propriettățile organelor plantelor

ORGANOGRAFIE ÎNSUŞIRILE GENERALE

ALE ORGANELOR PLANTELOR

Organele plantelor sunt alcătuite din ansambluri de țesuturi vegetale; ele ocupă o poziție caracteristică în plantă și îndeplinesc funcții specifice.

După funcțiile fundamentale îndeplinite, organele plantelor pot fi: vegetative – funcția principală: întreținerea vieții individului

- sunt: rădăcina, tulpina, frunza de reproducere și înmulțire – funcția principală: asigurarea perpetuării speciei

- sunt: floarea, fructul, sămânța

Plantele care au corpul diferențiat în organe se numesc cormofite; sunt incluse ferigile, gimnospermele și angiospemele.

PROPRIETĂŢILE ORGANELOR PLANTELOR

Polaritatea• însușire morfologică și fiziologică• reprezintă proprietatea organismelor sau a organelor plantei de a avea două extremități, doi poli diferențiați morfologic și fiziologic.• există astfel întotdeauna un pol bazal≠ pol apical; • importanță practică: butășirea plantelor• la nivelul întregului organism, cormofitele prezintă pol radicular≠ pol caulinar

Apare spontan în timpul primei diviziuni a zigotului, dar se menține constantă toată viața plantei.

Corelația• caracter sistemic al organismului• reprezintă proprietatea plantelor de a-și dezvolta organele în interdependență, realizând habitusul propriu fiecărei specii și asigurarea vieții individului.• Reprezintă modul în care planta își asigură o dezvoltare armonioasă, ocupă spațiul, își coordonează dezvoltarea organelor, țesuturilor• Exemplu:

diviziunea muncii între sistemul caulinar și cel radicular; refacerea, regenerarea părților rănite (proprietăți exploatate și de om). fenomenul de elagare naturală la arbori

Dominanța apicală• Exemplu de corelație• reprezintă potențialul de dezvoltare al unui mugur axilar în funcție de poziția sa față de meristemul apical• Dominanța puternică a mugurelui terminal determină formarea tulpinilor neramificate (ex. floarea soarelui).

Simetria• însușirea organelor plantelor de a fi alcătuite din părți simetric egale• linia de împărțire a organelor plantei se numește plan de simetrie• În funcție de numărul planurilor de simetrie ce li se pot aplica, organele plantei pot fi:

cu simetrie radiară (polisimetrie) – caracterizează organele circulare în secțiune (rădăcini, tulpini, flori, fructe, semințe); florile cu simetrie radiară se numesc actinomorfebisimetrie – se întâlnește la unele organe prin care se pot trasa numai două planuri de simetrie, unul perpendicular pe celălalt; ex.: florile, fructele plantelor din fam. BrassicaceaeMonosimetrie – caracteristică organelor prin care se poate trasa un singur plan de simetrie – ex. frunzele; florile monosimetrice se numesc zigomorfeAsimetria – caracterizează organele care nu pot fi secționate în părți egale – ex. frunza la sâmbovină, floarea la Canna indica

Orientarea în spațiu• însușirea organelor plantelor de a crește

într-o poziție anumită față de verticală• ex.: rădăcina, tulpina care cresc pe verticală, sunt organe ortotrope; frunzele, rădăcinile laterale, ramurile, florile axilare, tulpinile târâtoare, rizomii unor plante ce formează un unghi cu verticala sunt organe plagiotrope

Metamorfoza• însușirea organelor

plantelor de a se modifica sub acțiunea factorilor de mediu• apar astfel modificări fiziologice care duc și la schimbări anatomice și morfologice• ex. cârceii, spinii