analiza economica a unei firme

8/16/2019 Analiza Economica a Unei Firme

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-economica-a-unei-firme 1/45

In procesul de conducere, un mijloc de cunoastere a modului cum sunt gospodarite fondurile,

capitalul si bunurile in care este este investit, il constituie bilantul contabil. Astfel, bilantul

contabil reprezinta o sinteza de informatii contabile finale, pe baza caruia se analizeaza situatiafinanciara a intreprinderii.

Liberalizarea vietii economice in Romania deschide calea unor fundamentari riguroase, peprincipii economice, a deciziilor de investire a capitalului. Legea cererii si ofertei pe o piataconcurentiala creeaza premise pentru stabilirea unor preturi juste, de echilibru ale activelor detinute inportofoliu. Aceste preturi ofera marje de rentabilitate sucient de remuneratorii pentru investitorii decapital. Rentabilitatea astfel obtinuta asigura atat remunerarea in raport cu timpul de detinere aactivelor, cat si remunerarea in raport cu riscul asumat in respectiva investire.

Analiza nanciara este activitatea de diagnosticare a pozitiei nanciare si a starii deperformanta nanciara a intreprinderii la incheierea exercitului. Ea isi propune sa stabileasca puncteletari si punctele slabe ale gestiunii nanciare in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentineresi dezvoltare intr-un mediu concurential. e asemenea, analiza nanciara intereseaza parteneriieconomici si nanciari-bancari, pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cuperspectiva de intreprindere. Atat analiza pe plan intern, cat si cea externa are ca obiectivdeterminarea rentabilitatii si a riscului si, in nal, a valorii intreprinderii. !ursa de date pentru analizananciara o cinstituie documentele contabile de sinteza" bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant,auditate nanciar.

Analiza situatiei nanciare constituie un ansamblu de rationamente si judecati pe baza carorase studiaza pozitia nanciara si performanta societatii comerciale.

#ontabilitatea furnizeaza cea mai mare parte a informatiei necesare elaborarii bugetelor. $ Aprevedea presupune a sti% si aceasta cunoastere contabila a trecutului este cea care ne permite safacem previziuni utile.

Analiza nanciara urmareste sa evidentieze, pe de o parte, modalitatile de realizare aechilibrului nanciar pe termen lung si pe termen scurt &obiectiv al analizei pe baza de bilant' si, pe dealta parte, treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii intreprinderii &obiectiv al

analizei pe baza contului de prot si pierderi'. (ilantul sintetizeaza pozitia nanciara a intreprinderii laun moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza performanta ca rezultat al )uxuriloreconomice si nanciare, pe perioada considerata. *nformatia comuna care se intalneste in celedocumente de siteza, este rezultatul net &protul sau prierderea', ca o re)ectare a rentabilitatiiintreprinderii si a noii stari patrimoniale a acesteia.

*n concluzie, principalul obiectiv de natura strategica al unei entitati economice il constituierealizarea unor randamente superioare ale capitalului investit de catre actionari. Atingerea acestuiobiectiv este sinonima cu desfasurarea unei activitati generatoare de prot, avand in vedere ca acestaconstituie baza alocarii de dividende pentru actionaraa rmei respective.

e asemenea, proftul reprezinta un indicator fundamental utilizat in analiza cu caractereconomic si nanciar a activitatii rmei si in)uenteaza in mod indirect cursul de piata al actiunilorrespectivei societati comerciale. +btinerea unui rezultat favorabil in urma desfasurarii activitatii de

catre rma reprezinta solutia curenta necesara asigurarii echilibrului nanciar.

Rezultatul unei activitati se determina prin compararea eforturilor angajate in realizarea ei cuefectele obtinute. aca ne referim la determinarea rezultatului in camp economic, acesta se obtineprin compararea cheltuielilor cu veniturile societatii comerciale respective.



CAPITOLUL 1 – Prezentarea societatii comerciale AUTOS.R.L. TG-MURES

1.1. Forma e !ro!rietate" istoric" o#iect e acti$itate

enumirea societatii comerciale este A+ !.R.L. &societate cu raspundere limitata'.

!ocietatea este persoana juridica din momentul inmatricularii ei in Registrul #omertului subnumarul /010213222 din data de /0.43.3222. +rganizarea si functionarea societatii sunt carmuite delegile romane.

!ocietatea comerciala A+ !.R.L. s-a inintat in anul 3222, in baza Legii nr. 5313224, pefondul si experienta acumulata pe prolul de activitate constand in comercializarea de piese siaccesorii auto, practicat printr-o forma de asociere si participare la prot cu 6ederalcoop 7ures.

!ediul societatii comerciale A+ !.R.L. este in orasul g-7ures, strada (arajului, nr. 3A, judetul 7ures, Romania. 8ana in prezent, societatea nu are sucursale si liale.

6orma juridica de constituire a societatii este de societate comeciala cu raspundere limitata,ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social al societatii, asociatul unic ind obligatnumai la plata partilor sociale.

urata de activitate a societatii este nelimitata, ea incepand din momentul inmatricularii inregistru #omertului si a inregistrarii la Administratia nanciara.

+biectul de activitate cu pondere principala il reprezinta comercializarea de piese si accesoriipentru autovehicule autohtone si din import, prestari de servicii in domeniul transportului. in anul/44/, societatea desfasoara o noua activitate, si anume lucrari de constructii si confectii metalice.intre lucrarile specice acestei noi activitati, societatea executa"

sali de sport de dimensiuni mari9

lucrari de magistrale de gaz9

suporturi publicitare de dimensiuni mari9

hale industriale9

structuri de rezistenta9

tuneluri de traversare intre cladiri la mari inaltimi etc.

#apitalul social subscris de asociatul unic este de :.;44 lei, din care :.<0/ lei aport in natura.#apitalul social subscris, se divide in :;4 parti sociale, ecare in valoare egala de cate 34 lei, detinator

exclusiv ind asociatul unic !uciu =heorghe Adrian.

Administratorul societatii este asociatul unic !uciu =heorghe Adrian. *n aceasta calitate, elindeplineste acele operatii care sunt necesare pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii,avand obligatiile si raspunderile prevazute de lege. 7andatul adminstratorului !uciu =heorghe Adrian,numit la data de /;.42./440 este valabil pe o perioada de ;4 de ani.

!ocietatea comerciala A+ !.R.L. detine in proprietate" apartament de serviciu cu < camere sidependinte situat in g-7ures, #alea !ighisoarei, nr. 21/3, teren in suprafata de <444 mp concesionat



de 8rimaria g-7ures pe o perioada de <; de ani, edicat cu constructie multifunctionala, casa decaramida situata in g-7ures, (-dul // ecembrie 32>2, nr. 35>.

!ocietatea isi desfasoara activitatea cu un numar de /2 de salariati, din care direct utilizati inactivitatile productive sunt /;.

!ocietatea isi desfasoara activitatea comerciala prin"

magazinul de desfacere cu amanuntul situat in g-7ures, (-dul // cembrie 32>2, nr. 35>9

magazinul situat in g-7ures, strada (arajului, nr. 3A, sistem en-gros, adaosul practicat indstabilit prin negociere directa cu clientii in baza constractelor de livrare.

8entru activitatea de transport, ce se realizeaza cu mijloace proprii, societatea detine un numarde ; licente pentru autivehicule cu capaciatate de peste :,; tone.

7entionam ca societatea este certicata *!+ 2443, 3<443.

8rodusele si serviciile reprezentative executate in cadrul societatii conform obiectului de

activitate sunt comercializare de anvelope, acumulatori, rulmenti, arcuri, uleiuri, seturi motoare,antigel, piese import pentru toate tipurile de autoturisme, servicii de transport, servicii organizatenumai pe piata interna.

istribuirea protului si a pierderilor se face pe baza bilantului annual, vericat si aprobat deorganismele nanciare de drept. Anul nanciar-contabil se va socoti inceput la 3 ianuarie si sfarsit la53 decembrie ale anului calendaristic, cu exceptia primului exercitiu care incepe din ziua inmatriculariisocietatii in registrul comertului.

7odul de dizolvare si lichidare a societatii, inclusiv numirea lichidatorilor, obligatiile acestora sipublicitatea acestor proceduri sunt cele prevazute de Legea 5313224.

1.%. Analiza inamicii ci&rei e a&aceri la S.C. AUTO S.R.L.

*ntreprinderea reprezinta o entitate socio-economica de sine statatoare cu o structura propriedelimitata in timp si spatiu. 8entru a viabile si pentru a putea desfasura o activitate continua inmediul lor institutional, intreprinderea intra in relatii de interconditionare cu factorii existenti in mediullor ambient ind sustinute in demersul economic de clienti, furnizori, forta de munca, banci, institutiiguvernamentale si bugetare etc., cu intentia declarata sa demonstreze ca sunt capabile sa desfasoareo activitate ecienta.

#ifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale realizate de orma, respectiv vanzarea de marfuri si produse, executarea de lucrari si prestari de servicii intr-operioada de timp determinata. *n cifra de afaceri nu se include veniturile nanciare si veniturileexceptionale.

#ifra de afaceri indica capacitatea rmei de a crea si valorica un bun, acest indicator

re)ectand atat activitatea de productie, cat si cea comerciala si de servicii.

#ifra de afaceri este considerata indicatorul fundamental al volumului activitatii agentuluieconomic, ind prezentata in sistemele de indicatori utilizati in diagnisticarea si evaluarea economica armelor, ca masurand volumul activitatii acestora.

eoarece cifra de afaceri este exprimata in preturi curente ea trebuie sa e corectata cuindicele in)atiei pentru ca rezultatele analizei sa nu e deformate, in sensul ca o crestere a preturilorcurente poate o descrestere in preturi comparabile &corectate cu indicele de in)atie'.



Ratele de in)atie in perioada /44;-/44: prezentate in conformitate cu evidentele statistice dela *nstitutul udetean de !tatistica 7ures se regasesc in tabelul 3.3.

Ta#el 1.1. Rata in'atiei

An(l %))* %))+

Rata in'atiei !rocent 34>,0 34<,>:

#ifra de afaceri realizata de rma in perioada /44;-/44:, respectiv cifra de afaceri corectata cuindicele in)atiei este prezentata in tabelul 3./. si reprezentata grac in gura 3.3.

Ta#el 1.%./ol(m(l ci&rei e a&aceri

An(l %))* %))+

C.A. in !ret(ri c(rente <:5>0;> <>00:;:

C.A. in !ret(ri com!ara#ile 4969431 516!"3



rmarind evolutia cifrei de afaceri din datele tabelului 3./. si din gura 3.3. se observa ocrestere a cifrei de afaceri &in preturi curente' exponentiala pe toata perioada analizata. #orectata curata in)atiei, cifra de afaceri a acoperit efectul negativ al in)atiei avand insa o evolutie diferita. Astfel,intre anii /44;-/440 a avut loc o crestere usoara a cifrei de afaceri urmata de o crestere puternica inanul /44:, crestere care se datoreaza lucrarilor de confectii metalice contractate in anul /44:.

1.0. F(rnizorii si #eneciarii societatii8erformantele unei rme sunt in stransa corelatie cu capacitatea ei de a intelege exigentele

mediului economic si social in care isi desfasoara activitatea.

*n contextul unei economii concurentiale, societatea comerciala trebuie sa duca o politica deaprovizionare care sa permita obtinerea de marfuri de calitate cat mai ridicata la preturi rezonabile, inconditii si termene de plata cat mai avantajoase pentru a satisface in cel mai inalt grad necesitatileclientilor si rmei, si nu in ultimul rand, maximizarea rezultatelor rmei si obtinerea de prot.

8rocesul de cumparare este in)uentat de urmatorii factori"

credibilitatea furnizorilor9

calitatea produselor si serviciilor oferite de furnizori9

livrarea produselor si serviciilor la termenul stabilit9

comportamentul etic al furnizorilor9

preturile practicate de furnizori9

cheltuielile de aprovizionare.

*n decursul anilor, datorita diverselor activitati prestate de rma, rma !.#. A+ !.R.L. a intratin relatii de afaceri cu o multime de furnizori, stabilindu-si in relatia cu acestia anumite principii, printre

care"

consolidarea legaturilor stabilite cu furnizorii traditionali9

cautarea de furnizori noi, care sa satisfaca cat mai bine interesele rmei si a beneciariloracesteia si care sa-* permita reducerea cheltuielilor de aprovizionare &de exemplu" reducereacheltuielilor de transport prin folosirea de furnizori din apropiere'9

respectarea termenelor de plata stabilite de acestia9

aprovizionarea sa se faca cat mai des si conform planicarii pentru a evita stocareaexcedenta a marfurilor.

#ei mai importanti furnizori ai rmei sunt prezentati in continuare"

!.#. 6oraj !onde !.A. g-7ures9

!.#. !amcris #om !.R.L. g-7ures9

!.#. 7etal rade !.R.L. ngheni9

!.#. nix Auto !.R.L. sucursala 7ures9



!.#. Alfeus #om !.R.L. !ancraiu de 7ures9

!.#. 8rored !.R.L. imisoara9

!.#. ?abos 8lus !.R.L. 7iercurea #iuc.

*n ceea ce priveste clientii, prin activitatea de mar@eting a rmei s-a realizat ca nevoileclientului sunt cele mai importante pentru ca rma traieste numai daca are cumparatori. Astfel, inacest sens, obiectivele rmei au fost"

orientarea spre client si satisfacerea clientului prin cunoasterea nevoilor si preferinteloracestora, pentru a le da valoare si satisfactie pe masura banilor platiti9

realizarea si mentinerea calitatii efective a produselor si serviciilor prestate.

8entru a pune in aplicare toate aceste obiective stabilite, departamentul de conducere al rmeia constientizat faptul ca succesul in atragerea clientilor trebuie sa aiba ca punct de pornireidenticarea a ceea ce vor consumatorii si sa incerce sa indeplineasca aceste cerinte mai ecientdecat concurenta.

*n acest sens, rma a incercat sa e permanent la curent cu schimbarile si nevoile potentialilorclienti, dar si cu miscarile principalilor concurenti de pe piata, urmarindu-le strategia concurentiala sipunctele lor tari si slabe, precum si compararea produselor, serviciilor, preturilor practicate de acestiacu cele ale rmei proprii. *n vederea contracararii concurentei, rma a luat urmatoarele masuri"

reducerea preturilor prin micsorarea adaosului comercial si practicarea de rabaturi9

imbunatatirea imaginii rmei si a credibilitatii acesteia pe piata prin publicitate si campaniipromotionale9

motivarea personalului pe baza conceptului $zero defecte%, cu scopul de a asigura calitateaproduselor si serviciilor prestate, si constientizarea personalului ca totul trebuie facut bine de primadata.

#lentii principali de pe piata interna care detin ponderea cea mai mare in activitateacomerciala sunt"

!.#. Azimut #om !.R.L. g-7ures9

!.#. !ocot !.A. g-7ures9

!.#. 6oraj !onde !.A. g-7ures9

!.#. Emivas #ons !.R.L. Reghin9

Apele Romane g-7ures9

!.#. !alubriserv !.A. g-7ures.

istributia serviciilor in cadrul societatii se realizeaza direct prin magazine si distribuitori,promovarea produselor facandu-se prin mijloace de reclama proprie, oferte de preturi, reviste depublicitate si prin presa locala.

*n continuare voi prezenta evolutia furnizorilor si a clientilor in perioada /44;-/44:"



An(l

Parteneri

An(l /ariati

%))* %))+ %)), %))+2%))* %))

6urnizori 24343< 3/>3>>: 3<2//4; 5>4>:5 ;

#lienti >/<;>5 35/05>0 30>2;:: ;43>45 >

!ocietatea comerciala este organizata pe formatii de executie, functionarea societatii indasigurata de managerul societatii care controleaza efectiv si stabileste atributiuni de serviciu pentrupersonalul de executie, ind organizate servicii de contabilitate, personal, servicii coordonare activitatede transport, servicii vanzari.

1.3. Prezentarea 4enerala a o#li4atiilor societatiicomerciale

AUTO S.R.L.



!ocietatea comerciala A+ !.R.L. are urmatoarele obligatii"

A. +bligatii fata de bugetul de stat"

3. *mpozite directe"

- impozit pe prot9

- impozit pe veniturile din salarii9

- impozit pe dividende9

/. *mpozite indirecte"

- taxa pe valoarea adaugata9

(. +bligatii fata de bugetul local"

- impozit pe cladiri9

- impozit pe teren9

- taxa asupra mijloacelor de transport9

- taxa de publicitate, asaj si reclama9

- taxa teren concesionat.

#. +bligatii catre bugetul asigurarilor sociale de stat, la fondul pentru plata ajutorului de somaj si lafondul asigurarilor sociale de sanatate"

- contributia angajatorului la asigurarile sociale de stat9

- contributia asiguratilor la asigurarile sociale de stat9

- contributia angajatorului la fondul de somaj9

- contributia angajatilor la fondul de somaj9

- contributia angajatorului la fondul de garantare a creantelor salariale9

- contributia angajatorului la fondul asigurarilor sociale de sanatate9

- contributia angajatilor la fondul asigurarilor sociale de sanatate9

- contributia angajatorului pentru fondul de risc si accidente9

- contributia angajatorului pentru concedii si indemnizatii.



CAPITOLUL % - Analiza inamica si str(ct(rala a !rot(l(ila

S.C. AUTO S.R.L.

Ecienta economica este o categorie economica mai cuprinzatoare decat rentabilitatea. *nacest sens mentionam si urmatoarea armatie" $ecienta economica reprezinta cea mai generalacategorie care caracterizeaza rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea&consum productiv, consum individual, vanzare' sau economisirea unor resurse &umane, materiale sau

nanciare' intrate sau neintrate in circuitul economic%.#1$

8entru exprimarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori" proltul si ratele derentabilitate. 7arimea absoluta a rentabilitatii este re)ectata de prot, iar gradul in care capitalul sauutilizarea resurselor intrepriderii aduc prot este re)ectat de rata rentabilitatii &indicator al marimiirelative a rentabilitatii'.

ici o afacere nu poate considerata ecienta daca nu realizeaza proft. esi nu este unindicator propriu-zis de ecienta, el exprima destul de del modul cum au fost alocate si utilizate

resursele si daca intreprinderea este viabila sau nu. in perspectiva analizei, important este de adescoperi cauzele care au generat evolutia protului. *n primul rand, se impune a se evidentiain)uenta protului nanciar asupra protului brut. *n al doilea rand trebuie vazut care a afost inluentaprotului exceptional.

8rotul din exploatare este cel care in mai toate cauzele da alura curbei protului brut.

8rotul, sub diversele sale forme poate analizat din punct de vedere structural sau factorial,pe total intreprindere si pe produse.

%.1. Analiza inamica si str(ct(rala a !rot(l(i !rin4r(!area $enit(rilor si c5elt(ielilor (!a nat(ra lor

8unctul de plecare in diagnosticarea protului intreprinderii este analiza dinamica sistructurala. Bariatia absoluta si relativa a protului permit aprecierea globala a rentabilitatii absolute aactivitatii intreprinderii si va avea efect direct asupra rentabilitatii relative. imensiunea protului sievolutia inregistrata pe categorii de activitati se a)a sub incidenta politicii intreprinderii de promovarea activitatii de exploatare sau a investitiilor nanciare.

epartajarea rezultatului brut in functie de aportul adus de cele trei tipuri de activitati&activitatea de exploatare, nanciara, extraordinara' permite evidentierea ecarui tip de activitate laformarea rezultatului brut. *n functie de evolutia inregistrata de rezultatul din exploatare, nanciar sauextraordinar, se stabilesc obiectivele de coordonare a activitatii viitoare in scopul maximizariirezultatelor.

#ontinutul si structura contului de prot si pierdere permit analiza dinamica si structurala a

protului pornind de la gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor, dar si prin prisma soldurilorintermediare de gestiune.

!ituatia economico-nanciara a mei !.#. A+ !.R.L. pentru anii /44;, /440, /44: esteprezentata prin bilantul contabil &Anexele 3, / si 5' si a contului de prot si pierderi &Anexele <, ; si 0'.

8entru a ne forma o imagine asupra dimensiunii activitatii si performantelor sale, prezentamsintetic valoarea principalilor indicatori pentru anul /44:"

http://www.qreferat.com/referate/economie/Analiza-profitului-la-SC-AUTO-239.php#_ftn1




Ta#el 1.0.

Inicatori /aloare an %)),

otal venituri 0.<3/.34;

#ifra de afaceri neta 0.3;<.50;

Rezultatul exploatarii /:;.23:

Rezultatul net 0>.3:5

#apitaluri proprii /.053.:05

atorii totale 5.:</.:4/

Active imobilizate <.44>.>4;

Active circulante /.;>2.;5>

*n analiza dinamica a protului sunt frecvent folositi indicii cu baza xa sau in lant, ritmulmediu de crestere si modicarea absoluta. #aracterizarea dimensiunii protului se face pe bazaevolutiei veniturilor si cheltuielilor. n rezultat pozitiv al activitatii este asigurat de cresterea veniturilorintr-un ritm superior cheltuielilor.

Analiza structurala a proftului urmareste stabilirea contributiei diferitelor tipuri de rezultate lamodicarea totala, precum si punerea in evidenta a schimbarilor intervenite pe elemente componente.

Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului &prot brut sau pierdere' se poate efectuape baza gruparii veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor sau a gruparii cheltuielilor dupa functia

&destinatia' lor in cadrul intrprinderii.

Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului in functie de gruparea veniturilor si acheltuielilor dupa natura lor se poate efectua dupa urmatoarea schema"



C

C

Fi4(ra 1.%. Sc5ema e analiza str(ct(rala a rez(ltat(l(i #r(t

La !.#. A+ !.R.L. evolutia rezultatului pe categorii de activitati se prezinta dupa cumurmeaza"

Ta#el 1.3. E$ol(tia rez(ltat(l(i!e acti$itati



An(l

Rez(ltat(l

An(l

/44; /440

Rezultatul exploatarii //4.433 3;/.>>0

Rezultatul nanciar ->0.3// -:5.00>

Rezultatul curent 355.>>2 :2./3>

Rezultatul extraordinar 4 4

Rezultatul brut 355.>>2 :2./3>

Rezultatul net 334.4>/ 0/.55>

*n cele ce urmeaza vom prezenta modicarea absoluta a rezultatului exercitiului pe categorii deactivitati in perioada /44;-/44: &abelul 3.;.'"

Ta#el 1.*. Moicarea a#sol(ta a rez(ltat(l(i e6erciti(l(i !e acti$itati

An(l

Re(ltat(l

An(l /aria

/44; /440 /44: /4401/44; /

Rezultatul exploatarii //4.433 3;/.>>0 /:;.23: -0:.3/;

Rezultatul nanciar ->0.3// -:5.00> -32/.554 3/.<;<

Rezultatul curent 355.>>2 :2./3> >5.;>: -;<.0:3



Rezultatul extraordinar 4 4 4 4

Rezultatul brut 355.>>2 :2./3> >5.;>: -;<.0:3

Rezultatul net 334.4>/ 0/.55> 0>.3:5 -<:.:<<

8rin activitatea desfasurata in anul /44;, !.#. A+ !.R.L. a inregistrat un prot net invaloarea de 334.4>/ lei. Acest prot realizat de rma se datoreaza in procent de 344D activitatii deexploatare, pentru ca dupa cum se observa din datele prezentate mai sus, in anul /44; activitateananciara a inregistrat o pierdere neta de >0.3// lei. Aceasta pierdere din activitatea nanciara rezultadin diferenta dintre veniturile nanciare si cheltuielile nanciare ale mei. #heltuielile nanciare alemei in valoare de 35/.43> lei, sunt superioare veniturilor nanciare care sunt in valoare de <;.>20 lei.#heltuielile nanciare se compun din"

cheltuieli cu dobanda bancara" 33;./54 lei, care reprezinta >:,/>D din totalul cheltuielilornanciare ale rmei9

alte cheltuieli nanciare & cheltuieli cu diferentele de curs valutar', care reprezinta 3/,:/Ddin totalul cheltuielilor nanciare ale rmei.

aca analizam componenta rezultatului net al exercitiului nanciar al rmei pentru anul /44;putem spune ca activitatea de exploatare a avut contributia majora in obtinerea protului. *n schimb,activitatea nanciara a in)uentat negativ rezultatul exercitiului, rezultand o pierdere de >0.3// lei.Acest rezultat al activitatii nanciare se datoreaza in mare parte creditelor bancare contractate de !.#.A+ !.R.L. pentru sustinerea activitatii sale de exploatare, activitatea care a acoperit pierdereananciara a rmei.

#hiar daca rma a inregistrat pierderi in activitatea de nanciara, totusi !.#. A+ !.R.L. nu se

a)a in cele doua stari nefavorabile pentru orice rma" starea $critica% sau in starea de dicultate.



=rac, structura cheltuielilor nanciare corespunzatoare anului /44; se prezinta astfel"

*n anul /440, societatea realizeaza un prot net de 0/.55> lei, in scadere fata de anul /44; cu<:.:<< lei. Aceasta diferenta se datoreaza scaderii veniturilor din activitatea de comert, crestereacheltuielilor de exploatare si a activitatii nanciare, care fata de anul /44; a inregistrat o pierdere maimica cu 3/.<;< lei. aca analizam datele din tabelul 3.;. observam ca evolutia protului este

descendenta, in anul /44; atingand cel mai inalt nivel in perioada /44;-/44:. Acesata evolutiedescendenta este prezentata in gracul urmator &gura 3.5.'"



rmarind gracul de mai sus observam o scadere brusca a protului in perioada /44;-/440, iarapoi o crestere usoara in anul /44: fata de anul /440, dar aceasta crestere se a)a sub nivelulprotului net din anul /44;.

*mportanta in procesul decizional este atat cunoasterea evolutiei protului, dar si a cauzelor

care au furnizat realizarea lui. !e impune in acest sens, analiza evolutiei veniturilor si a cheltuielilor pecategorii de activitati. Asigurarea starii $ideale% a intreprinderii din punct de vedere a protului,presupune devansarea cresterii cheltuielilor de cresterea veniturilor.

#unoasterea evolutiei veniturilor si a cheltuielilor implica in acelasi timp analiza modului deformare a acestora pe categorii de activitati. !e ofera informatii privind evolutia justicata saunejusticata a elementelor de venituri si de cheltuieli, in acest scop sunt evidentiate resurseleneutilizate sau utilizate necorespunzator in activitatea intreprinderii &punctele $slabe%' dar si evolutiapozitiva, uneori neasteptata, a unor elemente care se regasesc in cresterea protului. Astfel, evolutiaveniturilor si a cheltuielilor si a rezultatului din exploatare se prezinta dupa cum urmeaza"

Ta#el 1.+. E$ol(tia $enit(rilor si c5elt(ielilor ee6!loatare

Inicatori An(l /ariatie re

%))* %))+ %)), %))+2%))* %)),2%)



Benituri dinexploatare

<.:03.223 ;.44:.453 0./;5.<52 ;,3<D /<,>2D

#heltuieli dinexploatare

<.;<3.2>4 <.>;<.3<; ;.2::.;// 0,>:D /5,3<D

Rezultat dinexploatare

//4.433 3;/.>>0 /:;.23: -54,;3D >4,<:D

Reprezentarea graca a evolutiei veniturilor si cheltuielilor de exploatare este"

Beniturile si cheltuielile de exploatare corespunzatoare anilor /44; si /440 sunt inferioare celorinregistrate in anul /44:, dar ceea ce este caracteristic acestei perioade rezida din ecientizareaactivitatii. *n anul /44:, comparativ cu anul /44;, veniturile din exploatare au crescut cu 53,53D, si inacelasi timp cheltuielile de exploatare au crescut cu 53,04D. !e justica astfel porotul din exploataredin anul /44:, cu /;,<3D mai mare decat in anul /44;. *n anul /440, veniturile din exploatare aucrescut fata de anul /44; cu ;,3<D, in timp ce cheltuielile de exploatare au avut o crestere de 0,>:D,usor mai mare in comparatie cu cresterea veniturilor din exploatare. Aceasta crestere a cheltuielilor deexploatare a contribuit la scaderea protului din exploatare aferent anului /440 cu 54,;3D fata de

protul realizat in anul /44;.

in punct de vedere dinamic si structural, evolutia veniturilor din exploatare este prezentata intabelul 3.:.



imensiunea rezultatului exploatarii se a)a sub incidenta veniturilor din exploatare si anumecresterea ponderii cifrei de afaceri nete in rezultatul exploatarii.

in punct de vedere structural, cheltuielile de exploatare la !.#. A+ !.R.L. in perioada /44;-/44: se prezinta astfel"

Ta#el 1.8. E$ol(tia c5elt(ielilor ee6!loatare

Inicatori An(l /ariatia relati$a

%))* %))+ %)), %))+2%))* %)),2%))* %)),2%))+ %))*

#ostulmarfurilorvandute

/://5;4 /;5>>3> /</<>40 -0,:;D -34,25D -<,;4D ;2,25D

#heltuieli cumateriiprime,

3332550 3/>:3/; /<432<; 3<,22D 33<,;>D >0,03D /<,0<D



materiale

#heltuieli cuenergia si

apa

53>54 <3:/> <032; 53,42D <;,35D 34,:4D 4,:4D

#heltuieli cuprestatiiexterne

54//</ ;453>< <;>4>4 00,<>D ;3,;0D ->,2:D 0,0;D

#heltuieli cu

personalul

/4<>:0 /4>304 /0;50; 3,04D /2,;/D /:,<>D <,;3D

#heltuieli cu

impozite sitaxe

320<< 0<::< ;;<5< //2,:5D 3>/,32D -3<,</D 4,<5D

#heltuieli cuamort. siprov. imob.corp

342;;2 3;4/53 /<>4>; 5:,3/D 3/0,<5D 0;,35D /,<3D

Alte cheltuielide

exploatare

5/3<5 043/; ::03/ >:,4;D 3<3,<;D /2,4>D 4,:5D

otalcheltuieli de

exploatare

<;<32>4 <>;<3<; ;2::;// 0,>:D 53,04D /5,3<D 344D



=rac componenta structurala a cheltuielilor de exploatare ar urmatoarea"

*n anul /440, fata de anul /44;, cheltuielile de exploatare au inregistrat o crestere mai mica sianume de 0,>:D. Aceasta usoara crestere a cheltuielilor de exploatare este considerata normala inconditiile in care, in aceeasi perioada, veniturile din exploatare au avut tot o crestere mai mica, de;,3<D.

Remarcam in aceeasi perioada o scadere a costurilor cu marfurile vandute, de 0,:;D in anul/440 fata de /44; si o crestere a cheltuielilor cu materiile prime si materialele de 3<,22D in /440 fatade /44;, crestere care indica scaderea ecientizarii consumului.

*n anul /44:, an in care veniturile din exploatare au inregistrat o crestere de 53,53D fata deanul /44; si de /<,>2D fata de anul /440, cheltuielile de expoatare au crescut in aceeasi masura, sianume cu 53,04D fata de anul /44; si de /5,3<D fata de anul /440.

*n perioada analizata cheltuielile care au suferit o scadere constanta la !.#. A+ !.R.L. au fostcosturile cu marfurile vandute, normala in conditiile in care, in aceeasi perioada au scazut si venituriledin vanzarea marfurilor. Astfel, putem arma ca aceste rezultate sunt efectul reorientarii activitatiisocietatii A+ !.R.L. catre activitatea de productie, de confectii metalice. Astfel, in anul /440, !.#.A+ !.R.L. a semnat un contract pentru confectionarea unei sali de sport in !ovata.

!tructura cheltuielilor de exploatare se a)a sub incidenta naturii activitatii desfasurate derma. + rma cu activitate productiva prezinta in cadrul cheltuielilor de exploatare o pondere ridicata acheltuielilor cu materiile prime si materiale, a cheltuielilor cu energia si apa, a cheltuielilor cuamortizarea, dar si a cheltuielilor cu personalul. Activitatea comerciala impune structurii cheltuielilorde exploatare o pondere mare pentru cheltuielile cu prestatiile externe si costul marfurilor vandute.

Regula generala privind corelatia dintre structura cheltuielilor si natura activitatii este regasitala !.#. A+ !.R.L., dar trebuie mentionat faptul ca totusi activitatea de baza a rmei estecomercializarea de piese si accesorii auto si in poda acestui fapt societatea si-a reorientat activitateacatre cea de constructii si confectii metalice, care este pentru !.#. A+ !.R.L. o activitate adiacenta.



#orelatia dintre structura veniturilor si natura activitatii este intarita de cresterea ponderii cheltuielilorcu materiile prime si materiale in totalul cheltuielilor de exploatare, precum si de reducerea costurilordin vanzarea marfurilor.

Remarcam prin analiza evolutiei structurii cheltuielilor de exploatare in perioada /44;-/44:,scaderea ponderii costurilor din vanzarea marfurilor &de la ;2,25D in anul /44; la <4,;0D in /44:'concomitent cu cresterea ponderii cheltuielilor cu materiile prime si materialele &de la /<,0<D in /44;

la <4,3>D in /44:'.

Evolutia dinamica si structurala a cheltuielilor de exploatare ne permite astfel evidentiereaprincipalelor elemente asupra carora se poate actiona in vederea cresterii protului. La !.#. A+!.R.L. principalele rezerve existente in acest sens sunt cheltuielile cu materiile prime si materialele.

#ontributia veniturilor si a cheltuielilor nanciare la formarea rezultatului nanciar se prezintadupa cum urmeaza"

Ta#el 1.9. E$ol(tia $enit(rilor si c5elt(ielilornanciare

An(l

Re(ltat(l

An(l /ariati

%))* %))+ %)), %))+2%))* %))

Benituri nanciare <;>20 //;/; 3;>000 -;4,25D /<

#heltuieli nanciare 35/43> 20325 5;4220 -/:,3<D 30

Rezultatul nanciar ->0.3// -:5.00>

-32/.554

-3<,<:D 3/

ceea ce devine prin reprezentare graca"



evansarea cresterii veniturilor nanciare de catre cheltuielile nanciare atat in anul /440, catsi in anul /44: marcheaza desfasurarea inecienta a activitatii nanciare. 8rincipalele categorii devenituri si cheltuieli nanciare la !.#. A+ !.R.L. sunt cele de natura dobanzilor si a diferentelor decurs valutar.

#omponenta veniturilor nanciare, din punct de vedere dinamic si structural au inregistraturmatoarea evolutie"

Fi4(ra 1.1). E$ol(tia $enit(rilornanciare


%))* %))+ %)), %))+2%))* %)),2%))* %)),2%))+ %))*

Benituri din

dobanzi

2:4 322 5> -:2,<2D -20,42D ->4,23D /,3/D

Alte venituri <<2/0 //5/0 3;>0/> -;4,53D /;5,4>D 034,;4D 2:,>>D



6inanciare

otal venituri

nanciare

<;>20 //;/; 3;>000 -;4,25D /<;,:4D 04<,52D 344D

!caderea veniturilor din dobanzi este insotita de cresterea intr-o mai mare masura a altorvenituri nanciare in anii /440 si /44: comparativ cu anul /44;. Antrenarea disponibilitatilor inactivitatea de investitii justica situatia mentionata. inamica inregistrata de componentele veniturilornanciare se regaseste in modicarea structurala a acestora" scade ponderea veniturilor din dobanzide la /,3/D in /44; la 4,>2D in /440 si 4,45D in /44: si creste ponderea altor venituri nanciare de la2:,>>D in /44; la 22,33D in /440 si 22,2:D in /44:.

Asupra cheltuielilor nanciare au actionat in mod diferit cheltuielile cu dobanzile si categoria dealte cheltuieli nanciare prin evolutia acestora prezentata in tabelul 3.33"

Ta#el 1.11. E$ol(tia inamica si str(ct(rala a c5elt(ielilornanciare


%))* %))+ %)), %))+2%))* %)),2%))* %)),2%))+ %))*

#heltuieli cu

dobanzile

33;/54 255:5 3:<02> -3>,2:D ;3,04D >:,42D >:,/>D

Alte cheltuieli

nanciare

30:>> />/4 3:0/2> ->5,/3D 2;4,3<D 03;3,:4D 3/,:/D

otalcheltuieli

nanciare

35/43> 20325 5;4220 -/:,3<D 30;,>0D /0<,>>D 344D

8aralel cu cresterea cheltuielilor cu dobanzile &folosirea creditelor in nantarea activitatii' areloc cresterea intr-o mai marea masura a cheltuielilor din diferentele de curs valutar. in punct devedere structural, constatam inversarea pozitiilor ocupate intre cele doua componente ale cheltuielilornanciare"



8rintr-o politica nanciara judicioasa de utilizare a creditelor cu dobanzi atragatoare, de plasareecienta a disponibilitatilor, de gestionare ecienta a altor activitati nanciare, se asigura un ritm decrestere a veniturilor nanciare superior celui inregistrat de cheltuielile nanciare. aca activitatea deexploatare curenta si viitoare genereaza prot intr-o mai mare masura prin prisma activitatii nanciare,este considerata ca justicata si motivata pierderea nanciara.

8rin analiza dinamica si structurala a veniturilor si cheltuielilor rmei, se conrma cele douaposibilitati de asigurare a rentabilitatii rmei" cresterea veniturilor si reducerea cheltuielilor. *ata incontextul rentabilizarii activitatii rmei, un rol esential este detinut de coordonarea consumului deresurse. 7. iculescu in lucrarea intitulata $iagnostic economic% precizeaza din acest punct devedere" $oricare ar f domeniul de activitate, gestionarea efcienta a celor mai importante elemente decost asigura intreprinderii un avantaj concurential decisiv”. =rupand cheltuielile unei rme cuactivitate comerciala si de productie in cheltuieli cu materii prime si materiale, cheltuieli de stocare,cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli de productie si cheltuieli nanciare, rentabilizarea activitatiirmei este intretinuta prin urmatoarele masuri &in ceea ce priveste coordonarea elementelor de natura

cheltuielilor'#!$"

Sc5ema 1.1. Str(ct(ra c5elt(ielilor intre!rinerii si orientarea strate4ica a






intre!rinerii in $eerea ma6imizarii renta#ilitatii

!

%.%. Analiza str(ct(rala a !rot(l(i !rin sol(rileintermeiare e 4esti(ne

#a re)ectare a pozitiei nanciare, bilantul stabilit la sfarsitul perioadei de gestiune &numita siexercitiu nanciar', descrie separat elementele de active, de datorii &pasive' si de capitaluri proprii aleintreprinderii. *n cadrul de intocmire si de prezentare a situatiilor nanciare din !tandardele*nternationale de #ontabilitate, elementele bilantiere ale intreprinderii se denesc dupa cum

urmeaza#3$"

Acti$(l – este o resursa controlata de intreprindere, care provine din evenimente trecute sieste purtatoare de avantaje economice viitoare ce trebuie sa e benece acesteia. Avantajele

economice corespund unui potential de productie, unei posibilitati de conversie in lichiditati sau uneicapacitati de reducere a iesirilor de fonduri &reduceri de costuri' prin care un activ contribuie, directsau indirect, la un )ux de lichiditati specice intreprinderii.

:atoriile sunt obligatii actuale ale intreprinderii care provin din evenimente trecute si caretrebuie sa antreneze, cu ocazia platii &decontarii' lor, o iesire de resurse &active' generatoare deavantaje economice. +bligatiile corespund responsabilitatilor de a actiona sau de a face ceva, de oanumita maniera, ce decurg dintr-o baza contractuala, statutara sau legala, din practici comercialecurente sau din vointa intreprinderii de a conserva bune relatii de afaceri si echitabile. otiunea de






datorii &liabilities, in engleza', se asociaza cu aceea de pasiv extern, diferita de notiunea de pasiv totalcare desemneaza suma datoriilor si a capitalurilor proprii.

Ca!ital(rile !ro!rii – reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii, dupa deducereatuturor datoriilor. iferenta dintre activul total si datoriile totale contractate &interesul rezidual' da oprima si principala evaluare &contabila' a intreprinderii la data inchiderii exercitiului. Aceasta ecuatie

fundamentala a bilantului #4$ reda situatia neta a intreprinderii, respectiv averea neta a actionarilor&activul neangajat in datorii'.

!ituatia neta este cel mai adesea pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni economicesanatoase. Aceasta situatie marcheaza, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii nanciare, sianume, maximizarea capitalurilor proprii, a activului net nantat din aceste capitaluri. #restereasituatiei nete este consecinta reinvestirii unei partidin protul net si a altor elemente de acumulari"

provizioane reglementate, reporturi din exercitiul precedent, subventii, etc.

!ituatia neta poate avea, in unele cazuri prefalimentare, valoare negativa. Aceasta semnica odepasire a activului real de catre datoriile contractate de antreprindere. + astfel de situatie neta esteconsecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare. !uma acestor pierderi a consumat integralcapitalurile proprii, iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor, ca rezultat al asumarii risculuide insolvabilitate al intrprinderii.

!ituatia neta poate indica deci o imbogatire &o crestere a capitalurilor proprii', in cazul realizariisi reinvestirii protului net sau, dimpotriva, o saracire & o micsorare a capitalurilor proprii', in cazulinchiderii exercitiului cu pierderi.

*nformatiile necesare analizei structurale a rezultatului brut dupa functia cheltuielilor sau a$costului vanzarilor% se impun a grupate astfel"

3. #ifra de afaceri9

/. #ostul vanzarilor9

5. Rezultatul operational &marja bruta' &3-/'9

<. Alte venituri din exploatare9

;. #osturi de distributie9

0. #heltuieli administrative9

:. Alte cheltuieli de exploatare9

>. Rezultatul exploatarii &5C<-;-0-:'9

2. Benituri nanciare9

34. #heltuieli nanciare9

!*A*A EA F A#*B - A+R**





33. Rezultatul nanciar &2-34'9

3/. Benituri extraordinare9

35. #heltuieli extraordinare9

3<. Rezultatul extraordinar &3/-35'9

3;. Rezultatul brut al exercitiului &>C33C3<'.

Aceasta prezentare ofera uneori informatii mai relevante pentru utilizatori decat clasicareadupa natura.

Alegerea metodei de analiza intre metoda costului vanzarilor si metoda naturii cheltuielilordepinde atat de factorii istorici si de cei aferenti sectorului economic respectiv, cat si de naturaintreprinderii. eoarece ecare metoda de prezentare are avantaje pentru diferite tipuri deintreprinderi, !tandardul *A! solicita o optiune intre clasicari in functie de de cea care prezinta cel maidel elementele de preformanta ale intreprinderii. otusi, deoarece informatiile asupra naturiicheltuielilor sunt utile la estimarea )uxurilor viitoare de numerar, se cere o prezentare suplimentaraatunci cand este utilizata metoda costului vanzarilor.

*n conformitate cu obiectul de activitate aprobat prin statut, rma are libertatea sa desfasoareoperatiuni de productie, constructii, prestari servicii, operatiuni nanciare pe piata de capital si pe ceamonetara, precum si operatiuni de cesiune, de inchiriere de spatii de productie si1sau comerciale, etc.rept urmare, veniturile si cheltuielile de gestiune sunt generate, in principal, de trei domeniide activitate ordinara &curenta, vezi gura nr. /'

Fi4(ra nr. % Str(ct(ra $enit(rilor si c5elt(ielilor" !e !rinci!alele omenii e acti$itate



e e6!loatare & de baza' privind sectoarele industrial, de constructii, comercial si1sau de prestariservicii9

nanciara privind participatiile la capitalurile altor societati si alte actiuni de plasament9

e6ce!tionala" privind amenzile si penalitatile pentru cumparari si pentru vanzari&percepute sau platite de intreprindere din operatiuni de gestiune' privind cesiune unorelemente de activ &venituri si cheltuieli din operatiuni de capital'.

incolo de cele trei activitati ordinare &de exploatare, nanciara si exceptionale', pot sa aparaelemente de venituri si cheltuieli din evenimente e6traorinare &foarte rare si in afara puteriidecizionale a conducerii intreprinderii" exproprieri, nationalizari, modicarea legislatiei scale,cutremure, etc'. Elemente extraordinare se vor inregistra in contul de prot si pierdere la valoarea netade efectele scale.

aca bilantul exprima pozitia nanciara, starea patrimoniala la care s-a ajuns la incheiereaexercitiului, atunci contul de prot si pierdere exprima, in parte, cum s-a ajuns la respectiva starepatrimoniala nala. Acesta evidentiaza )uxurile de venituri si de cheltuieli de gestiune &performanta',de la inceputul pana la sfarsitul exercitiului.

Cont(l e !rot si !ierere sintetizeaza deci )uxurile economice, respectiv veniturile sicheltuielile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea ordinara &de exploatare, nanciara siexceptionala' si din evenimente extraordinare.

/enit(rile de gestiune cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire &legala' a intreprinderii,legate sau nu de activitatea sa ordinara. 8artea preponderenta a veniturilor o constituie cira deaaceri realizata de intreprindere din vanzarea de bunuri si servicii catre terti, in cursul exercitiuluinanciar. rept urmare, la venituri se cuprind" vanzarile &facturate clientilor', cresterea stocurilor deproductie in curs &neterminata' si a stocurilor de produse nite, reluari asupra amortizarilor siprovizioanelor, dobanzile &asupra plasamentelor', dividende din participatii externe, subventiirepartizate etc.

*n terminologia !tandardelor de #ontabilitate &!*#', veniturile sunt cresteri de avantajeeconomice, in cursul exercitiului nanciar, ce au ca rezultat o crestere a capitalurilor proprii, diferita

de cea care provine din aporturile de capaital a proprietarilor#5$. Beniturile pot lua forma cresterii deactive &cresterea lichiditatilor si1sau a creantelor din vanzarea produselor, lucrarilor, serviciilor' saucare pot lua forma reducerii datoriilor &livrare de produse si servicii pentru rambursarea unei datorii'.

C5elt(ielile" in aceeasi termeni !*#, sunt reduceri de avantaje economice, in cursulexercitiului nanciar, ce au ca rezultat o reducere a capitalurilor proprii difera de cea care provine din

distribuirile in favoarea proprietarilor &restituiri, dividende'#6$. Acestea pot sa apara sub forma unorreduceri de active &materiale consumate' sau sub forma unei cresteri de datorii &pentru plata salariilor,a impozitelor si taxelor, etc'.

#heltuielile de gestiune constituie deci ansamblul elementelor de costuri suportate deintreprindere in cursul exercitiului" consumuri de materii prime, cheltuieli de personal &salarii Ccheltuieli sociale', amortizari si provizioane calculate in cursul exercitiului, dobanzi de platit, valoarea

contabila a elementelor de activ cedate, distruse sau disparute, impozite, etc.

iferenta dintre venituri si cheltuieli constituie rez(ltat(l &protul sau pierderea' e6erciti(l(i.

!e impun cateva precizari intre interpretarea contabila si cea nanciara a veniturilor sicheltuielilor"

a' o vanzare de produs nit reprezinta, din punct de vedere al contabilitatii, un venit, chiardaca aceasta creanta va incasata mai tarziu sau in exercitiul urmator. *n schimb,







incasarea unei creante, constituita in exercitiul anterior, nu va crea un nou venit &contabil'9se va inregistra doar incadrarea si se va stinge creanta9

b' un consum de energie este o cheltuiala pentru intreprindere, chiar daca furnizorul nu vaplatit pana la sfarsitul exercitiului. 8lata furnizorului, in exercitiul urmator, nu va genera onoua cheltuiala pentru acest exercitiu, ci va doar plata unei datorii anterioare.

c' Amorizarea anuala a imobilizarilor corporale se inregistreaza la cheltuielile de exploatare,dar nu are nici o incidenta asupra trezorerie decat daca intr-o zi se impune, de exemplu,inlocuirea unei masini complet amortizate, iar pentru aceasta se va efectua o plata9

d' provizoanele constituite pentru acoperirea &in viitor' a deprecierii unor active sau pentruacoperirea unor riscuri se vor contabiliza la cheltuieli si se vor diminua rezultateleexercitiului, fara consecinte asupra trezoreriei. aca in viitor riscurile au devenit efective,atinci se va inregistra intr-un cont de venituri sub forma de reluari asupra provizioanelor. Elva majora rezultatul exercitiului, dar nu va in)uenta trezoreria &decat sub incidenta unoraspecte scale'.

%rezentarea contului de rezultat poate fi realizata dupa natura si

dupa functii &destinatie', fiind redat tabelar sau in lista.

(tructurarea contului de profit si pierdere sub forma tabelara permite determinareamarjelor de rentabilitate pe cinci niveluri)

*ebit Contul de profit si pierdere +redit

Cheltuieli pe tipuri de activitati Venituri pe tipuri de activitati

1. +eltuieli de e-ploatare 1. enituri din e-ploatare

&/' A. Rezultatul din exploatare &0'

!. +eltuieli financiare !. enituri financiare

&/' . Rezultatul financiar &0'

&/' +. Rezultatul curent &A/' &0'

3. +eltuieli e-traordinare 3. enituri e-traordinare

&/' *. Rezultatul extraordinar &0'



+eltuieli totale enituri totale

&/' 2. Rezultatul brut &+/*' &0'

Impozit pe profit

&/'. Rezultatul net al exercitiului &0'

eglementarile contabile romanesti armonizate prefera formatul contului de profit si pierdere dupa natura in lista, dar ota e-plicativa 4 Analiza rezultatului din exploatare cere

detalierea rezultatului si dupa destinatie. A2A

8e baza contului de prot si pierdere se poate determina o serie de indicatori valorici privindvolumul si rentabilitatea intreprinderii. #onstructia in trepte a indicatorilor, pornind de la cel maicuprinzator &productia exercitiului C adaosul comercial' si incheind cu cel mai sintetic &protul net alexercitiului', a sugerat denumirea seriei lor de cascada a soldurilor intermediare de gestiune.6iecaresold intermediar re)ecta rezutatul gestiunii nanciare, la treapta respectiva de acumulare &gura nr.5'.

Fi4(ra nr. 0 Prezentarea cascaei sol(rilor intermeiare e 4esti(neSIG



ezultatul brut al e-ercitiului

ezultatul net al e-ercitiului

abloul soldurilor intermediare ale gestiunii, sub forma de lista se prezinta astfel"

Ta#el %.1. Ta#lo(l sol(rilorintermeiare



1+. #heltuieli de exploatare privind amortizarea si provizioanele

1,. Rez(ltat(l e6!loatarii 10=13-1*-1+

18.

19.

Benituri nanciare

#heltuieli nanciare

%). Rez(ltat(l c(rent al e6erciti(l(i 1,=18-19

%1.

%%.

Benituri extraordinare

#heltuieli extraordinare

%0. Rez(ltat(l e6traorinar al e6erciti(l(i %1-%%

%3.

%*.

Rezultatul brut al exercitiului &/4C/5'

*mpozitul pe prot

%+ Rez(ltat(l e6erciti(l(i !rot net sa( !ierere %3-%*

Analiza soldurilor intermediare de gestiune, se poate realiza pe baza"

modicarii

indicilor cu baza xa, in lant si medii9

ritmurilor cu baza xa, in lant si medii9

metodei ratelor9

metodei substitutiei in lans etc.

Atat indicatorii de rezultate, cat si capacitatea de autonantare din exploatare permit prinvariatia relativa inregistrata dar si prin corelarea cu evolutia altor indicatori economico-nanciari,estimarea rentabilitatii intrprinderii9 deteriorarea sau imbunatirea starii de $ perormanta economico-fnanciara” este cu siguranta semnalata prin dimensiunea absoluta sau relativa a indicatorilormentionati. Astfel, marja comerciala &7#' comparata cu cifra de afaceri a rmelor cu activitatecomerciala &regasita sub denumirea de rata a mar;ei comerciale - R7# ' evidentiaza impactul politicii



comerciale privind preturile practicate si sursele de aprovizionare utilizate asupra rezultatuluiactivitatii. 6ormula de calcul pentru rata marjei comerciale este urmatoarea"

R7#

Analiza evolutiei marjei comerciale permite caracterizarea strategiei rmei de maximizare aprotului li de asemenea confera o baza reala pentru comparatii intre rme pe o perioada mai mare detimp. tilitatea acestei rate este regasita si in estimarea proturilor viitoare ale rmei. + intreprinderecu o rata a marjei comerciale de dimensiune redusa este vulnerabila la schimbarile de pret care potanula sau reduce serios proturile.

abloul soldurilor intermediare de gestiune faciliteaza calculul si analiza ratei e crestere a

intre!rinerii &RBA'#7$"

RBAF

Evolutia ratei de crestere a rmei permite aprecierea regresiei sau extinderii activitatiidesfasurate, ceea ce se regaseste bineinteles in marimea protului realizat. 8erformantele prezente siviitoare sunt afectate de"

gradul de remunerare al factorilor implicati in activitatea rmei &personal, actionari, stat,societati bancare etc'9

marimea valorii adaugate9

modalitatea de repartizare a valorii adaugate intre partenerii sociali angrenati in activitatearmei.

Ecienta activitatii intreprinderii, capacitatea de a realiza atat cresterea rentabilitatii in marimiabsolute, dar si in marimi relative, deriva din analiza dinamicii valorii adaugate &* REG8L' comparativ cudinamica rezultatului din exploatare &*BA'. Respectarea corelatiei"

IRE>PL ? I/A

re)ecta cresterea ecientei activitatii rmei, bazate pe rentabilitate. inamica rezultatului brut dinexploatare isi pune amprenta asupra evolutiei ratelor de rentabilitate economica, dar si asupraechilibrului nanciar &ca resursa nanciara fundamentala a acestuia'.

*n consecinta, soldurilor intermediare de gestiune, cu toate ca prin continutul lor nu re)ectatotodeauna rentabilitatea $pura% a activitatii rmei, servesc la estimarea si caracterizarea rentabilitatii.

8rincipalele marje de acumulare utilizate in analiza nanciara a unei intreprinderi se calculeazaastfel"

a





7arja comerciala &7c' este un indicator utilizat de catre intreprinderile care vand marfurile in starea incare au fost cumparate.

Analiza factoriala a marjei comerciale, poate efectuata cu ajutorul urmatorului model"

7cF

in care"

- reprezinta cifra de afaceri din vanzari de marfuri sau valoarea desfacerilor de marfuri9

- - reprezinta rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial9

- gi reprezinta structura vanzarilor pe grupe de marfuri sau sectoare de activitate9

- ci cota de adaos comercial pe grupe de marfuri sau sectoare de activitate.

!istemul de factori, se prezinta astfel"

#

Acest sold intermediar de gestiune permite evaluarea performantelor anuale ale intreprinderii.



c

Baloarea adaugata este un indicator economic care trebuie analizat prin prisma omogenitatiiintre politica comerciala de piata si productie, pe de o parte, si politica de cumparare si efectele asuprastocurilor, pe de alta parte.

Baloarea adaugata reprezinta remunerarea factorului forta de munca, stat si capital. Raportulacestor remuneratii asupra valorii adaugate evidentiaza structura rmei si arata gradul deautomatizare, randamentul personalului si a mijloacelor xe.

+ rata diminuata semnica un grad de automatizare ridicat, datorat cheltuielilor de personal cuo pondere mica, ceea ce da posibilitatea rmei sa utilizeze resursele pentru investitii sau rambursareadatoriilor.

Randamentul personalului arata cresterea productiei pe persoana.

Randamentul mijloacelor xe arata productia pe unitatea monetara investita.

Excedentul &decitul' brut al exploatarii &E.(.E.', reprezinta )uxul potential de disponibilitatidegajat de ciclul de exploatare si se determina deducand cheltuielile monetare din exploatare dinveniturile monetare aferente acestei activitati.



Beniturile monetare din exploatare sunt formate din vanzarile de marfuri si subventiile de

exploatare, in timp ce cheltuielile monetare din exploatare cuprind acele categorii de cheltuieli cepresupun plati imediate sau la termen &consumurile provenind de la terti, cheltuieli cu impozite, taxe sivarsaminte asimilate si cheltuieli cu personalul'.

Excedentul brut al exploatarii este utilizat in procesul de analiza pentru efectuarea decomparatii, in dinamica si spatiu, cu rezultatele rmelor care isi desfasoara activitatea in acelasidomeniu.

#omparativ cu ceilalti indicatori utilizati in procesul de analiza, excedentul brut al exploatarii

prezinta avantajul ca nu este in)uentat de sistemul de amortizare practicat, de politica de constituire aprovizioanelor, de politica nanciara &gradul de indatorare' si scala &sistemul de impozitare aprotului', precum si de politica de distribuire a dividendelor.

n execedent brut de exploatare pozitiv permite rmei rambursarea datoriilor sale si platacheltuielilor nanciare, de a investi gratie amortismentelor.

Rata marjei de nantare arata contributia factorului capital la formarea valorii adaugate saupartea remunerarii, care ii revine.

Excedentul brut de exploatare reprezinta indicatorul de baza pentru calculul capacitatii deautonantare a intreprindere. Acest indicator este esential in analizele de gestiune si analizelecomparative intre intreprinderi.

e

Rezultatul exploatarii este un sold de comparare intre intreprinderi, deoarece el caracterizeazaperformantele comerciale si industriale fara incidentele activitatii nanciare.

Rezultatul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare.

&



Rezultatul curent este determinat atat de rezultatul exploatarii,cat si de cel al activitatii nanciare. Elereprezinta sinteza operatiunilor curente, ordinare in opozitie cu operatiile extraordinare. #omparareacu rezultatul exploatarii arata incidentele politicii nanciare. *mprumuturile nanciare care absorb dinrezultatul exploatarii, sau din contra, plasamentele efectuate pe termen mediu si lung vin sain)uenteze pozitiv un rezultat slab din activitatea de exploatare.

4

Rezultatul extraordinar este soldul intermediar de gestiune, ce situeaza rezultatul activitatii&sub forma protului sau pierderilor' cu caracter de exceptie a intreprinderii, e ca se refera laoperatiuni de gestiune, e la operatiuni de capital.

5

Rezultatul exercitiului reprezinta soldul nal al contului de prot si pierdere supus repartizarii.

*n continuare voi aborda din punct de vedere dinamic si structural contributia indicatorilor derezultate la formarea rezultatului brut de exploatare si implicit la formarea rezultatului net la !.#. A+!.R.L.

8rin calculul pe baza contului de prot si pierdere, soldurile intermediare de gestiune la !.#.A+ !.R.L. se prezinta"

<r. crt. Inicatori %))* %))+

3. Banzari de marfuri 5;/;/3> 5/00/5>

/. #ostul marfurilor vandute /://5;4 /;5>>3>

* 7arja comerciala >4/>0> :/:</4



5. 8roductia vanduta 3/35<<4 3044;32

<. Bariatia productiei stocate 4 4

;. Benituri din productia de imobilizari 4 4

** 8roductia exercitiului 3/35<<4 3044;32

0. #onsumuri intermediare de la terti 3<;5<4> 3>5/45:

*** Baloarea adaugata ;0/244 <2;24/

:. !ubventii de exploatare 4 4

>. #heltuieli cu impozite si taxe 320<< 0<::<

2. #heltuieli cu personalul /4<>:0 /4>304

*B Excedent &decit' brut al exploatarii 55>5>4 ///20>

34 Alte venituri din exploatare /5555 3<4/:<

33. Alte cheltuieli de exploatare 5/3<5 043/;

3/. #heltuieli de exploatare privind

amortizarea si provizioanele

342;;2 3;4/53

B. Rezultatul exploatarii //4433 3;/>>0

35. Benituri nanciare <;>20 //;/;



3<. #heltuieli nanciare 35/43> 20325

B*. Rezultatul curent al exercitiului 355>>2 :2/3>

3;. Benituri extraordinare 4 4

30. #heltuieli extraordinare 4 4

B**. Rezultatul extraordinar 4 4

B***. Rezultatul brut al exercitiului 355>>2 :2/3>

3:. *mpozit pe prot /5>4: 30>>4

*G. Rezultatul net al exercitiului 3344>/ 0/55>

Bariatia absoluta si relativa a soldurilor intermediare de gestiune pentru perioada /44;-/44: la

!.#. A+ !.R.L. este"

Inicatori /ariatia a#sol(ta /ariatia re

%))+2%))* %)),2%))* %)),2%))+ %))+2%))* %)),2%)

Banzari de marfuri -/;>2>4 -<2422> -/5/43> -:,5;D -35,25D

#ostul marfurilorvandute

-3>5;5/ -/2:;<< -33<43/ -0,:;D -34,25D

7arja comerciala -:;<<> -325<;< -33>440 -2,<4D -/<,34D



8roductia vanduta 5>:4:2 3240:4; 3;320/0 53,>2D 3;:,35D

Bariatia productieistocate

4 4 4

Benituri din productiade

imobilzari

4 4 4

8roductia exercitiului 5>:4:2 3240:4; 3;320/0 53,>2D 3;:,35D

#onsumuri intermediarede la

terti

5:>0/2 3<;/>3/ 34:<3>5 /0,4;D 22,2;D

Baloarea adaugata -0022> /04<52 5/:<5: -33,23D <0,/0D

!ubventii de exploatare 4 4 4

#heltuieli cu impozite sitaxe

<;354 5;:24 -25<4 //2,:5D 3>/,32D

#heltuieli cu personalul 5/>< 04<>2 ;:/4; 3,04D /2,;/D

Excedent &decit' brutal

exploatarii

-33;<3/ 30<304 /:2;:/ -5<,33D <>,;3D

Alte venituri dinexploatare

3302<3 :;:<3 -<3/44 ;43,3>D 5/<,04D

Alte cheltuieli deexploatare

/:2>/ <;<02 3:<>: >:,4;D 3<3,<;D



#heltuieli de exploatareprivind amortiz. siproviz.

<40:/ 35>;/0 2:>;< 5:,3/D 3/0,<5D

Rezultatul exploatarii -0:3/; ;;240 3/5453 -54,;3D /;,<3D

Benituri nanciare -/55:3 33/::4 3503<3 -;4,25D /<;,:4D

#heltuieli nanciare -5;>/; /3>2:> /;<>45 -/:,3<D 30;,>0D

Rezultatul curent alexercitiului

-;<0:3 -;454/ <502 -<4,><D -5:,;:D

Benituri extraordinare 4 4 4

#heltuieli extraordinare 4 4 4

Rezultatul extraordinar 4 4 4

Rezultatul brut alexercitiului

-;<0:3 -;454/ <502 -<4,><D -5:,;:D

*mpozit pe prot -02/: ->525 -3<00 -/2,34D -5;,/0D

Rezultatul net alexercitiului

-<::<< -<3242 ;>5; -<5,5>D -5>,4>D

8entru perioada /44;-/44:, rezultatul brut din exploatare este pozitiv, cu exceptia anului /440,

cand rezultatul brut de exploatare a inregistrat a fost negativ. *n anul /440, excedentul brut dinexploatare este cu 33;.<3/ lei mai mic decat in anul /44;, respectiv cu 5<,33D datorita scaderii valoriiadaugate cu 33,23D. !caderea marfurilor vandute cu :,5;D in conditiile in care consumurileintermediare de la terti nu s-au diminuat &au crescut cu /0,4;D' au condus la scaderea valoriiadaugate. *n anul /44:, prin revigorarea activitatii rmei, se asigura cresterea excedentului brut dinexploatare cu 3/;,5>D fata de anul /440, respectiv cu <>,;3D fata de anul /44;, prin reducerea incontinuare a cheltuielilor cu impozitele si taxele.

#oncomitent are loc cresterea valorii adaugate pe baza productiei vandute. #onsumurileintermediare de gestiune au crescut in anul /44: fata de /440 cu ;>,05D.



*n componenta valorii adaugate se distinge existenta a doua categorii " elemente de naturacheltuielilor si prot. aca se asigura cresterea valorii adaugate in conditiile unei dinamici a protuluisuperioare celei inregistrate de elementele de natura cheltuielilor, atunci se constata existentaexcedentului brut de exploatare. *mpactul asupra rezultatelor intreprinderii este cu atat mai mare cucat la baza modicarii productiei exercitiului se a)a productia vanduta.

Rezultatul din exploatare este prot, dar in anul /440 fata de anul /44; acesta a inregistrat o

scadere de 54,;3D datorita cresterii cheltuielilor cu salariile de /2,;/D. *n schimb, in anul /44: fatade anul /440 situatia se redreseaza in sensul ca rezultatul exploatarii a inregistrat o crestere de>4,<:D si de /;,<3D fata de anul /44;, crestere datorata in primul rand cresterii productiei vandutecu 3;:,35D fata de anul /44; si cu 2<,2<D fata de anul /440 &situatie pozitiva pentru rma'.

8ierderile inregistrate in activitatea nanciara datorita devansarii veniturilor nanciare de catrecheltuielile nanciare &dobanzi bancare, diferente de curs' au avut un impact negativ asupra evolutieirezultatului curent al exercitiului, si totodata si asupra rezultatului brut al exercitiului deoarece rma nudesfasoara activitati extraordinare. Astfel, rezultatul curent al exercitiului inregistreaza o scadere inanul /440 fata de anul /44; cu <4,><D. Aceasta situatie se datoreaza scaderii cu ;4,25D a veniturilornanciare. Aceasta situatie este considerata negativa pentru rma datorita cheltuielilor dobanzile sidiferentelor de curs valutar. !i in anul /44: fata de anul /44; se inregistreaza o scadere a rezultatuluicurent al exercitiului cu 5:,;:D desi veniturile nanciare au crescut cu /<;,:4D, dar au crescut sicheltuielile nanciare cu 30;,>0D. *n anul /44: fata de anul /440 are loc o redresare a situatiei prin

cresterea mult mai mare a veniturilor nanciare cu 04<,52D comparativ cu cheltuielile nanciare, careau crescut si ele dar cu /0<,>>D. 8e fondul acesta si rezultatul curent al exercitiului inregistraza ocrestere de ;,;3D in /44: fata de anul /440.

Rezultatul brut al exercitiului a cunoscut aceeasi evolutie ca si rezultatul curent al exercitiuluideoarece nu a fost in)uentat de rezultatul extraordinar &rma nu a avut activitate extraordinara'.

esi !.#. A+ !.R.L. a realizat in anul /44: un prot de 0>3:5 lei, gestiunea rezultatuluinanciar trebuie avuta in vedere, precum si vanzarile de marfuri, deoarece in)uenta acestora a condusla o micsorare a protului net cu 5>,4>D fata de anul /44;. *n schimb fata de anul /440, acesta ainregistrat o crestere cu 2,50D.

8e viitor se recomanda o diminuare a cheltuielilor nanciare, in special a celor cu dobanzilecare au determinat scaderea rezultatului nanciar ce a avut o in)uenta negativa asupra rezultatuluinet al exercitiului in anul /44: fata de anul /44;, dar pozitiva fata de anul /440, cand acesta ainregistrat o crestere de 2,50D.

8rin cresterea productiei exercitiului pe baza productiei vandute si a valorii adaugate realizate,se asigura cresterea protului rmei.

#A8*+LL < Analiza factoriala a protului la !.#. A+ !.R.L.

Analiza dinamica si structurala a protului permite cunoasterea variatiei si dinamicii protuluirmei, cunoasterea evolutiei structurale inregistrate pe parcursul unei perioade date. *nformatiileoferite prin analiza dinamica si structurala sunt utile dar nu si suciente in procesul decizional. Esentialpentru intreprinzatori este atat cunoasterea efectului &marimea protului, )uctuatiile inregistrate' darsi cauzele care au stat la baza efectului.

Asa cum am aratat, evolutia protului se a)a sub incidenta unei pleiade de factori interni sauexterni, controlabili sau necontrolabili, cu in)uenta majora sau mai putin importanta, cu actiune directasau indirecta. *n marimea protului se regaseste evolutia ecarui factor mentionat. #omensurareaimpactului variatiei factorilor asupra protului, caracterizarea evolutiei lor intr-un anumit context si arepercursiunilor asupra protului asigura informatii suplimentare, cu o rezonanta aparte asupra calitatiiactivitatii viitoare a rmei. tilitatea analizei diagnostic de tip factorial este in acest fel incontestabila.



#ritici asupra analizei factoriale au existat, rolul si locul ocupat a fost la un moment dat destulde polemizate. #eea ce trebuie inteles este ca analiza factoriala este una din metodele de analizaeconomico-nanciara, ca utilizarea ei alaturi de alte metode si tehnici de analiza ofera rezultate cu unputernic caracter informational in procesul decizional. *nformatiile utilizate in analiza factoriala suntpreluate din situatiile nanciare anuale, dar si din situatii interne ale intreprinderii &situatii privindcontabilitatea de gestiune, situatii interne privind veniturile si cheltuielile, potentialul uman etc.' acaror intocmire nu are caracter obligatoriu sau standard. Analiza factoriala devine astfel o metoda

utilizabila doar pentru rmele a caror activitate nu se desfasoara aleator ci pe baza de obiective binestabilite, cu pretentii asupra continuitatii activitatii, dar si asupra calitatii sale. Activitatea unor astfelde rme este re)ectata in mod analitic in situatii interne ce permit o buna fundamentare decizionala.

Apreciez in cazul analizei factoriale gradul de profunzime 9 informatiile oferite utilizatorilor auun continut mult mai complex, dar si mai complet. ar pentru a aborda analiza factoriala se impun a indeplinite doua conditii "

calitatea superioara a analistului 9

calitatea si prestanta profesionala a subiectului analizei.

#1$ . 7argulescu, coordonator, $Analiza economico-nanciara a intreprinderii%, Editura ribunaeconomica, (ucuresti, 322<

#!$ 7. iculescu, $iagnostic economic%, Editura Economica, (ucuresti, /445

#3$ . 6eleaga, $!isteme contabile comparate%, vol. **, orme #ontabile *nternationale, Ed. Economica,(ucuresti, /444, pag. 5<-5:

#4$ 7. Ristea, $(ilantul in gestiunea patrimoniului%, Editura Academiei Romane, (ucuresti, 32>2, pag./<-/0

#5$ . 6eleaga, !isteme contabile comparate, editia a **-a, vol. **, Editura Economica, /444, pag. 5:

#6$ . 6eleaga, !isteme contabile comparate, editia a **-a, vol. **, Editura Economica, /444, pag. 5:-5>

#7$ 7argulescu . ,Robu B., iculescu 7., iagnostic economico-nanciar, Editura Romcart, (ucuresti,322<

http://www.qreferat.com/referate/economie/Analiza-profitului-la-SC-AUTO-239.php#_ftnref1














analiza economica a unei firme

Documents