analiza de continut prezentare

7/23/2019 Analiza de Continut Prezentare

1/7

ANALIZA DE CONTINUT CONCEPTUALA

(CANTITATIVA)

Analiza de continut este o tehnica de colectare si analiza a continutului textului.Continutul se refera la cuvinte, intelesuri, imagini, simboluri, idei, teme sau orice

mesaj care poate fi comunicat.

Textul reprezinta orice este scris, vizualizat sau vorbit si serveste ca mediu de

comunicare. El include carti, articole de ziare sau reviste, reclame, cuvantari,

documente oficiale, filme sau inregistrari video, versurile pieselor muzicale,

fotografii, articole de imbracaminte sau lucrari de arta.

Procesul tipic al analizei de continut conceptuale

Directiile in care s-a mers in analiza documentelor este analiza cantitativa, al carei

obiectiv fundamental il constituie transformarea informatiei descriptiv-discursive a

documentelor in unitati numarabile sau, eventual, masurabile, dupa anumite insusiri.

Pentru a realiza acest lucru trebuie sa parcurgem noua pasi semniicati!i, dupa cum

afirma Kimberly . !euendorf " #$$#., pg.%&-'# (.

"# Teoria si relationalitatea cercetarii

)e continut va fi analizat si de ce*

Exista anumite teorii ori perspective care indica faptul ca continutul mesajului din

text este important de studiat* +unca in biblioteca este necesara pentru o revedere a literaturii si a rezultatelor

cercetarilor anterioare.

om folosi un model integrativ ce leaga analiza de continut cu alte date si care

permite indicarea relatiilor cu caracteristicile sursei sau receptorului*

vem formulate intrebarile cercetarii* potezele*

$# Conceptualizari

)e variabile vom folosi in studiu si cum le definim conceptual* "-de exemplu cu

dictionarul elaboram definitii tip(

Putem prezenta cateva exemple ale continutului pe care il analizam, ca sa fim

siguri ca acoperim ce dorim sa aflam.

%# Operationalizari (masuri)

+asurile trebuie sa se potriveasca conceptualizarilor "ceea ce se numeste

validitate interna(.

)e unitate de colectare a datelor folosim* Putem avea mai mult decat o unitate

" de pilda, schema de codare a emitentului si schema de codare a receptorului(.

ariabilele sunt masurate bine* "categoriile sunt exhaustive si mutual exclusive( *

aliditatea categoriilor si validitatea continutului pot fi evaluate in acest moment*


2/7

'cemele codarii

a# 'cemele codarii in codarea umana# Este nevoie sa stabilim urmatoarele

materiale

)artea codurilor "cuprinde modul de masurare a tuturor variabilelor, explicat

complet( /ormularul codarii "codorii il folosesc in procesul de codare(

# 'cemele codarii cu a*utorul computerului

naliza de continut a textului cu ajutorul computerului necesita si ea un fel de

carte a codurilor, o explicatie completa a dictionarelor si a modului de aplicare a

lor.

!u exista dictionare standard in limba romana, asa incat trebuie sa cream

dictionare adecvate temei cercetate0 apoi ne asiguram pe un esantion de text ca

genereaza lista frecventelor si gasesc cuvintele si expresiile-cheie.

+# Esantionarea

Este posibila analiza de continut a intregii populatii* Daca da, trecem la pasul 1.

)um va fi realizat esantionul aleator din populatia documentelor* El poate fi

facut dupa perioada de timp, dupa probleme, dupa imagini, dupa sursa s.a.m.d.

,# Instruirea codorilor si testul-pilot

Pe timpul sesiunii de instruire descoperim daca codorii realizeaza acordul privind

codarea variabilelor. Prin testarea codarii, observam fidelitatea pentru fiecare

variabila.

n fiecare etapa parcursa revizuim cartea codurilor si formularul de codare.

.# Codarea

.#a# Codarea umana

/olosim cel putin doi codori pentru a stabili acordul intercodor sau se realizeaza

acordul intracodor daca lucreaza numai cercetatorul.

)odarea trebuie facuta independent, pentru a realiza procentul de suprapunere

stabilit pentru testul de fidelitate.

.## Codarea cu a*utorul computerului

plicam dictionarele la textele esantionate pentru a genera frecvente ale unitatii

de colectare a datelor pentru fiecare dictionar

/acem scurte verificari pentru validare

/# 0idelitatea ( numai pentru codarea umana)

)alculam acordul intercodor sau intracodor pentru fiecare variabila, dupa cum

urmeaza coeficientul 2appa al lui )ohen, coeficientul Krippendorff in cazul

variabilelor nominale si coeficientul rho "3pearman( ori r "Pearson( in cazul

variabilelor ordinale. Pentru aceasta operatiune se folosesc programe specializate.


3/7

1# Analiza statistica si2sau calitati!a3 raportul cercetarii

4ezultatele statistice pot fi relatate prin analiza univariata, bivariata si

multivariata in raport cu numarul variabilelor independente si dependente,

precum si cu nivelul de masurare al acestora "nominal,ordinal, intervale5rapoarte(.

'electarea materialului pentru analiza

Pentru a selecta materialul in vederea includerii lui in analiza de continut, cercetatorii

trebuie mai intai sa gandeasca populatia documentelor.

De exemplu- populatia poate fi formata din toate cuvintele, propozitiile5frazele,

paragrafele sau articolele dintr-un anumit tip de documente de-a lungul unei perioade

de timp specifice. Pentru unele subiecte, cercetatorii trebuie sa colecteze datele dintr-o

baza de date. ceasta se intampla cand folosesc interviul sau focus-grupul pentru a

obtine raspunsuri la intrebarile cercetarii. 3e poate include in populatie fiecare

conversatie, situatie, scena, episod al unui anumit program de televiziune de-a lungul

unei perioade de timp.

)e este un document* 6n document trebuie sa contina informatii textuale, sa fie

separabil fizic si sa fie dimensionat minimal.

Exemple de documente -o scrisoare

- fiecare editie a ziarului ,, devarul7

-transcrierea unui interviu calitativ

-mai multe carti.

Ale4erea metodei de esantionareEsantionarea este necesara atunci cand populatia de documente este prea mare pentru

a fi analizata in intregime. 3unt disponibile doua obtiuni

-esantionarea proailistica

-esantionarea nonproailistica#

Esantionarea proailistica -poate fi alegerea corecta daca intrebarea cercetarii

implica nevoia generalizarii de la esantion la populatie si daca procedurile cerute

pentru esantionarea probabilistica sunt practice in anumite circumstante.

Esantionarea nonproailistica -poate fi alegerea corecta daca generalizarea nu este

necesara ori daca procedurile esantionarii probabilistice nu sunt practice. De exemplu-

pentru a reduce materialul textual la proportii usor de manuit, cercetatorii aleg un

esantion nonprobabilist al documentelor. 3e poate folosi si esantionarea pe cote.

stfel se identifica variabilele cheie dupa care un anumit numar de unitati de

esantionare se includ in studiu.

Dimensiunea esantionului

3tabilirea populatiei si a esantionului de documente se face in corelatie stransa cu

precizarea foarte exacta a problemei de studiat. Explicatia este simpla ele trebuie sa

fie semnificative pentru faptele sociale pe care le cercetam. !u exista un set de criterii

acceptate pentru alegerea dimensiunii esantionului. 8ricum, sunt tehnici suficient debune pentru determinarea corespunzatoare a marimii lui.


4/7

Exemplu- autorul analizei de continut privind modul in care doua ziare din !e9 :or2

relateaza moartea produsa prin crima a ajuns la dimensiunea esantionului astfel au

fost selectate '# de zile, cate una din fiecare saptamana, din '# de saptamani ale

perioadei de ; an. Din articolele publicate in zilele selectate au fost identificate cele

care contineau oricare din < cuvinte folosite pentru a cauta in arhiva ziarelor ucide,mort, moarte, omorat, asasinat, sinucidere, omucidere. Din aceste articole ale fiecarei

zile au fost selectate = articole "=,;=,#=(. n final s-au identificat =;# articole ";'1 din

fiecare ziar(. u fost excluse din esantion cele care utilizau unul din cele < cuvinte in

sens metaforic.

Dimensiunea acceptabila a esantionului variaza in functie de ziar si de variabilele

examinate.

8 metoda mai generala de determinare a dimensiunii dezirabile a esantionului este sa

il calculam folosind formulele erorii standard si a intervalelor de confidenta.

Dimensiunea n dorita este derivata din doua elemente

a(intervalul de confidenta dezirabil in jurul mediei date a esantionului

b(ariatia estimata pentru o variabila in populatie.

5asurarea6 deinirea !ariailelor si operationalizarea

Procesul masurarii incepe dupa ce cercetatorul a formulat intrebarile si a determinat

variabilele si unitatile de analiza pe care le va folosi in proiect. Este foarte important

ca variabilele sa fie elaborate clar si sa se creeze masuri care produc date clare si

precise.

O !ariaila - este un concept, idee sau construct definibil si masurabil care variaza,

adica are valori diferite pentru cazuri sau unitati diferite.Exista doua tipuri de concepte

-cele care se refera la un fenomen cu valoare neshimbatoare " de ex. tipul ideal

de birocratie(

-cele care variaza in cantitate, intensitate sau dezvoltare " de ex., nivelul

educatiei(.

l doilea tip de concept si masurarea conceptelor sunt variabile. ariabilele pot lua

doua sau mai multe valori.

E>E+P?E

-genul social este o variabila0 el poate lua doua valori -masculin si feminin

-statusul marital este o variabila0 el poate lua valorile -celibatar, casatorit, divortat,

vaduv

-tipul de infractiune comisa este o variabila0 poate lua valorile -jaf, furt, omor

-venitul familiei este o variabila0 poate lua valori de la zero la miliarde

alorile sau categoriile variabilei sunt atriutele ei. Este usor sa confundam

variabilele cu atributele. ariabilele si atributele sunt relationate, dar au scopuri

distincte. )onfuzia apare deoarece atributul unei variabile poate deveni el insusi

variabila printr-o schimbare usoara a definitiei. Distinctia se face asadar intre

conceptele care variaza si conditiile in care acele concepte variaza.

De ex. -masulin nu este o variabila0 el descrie o categorie a genului social si este unatribut al variabilei @@gen social@@0 A@gradul de masculinitate@@ este o variabila deoarece


5/7

descrie intensitatea atasata atitudinilor, credintelor si comportamentelor asociate cu

conceptul de masculinitate.

Procesul masurarii in analiza de continutporneste cu un concept, construct sau

idee, adica o variabila, si continua cu dezvoltarea unei masuri "procedura sau

instrument( pentru observarea ei empirica. n acest fel, masurarea incepe cu conceptesi se termina cu indicatori specifici, concreti. )ercetatorul foloseste apoi masurile

pentru a produce date intr-o forma numerica. Procesul este interactiv deoarece

conceptele devin tot mai clare si mai bine definite pe masura ce analistul dezvolta

masurile pentru ele.

?a inceputul procesului de masurare, cercetatorul conceptualizeaza si

operationalizeaza fiecare variabila. Conceptualizarea este procesul prin care un

construct sau concept este rainat printr-o deinitie conceptuala sau teoretica#

Definitia conceptuala este realizata in termeni abstracti. !u exista o cale magica prin

care sa transformam constructul intr-o definitie precisa. 3arcina implica gandire

atenta, observarea directa a textului, consultarea colegilor, citirea altor lucrari, apelul

la dictionare si carti de specialitate, incercari de formulare a unor definitii posibile.

om obtine mai multe definitii pe care trebuie sa le sortam, iar dupa ce avem o

definitie care lucreaza suntem gata pentru operationalizare-procesul dezvoltarii unei

definitii operationale din construct. 8 definitie operationala este facuta in termeni

operationali specifici, instrumente de masura sau proceduri. Este denumita uneori

-masura constructului sau indicator.

?egatura dintre indicatori si constructe este o problema importanta in masurarea

cantitativa. n timpul operationalizarii, cercetatorul leaga lumea ideilor de realitatea

observabila- in cazul nostru textul. Pentru aceasta foloseste re4ulile corespondentei-afirmatii logice despre cum un indicator corespunde unui construct abstract. n analiza

de continut, variabilele sunt operationalizate cu ajutorul unui sistem de codare - un

set de instructiuni sau reguli despre modul sistematic de observare si inregistrare a

continutului unui text. )ercetatorul potriveste schema la tipul textului sau mediul

comunicarii ce va fi studiat- de exemplu piese de televiziune, carti, fotografii de

reclama din revista, discurs politic, care depinde si de unitatea de analiza aleasa de

cercetator. n analiza de continut a textului operationalizarea inseamna constructia uni

sistem de codare, ce consta intr-un set de concepte sau o lista a codurilor elaborate

inductiv "emergente din text( si deductiv "teorii sau alte cercetari(.

Ex. -sistemul de codare construit pentru analiza de continut cu tema Bsaracie si

bogatie7. )ercetarea s-a concentrat pe reportajele si stirile publicate in patru cotidiene

nationale si trei locale intr-un an de zile. +onitorizarea a determinat selectarea stirilor

si articolelor relevante din ziarele centrale publicate pe internet, precum si din cele

locale, dupa scanarea lor.

Cema BsaracieB-subteme

experienta starii de saracie

stilul de viata al saracilor

dezaprobarea saracilor

somaj salariu mic


6/7

lipsa adapostului

furt pentru a trai

teme variate

Cema Bbogatie7-subteme

experienta starii de bogatie stilul de viata al bogatilor

dezaprobarea bogatilor

cheltuieli extravagante

lacomie

consecinte ale imbogatirii bruste

teme variate.

/iecare subtema "variabila( cuprinde un numar de categorii "cuvinte-cheie( produse

de codarea textului sau a intrebarilor deschise din interviu, carora li se atribuie numere

pentru a construi o scala de masura a variabilei.

+asurarea in analiza de continut foloseste oser!atia structurata, adica

oser!atia sistematica azata pe re4uli scrise# Este posibila in acest fel

imbunatatirea fidelitatii. Designul cercetarii trebuie sa prevada proceduri de codare

replicabile, deoarece cercetatorul ia o comunicare simbolica difuza si o schimba in

date cantitative precise, obiective.

Ex -un cercetator vrea sa determine cat de frecvent prezinta serialele de televiziune

personajele varstnice in termenii stereotipurilor negative. El dezvolta o masura a

constructului @@stereotipuri negative ale batranilor@@. )onceptualizarea poate rezulta

intr-o lista a a stereotipurilor sau in generalizari negative despre persoanele varstnice

cum ar fi senil, uituc, incet, bolnav, surd, inactiv., care insa nu reflecta corectbatranetea.

Definirea variabilei in practica poate fi separata in doua parti

-conceptualizarea variabilei

-specificarea categoriilor ei.

Definirea conceptuala a variabilei este vitala pentru procesul analizei.

)onceptualizarea variabilelor inseamna elaborarea constructelor legate de temele,

obiectele sau evenimentele care variaza si ne ajuta sa raspundem intrebarilor analizei.

)a sa definim complet o variabila in analiza de continut, mai intai trebuie sa o

conceptualizam si apoi sa specificam categoriile " valorile( ei.

Definitia conceptuala a variabilei si operationalizarea ei trebuie sa se potriveasca0

aceasta potrivire este ceea ce multi numesc !aliditate interna.

5asurarea desemneaza atriuirea de numere oiectelor sau e!enimentelor7

potri!it unor re4uli# Operationalizarea este procesul dez!oltarii masurilor7

constructia tenicilor concrete7 reale de masurare#

n general, nivelul de masura potrivit pentru analiza de continut a textului este cel al

scalei nominale si al scalei ordinale.

O scala nominala consta intr-un set de categorii distincte una de alta. tributele

variabilei nominale nu au o ordine inerenta. Pentru a realiza analiza datelor, acordam

numere atributelor unei variabile nominale, dar trebuie sa ne amintim ca numerelesunt doar etichete si nu trebuie interpretate ca si cum ar oferi acestora o anumita


7/7

ordine. Ex. -variabila Bcheltuieli extravagante7 ale bogatilor poate cuprinde categorii

ca masini de lux, case de vacanta, imbracaminte de firma. Ele sunt plasate in clase

distincte si primesc numere ce permit apoi descrierea statistica corespunzatoare unei

scale nominale.

O scala ordinalaconsta intr-un set de categorii care sunt ordonate pe un continuum.De ex. -observatiile cu privire la atitudini sunt adesea aranjate pe cinci categorii

dezacord total, dezacord partial, indiferenta, acord partial, acord total. n vederea

realizarii analizei datelor, se stabilesc numere pentru fiecare categorie de atribute.

ariabilele ordinale ne dau mai multe informatii numerice despre date, deoarece

putem indica faptul ca un bit al datelor este mai sus sau mai jos decat altul in ordinea

stabilita. ariabilele ordinale au un mijloc natural ori un punct neutru. De aceea

selectam un mumar impar de categorii care permite codorilor sa determine locul de

mijloc.

)ategoriile variabilei trebuie sa fie mutual e8clusi!e si e8austi!e. Daca ele se

suprapun, atunci informatia derivata poate fi eronata. )and categoriile nu acopera

toate clasele posibile ale informatiei, variabilele pot fi clasificate incorect sau nu sunt

inregistrate deloc.

+utual exclusive inseamna ca nici un bit al datelor nu se potriveste in mai mult decat

o categorie. )erinta categoriilor exhaustive este satisfacuta cand in limbajul datelor

sunt reprezentate, fara exceptie, toate unitatile de inregistrare.

n procesul de codare orice categorie poate fi atasata la mai multe unitati de

inregistrare, categoriile trebuie sa fie independente7 adica atriuirea cate4oriei unei

unitati de inre4istrare nu este aectata de atriuirea aceleasi cate4orii altei

unitati de acest el#Determinarea numarului cate4oriilor

6nele variabile par sa aiba un set intrinsec de categorii. De exemplu o saptamana

poate avea sapte categorii - sapte zile, sau doua -zile de lucru si 9ee2endul.

nalistul trebuie sa isi foloseasca judecata, fiind ghidat de intrebarea majora a

cercetarii si de setul de intrebari derivat din ea, pentru un subiect nou. Ex. -intr-o

cercetare a anunturilor matrimoniale putem crea un set de variabile astfel genul

social, grupul de varsta, statusul profesional, nivelul educatiei, aspect fizic, familie,

bani, timp liber, etc. ariabilele sunt apoi definite in cartea codorilor. /iecare dintre

variabile are un numar de categorii. De pilda, categoriile variabilei Baparenta fizica7

pot fi atletic, atractiv, dragut, frumos.

Daca folosim codarea pe computer, atunci variabilele si categoriile lor sunt cuprinse

in dictionare0 daca se folosesc codori umani, atunci ele se inscriu in formularul folosit

pentru realizarea codarii.

Procesul codarii si instrumentele analitice disponibile pot sugera limita maxima

pentru numarul categoriilor. nterpretarea rezultatelor poate deveni complicata daca

categoriile sunt numeroase. )ategoriile atasate fiecarei variabile este bine sa nu

depaseasca numarul de sapte in etapele finale ale analizei dar pot fi mai multe in

procesul de codare, deoarece mai tarziu, dupa ce rezultatele codarii sunt cunoscute,

cercetatorii pot combina unele dintre ele. Ei nu pot, oricum, sa le mai extinda.

analiza de continut prezentare

Documents