analiza echilibrului financiar

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L

UNIVERSITATEA ANDREI ŞAGUNA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANŢE BĂNCI

Disciplina : Finanţele Întreprinderii

LUCRARE DE LICENŢĂ

Tema:“ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L”

Îndrumător ştiinţific :Lector Univ. Drd COSTICĂ VLAD

Absolventă : ION A. FLORINA

Constanţa 2005

1


Analiza echilibrului financiar ocupă locul central în diagnosticul

activităţii economico fianaciare a firmei

Scopul analizei este acela de a indentifica şi măsura dezechilibrele care

apar la nivelul fluxurilor financiare precum şi a cauzelor care le provoacă.

Firma ca sistem natural deschis este supusă unor tendinţe entropice ,

ceea ce înseamnă intervenţia permanentă de refacerea a echilibrului.

În literatura de specialitate s-au creat o serie de modele şi tehnici

verificate practic , care permit aprecierea stării existente la un moment dat ,

precum şi influenţele unor interventii viitoare în activitatea firmei .

Lucrarea am structurat-o pe două părti :

În prima parte am realizat prezentare teoretică a conceptului de

echilibru financiar şi a modelelor de analiză.

În cea de a doua parte am realizat aplicarea acestora pe situaţiile

financiare ale SC EFO INTERTRANS SRL .

Analiza înterptinsă este multicriterială pentru a obţine un volum cât mai

semnificativ de informaţii care să stea la baza fundamentării unor decizii cât

mai apropiate de realitate .

Abordarea a cuprins analiza tendinţelor de evoluţie a poziţiei financiare

şi a rentabilităţii , starea de echilibru financiar , modalitatea de formare a

rezultatelor şi interpretarea acestora în condiţiile unei inflaţii ridicate .

De asemenea am realizat câteva scenarii privind echilibrul financiar în

urma aplicării stategiei de dezvoltare previzionate .

Concluzia aplicării este aceea că realizarea de performanţe într- o

economie concurenţială este condiţionată de analiza şi monitorizarea permanetă

2

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L a factorilor care produc dezechilibre în activitatea economico- financiară a

firmei.

ABORDAREA CONCEPTUALĂ A

ECHILIBRULUI FINANCIAR

I .1 CONCEPTUL DE ECHILIBRU FINANCIAR

Conceptul de echilibru financiar are în diferite domenii ale ştiinţei,

interpretări specifice. Termenul de echilibru derivă de la cuvintele latine “aegus”,

care înseamnă egal şi “libra” care înseamnă balanţă desemnând egalitatea a două

mărimi măsurabile şi vizează starea de concordanţă între elementele

interdependente şi toate variabilele activităţii economice şi sociale.

Orice întreprindere trebuie să fie văzută ca un mijloc de a pune în

evidenţă o idee de afaceri iar pentru ca această idee să se materializeze este

necesară luarea unor decizii iniţiale prin care se conturează forma de proprietate

a firmei şi posibilităţile de dezvoltare în viitor dar şi mărimea ei .Naşterea

, supravieţuirea şi dezvoltarea firmei într-un mediu concurenţial este posibilă

doar în condiţiile de echilibru economic –financiar.

Echilibrul financiar semnifică acea stare spre care tinde piaţa bunurilor

economice , piaţa monetară ,piaţa capitalurilor , piaţa muncii , precum şi piaţa

naţională în ansamblul său , în sensul egalizării cererii si ofertei , respectiv în

cel al unei asemenea diferenţe dintre ele care să nu depăşească anumite

limite considerate normale şi care nu generează tendinţe sociale grave.

Cu alte cuvinte echilibrul economic semnifică aceea situaţie a unei

economii în care proporţiile cantitativ globale permit ajustarea armonioasă a

3

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L fluxurilor, stabilitatea preţurilor şi funcţionarea satisfacerilor a aparatului

economic.

La nivel macroeconomic stabilirea şi menţinerea echilibrului financiar

sunt reprezentate în esenţă de bugetul public, de raportul dintre cheltuielile

publice şi veniturile publice , unul dintre principiile bugetare reflectă tocmai

echilibrul bugetului public ,chiar dacă , de exemplu , bugetul se încheie cu

deficit sunt prevăzute şi resursele de acoperire al acestui deficit , dacă există

excedent bugetar sunt indicate destinaţiile pe care acesta le va avea 1.

Bugetul contribuie la realizarea echilibrului economic general în care

proporţiile mărimilor (indicatorilor) globale permit o ajustare armonioasă a

fluxurilor bugetare în numerar şi fără numerar.

Echilibrul economic la nivelul agenţilor economici este perceput ca o

armonie între resursele şi utilizările reflectate în bilanţ

Noţiunea de echilibru financiar diferă în funcţie de modul de elaboarare

a bilanţului : financiar sau funcţional.

Estimarea echilibrului financiar la nivelul intreprinderii este

dependent de obiectivele persoanelor care intra în contact cu întreprinderea :

Prin prisma intereselor acţionarului se apreciază că echilibrul

financiar este respectat dacă rentabilitatea pe care i-o oferă un

asemenea plasament compensează riscul la care se expune : riscul

financiar , riscul economic şi riscul de faliment. Simptomele

dezechilibrului apar când nu se obţine rentabilitatea fondurilor proprii

pe care ei o cer (acţionarii). Simptomele sunt sesizate mai repede dacă

întreprinderea este cotată la bursă – scăderea cursului acţiunilor este un

indicator incontestabil şi obiectiv al deteriorării sănătăţii financiare a

firmei, iar dacă nu este cotată la bursă se impune recurgerea la alţi

indicatori. Posibilităţile de informare a acţionarilor sunt diferite , în

funcţie de statutul şi poziţia lor : principalii acţionari au acces la o

cantitate importantă de informaţii şi de o calitate bună, pe când micii

1 Dumitru Tudorache , Finatele publice , Ed Fundatiei „Andrei Saguna , Constanta ,20024

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L acţionari au la dispoziţie o cantitate redusă de infomaţii şi cu un grad de

relevenţă redus.

Prin prisma intereselor managerilor firmei , aprecierea echilibrului

financiar este legată de maximizarea valorii întreprinderii la care se

adaugă criterii de flexibilitate financiară , de creştere economică , de

autonomie financiară şi de putere .Cauzele dezechilibrului pot consta fie

în lipsa de flexibilitate financiară , fie în dorinţa de a proteja autonomia

financiară sau controlul său de a maximiza rata de creştere economică.

Posibilitatea de informare ale acestei categorii este foarte mare , atât în

ceea ce priveşte cantitatea cât şi calitatea. Managerii au posibilitatea de

a sesiza simptomele dezechilibrelor dar şi de indentificare a originilor

acestor cauze, de a stabili factorii care le influenţează . Poziţia acţionarilor

principali şi a managerilor se aproprie şi prin prisma rolului lor în

elaborarea politici financiare a întreprinderii . Orice politică financiară

are ca obiectiv găsirea unui echilibru între investiţii şi activele

întreprinderii şi investiţiile şi activele financiare ale furnizorilor de

fonduri.

Prin prisma intereselor creditorilor firmei , aprecierea echilibrului

financiar este legată de obiectivul acestora de a obţine rambursarea

creanţelor lor şi de a primi renumeraţia cuvenită .Simptomele

dezechilibrului financiar sunt exprimate prin situaţia firmei reflectată în

riscul de faliment , culminând cu încetarea plăţilor . O creştere a riscului

de faliment determină creditorii să crească rata dobânzii sau să

reconsidere creditul acordat, apariţia unor asemenea situaţii în viaţa

unei firme constituie indicatori indiscutabili ai dificultăţilor financiare .

Pentru creditori este mai uşor şi mai puţin costisitor să se bazeze pe o

analiză statică de tip patrimonial şi pe constituirea de garanţii. Se acordă

o mare importanţă noţiunilor de solvabilitate, lichiditate a activelor şi

exigibilitate a datoriilor, ca şi diferite moduri de a cuantifica

capacitatea de rambursare . Menţinerea echilibrului financiar presupune

5

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L respectarea principiilor de finanţare recunoscute de teoria de specialitate.

Principiul concordanţei este principiul conform căruia, pentru a

minimiza atât riscurile cât şi costurile de finanţare, se stabileşte

concordanţa dintre perioada de maturitate a fondurilor de finanţare şi

perioada de viaţă a activului finanţat prin acest fond. Cu alte cuvinte,

activele pe termen scurt trebuie finanţate din pasive pe termen scurt,

iar activele pe termen lung şi activele curente cu caracter permanent

trebuie finanţate din surse pe termen lung.

Analiza echilibrului financiar este parte a activităţilor complexe de

analiză economico-financiară a întreprinderii , aceasta are ca scop:

de a studia rezultatele economico-financiare obţinute în raport cu

cele prevăzute .

de a determina fenomenele şi procesele economice care

influenţează favorabil sau nefavorabil nivelul acestor rezultate .

de a determina originea acestor fenomene şi relaţiile de

interdependenţă dintre ele.

de a furniza informaţii pentru adoptarea deciziilor în vederea

rentabilizării activităţii firmei şi a diminua riscurile.

Scopul analizei echilibrului financiar este de a determina

gradul rentabilităţii al repartizării şi utilizarea fondurilor şi fluxurilor

financiare pentru fiecare tip de activitate desfăşurate de întreprindere.

Rezultatele analizei echilibrului financiar din perioada precedentă şi din

prezent au o mare importanţă pentru fundamentarea deciziilor privind

gestiunea financiară şi elaborarea previziunilor de evoluţie a firmei.

Pentru analiza echilibrului financiar s-au conturat doua metode:

Metode bazate pe studiul bilanţului – abordarea statică

Metode bazate pe studiul fluxurilor financiare - abordarea dinamică

6


I.2 ABORDAREA STATICĂ A ECHILIBRULUI

FINANCIAR

Bilanţul este principalul document care furnizează informaţii pentru

analiza echilibrului financiar , precum şi anexele bilanţului şi contul de profit

şi pierdere.

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă

elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului,

precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege .

Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după

natura , destinaţia şi lichiditatea, respectiv natura, provenienţa şi exigibilitate 2.

In general este definit ca un document ce reprezintă situaţiile

întreprinderii la un moment dat, fiind „fotografia” care redă mijloacele şi

resursele întreprinderii în ultimii doi ani, în pasiv sunt prezentate fondurile de

care beneficiază întreprinderea (capitaluri proprii ale asociaţilor, provizioane,

datorii de exploatare, financiare ) iar în activ utilizările acestor fonduri, cu titlu

durabile (activ imobilizat ) şi cu titlu provizoriu şi ciclice ( activ circulant).

„ Activul şi pasivul reflectă aceeaşi realitate văzută sub mijloacele de

finanţare şi a utilizării acestora la acelaşi moment ceea ce impune echilibrul

permanent între activul şi pasivul bilanţier “3.

Bilanţul, principal document de sinteza al contabilităţii, constituie cu

contul de rezultate şi anexe, o piesă importantă a situaţiilor financiare, ce

alcătuiesc sistemul conturilor anuale pe care orice agent economic, persoana

2 [MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE ]: Reglementari contabile pentru agentii economici .Ed .Economica ,Bucuresti ,2002.3 Ion Stancu , Finante , Ed Economica , Bucuresti ,2002

7

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L fizică sau juridică, trebuie să-l stabilească la închiderea exerciţiului şi care

oferă date necesare analizei situaţiilor financiare .

I.2.1 LICHIDITATEA ŞI SOLVABILITATEA

Lichiditatea financiară reprezintă capacitatea întreprinderii de

a transforma în bani activele de care dispune, fară termen dar şi fară a pierde

din valoare în scopul asigurării unui circuit normal al fondurilor şi

realizării unei activităţi eficiente.

Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt :

1. rata lichidităţii generale

2. rata lichidităţii restranse ( intermediare ) sau testul acid

3. rata lichidităţii imediate

1. Rata lichidităţii generale (Rlg) se determină prin raportarea valorii

activelor curente ( disponibilităţi, valori mobiliare forte lichide, efectele

speciale de primit, stocuri) la valoarea pasivelor curente (efecte comerciale

de plătit, credite bancare pe termen scurt, parte din împrumuturi pe termen

mediu şi lung a căror scadenţă este în cadrul exerciţiului financiar curent,

impozit de plătit şi alte obligaţii, în principal cele salariale ).

O valoare ideală a acestei rate este doi , valoarea supraunitară

reprezintă faptul că intreprinderea face faţă incidenţelor care apar în mişcarea

activelor circulante sau în cazul unei deteriorări ale valorii. Cu cât rata este

mai mare decât unu cu atât întreprinderea este pusă la adăpost de o insuficienţă

8

Active curente Rlg = Pasive curente

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L a trezoreriei care ar putea fi determinată de rambursarea datoriilor la cererea

creanţierilor . Totusi o valoare subunitară a ratei nu constituie un pericol

atunci când stocurile se reduc treptat în scopul achitării datoriilor exigibile

pe termen scurt , dar fără a stânjeni continuitatea producţiei.

2. Rata lichidităţii restrânse sau testul acid (R lr ) exprimă

capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe

şi disponibilităţi

Rata este dată de relaţia :

Sau

Valoarea recomandată pentru rata lichidităţi restrânse este 1 ,5; această

rată este de regulă subunitară , însă trebuie analizată şi interpretată cu prudenţă

prin luarea în calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creanţelor -

numărul de clienţi, ponderea lor în total creanţe .

3.Rata lichidităţii imediate ( Rli ) cunoscută şi sub denumirea rata

capacităţii de plată imediată , această rată măsoară capacitatea întreprinderii

de rambursare a datoriilor utilizând disponibilităţile existente. Rata lichidităţii

imediate realizează corespondenţa dintre elementele cele mai lichide ale

activului cu obligaţiile imediate exigibile ale pasivului .

9

Active circulante - Stocuri Rlr = Pasive curente

Creante + disponibilităţi Rlr = Pasive curente

Plasamente si disponibilităţii

Rli = Datorii imediat exigibile


Valoarea recomandată pentru această rată este cuprinsă între 1 şi 1,5.

Pentru interpretarea acestor rate trebuie luat în considerare modul cum se

desfăşoară activitatea întreprinderii. Un nivel ridicat al ratei indica o

lichiditate, respectiv o solvabilitate ridicată, dar care poate fi consecinţa unei

utilizări mai puţin performante a resurselor disponibile. O valoare redusă a ratei

imediate poate fi compatibilă cu menţinerea echilibrului financiar, dacă

întreprinderea minimizează valoarea disponibilităţilor sale , deţinând în

schimb valori de plasament, creanţe , stocuri uşor mobilizate în concordanţă cu

exigibilitatea datoriilor imediate .

Lichiditatea financiară constituie un factor determinant pentru

asigurarea şi menţinerea capacităţii de plată , o lichiditate precară influenţează

negativ capacitatea de plată în sensul că întreprinderea nu mai poate obţine

mijloace băneşti prin valorificarea activelor nemonetare în cuantumul necesar

pentru efectuarea plăţilor.

Capacitatea de plată este o stare de echilibru între cererea şi oferta

emanată de întreprindere. Din punct de vedere static capacitatea de plată este

dată de echilibrul dintre mijloacele de plată disponibile la un moment dat şi

obligaţiile de plată exigibile la aceeaşi dată ; sub aspect dinamic , capacitatea

de plată este dată de echilibrul dintre fluxurile monetare pozitive şi negative,

adică dintre încasări şi plăţi.

Indicatori Valori

recomandate

Rata lichidităţii generale (Rlg) Peste 2

Rata lichitidăţii restranse (Rlr) Peste 1,5

Rata lichidităţii imediate (Rli) Intre 1 si 1,5

10

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi achita toate

obligaţiile asumate faţă de terţi, atât cele cu scadenţă apropiată cât şi cele cu

scadenţă îndepărtată.

O întreprindere poate fi solvabilă atunci când suma activelor sale

investite în mijloace fixe şi active circulante este mai mare sau cel puţin egală

cu total pasive exigibile, o întreprindere poate fi solvabilă chiar dacă la un

moment dat nu are capacitate de plată şi nu dispune de lichiditate financiară.

Lipsa capacităţii de plată şi a lichidităţi financiare poate fi temporară dacă

unitatea economică este solvabilă .

Solvabilitatea patrimonială se poate determina pe baza următoarei

relaţii:

Situaţia este pozitivă atunci când indicatorul se aproprie de 100%, limita

minimă fiind de 50%.

Rata solvabilităţii şi rata autonomiei financiare formează o imagine

asupra capacităţii întreprinderii de a depăşi dificultăţile care ar putea apărea

datorită unei eventuale neîncrederi din partea furnizorilor de fonduri. Scopul

calculării lor îl constituie evidenţierea contribuţiei diferitelor surse de

îndatorare la finanţarea întreprinderilor.

Rata autonomiei financiare este dată de relaţia:

11

Capital propriuLS = Total pasiv

Datorii pe termen scurt, mediu şi lungLAF = Capitaluri proprii


Această rată corespunde faimoasei „ rate de levier „ care permite : 4

măsurarea modalităţilor în care întreprinderea recurge la efectul de

îndatorare

aprecierea capacităţii de îndatorare a întreprinderii , aceasta atinge

punctul de saturaţie atunci când rata autonomiei financiare se aproprie de

unu. Posibilităţile de îndatorare vor fi cu atât mai mari, cu cât această rată

prezintă valori mai slabe între limitele 0 si 1.

I.2.2 RATELE DE SINTEZĂ A ECHILIBRULUI FINANCIAR

În analiza echilibrului financiar se calculează şi se apreciază indicatorii

cuprinsi în Nota 9 a bilanţului, precum şi ratele de sinteză al echilibrelor

financiare.

Ratele de sinteză sau ale echilibrului financiar leagă conturile de activ

şi pasiv exprimând exigibilitatea datoriilor în raport de lichiditate a activelor.

Posturile din activ şi din pasiv, sunt confruntate izolând elementele pe termen

mediu şi lung , pe de o parte , şi cele pe termen scurt , pe de altă parte .

Ratele de sinteze privind elementele cu durată de peste un an

evidenţiază modul de finanţare al utilizărilor pe termen lung. Modul de calcul:

Diferenţa dintre numărător şi numitor este fondul de rulment.

Acesta se mai numeşte şi rata finanţări imobilizărilor sau rata

imobilizărilor capitalurilor.

Dacă :4 Mihai Toma , Finante si gestiunea financiară de întreprindere , Ed a.2-a, Ed Economica ,Bucuresti ,2003

12

Capital permanentLS 1 = Active imobilizate nete

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L LS1 >1 =>întreprinderea are un fond de rulment pozitiv : poate să îşi

finanţeze totalitatea investiţiilor sale prin resurse stabile şi este în

măsură să finanţeze şi elemente ale activului circulant.

LS1 <1 => întreprinderea are un fond de rulment negativ , nu-şi poate

asigura finanţarea investiţiilor prin resurse stabile.

Altă rată de sinteză a echilibrului financiar privind modul de finanţare a

utilizărilor pe termen lung este

Această rată reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi investi din surse proprii

şi se mai numeşte şi rata fondului de rulment propriu sau rata de finanţare a

capitalurilor proprii, de asemenea, se doreşte a fi supraunitară, caz în care fondul

de rulment propriu finanţează şi o parte a activelor circulante.

Rata de îndatorare are drept scop evidenţierea contribuţiilor diferitelor surse

de îndatorare la finanţarea întreprinderii, pentru aprecierea solvabilităţii,

raportând suma datoriilor la pasivul total; o solvabilitate bună se apreciază

pentru o rată a îndatorării mai mică de 50%.

I.2.3 CORELAŢIA CREANŢE-DATORII

Creanţele sunt drepturile băneşti realizabile pe termene diferite, apariţia

creanţelor este determinată în principal de relaţiile care se formează între firme,

în calitate de furnizor şi clienţii săi.

Datoriile sunt obligaţiile firmei către terţi în cadrul relaţilor acesteia cu

furnizorii, cu acţionarii, cu salariaţii proprii, cu bugetul statului, cu băncile.

Creanţele şi datoriile pe termen scurt reprezintă principalele elemente pe

seama cărora se formează fluxurile băneşti ale întreprinderii. Datorită acestui 13

Capitaluri proprii LS 2= Active imobilizate nete

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L fapt ele trebuie să fie analizate, corelate din punct de vedere al sumelor şi al

termenelor de încasare şi plată.

In analiza corelaţiei creanţe-datorii se folosesc următorii indicatori:

Durata medie de imobilizare a capitalului circulant în creanţe (Di)

Durata medie de folosire a surselor atrase (Dƒ)

Durata medie de imobilizare a capitalului circulant în creanţe se

determină dupa relaţie :

Σ Sdi Σ Sdi Di = * T sau Di= *100

Σ Rdi Σ CA

Sd i – reprezintă soldurile medii debitoare ale

creanţelor

Rdi – suma debitoare ale conturilor de creanţe

T – perioada de timp exprimată în număr de zile

CA - cifra de afaceri

De regulă se foloseşte cifra de afaceri datorită faptului că bilanţul nu

furnizeaza informaţii referitoare la rulajul conturilor respective.

Durata medie de folosire a surselor atrase care se determină după

relaţia :

Σ Sci Σ Sdi Dƒ = x T sau Dƒ = *T Σ Rci Σ CA

-Sci – reprezinta soldurile medii creditoare ale conturilor

de obligaţii pe termen scurt

Rci -suma rulajelor creditoare ale aceloraşi conturi

Soldurile medii ale crenţelor , respectiv ale obligaţiilor pe termen scurt

se pot stabili ca :

medie aritmetică simplă S= (Si +Sf) : 2

-Si =sold iniţial

-Sf = sold final

14


medie cronologică (Si :2 )+ S1 + S2 +…+ (Sf :2) S = n-1

n- reprezintă numărul de termeni ai numărătorului

S1 ,S2,….Sn - soldurile pe diviziuni de timp (luna sau trimestru)

Corelaţia dintre suma creanţelor şi a datoriilor pe termen scurt ,

precum şi dintre Di şi Df medii generează fluxuri băneşti care influenţează

pozitiv sau negativ disponibilităţile întreprinderii astfel:

1. dacă Σ Sdi =Σsci şi Di = Df , atunci cel puţin din punct de vedere

teoretic , se produce o compensare între creanţe şi datorii

2. dacă Σ Sdi >Σ Sci şi Di = Df , atunci fluxurile de disponibilităţi sunt

influenţate pozitiv , întrucât suma încasărilor este superioară sumei plăţilor

pentru acelaşi interval de timp.

Aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii pe baza acestor rate se

realizează ţinându-se cont de dinamica la nivelul întreprinderii, precum şi

prin compararea cu ratele medii ale ramurii de activitate a întreprinderii.

I.3 ABORDAREA DINAMICĂ A ECHILIBRULUI

FINANCIAR

Analiza întemeiată pe studiul fluxurilor financiare permite îmbinarea

coerentă a studiului echilibrului financiar cu cel al performanţei firmei .

Noţiunea de flux împreuna cu cea de stoc formează baza însăşi a

finanţelor.

O privire în ansamblu asupra fluxurilor financiare ne permite clasificarea lor

după cum urmează:

15


Fluxuri reale

instantanee

Fluxuri de lichidităţii Fluxuri financiare

Fluxuri de fonduri periodice

Fluxuri de trezorerie

Fluxurile reale se nasc dintr-un angajament contractual între

întreprindere şi un agent extern .Ele au drept punc de plecare o tranzacţie

asupra unui bun sau serviciu asupra unui împrumut sau rambursare a unei

datorii.

Fluxurile reale corespund unui schimb între doi agenţi exprimat băneşte

la data consemnării angajamentului respectiv , data transferului de proprietate ,

data prestării serviciului , a livrării, a facturi sau a scadenţei contractuale la

împrumut. Aceste fluxuri sunt instantanee întrucât sunt concepute să se

producă în momentul înregistrări în contabilitate şi se bazează pe o evaluare

făcută în prealabil .

Fluxurile de lichidităţi (monetare ) corespund plăţilor care intervin în

contra partidă cu fluxurile reale .Plăţile se fac , de regulă , în monedă deşi pot

avea loc şi plăţii contra unor active acceptate .

Fluxurile de trezorerie reprezintă suma fluxurilor de lichidităţii pentru o

perioadă , rezultând fluxurile de intrare şi de iesire. Se poate proceda la însumarea

încasărilor zilnice , a plăţilor zilnice, se face soldul pentru ca ulterior , să se

extrapoleze la diverse perioade de timp Aceste fluxuri sunt utilizate pentru

16

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L determinarea rentabilităţii investiţiilor când se iau în considerare cheltuielile

iniţiale şi veniturile viitoare actualizate.

Fluxurile de fonduri se mai numesc şi fluxuri potenţiale de trezorerie

în măsura în care ele conduc fondurile de trezorerie efective , mai târziu sau

mai curând.

Fluxurile de fonduri pot fii: flux de fonduri necesare

flux de fonduri de resurse

flux de fonduri necesare se indentifică în lichidităţii imobilizate , adică

investiţii în active imobilizate , stocuri sau creşterea creanţelor-clienţi.

fluxuri de fonduri de resurse se regăseşte în creşterea lichidităţiilor pe

diverse căi cum ar fi scăderea creanţelor-clienţi , împrumuturilor.

Fluxul de fonduri este mai puţin imediat decât fluxul de

trezorerie .Un venit nu este un flux de fonduri decât dacă este urmat de o

încasare , în timp ce o cheltuială nu este un flux de fonduri decât dacă

este urmată de o plată

Putem distinge trei categorii de fluxuri :

fluxuri de fonduri legate de ciclul de investiţie , care nu se ia în

considerare la calculul capacităţi de autofinanţare , concretizate în suma

investiţiilor înregistrate în bilanţ.

fluxuri de fonduri interne , care corespund capacităţii de autofinanţare

, reprezentând diferenţe dintre fluxurile reale ( veniturile şi cheltuielile

care figurează în contul de profit şi pierdere ) şi care au drept scop

contraponderea fluxurilor de trezorerie

fluxuri rezultate din decalajul dintre fluxurile reale şi fluxurile de

trezorerie

Studiind fluxurile de fonduri, analistul financiar va putea pune în

evidenţă politica întreprinderii în domeniul colectării resurselor şi al alocării

fondurilor. Concluziile formulate vor fi comparate cu datele din perioadele

trecute ale firmei , cu activitatea acesteia şi a sectorului de activitate caruia îi

17

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L aparţine. La nivelul întreprinderii, orice compartiment financiar are ca

responsabilitate principală să realizeze cea mai bună investiţie a fondurilor

de care dispune firma, în interesul proprietarilor.

Orice utilizare de fonduri trebuie să fie compensată prin una sau mai

multe resurse , iar orice sursă de fonduri poate finanţa mai multe utilizări

distincte.

Fluxul curent de fonduri între utilizare şi resurse la nivelul întreprinderi

trebuie gestionat într-o optică a lichidităţii si responsabilităţii.

Pentru a efectua o analiză în termenii analizei dinamice se impune

clasificarea diferitelor tipuri de fluxuri la nivelul întreprinderii şi evidenţierea

legăturilor existente între ele.

Aplicând criteriul legat de funcţia lor, fluxurile pot fi clasificate, după

operatiunile pe care le declanşează şi ciclurile de activitate pe care le susţine

astfel:

fluxuri legate de activitatea de exploatare

fluxuri legate de operaţiuni financiare

fluxuri legate de activitatea de investiţii

fluxuri legate de activităţile exceptionale

Un alt criteriu utilizat pentru clasificarea fluxurilor este cel al incidenţei

contabile, aplicarea acestuia pune în evidenţă următoarele :

variaţia elementelor de activ şi a datoriilor

variaţia situaţiei nete

variaţia rezultatului perioadei

circulaţia efectivă a activelor monetare

Sursa datelor o constituie contul de profit şi pierdere , deoarece realizează

distincţia între cheltuieli şi venituri de exploatare .Operaţiunile sunt astfel

ordonate încât apar:

cheltuieli şi venituri de exploatare

cheltuieli şi venituri financiare

cheltuieli şi venituri excepţionale

18

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Tabloul de finanţare permite, în fapt, descrierea relaţiei de egalitate între

fluxuri de utilizări şi fluxuri de resurse pe o perioada trecută .In literatura de

specialitate sunt propuse mai multe forme ale tabloului de fonduri, dar cele

mai importante sunt considerate cele corespunzătoare concepţiei de funcţionare

asupra bilanţului.

Pentru a construi un tablou de fluxuri financiare se aplică mai întâi

principiul general al reconstruiri resurselor şi utilizărilor , astfel:

resursele corespund creşterii anumitor posturi ale pasivului sau

diminuării unor posturi de activ

utilizările corespund creşterii anumitor posturi ale activelor sau

diminuării unor posturi de pasiv

Utilizări Resurse

↑ active

↓pasive

↑pasive

↓ active

Principiile şi criteriile care stau la baza construcţie tabloului de

finanţare precum şi regula de echilibru pe care este construit şi interpretarea

acestor documente , vor fi detaliate în capitolul următor.

19


ANALIZA STATICĂ SI DINAMICĂ A

ECHILIBRULUI FINANCIAR

Analiza statică a echilibrului financiar constituie componenta

tradiţională a analizei financiare, este o metodă adecvată pentru studiul

modificărilor durabile ale structurii patrimoniale, şi în special pentru aprecierea

echilibrului financiar.

Analiza statică se poate face fie în optica patrimonială fie în optica

funcţională .

Analiza statică în optica patrimonială se bazează ,ca indicator

fundamental , pe fondul de rulment şi pe ratele financiare stabilite pe

baza bilanţului financiar

Analiza statică în optica funcţională permite trecerea la o analiză

dinamică şi se bazează pe o relaţie fundamentală a trezoreriei .

Analizele întemeiate pe studiul fluxurilor financiare permit îmbinarea

coerentă a studiului echilibrului financiar cu cel al performanţelor firmei.

Dacă analiza statică permite evaluarea dezechilibrului financiar la un

moment dat , dar nu explică evoluţia acesteia , în schimb , analiza dinamică

evidenţiază dezechilibrul financiar , variaţia indicatorilor echilibrului

financiar , însă nu indică amploarea acestuia.

Rezultă că cele două tipuri de analiză sunt coplementare şi trebuie

practicate simultan.Numai în acest mod se poate obţine informaţia

corectă necesară fundamentării unor decizii corecte .

20


II .1 ANALIZA STATICĂ

Aceasta furnizează răspunsuri cu privire la cel puţin trei

probleme esenţiale pentru apreciarea condiţiilor echilibrului financiar:

Structura patrimonială şi evoluţia sa în timp

Corelaţia între lichidităţile cumulate ale firmei şi scadenţele pe care ea

le poate anticipa la o anumită dată.

Gradul de adecvare al compoziţiei resurselor colectate de întreprindere la

utilizările pe care ea le finanţează.

Analiza statică a echilibrului financiar se bazează, în principal, pe

următoarele instrumente :

Fondul de rulment şi ratele financiare stabilite pe baza bilanţului

financiar

Relaţia fundamentală a trezoreriei stabilită pe baza bilanţului

funcţional

II . 1. 1 BILANŢUL FINANCIAR

Bilanţul financiar se construieşte pe baza bilanţului contabil care implică

ordonarea posturilor de bilanţ după criteriul pe termen lung şi pe termen

scurt

Trebuie făcută distincţie între elementele constitutive ale bilanţului în

elemente care rămân la dispoziţia întreprinderii pe termen lung (peste 1 an)

şi cele care nu îi aparţin decât pe termen scurt ( sub 1 an)

Reconstrucţia posturilor de activ conduce la existenţa a doua

ansambluri

21

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Active imobilizate care reprezintă elementele pe termen lung cu

cele trei categorii de valori mobiliare ale bilanţului contabil

Active circulante cu scadenţă mai mare de 1 an (creanţe

clienţi , cheltuieli în avans ).În activele circulante se includ imobilizările

cu scadenţă scurtă (imobilizările financiare ce ajung la scadenţă sub

1 an)

Reconstrucţia posturilor de pasiv conduce la existenţa a doua

ansambluri:

Capitaluri permanente formate din capitaluri proprii si datorii pe

termen mediu si lung ( cu scadenţă peste 1 an )

Datorii pe termen scurt ( cu scadenţă sub 1 an) indiferent de natura

lor , (datorii de exploatare, credite bancare curente, venituri

realizate în avans cu scadenţă scurtă şi datorii pe termen lung la

scadenţă )

Dacă o parte din datorii pe termen lung ajung la scadenţă mai repede

de 1 an , ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt .

Veniturile realizate în avans cu scadenţă peste 1 an sunt incluse în datorii

pe termen mediu şi lung

Adecvarea datelor contabile pentru nevoile de analiză financiară conduc

la următoarea configuraţie a bilanţului financiar

ACTIV

IMOBILIZĂRI NETE

ACTIVE CIRCULANTE

PASIV

CAPITALURI PROPRII SI ÎMPRUMUTURI

DATORII CURENTE

Sinteza bilanţului financiar

În expresie algebrică : Activ = imobilizări + active circulante

Pasiv = capital permanent + datorii curente

Structura bilanţului financiar implică efectuarea unor corecţii pe

baza informaţiilor din anexe şi a unor principii de evaluare şi regrupare a

22

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L posturilor după criteriul vechimii. Astfel structura bilanţului financiar este redată

în tabelul de mai jos:

Structura bilanţului financiar

Necesar permanent : Capital permanent

Activ imobilizat net >1 an

-imobilizări necorporale

-imobilizări corporale

-imobilizări financiare

Capitalurii proprii

Capital social

Rezerve

Profit net nerepartizat

Provizioane >1 an

Datorii cu scadenţe >1 an

Împrumuturi şi datorii

diverse

Necesar temporar : Resurse temporare:

Activ circulant net<1 an

Stocuri

Producţie în curs de execuţie

Imobilizari financiare <1 an

Creanţe –clienţi<1 an

Titluri de plasament

Disponibilităţi

Cheltuieli în registrate în avans

Datorii cu scadenţe <1 an

Furnizorii

Datorii fiscale şi sociale

Credite bancare curente

Venituri realizate în

avans<1 an

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

23


Pentru exemplificare se prezintă urmatorul bilanţ contabil

mii lei ACTIV PASIV

imobilizări

necorporale

147.567 Capital social 2000

Imobilizări

corporale

290.762 Rezultatul

exerciţiului:

167.327

Imobilizări

financiare

58.790 -fonduri proprii 121.357

- din care sub 1 an 21.820 -dividente 35.236

Stocuri 340.800 -report 10734

Clienţi 397.720 Provizioane

pentru riscuri si

cheltuieli

609.140

-din care peste 1

an

101.580 Datorii

financiare din

care –credite

bancare sub 1 an

540.755

321.485

Alte creanţe pe

termen scurt

98.780 Datorii furnizori 253.720

Valori mobiliare de

plasament

278.785 Alte datorii pe

termen scurt

40.262

TOTAL 1.613.204 TOTAL 1.613.204

Conform principiilor de mai sus, pentru obţinerea bilanţului financiar se fac

reconstrucţiile activului şi pasivului rezultând bilanţul

24


mii lei

ACTIV PASIV

Nevoi

permanente

576.879 Capital

permanent

962.501

Imobilizări

necoprorale

147.567 Capitaluri

proprii

123.357

Imobilizări

corporale

290.762 Rezultatul

reportat

10.734

Imobilizări

financiare

138.55 Provizioane

pentru riscuri si

cheltuieli

609.140

Nevoi temporare 1.036.325 Datorii

financiare pe

termen lung

219.270

Stocuri 340.800 Resurse

temporare

650.703

Clienţi 317.960 Datorii

furnizori

253.720

Alte creanţe pe

termen scurt

98.780 Dividente

datorate

35.236

Valori mobiliare

de plasament

2278.785 Alte datorii pe

termen scurt

40.262

TOTAL 1.613.204

Credite trezorerie 321.485

TOTAL 1.613.204

25


Modificările referitoare la activul bilanţului sunt:

Imobilizările financiare de 58.790 mii lei se vor diminua cu valoarea

imobilizărilor mai mici de un an (21.820.mii lei) şi se vor majora cu

valoare clienţilor care au o lichiditate mai mare de un an ( 101.580mii

lei) rezultând imobilizări financiare de 138.550mii lei

<< 58.790-21.820+101580=138.550 mii lei >>

valoarea creanţelor clienţi de 397.720 mii lei se va diminua cu

valoarea lichidităţilor mai mare de un an (101.580mii lei) şi se va majora

cu valoarea imobilizărilor financiare mai mici de un an ( 21.820 mii lei) ,

rezultând sold clienţi de 317.960 mii lei

<< 397.720- 101.580+ 21.820 =317.960 mii lei>>

Modificări referitoare la pasivul bilanţului

capitaluri proprii se vor majora cu 121.357 mii lei reprezentând profit

net repartizat pentru constituirea fondurilor proprii , ajungând la 123.35

mii lei

<< 2000+121.357 = 123.357 mii lei>>

datorii financiare pe termen lung reprezintă 219.270 mii lei, deoarece din

suma totală a datoriilor financiare de 540.755 mii lei se scad creditele

bancare curente de 321.485 mii lei, rezultând datorii financiare pe termen

lung de 219.270mii lei

<< 540.755-321.485=219.270 mii lei >>

dividente datorate sunt de 35.236 mii lei (distribuite din profitul net al

exercitiului)

Importanţa bilanţului financiar decurge din faptul ca el serveşte la

determinarea marjei de securitate financiară prin intermediul fondului de

rulment, care permite întreprinderii să facă faţa riscurilor pe termen scurt,

garantând solvabilitatea acestuia .

26


II.1.1.1 Modificarea Informatiilor Contabile Pentru

Analiza Financiară

Pentru modificările datelor contabile care permit o analiză

financiară semnificativă şi tradiţioanală sunt utile detalierile care se

fac în Note explicative la bilanţ privind lichiditatea activelor,

îndeosebi a creanţelor şi exigibilităţilor datoriilor întreprinderii. Se

ajunge astfel, potrivit Regulamentelor Ordinului Ministrului

Finanţelor Publice Nr. 94/2001 la construcţia unui bilanţ financiar în

care ordonarea elementelor de activ şi de pasiv se face exclusiv după

natura, destinaţie şi lichiditate, respectiv după natura, provenienţa şi

exigibilitate. Acestea nu pun sub nici o formă în discuţie valoarea

informatică a datelor contabile în structura actuală de prezentare

şi nici nu se constituie ca o unică modalitate de prezentare în viitor a

structurii bilanţului. În raport cu nevoile de informare asupra vieţii

economice a întreprinderii, auditorii financiari vor adopta soluţia pe

care o constituie cea mai adecvată obiectivelor evidenţierii contabile.

Structura activului după criteriul de lichiditate grupează posturile

de activ astfel :

A. Active fixe

Pentru a respecta cât mai fidel criteriul lichidităţii, activele fixe se

vor prezenta în următoarea succesiune :

Imobilizări în afara activităţi curente ( de exploatare ) , privind terenurile

neutilizate, case de locuit etc. şi care nu participă la funcţionarea

întreprinderii.

27

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Lichiditatea lor este foarte slabă datorită faptului că ele reprezintă un

fel de plasament în active fixe ce pot reprezenta o rezervă de capital,

eventual , disponibilităţi când situaţia financiara ar impune lichidarea

lor .

Imobilizări necorporale neamortizate care se referă la drepturile de

dispoziţie achiziţionate (fond de comerţ pentru atragerea clienţilor, marcă

de fabricaţie , marca de comerţ ) şi care au o lichiditate slabă .

Imobilizări necorporale amortizabile ( brevete , licenţe , cheltuieli de

constituire ) devin lichide pe măsura repartizării cheltuililor ocazionate

de acestea asupra mai multor perioade de gestiune .

Imobilizări corporale neamortizabile (terenurile ) care au , de asemenea o

lichiditate slabă.

Imobilizări corporale amortizabile care devin lichide pe măsura

amortizării lor .

Împrumuturi acordate filialelor sub formă de avansuri permanente în

contul curent al acestuia, ca mijloc de finanţare în cadrul unui program de

dezvoltate şi care rambursează pe termen lung (mai mare de un an).

Participaţiile, sub forma de acţiuni sau părţi sociale, pe care întreprinderea

le deţine în permanenţă pentru a controla o altă societate sau pentru a

exercita în cadrul acesteia, o influenţă predominantă. Titlurile de

participaţie au o durată mai mare de un an în care se exercită un control sau

o influenţă semnificativă. Titlurile de participaţie nu pot fi amortizate,

cedarea lor se impune numai în situaţii financiare critice.

Alte imobilizări financiare (dobânzi calculate şi cu scadenţe amânate ,

împrumuturi către terţi , depozite şi cauţiuni).

B. Active Circulante

Activele circulante sunt mai lichide decat activele fixe, putând fi

rapid transformate în monedă.

Durata recuperării capitalului alocat în aceste active este mai mică de un an şi

de aceea ele mai sunt numite şi decalaje de plăţi nefavorabile. Din momentul

28

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L plăţii aprovizionării şi cheltuililor de producţie până în momentul încasării

produselor vândute este un decalaj de plăţi nefavorabil. In momentul

compensării, pasivele curente sunt numite decalaj de plăţi favorabile (exemplu:

plăţile către furnizori, plăţile către salarii, asigurări…) motiv pentru care se

urmăreşte echilibrul dintre aceste decalaje de plăţi. Decalajul prea mare între

plăţi poate duce la dezechilibru financiar.

Gradul de lichiditate al activelor circulante este variabil în funcţie de

diversitatea lor :

Stocurile materiale , cele de produse în curs de fabricaţie şi de

produse finite sunt în continuare prezentate în funcţie de natura lor si

de activitatea întreprinderi:

Stocuri curente (de tranzacţie )

Stocuri de sigurantă

Stocuri de speculaţie

Stocuri curente şi de siguranţă sunt necesare pentru funcţionarea normală a

întreprinderii. Dacă avem în vedere că reconstituirea acestui stoc este

permanentă, pentru a nu pune în pericol funcţionarea normală a întreprinderii,

acest stoc poate fi, privit ca un element complementar al imobilizărilor

(alocarea permanentă de fonduri bănesti).

Stocurile de speculaţie, a căror existenţă este legată de variaţiile aşteptate

în evoluţia preţurilor. Mişcarea lor este o problemă de plasament, care face

arbitrajul între deţinerea pe termen scurt fie de bunuri reale fie de monedă. În

această categorie de stocuri lichiditatea este diferită, în funcţie de natura

activelor circulante constitutive, respectiv poziţia lor în cadrul ciclului de

exploatare : materii prime, produse în curs de fabricaţie, semifabricate, produse

finite, mărfuri

Creanţe din activitatea curente (exploatare ) cuprinde livrările de

produse şi servicii în curs de încasare , efecte de comerţ de încasat şi alte creanţe .

29

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Alte creanţe pe termen scurt regrupează creanţele (cu scadenţe

mai mici de un an şi mai mari de trei luni ) provenite din operaţiuni

financiare, cum ar fi vânzarea sau cumpărarea în cursul anului, a unor

titlturi de participare.

Valorile mobiliare de plasament cuprind active monetare şi

financiare cumpărate şi care nu sunt necesare pentru controlul sau

exercitiul unei anumite influenţe asupra altei societăţi. Ele au scadenţe

mai mici de trei luni şi au un grad de lichiditate ridicat .

Disponibilităţile se referă la ansamblul mijloacelor de plată în

conturile bancare şi în casă. Au cel mai ridicat grad de lichiditate, dar prin

politica de investiţii sau prin politica de plasament, soldurile devin adesea

simbolice.

C. Cheltuieli în avans

Cheltuielile în avans se referă la cheltuielile ce urmează a se

repartiza pe anumite perioade de gestiune.

Structura pasivului, după criteriul de exigibilitate grupează posturile

de pasiv în două mari categorii:

Datorii

Capitaluri proprii

Analiza datoriilor în funcţie de gradul lor de exigibilitate are o mare

importanţă pentru evaluarea riscului financiar pe care îl implică îndatorarea

întreprinderii. Gruparea acestora în datorii financiare (necurente , pe termen lung ,

mai mare de un an ) şi datorii curente (pe termen scurt , sub un an) trebuie dispusă

în funcţie de scadenţa obligaţiilor de plată. În acest sens este utilă situaţia

scadenţelor creanţelor şi datoriilor

D. Datoriile ce trebuie plătite într-o perioda de un an cuprind

deci împrumuturile scadente în cursul anului încasate în contul clienţilor, datorii

comerciale , efecte de comerţ de plătit, alte datorii inclusiv cele fiscale şi de

asigurări.

30

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L E. Active circulante nete (ACRnete ) respectiv datorii curente nete

sunt expresia fondului de rulment ca diferenţa dintre active circulante (B) şi

cheltuieli în avans (C) pe de o parte şi datorii curente (D) şi venituri în avans (I)

pe de alta parte .

ACR nete = B + C – D - I

F. Total active minus datorii curente (AE)

Exprimă activul capitalizat format prin alocarea de capitaluri permanente , proprii

şi împrumutate ( cu durata mai mare de un an –CPM ) , respectiv imobilizările (A)

plus active circulante nete (E)

AE = A+ E

G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioada mai mare de un an sunt

capitalurile permanente împrumutate într-o perioadă mai mare de un an denumite

adesea datorii financiare –împrumuturi publice şi bancare, avansuri încasate,

datorii comerciale, efecte de comerţ de plăţi, alte datorii cu scadenţă mai mare de

un an.

H. Provizioane pentru cheltuieli şi pentru riscuri sunt cheltuieli

nemonetare care ca şi amortizare se constituie ca rezerve pentru deprecieri şi

evenimente nefavorabile şi previzibile. Prin acest caracter de acumulări bănesti ,

provizioanele ar putea fi asimilate cu capitaluri proprii. Cu toate acestea dacă

exista o mare posibilitate privind utilizarea lor pentru cheltuieli şi riscuri

inevitabile în exerciţiile financiare viitoare, atunci provizioanele se trec în gupa

datoriilor financiare sau datorii curente.

I. Venituri în avans reprezintă încasări sau creanţe provenite din

produse nelivrate încă din lucrări şi servicii neefectute încă şi care se vor

efectua în exerciţii viitoare.

J. Capital si rezerve au o exigibilitate aproape nulă, întrucât capitalul

mobilizat de la acţionari sau conservat prin reinvestirea profitului este definit la

dispoziţia întreprinderii, pe toata durata ei de viaţă . În principiu nu se fixează un

termen determinat pentru restituirea capitalurilor proprii , acestea fiind alocate

pe o perioadă nedefinită .

31

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L În capital se cuprinde capital social subscris vărsat şi nevărsat, precum şi

primele de capital. La categoria de rezerve se includ mai întâi, rezervele din

reevaluare activelor şi a datoriilor iar apoi rezervele legale, cele statutare şi alte

rezerve. La rezultate se includ rezultatul reportat, rezultatul net al exerciţiului

inclusiv repartizarea rezultatului .

Gruparea posturilor de bilanţ pune în evidenţă doua reguli principale ale

finanţării:

1. nevoile permanente se vor acoperii din capitaluri permanente

2. nevoile temporare se vor acoperi din resurse temporare

Abaterea de la aceste reguli va determina o situaţie financiara critică.

Finanţarea investiţiilor din datorii pe termen scurt este contrară principiilor

unei gestiuni financiare performante. Datoriile pe termen scurt vor ajunge la

scadenţă înainte ca activele fixe, cumpărate din aceste surse, să intre în funcţiune

sau înainte de degajarea surplusului monetar din vănzarile corespunzătoare

amortizării respectivelor active fixe. În plus, dobânzile, comisioanele şi garanţiile

la credite pe termen scurt sunt mai costisitoare decât la cele pe termen lung.

II 1.2 BILANŢUL FUNCŢIONAL

Acest tip de bilanţ a fost construit special de către Centrala Bilanţurilor din

Banca Franţei în scopul explicării funcţionării economice a întreprinderii de

către bancheri. Astfel posturile din bilanţ sunt regrupate conform marilor

funcţiuni ale întreprinderii,:

o funcţia de finanţare – cuprinde ansamblul operaţiunilor dintre

întreprindere şi proprietarii de capital (acţionari şi creditori )

o funcţia de investiţie – cuprinde achiziţionarea de active imobilizate

o funcţia de exploatare - căruia îi corespund fluxurile de apovizionare ,

producţie şi distribuţie atât sub forma fluxurilor fizice cât şi unor

fluxuri financiare .

32

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Bilanţul funcţional regrupează utilizările şi resursele în funcţie de

legatura cu ciclurile activităţii întreprinderii:

o legat de ciclul de exploatare apare fondul de rulment ca sold al utilizărilor

şi resursele aferente acesteia

o în cazul ciclului de exploatare corespondentul este nevoia de fond de

rulment ca sold al utilizărilor şi resurselor

o trezoreria întreprinderii se defineşte astfel între cele două solduri

Activ Pasiv

functia de

funcţie de finanţare

investire

funcţia

de funcţia de

exploatare exploatare

Sinteza bilanţului funcţional

Structura bilanţului se realizează avându-se în vedere urmatoarele principii:

1. activele sunt luate la valoarea brută

2. cheltuielile ce privesc exerciţiile financiare

următoare se asimilează activelor imobilizate .

3. imobilizările închiriate, deţinute în leasing sau

locaţie de gestiune sunt integrate în activ, şi

corespund în pasiv la „împrumuturi şi datorii

asimilate” datorită faptului ca ele servesc ciclului de

exploatare .

4. conceptul de activ fictiv nu mai este operaţional .

33

Active imobilizate brute

Capitaluri proprii, amotizări si provizioane.Datorii financiare

Active circulante de exploatare , în afara expoaltări Activ de trezorerie

Datorii de exploatare , în afara exploatării.Pasiv de trezorerie

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 5. efectele scontate neajunse la scadenţă sunt creanţe

cedate băncii pentru care s-a înregistrat o creştere a

disponibilităţilor, în consecinţă cu valoarea acestora

se majorează activele circulante (creanţe),

concomitent cu majoararea creditelor pe termen

scurt.

6. debitorii privind capitalul subscris şi nevărsat se scad

din activ concomitent şi în capitaluri proprii.

7. amortizarea şi provizioanele sunt incluse în pasivul

bilanţului funcţional ca surse ciclice (care rămân la

dispoziţia întreprinderii pe o perioada mai mare

de un an).

8. primele privind rambursarea obligaţiilor se scad din

activul bilanţului contabil şi din pasiv din

împrumuturi asimilate pe termen mediu şi lung.

9. diferenţele de conversie ale activului se elimină şi în

activul bilanţului contabil şi se corectează în sensul

scăderii capitalurilor, întrucât reprezintă o pierdere

lentă.

10. cu diferenţele de conversie de pasiv se majorează

capitalurile, ele reprezentând un profit potenţial

Bilanţul funcţioanal va avea următoarea formă datorită corecţiilor :

ACTIV PASIVI . Active aciclice (stabile ) I Surse aciclice (stabile

- capitaluri proprii- amortizare- provizioane pentru orice

natura- datorii financiare pe o

perioadă mai mare de un an

34

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L II. Active ciclice aferenteexploatării

- stocuri - creanţe aferente expoatării

II.Surse ciclice de exploatare (datorii faţă de furnizori , salariaţi, bugetul de stat)

III .Active ciclice din afara exploatării -creante din afara exploatării

III . Surse ciclice din afara exploatarii (furnizori de imobilizări, dividente de plată )

IV. Trezorerie de activ -disponibilităţile

IV . Trezorerie de pasiv - credite bancare pe termen scurt

Importanţa bilanţului funcţional în analiza financiară decurge din faptul

că el exprimă interdependenţa dintre structura financiară şi natura activităţii

întreprinderii şi permite aprecierea stabilităţii structurii financiare : fondul de

rulment , necesarului fondului de rulment şi trezoreriei nete cu ajutorul unui

tablou „specializat” cunoscut sub numele de tabloul fluxurilor de trezorerie

Tabloul fluxului de trezorerie

N

Fondul de rulment net (FRN )

capitaluri proprii

capital social

rezerve înainte de repartizare a profitului

profit nedistribuit

(1)capitaluri proprii după

repartizarea profitului

(2) datorii peste 1 an

Total capitaluri permanente

(3) imobilizări corporale nete

(4) imobilizări financiare

Total imobilizări (3) +(4)

Fond de rulment net

35

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L (FRN) = (1)+(2)-(3) –(4)

Nevoia de fond de rulment (NFR)

(5)stocuri

(6) creanţe

(7)furnizori

Nevoia de fond de rulment

(NFR)= (5)+(6) –(7)

Trezoreria (T)

T=FRN-NFR

Trezoreria =disponibilitati

(-) datorii financiare sub 1 an

(-)dividente de plata

trezorerie (T)

II.2. INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR

Fondul de rulment sau capitalul de lucru reprezintă volumul

activelor circulante ale întreprinderii din care s-au scăzut pasivele curente ale

acesteia , reprezintă marja de siguranţă a întreprinderii, impusă de diferenţele

dintre sumele de încasat şi sumele de plătit , precum şi de decalajul dintre

termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi durata

medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile .

Un fond de rulment suficient de mare , mai ales în cazul firmelor

de producţie , este determinat de faptul că în cazul datoriilor pe termen scurt

probabilitatea de plată a acestora este de 100% , în timp ce pentru activele

circulante probabilitatea de transformare în disponibiltăţi nu este întoteauna de

100% , ca urmare a existenţei unor stocuri fară mişcare sau cu mişcare lentă ,

precum şi a unor creanţe incerte .

Analiza fondului de rulment poate fi realizat din prisma

bilanţului financiar şi \sau a bilanţului funcţional .36

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 1.1 Fondul de rulment pe baza bilanţului financiar se poate determina în

două moduri:

1.

Schema bilanţului funcţional model 1

Fondul de rulment

este parte din capitalul

permanent folosită

pentru finanţarea activelor

circulante. El

realizează un arbitraj

între finanţarea dintre

capitalurile

permanente a activelor

imobilizate şi celor circulante.

Fondul de rulment brut (FRB) fondul de rulment total sau ecomonic

cuprinde totalitatea elementelor de active circulante susceptibile de a fi

transformate în bani prin vânzarea într-un termen mai mic de 1 an.

Fondul de rulment net (FRN) reprezintă cea mai mare importanţă din

punct de vedere operaţional şi al analizei financiare .

Fondul de rulment financiar poate fi descompus în: fond de rulment

propriu(FRP) şi fond de rulment împrumutat (FRI).

FRP=Capital propriu –Active imobilizate

Fondul de rulment propriu desemnează partea din capitaluri proprii

utilizate pentru finanţarea activelor circulante dupa ce s-a asigurat prealabil

finanţarea activelor imobilizate.

FRI =Datorii pe termen mediu si lung

Active

Imobilizate

Capital permanent

Active

Circulante

FRI

……………… FR

FRP

Datorii pe termen

scurt

37

FR= Capital permanent - Active circulante

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Fondul de rulment împrumutat reprezintă acea parte a datoriilor pe

termen mediu şi lung care se folosesc pentru finanţarea activelor circulante.

2 .

Noţiunea de fond de rulment rezultă prin punerea în corespondenţă a

lichidităţii activelor circulante cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.

Fondul de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului de

incapacitate de plată.

Din prima formula de calcul fondul de rulment este expresia capitalului

permanent care finanţează o parte a activelor circulante după finanţarea

integrala a imobilizărilor nete.,aceasta este expresia realizării echilibrului

financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la realizarea

echilibrului financiar pe termen scurt.

Pentru determinarea nivelului optim al fondului de rulment trebuie avut în

vedere influenţa factorilor următori :5

natura activităţi : nevoia de realizare a unui anumit nivel al serviciilor ,

necesitatea de a păstra o gamă de produse .

practicile comerciale acceptate :normele de plată din ramura respectivă –de

exemplu în prestării de servicii s-a împamântit practica de a acorda o

reducere de preţ dacă plata se face în 15 zile lucrătoare .

influenţa sezonalităţii : nevoia de a sincroniza timpii de producţie cu

structura comenzilor.

1.2 Pe baza bilanţului funcţional se determină indicatorul fondului de

rulment net global

FRNG= Surse aciclice - Active aciclice

5 Steve Robinson , Managementul financiar, Ed.Teora , 1999 38

FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Fondul de rulment global este parte din sursele aciclice destinate finanţării

activelor ciclice , în principal a celor aferente ciclului de exploatare .

Pentru aprecierea fondului de rulment net global se pot folosi următorii indicatori :

FRNG viteze de rotaţie a FRNG = * 360

CA

gradul de finanţare a necesarului fondului de rulment pe seama

FRNG

FRNG * 100 CA

rata de finanţare actielor ciclice din exploatare pe seama FRNG

FRNG *100 ACE

- CA- cifra de afaceri

- ACE –activele circulante de exploatare

Managementul fondului de rulment este foarte important mai ales pentru

firmele mici care au acces relativ limitat la pieţele de capitaluri pe termen

lung, trebuie, în mod necesar să se bazeze pe creditul comercial şi pe

împrumuturi, bancare pe termen scurt, însă aceste tipuri de credite afectează

fondul de rulment net prin creşterea valorii pasivelor curente .

Modificările fondului de rulment pot avea drept cauză principală:

înregistrarea de profit sau de pierdere , distibuirea de dividente , noi aporturi

ale capitalurilor , variaţia datoriilor financiare pe termen lung , vânzarea de

active imobilizate , noi invesţii în imobilizări necorporale , corporale şi

financiare etc.

Necesarul fondului de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre nevoile

temporare şi sursele temporare , respectiv suma necesară finanţării decalajelor

39

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L care se produc în timp , între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie ,determinate

de activitaţile de exploatare

1 .1 Pe baza bilanţului financiar necesarul de fond de rulment se poate

determina:

NFR = Active circulante , - Datorii pe termen scurt ,

exclusiv disponibilităţi exclusiv credite pe termen scurt

sau

NFR = (Stocuri + Creanţe )- Obligaţi pe termen scurt

Necesarul fondului de rulment reflectă , în esentă , activele circulante de

natura stocurilor şi creanţelor nefinaţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt

(surse atrase ). Obligaţile pe termen scurt de natura celor faţă de furnizori ,

salariaţi , bugetul de stat etc., până în momentul plăţii lor , reprezintă o suma

atrasă de finanţare a activelor circulante

1.2 Pe baza bilanţului funcţional necesarul fondului de rulment

determină:

NFR= Alocări ciclice – Surse ciclice

Necesarul de fond de rulment se poate descompune în doua componente:

- Necesar de fond de rulment din exploatare (NRFE)

- Necesar de fond de rulment din afara exploatării(NFRAE)

NFR =NFRE + NFRAE

NRFE= Active ciclice aferente -- Surse ciclice aferente

exploatării exploatării

NFRAE =Active ciclice din afara exploatării

În analiza financiară pentru aprecierea necesarului de fond de rulment din

exploatare se poate folosi indicatorul viteza de rotaţie exprimat ca număr de zile

sau ca număr de rotaţii .Relatiile de calcul sunt :

40


NFRE *360 - în număr zile şi CA

CA- ca număr de rotaţii

NFRE

Cu cât viteza de rotaţie este mai mare cu atât necesarul fondului de

rulment din exploatare are un aspect mai pozitiv şi influenţează disponibilităţile

firmei.

Mărimea necesarului fondului de rulment din exploatare este influenţat de

1 natura activităţii

2 durata ciclului de fabricaţie

3 viteza de rotaţie a stocurilor

4 viteza de rotaţie a crenţelor

5 nivelul de activitate .etc

Interpretare necesar fond de rulment :

1) NFR>0 situaţia este considerată normală dacă este rezultatul

unei politici de invesţire .In alte cuvinte reprezintă decalajul nefavorabil între

lichiditatea stocurilor şi creanţelor pe de o parte şi exigibilitatea datoriilor.

2) NRF<0 aceasta presupune că resursele temporare aflate la

dispoziţia întreprinderii sunt mai mari decat nevoile temporare .Se consideră ca

o situaţie normală dacă este rezultatul accelerării vitezei de rotaţie a activelor

circulante. Se apreciază nefovabil dacă este rezultat al unor întreruperi sau

nesincronizări ale activitaţii de aprovizionare sau producţie .

Trezoreria neta (T)

41

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Este indicatorul care exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi

nevoia de fond de rulment , reflectând situaţia financiară a firmei , atât pentru

termen mediu şi lung cat şi pentru termen scurt .

1. Pe baza bilanţului funcţional trezoreria netă este :

T =FRNG –NFR T = Ta-Tp

Ta - reprezintă trezoreria de activ , respectiv soldurile debitoare ale

conturilor de disponibilităţi şi plasamante .

Tp – trezoreria de pasiv , respectiv soldurile creditoare ale conturilor de

credite pe termen scurt

2. Prin prisma bilanţului financiar trezoreria netă este definită

T = Resurse ale trezoreriei- Utilizări ale trezoreriei

Confruntarea utilizărilor şi resurselor corespund operaţiunilor financiare pe

termen scurt sau evidenţiază „ situaţia trezoreriei”.

Această relaţie fundamentală a trezoreriei exprimă, în esenţă o

interdependenţă mecanică între componentele bilantului şi nu , în primul rând

ca o regula normativă de comportament sau o legatură cauzală.

Legătura existentă între relaţia trezoreriei şi condiţiile echilibrului

financiar poate fi analizată în urmatoarele ipoteze:

Ipoteza 1 : trezoreria este pozitivă , ceea ce însemnă că fondul de rulment

net este superior nevoii de fond de rulment

T>0 => FRN> NFR

În această situaţie fondul de rulment net asigură nu numai finanţarea

stabilă a ciclului de exploatare, dar şi un excedent al trezoreriei care permite, fie

deţinerea unor valori disponibile, fie efectuarea unor plasamente. O asemenea

configuraţie apare la prima vedere favorabilă în termenii echilibrului financiar.

Ea nu scuteşte însă întreprinderea de problemele pe termen scurt , dacă

42

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L scadenţele anumitor resurse ale trezoreriei sunt apropiate , în timp ce utilizările

trezoreriei au fost efectuate pe termeni mai îndepărtaţi.

În cazul în care necesarul de fond de rulment este constant , atunci trezoreria

netă pozitivă este echivalentul profitului net , diminuat cu dividentele plătite în

cursul aceleiaşi perioade , la care se adună amortizarea.

Ipoteza 2 : trezoreria este negativă , ceea ce înseamnă că fondul de

rulment net este inferior nevoi de fond de rulment

T < 0 => FRN < NFR

În aceasta situaţie, înseamnă că nevoia de fond de rulment nu poate fi în

întregime finanţată prin resurse pe termen mediu şi lung. Întreprinderea trebuie

să facă apel la resursele trezoreriei, în special la cele de origine bancară. O

astfel de situaţie este prezentată uneori ca îngrijorătoare din punct de vedere al

echilibrului financiar .

Ipoteza 3 : trezoreria este egala cu zero , ceea ce înseamnă că fondul de

rulment net şi nevoia de fond de rulment sunt egale :

T =0=> FRN =NFR

Structuri ale indicatorilor echilibrului financiar pe baza bilanţului

funcţional

Prin delimitarea lor vor fi puse în evidenţă diversele modalităţi de

realizare a echilibrului financiar funcţional

43


NFR>0 NFR<0

FRNG>O FRNG>0 FRNG<0

FRNG<O

TN = nevoi TN = resurse TN = resurse TN =nevoi TN = nevoi TN=resurse

Categorii de structuri al indicatorilor echilibrului financiar

1. nevoile de fond de rulment sunt finanţate în întegime sau parţial din

resursele stabile (FR pozitiv) şi resursele ciclice , a căror valoare toatală

permite degajarea unei trezoreri pozitive.

2 resursele stabile şi ciclice finanţează parţial nevoile de fond de rulment

diferenţa fiind acoperită de credite de trezorerie .Dar în acest caz nevoia de

fond de rulmemt constituie o nevoie permanentă care este finanţată din

resurse de trezorerie prezente , resurse care vor căpăta un caracter stabil ,

structural, dacă întreprinderea nu reuseşte să-şi reconstituie fondul de

rulment şi /sau să-şi limiteze necesarul de fond de rulment .În această situaţie

trebuie apreciat importanţa riscului bancar curent , această situaţie poate fi

viabilă dacă firma continuă să beneficieze de resurse de trezorerie de la

partenerii săi financiari .

44

BILANT FUNCTIONAL

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 3 credite bancare curente dar şi resursele de fond de rulment , finantează o

parte din activele fixe , nevoia de fond de rulment şi

disponibilităţile.Situaţia finanţării integrale a nevoilor de fond de rulment

din credite de trezorerie este critică dacă nu are caracter şi impune

reconsiderarea structurii financiare .

4 resursele induse de ciclul de exploatare se adaugă surplusului de resurse

permanente (FR pozitiv) pentru a finanţa nevoile ciclice şi degaja un

important excedent de lichiditati.

5 resursele fondului de rulment acoperă parţial activele imobilizate (FR

negativ) , nevoia de fond de rulment , generându-şi o trezorerie netă pozitivă

.În acest caz , furnizorii şi avansurile de la clienţi finantând ciclul de

producţie şi o parte din imobilizări , se impune examinarea şi

consolidarea resurselor durabile .

6 resursele durabile finanţând parţial activul imobilizat (FR negativ)

insuficienţa lor este compensată de credite furnizor , avansuri de la clienţi

si credite bancare curente .

Aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii pe baza ratelor

echilibrului financiar se realizaeză ţinându-se cont de dinamica lor la

nivelul intreprinderii , precum şi prin compararea cu ratele medii ale

ramurilor de activitate a intreprinderii.

II. 3 ANALIZA DINAMICĂ

II 3.1 TABLOUL DE FINANŢARE

Tablou de finanţare permite , în fapt descrierea relaţiei de egalitate între

fluxurile de utilizări şi fluxurile de resurse pe o perioadă trecută . În literatura de

specialitate sunt propuse mai multe forme ale tabloului fluxurilor de fonduri ,

cele mai importante fiind considerate cele corespunzătoare concepţiei

funcţionale asupra bilanţului .

45

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Standardele Internaţionale de Contabilitate , în special Directia „IAS

Cash Flow Statemens”, recomandă construcţia tabloului de finanţare, în

complectarea documentelor contabile de sinteză : bilanţ, cont de profit şi

pierdere şi anexa bilanţului .Principalul atu al tabloului de finantare este relevarea

abilităţilor întreprinderii de a genera plata la termen a obligaţiilor faţă de

partenerii de afaceri.

Tablou de finanţare prezintă variaţia trezorerie nete în cursul

exerciţiului financiar generat de activitatea de gestiune (exploatare si

excepţionale) , de activitatea de investiţie ( în active corporale , necorporale şi

financiare ) şi de finanţare (capitaluri proprii şi împrumutate ) .

Structura bilanţului este formată din trei părţi , si anume :

variaţia fondului de rulment

variaţia nevoii fondului de rulment (pentru exploatare şi în afara expolatări)

variaţia de trezorerie

Structura tabloului de finanţare

ΔFRN UTILIZARI RESURSE utilizări pe termen lung Resurse pe termen lung şi mediu şi mediu -↑ active imobilizate -↑ capitaluri permanente -↓ capiataluri permanente -↓ active imobilizate

Δ NFRE Utilizări exploatare -↑ active ciclice resurse de exploatare -↑ pasive ciclice

Δ NFRAE Utilizări în afara exploatarii resurse în afara exploatării

Δ T Utilizari trezorerie resurse trezorerie

46


Tabloul de trezorerie oferă informaţii cu privire la:

modificările de activ fixe nete de amortizat , stocurile şi creanţele nete

de datoriile de exploatare

modificările în masele bilanţiere privind lichiditatea şi

solvabiliatatea întreprinderii

capacitatea de plată a întreprinderii atunci când au loc modificări în

sumele programate a fi încasate sau plătite, sau modificări ale scadenţei

acesteia

relaţia dintre profit şi cash-flow şi previziunea cash-flow-ului pentru

fundamentarea deciziilor financiare în viitor.

Regula de echilibrul pe care este construit şi interpretat acest document

leagă fondul de rulment , nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă.

În literatura de specialitate sunt propuse mai multe forme ale tabelului

fluxurilor de fonduri, dar formele cele mai importante sunt considerate cele

corespunzând concepţiei funcţionale asupra bilanţului

II 3.2 ANALIZA TABLOULUI DE FLUXURI

Scopul analizei tabloului de fluxuri îl constituie indentificarea cauzelor

care determină variaţia rubricilor fundamentale. Pentru ca analiza să fie

semnificativă trebuie efectuată pe un numar de ani (minim trei ani ) şi se

impune plasarea întreprinderii în contextul strategic.

Analiza evoluţiei fondului de rulment trebuie să pună în evidenţă

modelul de acoperire a utilizărilor stabile prin resursele stabile.

Pentru aceasta trebuie studiate :

politica de finaţare a investiţiilor –pe baza unui sistem de rate

capacitate de rambursare a datoriilor stabile –estimat pe baza unor rate al

căror calcul îl ia în considerare capacitatea de autofinanţare a întreprinderii

47

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Analiza evoluţiei a nevoi de fond de rulment acordă o atenţie deosebită

nevoii de fond de rulment pentru exploatare .Aceasta are în vedere în principal

două tipuri de variaţii:

variaţii structurale –datorate modificării activităţii întreprinderii studiate

în special pe baza ratelor de rotaţie şi a structuri contului de profit si

pierdere .

variaţia conjuncturală- legată de evoluţia nivelului de activitate ,

indentifică influenţa creşterii economice a întreprinderii şi cea a evoluţiei

preţurilor

Analiza variaţie trezoreriei rezultă din analiza fondului de rulemnt şi a

nevoi de fond de rulment. Prezentarea tablolui de finanţare în această

concepţie este redat în tabelul de mai jos:

TABLOU DE FINANŢARE

1. Variaţia fondului de rulment

= resurse stabile – utilizări stabile

Resurse stabile

Capacitate de autofinanţare a exerciţiului

Creşterea de capital

Cesiuni ale imobilizărilor

Datorii financiare stabile (contractate în cursul anului)

Subvenţii

Utilizări stabile

Investiţii în imobilizări necorporale

Investiţii în imobilizîri corporale

Investiţii în imobilizări financiare

Dividente vărsate

Rambursări ( datirii fnanciare stabile )

2. Variaţia nevoii de fond de rulment pentru exploatare

= Utilizări legate de ciclul de exploatare – resurse legate de

48

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L ciclul de exploatere

Utilizări legate de ciclu de exploatare

Creşterea stocurilor

Creşterea creanţelor

Resurse legate de ciclul de exploatare

Creşterea datoriilor

Variaţia nevoi de fond de rulement în afara exploatării

= Utilizări instabile -Resurse instabile

3.Variatia trezoreriei

Utilizari

Creşteri active trezorerie

Resurse

Creşteri credite bancare

Interpretarea tabloului de finanţare în funcţie de regula echilibrului

funcţional pe baza variaţiei fondului de rulment , a variaţiei nevoi de fond de

rulment şi a variaţiei trezoreriei.

Fiecare utilizare înseamnă o reducere a fondului de rulment , în

timp ce apariţia de noi resurse provoacă un efect invers.

Analiza şi explicaţiile modificării fondului de rulment apare ca

esenţială pentru analistul financiar .

Fondul de rulment depinde , în general , de operţiile financiare

importante realizate şi de cash-flow -ul generat cunoscând fluctuaţiile mai

neregulate şi pe termen mai lung.

Variaţiile nevoi de fond de rulment pot fi foarte ample şi legate

de caracteristicile ciclului de exploatare a întreprinderii. Nevoia de fond de

rulment este rezultatul disfuncţiilor care apar în lanţul de aprovizionare ,

desfacere , plăţi efectuate de clienţi . Decalajul poate apărea datorită caracterului

49

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L sezonier al aprovizionării , producţiei sau vânzărilor , fiind dependente şi de

perioada în care se efectuează analiza . Daca ciclulu de expoatare este constant ,

nevoia de fond de rulment este permanentă . Componentele nevoii de fond de

rulment se transformă în bani astfel:

creanţele detinute vor fi încasate într-o anumită perioadă de timp

stocurile vor fi vândute

creditul furnizor se va transforma într-un anumit interval de timp

în cheltuieli efective fiind exigibil pe teremn scurt.

Astfel , la un moment dat , nevoia de fond de rulment se prezintă ca

un sold între lichidităti fiind exigibil pe termen scurt .

Variaţia trezoreriei apare ca diferenţa între variaţia fondului de rulment şi

variaţia nevoii de fond de rulment . O criză a trezoreriei se exprimă prin faptul

că la un moment , întreprinderea se află în situaţia de a nu indentifica

resursele suplimentare pentru a-şi satisface toţi creditorii.

Criza trezoreriei poate reflecta :

o criza la nivelul rentabilităţii

o absenţă a resurselor

lipsă de flexibilitate la nivelul cheltuielilor

50


ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L.

III.1 PREZENTAREA SOCIETĂŢII

Societatea S.C. EFO INTERTRANS S.R.L. a luat naştere în anul 2000

conform cererii de înmatriculare nr. 153 din 12.06.2000, activând în sectorul

transporturi.

Societatea are sediul în oraşul Eforie Nord , strada Bogdan Voda , nr. 10,

dar activitatea de bază se desfăşoară în orasul Eforie Sud , unde îşi are garajul.

Societatea este persoană juridică română, cu răspundere limitată fiind

constituită din aportul a doi asociaţi ale căror obligaţii sociale sunt garantate cu

patrimoniul fiecăruia la capitalul social respectiv în părţi egale.

În orice document oficial emis de societate se va înscrie denumirea

societăţii urmată de iniţialele SRL, numărul de înmatriculare de la Registrul

Comerţului : J/13/1505/2000,sediul, capitalul social : 2.000.000 lei, banca şi

numărul de cont , codul fiscal : R 13292900.

Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile

legislaţiei în vigoare.

Obiectul de activitate principal îl reprezintă transporturi terestre –

transporturi rutiere de mărfuri

Administrarea societăţii se face de ambii asociaţi, asigurând o bună

conducerea executivă şi operativă a societăţii asumându-şi responsabilităţile

Patrimoniul societăţii este compus din:

birouri

8 mijloace de transport de mare tonaj

51

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Firma S.C. EFO INTERTRANS S.R.L. are un număr de 10 angajaţi din

care : 8 şoferi, 1 agent de pază, 1 contabil .

Tipul de management adoptat este cel prin obiective .

III. 2 ANALIZA DINAMICII PRINCIPALILOR

INDICATORI DE REZULTATE

Analizând contul de profit şi pierdere al societăţii S.C. EFO

INTERTRANS S.R.L. pe ultimi trei ani , se desprinde următoarea evoluţie a

principalilor indicatori economici: cifra de afaceri, cheltuieli, venituri şi

rezultatul net.

În terminologia Standardelor Internaţionale de Contabilitate aceşti indicatori

sunt definiţi astfel:

Cifra de afaceri netă cuprinde sumele provenite din vânzările de bunuri şi

servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii, după scăderea

reducerilor comerciale , a TVA şi a altor impozite şi taxe aferente .

Veniturile sunt creşteri de avantaje economice în cursul exerciţului

financiar , ce au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii , diferită de cea

care provine din aporturile de capital ale proprietarilor .

Veniturile pot lua forma creşterii de active sau forma reducerii

datoriilor.

Diferenţa dintre veniturii si cheltuieli constituie rezultatul

exerciţiului , profit sau pierdere .

În accepţiunea Organismelor Internaţionale de Normalizare Contabilă

rezultatul contabil (profit sau pierdere ) reprezintă rezultatul înaintea

impozitului pe profit.

52

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Dinamica principalilor indicatori de rezultate

Indicatorui 2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2004/2002Cifra de afaceri 4.158.614 7.901.345 12.757.158 190 161,46 306,80

Venituri exploatare 4.158.614 7.901.345 12.757.158 190 161,49 306,80

Cheltuieli exploatare 4.065.288 7.793.623 11.787.629 191,70 151,25 289,96

Rezultatulexploatării 93.326 107.722 969.529 115 905 1041,93

Venituirifinanciare 2.104 2.047 4.523 97,29 220,95 214,97

Cheltuieli financiare 18.733 65.965 272.288 352 418,77 1511

Rezultatul financiar -16.629 -63.918 -267.765 -393 -417,18 -1668,75

Rezultatul curent 76.697 43.804 701.764 57,11 1602 924,36

Rezultatul brut 76.697 35.177 690.853 46 1971 907,89

Rezultatul net 14.286 24.037 515.412 171,42 2145,8 367,85

Analiza dinamicii pune în evidenţă tendinţele de evoluţie şi ritmurile în

care realizează acestă evoluţie.

Ca o caracteristică generala a perioadei , se constată o creştere în ritmuri

susţinute a rezultatelor firmei . Cauzele principale le constituie strategia de piaţă

corect orientată spre stabilizarea unui portofoliu de clienţi şi investiţiile în

mijloace fixe direct productive. Ritmul de creştere a indicatorilor este

superioară ratei de inflaţie înregistrată în această perioadă ceea ce arată o creştere

în termeni reali ai firmei.

53

Valori absolute (mii lei ) Indici (%)


CA = Cifra de afaceri

Rexp = rezultatul exploatării

Rn = rezultatul net

Analizând dinamica fiecăruia dintre indicatori calculaţi se constată

următoarele :

Ritmuri mari de creştere a cifrei de afaceri de 190% respectiv

161% a determinat triplarea acesteia în decursul perioadei. Pentru

2005 piaţa permite o lărgire a acesteia motiv pentru care sa hotărât

efectuarea unor noi investiţii în mijloace fixe direct productive.

Având în vedere faptul că realizarea acesteia în producţie de

aproximativ 90% este dependentă de aceeaşi clienţi este

recomandabil să se urmărească :

lărgimea portofoliului de clienţi . Încetarea relaţiilor cu unul

dintre aceştia ar afecta realizarea cifrei de afaceri între 10 % şi 25 %

Veniturile din exploatare sunt constituite exclusiv din producţia

vândută.

Cheltuielile de exploatare au înregistrat în perioada 2002-2003 un

ritm de creştere cu 1,7% mai mare faţă de cel a veniturilor din

54

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L exploatare , fără a afecta semnificativ rezultatul final .În perioada

2003-2004, situaţia s-a inversat , ritmul cheltuielilor fiind cu 10%

mai mic decât cel al veniturilor. Acest indicator arată o situiţiei de

ansamblu bună şi faptul că investiţiile făcute au fost eficiente .

Rezultatul de exploatare a crescut în ultimul an de peste 9 ori

consecinţa evoluţiei favorabile atât a veniturilor cât şi a cheltuililor

de exploatere.

Rezultatul financiar are o evoluţie negativă determinată de creşterea

cheltuielilor cu dobânzile fără însă a conţine un risc financiar prea

ridicat.

Rezultatul net a crescut cu peste 2.000% în ultimul an consecinţă a

rezultatelor bune obţinute de firmă.

Comparabilitatea între ani nu este concludentă deoarece până în

2003 firma a optat pentru sistemul de impozitare specific

microintreprinderilor, iar în 2004 a trecut la plata pe impozitul pe profit

(25%).

În concluzie activitatea întreprinderi în ultimii trei ani a condus la o

consolidare puternică a poziţiei financiare reflectată în sporul de rentabilităte

III .3 APRECIEREA ECHILIBRULUI FINANCIAR

III.3.1 Analiza indicatorilor cuprinşi în NOTA 9 a Bilanţului

Conform Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr.94/2001 pentru

aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV –a a

Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de

Contabilitate , Nota 9 explicativă la situaţiile financiare cuprinde exemple de

55

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L calcul şi analiză a indicatorilor de lichiditate, risc, îndatorare şi de gestiune

(activitatea ), profitabilitate. Aceşti indicatori vizează şi echilibrul financiar al

societăţii şi cuprind :

1. Indicatorii de lichiditate ( curentă şi imediată) sunt calculaţi ca

raport între lichiditătile previzibile într-o periodă mai mică de un an şi

datoriile cu aceeaşi durată

Nr.

crt

INDICATORII

Simbol 2002 2003 2004

1 Stocuri (mii) S 44.240 152.323 7.7166

2 Creanţe (mii) Cr 718.859 930.521 1.451.234

3 Disponibilităţi băneşti

(mii)

D 1.816 85.356 403.207

4 Active circulante (mii) Ac 764.915 1.168.200 1.931.607

5 Datorii pe termen scurt

(mii)

Dts 1.287.790 1.304.045 2.047.330

6 Rata lichidităţii generale

%

L lg 0.59 0.89 0.90

7 Rata lichidităţii

intermediare (rapide)%

L int 0.56 0.78 0.74

8 Rata lichidităii imediate

(curente)%

L lc 0.001 0.07 0.20

Ca formule de calcul s-au utilizat :

56

Rlg= AC / DTS Rlint = Ac –S / Dts Rlc = D / Dts


Evoluţia ratelor lichidităţi

Analizând valoarea şi evoluţia ratelor de lichidităţi se desprind

următoarele concluzii şi aprecieri:

Rata generală (Rlg) compară ansamblul lichidităţilor potenţiale

asociate activelor circulante (Ac) cu ansamblul datoriilor pe termen

scurt , sub un an (Dts ); această rată are în fiecare an valoare

supraunitară (cea recomandată fiind 2 ), ceea ce semnifică existenţa

unui fond de rulment .Rlc este echivalent cu “rata fondului de

rulment” (Capital permanent/Imobilizări ), deci cu cât această rată

este mai mare decât unu cu atât firma face faţă mai bine

rambursărilor datoriilor la cererea clienţilor. Nivelul acestei rate

este în continuă îmbunătăţire, valoarea subunitară o situează însă

departe de valoarea recomandată. Cauza principală o constituie

creşterea de două ori a volumului creanţelor în această perioadă.

Evoluţia acestei rate reflectă proporţional şi evoluţia fonduluide

rulment.

Rata lichidităţii intermediare (rapide ) (Rint) sau testul acid

exprimă capacitatea firmei de a-şi achita datoriile pe termen 57

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L scurt din creanţe şi disponibilităţi. Băncile impun ca limită

minimă aceste rate să fie de 80% , limită sub care se situează

S.C. EFO INTERTRANS S.R.L. .Evoluţia este însă favorabilă

apropiindu-se de nivelul recomandat. Cauzele stagnării în ultimul

an este datorat de creşterea rapide a datoriilor pe termen scurt .

Rata lichidităţii curente (Rlc ) este la un nivel foarte scăzut dar

în creştere . Chiar dacă s-a înregistrat o creştere substanţială a

trezoreriei în ultimul an, dificultăţile în plata datoriilor scadente

persistă. Firma a beneficiat de clemenţa furnizorilor care au acceptat

în mod tacit prelungirea termenelor de plată.

2.Indicatorii de risc financiar :

a) Indicatorul gradului de îndatorare (Rd )

Capital împrumutat Rd = * 100 Capital propriu

1.287.790Rd 2002 = *100 = -1218,24% -105.709

1.304.045Rd 2003 = *100 = -4596,66% -81.673

7.128.250Rd 2004= *100 = 1664.19% 433.739

Evoluţia acestui indicator denotă o stare dificilă a îndatorării, deci

asumarea unui risc financiar ridicat .Cauzele sunt de natură internă , pierderiile

din ani anteriori erodând capitalurile care în primi doi ani sunt negative .În

ultimul an reconstituirea capitalului propriu a remediat într-o oarecare măsura

situaţia . Acordarea de catre bancă a unui volum de credite mare

demonstrează încrederea pe care aceasta o are în evoluţia viitoare a afacerii.

58

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor (Id)

EBIT Id = Cheltuieli cu dobânda

Profitul înaintea dobânzilor şi a impozitului pe profit reprezintă

profitul brut ca rezultat al întregii activităţii a firmei ( din exploatare,

financiară şi extraordinară ) care cuprinde şi valoarea cheltuielilor cu

dobânzile aferente împrumuturilor contractate. Acest indicator arată de

câte ori persoana juridică poate achita cheltuielile cu dobânda .

77.841 Id 2002 = = 68 1.144

101.142Id 2003 = =1.53 95.965

940.678Id 2004= =3,9 240.825

Valoarea supraunitară a indicatorilor , reflectă capacitatea de acoperire

a cheltuielilor fixe cu dobânda .Diminuarea valorilor semnalează accentuarea

riscurilor financiare .

c) rata solvabilităţii patrimoniale (RS)

Capital propriu RS = * 100 Total pasiv

-105.709RS 2002 = *100 = -7,19 % 1.468.329

-81.673RS 2003= *100 = -3,20% 2.548.282

433.739RS2004 = * 100 =4,47 % 9.699.319

59

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Matematic doar pentru ultimul an, când s-au reconstituit capitalurile

proprii , se poate da o semnificaţie ratei solvabilităţii patrimoniale .

Concluzii şi aprecieri privind indicatori de risc :

Indicatorul gradului de îndatorare reflectă raportul dintre

datoriile exigibile pe termen lung (peste un an ) şi capitalurile

proprii . Din acest punct de vedere situaţia este favorabila,

deoarece, teoretic, firma poate contracta împrumuturi pe termen

lung pentru investiţii; dar dacă se analizează rata îndatorării

generale (Total datorii / total pasiv ) se constată că în anul

2003 este de 32,51 % iar în 2004 este de 95,52 % ceea ce

reprezintă un grad al îndatorări foarte ridicat. Cauzele, dar mai

ales efectele acestei îndatorări vor fi analizate în cele ce urmează

în descompunerea ratei financiare conform sistemului DU

POINT şi analiza efectului de levier financiar .

2003 2004

Rsp -3,20 4,47

Rdg 32,51 95,52

Unde : Rsp reprezintă rata solvabilităţii patrimoniale şi

Rdg rata îndatorării generale .

3 Indicatorii de activitate (gestiune)

60

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 3.1 Viteza de rotaţie a stocurilor ( VRst )

Cifra de afaceri VRst =

Stocul mediu

3.2 Numărul zilelor de rotaţie (N)

Stocul mediu N= *365

Costul vânzărilor

Indicatori u.m. 2002 2003 2004

VR st Nr rotaţii 94 51,87 161,44

N Nr.zile 3,88 7 2,22

Caracteristic activităţii de transport este existenţa permanentă a

stocurilor de carburanţi şi de piese de schimb . Având în vedere posibilitatea

de aprovizionare (existenţa staţilor PECO pe tot parcursul autovehiculelor ),

asemenea stocuril nu se justifică decât la un nivel minim. În ceea ce priveşte

piesele de schimb , dotarea unităţii cu maşini noi produse în Germania şi

renunţarea la cele de producţie internă conduce la un consum redus. Această

evoluţie a stocurilor este reflectată în viteza mare de rotaţie şi în durata redusă

de consum. Se impune valorificarea prin vânzare a stocurilor de piese pentru

tipurile de maşini carea au fost scoase din uz.

3.3 viteza de rotaţie a debitelor clienţi (VRcl )

Stocul mediu clienţi VRcl= *365 Cifra de afaceri

3.4. Viteza de rotaţie a creditelor - furnizori (VR fz)

Sold mediu furnizor VR fz.= *365

61

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Cifra de afaceri

Indicator

2002 2003 2004Viteza de rotaţie

clienţi 63 43 34,10Viteza de rotaţie

furnizor 113 61 48,25Diferenţa

VR cl-VR fz 50 18 14,15

Comparativ , viteza de rotaţie a fluxurilor monetare de intrare (clienţi)

şi ieşire (furnizori ) este favorabilă firmei .Tendinţa manifestată de scădere

este normală datorită creşterii volumului de lichiditaţi a firmei ca urmare a

creşteri în ritm accentuat a vânzărilor. Chiar dacă gradul de îndatorate a crescut

exponenţial starea de trezorerie are tendinţe de îmbunătăţire

Unde : VRst reprezintă viteza de rotaţie a stocurilor

VRcl este viteza de rotaţie a debitorilor clienţi

VR fz este viteza de rotaţie a creditelor furnizori

Orice întreprindere poate consimţii majorarea duratei de încasare a

creanţelor clienţi numai în măsura în care vânzările sporesc .

Se impune cunoaşterea , compararea acestori indicatori cu normele şi

media din cadrul ramuri de transport şi cu concurenţa . Dacă durata medie de

62

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L achitare a furnizorilor este mai mare decât cea prevăzută în normele pe

ramuri din care face parte firma, situaţia este considerată favorabilă numai dacă

este justificată de o solvabilitate convenabilă şi de comenzi regulate, şi nu de

dificultăţi de trezorerie, care conduc la întârzierea plătilor. Invers, dacă durata

de achitare a furnizorilor este mai mare decât durata medie pe ramură,

situaţia se consideră nefavorabilă dacă se datorează reducerilor temporare de

plată de furnizori, din cauza lipsei de solvabilitate a firmei, şi nu unei situaţii

satisfăcătoare de trezorerie care ar putea permite plata mai rapidă a

furnizorilor .

Durata de încasare a clienţilor şi de plată a furnizorilor depind de

strategia firmei privind extinderea pieţei , de natura clientelei , natura

producţiei şi de conjunctura economică

Rata de rotaţie măsoară ritmul de înnoire a imobilizărilor şi a

activelor totale, evidenţiindu-se intensitatea exploatării acestora. În acest

caz sunt exprimate prin coeficienţi de rotaţie ( nu ca durată în număr de

zile) ce reprezintă mărimea actuală a cifrei de afaceri ce revine la un leu

capital investit.

3.5 Viteza de rotaţie a activelor imobilizate ( V AI ) Cifra de afaceri VAI = Active imobilizate nete

4.158.614 VAI = = 5,9 rotaţii 703.414

7.901.345 VAI = = 5,72 rotaţii 13.800.082 7.340.711 VAI = = 1,73 rotaţii 12.757.158

Viteza de recuperare a imobilizărilor a fost influenţată contradictoriu

de cei doi factorii: cifra de afaceri a crescut într-un ritm de 161 % în timp

63

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L ce investiţiile făcute în active fixe a crescut cu 924 % . Această acumulare de

mijloace de producţie va conduce în perioada imediat următoare la o creştere

accentuată a cifrei de afaceri . Recuperarea prin cifra de afaceri într-o perioadă

mai mică de un an este semnalul unui risc relativ redus al afacerii.

3.6 Viteza de rotaţie a activelor totale ( V AT )

Cifra de afaceri V AT = Total active

4.158.614V AT 2002 = =2,83 rotaţii 1.468329

7.901.345V AT 2003 = =3,1 rotaţii 2.548.282

12.757.158 V AT 2004= =1,37 rotaţii 9.272.318

Scăderea valorii indicatorului se datorează creşterii accentuate a

imobilizărilor corporale.

4 Indicatorii de profitabilitate-rentabilitatea capitalului angajat

EBIT Rcap = Capital permanent

77.841 R cap 2002 = * 100 = 6,58 % 1.182.081

64


101.142 Rcap 2003= * 100 = 8,27 %

1.22.372

Acest indicator exprimă eficienţa persoanelor fizice în realizarea de

profit din resurse disponibile; rentabilitatea capitalului angajat este un indicator

fundamental pentru rentabilitatea întreprinderii. Poate fi asimilat cu rata

internă de rentabilitate a ansamblului de investiţii mai noi sau mai vechi şi

depinde de structura capitalurilor ( proprii şi împrumutate ).

Creşterea rentabilităţii capitalului angajat se datorează în principal

evoluţiei rezultatului înaintea deduceri cheltuielilor financiare cu dobânzile şi

a impozitului pe profit. În anul 2004 comparativ cu 2003 creşterea EBIT a

fost de 9 ori ceea ce reprezintă o consolidare apreciată a capacităţii de

renumerare a furnizorilor de capitaluri .

Alte rate ale echilibrului financiar , ca expresie a realizării echilibrului

financiar pe termen lung şi scurt şi care evidenţiază existenţa sau inexistenţa

fonduluide rulment şi a trezoreriei nete , sunt următoarele6 :

1. rata de finanţare a imobilizărilor sau rata fondului de rulment (R FR ) :

Capitaluri permanente R FR = Active imobilizate nete

1.182.081R FR 2002= *100 = 168 % 703.414

1.22.3126 Georgeta Vintilă , Gestiunea financiară a intreprinderii, Ed .Didactică şi Pedagogică, Bucureşti , 2002.

65

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L R FR 2003= *100 = 88% 1.380.082

7.651.989R FR 2004= *100 =60% 12.757.158

Valoarea supraunitară semnifică faptul că ansamblul imobilizărilor este

finanţat de resursele durabile, respectiv de capitalurile permanente. Această rată

exprimă în termeni relativi un indicator echivalent celui de fond de rulment în

mărimea absolută.

Diminuarea valorii ratei nu trebuie interpretată ca un semnal negativ atât

timp cât se datorează unui program intens de investiţii. Situaţia este doar de

moment. Este recomandabil ca firma să urmărească creşterea volumului

resurselor proprii.

.

2. rata fondului de rulment ( R FRP ) sau rata de finanţare a

capitalurilor proprii :

Capitaluri proprii

RFRP = Active imobilizate brute -105.709

RFRP 2002 = * 100 = -15%

703.414

-81.673

RFRP 2003 = *100 = - 6%

1.380.082

433.739

RFRP 2004 = *100 = 6%

7.340.711

Această rată reflectă finanţarea proprie a imobilizărilor şi este

recomandată să fie supraunitară.

66

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L În cazul S.C. EFO INTERTRANS S.R.L. rata a avut valori negative în

primii doi ani analizaţi ca urmare a erodării fondurilor proprii, determinată de

pierderile din ani anteriori. Revenirea la o valoare pozitivă în 2004 este

nesemnificativă de doar 6 %. În perioada următoare se recomandă o

îmbunătăţire a stării fondului de rulment .

Evoluţia ratelor fondului de rulment şi a fondului de rulment propriu

III. 3. 2 ANALIZA STATICĂ A ECHILIBRULUI

FINANCIAR

RFR RFRp

2003 88 -6

2004 60 6

67

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Analiza statică a echilibrului financiar se bazează pe studiul

indicatorilor echilibrului financiar : fondul de rulment , necesarul de fond

de rulment şi trezoreria netă .

Fondul de rulment net ca expresie a echilibrului financiar pe termen

lung cuprinde partea de capitaluri afectate finanţării ciclului de exploatare .

a ) FRN = Capital permanent - Active imobilizate

FRN 2002 = 1.182.081 -703.414 = 478.667

FRN 2003 = 1.222.312.-1.380.082= -157.770

FRN 2004= 7.651.989-7.340.711= 311.278

Valoarea negativă din 2003 pune în evidenţă finanţarea unei părţi din

imobilizări pe seama resurselor pe termen scurt ceea ce indică un dezechilibru

pe termen lung .Revenirea la o valoare pozitivă în 2004 semnifică refacerea

acestui echilibru şi crearea unei marje de siguranţă a finanţării .Cauza a fost

temporată şi se datorează investiţiilor realizate .

Fondul de rulment financiar poate fi descompus în : fond de

rulment propriu ( FRp ) şi fond de rulment împrumutat sau străin ( FR s)

FRp = Capitaluri proprii – Active imobilizat

FRp 2002 = -105.709 - 703.414 = - 809.123

FR p 2003 = - 81.673 - 1.380.082 = - 1.461.755

FR p 2004 = 433.739- 7.340.711 = -6.906.972

Contribuţia capitalului propriu la constituirea fondului de rulment este în

reducere, situaţie care trebuie reechilibrată în perioada următoare .Concluzia este

că firma a optat pentru un grad foarte ridicat de îndatorare şi în

consecinţă o valoare ridicată a riscului financiar.

FRs = Datorii pe termen mediu şi lung -Active imobilizate

FRs 2002 = 1.287.790 - 703.414 = 584.376

FRs 2003 = 1.304.045 - 1.380.082 = -76.037

FRs 2004 = 7.218.250 - 7.340.711 = -122.461

68

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Capitalurile împrumutate sunt cele care susţin într-un procent de 98%

programul de dezvoltare a firmei .În conditiile reducerii costurilor de

procurare a acestor capitaluri , opţiunea firmei poate fii considerată corectă

Pe baza bilanţului financiar necesarul de fond de rulment (NFR ) se

determină astfel :

NFR =( Stocuri +Creanţe ) – Datorii

NFR 2002 = 763.099 - 286.248 = 476.851

NFR 2003 = 1.082.844 - 1.325.910 = -243.066

NFR 2004 = 1.528.400 - 2.047.330 = -91.929

Necesarul fondului de rulment ca expresie e echilibrului financiar pe

termen scurt are în ultimi doi ani o valoare negativă ceea ce reprezintă o

resursă de finanţare .Tendinţa de scădere se datorează situaţiei pozitive a

fondului de rulment şi nu unei poziţii dificile în relaţiile cu furnizorii .

Trezoreria netă reflectă diferenţa dintre fondul de rulment şi

necesarul de fond de rulmet :

TN = FR - NFR

TN 2002 = FR 2002-NFR 2002

= 478.667 - 478.851 = 1.816 mii lei

TN 2003 = FR 2003 – NFR2003

= -157.70 - (-243.066) = 85.296 mii lei

TN 2004 = FR 2004 –NFR 2004

= 115.723. - (-518.930) = 403.207 mii lei

Indicatorul trezoreria netă cuprinde diferenţa dintre cheltuieli în avans

(înregistrate la litera C în bilanţul contabil ) si venituri în avans ( litera I în

bilanţul contabil ) .Dacă se scade această diferenţă din valoarea trezorerie

nete , valoarea rezultată este cea din poziţia IV litera B a bilanţului

contabil Casa şi conturi la bănci .

69

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Îmbunătăţirea echilibrului în condiţiile unui volum ridicat de investiţii,

denotă o extindere rapidă a afacerii şi un raport favorabil încasări-plăţi.

Sinteza calculelor indicatorilor echilibrului financiar FR , NFR, TN

este exprimat în tabelul , respective graficul următor.

mii lei

INDICATORII 2002 2003 2004

1. FRN 478.667 -157.770 311.178

1.1 FRp -809.123 -1.461.755 -6.906.972

1.2 FRî 584.376 -76.037 -122.461

2 .NFR 476.851 -243.066 -91.929

3.TN 1.816 85.296 403.207

Evolutia indicatorilor echilibruluii financiar

Pentru a aprecia evoluţia indicatorilor echilibrului financiar în

funcţie de structura lor în cadrul fiecărui an se face raportarea fondului de

rulment (FR) şi a trezoreriei nete (TN) la capitalul propriu iar fondul de

rulment propriu ( FRp ) şi împrumutat ( FRî ) se raportează la FR al anului

respectiv . În această viziune situaţia este următoarea :

70


INDICATORII 2003 (%) 2004(%)FR ( CP) 193 77,76FR p ( FR ) 1789 -1.592FRî (FR ) 93 -28,23TN (CP) -104,43 92,96

Această reprezentare a indicatorilor echilibrului financiar permite

aprecierea evoluţiei acestora într-o manieră mai concludentă.

În cazul de faţă valorile negative ale capitalurilor proprii în 2003 nu

permit matematic acordarea unei semnificaţii . În principiu, capitalurile proprii

negative semneză o stare de prefaliment.

III 4. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

INDICATORII 2002 2003mii lei %

2004mii lei %

Marja comercială 67.753 -------- -- ------ ---Producţia

exerciţiului 3.201.631 7.901.345 146,8 12.757.158 61Valoarea adăugată 184.326 399.163 116,8 2.022.379 406

Excedentul brut de exploatare 112.493 273.618 145,5 1.058.577 284

Rezultatul exploatării 93.326 107.722 15 969.529 805

Rezultatul curent 76.697 43.804 -43,4 701.764 1493Rezultatul net 14.283 24.037 71,4 515.412 2045

Dacă indicatorii echilibrului financiari reflectă corelaţia partimonială existentă la un moment dat , soldul intermediar de gestiune se concentrează

pe formarea treptată a rezultatelor . Calculul corelat a celor două grupe de

indicatori pune în evidenţă interferenţa dintre poziţia financiară şi

rezultatele obţinute .Logica economică arată faptul că raţiunea alocării de

capitaluri constă în obţinerea unor rezultate financiare comparabile.

Rentabilitatea înseamnă în fapt calea de refacere permanentă a capitalurilor

investite .

71

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Calculul SIG are ca punct de pornire marja comercială şi

producţia exerciţiului.

În ceea ce priveste activitatea de comercializare a mărfurilor firma a

renunţat din 2002 la aceasta şi este nesemnificativă în inflenţa rezultatelor

Producţia exerciţiului are anual ritmuri de creştere ridicate , cea mai

importantă fiind în 2003. Având în vedere caracterul eterogen al acestui

indicator se impune o analiză de structură privinâd raportul dintre

productivitatea vândută şi cea imoblizată .

În cazul SC EFO INTERTRANS SRL structura acesteia este formată

numai din producţia vândută , deci cheltuielile avansate au fost recuperate în

totalitate .

Valoarea adăugată a crescut în ultimul an de peste 4 ori faţă de cel

precedent .Având în vedere semnificaţia acestui indicator , de măsurare a

valorii noi create prin contribuţia firmei , situţia se poate aprecia ca favorabilă

, situându -se în jurul mediei pe sector .

Cauza este reprezentată de multiplicarea serviciilor oferite clienţilor deci

o integrare pe orizontală .

Excedentul brut de exploatare are o tendinţă accentuată de creştere

indusă de starea indicatoriilor anteriori .Scăderea ponderii cheltuielilor cu

personalul a determinat creşterea acestuia cu 145,5% respectiv 284 % .

Rezultatul exploatării înregistrează în ultimi ani o creştere de

805%.Analiza cauzelor evoluţiei acestui indicator este deosebit de importantă

vând în vedere faptul că exploatarea constituie activitatea de bază a firmei .Ca

influenţe principale sau manifestat :

ritmul ridicat al veniturilor din exploatare

reducerea ponderii cheltuililor de exploatere

creşterea accentuată a amortizării,ca urmare a

investiţiilor masive efectuate în ultimi doi ani.

72

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L În plan tehnic reflectă performanţele noilor mijloace de transport

achiziţionate din exterior . Totodată reflectă şi schimbarea opticii în gestiunea

resurselor aflate la dispoziţie .

Rezultatul curent este afectat de cheltuielile mari cu dobânda ca

urmarea a gradului mare de îndatorare .Rezultatul financiar negativ nu trebuie

interpretat ca un fapt nefavorabil atât timp cât capitalurile împrumutate au fost

investite cu o rentabilitate superioară faţă de perioada anterioară.

Dezvoltarea firmei generează resurse suficiente pentru restituirea

împrumuturilor şi a dobânzilor aferente

Rezultatul net a cunoscut o creştere de 2045% şi a contribuit la

înregistrarea unei valori pozitive a capitalurilor în ultimul an. În aprecierea

evoluţiei acestuia trebuie avut în vedere şi incidenţa fiscală. Până în 2003 s-a

optat pentru statutul fiscal de microîntreprindere deci impozit de 1,5% pe cifra

de afaceri .Începând cu 2004 s-a trecut la plata impozitului pe profit de 25%.

Pe ansamblu se poate constata o evoluţie pozitivă a tuturor indicatorilor

de gestiune .Coraborat cu întărirea poziţiei financiare a firmei se poate

afirma că echilibrul financiar este consolidat , ceea ce asigură perspective

favorabile de dezvoltare a firmei

III. 5 INCIDENŢA INFLAŢIEI ASUPRA ECHILIBRULUI

FINANCIAR

Marele economist român Victor Slăvescu caracterizează inflaţia ca

fiind “ creaţia nemăsurată de semne monetare “ sau “ un exces de

circulaţie a banilor “ .

Inflaţia apare când moneda naţională nu mai este garantată prin bunuri

reale ci pusă în circulaţie de nevoile statului.

Inflaţa este deci crearea de semne monetare fără susţinere efectivă în

viaţa economică .Dacă este inflaţie , valoarea bunurilor este răsturnată , iar o

73

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L dată cu ea şi preţurile , întrucât moneda este pusă în circulţie în mod forţat ,

adică la un curs forţat .

Inflaţia poate fi definită şi ca o depreciere a monedei naţionale ,

concretizată în creşterea preţurilor mai mult de 1% pe an.

Incidenţa inflaţiei trebuie luată în considerare atunci când întrepinderea

îşi desfăşoară activitatea într-un mediu economic , caracterizat prin creşterea

generalizată a preţurilor .În perioada de analiză a SC EFO INTERTRANS SRL

nivelul inflaţiei este de 17,8% în anul 2002 , 14,1% în 2003 şi de 9,3 în

2004.Fenomenul inflaţiei determină , la nivelul întreprinderii , o creştere

nominală a valorii care , însă nu afecteză uniform parametrii financiari ai

acesteia .

Influenţa inflaţiei se manifestă : prin intermediul amortizării

(amortizarea făcându-se la costul istoric al activelor nu se realizeză o recuperare

reală a capitalului investit ; chiar în cazul unei reevaluări a imobilizărilor şi a

amortizărilor viitoare , care nu a avut loc la SC EFO INTERTRANS SRL

rămân nemodificate influenţele anterioare ), prin dobânzile calculate în sumă

fixă , în condiţiile creşterii fenomenului inflaţionist , neajustarea dobânzilor pe

durata împumutului are efecte şi asupra împumutatorului ( prin scăderea

capitalului împumutat ) dar şi asupra întreprinderii împrumutate (prin plata

unui impozit mai mare prin neajustarea dobânzilor deductibile ) .

Dacă întreprinderea parcurge o perioadă de creştere economică , atunci

consecinţele fenomenului inflaţionist vor fi suportabile ; invers , dacă

înregistrează o stagnare a vânzărilor , inflaţia este un pericol în plus şi va fi

dificil de suportat la nivelul trezoreriei.

Inflatia antrenează o creştere nominală a cifrei de afaceri datorită

impactului creşterii costurilor asupra preţului de vânzare .Paralel se

înregistrează o creştere nominală a stocurilor şi creanţelor asupra clienţilor.

Întreprinderea poate , datorită sistemului provizioanelor , să se protejeze

împotriva incidenţei inflaţiei asupra stocurilor de materii prime , de

produse semifabricate şi de produse finite .Nevoia de fond de rulment a

74

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L întrepinderi creşte automat cu inflaţia şi impune o nevoi de trezorerie

suplimentară.

Dacă firma parcurge o etapă de creştere economică pe baza fondului

amortizat , inflaţia determină o reducere a ritmului de creştere ; dacă etapa

este una de creştere slabă sau nulă se înregistrează o reducere a activului

economic .Este si cazul SC EFO INTERTRANS SRL , la care în 2002

valoarea activului economic este de 1.468.329 mii lei , în 2003 de

2.548.282mii lei şi în 2004 10.747.346 mii lei.

În ceea ce urmează va fi subliniată incidenţa inflaţiei supra SC EFO

INTERTRANS SRL pe baza sistemului piramidal de analiză a rentabilităţii

financiare “DU PONT “.

Regula de bază care garanteză succesul în gestiunea financiară este :

Rfin > R ec > R dob > R infl

Analiza echilibrului financiar şi incidenţa inflaţie asupra echilibrului

financiar la SC EFO INTERTRANS SRL trebuie completată cu analiza

respectării acestei reguli pentru a concluziona mai eficient activitatea firmei .

Rata rentabilităţii financiare ( Rfin )

Profit net R fin = * 100 Capital propriu

14.286 R fin 2002 = *100 = -13,51% -105.709

24.037 R fin 2003 = *100 = -29,43% -81.673

515.412 Rfin 2004 = * 100 = 118,83 % 433.739

Analiza rentabilităţii financiare trebuie să ţină cont de următoarele

aspecte : în primi doi ani capitalurile proprii sunt negative

capitalurile proprii în 2004 s-au refăcut parţial 75

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L gradul de îndatorare al firmei este foarte mare , 96% din

capitalurile angajate şi prin urmare trebuie considerat şi efectul de îndatorare

Rata rentabilităţii economice ( Rec )

EBIT - Impozit Rec = *100 Active economic

EBIT = profitul înainte de dobânzi şi impozite ( Earnings befor

interests and taxes ) , este un indicator folosit pentru calculele financiare

de rentabilitate şi reprezintă diferenţa dintre venituirile totale şi cheltuielile

totale ( de exploatare , financiare , extraordinare ) cu excepţia dobânzilor

şi a impozitului pe profit .

EBIT - Impozit = Profit + Dobânzi

Termenul din stânga egalităţii exprimă rezultatul net al utilizării

capitalurilor investite în activele întreprinderii, iar termenii din dreapta exprimă

destinaţia acestui rezultat : acţionarii, creditorii şi firma

EBIT –Impozit = ( Rezultatul brut + Dobânda ) – Impozitul pe profit

( EBIT –Impozit )2002 = 77.841 -62411 = 15.430 mii lei

( EBIT –Impozit ) 2003= 101.142 -11.140 = 90.002 mii lei

( EBIT –Impozit ) 2004= 940.678 -175.441= 765.237 mii lei

( Profit net + Dobânzi)2002 = 14.286 + 1144

= 15.430 mii lei

( Profit net + Dobânzi)2003 = 24.037 + 65.965

= 90.002 mii lei

( Profit net + Dobânzi)2004 = 515.412 +249.825 76

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L = 765.237 mii lei

Profitul înainte de dobânzi şi impozitare , are după deducerea

impozitului pe profit (EBIT - Impozit) o semnificaţie deosebită .Aceasta

exprimă potenţialul ( contabil ) acţionarilor cu dividente şi a creditorilor

cu dobânzi

Creşterea termenului este accentuată ,ceea ce semnifică un potenţial ridicat

de a face faţă obligaţiilor .Prin urmare firma este atractivă pentru

deţinătorii de capital

Activul ec.= ( imobilizării brute + Active circulante ) - Datorii sub 1 an

Aec 2002 = (703.414+ 764.915) - 286.248

= 1.182.081 mii lei

Aec 2003 = (1.380.082 +1.168.200 ) - 1.325.910

= 1.222.375 mii lei

Aec2004 = (7.910.846+ 1.931.607 ) - 2.047.330

= 5.863.516 mii lei

15.430Rec 2002 = * 100 = 1,30%

1.182.071

90.002Rec 2003 = * 100 = 7,36%

1.222.372

515.412 Rec 2003 = * 100 = 8,79 % 5.863.516

Regula de bază privind relaţia dintre rata rentabilităţii financiare , rata

rentabilităţii economice şi rata inflaţiei şi respectarea acestei reguli de

activitatea SC EFO INTERTRANS SRL :

Rfin > Rec > R inf

2002 -13,5% < 1,30% < 17.8 %

77

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 2003 -29,43% < 7,36% < 14,1%

2004 118,83 % > 8,79% < 9,3%

Tripla corelaţie are o sitaţie nefavorabilă în primi doi ani .În 2004

rentabilitatea financiară este superioră rentabilităţii economice , dar inferioară

ratei inflaţiei , ceea ce indică deprecierea în termeni reali a rezultatelor firmei

Evoluţia rentabilităţii economice este influenţată atât de tendinţa de

creştere a EBIT cât şi de cea a activului economic .În ceea ce priveşte

rentabilitatea financiară , valorile acesteia raportate la capitalul social şi la

resursele constituite ar avea spre exemplu în 2004 valoarea de 11,45%.

Consider că acesta este nivelul real şi nu cel rezultat în urma deprecierii

capitalurilor proprii datorită pierderilor din ani anteriori, In ultimă instanţă

interesul acţionarului este de a-şi recupera fondurile avansate şi a le asigura

un randamant superior altor alternative de plasament.

Compania americană “ DU PONT a fost prima care a utilizat , în

analiza financiară , descompunerea ratelor de rentabilitate a capitalurilor ,

motiv pentru care această procedură de analiză poartă numele de

“ sistemul du Pont” .

Ca şi ratele sintetice , ratele de rentabilitate sunt compuse din două rate :

de structură valorică a cifrei de afaceri ( rate de marjă)

de rotaţie a capitalurilor prin cifra de afaceri ( CA)78


Profit net Rfin = Capital propriu

EBIT –Imp. CA Active c. Prof netRfin = x x x

CA Active c. Cap.prop. EBIT-Imp

Rata marjei Rata rotaţiei Rata de structură Rata de structură

nete capitalurilor a capitalurilor a renumerări

Rec Levier financiar

Prin descompunerea ratei rentabilităţii financiare în acest mod se

indentifică rentabilitatea activelor întreprinderii ( independent de modul de

finanţare ) şi contribuţia îndatorării la formarea rentabilităţii financiare

Rata marjei nete exprimă rentabilitatea activităţii firmei ; este o rată

de structură a componentelor valorice de acumulare ( a marjei ) în raport cu

cifra de afaceri . Utilitatea acestei rate rezidă în:

- evidenţierea unui factor cantitativ al rentabilităţii

capitalurilor , respectiv marja ca diferenţă între costuri şi preţuri

- comparabilitatea lor în timp în raport de concurenţă

Rata de rotaţie a capitalurilor este o rată de profitabilitate , factor

calitativ , evidenţiază intensitatea cu care au fost exploatate ( utilizate )

capitalurile firmei . Se poate exprima :

sub formă de coeficienţi ai ratei respective câtă cifră de

afaceri anuală se obţine la un leu vânzări

79

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L sub formă de durată în zile a unei rotaţii:

(Activ ec x360)/CA

Rata de structură a capitalurilor este o rată de risc , factor calitativ,

exprimă ponderea autonomiei ( prin capitalul propriu )

765.237 12.757.158 5.863.561 515.412

Rfin2004 = x x x

12.757.158 5.863.516 433.439 765.237

0,060 2,176 13,518 0,674

Rec2004 = 0,13 levier fin2004= 9,11

Rfin2004=1,1843 (118,43%)Combinarea ratelor de rotaţie cu cele de structură indică un risc financiar

ridicat de 9, 11 % .Diminuarea riscului financiar este dată de valoarea cât

mai apropiată de zero

Exprimarea efectului de levier prin două rate de structură , a

patrimoniului şi a rentabilităţii , dă o mai mare acurateţe analizei riscului.

După cum rezultă din calculele făcute pentru 2004 rezultă că starea

patrimonială reprezintă ca urmare a investiţiilor făcute cea mai mare

componenţă a levierului financiar de 13,5 % .Rezultatele obţinute dau o

valoare patrimonială subunitară riscului de 0,67 % care diminueză incinenţa

structurii patrimoniale .Valoarea combinată a levierului financiar de 9,11% se

constituie ca multiplicator al rentabilităţii economice şi implicit a

rentabilităţii capitalurilor proprii .Trebuie reţinut însă faptul că multiplicarea

dată rentabilităţii economice este mult mai mare în situţia înregistrării de

pierderi decât cazul obţinerii de profit .De asemeni capitalurile negative

accentuează pierderea de rentabilitate financiară .

80


90.002 7.901.345 1.222.372 27.037 Rfin 2003 = x x x 7.901.345 1.222.372 -81.673 90.002

0,011 6,463 -14,233 0,300

Rec2003= 0.07 levier fin= -4.27

Rfin2003 = - 0,2943 ( -29,43%)

Pentru susţinerea afirmaţie de mai sus am calcula rentabilitatea

financiară a anului 2003 în care capitalurile proprii sau menţinut la o

valoare negativă chiar dacă sa obţinut profit .

Rata de structură determină o creştere a riscului financiar de peste

14 ori .Concluzia care reiese din această situaţiie este aceea că pierderile

înregistrate într-o periodă anterioară (2001 şi 2002) au consecinţe nefavorabile

pe terme lung atât în ceea ce priveşte dezvoltarea firmei cât şi în ceea ce

priveşte renumeraţia acţionarilor .

Influenţa cheltuielilor fixe şi a celor variabile asupra profitului

este reprezentat prin relaţia :

CA-CV =Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)- CF

=PB+Venit financiar

Această relaţie este pusă în evidenţă în tabelul următor :

Nr.

crt

Indicatori 2002

mii %

2003

mii %

2004

mii %

81

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 1 Cifra de afaceri 4.158.614 100 7.901.345 100 12.757.157 100

2 Chel .variabile 3.924.124 94,36 7.525.342 95,24 10.973.552 86

3 Marja che.

variabile 234.490 5,64 376.001 4,76 1.792.625 14

4 Cheltuieli fixe 159.897 ----- 342.781 ---- 1.097.276 --

5 Venituri

financiare 2.104 ---- 2.047 ---- 4.523 --

6 Rezultatul brut 76.697 ---- 35.177 ---- 690.853 --

Analiza situaţiei generale indică tendinţa de creştere a MCV în cifra

de afaceri de 2,5 ori în decursul perioadei în condiţiile creşteri de aproximativ 7

ori a cheltuielilor fixe .Aceasta semnifică o creştere a gradului de acoperire

a cheltuielilor fixe şi a profitului planificat pe seama reducerii ponderii

cheltuielilor variabile .Metoda marjei variabile permite calcularea pragului de

rentabilitate şi a indicelui de siguranţă.

Evoluţia rezultatului net faţă de pragul de rentabilitate (PR) se poate

aprecia astfel ( pragul de rentabilitate este cifra de afaceri pentru care

rezultatul este nul , deci MCV = CF) :

Cheltuieli fixe

PR = Ponderea MCV în CA

Valoarea înregistrată de indicele de siguranţă în 2004 indică o situaţie

stabilă a firmei în ceea ce priveşte volumul vânzărilor care conduce la o

rentabilitate ridicată .Plasarea indicelui în 2003 sub 10 % a dus firma într-o

Nr.crt Indicator 2002 2003 20041 CA realizată

(mii)4.158.614 7.901.345 12.757.158

2 CA rentabilă(mii)

2.835.053 7.203.172 7.837.686

3 Indicele de siguranţă ( 1-2 /2 )%

31,82 9,6 62,76

82

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L situaţie instabilă , dar pentru moment , fiind anul cu cele mai mari

investiţii .Punerea în funcţiuene a acestora a determinat creşterea de două ori

a valorii indicelui în 2004 comparativ cu 2002.

Pe baza pragului de rentabilitate a marjei cheltuielilor variabile se pot

construi o serie de scenarii privind nivelul previzioant al cifrei de afaceri în

funcţie de un anumit volum de investiţie sau de profit planificat precum şi în

sens invers .

Volumul investiţiilor ce urmează a se realiza în 2005 este de 1,8 miliarde

lei iar profitul planificat este de 1 miliard lei .

Investiţiile în două autovehicule TIR a fost planificat pe baza cererii de

transport a actualilor clienţi

În ceea ce priveşte profitul , se are în vedere refacerea capitalurilor

proprii şi asigurarea unei renumeraţii corespunzătoare acţionarilor care în ultimi

5 ani nu au primit dividente

MCV 2005 = ( CF 2004 + CF 2005) + P planif

= 1097.276+1.800.000+1.000.000

= 3.897.276 mii lei

Pentru o creştere a marjei de 2,17 % faţă de anul precedent , firma trebuie

să realizeze o cifră de afaceri de : 3,897,276 / 0,14 = 27.837.685 mii lei

Raţionamentul care trebuie făcut în continuare trebuie să aibe în

vedere următoarele :

1. piaţa permite o asemenea creştere?

2. capacitatea de transport este suficientă?

3. care pot fi alternativele?

În ceea ce priveşte capacitatea de transport în 2004 , cifra de afaceri

medie pe autovehicol a fost de 1,946,645mii lei mai ridicată cu 28%

faţă de 2003.Se prevede ca medie în 2005 să crească cu 15% şi va fi de

2,238,642 mii lei ( 194,645 x 1,15%).CA totală la nivelul capacităţi de

producţie :

83

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 2.238.642 x 10= 22.386.420 mii lei inferioară celei solicitate de

creşterea cheltuielilor fixe cu 5,451,265 mii lei .

În ceea ce priveşte cererea de piaţă având în vedere solicitările

actualilor clienţi şi creşterea previzibilă a importurilor este posibilă

realizarea cifrei de afaceri de 28 miliarde .

Alternativele posibile în condiţiile în care piaţa nu impune limitării:

Achiziţionarea a încă două autovehicule , care însă ar creşte

nivelul cheltuililor fixe ceea ce ar face nerentabilă cifra de afaceri

realizabilă.

Renunţarea de către acţionarii la profitul planificat .În acest caz

Car = 2.897.276 / 0,14 = 20.694.828 mii lei inferioară cu

1.691.590 mii lei faţă de cea care poate fi asigurată prin utilizarea

completă a capacităţii de producţie , deci există şi posibilitatea

asigurării unui anumit profit:

22.386.420 = 2.987.276 + Pr / 0,1

Pr =22.396.420 x 0,14 – 2.897.276

=236.822mii lei deci ¼ din cel previzionat iniţial

Calculul pragului de rentabilitate sa făcut în viziunea contabilă,

luându-se în considerare şi fluxurile nonmonetare

La SC EFO INTERTRANS SRL , un asemenea flux este dat de

amortizare , care este în valoare de 570.135 mii lei sumă care trebuie dedusă

din cheltuielile fixe

3.897.276 - 570.135 PR lichidităţii= = 23.765.292 mii lei 0,14

Apropriat de capacitatea de transport , şi deci cu o mare probabilitate de

realizare .

Luarea în considerare doar a fluxurilor monetare efective permite

realizarea atât a investiţiilor cât şi a profitului planificat .

Dacă din prudenţă această variantă poate fi considerată optimistă prin

luarea în considerare doar a cifrei de afaceri permisă de previzionarea

capacităţii de transport : Pr= 22.386.420 x 0,14 - 2.327.141.=806.958 mii lei 84

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Deci profitul planificat poate fi realizat intre 80% şi 100% .

Aplicarea metodologiei de analiză a echilibrului financiar pe activitatea

SC EFO INTERTRANS SRL a scos în evidenţă aspectele favorabile şi

nefavorabile , care influenţează fluxurile financiare , ceea ce permite luarea

în cunoştiinţă de cauză a măsurilor ce se impun.

Analiza echilibrului financiar sintetizează influenţele activităţii

economico-financiare determinate de fiecare factor în parte şi de modul de

combinare a acestora .

Scopul oricărei întreprinderii este acela de a utiliza la maxim

resursele de care dispune în vederea obţinerii celor mai bune rezultate .

Pentru aceasta este necesar să se cunoască în orice moment starea

fluxurilor financiare şi să se asigure sincronizarea acestora .

85

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Analiza echilibrului financiar la SC EFO INTERTRANS SRL a

pornit de pe următoarele coordonate :

Specificul activităţii de transport rutier de mărfuri

Modalitatea de stabilire a preţurilor şi termenele de plată

Strategia de dezvoltare a firmei

Oportunităţiile pieţei şi perspectivele domeniului de activitate

Faţă de aceste elemente se are în vedere faptul că nu există distribuţie

uniformă în timp a activităţii , serviciile de transport fiind oferite în funcţie de

cerinţele clienţilor.

Preţurile sunt negociate în dolari ceea ce expune încasările riscului

valutar .

Oportunităţile de dezvoltare sunt mari pe sectorul de activitate ceea ce în

mod logic impune extinderea activităţii .

Cel mai important aspect urmărit este acela al supraîndatorării firmei .În

condiţiile în care volumul capitalurilor împrumutate depăşeşte de 14 ori

volumul capitalurilor proprii

Analiza echilibrului financiar reprezintă o prioritate .Orice nesincronizare

sau nerealizare a vânzărilor poate conduce la o stare de insolvabilitate a

afacerii .În plus dată fiind activitatea nerentabilă anterioară perioadei

analizate capitalurile firmei s-au erodat fiind negative în 2002 şi 2003 .În

acest caz se pune întrebarea : de unde resurse financiare pentru menţinerea

şi dezvoltarea firmei ?

Evoluţia indicatorilor arată că în 2003 , când sau implementat cele mai

multe investiţii , o parte din mijloace fixe au fost finanţate din resurse atrase

de la furnizori .Durata de achitare a acestora a fost în medie mult mai mare

decât cea a încasărilor. Principalii furnizori în special pentru carburanţi au

acceptat depăşirea termenelor de plată sprijinind financiar firma .

Cea mai importantă resursă a fost împrumutul bancar pe termen

mediu .Prin acordarea acestui credit în condiţiile arătate , în fapt banca a

confirmat strategia de dezvoltare şi fiabilitatea afacerii.

86

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Investiţiile implementate au determinat concomitent creşterea riscului

financiar dar şi creşterea cifrei de afaceri cu peste 250% în perioada 2002 -

2004 .Am urmărit în acest context gestiunea riscurilor şi măsurile întreprinse

pentru evitarea dezechilibrului .

Concluzia este aceea că s-au luat deciziile corecte , fapt confirmat de

îmbunătăţirea continuă a situaţiei trezoreriei nete , ca expresie a echilibrului

general al firmei .

Analiza rezultatelor pe baza soldurilor intermediare de gestiune

confirmă prin evoluţia lor oportunitatea întăriri poziţiei financiare prin

investiţiile realizate .Creşterea exponenţială a valorii adăugate indică o

creştere a contribuţiei firmei în realizarea serviciilor .

Analiza prin sistemul de rate financiare a adus informaţii suplimentare

necesare aprecierii echilibrului financiar .Pornind de la starea financiară actuală

a firmei am considerat util elaborarea unor scenarii privind implicaţiile

asupra echilibrului financiar induse de programul de investiţii aprobat pentru

2005 şi de intenţia celor doi acţionari de a-şi asigura un anumit nivel de

dividende :

Asigurarea unei creşteri reale a firmei peste

rata inflaţiei

Posibilităţile oferite de piaţă

Capacitatea maximă de transport cu noile investiţii

Resursele financiare posibile a fi mobilizate

Pentru simulare am utilizat marja cheltuielilor variabile şi modelul

pragului de rentabilitate calculat atât în viziunea contabilă cât şi financiară .

Diferenţa dintre cele două abordări este dată de fluxurile nemonetare în

cazul SC EFO INTERTRANS SRL reprezentate de amortizare. Datele

furnizate de scenarii arată că tratarea contabilă face imposibilă atingerea

obiectivelor propuse. În schimb pragul de rentabilitate al lichididăţii indică

drept realistă strategia adoptată pentru 2005 , fiind posibilă atât realizarea

investiţiilor cât şi obţinerea profitului planificat în proporţie de 80% -100%.

87

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Gradul de supraîndatorarea rămâne ridicat în continuare dar creşterea

substanţială a cifrei de afaceri genereză resurse financiare suficiente pentru

acoperirea datoriilor pe termen lung. O disjuncţie necesară trebuie făcută între

viziunea financiară a firmei si cea a băncii. Prima urmează de realizarea unei

activităţii cât mai profitabile şi prin urmare este forte interesată de predicţia

proiecţiilor financiare a unei investiţii . Pentru bancă sunt suficiente în multe

cazuri garanţiile acordate pentru a-şi recupera creditul şi dobânzile .

În urma analizei întreprinse la SC EFO INTERTRANS SRL consider a

se impune următoarele măsuri :

1. Colaborarea cu o firmă de specialitate în modelarea financiară .O

strategie coerentă şi predictibilă nu se poate realiza decât prin aplicarea unor

metode ştiinţifice .

2. Introducerea unui sistem de indicatori financiari pe baza cărora să se

analizeze periodic activitatea financiară şi selectarea variantei de acţiune cea

mai eficientă.

3. Lărgirea portofoliului de clienţi atât pentru a asigura dezvoltarea afacerii

cât şi pentru a reduce riscul dependenţei de un număr limitat de clienţi

4. Luarea în considerare a instrumentelor de acoperire a riscului riscului.

Deşi activitatea se desfăşoară doar pe piaţa internă , contractele cu

principali clienţi se încheie în dolari,ceea ce ar putea conduce în condiţiile

aprecierii leului la pierderi financiare importante .

Analiza echilibrului financiar a activităţii SC EFO INTERTANS SRL

scoate în evidenţă faptul că instrumenarul stiinţific permite o ilustrate a situaţiei

existente şi indică măsurile ce trebuie luate pentru buna derulare a activităţii .

Neluarea în considerare a acestor metode poate conduce la apariţia unor

dezechilibre majore care antrenează costuri ridicate .Creşterea forţei

competitive este indisolubil legat de asigurarea unui echilibru financiar stabil

al firmei.

88


Avare ,Ph. şi colectivul: Gestiunea şi analiza financiară ,Ed.Economică

Bucureşti ,2002

Bran,P. Finanţele întreprinderii ,Ed.Economică,

Bucureşti ,Ediţia a II-a 2001

Brezeanu ,P. Gestiunea financiară a întreprinderii,

Ed A.S.E.,Bucureşti , 2001

89

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Brezeanu P. Diagnostic financiar ,Ed Economică,

( coordonator ) Bucureşti , 2003

Gheorghe ,A Finanţele firmei ,Ed.Economică,Bucureşti,2000

Halpern,P. şi colectiv Finanţe manageriale ,Ed Economică ,

Bucureşti,1998

Hoanţă ,I. Finanţele firmei ,Ed Continental ,

Bucureşti,1996

Manolescu,Gh Management financiar,Ed.Economică,

Bucureşti,1995

Pierre,S Precis finance ,Quebec,Canada , 1997

Robinson ,S Management financiar ,Ed.Teora,Bucureşti,1998

Stancu ,I Finante, ed a III a ,Ed Economică ,Bucureşti,2002

Toma ,M, Finante şi gestiune financiară de întreprindere

Ed.Economică , Bucureşti,1998

Tudorache ,D. Finante publice -Finanţele firmei ,Ed Sylvi,

Bucureşti 2001

Tudorache,D Finanţele publice ,Ed.Fundaţiei”Andrei

Şaguna,Constanta,1999

Vlad ,C Finanţele întreprinderii, Note de curs

Vintilă ,G Gestiunea financiară a întreprinderii,

ediţia a III-a Ed Didactică şi Pedagogică ,

Bucureşti 2002

*** Colecţia revistei Tribuna Economică,2004

*** Colecţia revistei Capital ,2004

90


ANEXA I

BILANŢUL SC EFO INTERTRANS SRL INDICATORI 2002 2003 2004

A Active imobilizate I . Imobilizate necorporale II. Imobilzate corporale 703.414 1.380.085 7.340.711III. Imobilizate financiar TOTAL ACTIVE 703.414 1.390.082 7.340.711

B Active circulante I.Stocuri 44.240 152.323 77.166II.Creanţe 718.859 930.521 1.451.234III.Investitii financiare pe termen scurtIV. Casa şi conturi la bănci 1.816 85.356 403.207TOTAL ACTIVECIRCULANTE

764.915 1.168.200 1.931.607

91

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L C Cheltuili în avans 427.001D Datorii ce trebuiesc plătite

într-o periodă de pâna la un an

296.248 1.325.910 2.047.330

E Active circulante nete , respective datorii curente nete

478.667 -157.710 311.278

F Total active -datorii circulante

1.182.081 1.222.372 7.651.989

G Datorii ce trebuiesc plătite intr-o periodă mai mare de una an

1.287.790 1.304.045 7.218.250

H Proviziane pentru riscuri si cheltuieli

I Venituri în avansJ Capital şi reserve

I.Capital subscris vărsat 2000 2000 2000

II. Prime de capitalIII.Rezerve din reevaluare IV.Rezerve 5.702V. Reultatul reportat C D 107.710

431.739

VI.Rezultatul exerciţiului C D 127.697

24.037 515.412

K TOTAL CAPITALURI -119.995 -81.673 433.739

ANEXA 2

Contul de profit şi pierdere nrcr

INDICATORI2002 2003 2004

1 Cifra de afaceri netă 4.158.614 7.901.345 12.757.1582 Producţia vândută 3.201.531 7.901.345 12.757.1583 Venituri din vânzări

marfuri 957.083 0 05 Venituri din exploatere

-TOTAL 4.158.614 7.901.345 12.757.1586 Cheltuieli cu materia

prima si materiale 1.423.611 5.785.852 9.037.1587 Alte cheltuieli materiale 14.535 43.6819 Cheltuieli privind mărfuri 889.33010 Cheltuieli cu personalul 39.009 108.608 236.41311 Aportizarea pentru

deprecierea imobilizărilor119.167 167.896 570.136

12 Alte cheltuieli de 1.594.171 1.716.732 1.891.330

92

ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L exploatare

13 Cheltuieli de exploatareTOTAL

4.065.288 7.793.623 11.787.629

14 Rezultatul din exploatare 93.326 107.722 969.52915 Venituri cu dobânzi 1.085 2.047 4.52316 Alte venituri financiare 1.019 0 26917 Venituri financiare

TOTAL2.104 2.047 4.523

18 Cheltuieli privind dobânzile

1.144 65.965 249.825

19 Alte cheltuieli financiare 17.589 0 22.46320 Cheltuieli financiare

TOTAL18.733 65.965 172.288

21 Rezultatul financiar pierdere

16.629 63.918 267.765

22 Rezultatul curent profit 76.697 43.804 701.76423 Venituri extraordinare24 Cheltuieli extraordinare 8.627 10.91125 Rezultat extraordinar26 Venituri totale 4.060.718 7.903.392 12.761.68127 Cheltuieli totale 4.084.021 7.868.215 12.070.82828 Rezultat brut 76.697 35.177 690.85329 Impozit profit 11.140 175.44130 Rezultatul net al exer .fin 14.286 24.037 515.412

93

analiza echilibrului financiar

Documents