motivatia 2
Post on 02-Jun-2018
285 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
1/69
MOTIVATIA 2
Prof. univ. dr. Mihai Anitei
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
2/69
2.1. CONCEPTUL DE TREBUINTA
1. Definirea trebuintei
2. Dinamica trebuintei3. Legi ale trebuintelor4. Trebuinte fundamentale
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
3/69
CONCEPTUL DE TREBUINTAB. Zorgo- Modelul motivatiei
TREBUINTA- stare interna de necesitate a organismului.- se exprima in activitati exploratorii ce presupun:
activare , sensibilizare selectiva , expectanta ,imbold .
IMPULS- stare de excitabilitate ampla, difuza,generalizata de un semnal de alarmare.
INTENTIE- o prima forma de constientizare a trebuinteiVALENTA- incarcatura afectiv-cognitiva pe care o are
obiectul menit sa satisfaca trebuinta.TENDINTA- orientarea spre satisfacerea trebuintei.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
4/69
MOTIVATIA
Motivatia reprezinta un proces complex,
care vizeaza o categorie de stimuliinterni, de natura biologica, fiziologicasau psihologica, care actioneaza dininterior in virtutea unei stari denecesitate, indiferent cat de sofisticataeste trebuinta respectiva.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
5/69
Definirea trebuintei (I)Bize (1968)- trebuinta reprezinta un proces pulsional de
baza .Laborit ( perspectiva cibernetica )- trebuinta corespunde
cantitatii de energie necesara unei structuri vii pentru a se
mentine ca atare .Freud - concept de limita intre fiziologic si psihologic.Balaceanu C .- trebuinta reprezinta un act de semnalizare a
modificarilor perturbatoare ce intervin in sistemul organic siin sistemul de personalitate .
Zlate (2000) trebuintele reprezinta structuri motivationalebazale si fundamentale ale personalitatii, fortele ei motricecele mai puternice.
Nuttin ( perspectiva modelului relational )- trebuinta reprezinta orelatie preferentiala a individului cu un obiect.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
6/69
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
7/69
Definirea trebuintei (III)In plan functional ( Hull & Tolman )-
trebuintele cuprind doua fenomene:
- Gradientul scopului : cresterea tensiuniipe masura apropierii de tinta;
- Reductia de tensiune : specificaprocesului satisfacerii trebuintei,intervenind dupa restabilirea echilibrului.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
8/69
2. Dinamica trebuintelorS. Freud- Modelul psihanalitic freudian :conduita
este determinata cu precadere de pulsiunileinstinctive.
- Principiul de baza fenomenul de catharsis
- Trebuintele au un caracter dinamic accentuat,putand sa se amplifice sau sa se diminueze infunctie de raporturile dintre ele.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
9/69
Mecanisme de aparare a Eului1. Refularea: mecanism de respingere a
pulsiunilor inconstiente
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
10/69
Mecanisme de aparare a Eului2.Sublimarea :pulsiunile
inacceptabile pentruconstiinta sunt
transformate in pulsiuniacceptabile si investitein activitati placute sauutile.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
11/69
Mecanisme de aparare a Eului3. Proiectia : pulsiunile inacceptabile proprii sunt
atribuite altei persoane4. Identificarea : adoptarea de insusiri care apartin
altui individ si considerarea ca fiind proprii5 . Simbolizarea : trebuintele sunt satisfacute pe cai
simbolice6. Formatiunea reactionala : in lupta cu un impuls
inacceptabil subiectul activeaza opusul acestuia
7 . Rationalizarea : interpretarea propriuluicomportament intr-o maniera ce il face sa paraacceptabil, gasirea de circumstante atenuante.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
12/69
Mecanisme de aparare a Eului8 . Regresia : revenirea, in fata conflictului, la
forme precoce de comportament afectiv , lareactiile din stadiul copilariei
9. Deplasarea : obiectul spre care seindreapta satisfacerea unui impuls nu esteaccesibil, in cazul acesta impulsul semanifesta asupra unui alt obiect, care ilinlocuieste pe primul.
10 . Disocierea : pulsiunile inaceptabile suntseparate de subiectul constient, se produceun fel de dedublare a personalitatii.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
13/69
2. Dinamica trebuintelor Trebuintele native se manifesta si se
modifica prin conditionari generate defactori sociali, educationali, de instructie ,
experienta de viata, integrate in sistemulpropriu de percepere a lumii.
In ontogeneza, se dobandesc trebuinte noi,specific umane, aflate in continuareatrebuintelor fiziologice sau complet diferitede acestea (ex. trebuinte de spiritualitate )
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
14/69
3. Legi ale trebuintelor (I)
Trebuintele - factori fundamentali ininteractiunea subiectului cu mediul sau
Intr-un oras poluat, o familie Intr-o zona de munte, familia poa
apreciaza mediul ca fiind ostil. percepe mediul ca fiind prietenos.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
15/69
3. Legi ale trebuintelor (II)Curentul functionalist din psihologie
W. James , Ed. Claparede fenomenele
psihice formeaza un intreg , o structura unitara Fenomenele psihice au rol important inadaptarea organismului la mediul sau socialnatural
Un organism viu este un sistem care incearcasa-si pastreze unitatea si echilibrul; atuncicand simte ca este in pericol de a se destramase aduce pe vsine in stadiul anterior (Ed.Claparede )
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
16/69
3. Legi ale trebuintelor (III)
Trebuinte substantiale- serefera la consumareaobiectului
Trebuinte functionale- implica reproducerea uneifunctii, a unei activitati ceface parte din programulsubiectului
- Deschid accesul catrezona superioara a existenteisocio-culturale (P. Neveanu,1977)
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
17/69
3. Legi ale trebuintelor (IV)1. L. trebuintei : orice trebuinta tinde sa provoace reactii
care sunt proprii pentru a o satisface2. L. extensiunii vietii mintale : dezvoltarea vietii
mintale este proportionala cu distanta existenta intretrebuinte si mijloacele de a le satisface
3. L. constientizarii : individul devine constient de unproces, de o relatie sau de un obiect, cu atat mai tarziucu cat conduita sa a implicat, mai devreme si timp maiindelungat, folosirea automata, inconstienta a acestuiproce, relatie sau obiect.
4. L. anticipatiei : orice trebuinta care prin natura ei,risca sa nu se poata satisface imediat, apare cuanticipatie
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
18/69
3. Legi ale trebuintelor (V)5. L. interesului : orice conduita este dictata de un interes6. L. interesului momentan : in fiecare moment
organismul actioneaza urmand linia interesului sau major7. L. de reproducere a asemanatorului : orice trebuinta
tinde sa repete conduita ce i-a reusit inainte, intr-oimprejurare similara
8. L. tatonarii : cand situatia este atat de noua incatrepetitia asemanatorului este ineficace, trebuintadeclanseaza o serie de reactii de cautare, de incercari, detatonari.
9. L. compensatiei : cand echilibrul perturbat nu poate fistabilit printr-o reactie antagonista fata de deviatia pecare o suscitase
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
19/69
3. Legi ale trebuintelor (VI)10. L. autonomiei functionale: in fiecare moment
al dezvoltarii sale, organismul constituie ounitate functionala, capacitatile sale de reactie
sunt ajustate la trebuintele sale11. L. celui mai mic efort: subiectul tinde spresatisfacerea trebuintei urmand linia celei maimici rezistente.
12. L. substituirii: cand un scop nu poate fi atinsprintr-o tehnica oarecare, o tehnica I sesubstituie, vizand acelasi scop
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
20/69
4.TREBUINTE FUNDAMENTALE
Trebuintele- au caracter social-istoric
- apar/persista daca exista inmediul persoanei posibilitati de satisfacere alor
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
21/69
Criterii de clasificare atrebuintelor
Continutul si geneza trebuintelor:- Trebuinte primare :
a)Trebuinte biologice(organice)-foame/sete/sex
b)Trebuinte fiziologice- miscare/relaxare-Trebuinte secundare :a)Trebuintele materiale- locuinta/confort/utilitati
b)Trebuinte sociale -comunicare/apartenenta la grupc)Trebuinte spirituale cunoastere/etica/autorealizare
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
22/69
Criterii de clasificare atrebuintelor
Dupa nivelul la care se realizeazarelatia dintre individ si mediu:
-nivelul biologic: trebuinte biologice
- nivelul relatiilor psihosociale: trebuinte sexuale, erotice,de apreciere, de ajutor, de atasament
- nivelul constructiilor: trebuinte de informare,de valori
Dupa gradul de generalitate:-trebuinte generale-trebuinte specifice
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
23/69
Nevoile fundamentaleComune si universaleDe natura psihologica
E. Staub si L.Pearlman - identifica 7nevoi fundamentale ale omului:
1. Trebuinta de securitate/siguranta = nevoiade a sti/crede ca vom fi feriti deagresiuni fizice/psihologice, cane vor fi satisfacute nevoileprimare si de adapost.
2. Trebuinta de eficienta si de
control . Satisfacerea ei duce lacredinta ca ne putem proteja derau si ne putem atinge scopurileimportante, ca ne putemcontrola comportamentul.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
24/69
Nevoile fundamentale
3. Trebuinta de identitate pozitiva si destima de sine. Satisfacerea ei esteconditionata de capacitatea omului de adezvolta/mentine o imagine de sine pozitiva.
4. Trebuinta de relationare pozitiva si destima pentru ceilalti.5. Trebuinta de autonomie si incredere in
sine (abilitatea de a lua propriile decizii).6. Trebuinta de a intelege realitatea.
Propria viziune asupra oamenilor ne ajuta sadam sens lumii, relatiilor cu ceilalti oameni,
cu institutii,etc.7. Trebuinta de spiritualitate sitranscendenta.- modalitati de satisfacere a ei: experientespirituale, prin legatura cu Dumnezeu, princonexiunea cu natura,acte caritabile etc.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
25/69
CONCEPTUL DE MOTIV
DEFINIREA MOTIVULUI:
Leontiev .Motivul=trebuinta constientizata.
Michotte. Natura si functia motivului reprezinta ocauza interna a organismului.P.Diel. Motivele intime =dorinte/secrete ale omului,
valorizate si integrate.M.Zlate. Motivul=mobilul care declanseaza, sustine
energetic si orienteaza actiunea . M.Golu. Motivul=acel mobil care sta la baza unui
comportament sau actiuni concrete , forma actualain care se manifesta o stare de necesitate.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
26/69
Deosebiri intre trebuinta si motiv
Dupa raportul cu actiunea: trebuinta nu areenergia necesara declansarii actiunii; motivul
activeaza/declanseaza intotdeaunacomportamentul de satisfacere
Dupa gradul de generalitate: trebuinta este
orientata spre o categorie larga de obiecte;motivul are un obiect clar determinat
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
27/69
STRUCTURA SI ELABORAREA MOTIVULUI
Motivul ca activare interna si semnalizare aunui dezechilibru
- Motivul se identifica cu trebuinta; sunt acele trebuintepasive, ce apar la nivelul inconstientului; nu au suficientaforta pulsionala pentru a declansa comportamenteefective.
Motivul ca factor declansator al trebuintei
propriu-zise- Motivul contine elemente energetice si operationale
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
28/69
COMPONENTE STRUCTURALE ALEMOTIVULUI (M.Golu)
CONTINUTUL - se apreciaza in functie de starea denecesitate reflectata de motiv, si de comportamentele pecare le reclama satisfacerea lui
Ex. Motivul=obtinerea performanteiContinutul=nevoia de autorealizare
INTENSITATEA- incarcatura energetica amotivului
motive-puternice
moderateslabeIntensitatea motivului creste proportional cu durata amanarii
satisfacerii starii de necesitate (M.Golu)
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
29/69
COMPONENTE STRUCTURALE ALEMOTIVULUI (II)
DURATA timpul in care motivul se mentine in stareactiva dominanta, fara a fi satisfacut.Motivul se mentine in prim-planul constiintei pana ceatinge maxim de intensitate; daca apoi nu este
satisfacut, intensitatea scade treptat si iese din sferaconstiintei
NIVELUL DE INTEGRARE --un nivel la care motivul este constientizat pe deplin(subiectul isi asuma responsabilitatea pentru
necesiatatea sa)-un nivel la care motivul se activeaza/functioneazainconstient
Ex. Somnambulism,lapsusuri etc.*intre cele doua extreme exista niveluri intermediare
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
30/69
2.3. FORMELE MOTIVATIEI
.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
31/69
Motivatia homeostazica (I) Homeostazia - tendinta organismului de a
mentine constant mediul intern in ciudaschimbarilor care au loc in mediului extern si
influenteaza organismul.
Ex. Termostatul
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
32/69
Motivatia homeostazica (II) Sistemul homeostazic: valoarea ideala,
senzori ce masoara variabila, uncomparator, program de adaptare
Variabile ce trebuie reglate:1. Sete - nivelul de apa in celule si in sange2. Foame nivelul zaharului in sange, nivelul
grasimilor
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
33/69
Motivatia homeostazica (III) Motivele homeostazice sunt cele care
selecteaza si activeaza procesele sicomportamentele necesare pentrueliminarea dezechilibrului.
Se declanseaza automat, pot avea odesfasurare si o finalitate involuntara,inconstienta
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
34/69
Motivatia homeostazica (IV) Motivatia homeostazica se refera la pastrarea
echilibrului psihologic, ceea ce determinastabilitatea personalitatii individului uman
Variabilele psihologice ce trebuie reglate:- raportul dintre polul pozitiv si polul negativ al
afectivitatii;- consonanta cognitiva;- raportul dintre cunostintele mentinute in
stare de activare si cele uitate sau aflate subnivelul de activare;- etc.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
35/69
Motivatia de crestere si dezvoltare(I) Pe parcursul
ontogenezei oameniise dezvolta din punctde vedere fizic,
biologic, si psihologic.
Motivatia de cresteresi dezvoltare esteimplicata atat in
stadiile dezvoltariifiziologice, cat si inetapele dezvoltariipsihologice.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
36/69
Motivatia de crestere si dezvoltare (II)
Motivele de crestere si de dezvoltare sunt dinamice, in continua evolutie, precumsi specificul stadiilor care se modifica de la
difuz si nediferentiat la conturat si clardiferentiat. Dinamica motivelor - mecanism de feed-
back pozitiv deoarece prin schimbarile si
transformarile pe care le activeaza si lesustin produc o evolutie organizata,sistematica a sistemului personalitatii.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
37/69
Motivatia de crestere si dezvoltare (III)
Motivele de crestere si dedezvoltare au un caracter spontan,involuntar si se desfasoara la nivelconstient.
Procesul de dezvoltare biologica esteinfluentat mai mult de o determinare
genetica.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
38/69
Motivatia de crestere si dezvoltare (IV)
Motivatia cresterii si dezvoltarii psihice se integreaza la nivel constient o data cuformarea imaginii de sine si cu dezvoltarea
motivatiei intrinseci.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
39/69
Motivatia de crestere si dezvoltare (V)
Motivele dezvoltarii psihologice- beneficiaza de mecanismele autoevaluarii si
de prezenta efortului voluntar ;
- conduc activarea perseverentei pentruatingerea autoactualizarii;
- determina stabilirea unor idealuri;- faciliteaza dezvoltarea intereselor pentru
cunoastere si autocunoastere;- etc.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
40/69
Motivatia pozitiva - antientropica (I)
Motivele pozitive motive a carorsatisfacere are efect reglator asupraorganismului, de sustinere a
echilibrului psihic si fizic al omului, dementinere a functionalitatii optime apersonalitatii.
Ex: motivele homeostazice, motivelede crestere si dezvoltare
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
41/69
Motivatia pozitiva - antientropica(II)
Motivatia pozitivaeste produsa destimularile
recompensatorii:- rezultate bune inactivitate;- lauda;- recompensa.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
42/69
Motivatia pozitiva - antientropica (III)
Motivele pozitive:- primare- secundare
Un sportiv poate avea motivatiepozitiva primara propriileperformante
Un sportiv poate avea motivatiepozitiva secundara aplauzele
publicului :
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
43/69
Motivatia pozitiva - antientropica(IV)
Motivatia pozitiva serefera atat la beneficiileindividului , cat si la
beneficiile societatii .
Un motiv este pozitiv dacaeste benefic atat pentruindivid, cat si pentrusocietate, pentru indiviziicare se afla in preajma lui.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
44/69
Motivatia negativa entropica (I)
Motivatia negativaeste produsa de
stimuli aversivi:- amenintarea- blamarea- pedepsirea
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
45/69
Motivatia negativa entropica (II)
Rezultatele motivatieinegative suntcomportamente de:
- evitare- refuz- abtinere- sentimente de inadecvare- sentimente de inferioritate
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
46/69
Motivatia negativa entropica (III)
Motivatia negativa se refera si lamotive a caror satisfacere provoacaefecte placute, adaptative pe moment, sicare pe termen lung pot afecta sanatateapersoanei, producand dezechilibre pe
plan fiziologic sau in planul personalitatii.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
47/69
Motivatia negativa entropica (IV)
Ex: nevoia de a consumaalimente nesanatoasein exces,
fumatul, consumul de droguri, Etc.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
48/69
Motivatia pozitiva versus motivatianegativa Experimentul realizat de E. B. Hurlock
- Lauda este cea mai eficienta deoarece se asociaza cuinstalatrea unor stari afective pozitive;
- Dojana determina scaderea performantelor deoarece seasociaza cu stari afective negative;
- Ignorarea determina ineficienta, performante scazute.
Concluzie : Orice forma de motivare este mai buna decatlipsa motivatiei.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
49/69
Motivatia extrinseca (I) Inteprinderea unei anumite actiuni sau incercarea
de atingere a unui anumit rezultat pentru orecompensa exterioara sau pentru evitarea uneipedepse
Ex: Motivatia entropica, motivatia antientropica Motivatia extrinseca- motivatie indirecta Factorii motivator sunt externi, tangibili, tin de
recompensa
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
50/69
Motivatia extrinseca (II) Motivatia extrinseca placerea pe care o
anticipeaza de la un motivator extern ii vadetermina sa continue respectiva activitate
chiar si atunci cand intampina o dificultatesau li se pare mai putin placut.
Motivatia extrinseca se poate transforma inmotivatie intrinseca in timpul activitatii
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
51/69
Motivatia intrinseca (I) Motivatia intrinseca reprezinta forma de
motivatie in care persoana estedeterminata de factori interni in
desfasurarea unei activitati.
Motivatia intrinseca- motivatie directa Motivatorul reprezinta actiunea in sine,
aducand un beneficiu interior persoaneiEx. : hobbiul
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
52/69
Motivatia intrinseca (II)
Malone &Lepper (1987)- ceea cefac oamenii fara recompensaexterna.
Factorii care cresc motivatia:
- Factori individuali- Factori interpersonali
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
53/69
Motivatia intrinseca (III) Provocare - oamenii sunt
cel mai bine motivai cndlucreaz pentru scopuri cusens personal, atingerearespectivelor scopurinecesittnd o activitate la unnivel de dificultate optim(mediu).
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
54/69
Motivatia intrinseca (III) Curiozitate - ceva din
mediul fizic atrage atenia celui care nva sau exist un nivel optim dediscrepan ntrecunotinele sau aptitudinileprezente ale persoanei i
ntre ceea ce pot ele deveni
dac subiectul se implic ntr-un anumit tip deactivitate.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
55/69
Motivatia intrinseca (III) Control - oamenii au o tendin nnscut de a
dori s controleze ceea ce se ntmpl cu ei.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
56/69
Motivatia intrinseca (III) Fantezie (imaginaie)
- persoana folosete imagini mentale ale
unor lucruri sau situaii care nu sunt prezente
n realitate i care istimuleaz comportamentul.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
57/69
Motivatia intrinseca (III) Competiie - se obtine satisfacie in
urma compararii performantei proprii cuperformanta altora, n cazul n care se
constat c performana proprie estemai nalt .
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
58/69
Motivatia intrinseca (III)
Cooperare - unii
oameni obin satisfacie prin ajutarea celorlali de a- i atinge scopul.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
59/69
Motivatia intrinseca (III) Recunoatere - d ac
realizrile sale suntrecunoscute i apreciatepersoana se simtemulumit de muncadepus i va fi stimulat s continue n acelai ritm.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
60/69
Motivatia afilierii (I) Motivatia afilierii reprezinta nevoia
de a relationa cu oamenii intr-uncontext social.
Motivatia afilierii presupune:- nevoia de respect social;- nevoia de cooperare si reconciliere;- capacitatea de empatie;-etc.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
61/69
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
62/69
Motivatia afilierii (III) Persoanele cu un
nivel scazut almotivatiei de
afiliere pot sa seimplice in actiuniantisociale
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
63/69
Motivatia afilierii (IV) McClelland jucatorii de echipa -
motivatie de afiliere puternica
Ex. In organizatie trebuie incurajatnevoia de realizare deoarece
presupune motivatie intrinseca,motivatia de afiliere este
predominant extrinseca prin nevoiade lauda si apreciere
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
64/69
2.4. FUNCTIILE MOTIVATIEI
1. Functia de declansare
2. Functia de orientare- directionare
3. Functia de sustinere
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
65/69
Functiile motivatiei (I)1. Functia de declansare- activarea
organismului la un anumit nivel astfel incatsa se mobilizeze energia necesara inceperiiactiunii de satisfacere a trebuintei.
- Intensitatea motivului trebuie sa aiba unanumit prag ca sa declanseze actiuneapropriu-zisa.
- Cu cat este mai mare intensitatea motivului,cu atat va avea o forta de declansare maimare.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
66/69
Functiile motivatiei (I) In functia de declansare un rol
important prezinta :- mecanismele cognitive de analiza sievaluare;- decizie.
Motivul trebuie sa indeplineasca
anumite criterii de acceptare socialapentru a se lua decizia de a trece lasatisfacerea lui.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
67/69
Functiile motivatiei (II)2. Functia de orientare directionare consta in
ghidarea comportamentului pe o anumitatraiectorie, intr-un anumit sens, cu scopul deatingere a obiectivului particular stabilit de motiv.
- Actiunea trebuie sa fie declansata, dar si sa fie siorientata catre scop, sa aiba o anumita finalitate.
J. Nuttin :- Motivele - formatiuni ce contin doua segmente:- energizant si dinamogen;- directional sau orientativ
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
68/69
Functiile motivatiei (III)3. Functia de sustinere - mentinerea in stare activa
a comportamentului declansat pana la atingereaobiectivului.
- Energizarea oferita de un motiv este un procescontinuu;
- Functia de sustinere si energizare este dependenta
atat de intensitatea motivului, cat si desemnificatia pe care o are pentru subiect.
-
8/11/2019 MOTIVATIA 2
69/69
.
SFARSIT
top related