prezentare muzeul taranului roman

Cu o istorie de mai bine de un secol, Muzeul Ţăranului Român are în custodie peste 90.000 de obiecte din România, adăpostite în

clădirea roşie de pe str. Kiseleff.

Icoane, cruci, vestminte, ceramică, obiecte din lemn, bijuterii, case,

biserici din lemn, şterguri, unelte ...

Scută istorie a Muzeului:

1906 – se fondează Muzeul de Artă Naţională, strămoşul îndepărtat al Muzeului Ţăranului Român. Director, până în 1948, Alexandru Tzigara-Samurcaş, primul român doctor în istoria artei şi întemeietorul colecţiei (astăzi cu aproape 90 000 de obiecte).

1921 – se pune piatra de temelie la noua clădire a Muzeului de la Şosea. Al. Tzigara-Samurcaş alege stilul de arhitectură neoromânesc. Construcţia va dura câteva decenii. Era pe vremea Regelui Carol I...

1948 – Muzeul de Artă Naţională devine Muzeul de Artă Populară al Republicii Populare Române.

1953 – colecţiile sunt mutate în Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei, iar în clădirea construită de Samurcaş se instalează Muzeul Lenin Stalin. Urmează perioada comunistă....

1978 – unit cu Muzeul Satului, Muzeul de Artă Populară este, practic, desfiinţat.

1990 – se naşte Muzeul Ţăranului Român. Director, până în 2000, pictorul Horia Bernea.

1993 – a doua zi de Paşte, se deschide Muzeul cu prima expoziţie: “Crucea”.

1996 – primeşte premiul “Muzeul European al Anului” (EMYA).

Ce arată muzeul?

Muzeul Ţăranului Român s-a născut sub direcţia lui Horia Bernea, unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu.

Din 1990 până la moartea sa în 2000 a fost director al Muzeului Ţăranului Român.

A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare.

Activităţile muzeului:

• Expoziţia permanentă: 20 săli.

• Expoziţii temporare şi alte activităţi: Atelierul de Creativitate, Noul Cinematograf al Regizorului Român, Clubul Ţăranului, Conferinţele de la Şosea, Povestitorii de la Şosea, Clubul Filantropia, activităţi cu voluntarii.

• Expoziţii în străinătate: Franţa, Bulgaria, Italia, Portugalia, Belgia, Israel)

• Târguri de meşteri.

• Galeria de artă ţărănească

• Librăria Cărtureşti MTR

• Proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale.

Încă de la deschiderea muzeului a fost o preocupare constantă aflarea opiniei publicului.

În urma chestionarelor realizate în 2007-2009 am obţinut următoarele date:

1. Vârsta vizitatorilor:-18

18-25

26-35

36-45

46-65

66+

neprecizat

M

F

2. Sex:

Romana

Alta

3. Cetăţenie:

Medii

Universitare

Neprecizat

4. Studii:

Prieteni

Presa

Ghit Turistic

Am mai fost

Neprecizat

5. De unde aţi aflat de muzeu:

Sala MOAŞTE:

Biserica de lemn (sec. XVIII) din Mintia (Transilvania).

O piatră - masă de altar, o grămadă de lemne şi ce-a mai rămas din ea.

O relicvă-arcă. Învaţă să preţuieşti fragmentul.

Gândeşte-te la tradiţie ca la nişte moaşte.

Sala CASA ÎN CASĂ:

Casa ţăranului Antonie Mogoş din satul Ceauru, judeţul Gorj, descoperită şi achiziţionată de Alexandru Tzigara-Samurcaş.

Este o provocare: o casă aşezată într-o casă, într-o manieră adevărat revoluţionară.

Sala TIMP:

O expunere care muzeifică un concept: TIMPUL.

Toate se petrec în timp. Timpul istoric, cel al sărbătorii, al obiectelor. Timpul care adaugă, timpul care distruge.

Sala CIUMA. INSTALAŢIE POLITICĂ:

Colectivizarea - repere contemporane despre ce a însemnat comunismul pentru ţăran şi lumea lui - articole din presa vremii, statistici şi sloganuri, pereţi gri, secera şi ciocanul, bascul şi gamela muncitorului, portretele conducătorilor.

Se tipăresc pentru evenimentele muzeului:

-cataloage de expoziţie,

-semne de carte,

-CD-uri cu poze,

-cărţi poştale,

-flyere,

-foi de târg,

-programe lunare sau săptămânale.