, Antibioticeintrã pe piaþa

medicamentelorcardiologice ºi devineprima companie din

Europa precalificatã deOrganizaþia Mondialã aSãnãtãþii pentru gama

de medicamenteantituberculoase

esenþiale, iar în 2013preia locul întâi la

producþia mondialã denistatinã.

Drumul companiei Antibiotice

PAGINA 7 Vineri, 19 iulie 2019SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAªI/BURSA, NR. 131

BURSA

(urmare din pagina 6)În primul trimestru raporteazã re-

zultate financiare pozitive, încreºtere, iar compania intrã în varalui 2007 pe piaþa medicamentelordestinate tratãrii afecþiunilor cardio-vasculare.

Luna iulie a adus noi maxime isto-rice pentru titlurile de la BVB, cu in-dicele BET, care reflecta atunci evo-luþia celor mai lichide zece titluri lis-tate, atingând nivelul de 10.813,59puncte la finalul ºedinþei din 24 iulie,cu peste 30% faþã de începutul anu-lui. Astfel, maximul istoric pentruacþiunile Antibiotice a fost atins îndata de 10 iulie 2007, la preþul de2,17 lei/acþiune.

Cotaþia s-a menþinut în maximepânã în finalul anului 2007.

În decembrie 2007, preþul de por-nire al licitaþiei cu strigare pentruvânzarea pachetului majoritar laAntibiotice a fost stabilit la 136 mi-lioane de euro, un preþ de pornire dedoi lei, mai mare decât valoarea me-die de tranzacþionare pe bursã a ac-þiunilor Antibiotice, care în cele 12luni anterioare, fusese de 1,8791 lei.

În ultima ºedinþã a anului, cea din21 decembrie, cotaþia ATB a crescutcu 14,53%, în urma unor schimburide 3,35 milioane de lei.

2008 – 2019

Pe panta descendentã abruptã ce aurmat, cotaþia a spart media mobilãsimplã de 50 de zile (de pe graficulsãptãmânal) încã de la începutul luniiianuarie 2008, prima lunã din întreagaduratã de 12 luni a pieþei crescãtoarece a guvernat cotaþia ATB ºi cotaþiaBET. Deprecierile severe în cazulATB au început pe seama factorilor in-terni, însã s-au accentuat pe fondul cri-zei economice ºi financiare ce era pecale sã înceapã. Au fost totuºi douãluni de creºteri în aprilie ºi mai pentruATB, pe volume scãzute, determinatede menþinerea unor rezultate financia-re pozitive. Anul 2008 a fost încheiatpe profit de companie, în ciuda înghe-þãrii preþurilor medicamentelor,creºterea continuã a costurilor cu ma-teriile prime ºi utilitãþi, devalorizarealeului spre sfârºit de an (ce a ajutatcompetitivitatea companiei) ºi scãde-rea consumului de medicamente gene-rice.

La jumãtatea lunii februarie, jude-cãtorii ieºeni au dat câºtig de cauzãsindicaliºtilor de la Antibiotice,luând decizia de a suspenda Hotã-râ rea de Guvern nr. 1400/19.11.2007, prin care se stabilea mo-dalitatea de privatizare a producãto-rului ieºean de medicamente. Înºedinþa din 27 februarie, GuvernulRomâniei a decis abrogarea art. 2 aHG 1400/2007 ºi abrogarea HG nr.794/2000 privind strategia de priva-tizare a Antibiotice, AVAS revocândoferta de vânzare. Decizia a venit lascurt timp dupã ce Biroul Permanental Camerei Deputaþilor a aprobatconstituirea comisiei parlamentarecare va ancheta modul de privatizarea companiei. Preºedintele AVAS deatunci, Teodor Atanasiu, a recunos-cut, dupã prãbuºirea din luna martiea burselor, cã Statul Român ar fi pier-dut o sumã importantã de bani dacãs-ar fi continuat cu privatizarea so-cietãþii Antibiotice.

Scandalul cu privatizarea l-a co-stat pe Ioan Nani funcþia de directorgeneral, în aprilie 2008 acesta fiindînlocuit, prin votul AVAS (acþionarulmajoritar), de Coca Caºcaval, pânãatunci director de marketing ºi relaþiiinternaþionale al companiei. IoanNani devenea în februarie 2009 vice-preºedinte AVAS, numit de Guver-nul Boc. În orice caz, noul director alATB vorbea despre o repoziþionare acompaniei ºi despre continuarea pro-cesului investiþional. Relansarea pri-vatizãrii avea sã aibã loc când acþiu-nile vor fi revenit la valoarea pe careo aveau când a fost lansat procesul de

privatizare.Compania a implementat, în-

cepând cu septembrie 2008, momen-tul când au început sã se resimtã ºi înþara noastrã efectele crizei economi-ce ºi financiare mondiale, un plan deeficientizare a activitãþii ºi reducerea costurilor, urmãrind astfel creºte-rea profitabilitãþii. Profitul brut pe2008 a fost de 13,3 milioane de lei, înscãdere, la o cifrã de afaceri de 215,8milioane de lei, în creºtere.

În intervalul 20 martie – 7 septem-brie 2008, titlurile ATB scãzuserã cu12%, faþã de o depreciere de 18% aindicelui BET, potrivit lui Ionuþ Bin-dea, atunci analist financiar la Van-guard. Scãderile s-au precipitattotuºi în punctul culminant al crizeifinanciare, respectiv la jumãtatea lu-nii septembrie.

De aici încolo, cotaþia s-a plafonatnereuºind o revenire cãtre vechilemaxime, deºi a marcat o revenirescurtã de la un bottom de circa 0,33lei atins în finalul lui 2008, la aproxi-mativ 0,75 de lei în luna august 2009,în contextul în care acþiunile ATBerau catalogate de brokeri drept ac-þiuni defensive. Compania a raportatrezultate financiare pozitive pe tri-mestrul întâi din 2009 în aprilie, co-taþia urcând în ton cu piaþa. Aurmat onouã perioadã de scãderi, însã dedata asta în disonanþã cu evoluþiapieþei, pe fondul rezultatelor mai sla-be pe primele ºase luni din an, evolu-þie descendentã ce s-a prelungit pânãîn finalul anului, în contextul scãde-rii profitabilitãþii ºi a creºterii aface-rilor sub aºteptãri.

Totodatã, în martie 2009, a fostanunþat cã acþiunile Antibiotice deþi-nute de AVAS în numele Statului vorfi transferate la Ministerul Sãnãtãþii,urmând ca în aprilie Ioan Nani sã re-vinã la conducerea companiei dinIaºi.

La finalul lui 2009 a fost introdusãºi taxa de clawback, aplicatã pro-ducãtilor de medicamente, numitãatunci drept o soluþie temporarã la ni-vel european, în contextul crizei fi-nanciare. Producãtorii de medica-mente erau obligaþi sã plãteascã otaxã de 5 - 11% din valoarea cifrei deafaceri realizatã într-un trimestru.Preþul þintã pentru acþiunile producã-torilor de medicamente a fost redussemnificativ de analiºtii din piaþa decapital.

Evoluþia cotaþiei a continuattrendul preponderent negativ în ur-mãtorii ani, caracterizat de volatili-tate. Parcursul a fost totuºi în corela-þie cu piaþa. Primul trimestru din2010 a fost unul de revenire puterni-cã pentru acþiunile bursei ºi implicita titlurilor ATB, iar în iunie 2010compania a livrat ºi primele produsefinite pe piaþa Statelor Unite, piaþã pecare compania era prezentã pânã în2010 doar cu substanþe active.

În martie, statul propune include-rea Antibiotice într-o companie far-maceuticã naþionalã de interes stra-tegic, proiect ce nu s-a concretizat.Dupã atingerea unui nou minimpost-crizã în vara lui 2010, cotaþiaînchide anul în creºtere.

În perioada 2011-2012, companiaobþine mai multe certificãri ºi îºiduce la îndeplinire planul de afaceri

pe timpul recesiunii, ce se concentraca primã prioritate pe extinderea co-tei exporturilor. Fluxul de fabricaþiea penicilinelor ATB, sub formã depulberi sterile injectabile obþine au-torizarea Food & Drug Administra-tion (FDA), agenþia americanã a me-dicamentelor, ceea ce permite extin-derea exportului pentru aceste pro-duse pe piaþa americanã. Totodatã,compania lanseazã în finalul luniinoiembrie 2011 primele produsedintr-o altã clasã particularã, nouã,respectiv clasa medicamentelor des-tinate tratãrii afecþiunilor sistemuluinervos central (SNC) precum, prin-

tre altele, boala Alzheimer, insom-nie, depresie. Compania îºi continuãmajorarea cifrei de afaceri ºi a profi-tului, deºi marja profitului operaþio-nal se deterioreazã.

În 2007, Antibiotice intrã pe piaþamedicamentelor cardiologice ºi de-vine prima companie din Europaprecalificatã de Organizaþia Mon-dialã a Sãnãtãþii pentru gama de me-dicamente antituberculoase esenþia-le, iar în 2013 preia locul întâi laproducþia mondialã de nistatinã.

Cotaþia atinge un nou minimpost-crizã în iunie 2012, evoluþiafiind în ton cu piaþa, de unde dema-reazã apoi un parcurs ascendent sus-þinut ca sã atingã un maximumpost-crizã în ianuarie 2014, dupã unnou episod de poticnire a creºteriipreþului apãrut în luna decembrie2013, de data aceasta dupã o perioa-dã de creºtere puternicã în luna no-iembrie. Compania estima în decem-brie 2012 exporturi de 70 milioanede lei în acel an, de 2,7 ori mai maridecât în 2008. În ianuarie 2013, FDAdesfãºoarã la ATB o inspecþie, cepermitea, potrivit companiei, extin-derea pe pieþele extrem de reglemen-tate ca Australia, America de Sud,Canada sau Africa de Sud.

Avansul demarat puternic în ia-nuarie 2013 continuã pe parcursulanului pe fondul revenirii sectoruluifarmaceutic ºi a pieþei locale.

Adrian Simionescu, director ge-neral al Vienna Investment Trust,estima cã anul 2013 urma sã aducãîmbunãtãþiri pentru Antibiotice, aces-ta considerând cã societãþile farma“sunt pe drumul cel bun”. Simiones-cu se aºteapta ca acþiunea manage-mentului firmelor sã fie mai agresivãîn acel an, “pentru a contamina piaþacu ritmuri mai mari de creºtere, ase-mãnãtoare celor din strãinãtate”.

În 22 mai, compania a publicatconvocatorul prin care propunea ac-þionarilor majorarea capitalului so-cial cu 20,66 milioane de lei, prin ca-pitalizarea dividendelor pe 2012(10,33 milioane de lei) ºi a altor re-zerve, fiecãrui acþionar fiindu-i re-partizate 0,181918395 de acþiuni launa deþinutã, propunere ce a catali-zat o activitate bunã de tranzacþiona-re pe titlurile emitentului. Propune-

rea a fost aprobatã în 27 iunie, iar fre-nezia de a cumpãra acþiuni ATB îna-inte de data de înregistrare din 15 iu-lie a susþinut o creºtere puternicã apreþului. Capitalul social al compa-niei a ajuns astfel la 67.133.804 lei.A urmat o perioadã de trei luni destagnare a preþului, pe fondul tran-zacþionãrii unor volume reduse, apoivenind evoluþia puternic ascendentãdin lunile noiembrie ºi ianuarie, ceau dus cotaþia la un nou maximpost-crizã, în ciuda unei diminuãri aprofitului la 9 luni.

Magda Sîrghe, analist la casa debrokeraj Tradeville, ne-a precizat în

14 noiembrie 2013: “CompaniaAntibiotice are o strategie de dez-voltare elaboratã anul trecut pentruperioada 2012-2016, bazatã pecreºterea exporturilor, pe care, cumici ajustãri, pânã în prezent a ºirespectat-o. De asemenea, a obþinutreînnoirea avizului favorabil dat decãtre autoritatea de reglementare îndomeniu din SUA (FDA) pentruaceastã piaþã ºi, drept consecinþã, îºiva mãri exporturile pe aceastã piaþãºi nu numai. Astfel, companiareuºeºte sã obþinã încasãri din expor-turi care contrabalanseazã arieratelede pe piaþa internã. (…) Un alt factorcare a influenþat pozitiv cotaþia ATBa fost dat de faptul cã SIF Oltenia aintrat în acel an la cumpãrare, care,conform raportãrii din 23 octombrie(2013), deþinea 11,3712% din acþi-uni (n.r. de la aproximativ 10,09%)”.Creºterea cotaþiei ATB de la începu-tul anului ºi pânã în data de 3 decem-brie 2013 era de circa 50%.

O nouã creºtere furibundã a fostdemaratã în 16 ianuarie 2014, cândproducãtorul de medicamente a co-municat BVB cã se aºteaptã la ocreºtere de peste 10% a exporturilor,o posibilã confirmare a planului deafaceri. Preþul de 0,6245 lei/titlu,atins în 23 ianuarie, conform datelorfurnizate de investing.com, repre-zintã de altfel ºi ultimul maximumatins de acþiunile ATB în cei pestecinci ani de tranzacþionare la BVB ces-au scurs pânã în prezent. (notãm,totuºi, cã potrivit rapoartelor anualeale companiei, preþul maxim atins detitlurile ATB în 2014 este 0,617lei/acþiune). Cotaþia a coborât ulte-rior, (pe fondul anunþului din 25 apri-lie privind acordul acþionarilorpentru distribuirea unor dividendeîn valoare de doar 7,26 milioane delei acþionarilor minoritari) men-þinându-se în preajma noilor maxi-me, dar încercând sã spargã ultimulrecord post-crizã în trei rânduri,(aprilie ºi august 2014, ºi din nou ia-nuarie 2015) fãrã succes.

În 23 iunie este lansat noul indicecompozit BETPlus ce înlocuia indi-cele BET-C. Publicarea rezultatelorfinanciare semestriale în 14 august,ce arãtau venituri din vânzãri încreºtere ºi un profit brut în creºtere, a

sprijinit un avans de preþ pe termenscurt, stopat la începutul luniiseptembrie.

Totodatã, cel mai scãzut nivel depreþ din 2014 a fost atins în 16 oc-tombrie, titlul ATB fiind cotat la0,541 lei, pe fondul prãbuºirii gene-ralizate a pieþei.

Volumele tranzacþionate s-au re-dus în 2014 în comparaþie cu anii an-teriori, o tendinþã de scãdere a rulaje-lor ce s-a amplificat în anii ce au ur-mat, având un efect de muþenie asu-pra fluctuaþiilor cotaþiei. Cotaþia adevenit din ce în ce mai puþin lichidã,creºterile de preþ ajungând sã fie con-siderate de mai multe ori de cãtrebrokeri drept “nefondate”, deºi pro-ducãtorul de medicamente îºi propu-nea atunci ca în urmãtorii ani sãfinalizeze investiþii în valoare decirca 40 de milioane de euro.

Cotaþia ºi-a rupt într-o mãsurã im-portantã corelaþia cu indicele BET ºiimplicit cu piaþa, începând cu 2015,dupã nereuºita din luna ianuarie de asparge rezistenþa reprezentatã de ul-timul maximum post-crizã (din ia-nuarie 2014). Dupã o scurtã depre-ciere (gãsind suport pe fondul anun-þului din 27 martie privind distribui-rea unui dividend puþin mai maredecât cel din anul anterior), cotaþiaATB a intrat în consolidare, preþuldevenind captiv din cauza volumelormici, cel puþin pânã în luna august aanului 2015, de unde a fost demaratão tendinþã descendentã pe termenlung, în ton cu piaþa pânã în ianuarie2016, trend negativ întors de abia înluna iulie a anului 2016.

Potrivit Danielei Ropotã, respon-sabil departament analizã la SSIFIntercapital Invest, în 2015, acþiuneacompaniei Antibiotice, care are o ex-punere mare pe sectorul public, a su-ferit în principal din cauza creºteriitaxei de clawback, în timp ce ºtireapozitivã privind creºterea exportuluide medicamente în Statele Unite nu aajutat deloc cotaþia companiei, arãtaºi Andi Lostun, trader la ViennaInvestment Trust. În opinia acestuiadin urmã, performanþele financiareºi dividendele aveau cea mai mareinfluenþã asupra cotaþiilor societãþi-lor farma.

Un alt element negativ în 2015 a

fost scãderea preþurilor interne la 21de medicamente ale ATB, impusã deMinisterul Sãnãtãþii, care deºi nu aafectat sever profitabilitatea (profitnet de 14,56 milioane de lei la 9 luni,cu 5,71 milioane de lei mai puþindecât în perioada similarã a anuluianterior), a planat ca o ameninþareasupra companiei.

De remarcat faptul cã volumeletranzacþionate s-au menþinut la nivelu-ri scãzute istorice, în 2015, în contex-tul în care intrarea mai multor titluriimportante la cota bursei în anii prece-denþi, precum a companiilor energeti-ce ale Statului (Nuclearelectrica,Romgaz, Electrica-singura privatizatãprin bursã), generoase în dividende, ascãzut atracþia sectorului farmaceuticde la BVB ºi a titlurilor ATB.

Dupã un uºor impuls oferit decumpãrãrile SIF Oltenia din ianuarie2016, ce ºi-a majorat atunci deþine-

rea cu circa 0,5%, la sfârºitul lunii iu-nie a aceluiaºi an titlul companiei aatins un nou minim post-crizã de0,432 lei/titlu (potrivit datelor furni-zate de investing.com), de unde co-taþia a revenit uºor pentru ca, maiapoi, anunþul din 1 iulie privind li-vrarea în Statele Unite a 6 containerecu produse antiinfecþioase ATB sãimpulsioneze revenirea.

Totodatã, în 7 august, compania araportat cã veniturile din vânzãri dinprimul semestru au crescut cu 9%faþã de perioada similarã a anului an-terior, un alt element ce a fost de na-turã sã creeze reacþii la cumpãrarepentru titlurile ATB. Cotaþia a intratapoi într-o nouã perioadã scurtã deevoluþie lateralã, din care cotaþia aieºit, tot pe termen scurt, în luna ia-nuarie 2017, evoluþia pozitivã fiindîn ton cu sentimentul pozitiv ce do-mina piaþa. Cumpãrãrile, ce au an-grena t volume peste mediaprecedentei luni, au fost în majorita-te ale SIF Oltenia.

Deciziile de a nu acorda dividendesuplimentare din rezerve a compa-niilor controlate de stat au rupt ten-dinþa puternic ascendentã ce a domi-nat piaþa în primele ºase luni ale anu-lui, trãgând uºor în jos acþiunile ATBdin stagnare. Rezultatele financiarepozitive din 16 august au impulsio-nat pentru un numãr redus de ºedinþecotaþia, urmând astfel o perioadãscurtã de creºtere, întreruptã însã decorecþia ex-dividend din finalul luniiaugust 2017.

De aici a urmat înscrierea pe o ten-dinþã descendentã pe termen lung,mai întâi în corelaþie cu piaþa, pepanta descendentã. Revenirea indi-cilor bursieri de la bursa localã, înce-putã la mijlocul lunii decembrie2017, nu a însemnat tractarea acþiu-nilor emitentului la miºcarea genera-lã de creºtere, iar cotaþia ATB ºi-acontinuat retragerea, în ciuda creºte-rii profitului ºi a cifrei de afaceri laexport, atât în 2017, cât ºi în 2018.

Totuºi, deºi cotaþia nu a marcat oevoluþie pozitivã în 2017, volumeletranzacþionate au marcat o îmbunã-tãþire faþã de ultimii doi ani.

În septembrie 2017, compania ob-þine, din partea United States Pharma-copeia (USP), titulatura de standardde referinþã la nivel internaþional,pentru substanþa activã nistatinã.

Tendinþa descendentã demaratã înaugust 2017 a continuat deci pe totparcursul anului, în 2018 preþul mi-nim al acþiunii ATB atingând valoa-rea de 0,455 lei (intraday, în ºedinþadin 19 decembrie, prima dupã anunþulmãsurilor incluse în OUG 114/2018),în timp ce preþul maxim al titlului afost de 0,578 lei/acþiune, valoare atin-sã în timpul primei ºedinþe bursiere aanului, din 3 ianuarie.

În 25 noiembrie, emitentul a anun-þat cã SIF Oltenia a ajuns la o deþine-re de 15,057% din companie, dupãce a achiziþionat un pachet de aproa-pe 1% din companie începând cu 30iunie ºi pânã la data anunþului.

În 2019, în ciuda revenirii pieþeide dupã OUG 114/2018, cotaþia ATBºi-a continuat tendinþa negativã pânã

în finalul lunii mai, de unde a fostînceputã o uºoarã miºcare de reveni-re ce momentan ºi-a pierdut dinimpuls.

În ºedinþele din 10, 21 ºi 26 iunie,au fost tranzacþionate volume cu multpeste medie, indicând cã SIF Olteniaºi-a mãrit participaþia la Antibiotice.

În prezent, este valabilã o remarcãa brokerului Simion Tihon, de laPrime Transaction, din februarie2015. Acesta nota, cu privire la sec-torul farmaceutic în 2015: “Printreposibilii factori ce pot influenþa deci-siv acþiunile acestor companii sunteventualele modificãri semnificati-ve în structura acþionariatului oriachiziþiile/vânzãrile strategice”.

Compania este aºteptatã sã-ºi pu-blice rezultatele financiare semes-triale în data de 8 august.

MIHAI GONGOROI

Adrian Simionescu,director general al

Vienna Investment Trust,estima cã anul 2013

urma sã aducãîmbunãtãþiri pentruAntibiotice, acesta

considerând cã societãþilefarma “sunt pe drumul

cel bun”.

În 23 iunie este lansat noul indice compozitBETPlus ce înlocuia indicele BET-C. Publicarearezultatelor financiare semestriale în 14 august, cearãtau venituri din vânzãri în creºtere ºi un profit

brut în creºtere, a sprijinit un avans de preþ petermen scurt, stopat la începutul lunii septembrie.

În 7 august, companiaa raportat cã venituriledin vânzãri din primulsemestru au crescut cu

9% faþã de perioadasimilarã a anuluianterior, un alt

element ce a fost denaturã sã creeze reacþiila cumpãrare pentru

titlurile ATB.

Iaºi pe piaþa de capital

PAGINA 8 Vineri, 19 iulie 2019 SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAªI/BURSA, NR. 131

INDICATORI

Evoluþia principalilor indicatori ai ANTIBIOTICE IAªI în perioada 2000-2019

Indicatori 2000 2005 2010 2015 2018 2019*

Cifra de afaceri 62.211.168 163.497.747 243.626.062 331.740.206 365.304.990 403.495.000

Producþie marfã totalã 173.886.306 224.486.107 328.199.429 360.242.218 407.719.862

- vânzãri export 12.131.079 20.437.218 53.597.734 91.539.413 123.781.641 140.000.000

% export în Cifra de afaceri 19% 13% 22% 28% 34% 35%

- vânzãri intern 50.080.089 143.060.529 190.028.328 237.712.736 241.523.349 263.495.000

Reduceri comerciale (ct.709) 18.891.581 64.776.925 85.305.977 99.702.057

Venituri exploatare 61.918.771 164.867.029 248.530.191 342.070.659 369.521.824 397.123.000

Cheltuieli exploatare 49.594.838 138.522.664 217.967.691 304.366.760 330.474.942 356.786.000

Profit exploatare 12.323.933 26.344.365 30.562.500 37.703.899 39.046.882 40.337.000

Venituri totale 63.254.541 166.519.961 262.815.581 349.902.019 376.902.346 405.305.000

Cheltuieli totale 57.348.173 142.795.106 244.343.311 317.854.484 341.813.735 370.430.000

Profit brut 5.906.368 23.724.855 18.472.270 32.047.535 35.088.612 34.875.000

Profit net 4.728.708 19.678.661 12.539.100 27.178.823 34.303.788 34.095.000

Taxa claw back 643.372 25.814.231 36.484.839 36.900.000

Cheltuieli cu pers 13.053.999 37.663.125 65.439.305 70.868.388 85.866.494 96.345.000

Active imobilizate 39.177.370 85.596.263 212.972.497 215.675.596 325.669.381 375.171.419

Active circulante, din care: 40.532.562 126.159.137 225.746.507 327.313.901 380.435.801 421.591.725

- creanþe 21.793.115 98.496.131 181.673.656 229.642.625 313.094.458 341.000.000

- stocuri 17.761.689 22.225.818 40.289.331 60.289.301 64.964.661 74.210.786

Datorii totale, din care: 27.288.657 56.230.415 129.307.351 140.112.690 233.377.868 316.794.704

- datorii comerciale 8.247.667 17.969.446 40.103.069 63.500.924 67.171.084 76.023.808

- credite bancare t.scurt 8.152.786 29.964.212 69.335.186 41.778.509 100.729.229 125.000.000

Total activ 84.092.692 211.820.738 438.719.004 544.662.591 706.105.182 796.763.143

Capitaluri proprii 52.499.490 143.580.488 262.612.444 394.501.819 472.727.315 479.968.439

Valoarea adãugatã (VA) 33.161.042 90.189.066 128.747.986 173.411.655 187.593.321 197.822.847

Nr mediu personal 1.932 1.650 1.441 1.458 1.415 1.415

Rentabilitate exploatare 19,8% 16,1% 12,5% 11,4% 10,7% 10,0%

Rentabilitate brutã 9,49% 14,51% 7,58% 9,66% 9,61% 8,64%

Rentabilitate netã 7,60% 12,04% 5,15% 8,19% 9,39% 8,45%

Ponderea chelt cu pers în CA 20,98% 23,04% 26,86% 21,36% 23,51% 23,88%

Ponderea chelt cu pers în VA 39,37% 41,76% 50,83% 40,87% 45,77% 48,70%

Lichiditate generalã (AC/Dat totale) 1,49 2,24 1,75 2,34 1,63 1,33

Lichiditate curentã (AC-St)/DT 0,83 1,85 1,43 1,91 1,35 1,10

Nr.mediu zile stocare 104,21 49,62 60,36 66,33 64,91 67,13

Grad de îndatorare (DT/AT*100) 32% 27% 29% 26% 33% 40%

Solvabilitatea globalã (AT/DT*100) 3,08 3,77 3,39 3,89 3,03 2,52

Productivitatea muncii(VE/nr.pers) 32.049 99.919 172.471 234.616 261.146 280.652

Chelt la 1000 lei venit totale 907 858 930 908 907 914

* Estimãrile companiei Antibiotice SA

ANTIBIOTICE SA IAªI

Indicatori 1998-2018

IndicatoriTOTAL

1998-2018(lei)

TOTAL1998-2018

(usd)

Cifra de afaceri 4.454.818.792 1.449.334.285

- vânzari export 1.032.806.690 336.014.149

Profit brut 472.834.319 153.832.293

Profit net 395.278.231 128.600.134

Taxa claw back 173.841.218 56.557.640

Cheltuieli cu personalul 1.047.423.239 340.769.509

Salarii 832.192.741 270.746.248

Valoarea adãugatã (VA) 2.190.894.883 712.787.482

Nr mediu personal 1.643 1.643

1 usd mediu=3,0737

ÎN ULTIMII OPTSPREZECE ANI

Antibiotice ºi-a crescut de aproapeºase ori cifra de afaceri

l Ponderea livrãrilor în pieþele internaþionale realizate de Antibiotice în totalul cifrei de afaceri, a urcat de la 19% în 2000 la 34% în 2018 l Anultrecut, taxa de clawback a fost mai mare decât profitul net al companiei, situaþie pe care Antibiotice o preconizeazã ºi pentru acest an

Evoluþia principalilor indica-tori ai Antibiotice ilustreazãdezvoltarea constantã dinultimii optsprezece ani a ac-

tivitãþii producãtorului de medica-mente din Iaºi, compania reuºind sãajungã anul trecut la afaceri de 365,3milioane de lei, cifrã de aproape ºaseori mai mare decât cea de la fineleanului 2000 (fãrã a lua în calcul in-flaþia din toatã aceastã perioadã).

Tendinþa ascendentã se datoreazãatât vânzãrilor din piaþa internã,care au atins 241,52 milioane de leiîn 2018, de aproape cinci ori maimari decât cele din anul 2000, cât ºiexporturilor, care s-au ridicat anultrecut la 123,78 milionane de lei, decirca zece ori mai ridicate decât celedin 2000, când vânzãrile în pieþeleexterne erau de doar 12,13 milioanede lei.

Practic, exporturile au avut o dina-micã a creºterii mai acceleratã decâtcea a vânzãrilor totale, element pusîn luminã de ponderea tot mai mare alivrãrilor în pieþele internaþionale re-alizate de Antibiotice în totalul cifreide afaceri, care a urcat de la 19% în2000 la 34% în 2018, iar pentru acestan producãtorul de medicamenteestimeazã cã 35% din afacerile salevor fi date de exporturi.

La finele anului trecut, venituriledin exploatare au fost de 369,52 mi-lioane de lei, de aproape ºase ori maimari decât cele din 2000, în timp cecheltuielile din exploatare s-au cifratîn 2018 la 330,47 milioane de lei, decirca 6,7 ori peste cele din 2000, încondiþiile în care, începând cu 2010,Antibiotice a început sã suporte taxa

de clawback.Dacã în 2010 taxa era de doar 0,64

milioane de lei, echivalentul a numai0,3% din totalul cheltuielilor de ex-ploatare, în 2018, aceastã taxã s-a ri-dicat la 36,48 milioane de lei, ceea cereprezintã 11,04% din cheltuielilenecesare desfãºurãrii activitãþii debazã a Antibiotice pentru anul trecut.

Mai mult decât atât, în 2018, taxade clawback a fost mai mare decâtprofitul net al companiei, care s-a ri-dicat la 34,3 milioane de lei, situaþiepe care Antibiotice o preconizeazã ºipentru 2019, taxa estimatã fiind de36,9 milioane de lei, iar profitul netde 34,09 milioane de lei.

Cu toate cã numãrul mediu al sa-

lariaþilor producãtorului de medi-camente a coborât de la 1.932 depersoane în anul 2000 la 1.415 deangajaþi în 2018, cheltuielile cupersonalul au urcat de peste ºaseori, de la 13,05 milioane de lei la85,87 milioane de lei, ceea ce rele-vã creºterea salariilor angajaþilorAntibiotice.

Activele totale au crescut de la84,09 milioane de lei în 2000, la706,1 milioane de lei la finele anuluitrecut, tendinþã urmatã ºi de datoriiletotale care se situau, la data de 31 de-cembrie 2018, la 233,38 milioane delei, faþã de 27,29 milioane de lei lasfârºitul anului 2000.

În aceste condiþii, anul trecut, gra-dul de îndatorare al Antibiotice erade 33%, nivel în jurul cãruia s-a men-þinut în ultimii optsprezece ani, ceeace reflectã un echilibru pe termenlung între sursele interne ºi cele ex-terne de finanþare.

Numãrul zilelor de stocare a pro-duselor companiei a înregistrat oîmbunãtãþire semnificativã în ultimiioptsprezece ani, de la circa 104 zileîn anul 2000 la 65 de zile anul trecut,iar pentru acest an compania estimea-zã un numãr mediu de stocare a pro-duselor sale de 67 de zile.

Din 1998 ºi pânã în 2018, cifra de

afaceri totalã a Antibiotice a fost de4,45 miliarde de lei (echivalentul a1,449 miliarde de dolari, în condiþii-le unui nivel mediu al dolarului de3,0737 lei), circa un sfert (23,2%)fiind datã de vânzãrile la export.

În ultimii 20 de ani, cheltuielile to-tale cu personalul au fost de 1,047miliarde de lei (340,77 milioane dedolari), din care 832,19 milioane delei (270,75 milioane de dolari) aufost reprezentate de salariile plãtiteangajaþilor.

Profitul net cumulat în perioada1998 – 2018 a fost de 395,28 milioa-ne de lei (128,6 milioane de dolari)în timp ce, pentru aceeaºi perioadãde raportare, taxa de clawback totalãplãtitã de Antibiotice s-a ridicat la173,84 milioane de lei (56,56milioane de dolari).

În toatã aceastã perioadã, valoareaadãugatã realizatã de Antibiotice s-aridicat la 2,19 miliarde de lei (712,79milioane de dolari).

În data de 16 iulie, preþul acþiuniiAntibiotice (ATB) la Bursa de ValoriBucureºti a fost de 0,498 lei, ceea ceridicã valoarea de piaþã a producãto-rului de medicamente din Iaºi la334,33 milioane de lei.

ANDREI IACOMI