romÂnia Şi ue
Post on 26-Jan-2016
37 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
ROMÂNIAŞI UE
Convergenţa reală Nivel similar al PIB/locuitor, al
productivităţii şi al preţurilor relative)
Structură similară a economiei Grad de deschidere asemănător
Sincronizarea ciclurilor de afaceri (“simetria şocurilor“)
Menţinerea unor mari decalaje PIB/locuitor** Salariul mediu Rata şomajului Rata inflaţiei $ lunar (EUR)*** (%) (medie anuală, %) România 35,8 358,2 5,1**** 6,6 Polonia 51,1 818,2 14,0 1,3 Ungaria 63,5 944,3 7,5 4,0 Cehia 76,1 954,0 8,9 2,1 Grecia 84,9 ... ... 3,3 Portugalia 69,8 1.556,9 7,4 3,0 Spania 98,0 2.134,7 8,6 3,6 UE-25 100,0 3.140,0 7,9 2,2*
Diferenţialul PIB/locuitor se diminuează îndeosebi în perioada dinaintea adoptării monedei comune. Astfel, ţările ECE8 aveau un nivel mediu al PIB/locuitor de 41 la sută din media UE în 1993, dar de 48 la sută în 2002
Cehia Polonia România Slovacia Ungaria
PIB/loc. (PPS) 18700e 12600e 8800e 14800e 15600e
e = estimat
Sursa: EUROSTAT
2006
Gradul de deschidere al economiei (McKinnon, 1963)
Însuşi statutul de membru al unei uniuni monetare determină creşterea gradului de deschidere a economiei: (importuri + exporturi)/PIB, cu 1026 procente deschiderea economiei creşte, la rândul său, dinamica PIB
procente
Ţara 2000 2001 2002 2003
Bulgaria 116.8 118.7 112.9 116.8
Cehia 143.0 144.2 132.7 134.4
Polonia 63.1 59.8 63.3 72.6
România 70.6 74.5 76.5 80.4
Slovacia 146.0 156.5 152.7 157.6
Slovenia 116.6 116.5 114.2 114.6
Ungaria 153.6 150.2 131.1 134.6
* = (export + import)/PIB
Sursa: site -uri bănci centrale şi institute naţionale de statistică
Gradul de deschidere a economiei*
70,774,5
76,580,4
86,6
2000 2001 2002 2003 2004e
Sursa: Institutul Naţional de Statistică; calcule Banca Naţională a României
procente
*) (import + export)/PIB
Cehia Polonia România Slovacia Ungaria
145,8 82,0 76,7 176,0 155,1
Sursa: EUROSTAT, INS
Gradul de deschidere a economiei (export+import/PIB), %
2006
Sincronizarea ciclurilor de afaceri
Pentru UE, este vorba în primul rând de sincronizarea cu ciclul de afaceri al Germaniei
Pentru SUA, au trebuit circa 150 de ani de la înfiinţare până au devenit o “Zonă Monetară Optimă”, datorită asimetriilor statale (Rockoff, 2001).
Structura economiei
pondere în PIB
Agricultură Industrie Servicii
2000 2001 2002 2003 2000 2001 2002 2003 2000 2001 2002 2003
Bulgaria 12.3 11.9 10.7 10.0 26.7 26.3 25.6 26.2 49.6 50.6 51.9 51.2
Cehia 3.6 3.4 2.8 2.6 35.4 33.9 35.0 35.0 59.3 60.8 60.7 60.8
Polonia 3.1 3.2 3.1 3.0 29.0 28.6 28.8 30.1 56.0 57.3 58.7 …
România 11.1 13.3 11.3 11.7 27.3 27.7 28.4 28.4 48.2 45.9 45.1 44.6
Slovacia* 5.2 5.3 5.0 5.0 30.6 30.1 29.0 30.4 53.7 56.0 57.8 57.3
Slovenia 2.8 2.6 2.8 2.3 32.5 32.3 31.5 31.9 53.7 54.1 54.7 54.7
Ungaria 4.6 5.5 4.7 … 27.9 27.2 26.8 … … … … …
* la preţurile din 1995
Sursa: site -uri institute naţionale de statistică
Contribuţia principalelor sectoare economice la formarea PIB
Ţara
Cehia Polonia România Slovacia Ungaria
Agricultură 2,4 4,0 8,0 3,6 3,7
Industrie 29,3 21,9 23,9 25,4 22,3
Construcţii 6,0 5,8 7,0 6,2 4,1
Servicii 52,2 56,3 49,5 55,2 56,5
Sursa: EUROSTAT, INS
Contribuţie la formarea PIB (%)
2006
Rata inflaţiei(procente, medie anuală)
Ratele dobânzilor pe termen lung(procente pe an)
Cursul de schimb faţă de euro(apreciere/depreciere procentuală maximă faţă de media pe doi ani*)
Deficitul bugetului consolidat(procente în PIB)
Datoria publică(procente în PIB)
1) la emisiunea titlurilor de stat din august 20052) conform metodologiei ESA95
Sursa: EUROSTAT, BCE, Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României
6,56
-1,92)
12,42)
+10,0 / -6,1
7,491)
Indicatorii de convergenţă nominală Criterii Maastricht
(Indicatori de convergenţă nominală)
România 2006
Criteriile de la Maastricht
sub 3 la sută
+ / -15 procente
(2,8 la sută**)
(6,2 la sută**)
*) A fost luată în considerare perioada 2005-2006, întrucât îndeplinirea criteriului se evaluează în funcţie de stabilitatea cursului de schimb pe parcursul ultimilor doi ani. **) Conform Raportului de convergenţă al BCE - decembrie 2006
<2 pp peste media celor maiperformanţi 3 membri UE
<1,5 pp peste media celor maiperformanţi 3 membri UE
sub 3 la sută
Concluzii (1)Concluzii (1) România a intrat în Europa cu nivel de dezvoltare economică puţin
peste o treime din media europeană şi cu circa 30% din populaţie angajată în agricultura de subzistenţă
Două milioane de români au emigrat în vechea Europă în căutarea
unui venit mai mare, în timp ce în ţară există 6 milioane de pensionari şi doar 4,5 milioane de angajaţi
Aşteptările că intrarea în Europa va vindeca miraculos toate tarele înapoierii istorice şi ale ingineriei sociale impuse cu forţa în perioada comunistă sunt încă neîmplinite
De aceea, accederea în Uniune nu este “sfârşitul istoriei”, ci deschiderea unei oportunităţi de dezvoltare fără precedent, a cărei valorificare depinde însă în mare măsură de autorităţile şi de societatea românească.
De aceea, accederea în Uniune nu este “sfârşitul istoriei”, ci deschiderea unei oportunităţi de dezvoltare fără precedent, a cărei valorificare depinde însă în mare măsură de autorităţile şi de societatea românească
Aşteptarea prea îndelungată în afara zonei monedei comune (Euroland) nu garantează un rezultat optim, deoarece o mare parte din procesele de corelare sunt endogene (depind de apartenenţa la moneda comună)
Pentru România, având în vedere importantele disparităţi existente în privinţa PIB/locuitor, a productivităţii, a preţurilor relative şi a structurii economiei, o perioadă de 7 ani (2007 2013) înainte de adoptarea monedei euro pare a fi optimă
România: abordarea trecerii la România: abordarea trecerii la euroeuro (1) (1)
Perioada premergătoare intrării în ERM II
Consolidarea inflaţiei scăzute
Formarea pieţei interne de capitaluri pe termen lung şi convergenţa ratelor de dobândă
Stabilitatea relativă a cursului leului pe piaţă (în condiţii de convertibilitate deplină) în jurul nivelului de echilibru pe termen lung
Realizarea reformelor structurale
România: abordarea trecerii la România: abordarea trecerii la euroeuro ( (22))
Momentul intrării în ERM II este prevăzut pentru anul 2012 În vederea asigurării unei perioade necesare pentru:
îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală realizarea unor progrese semnificative
în procesul de convergenţă reală
Perioada de participare la ERM II va fi redusă la durata minimă obligatorie de doi ani
Intrarea în zona euro va avea loc la orizontul anului 2014
Ţara Data intrării în UEData intrării în ERM II
(obiectiv)Data-ţintă pentru
intrarea în zona euro
Cipru 2004 mai 2005 2008
Malta 2004 mai 2005 2008
Polonia 2004 urmează a fi stabilită urmează a fi stabilită
Republica Cehă
2004 urmează a fi stabilită 2012*
Slovacia 2004 noiembrie 2005 2009
Ungaria 2004 urmează a fi stabilită 2011*
România 2007 2010-2012 2012-2014
Sursa: bănci centrale, BCE, Comisia Europeană
Calendar privind integrarea în zona euro a unor state noi membre UE
* nu mai devreme de această dată
Principalele caracteristici ale Principalele caracteristici ale politicii monetarepoliticii monetare
Obiectivul fundamental al politicii monetare este reducerea inflaţiei, în condiţiile menţinerii unui proces de creştere economică consistentă
Pentru 2007, ţinta de inflaţie este stabilită la 4% (dec./dec.), cu o marjă de toleranţă de un punct procentual într-o direcţie sau alta
Pentru 2008, ţinta centrală este stabilită la 3,8 % (dec./dec.), cu aceiaşi marjă de toleranţă
Pe termen mediu, ţintele de inflaţie vor fi stabilite având în
vedere necesitatea menţinerii procesului de dezinflaţie pe o traiectorie care să fie conformă cu criteriile de convergenţă.
Atingerea acestor obiective este pe deplin realizabilă, cu condiţia continuării aplicării setului de politici economice urmate în ultimii ani, care, după cum am arătat, au condus la o reducere substanţială a inflaţiei
Trebuie totuşi spus că un ritm al dezinflaţiei mult prea rapid,
necorelat cu ritmul de ajustare a economiei reale, ar fi nesustenabil pe termen mediu şi ar favoriza instalarea unei politici de tip stop and go. De asemenea, ritmul dezinflaţiei trebuie să ţină seama de diferenţialul de inflaţie faţă de zona euro, provocat de „ efectul Balassa-Samuelson”
În fine, mai trebuie adăugat că, după liberalizarea contului de capital, între obiectivele intermediare ale politicii monetare există un anumit conflict, care subminează capacitatea BNR de a-şi aplica politica deflaţionistă. Astfel, creşterea ratei dobânzii în scopul limitării inflaţiei determină creşterea intrărilor de capital, ceea ce exercită presiuni puternice asupra cursului de schimb.
Principalele caracteristici ale Principalele caracteristici ale politicii monetarepoliticii monetare
a) adoptarea strategiei numite „ţintirea directă a inflaţiei” (inflation targeting, ciblage d’inflation)
b) flexibilitatea cursului de schimb
c) trecerea la euro - ca obiectiv pe termen mediu.
FFlexibilitatea cursului de schimblexibilitatea cursului de schimb
Regimul de curs valutar existent în România este flotare controlată (“Managed floating”), cu o flexibilitate sporită din noiembrie 2004
Leul s-a repreciat constant, în termeni
reali, faţă de euro
Nominal Exchange Rate
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
4.5
Jan.0
0
Apr.
00
Jul.0
0
Oct
.00
Jan.0
1
Apr.
01
Jul.0
1
Oct
.01
Jan.0
2
Apr.
02
Jul.0
2
Oct
.02
Jan.0
3
Apr.
03
Jul.0
3
Oct
.03
Jan.0
4
Apr.
04
Jul.0
4
Oct
.04
Jan.0
5
Apr.
05
Jul.0
5
Oct
.05
Jan.0
6
Apr.
06
Jul.0
6
Oct
.06
Source: National Bank of Romania
RON/EUR (daily data)
NBR's decision to pursue a more flexible exchange rate
At end-October 2006, real appreciation of the RON against the EUR was 31.4% compared with end-October 2004 and 8.6% compared with end-October 2005.
Real Exchange Rate of the RON against the EUR
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190D
ec.
98
Mar.
99
Jun.9
9S
ep.9
9D
ec.
99
Mar.
00
Jun.0
0S
ep.0
0D
ec.
00
Mar.
01
Jun.0
1S
ep.0
1D
ec.
01
Mar.
02
Jun.0
2S
ep.0
2D
ec.
02
Mar.
03
Jun.0
3S
ep.0
3D
ec.
03
Mar.
04
Jun.0
4S
ep.0
4D
ec.
04
Mar.
05
Jun.0
5S
ep.0
5D
ec.
05
Mar.
06
Jun.0
6S
ep.0
6
index, December 1998 = 100 monthly averages
based on CPI differential between Romania and Euro area
based on PPI differential between Romania and Euro area
based on ULC in industry
Source: National Bank of Romania calculations, National Institute of Statistics, International Financial Statistics
100
110
120
130
140
150
160
170
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006*
Source: National Institute of Statistics, National Bank of Romania calculations
labour productivity
gross real wage (based on PPI)
2000=100
Real Wage, Labour Productivity in Manufacturing
100
105
110
115
120
2001
2002
2003
2004
2005
2006*
labour productivity
gross real wage (based on PPI)
previous year =100
*) Jan.-Sep.
Cursul de schimb nominal mediu lunar faţă de euro
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
ian
.00
ma
i.00
sep
.00
ian
.01
ma
i.01
sep
.01
ian
.02
ma
i.02
sep
.02
ian
.03
ma
i.03
sep
.03
ian
.04
ma
i.04
sep
.04
ian
.05
ma
i.05
sep
.05
ian
.06
ma
i.06
sep
.06
ian
.07
variaţie procentuală anuală
Slovacia Ungaria Polonia Cehia România
Sursa: site-uri bănci centrale (+) apreciere, (-) depreciere
depreciere: 12,6%
apreciere: 9,3%
apreciere: 18,8%
depreciere: 19,5%
apreciere: 12,2% apreciere:
9,8%
apreciere: 14,5%
depreciere: 41,3%
depreciere: 7,2%
depreciere: 4,4%
mar.
07
Alte implicaţii ale aderării la UE
Convergenţa legală
- Independenţa băncii centrale
- Întărirea capacităţii sale de supraveghere prudenţială a sectorului bancar
- Alinierea legislaţiei privind activitatea bancară (pasaportul bancar unic european, Acodul Basel II etc.)
Modernizarea sistemului de plăţi
Armonizarea statisticii monetare
Concluzii (2)
Principala sfidare a intrării României în UE este realizarea convergenţei reale
În ceea ce priveşte convergenţa nominală, principala problemă este consolidarea dezinflaţiei
În planul specific al politicii monetare, principalele consecinţe ale aderării la U.E.M. sunt următoarele:
-1) Alinierea politicii monetare la cea a zonei euro, pentru a evita şocurile produse de schimbările bruşte ale orientării politicii monetare
- 2) Continuarea eforturilor pentru reducerea inflaţiei într-un ritm realist; este necesară aplicarea în continuare a “ţintirii directe a inflaţiei” (inflation targeting), şi anume atât în perioada de până la intrarea în SME II, cât şi în faza participării la acesta
- 3) Politica valutară trebuie să permită ajustarea cursului real al leului; în perioada de până la intrarea în SME II, este necesară găsirea nivelului de echilibru al cursului de schimb, care să fie apoi utilizat în calitate de curs pivot
Finalizarea adoptării acquis-ului comunitar în următoarele două domenii:
- a) activitatea bancară şi procedurile de supraveghere
- b) ameliorarea cadrului instituţional, în sensul întăririi independenţei băncii centrale şi a asigurării compatibilităţii statutului său cu cu funcţionarea „Sistemului European de Bănci Centrale”
Dezvoltarea sistemului bancar şi a ansamblului sistemului financiar, pentru a creşte raţionalitatea alocării resurselor şi a asigura politicii monetare canale adecvate de transmisie
Modernizarea sistemului de plăţi şi conectarea acestuia la sistemul european T.A.R.G.E.T.
Finalizarea armonizării statisticii monetare
top related