analiza datelor statistice privind situarea româniei în contextul
TRANSCRIPT
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice
Direcţia Servicii Sociale şi Incluziune Socială Compartiment indicatori sociali şi
programe incluziune socială
Analiza datelor statistice privind situarea României
în anul 2011 în contextul european din punct
de vedere al incluziunii sociale
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 1
ANALIZA DATELOR STATISTICE PRIVIND SITUAREA ROMÂNIEI ÎN
CONTEXTUL EUROPEAN DIN PUNCT DE VEDERE AL INCLUZIUNII SOCIALE
ÎN ANUL 2011
Solidaritatea este una din liniile directoare ale Uniunii Europene, în sensul că toţi cetăţenii
ar trebui să beneficieze de avantajele unor perioade prospere şi, de asemenea, să fie solidari în
perioade dificile. Conform datelor calculate de Eurostat (Oficiul European de Statistică), aproape
120 milioane de persoane, reprezentând aproape un sfert din populaţia Uniunii Europene, se
confruntau în anul 2011 cu riscul sărăciei şi excluziunii sociale. Mai mult, aproximativ 83 de
milioane de europeni, reprezentând 16,9% din totalul populaţiei Uniunii Europene, trăiau sub
pragul sărăciei în anul 2011, iar multe persoane s-au confruntat cu dificultăţi în ceea ce priveşte
accesul la un loc de muncă, educaţie, locuinţă şi servicii financiare.
1. Metoda deschisă de coordonare
Având în vedere faptul că statele membre se confruntă cu probleme similare în domeniul
economic, al politicilor sociale şi de ocupare, acestea au convenit să identifice şi să promoveze
cele mai eficiente politici în domeniul protecţiei sociale şi incluziunii sociale, realizând
schimburi de experienţă.
În luna martie 2000, a fost instituită, la Lisabona, Metoda Deschisă de Coordonare (Open
Method of Coordination), care furnizează cadrul de coordonare a politicilor naţionale, fără
constrângeri legislative. În consecinţă, între statele membre se realizează în permanenţă un
schimb de experienţă (peer-review).
Metoda este flexibilă, descentralizată şi implică:
- urmărirea unor obiective comune;
- aprobarea unui set de indicatori comuni care să arate cum poate fi măsurat progresul
pentru atingerea obiectivelor;
- pregătirea unor Rapoarte Strategice Naţionale privind Protecţia Socială şi Incluziunea
Socială, în care statele membre stabilesc cum îşi planifică politicile într-o anumită
perioadă pentru a îndeplini obiectivele comune;
- evaluarea periodică a acestor strategii împreună cu Comisia Europeană şi statele membre.
Metoda Deschisă de Coordonare a fost perfecţionată în timp şi include în prezent
cooperarea în trei domenii ale politicii sociale: incluziunea socială (din martie 2000), pensiile
(începând din 2001) şi îngrijirea sănătăţii (din 2004).
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 2
2. Strategia Europa 2020
Strategia „Europa 2020”1 reprezintă strategia Uniunii Europene de creştere economică
până în anul 2020. Strategia UE 2020 este concepută ca un succesor al Strategiei de la Lisabona,
care a constituit strategia de reformă a UE în ultimii zece ani și a ajutat UE să facă faţă recentei
crize. Strategia U.E. 2020 are la bază realizările acesteia, de exemplu parteneriatul pentru
creştere și crearea de noi locuri de muncă , dar aduce și elemente noi pentru a face faţă noilor
provocări. Strategia va sprijini ca economia U.E. să devină o economie inteligentă, durabilă şi
favorabilă incluziunii. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute U.E. şi
statele membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de
coeziune socială. Prin Strategia „Europa 2020” Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective
majore – privind ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi
mediul/energia, care urmează să fie îndeplinite până în 2020. Pentru a îndeplini aceste obiective,
statele membre stabilesc obiective naţionale în conformitate cu obiectivele U.E. (a se vedea
tabelul nr.1) şi adoptă măsuri necesare atingerii acestora.
Angajamentul asumat la nivelul U.E. în domeniul incluziunii sociale a fost de a diminua
până în anul 2020 numărul de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială cu cel
puţin 20 de milioane persoane. Aceasta va garanta că lupta împotriva sărăciei este o parte
importantă care face parte din strategia globală de redresare.
Diverse acţiuni la nivel european şi naţional vin în sprijinul Strategiei. Dintre acţiunile
prevăzute în vederea realizării acestui deziderat amintim:
• vor fi luate măsuri pentru a îmbunătăţi accesul la piaţa muncii, la protecţie socială, la
serviciile de interes general (ex. îngrijiri de sănătate, găsirea unei locuinţe) şi la educaţie,
• fondurile europene vor fi mai bine utilizate pentru a sprijini incluziunea socială şi pentru
a combate discriminarea,
• noi iniţiative vor fi luate pe planul inovării sociale şi vor fi testate şi evaluate reforme de
politică socială pentru creşterea eficienţei,
• vor fi create noi parteneriate între sectorul public şi cel privat şi va fi valorificat
potenţialul economiei sociale,
• ţările U.E. îşi vor coordona politicile într-un mod mai eficient,
• o convenţie anuală va permite tuturor părţilor implicate să facă bilanţul progreselor
înregistrate pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
1 http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 3
Tabel nr.1 Obiective la nivelul Uniunii Europene şi naţionale privind Strategia Europa 2020 1
Obiectivele
statelor
membre UE
Rata
ocupării forţei
de muncă
(în %)
C&D ca %
din PIB
Obiective
privind reducerea
emisiilor de CO2 2
Surse regenera-
bile de energie
Eficienţa energetică
– reducerea
consumului de
energie în Mtoe
Părăsirea
timpurie a
şcolii în %
Învăţământ
terţiar în %
Reducerea populaţiei
expuse riscului sărăciei sau
excluziunii sociale
în număr de persoane
Obiectivul
principal
al UE
75 %
3 %
-20 % (comparativ
cu nivelurile din
1990)
20 %
creştere cu 20 % a
eficienţei energetice,
echivalentul a
368 Mtoe
10 %
40 %
20 000 000
Estimări la
nivelul
UE3
73,70-74 %
2,65-2,72 %
-20 % (comparativ
cu nivelurile din
1990)
20 %
206,9 Mtep
10,30-10,50 %
37,50-38,0 %
Rezultatele nu pot fi calculate din cauza
diferenţelor în ceea ce priveşte metodologiile
naţionale
AT 77-78 % 3,76 % -16 % 34 % 7,16 9,5 % 38 % 235 000
BE 73,2 % 3,0 % -15 % 13 % 9,80 9,5 % 47 % 380 000
BG 76 % 1,5 % 20 % 16 % 3,20 11 % 36 % 260 000
CY 75-77 % 0,5 % -5 % 13 % 0,46 10 % 46 % 27 000
CZ
75 %
1 %
(doar sectorul public)
9 %
13 %
nu se aplică
5,5 %
32 %
Menţinerea numărului de persoane expuse
riscului sărăciei sau excluziunii sociale la
nivelul din 2008 (15,3 % din populaţia totală),
depunându-se eforturi de reducere a acestuia
cu 30 000 de persoane
DE 77 % 3 % -14 % 18 % 38,30 <10 % 42 % 330 000 (şomeri de lungă durată)
DK
80 %
3 %
-20 %
30 %
0,83
<10 %
Cel puţin 40 %
22 000 (gospodării cu
o intensitate scăzută a muncii)
EE
76 %
3 %
11 %
25 %
0,71
9,5 %
40 %
Reducerea ratei expunerii la riscul de sărăcie (după transferuri sociale) la 15 % (de la 17,5 %
în 2010)
EL
70 %
Urmează să fie
revizuit
-4 %
18 %
2,70
9,7 %
32 %
450 000
ES
74 %
3 %
-10 %
20 %
25,20
15 %
44 %
1 400 000-
1 500 000
FI
78 %
4 %
-16 %
38 %
4,21
8 %
42 % (definiţie
naţională restrânsă)
150 000
1. Astfel cum au fost stabilite de statele membre în cadrul programelor lor naţionale de reformă în aprilie 2011.
2.Obiectivele naţionale de reducere a emisiilor, definite în Decizia 2009/406/CE (denumită „Decizia de partajare a eforturilor”) vizează emisiile care nu fac obiectul sistemului de
comercializare a certificatelor de emisii. Emisiile vizate de schema de comercializare a certificatelor de emisii vor fi reduse cu 21 %, comparativ cu nivelurile din 2005.
În total, reducerea corespunzătoare globală a emisiilor va fi de -20 %, comparativ cu nivelurile din 1990.
3. Suma obiectivelor naţionale.
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 4
Obiectivele
statelor
membre UE
Rata
ocupării forţei
de muncă
(în %)
C&D ca %
din PIB
Obiective
privind reducerea
emisiilor de CO 2
Surse regenera-
bile de energie
Eficienţa energetică
– reducerea
consumului de
energie în Mtoe
Părăsirea
timpurie a
şcolii în %
Învăţământ
terţiar în %
Reducerea populaţiei
expuse riscului sărăciei sau
excluziunii sociale
în număr de persoane
FR
75 %
3 %
-14 %
23 %
34,00
9,5 %
50 %
Reducerea cu o treime a ratei expunerii la
riscul de sărăcie în timp în perioada 2007-2012
sau cu 1 600 000 de persoane
HU 75 % 1,8 % 10 % 14,65 % 2,96 10 % 30,3 % 450 000
IE
69-71 %
Aproximativ 2 % (2,5
% din PIB)
-20 %
16 %
2,75
8 %
60 %
186 000 până în 2016
IT 67-69 % 1,53 % -13 % 17 % 27,90 15-16 % 26-27 % 2 200 000
LT 72,8 % 1,9 % 15 % 23 % 1,14 <9 % 40 % 170 000
LU 73 % 2,3-2,6 % -20 % 11 % 0,20 <10 % 40 % Niciun obiectiv
LV
73 %
1,5 %
17 %
40 %
0,67
13,4 %
34-36 %
121 000
MT
62,9 %
0,67 %
5 %
10 %
0,24
29 %
33 %
6 560
NL
80 %
2,5 %
-16 %
14 %
nu se aplică
<8 %
>40 %
45 %
prevăzut în 2020
100 000
PL
71 %
1,7 %
14 %
15,48 %
14,00
4,5 %
45 %
1 500 000
PT
75 %
2,7-3,3 %
1 %
31 %
6,00
10 %
40 %
200 000
RO
70 %
2 %
19 %
24 %
10,00
11,3 %
26,7 %
580 000
SE
Mult peste
80 %
4 %
-17 %
49 %
12.80
<10 %
40-45 %
Reducerea % de femei şi bărbaţi care nu
sunt activi (cu excepţia studenţilor cu
normă întreagă), de şomeri de lungă
durată sau de lucrători în concediu medial
de lungă durată cu mult sub 14 % până în
2020
SI
75 %
3 %
4 %
25 %
nu se aplică
5 %
40 %
40 000
SK
72 %
1 %
13 %
14 %
1,65
6 %
40 %
170 000
UK
Niciun obiectiv
în PNR
Niciun obiectiv
în PNR
-16 %
15 %
Niciun obiectiv
în PNR
Niciun obiectiv
în PNR
Niciun obiectiv
în PNR
Obiective numerice existente în legea din
2010 privind sărăcia copiilor
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 5
În consecinţă persoanele care trăiesc acum în sărăcie, în special cele mai vulnerabile
(femei, imigranţi, populaţia rromă şi alte minorităţi etnice, persoanele cu handicap) ar trebui să
beneficieze de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, iar toţi cetăţenii europeni vor trăi în societăţi
mai coezive, cu o creştere economică inteligentă, durabilă şi bazată pe incluziune.
Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, Comisia Europeană a lansat în anul 2010
Platforma europeană de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale2, ca element esenţial al
Strategiei Europa 2020. Acţiunile esenţiale prevăzute de această platformă sunt:
- îmbunătăţirea accesului la locuri de muncă, protecţie socială, servicii de bază (asistenţă
medicală, locuinţă, etc.) şi educaţie,
- o mai bună utilizare a fondurilor europene pentru sprijinirea incluziunii sociale şi
combaterea discriminării,
- inovaţii cu caracter social care ar putea constitui soluţii inteligente pentru Europa
post-criză, în special în direcţia acordării unui sprijin social real şi eficient,
- încheierea de noi parteneriate public-privat.
3. Indicatori privind incluziunea socială la nivel european
În aplicarea Metodei Deschise de Coordonare, Comisia Europeană şi statele membre au
adoptat o listă comună de indicatori (engl. overarching indicators).
În scopul de a cuantifica indicatorii privind sărăcia şi excluziunea socială în statele
membre şi la nivelul U.E., este utilizată în principal ancheta privind veniturile şi condiţiile de
trai in Uniunea Europeană (EU-SILC), realizată de fiecare stat membru.
Pe baza acestei anchete, indicatorii în domeniul incluziunii sociale sunt calculaţi de
Eurostat, instituţie la nivelul Uniunii Europene, fondată în anul 1958, care colectează şi
analizează datele furnizate de către Institutele Naţionale de Statistică şi furnizează date
comparabile şi armonizate pentru a fi utilizate în definirea, implementarea şi evaluarea politicilor
europene.
Monitorizarea progresului în vederea atingerii obiectivului Europa 2020 în domeniul
incluziunii sociale se bazează pe evoluţia numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau
al excluziunii sociale, şi anume persoane aflate într-o situaţie de risc cuantificată de cel puţin
unul din cei trei indicatori prezentaţi mai jos, referitori la sărăcie, privaţiuni şi apartenenţa la o
gospodărie cu intensitate a muncii foarte redusă.
2 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=961&langId=ro
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 6
O persoană este considerată în risc de sărăcie şi excluziune socială dacă se află în cel
puţin una din următoarele trei situaţii:
1. este expusă riscului sărăciei conform definiţiei sărăciei relative şi anume dacă
veniturile gospodăriei din care face parte sunt mai mici decât pragul de sărăcie, stabilit la 60%
din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent;
2. se confruntă cu privaţiuni materiale severe (engl. severe material deprivation).
Rata precarităţii materiale severe (deprivării materiale severe) cuantifică imposibilitatea
satisfacerii unor nevoi dată de lipsa fortuită a cel puţin patru din următoarele nouă elemente:
1. capacitatea de a face faţă cheltuielilor neprevăzute,
2. capacitatea de a plăti pentru vacanţe anuale de câte o săptămână departe de casă,
3. existenţa întârzierilor la plata creditelor ipotecare, chiriei, utilităţilor, ratelor la
împrumuturi sau ratelor corespunzătoare operaţiunilor de leasing,
4. capacitatea de a avea o masă cu carne, pui sau peşte sau proteine echivalente din două
in două zile,
5. capacitatea de a menţine locuinţa încălzită,
6. deţinerea unei maşini de spălat,
7. deţinerea unui TV color,
8. deţinerea unui telefon,
9. deţinerea unei maşini personale.
3. locuieşte într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă
(engl. very low work intensity) în care persoanele nu muncesc decât foarte puţin din capacitatea
lor de a munci.
Aceşti trei indicatori abordează caracteristicile variate ale sărăciei şi ale excluziunii în
Europa, precum şi situaţiile şi priorităţile diferite în rândul statelor membre.
Împreună, cei trei indicatori reflectă obiectivul strategiei Europa 2020 de garantare a
faptului că beneficiile creşterii economice sunt larg distribuite şi că persoanele aflate în prezent la
marginea societăţii pot juca un rol activ în cadrul acesteia.
Cel mai cunoscut dintre aceştia este cel referitor la rata relativă a sărăciei, calculată pe
baza unui prag de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent.
Definiţia relativă a sărăciei a fost adoptată de Consiliul European din 1985, conform căreia
oamenii sunt săraci atunci când veniturile sau resursele lor sunt inadecvate astfel încât nu pot
avea standardul de viaţă considerat acceptabil de societatea în care trăiesc.
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 7
Datorită sărăciei aceştia pot avea dezavantaje multiple din cauza şomajului, veniturilor reduse,
condiţiilor de locuire precare, problemelor de sănătate şi barierelor în ceea ce priveşte educaţia,
cultura, sportul şi recreerea. Ei sunt adesea excluşi şi marginalizaţi cu privire la participarea la
activităţi economice, sociale şi culturale care sunt obişnuite pentru alţi oameni, iar accesul lor la
drepturi fundamentale poate fi restrâns.
Rata riscului de sărăcie relativă a avut în anul 2011 valoarea de 16,9%, ceea ce înseamnă
că aproximativ 83.528 mii persoane din Uniunea Europeană se aflau în risc de sărăcie3.
Începând cu anul 2009 din această listă comună face parte şi indicatorul privind
privaţiunile materiale (deprivarea materială). Acest indicator descrie situaţia persoanelor care
nu îşi pot permite bunuri considerate esenţiale pentru un trai decent în Europa şi reflectă
diferenţele în ceea ce priveşte standardele de viaţă. În medie, în anul 2011, circa 8,8% dintre
europeni – 43.465 mii persoane - se confruntau cu privaţiuni materiale severe.
Un indicator recent se referă la persoanele care locuiesc în gospodării cu intensitate a
muncii foarte scăzută. Acest indicator descrie situaţia persoanelor care locuiesc în gospodării în
care nicio persoană nu lucrează sau în care membrii din gospodărie lucrează foarte puţin, însă
care nu trăiesc neapărat dintr-un venit foarte scăzut. Gospodăriile în care locuiesc numai copii
sau studenţi mai mici de 25 de ani şi / sau persoane cu vârsta mai mare sau egală cu 60 de ani
sunt excluşi la calculul acestui indicator. Utilizarea indicatorului reflectă eforturile statelor
membre de a rezolva problema excluziunii de pe piaţa forţei de muncă. În anul 2011, 10,0%
dintre persoanele luate în considerare, respectiv 37.995 mii persoane, se aflau în această situaţie.
Indicatorii sunt calculaţi atât în cazul populaţiei în ansamblu, cât şi al principalelor grupuri
expuse riscului, deoarece s-a constatat că persoanele care se confruntă cu cel mai ridicat nivel de
risc al sărăciei sau al excluziunii sunt: copiii, persoanele în vârstă, femeile singure, părinţii care
îşi cresc singuri copiii, persoanele cu calificare redusă, fără loc de muncă, de vârstă inactivă,
inclusiv cele cu dizabilităţi, persoanele care trăiesc în mediul rural şi migranţii. Minorităţile
etnice nu pot fi identificate prin intermediul statisticilor oficiale ale U.E.
4. Situarea României comparativ cu celelalte state din U.E.
În cele ce urmează sunt prezentate o serie de tabele şi grafice care arată poziţia României
comparativ cu celelalte state din U.E., în anul 2011.
3 Conform paginii de web a Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/, accesată la
data de 10 mai 2013. Precizăm că la această dată nu erau publicate încă datele referitoare la Irlanda, ţară în care
erau sărace 1.335 mii persoane la nivelul anului 2010.
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 8
Tabel nr. 1. Indicatori la nivelul Uniunii Europene şi statelor membre utilizaţi în monitorizarea Strategiei Europa 2020*
Persoane în risc de sărăcie
şi excluziune socială
Persoane în risc de sărăcie
după transferurile sociale
Persoane aflate în situaţie de
precaritate severă
Persoane care trăiesc în
gospodării cu o intensitate a
muncii foarte redusă
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
UE 27 (estimat) 119.568 24,2 83.528 16,9 43.465 8,8 37.995 10,0
Belgia 2.271 21,0 1.657 15,3 615 5,7 1.152 13,7
Bulgaria 3.693 49,1 1.673 22,3 3.277 43,6 623 11,0
Republica Cehă 1.598 15,3 1.022 9,8 641 6,1 531 6,6
Danemarca 1.039 18,9 715 13,0 146 2,6 480 11,4
Germania 16.074 19,9 12.814 15,8 4.323 5,3 6.637 11,1
Estonia 307 23,1 232 17,5 115 8,7 102 9,9
Grecia 3.403 31,0 2.349 21,4 1.667 15,2 978 11,8
Spania 12.371 27,0 9.986 21,8 1.777 3,9 4.360 12,2
Franţa 11.840 19,3 8.605 14,0 3.211 5,2 4.346 9,3
Italia 17.112 28,2 11.877 19,6 6.771 11,2 4.631 10,4
Cipru 199 23,7 122 14,5 91 10,8 31 4,6
Letonia 829 40,4 392 19,1 643 31,4 198 12,6
Lituania 1.080 33,4 647 20,0 598 18,5 313 12,3
Luxemburg 84 16,8 68 13,6 6 1,2 24 5,8
Ungaria 3.051 31,0 1.363 13,8 2.278 23,1 925 12,1
Malta 88 21,4 64 15,4 26 6,3 27 8,3
Olanda 2.598 15,7 1.816 11,0 407 2,5 1.128 8,7
Austria 1.407 16,9 1.051 12,6 325 3,9 519 8,0
Polonia 10.196 27,2 6.623 17,7 4.885 13,0 2.073 6,9
Portugalia 2.601 24,4 1.919 18,0 881 8,3 666 8,2
România 8.630 40,3 4.748 22,2 6.286 29,4 1.135 6,7
Slovenia 386 19,3 273 13,6 122 6,1 121 7,6
Slovacia 1.112 20,6 700 13,0 571 10,6 331 7,6
Finlanda 949 17,9 725 13,7 170 3,2 389 9,8
Suedia 1.538 16,1 1.333 14,0 112 1,2 482 6,8
Marea Britanie 14.044 22,7 10.010 16,2 3.137 5,1 5.452 11,5
*Sursa: pagina de web a Eurostat, accesată la data de 13 mai 2013. Datele referitoare la Irlanda nu au fost încă publicate.
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 9
Tabel nr. 2. Evoluţia unor indicatori la nivelul Uniunii Europene şi statelor membre, referitori la sărăcie şi excluziune socială, 2008-2011
EU27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK
2011 24,1 21,0 47,1 15,3 18,9 19,9 23,1 : 31,0 27,0 19,3 28,2 23,5 40,1 33,4 16,8 31,0 21,4 15,7 16,9 27,2 24,4 40,3 19,3 20,6 17,9 16,1 22,7
2010-2011
modif. - pp ~ ~5,5 0,9
~ ~1,4 : 3,3 1,5
~3,7
~2,0
~ ~1,1 1,1 0,6
~-0,6 -0,9 -1,1 1,0
~1,0 1,1
~
2008-2011
modif. - pp ~ ~8,9
~2,6
~1,3 : 2,9 4,1
~2,9 1,1 6,3 5,8 1,3 2,8 1,8 0,8 -1,7 -3,3 -1,6 -3,9
~ ~ ~1,2
~
2011 16,9 15,3 22,3 9,8 13,0 15,8 17,5 : 21,4 21,8 14,0 19,6 14,5 19,3 20,0 13,6 13,8 15,4 11,0 12,6 17,7 18,0 22,2 13,6 13,0 13,7 14,0 16,2
2010-2011
modif. - pp ~0,7 1,6 0,8
~ ~1,7 : 1,3 1,1
~1,4
~-2,0
~-0,9 1,5
~0,7
~ ~ ~1,1 0,9 1
~1,1 -0,9
2008-2011
modif. - pp ~ ~ ~ ~1,2
~-2,0 : 1,3 2,2 1,3
~-1,2 -6,3
~ ~1,4
~ ~ ~ ~ ~-1,2 1,3 2,1
~1,8 -2,5
2011 - 10.776 3.427 5.944 11.122 10.955 4.491 : 6.930 7.736 10.826 9.255 11.580 3.484 3.690 16.195 4.190 8.359 11.326 12.035 4.873 5.722 2.159 8.512 5.280 10.600 11.102 10.114
2010-2011
modif. - pp-
~ ~ ~ ~ ~ ~: -8,3
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~5,2
~ ~7,3
~ ~ ~5,9
~ ~ ~
2008-2011
modif. - pp- 7,3 19,9
~5,3
~ ~:
~-7,6
~ ~ ~-20,0 -11,5
~5,9
~ ~8,2 20,6
~17,5
~30,1 6,7
~-9,1
2011 8,8 5,7 41,0 6,1 2,6 5,3 8,7 : 15,2 3,9 5,2 11,2 10,7 30,9 18,5 1,2 23,1 6,3 2,5 3,9 13,0 8,3 29,4 6,1 10,6 3,2 1,2 5,1
2010-2011
modif. - pp ~-0,2 6,0
~ ~0,8
~: 3,6 -0,1
~4,3 1,1 3,5 -1,0 0,7 1,5 0,6 0,3
~-1,2 -0,7 -1,6
~-0,8 0,4
~ ~
2008-2011
modif. - pp ~ ~9,5
~ ~ ~3,8 : 4,0 1,4
~3,7 1,9 11,9 6,2
~5,2 2,3 1,0 -2,5 -4,7 -1,4 -3,5
~-1,2
~ ~ ~
2011 10,0 13,7 11,0 6,6 11,4 11,1 9,9 : 11,8 12,2 9,3 10,4 4,5 12,2 12,3 5,8 12,1 8,3 8,7 8,0 6,9 8,2 6,7 7,6 7,6 9,8 6,8 11,5
2010-2011
modif. - pp ~1,1 3,1
~1,1
~1,0 : 4,3 2,4
~ ~ ~ ~3,1 0,3
~ ~0,5
~-0,4 -0,4 -0,1 0,7
~0,7 0,9 -1,6
2008-2011
modif. - pp1,0 2,0 2,9
~3,1
~4,6 : 4,4 6,0
~ ~ ~7,1 7,2 1,1
~ ~ ~ ~-1 1,9 -1,5
~2,4 2,5 1,4 1,1
2011 5,1 3,9 6,5 3,5 4,4 4,5 5,3 : 6,0 6,8 4,6 5,6 4,3 6,6 5,8 4,0 3,9 4,1 3,8 3,8 5,0 5,7 6,2 3,5 3,8 3,7 3,6 5,3
2010-2011
modif. - pp ~ ~10,2
~ ~ ~6,0 : 7,1
~ ~7,7
~ ~-20,5
~14,7
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
2008-2011
modif. - pp ~ ~ ~ ~22,2 -6,3 6,0 :
~25,9
~9,8
~-9,6
~ ~8,3
~-5,0
~ ~-6,6 -11,4
~11,8
~ ~-5,4
2011 27,0 23,3 49,9 20,0 16,0 19,9 24,8 : 30,4 30,6 23,0 32,3 21,8 43,6 33,4 21,7 39,6 25,8 18,0 19,2 29,8 28,6 49,1 17,3 26,0 16,1 15,9 26,9
2010-2011
modif. - pp ~ ~5,3 1,1
~-1,8
~:
~0,8
~3,4
~1,6
~ ~ ~ ~1,1
~-1,0
~0,4 2,1
~1,9 1,4 -2,8
2008-2011
modif. - pp ~2,0 11,5 1,4 3,3
~5,4 : 1,7 4,3 1,6 3,2
~10,4 4,0
~6,2 2,3 2,5 -1,2 -3,1
~-2,1 2,0 1,7 1,0 1,3 -2,7
2011 8,9 4,2 8,2 4,0 6,4 7,7 7,9 : 11,9 12,3 7,6 10,7 7,2 9,3 10,1 9,9 6,1 6,0 5,5 5,4 11,1 10,3 19,0 6,0 6,3 3,9 6,9 7,9
2010-2011
modif. - pp ~-0,3
~0,3
~0,5 1,4 : -1,9 -0,4 1,4 1,3
~-0,4 -2,2 -0,7 0,8
~0,4
~ ~0,6 1,7 0,7 0,6
~ ~1,1
2008-2011
modif. - pp ~ ~ ~ ~1,3
~ ~: -2,4 1,6 0,9 1,8 1,2 -1,7
~ ~ ~1,0
~-1,0
~-1,5 1,3
~ ~-1,2
~ ~
Indi
cato
ri c
onfo
rm S
trat
egie
i Eur
opa
2020
Indicatori privind incluziunea socială în Uniunea Europeană, 2011
Rata riscului de sărăcie şi excluziune socială (% din populaţie)
Rata riscului de sărăcie (% din populaţie)
Pragul riscului de sărăcie pentru o gospodărie formată dintr-o persoană singură (exprimată în puterea de cumpărare standard)
Rata privaţiunilor materiale severe (% din populaţie)
Populaţia care locuieşte în gospodării cu o intensitate redusă a muncii (in %)
08/01/2013Data of extraction
Ineg
alit
atea
veni
turi
lor Raportul dintre quintila cea ma bogată şi cea mai săracă (S80/S20)
Sără
cia
copi
ilor
Copii în risc de sărăcie şi excluziune socială (in %)
Cons
ecin
ţele
soci
ale
al
situ
aţie
i pie
ţei
mun
cii
Rata sărăciei pentru persoanele care lucrează (in %)
Sursa: Eurostat, ianuarie 2013. Datele referitoare la Irlanda nu au fost încă publicate.
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 10
Grafic nr. 1. Indicatori utilizaţi la monitorizarea Strategiei Europa 2020,
referitori la România, în anul 2011
(mii persoane)
Sursa: Eurostat
Tabel nr. 3. Indicatori utilizaţi la monitorizarea Strategiei Europa 2020,
referitori la România, în anul 2011
2007 2008 2009 2010 2011
AROP - total % din populaţie 24,8 23,4 22,4 21,1 22,2
1000 persoane 5.347 4.988 4.745 4.522 4.748
VLWI total % din populaţie 8,4 8,2 7,7 6,8 6,7
1000 persoane 1.466 1.413 1.299 1.176 1.135
SMD total % din populaţie 36,5 32,9 32,2 31,0 29,4
1000 persoane 7.879 7.023 6.817 6.643 6.286
AROP + VLWI % din populaţie 0,9 0,9 1,0 0,8 1,0
1000 persoane 201 191 202 166 204
AROP + SMD % din populaţie 14,1 11,8 11,6 10,9 11,2
1000 persoane 3.041 2.527 2.456 2.334 2.393
AROP + SMD + VLWI % din populaţie 3,0 2,4 2,0 1,7 1,8
1000 persoane 645 521 429 357 378
SMD +VLWI % din populaţie 1,2 1,2 1,1 1,1 0,9
1000 persoane 255 248 235 235 187
Sursa: Eurostat
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 11
Grafic nr. 2. Persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială - 2011 (mii)
Total UE: 119.568
84
88
199
307
386
829
949
1.039
1.080
1.112
1.407
1.538
1.598
2.271
2.598
2.601
3.051
3.403
3.693
8.630
10.196
11.840
12.371
14.044
16.074
17.112
0 5.000 10.000 15.000 20.000
Luxemburg
Malta
Cipru
Estonia
Slovenia
Letonia
Finlanda
Danemarca
Lituania
Slovacia
Austria
Suedia
Republica Cehă
Belgia
Olanda
Portugalia
Ungaria
Grecia
Bulgaria
România
Polonia
Franţa
Spania
Marea Britanie
Germania
Italia
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 13 mai 2013. UE: date provizorii
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 12
Grafic nr. 3. Persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială, 2011
(pondere în totalul populaţiei)
15,3
15,7
16,1
16,8
16,9
17,9
18,9
19,3
19,3
19,9
20,6
21,0
21,4
22,7
23,1
23,7
24,2
24,4
27,0
27,2
28,2
31,0
31,0
33,4
40,3
40,4
49,1
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0
Republica Cehă
Olanda
Suedia
Luxemburg
Austria
Finlanda
Danemarca
Franţa
Slovenia
Germania
Slovacia
Belgia
Malta
Marea Britanie
Estonia
Cipru
UE 27
Portugalia
Spania
Polonia
Italia
Grecia
Ungaria
Lituania
România
Letonia
Bulgaria
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 13 mai 2013. UE: date provizorii
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 13
Grafic nr. 4. Persoane în risc de sărăcie după transferurile sociale, 2011 (mii)
Total UE: 83.528
64
68
122
232
273
392
647
700
715
725
1.022
1.051
1.333
1.363
1.657
1.673
1.816
1.919
2.349
4.748
6.623
8.605
9.986
10.010
11.877
12.814
0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000
Malta
Luxemburg
Cipru
Estonia
Slovenia
Letonia
Lituania
Slovacia
Danemarca
Finlanda
Republica Cehă
Austria
Suedia
Ungaria
Belgia
Bulgaria
Olanda
Portugalia
Grecia
România
Polonia
Franţa
Spania
Marea Britanie
Italia
Germania
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 13 mai 2013. UE: date provizorii
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 14
Grafic nr. 5. Persoane în risc de sărăcie după transferurile sociale, 2011
(pondere în totalul populaţiei) (rata sărăciei relative)
9,8
11,0
12,6
13,0
13,0
13,6
13,6
13,7
13,8
14,0
14,0
14,5
15,3
15,4
15,8
16,2
16,9
17,5
17,7
18,0
19,1
19,6
20,0
21,4
21,8
22,2
22,3
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0
Republica Cehă
Olanda
Austria
Danemarca
Slovacia
Luxemburg
Slovenia
Finlanda
Ungaria
Franţa
Suedia
Cipru
Belgia
Malta
Germania
Marea Britanie
UE 27
Estonia
Polonia
Portugalia
Letonia
Italia
Lituania
Grecia
Spania
România
Bulgaria
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 13 mai 2013. UE: date provizorii
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 15
Grafic nr. 6. Persoane care se confruntă cu privaţiuni materiale severe, 2011 (mii)
Total UE: 43.465
6
26
91
112
115
122
146
170
325
407
571
598
615
641
643
881
1.667
1.777
2.278
3.137
3.211
3.277
4.323
4.885
6.286
6.771
0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000 8.000
Luxemburg
Malta
Cipru
Suedia
Estonia
Slovenia
Danemarca
Finlanda
Austria
Olanda
Slovacia
Lituania
Belgia
Republica Cehă
Letonia
Portugalia
Grecia
Spania
Ungaria
Marea Britanie
Franţa
Bulgaria
Germania
Polonia
România
Italia
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 13 mai 2013. UE: date provizorii
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 16
Grafic nr. 7. Persoane care se confruntă cu privaţiuni materiale severe, 2011
(% din total populaţie)
1,2
1,2
2,5
2,6
3,2
3,9
3,9
5,1
5,2
5,3
5,7
6,1
6,1
6,3
8,3
8,7
8,8
10,6
10,8
11,2
13,0
15,2
18,5
23,1
29,4
31,4
43,6
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0
Luxemburg
Suedia
Olanda
Danemarca
Finlanda
Spania
Austria
Marea Britanie
Franţa
Germania
Belgia
Republica Cehă
Slovenia
Malta
Portugalia
Estonia
UE 27
Slovacia
Cipru
Italia
Polonia
Grecia
Lituania
Ungaria
România
Letonia
Bulgaria
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 13 mai 2013. UE: date provizorii
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 17
Grafic nr. 8. Persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii
foarte redusă, 2011 (mii)
Total UE: 37.995
24
27
31
102
121
198
313
331
389
480
482
519
531
623
666
925
978
1.128
1.135
1.152
2.073
4.346
4.360
4.631
5.452
6.637
0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000
Luxemburg
Malta
Cipru
Estonia
Slovenia
Letonia
Lituania
Slovacia
Finlanda
Danemarca
Suedia
Austria
Republica Cehă
Bulgaria
Portugalia
Ungaria
Grecia
Olanda
România
Belgia
Polonia
Franţa
Spania
Italia
Marea Britanie
Germania
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 13 mai 2013. UE: date provizorii
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 18
Grafic nr. 9. Persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte
redusă, 2011 (% din total populaţie)
4,6
5,8
6,6
6,7
6,8
6,9
7,6
7,6
8,0
8,2
8,3
8,7
9,3
9,8
9,9
10,0
10,4
11,0
11,1
11,4
11,5
11,8
12,1
12,2
12,3
12,6
13,7
0,0 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 14,0 16,0
Cipru
Luxemburg
Republica Cehă
România
Suedia
Polonia
Slovenia
Slovacia
Austria
Portugalia
Malta
Olanda
Franţa
Finlanda
Estonia
UE 27
Italia
Bulgaria
Germania
Danemarca
Marea Britanie
Grecia
Ungaria
Spania
Lituania
Letonia
Belgia
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 13 mai 2013. UE: date provizorii
Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 19
Aşa cum s-a menţionat anterior, prin Programul Naţional de Reformă 2011 - 2013, ţinta
României privind Strategia Europa 2020 este de a reduce numărul de persoane aflate în risc de
sărăcie cu 580.000 persoane comparativ cu anul 2008.
În graficul nr. 10 se observă o creştere a valorii acestui indicator în anul 2011 comparativ
cu anul 2010. Trebuie menţionat însă că valoarea din anul 2010 a fost mai scăzută decât în anul
2009, datorită reducerii pragului sărăciei; principala cauză acestui fenomen a fost reducerea
salariilor în contextul crizei economice, în special în sectorul bugetar, unde salariile au fost
reduse cu 25%, prin Legea nr.118/2010.
Grafic nr. 10. Numărul de persoane aflate în sărăcie relativă în România
2008-2011 şi ţinta naţională asumată prin intermediul Strategiei Europa 2020 (mii)
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Persoane în risc desărăcie - AROP
5347 4988 4745 4522 4748 4408
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
5500
6000
Sursa 2008-2011: Eurostat
Evoluţia indicatorilor pentru fiecare stat membru este monitorizată de Comisia Europeană
şi este publicată în Raportul anual al Comitetului de Protecţie Socială.
***