analiza radiologica a aparatului cardiovascular

8/18/2019 Analiza Radiologica a Aparatului Cardiovascular

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-radiologica-a-aparatului-cardiovascular 1/4

13-11-2013

C05 Radio curs

Analiza radiologica a aparatului cardiovascular

Are rolul de a studia aspectul formei, dimensiunilor, raportuilor topografice si

functionalitatii muschiului cardiac.etode de e!aminare -

radioscopia - permite reprezentarea spatiala de ansam"lu a plamanului si cordului

adica permite aprecieri referitoare la pozitie si configuratia cordului. #urnizeaza date

privind forma si dimens marilor vase, permite studiul proceselor pulsatile ale

opacitatii cardiacce si ale modif acesteia in functie de fazele respiratorii si de

schim"area pozitiei corpului.

Radiografia - se e!ecuta la o distanta de 1.5 2m sursa film, $distanta la acre proiectia

devine approape paralela iar imaginea cordului si a marilor vase este reala. %ermite

fi!area imaginilor radioscopice. Reprez un document o"iectiv facand posi"ila

aprecierea modif cv. &e e!ecuta in minim doua incidente - fata si profil completate

uneori cu incidente complementare o"lice - 'A( - la )0 grade si 'A& - *5 grade.incodenta celor * cavitati

+omografia plana - permite evidentierea calcificarilor valvulare periferice si a

masuratorilor marilor vase.

Chimografia - s-a scos din uz, inregistreaza miscarile cordului si a marilor vase cu

autorul unei grile. etoda cu grila fi!a si film mo"il $ metoda cu grila mo"ila si film

fi!.

Angio-cardiografia - metoda invaziva interventionala, care consta in opacifierea

cavitatilor cordului si a marilor vase prin inectarea unei su"stante de contrats iodate

cu autorul unui cateter si efectuarea de radiografii seriate la intervale varia"ile de

timp de la inectarea. pentru opacifierea si a circulatiei pulmonare, s"s de contrast

iodata este inectata prin cateter in venele cave sau atriul drept. 'pacifierea aortei si

aramurilor sale se efectueaza prin cateterismul arterei femurale metoda &cheldinger/.

chografia cardiaca este ometoda neinvaziva - permite e!aminarea cavitati cardiace, a

peretilor si inetica acestora, a septurilor si a aparatului valvular. Are o importanta

mare in evaluarea mul tor afectiuni dar cel mai facil diagn - prolaps de valva mitra,aț

anevrisme, cardiomiopatii o"structive hipertrofice, stenoza.

n afara de aceste metode e!ista manevre si tenhinici speciale, care auta si

completeaza investigatia radiologica a aparatului cardiovascular. Aceste tehnicispeciale cresc eficacitatea e!amenului cordului si a marilor vase, care sunt ele

- tehnica esofagului "aritat tranzitul "aritata esofagian/. - fdatorita raportului de

vecinatate cu aorta si atriul lstang, contrastul pune mai "ine in evidenta evntualele

modificari ale raporturilor normale.

- e!aminarea in inspir profund permite disocieree$diferentierea unui cord fals marit si

real marit.

- manevra valsalva - prin aceasta tehnica creste presiunea intratoracica, creste

transparenta pulmonara, cordul apare mai mic.

- manevra uller - inversa manevrei 4alsalva - imaginea este inversata - transparenta

pulmonara scazuta, cord aparent marit



Anatomia radiologica a cordului si amerilor vase - i n incidentele fata, o"lice

anterioare (reata si stg/ si laterala stag.

- incidenta postero-anterioara de fata - in aceasta incidenta opacitatea cordului si a

marilor vase apare in centrul transparentelor centrelor pulmonare, ea se confunda cu

opacitatea mediastinala, iar in portiunea inferioara ocupa 1$3 din cea toracica indicecardio-toracic/. de o parte si de alta a mediastinului e!ita imaginile hilourilor

pulmonare, cR A%AR su" forma de virgula ies/. 'pacitatea cardiaca in aceasta

incidenta prezinta o portiune inferioara cardiaca, si o portiune superioara - pediculul

vascular.

opacitatea cardiaca prezinta 2 contururi drept si stang.

. marginea dreapota ocupa 1$3 din hemidiafragmul drept

. marginea stanga - 1$2 din hemidiafragmul stg.

. marginea dreapta este formata din 2 arcuri - unul superior, rectiliniu, sau usor

conve!, care corespunde venei cave superioare, si care se continua uneori inconstant

vizi"il pe R! pana al 3lea arc, care cor3espunde trunchiului venos "rahio-cefalic. Al2lea arc inferior drept corespunde proiectiti cav"itatii atriale drepte, este conve!, la

distanta du"la fata de arcul superior.4ie in contact cu diafragmul, si formeaza cu

acesta un unghi ascutit - unghiul cardiofrenic drept, in care, in inspir profund, se poate

o"serva uneori vena cava inferioara cu acrosarea venelor suprahepatice in 4C.

ficatul prezinta 2 pediculi aferent si eferent. aferent 6a scris oana7./

n caz de aorta derulata si desfasurata cali"ru normal, fara afectare parietala, lungime

crescuta a aortei ascendente/ - arcul superior drept este format de proiectia acestei

aorte largite si desfasurate.

Conturul stang - format din 3 arcuri 2 conve!e si unul concav milociu/.

- cel superior este conve!, este mai mic, situat su" e!tremitatea claviculei stangi, la

apro! 1 cm, poarta numele de "uton aortic si reprezinta proiectia regiunii distale a

crosei aortice.

- al doilea arc - milociu - formeaza golful cardiac format dintr-o reg superioara - 2$3

din acesta, in care se proiecteaza conul si trunchiul arterei pulm si 13 distala care

corespunde proiecttiei urechiusei atriale stangi

- arcul inferior stang este cel mai lung si mai conve!, coresp ventriculului stang, se

termina la niv diafragm formand un unghi o"tuz cu unghiul cardiofrenic stang

- in incidenta de fata , ventriculul drept nu are reprezentare grafica, deoarece este

proiectat mai anterior si nu este o cavitate marginala.

(iametrul "azal - port dintre glof si arcul anterior cu unghiul cardiofrenic.

ncidenta o"lic anterior stanga - opacitatea cardiaca prezinta o margine anterioaradreapta si o margine posterioara stanga.

arginea anterioara dr este alcatuita de sus in os din - aorta ascendenta, atriul drept,

si 4(.

arginea posterioara stanga - in portiunea sup se proiecteaza A& si 4& in portiunea

inferioara.

4& formeaza cu diafragmul un unghi ascutit situat anterior de coloana verte"rala cu

care delimiteaza triunghiul cavei deoarece in inspir profund se vizualiz cava

inf.Aceasta incidenta face posi"ila prezenta simultana a contururilor celor * cavitati

cardiace.

ncidenta o"lic anterior dreapta - n aceasta incidenta img cardiovasc se modifi

contururile fiind prel de alte entit anatomice - cordul va avea un contur stang sau



anterior format din 3 arcuri - arcul superior - aorta ascendeta, arcul milociu - tr arterei

pulmonare, arcul inferior - ventriculului dr cu e!ceptia port inferioare care corsp 4&.

arginea sau conturul dr post - format de sus in os din A& si A(.

ncidenta laterala stanga - in aceasta incidenta opacitatea cardiaca are forma unui

ovoid cu "aza pe diafragm cu un traiect o"lic descendent dinapoi inainte. %rezinta o

margine anterioara sau dreapta si o margine posterioara sau stanga. argineaanterioara dreapta coresp peretelui conve! al 4( care se desprind de $per posterior al

sternului la *cm de diafragm. n regiunea pediculului vascular aceasta margine are un

traiect liniar si coresp peretelui anterior al aortei ascendenta.

arginea posterioara stanga e formata de peretele posterior al A& si distal de o mica

portiune din ventriculul stang. 4entriculul stang formeaza cu difragm un unghi ascutit

in care se afla 4C - se numeste triunghiul 4C - latime 1,5-2 daca mai mai 4& marit.

ntre stern si marginea anterioara acordului delimiteaza spatiul 8ravitz, care

corespunde mediasstinului anterior,. napoia cordului, pana la marginea aterioara a

coloanei verte"rale, e!ista sspatiul clar retro-cardiac 9olsznecht, in acre descinde

aorta descendenta.

&emiologia radiologica

- se refera la marimea cavitatilor cardiace utilizand 3 grade de marire usoara, medie

si mare grad3/.

- A& marit

. in imaginea postero0anterioara de fata atriul stang se proiecteaza in milocul

opacitatii cardiace. paritcipa la formarea 1$3 distale a arcului milociu stang prin

urechiusa. n caz de hipertrofii atriale stangi, pe imaginea de fata - modif radiologice

indusa de aceasta cavitate stanga marita. Constatam du"lu contur concentric, sau

marire de grad 1, caracterizat prin aparitia unui nucleu opac, in interiorul opacitatii

cardiace, ce coafeaza arcul inferior drept. n hipertrofiile de grad 2 - du"lu contur

e!centric, in care atriul stang formeaza singur arcul inferior drept, dar fara sa atinga

diafragmul. n gradul 3 il formeaza singur, dar fara sa atinga diafragmul. &tenoza

mitrala face din astea. %rin opacifierea esofagului cu "ariu, se poate o"serva

deplasarea spre dreapta a esofagului de catre atriul stang marit. Atriul stang marit mai

poate produce orizontalizarea "ronhiei primitive stangi, crescand unchiul de

deschidere traheo-"ronsica, si uneori, amprenta pe contrulul infeior "ronhiei primitive

stangi. %e marginea stanga, atriul stang marit proemina pe campul pulmonar la niv 1$3

distale a arcului milociu . n 'A( - incidenta optima pentru viazulaizarea A& marit -

in aceasta porzitie se completeaza e!amenul cu tranzit "aritata. &e o"serva impingerea

spere dreapta a atraiectului esofagului. n 'A& - A& marit, determina "om"areaarcului postero-superior al opacitatii cardiace si reduce spatiul clar retrosternal in

partea superioara a opacitatii cardiace. n porfil - A& marit determina "om"area

arcului postero-superior al opactiatii cardiace.

A( - in imaginea de fata normala formeaza arcul inf dr al opacit cardiace - in cazul in

care A( marit va "om"a catre campulpulm depasind 1$3 int din hemidiafragmul

drept. 4a modifica unghiul cardio frenic drept.

n 'A& va creste conve!itatea arcului antero superior al opacitatii cardiace, va "om"a

in spatiul retrostermal pe care il va micsora. n 'A( creste conve!itatea arcului post

inf. Adeseroir se asociaza cu hepatomegalie si dilatarea 4C& si 4C si venelor

suprahepatice.

4& - in imaginea de fata normala form arcul inferior stang.



94& - determina "om"area arcului inf stang, conturul si vf se apropie de peretele

latero-toracic stang, Arcul inf stang creste in sens vertica depasind linia

medioclaviculara, putand aunge chiar in contact cu peretele toarcic si deasemenea

co"oara vf inimiii su" diafragm.

n 'A& - incidenta optima pentru vizualizarea 94& si determina "om"area arcului

postero inf al opacitatii cardice.n gradul 1 se constanta disparitia spatiu retrocardiaca in

gr 2 depaseste coloana verte"rala

gradul 3 - depaseste cu mult coloana verte"rala si vine in contact cu peretele toracic.

4( - in postero anterioara de fata nu participa la fformarea opacitatii cardiace.

n 94( se constata ridicarea si rotunirea vf inimii, impinge 4&, modifica arcul

milociu, si confera corduluiun aspect de sa"ot varf de pantof/.

Aorta - in postero anterioara forrmeaza arcul superior stang. (istanta dintre aorta si

marginmea inf a claviculei fiind de 1 cm aorta alungita producand o reducere a acestui

spatiu. Cea desfasurata

:entru masurarea aortei se foloseste metoda ;rasufuchs - se opacifiaza esofagul cu pasta "aritata si se masoara distantade la peretele e!tern al esofag la pct de ma!

conve!itate a aortei. ma! 2 cm. Aceasta distanta creste in aorta desfasurata.

Artera pulmonara se e!amineaza in incidenta postero anterioara de fata in 'A(.

n incidenta postero anter - tr superior formeaza 2$3 sup a arcului mil in fct de

marimea tr pulmonarei arcul poate sa paara - rectiliniu in gr 1, "om"at sau mult

"om"at in 2 si 3.

(iametrul arterei pulmonare se masoara la niv hilului cel mai "ine in cel drep<t -

acceptat - 12-1* mm, femeie 1*-1) "ar"ati - altfel desfasurata.

Calcificarile cardiace - acestea sunt mai frecven"te la nivelul valvei mitrale sau

aortice - reumatismal sau degenerativ. ai ant si in os si mai sus si dreapta.

Alte calcificari - pericardice - intense, neregulate, genereaza un aspect de harta

geografic pe zona de proiectie a inimii.

ncidenta de profil se proiecteaza ortogrd si realizeaza un manson la periferia

cordului. %entru a distinge de pleurita punem$ pacientul in profil si vedem ca

urmeaza e!cursiile cordului/

analiza radiologica a aparatului cardiovascular

Documents