teza capitol rir
Post on 13-Jun-2015
3.133 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
Cap. III Modalitatati de evaluare a eficientei economice a
investitiilor
În opinia tuturor specialistilor recunoscuti pe plan mondial, cel mai
important mijloc de dezvoltare si crestere economica (daca nu chiar singurul)
este reprezentat de investitii. Într-adevar, nu poate fi conceputa o economie
dezvoltata stabila fara suportu l unor investitii masive, în toate domeniile de
activitate : economic, social, cultural etc. De altfel, referindu-se la economia
americana (în prezent cea mai dezvoltata economie din lume) Dwight
Eisenhower11 aprecia : “Economia noastra este rezultatul a mi lioane de decizii
pe care le adoptam în fiecare zi referitoare la productie, economisire si mai ales
investitii”. Investitiile reprezinta suportul material al dezvoltarii economice,
factorul determinant al modernizarii, dezvoltarii si restructurarii economiei
nationale. Tocmai de aceea, investitiile detin un rol hotarâtor în activitatea
economica a tarii, fapt ce impune o analiza amanuntita a fondurilor alocate
activitatii investitionale. Aceasta cu atât mai mult cu cât investitiile reprezinta
economii la consum. Evaluarea eficientei economice a investitiilor se realizeaza,
ca si eficienta economica în general, cu ajutorul unui sistem de indicatori.
3.1. Sistemul indicatorilor de eficienta economica a investitiilor
Procesul investitional este marcat de o complexitate deosebita, generata
atât de derularea sa sub influenta factorului timp (în care pot fi întâlniti diferiti
factori economici perturbatori), cât si datorita volumului mare de resurse care
sunt implicate (de natura financiara, umana, materiala etc.). În acest sens,
scriitorul american Alfred Montapert12 afirma : „O investitie este tot ceea ce
costa mai mult decât îti poti permite”. Ca urmare, în evaluarea eficientei
11 Dwight Eisenhower (1890 - 1969) – comandant al fortelor aliate în al doilea razboi mondial si, ulterior, al 34-lea presedinte al Statelor Unite ale Americii 12 Alfred Montapert (1906 - ) – scriitor american, autor a numeroase carti în sfera motivatiei
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
economice a investitiilor apare necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori,
deoarece fiecare din ei surprinde un anumit criteriu de eficienta economica.
Acesti indicatori se pot clasifica dupa mai multe criterii.
Unul din aspectele dupa care se clasifica indicatorii de eficienta
economica a investitiilor îl reprezinta sfera de cuprindere (si de referinta) în
functie de care se împart în : a) Indicatori care reflecta efectele economice
(capacitatea de productie, cifra de afaceri, structura productiei, profitul anual,
încasarile valutare etc.); b) Indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii
obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie (investitia
totala, structura investitiei totale, marimea imobilizarilor, cheltuielile anuale de
productie, structura costurilor de productie, numarul total de salariati); c)
indicatori ai eficientei economice (în concordanta cu conceptul de eficienta
economica, un indicator de acest gen are caracteristica principala ca realizeaza o
comparatie a rezultatelor obtinute cu resursele consumate; ex. : investitia
specifica, termenul de recuperare, coeficientul de eficienta economica a
investitiilor etc.).
Un alt criteriu de clasificare îl constituie nivelul la care se face evoluarea
si analiza economica, si anume : a) indicatori macroeconomici (asigura analiza
eficientei economice a investitiilor pe ansamblul economiei nationale); b)
indicatori microeconomici (au în vedere evaluarea eficientei economice a
obiectivelor de investitii la nivel de agent economic).
Un al treilea criteriu de clasificare a indicatorilor de eficienta îl reprezinta
gradul de complexitate si nivelul de detaliere. În functie de acest criteriu exista :
- indicatorii cu caracter general (au în vedere grupul indicatorilor
care se folosesc nu numai în cadrul procesului investitional, ci si
în activitatea de productie);
- indicatorii de baza (sunt cei ce se refera la eforturile si efectele
investitionale si exprima eficienta economica a investitiilor);
- indicatorii specifici (care surprind particularitatile pe care le
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
prezinta unele domenii de activitate în evaluarea eficientei
economice a investitiilor). Având în vedere tema analizata, în
cadrul lucrarii vom acorda o importanta deosebita indicatorilor
specifici de evaluare a activitatilor de comert exterior.
Un ultim criteriu de analiza în reprezinta cuantificarea influentei
factorului timp în cadrul proceselor investitionale. În functie de acest criteriu,
întâlnim indicatori care nu iau în considerare influenta factorului timp (cunoscuti
si sub denumirea de indicatori statici) si indicatori care cuantifica aceasta
influenta (indicatori dinamici de eficienta).
În cele ce urmeaza vom analiza principalele grupe de indicatori, conform
clasificarilor prezentate mai sus.
3.2. Indicatori cu caracter general
Acesti indicatori creioneaza o imagine de ansamblu asupra eforturilor si
efectelor, ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic. În
aceasta grupa se cuprind :
1) Cifra de afaceri – este un indicator de volum de efect, care însumeaza
rezultatele activitatii economice a unitatii pe o anumita perioada de timp. Cifra
de afaceri surprinde influenta modificarii structurale productiei, atât din punct de
vedere al complexitatii sortimentale ce se realizeaza cât si al calitatii acestora.
2) Cheltuielile de productie – este un indicator de volum care cuantifica
eforturile totale facute de investitor (eforturi umane, materiale si financiare)
pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv
economic. Trebuie precizat ca nivelul cheltuielilor de productie se poate calcula
pe fiecare produs în parte sau pentru întreaga productie. Pe baza acestui
indicator, pentru evaluarea eficientei economice a investitiilor, se pot construi o
serie de alti indicatori, cum ar fi : cheltuieli (de orice natura) la 1.000.000 lei
productie, ponderea cheltuielilor materiale în costurile totale de productie etc.
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
3) Capacitatea de productie – exprima cantitatea maxima de productie ce
se poate obtine, într-o perioada, în conditii normale de functionare. Capacitatea
de productie se exprima în unitati fizice (tone, metri liniari, metri patrati, bucati
etc.) sau, acolo unde productia are un grad ridicat de eterogenitate, în produs
reprezentativ. În cazul obiectivelor din sfera de activitate sociala – culturala sau
din sfera serviciilor exista capacitatea de folosinta (sau de deservire), cum ar fi :
cifra de scolarizare, numarul de paturi la un spital etc.
4) Profitul – este un indicator fundamental în aprecierea eficientei
economice pentru viitorul obiectiv de investitii. Importanta indicatorului se
bazeaza pe faptul ca el asigura recuperarea capitalului investit. Mai mult decât
atât, pe baza lui se poate calcula unul din cei mai sintetici indicatori de apreciere
a eficientei activitatii economice si anume rata profitului (sub diverse forme de
exprimare).
5) Numarul de salariati – este un indicator de volum care cuantifica
necesarul de forta de munca pentru viitorul obiectiv.
6) Productivitatea muncii – este un indicator de eficienta economica ce
cuantifica nivelul productiei realizate ce revine la o unitate de efort depus (prin
efort depus se întelege numarul de ore lucrate sau numarul de salariati). Este
evident ca varianta optima de investitii este aceea care asigura o valoare cât mai
mare pentru acest indicator.
3.3. Indicatori de baza
Acest grup de indicatori surprind particularitatile eficientei în sfera
proceselor investitionale.
1) Durata de executie a lucrarilor de investitii (d). Reprezinta durata de
timp scursa din momentul începerii lucrarilor de investitii pâna la momentul
punerii în functiune. Pe aceasta perioada se materializeaza fondurile
investitionale în active fixe. Aceasta durata trebuie sa fie cât mai mica, deoarece
pe aceasa perioada nu se obtin indicatori de efect.
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
2) Durata de functionare a obiectivului (D). Reprezinta durata de timp
scursa din momentul punerii în functiune pâna în momentul scoaterii din
functiune. Aceasta perioada trebuie sa fie cât mai îndelungata, deoarece acum se
obtin rezultatele economice (profitul, cifra de afaceri) si se asigura recuperarea
investitiei.
3) Valoarea investitiei – exprima eforul total facut pentru realizarea unui
obiectiv investitional. Investitiile însumeaza totalitatea resurselor ce se consuma
pentru ridicarea obiectivului, pâna la punerea sa în functiune. Ca urmare, în
volumul investitiei se includ stocul de active circulante necesar la prima dotare a
obiectivului economic, diferite pierderi de profit, precum si o serie de cheltuieli
care nu maresc valoarea capitalurilor fixe, cum sunt cheltuielile cu pregatirea
salariatilor viitoarei unitati economice, cu supravegherea desfasurarii lucrarilor
etc. Acest efort investitional se calculeaza cu ajutorul relatiei :
cfconcoldt PPIIII +++++= SAC
în care :
It reprezinta investitia totala;
Id – investitia directa;
Icol – investitia colaterala;
Icon – investitia conexa;
SAC – stocul de active circulante necesar la prima dotare;
Pf – pierderea de profit, ca urmare a imobilizarii resurselor
investitionale în cadrul procesului investitional si neutilizarii lor într-o alta
activitate cu eficienta e;
Pf – pierderea de profit ca urmare a scoaterii pe o perioada
determinata de timp (partial sau total) a unor capacitati de productie în vederea
modernizarii.
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
4) Investitia specifica – este un indicator de eficienta economica ce
exprima efortul investitional ce revine la o unitate fizica sau monetara de
capacitate de productie. Indicatorul asigura comparabilitatea între efortul
investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si rezultatele
obtinute exprimate prin capacitatea de productie. Relatiile de calcul sunt :
i
ii q
Is = ,
i
ii Q
Is =′
în care :
si reprezinta investitia specifica în functie de capacitatea exprimata
fizic;
s’i – investitia specifica în functie de capacitatea exprimata
monetar;
Ii – investitia aferenta variantei i;
qi, Qi – capacitatea anuala de productie aferenta variantei i
(exprimata în unitati fizice sau monetara).
Având în vedere continutul economic al indicatorului, în calculele
de eficienta se urmareste minimizarea indicatorului (altfel spus, varianta optima
este varianta care înregistreaza o valoare cât mai mica a indicatorului).
5. Termenul de recuperare a investitiilor – exprima perioada de timp în
care investitia se recupereaza din profitul anual rezultat în urma punerii în
functiune a obiectivului economic. Formula de calcul este urmatoarea :
ih
ii P
IT =
în care :
T i reprezinta termenul de recuperare pentru varianta i; Ii – investitia aferenta variantei i;
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
Ph i – profitul anual aferent variantei i.
Formula prezentata mai sus pleaca de la ipoteza ca profitul este constant,
pe întreaga perioada de functionare. În practica, acesta difera de la un an la altul,
în functie de productia realizata, pretul unitar de vânzare, rata inflatiei în
economie etc. Ca urmare, pentru determinarea termenului de recuperare, se
foloseste o ecuatie de balanta, si anume :
∑=
=T
1iih t PI
în care :
Ii reprezinta investitia totala;
T – termenul de recuperare; Ph i – profitul anual din anul i.
În calculele de eficienta se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie cât mai mica.
6) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor – exprima profitul
anual ce se obtine la un leu investit. Formula de calcule este urmatoarea :
i
ih i I
Pe =
în care :
ei reprezinta coeficientul de eficienta economica pentru varianta i;
Ph i – profitul anual aferent variantei i;
Ii – investitia aferenta variantei i.
În calculele de eficienta se opteaza pentru varianta la care coeficientul de
eficienta economica este cel mai mare.
7) Cheltuieli echivalente sau recalculate – exprima efortul total cu
investitia si cu productia, pe întreaga perioada de realizare (d) si de functionare
(D). Avantajul acestui indicator (fata de cei prezentati anterior) este reprezentat
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
de faptul ca se iau în considerare si cheltuielile anuale de productie, înregistrate
pe durata de functionare. Indicatorul se calculeaza cu formula :
D*CIK ih ii +=
în care :
Ki reprezinta cheltuielile recalculate;
Ch i – cheltuielile anuale de productie aferente variantei i;
Ii – investitia din varianta i;
D – durata de functionare.
Fiind un indicator de efort, în calculele de eficienta se urmareste ca
valoarea sa sa fie cât mai mica.
8) Cheltuieli specifice recalculate – exprima efortul total cu investitia si cu
productia pe întreaga durata d + D, ce revine la o unitate fizica sau monetara de
capacitate de productie. Formulele de calcul sunt :
D*qD*CI
ki
ih ii
+= ,
D*QD*CI
ki
ih ii
+=′
în care :
ki , k’i reprezinta cheltuielile specifice recalculate, exprimate în
functie de capacitatea fizica sau monetara;
qi – capacitatea anuala de productie (exprimata fizic) aferenta
variantei i.
Qi – capacitatea anuala de productie (exprimata monetar) aferenta
variantei i.
În calculele de eficienta economica a investitiilor, indiferent de formula de
calcul folosita, se prefera varianta care are cheltuielile echivalente cele mai mici
9) Randamentul economic al investitiilor – este cel mai important
indicator static de eficienta economica si, în absenta unui criteriu anume impus,
el dicteaza varianta optima. Indicatorul are un grad mai mare de cuprindere fata
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
de indicatorii prezentati - investitia specifica, termenul de recuperare si
coeficientul de eficienta economica a investitiilor. El exprima profitul final
obtinut în urma realizarii obiectivului economic ce revine la 1 leu investit. Se
calculeaza cu ajutorul relatiei :
i
fi I
PR =
în care :
Ri reprezinta randamentul economic al variantei i;
Pf – profitul final al variantei i;
Ii – investitia aferenta variantei i.
Prin profit final întelegem profitul ramas la dispozitia agentilor
economici, dupa recuperarea investitiei. Ca urmare, formula de calcul a
randamentului devine :
1I
D*P1
I
P1
IP
IIP
Ri
h
i
D
1hh
i
t
i
iti −=−=−=
−=
∑=
Având în vedere ca pentru agentul economic investitor profitul final
reprezinta, în ultima instanta, obiectivul fundamental, în calculele de eficienta se
urmareste maximizarea indicatorului.
3.4. Indicatori de evaluare a eficientei pentru activitatea de comert
exterior
Având în vedere complexitatea deosebita a activitatii de comert exterior,
evaluarea eficientei presupune utilizarea unui sistem de indicatori, alcatuit din
indicatori generali si indicatori specifici.
3.4.1. Indicatori ce au caracter general
Acesti indicatori se refera la evaluarea eficientei activitatii de ansamblu a
companiei ce desfasoara activitate de comert exterior.
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
1) Productia anuala destinata exportului. Acest indicator poate fi
exprimat în lei sau în valuta ( euro, dolari) si se calculeaza cu ajutorul relatiei :
p*qQ si p*qQn
1jjje
n
1jjje ∑∑
==
′=′=
în care :
Qe si Qe’ reprezinta valoarea productiei destinata exportului,
exprimata în lei sau valuta;
qj - cantitatea anuala de productie destinata exportului din
sortimentul j;
pj si pj’ - pretul unitar, în lei sau valuta, al sortimentului j;
n - numarul de sortimente care fac obiectul exportului.
2) Ponderea productiei destinate exportului în total productie. }n
conditiile în care exportul conduce la o cresterea a eficientei de ansamblu a
activitatii firmei, în calcule se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie cât
mai mare. Se calculeaza cu ajutorul urmatoarelor formule :
*100esau qq
*100et
e
t
e =′=
în care :
ε si ε ’ reprezinta ponderea productiei destinate exportului în total
productie;
Qe si Qt - productia exportata, respectiv totala ( în lei );
qe si q t - productia exportata, respectiv totala ( în unitati fizice ).
3) Importul anual pentru productie . Indicatorul scoate în evidenta efortul
în valuta care trebuie facut pentru ca obiectivul de investitii sa-si desfasoare
activitatea în bune conditii. Se calculeaza cu ajutorul formulei :
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
p*mM si p*mMn
1jjj
n
1jjj ∑∑
==
′=′=
în care :
M si M’ reprezinta valoarea totala a importului, exprimata în lei sau
valuta;
mj - cantitatea de materiale sau produse importate din sortimentul j;
pj si p j’ - pretul unitar de achizitie, în lei sau valuta, al sortimentului
j.
4) Importul specific pentru productie. Acest indicator exprima importul ce
revine la o unitate fizica de productie. Se calculeaza în situatia în care
capacitatile de productie difera de la o varianta la alta (în acest caz, indicatorul
importul anual pentru productie ar fi nesemnificativ). Se determina în lei sau
valuta cu ajutoru l urmatoarelor formule :
qM
b si qM
b′
=′=
în care :
b si b’ reprezinta importul specific pentru productie, exprimat în lei
sau valuta;
q - productia fizica realizata.
În calculele de eficienta valoarea acestui indicator se urmareste sa
fie cât mai mica.
5) Aportul valutar – este un indicator de volum de efect care exprima
încasarile valutare pe care le obtine compania într-o perioada determinata de
timp (de regula un an). Relatia de calcul este urmatoarea :
′−′=′eev MQA
în care :
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
Av’ reprezinta aportul valutar;
Qe’ - valoarea productiei destinata exportului, exprimata în valuta;
Me’ - volumul importului pentru productia ce face obiectul
exportului, exprimat în valuta.
6) Aportul valutar specific – exprima aportul valutar ce revine la o unitate
fizica de capacitate de productie. Se calculeaza în situatia în care capacitatea de
productie difera de la o varianta la alta, cu ajutorul relatiei :
qA
ae
′=′ v
v
în care :
av’ reprezinta aportul valutar specific;
qe - productia destinata exportului.
Aportul valutar specific exprima câte unitati valutare se obtin în
urma exportului unei unitati fizice de productie ( o tona, o bucata, un metru cub,
un litru ).
7) Cursul de revenire brut – exprima relatia care se stabileste între
valoarea productiei interne si cea de pe piata internationala. Marimea acestui
indicator trebuie sa fie cât mai mica, si oricum mai mica decât nivelul cursului
de schimb al valutei respective. Cu ajutorul acestui indicator se poate realiza o
comparatie între productivitatea muncii interne si cea de pe piata internationala.
Cu cât valoarea acestui indicator este mai mica, cu atât nivelul productivitatii
muncii pe plan intern este mai mare decât cel existent pe piata internationala.
Relatia de calcul este :
Q
QR
e
eb ′=
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
în care :
Rb reprezinta cursul de revenire brut;
Qe - valoarea productiei exportata, exprimata în lei;
Qe’ - valoarea productiei exportata, exprimata în valuta.
8) Cursul de revenire net – exprima nivelul cheltuielilor, corectate
cu cele ale materiilor prime, ce se fac pentru obtinerea unei unitati de aport
valutar. Formula de calcul este :
′−
=′−′−
=v
een
ee
een
A
MCRsau
MQ
MCR
în care :
Rn reprezinta cursul de revenire net;
Ce - costul productiei ce face obiectul exportului.
În calculele de eficienta, valoarea acestui indicator trebuie sa fie cât mai
mica.
3.4.2. Indicatori specifici
Grupul acestor indicatori surprind particularitatile procesului investitional
pentru companiile ce desfasoara activitati de comert exterior.
1) Productia exportata ce revine la 1 000 000 lei investitii. Acest indicator
se calculeaza în functie de productia anuala ce urmeaza a fi exportata, exprimata
în valuta sau în lei, cu ajutorul relatiilor :
IQ
* 000 000 1Vsau I
Q * 000 000 1V ee =
′=′
în care :
V si V’ reprezinta productia exportata (în valuta respectiv în lei) ce
revine la 1 milion lei investitii;
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
I - volumul investitiilor (în lei);
Qe - valoarea productiei, exprimata în lei;
Qe’ - valoarea productiei, exprimata în valuta.
Evident, în calcule se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie
cât mai mare. Altfel spus, efectele care trebuie înregistrate în urma efortului
depus trebuie sa fie cât mai mari.
2) Importul pentru investitii – exprima efortul valutar facut pentru
realizarea investitiei (utilaje, instalatii, echipamente sau materiale de
constructii). Indicatorul se determina cu ajutorul formulelor :
p*UM respectiv p*UMn
1jjji
n
1jjji ∑∑
===′=′
în care :
Mi’ , Mi reprezinta importul total pentru investitii (în valuta si în
le i);
Uj - numarul de utilaje, instalatii de acelasi fel achizitionate din
import;
pj’ , pj - pretul de achizitie unitar ( în valuta si în lei ).
Exprimarea indicatorului se face în valuta, dar el poate fi prezentat si în
le i, în special pentru a asigura comparabilitatea cu situatia în care achizitionarea
utilajelor respective se face din tara.
Acest indicator se poate calcula si în situatia în care capacitatile de
productie difera de la o varianta la alta, cu ajutorul formulelor :
q
M bsau
qM
b ii
ii =
′=′
în care :
bI’ , bI reprezinta importul specific pentru investitii (în valuta si în
le i).
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
Având în vedere continutul economic al indicatorului, în calculele de
eficienta se urmareste ca valoarea indicatorului sa fie cât mai mica.
3) Ponderea importului pentru investitii în totalul investitiilor. Indicatorul
ce se calculeaza cu formula :
IM
* 100 i=δ
în care :
δ reprezinta ponderea importului pentru investitii în totalul
investitiilor;
Mi - importul pentru investitii exprimat în lei;
I - volumul total al investitiilor în lei.
Acest indicator se exprima cât la suta din volumul total de investitii
provine din import.
4) Aportul valutar anual al investitiilor – indicatorul surprinde influenta
investitiei asupra aportului valutar înregistrat de companie. Relatia de calcul a
acestui indicator este :
I
A A v
′=′
i
în care :
Ai’ reprezinta aportul valutar anual al investitiei si exprima câte
unitati valutare se obtin în urma realizarii unei investitii de un leu;
Av’ - aportul valutar anual al productiei exportate.
5) Termenul de recuperare a efortului valutar – relatia de calcul pentru
acest indicator este :
A
M T
v
i′
′=′
v
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
în care :
Tv’ reprezinta termenul de recuperare a efortului valutar;
Mi’ - importul pentru investitii, exprimat în unitati valutare;
Av’ - aportul valutar anual.
Este evident ca valoarea acestui indicator trebuie sa fie cât mai mica, ceea
ce exprima o recuperare mai rapida a investitiilor realizate din import.
6) Cursul de revenire net actualizat. Indicator are în vedere alegerea
variantei optime de investitii pentru promovarea exportului si diminuarea
importului.Relatia de calcul este :
( )[ ]∑
∑+
=
+
=
+×+−
+×+
=Dd
hhhhh
Dd
hhhh
aCIV
aCI
ANRC
1'
'''
1
)1(1
)1(1
)(....
în care:
CRNA reprezinta cursul de revenire net actualizat;
Ih - investitiile anuale, exprimate în lei;
Ch - cheltuielile de productie facute în anul h, exprimate în lei;
Vh - veniturile anuale, exprimate în valuta;
Ih’ si Ch’ - investitia si cheltuielile anuale de productie, exprimate în
valuta;
a si a' - rata de discontare a monedei nationale, respectiv a valutei;
d si D - durata de executie si de functionare a viitorului obiectiv
economic.
h - anul.
Analizând relatia prezentata se constata ca acest indicator compara
cheltuielile în lei a productiei exportate cu venitul net exprimat în valuta, realizat
din activitatea de productie. Având în vedere continutul economic, în calcule le
de eficienta se urmareste ca valoarea indicatorului sa fie cât mai mica.
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
3.5 Indicatori dinamici de evaluare a eficientei economice a
investitiilor
Fara nici o îndoiala, unul dintre elementele fundamentale ale activitatii
umane, care actioneaza ca o restrictie asupra acestora, este timpul. Procesele
economice se desfasoara sub influenta permanenta a factorului timp. Eforturile
depuse într-o activitate (reprezentate de cheltuielile cu materiile prime, salarii,
cheltuieli investitionale etc.) se înregistreaza pe o anumita perioada de timp, în
timp ce efectele (venituri, profituri, cota de piata etc.) se obtine în perioade de
timp diferite. Decalajul de timp între cele doua momente este variabil (putând
lua valori de la câteva zile pâna la câtiva ani). În teoria si practica economica
este cunoscut faptul ca aceeasi suma de bani are valori diferite daca se obtine la
momente de timp diferite. Ca urmare, pentru asigurarea unei comparabilitati
reale si corecte a eforturilor si a efectelor se impune raportarea lor la acelasi
moment. Acesta poate fi ales în mod arbitrar pe axa timpului, însa cel mai
important este momentul începerii lucrarilor de investitii (atunci când se initiaza
cheltuirea resurselor investitionale). Astfel, dezavantajul major al indicatorilor
prezentati anterior (acela de a nu lua în considerare factorul timp) este eliminat
de urmatorul grup de indicatori, indicatori dinamici de eficienta economica.
Schema simplificata a unui proces investitional se prezinta în figura
urmatoare :
I1, I2, .......... Id P1, P2, ............................... P D
m g n d p D v Fig. nr. 3.1 Schema procesului investitional
Dupa cum se poate observa din figura, procesul investitional este alcatuit
din trei mari perioade de timp :
- perioada de proiectare a investitiei „g”. Pe aceasta perioada se
întocmesc toate documentatiile necesare viitorului obiectiv de
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
investitii (autorizatii, studii de oportunitate, de prefezabilitate si
de fezabilitate etc.). Caracteristic acestei perioade îi sunt
cheltuielile investitionale relativ mici, în timp ce efectele
(veniturile) sunt nule. Ca urmare, în procesul investitional se
urmareste ca aceasta perioada sa fie, pe cât posibil, minima. Este
o etapa deosebit de importanta deoarece în aceasta perioada se
stabileste amplasamentul viitorului obiectiv, se dimensioneaza
capacitatile de productie si se aleg solutiile tehnice, tehnologice
si constructive.
- perioada de realizare a investitiei „d”. Este etapa în care este pus
în opera viitorul obiectiv. Caracteristic acestei perioade îi sunt
cheltuielile investitionale mari, în timp ce efectele (veniturile)
pot fi nule (în situatia în care viitorul obiectiv de investitii este
dat în folosinta la sfârsitul perioadei de realizare) sau nu (în
situatia în care se dau partial în folosinta anumite capacitati de
productie, pe durata de realizare);
- perioada de functionare a viitorului obiectiv economic „D”. Este
cea mai importanta perioada a obiectivulu i de investitii, deoarece
acum se obtine veniturile necesare recuperarii cheltuielilor
investitionale. Caracteristic acestei perioade îi sunt cheltuielile
investitionale nule, în timp ce veniturile din exploatare sunt
maxime. Ca urmare, în calculele de eficientizare a procesului
investitional se urmareste ca aceasta durata sa fie cît mai lunga.
Pe lânga aceste trei perioade de timp, mai pot fi identificate :
- durata de functionare a investitiei, pâna la atingerea parametrilor
proiectati;
- durata de recuperare a investitiei.
Principalele momente ce caracterizeaza un proces investitional sunt :
- momentul luarii deciziei de investitii „m”;
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
- momentul începerii realizarii investitiei „n”;
- momentul punerii în functiune a obiectivului „p”;
- momentul scoaterii din functiune a obiectivului „v”.
Asa cum am precizat anterior, actualizarea indicatorilor dinamici se poate
face la orice moment pe axa timpului, însa cel mai important este momentul „n”,
momentul începerii realizarii investitiei. Principalii indicatori dinamici sunt :
a. Investitia actualizata.
∑= +
=d
1hhh
nta a)(1
1*II
în care :
Itan reprezinta investitia totala actualizata la momentul începerii
lucrarilor de investitii;
a – coeficient (rata) de actualizare (discontare).
Investitiile astfel calculate exprima valoarea efortului investitional total,
facut pe durata de realizare, raportata la momentul începerii lucrarilor de
investitii n.
b. Profitul total actualizat.
∑+
= +=
Dd
1hhh
nta a)(1
1*PP
în care P tan reprezinta profitul total actualizat la momentul începerii lucrarilor de
investitii.
În situatia în care profitul este constant în timp pe întreaga perioada de
functionare a obiectivului, relatia de calcul devine :
a*a)(11-a)(1*
a)(11*P
a)(11
a)(11*PP
D
D
dh
D
1hhdh
nta +
++
=++
= ∑=
Indiferent de formula de calcul utilizata, profitul actualizat astfel calculat
exprima ce valoare are în prezent (la momentul începerii lucrarilor de investitii)
profitul obtinut pe întreaga durata de functionare a obiectivului (D).
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
c. Termenul actualizat de recuperare a investitiilor. Pentru calcului
acestui indicator se porneste de la ecuatia de balanta între investitia actualizata la
momentul „n” si profitul actualizat la acelasi moment „n”, dar numai pentru un
numar de T ani (T reprezentând termenul de recuperare actualizat). Matematic,
relatia este urmatoarea :
∑∑=
+
+= ++=
+=
ma
ma T
1hhdh
nta
Td
1dhhh
nta a)(1
1*
a)(11
*P Isau a)(1
1*PI
În situatia în care profitul este constant, prin aplicarea formulei restrânse
pentru suma factorilor de actualizare, rezulta :
a*a)(1
1a)(1*
a)(11
*PI na
na
T
T
dhnta
+
−++
=
Dupa simplificare, formula de mai sus devine :
hT
hTdn
ta Pa)(1*Pa)(1*a*a)(1*Ina
na −+=++
de unde se obtine :
dntah
hT
a)(1*I*aPPa)(1
na
+−=+
În final, dupa logaritmare se obtine termenul actualizat de recuperare :
[ ]( )a1log
a)(1*I*aPloglogPT
dntahhn
a ++−−
=
d. Randamentul economic actualizat al investitiilor. Formula de calcul
a randamentului economic actualizat al investitiilor pentru momentul începerii
lucrarilor de investitii este :
1IP
R nta
ntan
a −=
în care Ran reprezinta randamentul economic actualizat al investitiilor.
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
În functie de relatiile de calcul pentru investitia actualizata si profitul
actualizat la momentul începerii executiei obiectivului, formula de calcul poate
fi scrisa în felul urmator :
1
a)(11*I
a*a)(11-a)(1*
a)(11*P
Rsau 1-
a)(11*I
a)(11*P
R d
1hhh
D
D
dhnad
1hhh
Dd
1dhhh
na −
+
++
+=
+
+=
∑∑
∑
==
+
+=
Prima relatie reprezinta cazul general, în timp ce a doua relatie este
valabila în situatia în care profitul anual nu variaza în timp (Ph = constant).
Nu putem încheia aceasta scurta prezentare a indicatorilor dinamici de
eficienta economica fara a preciza doua aspecte foarte importante :
a) Indicatorii dinamici sunt mai nefavorabili decât omologii lor statici.
Prin urmare vom avea urmatoarele inegalitati :
dinamicstatic TT ≤ si dinamicstatic RR ≥
Relatiile prezentate mai sus între indicatorii statici si omologii lor
dinamici sunt o consecinta a influentei factorului timp asupra sumelor de bani.
Singura situatie în care putem avea egalitate între indicatorii statici si omologii
lor dinamici se înregistreaza atunci când influenta factorului timp este nula (rata
de actualizare a este 0).
b) Toti indicatorii dinamici care raporteaza efectele la eforturi, ambele
calculate în unitati monetare (în cazul de fata termenul de recuperare dinamic si
randamentul economic actualizat) au aceeasi valoare, indiferent de momentul
actualizarii lor. Prin urmare, vom avea urmatoarele egalitati :
vact
pact
nact
mact TTTT ===
vact
pact
nact
mact RRRR ===
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
Singurul lucru care difera este volumul elementelor componente, respectiv
eforturile si efectele (investitiile actualizate, profitul actualizat, veniturile si
cheltuielile actualizate).
3.6 Indicatori specifici metodologiei B.I.R.D.
Activitatea umana, mai ales cea economica, este o activitate deosebit de
complexa, care necesita eforturi materiale, financiare sau umane importante. În
contextul în care resursele prezinta un caracter de rarirate din ce în ce mai
accentuat, se impune o analiza atenta si riguroasa înainte de implicarea acestora
în procesele economice. Orice proiect de investitii, ca parte integranta a
activitatii economice, trebuie sa aiba la baza o documentatie tehnico-economica,
prin intermediul careia este fundamentata necesitatea, scopul, obiectivele si
finalitatea proiectului. În cadrul acestei documentatii, cel mai important rol
revine studiului de fezabilitate, element menit sa evidentieze eficienta
economica a proiectului propus, posibilitatile de recuperare a fondurilor si de
obtinere a profiturilor asteptate.
În general, orice institutie finantatoare, banca, fond de investitii si-a creat
propriul model de studiu de fezabilitate, pe baza caruia evalueaza eficienta
economica a proiectelor propuse. Aceste modele au la baza metodologia Bancii
Mondiale pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.). Obligativitatea
elaborarii studiului de fezabilitate pentru fiecare lucrare de investitii a fost
stabilita de B.I.R.D. pentru obiectivele finantate din fondurile acesteia; tinându-
se seama de utilitatea deosebita a studiilor de fezabilitate, s-a introdus
obligativitatea întocmirii lor pentru toate obiectivele de investitii, chiar si pentru
cele care nu sunt finantate de BIRD. Chiar mai mult, putem spune ca nici o
lucrare care vizeaza angajarea de capital nu se executa fara elaborarea prealabila
a unui studiu de fezabilitate.
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
Fara a intra foarte mult în amanunte, vom prezenta în continuare câteva
dintre particularitatile metodologiei B.I.R.D. de realizare a studiilor de
fezabilitate precum si indicatorii specifici de evaluare.
3.6.1. Particularitati ale metodologiei B.I.R.D.
Metodologia B.I.R.D. de evaluarea a eficientei economice a proiectelor de
investitii prezinta câteva caracteristici care o diferentiaza de toate celelalte
analiza de eficienta economica. Aceasta metodologie este agreata si utilizata la
elaborarea studiilor de fezabilitate, indiferent de domeniul de aplicabilitate,
specificul proiectului sau organismul finantator.
Principalele particularitati sunt :
a. Având în vedere ca procesul investitional se desfasoara în timp,
toate calculele au la baza tehnica actualizarii, asigurarea
comparabilitatii eforturilor si a efectelor facându-se la momentul
începerii lucrarilor de investitii (n).
b. Pentru o analiza completa si corecta, veniturile si cheltuielile
luate în considerare se însumeaza pe întreaga perioada de
realizare (d) si de functionare (D) a viitorului obiectiv. Aceste
perioade depind de natura, specificul si conditiile concrete de
functionare a obiectivului. Durata de realizare poate varia de la
1-2 luni în cazul obiectivelor de mica importanta, pâna la 2-3 ani
în cazul obiectivelor industriale de proportii, în timp ce
perioadele de functionare variaza între 5-7 ani la utilaje si 10 –
15 ani la constructii cu anumite destinatii.
c. În costurile de productie nu se includ amortizarile, deoarece
contravaloarea mijloacelor fixe a fost luata în calcul prin
intermediul investitiilor. d. Fiecare proiect este însotit de o analiza economica, facuta prin
prisma economiei nationale, si o analiza financiara, efectuata din
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
punctul de vedere al investitorului. Cele doua analize difera prin
structura cheltuielilor, la nivel microeconomic nu sunt incluse în
costuri taxe, dobânzi, impozite etc., deoarece, acestea, pentru
economia nationala, nu sunt cheltuieli ci venituri. Analiza
economica este utilizata în special la evaluarea eficientei
economice a unor proiecte de investitii cu finantare
internationala, proiecte ce vizeaza aspecte economico-sociale,
nivele de infrastructura, asigurarea unor conditii de crestere
economica stabila si durabila, programe de sanatate si
învatamânt etc. Rezultatele analizei economice constituie
punctul de plecare în derularea proiectelor si respectiv alocarea
unor fonduri de investitii pentru dezvoltarea de programe
internationale destinate cresterii macroeconomice si pregatirii
pentru aderarea la Uniunea Europeana. Analiza financiara este
destinata evaluarii eficientei economice a proiectelor în
conditiile solicitarii de credite, finantarii de la banci si societati
financiare, pentru extinderea si dezvoltarea afacerilor. Aceasta
are drept scop evidentierea eficientei economice la nivelul
agentilor economici publici sau privati, cu luarea în considerare a
surselor si destinatiilor eforturilor si efectelor implicate în
proiect. Relevanta acestui tip de analiza este mult mai mare
pentru investitori, care sunt pusi în situatia de a decide modul
optim de alocare si repartizare a fondurilor proprii, cât si pentru
institutii financiare, banci, care doresc sa-si plaseze fondurile
disponibile în afaceri eficiente, care sa permita recuperarea
fondurilor si obtinerea unui profit suplimentar.
e. Preturile de achizitie a materiilor prime trebuie dimensionate în
functie de cele utilizate pe plan mondial, pentru a asigura un grad
mai mare de stabilitate proiectului.
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
f. Orice intrare de resurse este considerata venit (indiferent de
provenienta), în timp ce orice iesire de resurse este considerata
cheltuiala (indiferent de destinatie). Ca urmare, creditul, în
momentul acordarii este considerat venit, iar în momentul
rambursarii este considerat cheltuiala.
g. Pentru orice proiect de investitii trebuie întocmit un studiu de
senzitivitate, prin care se testeaza gradul de stabilitate al
proiectului sub influenta negativa a diferitilor factori economici
si non economici perturbatori, care pot aparea în derularea
proceselor investitionale sau de productie (ex. cresterii preturilor
la materiile prime, reducerii cererii la produsele finite, scaderea
pretului unitar de vânzare, aparitia unui nou competitor pe piata
etc.). În situatia în care, în urma analizei de senzitivitate se
constata ca valorile indicatorilor calculati s-au modificat
semnificativ fata de situatia initiala (înainte de simulare), se
poate trage concluzia ca proiectul nu este stabil si, prin urmare,
nu poate fi acceptat.
Acestea sunt cele mai importante particularitati ale metodologiei
B.I.R.D. de evaluare a proiectelor de investitii, care o diferentiaza de orice alta
analiza de eficienta în sfera economica.
3.6.2. Indicatori specifici metodologiei B.I.R.D.
Evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii cu ajutorul
metodologiei B.I.R.D. presupune utilizarea unui sistem complex de indicatori,
fiecare dintre acestia reliefând un anumit aspect al eficientei viitorului obiectiv.
a. Raportul dintre venituri si costuri actualizate – realizeaza comparatia
între veniturile totale actualizate (realizate pe întreaga durata de functionare a
obiectivului economic) si totalul cheltuielilor actualizate cu investitia (pe durata
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
de realizare a obiectivului) si cu productia (pe durata de functionare a acestuia).
Relatia de calcul este :
∑
∑+
=
+
=
++
+= Dd
1hhhh
Dd
1hhh
a)(11*)C(I
a)(11*V
R
în care :
R reprezinta raportul dintre venituri actualizate si costuri totale
actualizate;
Vh – venitul anual corespunzator anului h;
Ih – investitia anuala corespunzatoare anului h;;
Ch – cheltuielile anuale de productie din anul h;
a – coeficientul de actualizare;
d – durata de realizare a obiectivului de investitii;
D – durata de functionare a obiectivului;
h – 1, 2, 3, 4, 5, ……., d + D.
Orice proiect de investitii este acceptat în masura în care valoarea acestui
indicator este supraunitara (R > 1 ), ceea ce exprima faptul ca veniturile sunt mai
mari decât cheltuielile . O valoare a raportului R = 1 corespunde unei situatii
critice în care veniturile totale acopera doar cheltuielile totale (cu investitia si cu
productia). Decizia de acceptare a unui astfel de proiect poate fi decisa fie pe
baza utilizarii si a altor indicatori, fie pe baza aprecierii importantei sociale,
strategice nationale a proiectului respectiv ; este cazul proiectelor din sfera social
– culturala (ex. construirea unei institutii publice de învatamânt, a unui spital
etc.), în care proiectul genereaza efecte necuantificabile însemnate
(îmbunatatirea nivelului de educatie sau a starii de sanatate pentru membrii
societatii etc.).
Raportul venituri pe cheltuieli actualizate depinde si de marimea
coeficientului de actualizare ”a“ luat în calcul. Cu cât acest coeficient este mai
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
mic cu atât raportul dintre venituri actualizate si costuri actualizate, în aceleasi
conditii considerate, este mai mare.
b. Fluxul de numerar (CASH FLOW) – reflecta situatia profitului sau
pierderii înregistrate pentru fiecare interval de timp analizat (de regula 1 an).
Acest indicator poate fi calculat atât la nivelul economiei nationale cât si la
nivelul agentului economic. Relatia de calcul pentru fluxul de numerar este :
CFh = Vh – (Ih + Ch), h = 1,2,...,d+D Indicatorul poate fi calculat si în forma dinamica, cu ajutorul formulei
:CFh act = [Vh – (Ih + C h)] ( )ha11
+⋅ , h = 1,2,...,d+D
De regula, în primii ani de analiza a proiectului fluxul de numerar este
negativ (datorat volumului ridicat al cheltuielilor, în special cu investitiile si
nivelul mai redus al veniturilor, pâna la atingerea parametrilor proiectati).
c. Venitul net actualizat (V.N.A.) – acest indicator cuantifica diferenta
actualizata între veniturile totale obtinute de viitorul obiectiv de investitii si
volumul cheltuielilor totale (cu investitia si cu productia) înregistrate pe întreaga
durata de realizare (d) si de functionare (D). Relatia de calcul este:
∑∑
∑∑∑+
=
+
=
+
=
+
=
+
=
=+
⋅=
=+
⋅+−=+
⋅+−+
⋅=
Dd
1h
Dd
1hh
Dd
1hhhhh
Dd
1hhhh
Dd
1hhh
a)(11
a)(11
)]C(I[Va)(1
1)C(I
a)(11
VVNA
hacth CFCF
Dupa cum se poate observa din relatia de mai sus, V.N.A. se poate calcula
si prin însumarea fluxului de numerar actualizat. Pentru orice proiect de
investitii, valoarea acestui indicator trebuie sa fie pozitiva; pot fi acceptate si
proiecte de investitii pentru care acest indicator are valoarea zero (este cazul
proiectelor pentru care raportul venituri pe cheltuieli actualizate înregistreaza
valoarea 1, situatie descrisa detaliat la indicatorul de la punctul a).
d. Rata interna de rentabilitate (R.I.R..) – reprezinta acea rata de
actualizare pentru care venitul net actualizat este nul (veniturile actualizate sunt
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
egale cu cheltuielile totale actualizate). Din punct de vedere economic, RIR
semnifica nivelul maxim al ratei de actualizare pâna la care proiectul este
eficient (veniturile sunt mai mari decât cheltuielile totale). Evident, în calculele
de eficienta se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie cât mai mare.
Pentru calculul ratei interne de rentabilitate se utilizeaza în prezent doua
metode : metoda grafica sau metoda analitic a. Metoda grafica presupune aflarea
unui VNA+ ce corespunde unui „a” minim si a unui VNA- ce corespunde unui
„a” maxim. Pentru aflarea R.I.R. cele doua valori ale V.N.A. se plaseaza într-un
sistem de axe rectangulare, în care pe abscisa se gaseste coeficientul de
actualizare, iar pe ordonata V.N.A. Prin unirea celor doua puncte ce corespund
valorilor V.N.A.+ si V.N.A.- se obtine un punct de intersectie cu axa abscisa,
punct care indica R.I.R. a viitorului obiectiv investitional. Grafic, situatia este
prezentata în figura urmatoare :
VNA
0
Relatia de calcul a R.I.R. conform acestei metode este urmatoarea :
−+
+
+−+=
VNAVNAVNA
*)a(aaRIR minmaxmin
amin
VNA-
VNA+
Rata de actualizare amax
RI
Fig. 3.2. Calculul grafic al ratei interne de rentabilitate
RIRaprox
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
Ratele de discontare amin si amax se aleg prin încercari succesive în asa fel
încât diferenta dintre ele sa nu fie mai mare de 5%, interval în care se considera
ca V.N.A. are o evolutie liniara. Ca urmare, rata interna de rentabilitate calculata
prin metoda grafica înregistreaza o valoare aproximata (daca intervalul dintre
amin si amax nu depaseste 5%, se considera ca aceasta aproximare este corecta).
Metoda analitica presupune aportul calculatorului, prin utilizarea functiei
financiare IRR (Internal Rate of Return) a produsului informatic Microsoft
Excel. Cu ajutorul acestei functii se poate determina valoarea exacta a
indicatorului.
Rata interna de rentabilitate se calculeaza atât pentru analiza economica,
în acest caz determinându-se rata interna de rentabilitate economica (RIRE), cât
si pentru financiara, rata interna de rentabilitate financiara (RIRF). În calculele
de eficienta, rata interna de rentabilitate (RIRE sau RIRF) se compara cu
eficienta medie realizata pe ramura din care va face parte viitorul obiectiv. În
cazul în care R.I.R. este mai mare decât eficienta medie pe ramura respectiva, se
poate aprecia ca proiectul respectiv are o eficienta ridicata. Daca R.I.R. se afla
sub eficienta medie pe ramura, atunci viitorul obiectiv de investitii înregistreaza
o eficienta mai scazuta decât a celorlalte similare.
Din punct de vedere matematic, în determinarea ratei interne de
rentabilitate trebuie ilustrate câteva aspecte importante :
- exista situatii în care un proiect poate avea mai multe rate de
rentabilitate pentru care V.N.A. sa fie egal cu zero. Aceste cazuri
pot apare în situatia unor proiecte la care pe ultimii ani de
functionare, datorita unor cauze specifice, sau factori interni sau
externi, pot apare fluxuri de numerar negative;
- pot aparea si situatii în care nu se poate calcula rata interna de
rentabilitate (venitul net actualizat este întotdeauna pozitiv,
indiferent de rata de actualizare). Situatia este întâlnita mai ales în
cazul modernizarilor, la care cheltuielile investitionale sunt relativ
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
mici, iar veniturile se obtine în paralel cu acestea. În acest caz
decizia de acceptare a proiectului trebuie luata pe baza altor
indicatori;
- modalitatea de determinare implica ipoteza ca veniturile obtinute
în urma derularii proiectului vor fi reinvestite la aceeasi rata de
rentabilitate, în realitate R.I.R. este de fapt rata de rentabilitate a
capitalului imobilizat pe perioada cât este angajat în cadrul
proiectului, beneficiile obtinute în cadrul proiectului pot fi
reinvestite la orice alta rata de actualizare, fara a fi afectata R.I.R.
a proiectului.
e) Pragul de rentabilitate – reprezinta nivelul minim de folosire eficienta
a capacitatii de productie (nivel sub care nu poate coborî productia deoarece
viitorul obiectiv de investitii ar lucra cu pierderi). Din punct de vedere
matematic, acesta semnifica acel punct pentru care cheltuielile de productie sunt
egale cu veniturile obtinute din vânzarea produselor / serviciilor realizate.
Exprimarea pragului de rentabilitate se poate face procentual (ca o cota parte din
capacitatea de productie) sau în marime absoluta (în unitati fizice sau monetare).
Marimea pragul de rentabilitate depinde de modul în care se împart cheltuielile
de productie în cheltuieli fixe, care nu depind de productia realizata (cheltuieli
cu amortizarile, cu întretinerea utilajelor, cu regia întreprinderii, cu salariile
personalului indirect productiv etc.) si cheltuieli variabile, care se modifica
proportional cu productia realizata (cheltuieli cu materii prime, materiale, salarii
directe etc.).
Reprezentarea grafica a pragului de rentabilitate este prezentata în figura
urmatoare.
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
Din asemanarea triunghiurilor ABC si DEF se obtine expresia:
+=
=
QCFy
100x
CVy
100x
, de unde se obtine relatia pragului de rentabilitate:
100CVQ
CFx ⋅−
=
Daca se doreste exprimarea acestui indicator în marime absoluta (unitati
fizice), formula de calcul este :
cvpCF
PR−
=
în care :
x reprezinta pragul de rentabilitate exprimat procentual;
PR – pragul de rentabilitate exprimat în unitati fizice;
CF – cheltuieli fixe totale;
CV – cheltuieli variabile totale;
cv – cheltuieli variabile unitare;
p – pretul unitar de vânzare;
Fig. nr. 3.3. Reprezentarea grafica a pragului de rentabilitate
E 100%
Pierderi
Cheltuieli variabile
CF y
x
B A
D
F
C
0
Capacitate de productie
Cheltuieli fixe
Profit
CV
Ph
Prag de rentabilitate
Q
CT
Q
Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar
1.
Q – valoarea productiei.
Pragul de rentabilitate este invers proportional cu gradul de rentabilitate
al companiei; astfel, cu cât compania este mai rentabila, cu atât pragul de
rentabilitate se stabileste la un nivel mai scazut, deoarece profitul realizat la
produsele fabricate si vândute acopera un volum mai mare de cheltuieli fixe
aferente productiei nerealizate. Cunoasterea pragului de rentabilitate permite
luarea unor masuri în cazul diminuarii productiei vândute astfel încât sa se
asigure rentabilitatea productiei.
Sistemele de indicatori prezentati în cadrul acestui capitol (indicatori cu
caracter general, indicatori de baza, indicatori specifici activitatilor de comert
exterior, indicatori dinamici de eficienta economica precum si indicatori
specifici metodologiei B.I.R.D.) constituie principalele modalitati de
cuantificare a eficientei în sfera investitionala. Pe baza celor prezentate,
consideram ca utilizarea acestor indicatori în cadrul metodologiei de analiza a
eficientei economice a investitiilor direct productive creeaza conditiile necesare
pentru o mai buna evaluare a nivelului eficientei economice, precum si
cunoasterea limitei minime de folosire economica a capacitatilor de productie.
top related