materie
Post on 26-Dec-2015
127 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
1
ȘEF LUCR. DR. ADRIANA NEAGOȘ
Universitatea de Medicină și Farmacie
Târgu Mureș
CAIET DE CURS
OTORINOLARINGOLOGIE
ANUL V
MEDICINĂ GENERALĂ
Târgu Mureș
2013
2
CURS nr 1
OTOLOGIE
3
INTRODUCERE
• Sistemul auditiv extern- responsabil de recepţia undelor şi traducerea lor în impulsuri neuronale
• Sistemul auditiv central-responsabil de prelucrarea avansată a informaţiilor acustice; el recunoaşte direcţia şi intensitatea undelor sonore
• Sistemul vestibular central-realizează legătura între organul vestibular şi efectorii orientării în spaţiu şi ai echilibrului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SEGMENTELE SISTEMULUI AUDITIV EXTERN
• Sistemul auditiv periferic se împarte în 3 segmente:– Urechea externă(Auris externa)-formată din
pavilionul auricular şi conductul auditiv extern
– Urechea medie(Auris media)-formată din membrana timpanică, lanţul osicular , muşchi şi sistemul pneumatic al osului temporal
– Urechea internă(Auris interna)- înglobată în stânca temporalului, este formată din labirintul membranos şi cohlee
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
4
1.ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA URECHII EXTERNE
•Urechea externă este constituită din pavilionul auricular şi conductul auditiv extern.•Conductul auditiv măsoară la adult aproximativ 2,5 cm • Inervaţia senzitivă a urechii externe N.auricular (din plexul cervical) şi ale N.auriculotemporal(V3) . •Părţi ale conductului auditiv sunt inervate de ramura ariculară a N.vag N.facial (somatosenzitiv) .
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Relaţii anatomo-topografice ale urechii externe
• Ventral de conductul osos şi cartlaginos se află articulaţia temporo-mandibulară
• Antero-inferior, conductul auditiv cartilaginos intră în raport cu parotida
• Dorsal , peretele posterior al conductului osos formează parţial peretele anterior al mastoidei
• Cranial , urechea externă intră în raport cu M.temporal şi cu pars squamosa a osului temporal.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
5
FIZIOLOGIE
• Pavilionul auricular şi conductul auditiv extern transformă unde
• Datorită formei pavilionului auricular, undele sonore se lovesc în unghiuri diferite;în acest fel se crează două căi diferite de transmitere:una directă(prin cavum conchae) şi una indirectă (prin helix şi antehelix).
• Urechea externă are şi rolul de protecţie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
URECHEA MEDIE
• trei părţi :
- cavitatea timpanică
- sistemul de cavităţi pneumatice (celulele mastoidiene)
-trompa lui Eustachio
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
6
MEMBRANA TIMPANICĂ• Membrana timpanică- două zone , pars tensa şi pars flacida
Pars tensa
• Stratul extern epidermic- epiteliu pavimentos pluristratificat cu suprafaţă netedă , care în mod normal reflectă lumina ; vine in continuarea conductului auditiv extern
• Stratul intern mucos (Stratum mucosum) : epiteliu pavimentos unistratificat ; către cavitatea timpanică
• Stratul mijlociu :
două straturi de fibre conjunctive
- extern cu un traiect radiar al fibrelor (stratum radiatum)
- intern cu traiect circular (stratum circulare) .
Fibrele se adună la marginea timpanului în inelul fibrocartilaginos , care fixează membrana timpanică în şanţul inelar al conductului auditiv osos .
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
STRUCTURA MEMBRANEI TIMPANICE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
7
MEMBRANA TIMPANICĂ
• . • Pars flacida (membrana lui
Shrapnell) se află superior de plica malleares .
• La examinarea cu otoscopul, ea nu poate fi mereu bine vizualizată şi se poate continua în peretele superior al conductului auditiv .
• La microscopie se observă lipsa stratului fibros la acest nivel.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
ELEMENTELE ANATOMICE ALE MEMBRANEI TIMPANICE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
8
SISTEM AUDITIV EXTERN
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
CAVITATEA TIMPANICĂ
• trei etaje :
Mezotimpanul :
• fereastra rotundă, fereastra ovală cu scăriţa şi promontoriul (proeminenţa dată de primul tur de spiră al melcului)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
9
CAVITATEA TIMPANICĂ
Epitimpanul ( Atica, recesul epitimpanic): este etajul situat superior de membrana timpanică
- limita între epi- şi mezotimpan - Partea timpanică a N. Facial- formează la nivelul peretelui medial al cavităţii timpanice
- se află marea parte a oscioarelor auriculare împreună cu ligamentele lor şi unele cute mucoase.
- acesta poate fi sediul unor inflamaţii
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
CAVITATEA TIMPANICĂ- EPITIMPANUL
- Comunică prin partea externă a aticii cu antrul mastoidian şi cu sistemul de celule pneumatice ale procesului mastoidian.
- La nivelul antrului se află o proeminenţă osoasă dată de structura canalului semicircular lateral
- Peretele superior(tegmen timpani) este reprezentat de o lamă osoasă subţire, care desparte epitimpanul de fosa craniană mijlocie.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
10
CAVITATEA TIMPANICĂ
• Hipotimpanul( recesul hipotimpanic): este situat inferior de membrana timpanică. Se învecinează bulbului venei jugulare, şi prezintă nişte celule(celulele timpanice), care comunică cu sistemul celulelor mastoidiene .
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
OSCIOARELE AURICULARE
• cele mai mici oase ale omului
• prezintă multiple caracteristici speciale
• nutriţia lor este asigurată doar prin periost
• Oscioarele sunt unite prin ligamente şi muşchi (M.tensor tympani si M.scăriţei) .
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
11
OSCIOARELE AURICULARE
• Ciocanul se ancorează cu mânerul de membrana timpanică; în centrul acesteia osul formează o înfundare , aşa numitul “umbo”, care este un reper anatomic important pe membrana timpanică.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
OSCIOARELE AURICULARE
• Nicovala este articulată cu capul ciocanului.Acesta din urmă împreună cu corpul nicovalei sunt situate în epitimpan. Apofiza lungă a nicovalei se articulează cu osul scăriţei.
• Platina scăriţei este angajată mobil prin ligamentului inelar elastic în nişa ferestrei ovale şi realizează comunicarea cu spaţiul perilimfei.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
12
OSCIOARELE AURICULARE
• Scăriţa este formată din capul şi gâtul scăriţei, braţele scăriţei şi platina scăriţei. Platina scăriţei este angajată mobil prin ligamentul inelar elastic în nişa ferestrei ovale şi realizează comunicarea cu spaţiul perilimfei.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Musculatura cavităţii timpanice
M.stapedius (m.scăriţei): se inseră pe gâtul scăriţei şi este situat într-un canal osos, paralel de partea mastoidiană a n.facial, de care este în acelaşi timp inervat.
M.tensor tympani (m.ciocanului): se află paralel de trompa lui Eustachio şi este inervat de către n.trigemen. Se inseră pe gâtul ciocanului.
reflexul stapedian îndeplineşte o funcţie de apărare în urechea internă.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
13
RAPORTURILE TOPOGRAFICE ALE CAVITĂŢII TIMPANICE:
• peretele lateral: format de către membrana timpanică şi conductul auditiv osos
• peretele medial: cohleea
• peretele inferior: bulbul venei jugulare
• peretele superior: dura fosei craniene mijlocii
• peretele anterior: a.carotida internă
• peretele posterior: partea mastoidiană a n.facial
• nervul Chorda tympani, - din N.facial; ea trimite ramuri gustative către cele două treimi anterioare ale limbii.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Vascularizaţie şi inervaţie
• a.carotide externe, - a.meningeană medie, a.faringeană ascendentă, a.maxilară şi a.stilomastoidiană.
• Inervaţia senzitivă - n.timpanic, ramura a n.glosofaringean.
• “Otalgie de iradiere”, care poate rezulta în procesele faringiene.
• Parasimpatic- n.glosofaringean,
• cu partea simpatică a plexului carotidian intern şi cu n.trigemen.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
14
SISTEMUL CELULELOR MASTOIDIENE
• căptuşite de mucoasă
• au raport direct cu cavitatea timpanică
• sunt aerisite în acest fel prin cavitatea timpanică şi trompa lui Eustachio.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TROMPA LUI EUSTACHIO •legătura cavităţii timpanice cu rinofaringele
•se deschide sub forma unei pâlnii posterior de coane
•Funcţiile trompei sunt:
1. asigurarea aerisirii cavităţii timpanice şi a sistemului celulelor pneumatice
2. echilibrarea presiunii gazoase între cavitatea timpanică şi exterior,
3. drenajul cavităţilor urechii medii precum
4. împiedicarea migrării agenţilor infecţioşi.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
15
Trompa lui Eustachio
• Funcţia :
- forţele de deschidere, reprezentate de tonusul muscular, presiunea urechii medii, elasticitatea cartilajului
- de forţele de închidere, cum ar fi presiunea ţesutului, starea de tensiune
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Fiziologia urechii medii
• Fucţia principală este ajustarea impedanţei .
• Datorită impedanţei acustice diferite a aerului şi lichidului(diferenţa de rezistenţă) faţă de undele sonore
• urechea medie are rolul de a minima pe cât posibil acest deficit de transmitere.
• Reechilibrarea presiunea atmosferică, ce se află într-o modificare permanentă datorită diferitelor condiţii meteorologice şi a variaţiior de altitudine.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
16
URECHEA INTERNĂ
• Urechea internă
- se află în stânca temporalului
- se compune din canale comunicante care poartă denumirea de labirint
1. Labirintul membranos
2. Labirintul osos
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Labirintul membranos
Labirintul membranos
17
LABIRINTUL OSOS
• dintr-un sistem de canale semicirculare, din cohlee şi vestibul.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
COHLEEA
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
18
Organul Corti
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Organul CORTI•celule senzoriale şi de susţinere
• Celule interne- celule ale auzului ce realizează transformarea informaţiilor acustice în semnale neurale
• Celule externe-Stereocilii sunt fixaţi de membrana tectoria
•legătura cu n. cohlear se realizează prin fibre eferente.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
19
Funcţia Cohleei
• două funcţii mecanice :
1. Analiza frecvenţei-anumite frecvenţe sunt orientate către anumite fibre nervoase în funcţie de localizare(tonotopie)
2. Amplificarea biomecanică- unde cu amplitudini scăzute sunt transformate spre amplitudini crescute cu ajutorul amplificatorului cohlear.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Diferenţierea funcţiilor cohleei
– Funcţia macromecanică(în compartimentul lichidian)
• Undele, ce se propagă de la platina scăriţei spre perilimfă produc unde saltatorii la nivelul membranei bazilare.
• Fenomenul dă posibilitatea unei analize pasive a frecvenţei şi tonotipiei(adică impresia unei frecvenţe anumite în zone diferite ale membranei bazilare şi astfel corespondenţa la o anumită fibră nervoase)
– Funcţia micromecanică(în compartimentul celular)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
20
AMPLIFICAREA ŞI TRANSDUCŢIA
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
NERVUL ACUSTICOVESTIBULAR• părăseşte trunchiul cerebral ca un trunchi nervos
comun;
• din punct de vedere funcţional : n.vestibular şi n.cohlear
• N.vestibular formează la acest nivel ggl.vestibular Scarpa, de unde iau naştere prelungirile periferice: n. utriculoampullaris, n. saccularis, n.ampullaris posterior.
• Ganglionul cohlear (ggl.spinale cohleae) însă, în mediolul cohleei.
• N.vestibulocohlear parcurge meatul acustic intern împreună cu N facial
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
21
SISTEMUL AUDITIV CENTRAL
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
FUNCŢIILE SISTEMULUI AUDITIV CENTRAL
• Localizarea sunetului
• Imaginea sunetului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
22
SISTEMUL VESTIBULAR
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Ampula şi Macula
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
23
Sistemul vestibular central
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
FUNCŢIILE VESTIBULARE
funcţiile principale enumerăm:
• Fixaţia unui orizont optic, cu scopul orientării în spaţiu în cazul unor mişcări rapide ale capului; pentru îndeplinirea acestei funcţii sistemul vestibular acţionează împreună cu cel optic.
• Menţinerea staticii şi echilibrului, realizată prin interacţiunea cu sistemul proprioceptiv motor
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
24
Reflexul vestibuloocular (VOR)
• Nucleii vestibulari trimit eferenţe importante către nucleii motori ai muşchilor oculari.
• Aparatul vestibular acţionează în mod reflex asupra mişcării şi poziţiei ochilor- rol în orientarea în spaţiu
• La mişcările rapide ale capului
• Nucleii vestibulari îşi primesc feed-backul pentru reglaj fin prin receptori retinieni, această situaţie nefiind valabilă şi la întuneric.
• Legăturile polisinaptice între cei doi nuclei vestibulari şi legăturile către cerebel.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Reflexul vestibulospinal(VSR)
• Menţinerea poziţiei capului, statica, precum şi mersul în ortostatism
• reflexul vestibulocervical.
• Motilitatea spinală este reglată de reflexe declanşate proprioceptiv, vizual şi vestibular.
• Mersul în ortostatism este posibil cu două sisteme funcţionale. Dacă cele două sisteme ar fi afectate, ortostatismul şi mişcările ar fi tulburate.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
25
NERVUL FACIAL
• Nervul facial descrie un traiect complicat, traversând stânca temporalului, urechea medie şi glanda parotidă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
NERVUL FACIAL
6 segmente
I Intracranial
II. Intrameatal
III. Labirintic
IV.Timpanic
V. Mastoidian
VI. Parotidian
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
26
CURS nr 2
OTOLOGIE
27
TRAUMATISMELE URECHII EXTERNE
• OTHEMATOMUL
- Colecţie sero-hematică
- Simpt: tensiune locală
- Ex clinic: formaţiune ovoidă,dur-fluctuentă, roşie-violacee
- Dg. – puncţie aspirativă
- Tratam.: incizie, drenaj, pansament compresiv
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
TRAUMATISMELE URECHII EXTERNE
DEGERĂTURILE PAVILIONULUI • Stadiul I- dermatita edematoasă- arsură, înţepătură,
anestezie locală, local- culoare albă • Stadiul II- dermatita buloasă flictenulară • Stadiul III-gangrena uscată- coloraţia brună a
tegumentelor • Stadiul IV- gangrena umedă- escare infiltrative,
edematoase, fetide
Tratament: calmarea durerilor, încălzire treptată, administrarea de vitamine, vasodilatatoare locale şi generale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
28
TRAUMATISMELE URECHII EXTERNE
ARSURILE PAVILIONARE
• Ex clinic: jenă dureroasă, hiperemia difuză
• Stadiul I- flictene, eritem
• Stadiul II- leziuni profunde,fără flictene, epiderm cenuşiu
• Stadiul III- leziune cu suprafaţă închisă
Tratament: curăţire, îndepărtatrea crustelor, dezinfectante locale, ungvente epitelizante
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TRAUMATISMELE CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN
TRAUMATISMUL DIRECT• Interesează părţile moi sau scheletul cartilaginos• Se produc: grataj , manipulare incorectă a instrumentelor• Simptome: durere, singerare, decolarea tegumentului• Tratament: local dezinfectante, suprevegherea plăgiiFRACTURA CAE• Producere: cădere pe menton, fr ale bazei craniului• Simptome:
- bombarea conductului, îngustarea acestuia- durere în articulaţia temporo-mandibulară
Tratament: reducerea fracturii, fixare cu meşă endaurală, imobilizarea mandibulei
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
29
DOPUL DE CERUMEN ŞI DOPUL EPIDERMIC
DOPUL DE CERUMEN • Hipersecreţia gld ceruminoase • Simptome: hipoacuzie, prurit,
acufene cu timbru grav, autofonie • Dg. pozitiv.: otoscopie- culoare
maronie • Tratament: spălătură auriculară sub
control vizual DOPUL EPIDERMIC • Inflamaţii cronice ale CAE • Simptome: idem Dop cerumen • Ex clinic: culoare albicioasă,
consistenţă dură
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
FURUNCULUL CONDUCTULUI AUDIT EXTERN
• Infec’ie cu Stafilococ • Localizare: porţiunii
cartilaginoase a CAE • F favorizanţi: surmenaj, diabet,
hipovitaminoza • Simptome: febră, durere locală,
trismus, hipoacuzie uşoară • Ex. Local: tumefierea difuză, apoi
localizată a CAE, tumefacţie roşie • Diagnostic diferen’ial : Otita ext
ernă eczematoasă, otita ext ernă difuză, otite medii supurată
• Tratament: meşe locale cu Rivanol, sau ungv Tetraciclină, trament antibiotic – OXACILINA și tratament antiinflmator
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
30
OTITA EXTERNĂ DIFUZĂ
• Inflamaţia difuză a CAE • Etiologie: otite supurate cr., eczeme,
furuncule, iritaţii mecanice, corpi străini
• Simptome: durere, febră, mîncărime intensă, tensiune locală
• Ex clinic: tumefierea difuză a CAE, concentrică, eroziuni epiteliale , secreţie seroasă, apoi purulentă, pielea îngroşată, timpan greu vizibil
• Tratament: sol alcool boricat 4%, sau Sol Rivanol 1%, sau sol Betadină, antiinflamatorii locale şi generale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
PERICONDRITA URECHII
• Infecţia pericondrului cartilajului
• Etiologie: otite externe, traumatisme, arsuri, operaţii
• Simptome: durere, febră, • Ex ORL: tumefierelocală,
edem, tegument de culoare roşie, cald
• Tratament: antiinflamator local şi general, comprese locale cu Rivanol
• Tratament chirurgical la nevoie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
31
ECZEMA CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN
• Etiologie: iritaţii prelungite, substanţe iritante, otoree cronică
• Simptome: prurit intens, • Ex ORL: descuamare epitelială,
scuame apoase, transparente • Complicaţie: eczema pavilionului
auricular, atrezia de conduct • Tratament: alimentaţie lacto-
vegetariană, vitamine, desensibilizări, îndepărtarea factorilor declanşatori
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
OTOMICOZA
• Etiologie: aspergillus
• Simptomatologie: durere, senzaţie de plnitudine auriculară, corp străin în ureche
• Examen clinic: masă rotundă, de aspect vătuit, negricioasă
• Tratament. Ungv ent antimicotic local, aspiraţie auriculară, soluții antimicotice
• PIMAFUCIN, PIMAFUCORT, CLOTRIMAZOL
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
32
STENOZA DE CONDUCT AUDITIV EXTERN
• Etiologie. Îngroşare progresivă a CAE, cicatrici vicioase
• Simptome. Hipoacuzie de transmisie
• Tratament: audiometrie prealabilă
• Tratam chirurgical- incizie, dilatator CAE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
EXOSTOZELE CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN
• Etiologie: tulburare de dezvoltare CAE
• Simptome: Excrescenţe ale CAE, localizate pe peretele postero-superior a CAE
• Tratament: chirurgical pe cale endaurală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
33
ERIZIPELUL URECHII EXTERNE
• Etiologie: infecţie streptococică
• Simptomatologie: febră, frison, alterarea stării generale, semne de septicemie,
• Examen clinic. Tumefierea pailionului
auricular şi a CAE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
ZONA ZOSTER AURICULARĂ
Etiologie: virală- virus herpes zoster
Simptome: arsură locală, durere
Ex clinic: vezicule, extinse pe pavilionul auricular, spre conductul auditiv extern, și spre față
Tratament. Antiviral local şi general
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
34
TUMORILE URECHII EXTERNE
• TUMORI BENIGNE.
- CHIST SEBACEU- pe antitragus sau lobul
- FIBROAME- cheloid
- NEVII- pigmentari sau vasculari
- Condiloame: -rădăcina helixului
- CONDROFIBROAME-
- PAPILOAME
- HEMANGIOAME
- OSTEOAME
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
CONDILOM AURICULAR
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
35
TUMORI MALIGNE ALE URECHII EXTERNE
•Etiologie: traumatisme, expunere la soare
•Anatomie patologică: vegetante, ulceroase, ulcero-vegetante, infiltrative
•Extindere:
•grd I- ulceraţie mică, fără afect . Cartilajului
•Grd II- invazia cartilajului
•Grd III- invadarea urechii externe şi ggl
• Grd IV- metastaze
Diagnostic histopatologic: :
epiteliom spinocelular, bazocelular, sarcom
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
EPITELIOM AL PAVILIONULUI AURICULAR
Diagnostic diferenţial: •Diskeratoza •Degerături •Eczema •Psoriazis •Nodul nedureros •Lupus •Sifilis •Othematom Tratament: chirurgical- extirparea tumorii reconstrucţie pavilion auricularradioterapie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
36
CURS nr 3
OTOLOGIE
37
TRAUMATISMELE URECHII MEDII
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
CLASIFICARE 1. TRAUMATISMELE DIRECTE • TRAUMATISMELE TIMPANICE PRIN CORPI STRĂINI • ARSURA TIMPANULUI • TRAUMATISMELE PRESIONALE- BLASTUL,
BAROTRAUMATISMELE, BANGUL SUPERSONIC • TRAUMATISMUL ACUSTIC ACUT • TRAUMATISMELE ELECTRICE 2. TRAUAMTISMELE INDIRECTE ALE URECHII • TRAUMATISME. ASOCIATE • FRACTURI. LABIRINTICE • FRACTURI. EXTRALABIRINTICE 3. LEZIUNILE LANŢULUI OSICULAR • COMOŢIA LABIRINTICĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
38
TRAUMATISMELE TIMPANICE PRIN CORPI
STRĂINI
• Simptomatologie: durere, hemoragie subepitelială
• Perforarea membranei timpanice cu dizlocarea lanţului osicular, fenomene vertiginoase
• Ex. ORL: PERFORAŢIE MEZOTIMPANALĂ
• Tratament: aspiraţie, pansament uscat endaural, aplicare de pansament
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Arsura timpanului
Simptomatologie: • Durere intensă • CAE cu pete marmorate • Membrană timpanică hiperemică, turgescentă • Perforaţie timpanală largă antero-inferioară Tratament: • Pansamente endaurale • Trat antibiotic • MIRINGOPLASTIE la 6 luni după oprirea supuraţiei
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
39
BAROTRAUMATISMELE
Creşterea bruscă a presiunii în mediul ambiant
Aplicarea unei palme peste ureche
Proba Valsalva dificil de realizat
Simptomatologie:
• Congestia timpanală- epitimpan
• Congestia difuză cu retracţia timpanului
• Hemotimpan
• Ruptură timpanală liniară
• Afectarea lanţului osicular
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
BAROTRAUMATISMELE
• Surditate prin compresie- unilaterală• Surditate prin decompresie- bilaterală, progresivă, curbă
orizontalăBAROTRAUMATISMELE LA AVIATORI• Barotraumatismul acut- otalgie, acufene, vertij• Barotraumatismul subacut- otalgie vagă, pasageră• Barotraumatismul cronic- HT pe frecvenţe joase, apoi mixtăEx clinic: MT îngroşată retractată, orizontalizarea mînerului
ciocanului, durere intensă, unilaterală, vertij, acufene, perforaţie largă
Tratament: igienic- toaleta CAEMiringoplastie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
40
BLASTUL
• Deplasare unei mase de aer prin explozie, deflagraţie • Se produc leziuni degenerative la nivelul labirintului prin hemoragie
sau comoţii ale urechii interne
BANGUL SUPERSONIC • Energie sonică 130-145 dB, durată scurtă • Modificări hidrodinamice pe fondul unei cohleei fragile Simptomatologie: • ureche înfundată • Surditate cu vertij asociat • Leziuni labirintice degenerative • HP pe frecvenţe înalte Tratament: • vasodilatatoare
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TRATUMATISMUL ACUSTIC ACUT
Expunere la zgomot puternic pe o perioadă de timp 2 ore-7 zile
Hipoacuzie neurosenzorială pe frecvenţele înalte cu ancoşă la 4000 Hz.
Fenomen de epuizare nervoasă
Tratament:
• Vasodilatoare
• Vitamine
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
41
TRAUMATISMUL ELECTRIC
• prin electrocutare • SE PRODUC: - leziuni primare directe asupra membranei
timpanice - leziuni secundare tardive • Hipoacuzie neurosenzorială sau mixtă • Perforaţii timpanale • Fenomene asociate: necroza osoasă, tulburări
psihice, atingere cerebrală atrofia limbii, paralizie facială, complicaţii oculare
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
TRAUMATISMELE INDIRECTE ALE URECHII
• TRAUMATISMELE ASOCIATE - impact mastoidian - temporo-parietal - occipital - occipito-parietal fracturi longitudinale- TIMPAN ŞI CASA MEDIE AFECTATE,
N FACIAL INTEGRU fracturi transverse- C.A.I. , VESTIBUL, COHLEE PERETE
INTERN AL CASEI MEDII, N .FACIAL, FĂRĂ AFECTAREA TIMPANULUI
fracturi oblice
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
42
FRACTURI LABIRINTICE ŞI EXTRALABIRINTICE
• FR LABIRINTICE: fr. Ale labirintului osos, fr. Ale stîncii cu respectarea labirintului osos, comoţia labirintică
• FR. EXTRALABIRINTICE: fr. Ale casei medii, fr ale vîrfului stîncii, mastoidiene, CAE
• Simptomatologie: - perforaţie timpanală - otoragie - licvoree - Surditate - tulburări de echilibru Paralizie de N. V, VI, VII Tratament: conservativ,sau chirurgical echpe mixte
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
LEZIUNILE POSTRAUMATICE ALE SISTEMULUI TIMPANO-OSICULAR
Simptomatologie: • HT care se transformî în HM sau HP• Acufene• Tulburări vestibulareLocalizare: artic incudo-stapediană, apofiza descendentă a nicovalei,
artic stapedo-vestibularăDiagnosticul clinic:• Timpanometrie, reflex stapedian• Audiograme• Deschiderea casei medii în scop dg.Tratament:CHIRURGICAL- reconstrucţii de lanţ osicular, MT.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
43
COMOŢIA LABIRINTICĂ
manifestări labirintice postraumatice în absenţa unei fracturi
Lezarea ireversibilă a elementelor neurosenzoriale- fereastra ovală şi primul tur de spiră al cohleei
Simptomatologie: • Hipoacuzie • Acufene • Otalgie nevralgică • Hipoacuzie neurosenzorială de tip degenerativ pe
frecvenţele înalte şi apoi cele joase Tratamentul: implant de tranzistori cu rol stimulator
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
44
CURS nr 4
OTOLOGIE
45
OTITELE MEDII ACUTE ŞI CRONICE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
CATAR TUBO-TIMPANIC
ETIOLOGIE: • Apare la copii sub 4 ani • Alterarea funcţiei trompei lui Eustachio • determină inflamaţii cronice ale mucoasei casei
medii • Cauze: rinofaringite, adenoidite acute şi cronice,
hipertrofii ale cornetelor inferioare, polipi, tumori benigne şi maligne, afecţiuni sinusale, aspectul anatomic al trompei- orizontală,palatul ogival, malformaţii coanale, postraumatic- postadenoidectomie- bride cicatriciale, alergii,
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
46
CATAR TUBO-TIMPANIC
Simptomatologie: • 3 stadii: - obstrucţia tubară simplă - obstrucţie tubară cu transudat în casa medie - organizare plastică cu sechele funcţionale • Clinic: 1. obstrucţie auriculară 2. autofonie- intensitate variabilă, se ameliorează la
înghiţit, căscat, suflat de nas 3. zgomote auriculare de tonalitate joasă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
CATAR TUBO-TIMPANIC
Examen clinic: • Hiperemia discretă a mînerului ciocanului şi a
membranei Shrapnell • Aspiraţie timpanului, mulat pe lanţul osicular • Orizontalizarea mînerului ciocanului • Culoare albicios-cenuşie • Lichid mobil în casa medie- bule de lichid • Îngroşarea secreţiilor- stabilirea nivelului de
lichid- glue ear • Examen rinofaringe şi rinoscopie anterioară
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
47
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
CATAR TUBO-TIMPANIC
Diagnostic:
• Permeabilitatea trompei E.- manevra Valsalva, şi Toynbee
• Cateterizarea trompei- cu sonda Itard
• Examen radiologic
• Timpanograma: curbă aplatizată, sau negativizarea curbelor
• Audiometrie: hipoacuzie de transmisie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
48
CATAR TUBO-TIMPANIC
TRATAMENT:
• Înlăturarea cauzelor rinofaringiene
• Acumulare de lichi: drenaj transtimpanal- diabolo
• Antiinflamatorii
• Dezobstruante nazale
• Aerosoli
• Mucolitice
• Cortizon
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SINDROM DE TUBĂ BEANTĂ
• Definiţie: imposibilitatea de închidere a trompei• Simptomatologie: zgomot aerian la inspiraţie,
hipoacuzie, acufene• Examen clinic: timpan – aspect de drapel care
flutură la fiecare mişcare respiratorie• Tratament:
- insuflaţie de acid boric sau acid salicilic-contracţia reflexă a trompei
- cauterizarea electrică a orif faringian- injectare de teflon
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
49
OTITA MEDIE ACUTĂ
TROMPA LUI EUSTACHIO
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
OTITA MEDIE ACUTĂ
• CLASIFICARE :
1. OTITE MEDII ACUTE MICROBIENE- Otita medie acută congestivă sau supurată
2. OTITE MEDII ACUTE NEMICROBIENE- Otita seroasă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
50
OTITA MEDIE ACUTĂ MICROBIANĂ
• Etiologie: produsă de Pneumococ, Haemophilus, Stafilococ
• Anatomie patologică:
1. Faza congestivă: inflamaţie catarală→fază supurată cu colecţii pururlente→drenaj spontan- perforaţie sau chirurgical- paracenteză
2. Supuraţie persistentă→cronicizare
3. Osteită cu mastoidită
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
OTITA MEDIE ACUTĂ MICROBIANĂ• Cauze favorizante:
1. Disfuncţia tubară
2. Infecţiile rinofaringiene
3. infecţii virale sisteice- rujeola, gripă, varicelă
4. traumatismul extern al timpanului-perforaţie de timpan
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
51
OTITA MEDIE ACUTĂ MICROBIANĂ
• Simptomatologie: - febră, durere, autofonie, hipoacuzie,
acufene cu timbru grav • Examen otoscopic: - faza congestivă: desen vascular intens
al mînerului ciocanului, sau a MT posterior şi post-superior
- faza catarală- timpan retractat, reflex luminos absent, orizontalizarea mînerului ciocanului, mobilitate redusă a MT
• Examen funcţional: triada BEZOLD , HT. Mederată, VS redusă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ
• Definiţie: proces supurativ la nivelul mucoasei tutror compartimentelor urechii medii
• Anatomo-patologic: hiperplazia mucoasei urechii medii
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
52
OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ
• SIMPTOMATOLOGIE:
- În funcție de stadiu evolutiv al unei otite medii congestive sau catarale
- otalgie: bruscă, pulsatilă, iradiere spre arcada dentară
- febră 39-40
• FAZA PREPERFORATIVĂ
• FAZA PERFORATIVĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ- faza preperforativă
• Ex clinic: hiperemia difuză a MT- roşie intensă • Vascularizaţia intensă a mînerului ciocanului • Congestia trece de inelul timpanal • Refle luminos şters • Suprafaţa MT devine mată • Uneori – dureri la apăsarea mastoidei- reacţie
mastoidiană • Hipoacuzie de transmisie, acufene, ameţeli-
iritarea labirintului • Febră, astenie, leucocitoză, tahicardie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
53
OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ- faza preperforativă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ- faza postperforativă
• ESTE OTITĂ MEDIE SUPURATĂ ACUTĂ
• PERFORAŢIE SPONTANĂ SAU PROVOCATĂ
Ex clinic:
• puroi în CAE- sero-sangvinolent sau purulent, sau galben-verzui, NU MIROASE
• Timpan congestionat, perforaţie mezotimpanală, margini neregulate
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________
54
OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ- faza postperforativă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTITA MEDIE SUPURATĂ ACUTĂ
• Evoluţie: 10-14 zile de tratament corect cedează supuraţia
• La încă 7-10 zile vindecare
• COMPLICAŢII:
- meningite
. labirintite
- mastoidite
- cronicizare
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
55
OTITA MEDIE SUPURATĂ ACUTĂ
• FORME ANATOMO-CLINICE:
1. DUPĂ CRITERIU EVOLUTIV: forme supracute, subacute
2. DUPĂ ASPECTUL PERFORAŢIEI
- mezotimpanală
- membrana Shrapnell- post. sup- Troeltsh sau antero-superioară- Prussak
3. DUPĂ NATURA AGENTULUI PATOGEN
- pneumococ mucos
- stafilococ
- enterococ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTITA MEDIE SUPURATĂ ACUTĂ
• Diagnostic diferenţial: 1. otita externă difuză 2. miringita 3. zona zoster auriculară 4. O.M sup cronică în faza reîncălzită • Tratament: - calmarea durerii- antialgice - trat antiinflamator - trat. antibiotic conform antibiogramei - dezobstruante nazale • Evoluţie: 10 -14 zile- vindecare, sau persistenţa
perforaţiei cu risc de recidive şi cronicizare
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
56
OTITA MEDIE A SUGARULUI
• Este frecventă
• Poate trece neobservată
• Ex otologic- ESENŢIAL
• Orice stare febrilă a sugarului necesită consult otologic
• este bilaterală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTITA MEDIE DIN BOLI INFECTO-CONTAGIOASE
• COMPLICAŢII ALE BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE
• 1. SCARLATINA- 2 forme: timpurie- în primele 2-3 zile ale bolii, necrozantă
• 2. RUJEOLA-
• 3. GRIPALĂ- flictene pe suprafaţa timpanului, hemoragii timpanale
• 4. ERIZIPELATOASĂ- placarde veziculare în CAE şi pe suprafaţa timpanului
• 5. TUSE CONVULSIVĂ
• 6. PAROTIDITA EPIDEMICĂ- asociată cu hipoacuzie de tip neurosenzorial, prin afectarea cohleei
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
57
MIRINGITA ACUTĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTOMASTOIDITA SUGARULUI
Etiopatologie: • infecţie nazală şi rinofaringiană • Igiena deficitară generală • prematuritatea • Conformaţia trompei lui Eustachio Anatomia patologică: • Inflamaţia cu afectarea tuturor ţesuturilor urechii medii Forme clinice: manifestă şi latentă Tablou clinic în forma manifestă • Febră 39-40 • Agitaţie • Insomnie • Tulburări de digestie • Scădere ponderală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
58
OTOMASTOIDITA SUGARULUI
Examen clinic în forma manifestă
• Secreţii nazale
• Durere la apăsarea tragusului
• Hiperemia difuză a MT
• Bombarea acesteia
• Pavilion împins înainte şi în jos
• Timpanotomie- secreţie purulentă
• Voalarea mastoidei
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTOMASTOIDITA SUGARULUI
FORMA LATENTĂ • Apare la copiii distrofici • Apare sub forma unei stări de toxicoză: sindrom
nervos, sindrom digestiv, deshidratare • Ex clinic local: - semne puţin zgomotoase - căderea peretelui post-sup a CAE - voalarea mastoidei pe RTG EVOLUŢIA: • Complicaţii endocraniene
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
59
OTOMASTOIDITA SUGARULUI
TRATAMENT
• Drenaj precoce
• Combaterea infecţiilor asociate
• TIMPANOTOMIE
• Antibioterapie
• Dezobstruante nazale
• ANTROMASTOIDECTOMIA
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTOMASTOIDITA ACUTĂ SUPURATĂ
Etiopatogenia: proces supurativ al casei medii care se transmite spre mastoidă prin aditus ad antrum
Forme clinice: acută neexteriorizată acută latentă, acută exteriorizată, otomastoidita sugarului
Anatomia patologică
• Faza iniţială: hiperemia difuză a MT, îngroşarea mucoasei, secreţii seropurulente
• Faza a doua: invadarea osului mastoidian, empiem mastoidian, îngroşare osoasă, exteriorizare
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
60
OTOMASTOIDITA ACUTĂ SUPURATĂ
Examen fizic:
• Durere la palparea mastoidei
• Timpan intens congestionat, bombat
• Perforaţie timpanală prin care se scurge puroi pulsatil
• Fistula GELLE- fistulă a CAE , ptoză a peretelui posterosuperior a CAE
• Hipoacuzie de transmisie
• Voalarea mastoidei
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTOMASTOIDITA ACUTĂ SUPURATĂ Forme clinice • SUPRACUTĂ- prinderea simultană a UM şi a
mastoidei • SUBACUTĂ- cefalee, otoree purulentă • APARENT PRIMITIVĂ- modificări minime ale MT
şi majore ale mastoidei Complicaţii: • Meningita otogenă • Paralizia N FACIAL • Abcese peridurale • labirintita
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
61
MASTOIDITĂ ACUTĂ EXTERIORIZATĂ
•Topirea septurilor mastoidiene şi formarea flegmonului endomastoidian
•Abces subperiostal superior
•Abces retroauricular postero-superior subperiostal
•Otomastoidita temporală
•Abces substernocleidomastoidian BEZOLD
•Otomastoidita occipitală
•Otomastoidita jugodigastrică
•Petrozita sau petroaticita
SINDROMUL GRADENIGO- Otită medie supurată , cefalee intensă, paralizia oculomotorului extern
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTITA MEDIE CRONICĂ
Definiţie: proces inflamator cronic al casei medii şi mastoidei
Agenţii patogeni: polimicrobiană Anatomia patologică: 1. Leziuni ale timpanului: perforaţii timpanale-
mezotimpanale sau epitimpanale, respectiv în pars tensa sau pars flaccida- membrana Shrapnell, margini libere sau aderente
2. Leziuni mucoase: infiltrate celulare şi formare de microchiste, polipi granulaţii
3. Leziuni osoase: tromboze vasculare la nivelul lanţului osicular→necroze osoase... Osteita
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
62
OTITA MEDIE SUPURATĂ CRONICĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTITA MEDIE SUPURATĂ COLESTEATOMATOASĂ
Perforaţie marginală a MT, cu henierea epiteliului CAE
SKIN IN THE WRONG PLACE Clasificare: colesteatom în sac herniar, colesteatom
extensiv
Atica- punct de plecare, invadarea membranei Shrapnell
Antrul mastoidian- posibilitate de extindere spre mastoidă
Lezarea lanţului osicular de procesele osteitice
Casa medie- leziuni extinse ale canalului facial
Extindere spre canalul facialului sau canal semicircular
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
63
SEMNE CLINICE ALE
COLESTEATOMULUI
• Otoree purulentă fetidă • Evoluţia continuă a otoreei • Otoree insensibilă la tratament local şi general • Otoragie • Polipi în casa medie sau granulaţii, lamele de
colesteatom dispuse concentric • Hipoacuzie de transmisie→ HP sau HM. • Acufene- ureche înfundată • Paralizia facială • Perioade de reîncălzire • Complicaţii endocraniene
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
DIAGNOSTICUL POZITIV AL COLESTEATOMULUI
• Examen otoscopic
• Ex audiometric
• RTG sau CT mastoidian
• După tipul de leziune
• Natura leziunilor timpanale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
64
TRATAMENTUL COLESTEATOMULUI
• TRATAMENT CURATIV: - suprimarea cauzei care l-a produs
• TRATAMENT SIMPTOMATIC- dezinfectante nazale şi rinofaringiene, soluţii locale antiseptice
• TRATAMENT CHIRURGICAL- ANTROMASTOIDECTOMIA LĂRGITĂ – tehnică închisă sau deschisă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTOREEA TUBARĂ
• SIMPTOMATOLOGIE
- otoree mucoasă, intermitentă
- surditate de transmisie moderată 10-15 dB
• EXAMEN OBIECTIV:
- perforaţie antero-inferioară
- sediu marginal
- margini bine delimitate
- prin perforaţie se vede mucoasa cavit timp hiperemică, congestionată
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
65
OTOREEA TUBARĂ
EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC:
- otoree rebelă la tratament
- înlăturarea cauzelor de vecinătate
COMPLICAŢII:
- otita externă- iritaţia CAE
TRATAMENT: curativ şi simptomatic
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
ATICITELE
Caracteristici:
1. Localizare aticală
2. Debut şi origine obscure
3. Fără antecedente auriculare semnificative
4. Evoluţia lentă a unui colesteatom primitiv
Anatomia patologică:
• perforaţie marginală la nivelul membranei Shrapnell
• Perforaţie mică cu leziuni osoase
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
66
ATICITELE
EX CLINIC LA DEBUT
• Hipoacuzie uşoară – rămîne mult timp nemodificată
• Cefalee occipitală
• Secreţii auriculare minime
• Evoluţie silenţioasă, lentă
• Secreţie clară ,fetidă
• CAE normal
• PERFORAŢIE LA NIVELUL MEMBRANEI SHRAPNELL
• Extragere de lamele de colesteatom din atică
• Manevra Valsalva – negativă- blocaj atical
• Palparea mastoidei negativă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
ATICITELE EX. CLINIC IN PERIOADA DE OTOREE: • Hipoacuzie netă • lezarea lanţului osicular • CAE normal • Lamele de colesteatom în atică • Mucoasă granulată, hiperemică CLASIFICAREA ATICITELOR: 1. Anterioare cu perforaţie mică 2. Posterioare cu perforaţii largi, retromaleare 3. Polipoase 4. Colesteatomatoase 5. Perforaţii asociate
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
67
ATICITELE Forme complicate:
1. dureroasă
2. vertiginoasă
3. complicată cu paralizie de facial
Evoluţia:
Supuraţie continuă,cu complicaţii endocraniene
Prognostic:
Afectarea auzului, complicaţii endocraniene
Tratament: chirugical- antroaticotomie, antromastoidectomie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OTOMASTOIDITA CRONICĂ SUPURATĂ
Anatomie patologică: • Proces osteitic, asociat cu un proces supurat • Cuprinde toate cavităţile UM Simptomatologie: I. Mastoidita cr. simplă 1. forma comună- sm clinice reduse, otoree, durere la
palparea mastoidei 2. forma fistulizantă- forma Gelle- fistula atico-timpanică,
prăbuşirea CAE perete postero-superior II. Mastoidita cronică reîncălzită complicaţii grave endocraniene, labirintite, petrozite,
abcese, paralizie de N. Facial.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
68
CURS nr 5
OTOLOGIE
69
COMPLICAŢIILE SUPURAŢIILOR AURICULARE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
CLASIFICAREA COMPLICAŢIILOR SUPURAŢIILOR AURICULARE
EXTERNE OTITA EXTERNĂADENITA RETROAURICULARĂOSTEOPERIOSTITA, ABCESUL ŞI FISTULA RETROAURICULARĂFISTULA GELLE
CERVICALE Teaca m SCM- pseudoBezoldTeaca m digastric post- otomastoidita jugodigastrică MouletTeaca m. Trapez, splenius- otomastoidita occipitală
INTRAOSOASE OSTEITA SCUAMEI TEMPORALULUIOTOMASTOIDITA TEMPORO-ZIGOMATICĂPARALIZIA N FACIALFISTULIZAREA COHLEEI- COHLEARIZARELABIRINTITAPETROZITA ANTERIOARĂ ŞI POSTERIOARĂPETROAPICITA- SIND GRADENIGO
ENDOCRANIENE TROMBOFLEBITA DE SINUS LATERALMENINGITAABCESUL EXTRADURAL, SUBDURAL, CEREBRAL CEREBELOSHI BENIGNĂ POSTOTITICĂ
GENERALE SEPTICEMIA KORNER
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
70
1. COHLEARIZAREA
• Modalităţi de afectare cohleară:
1. spontană- prin afectare inflamatorie concomitentă sau sec unei acutizări
2. hemoragia intracohleraă
3. perilimfatică- scurgere de perilimfă
4. postototoxică- prin adm de antibiotic local
5. fibrozarea sau osificarea cohleei
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
2. PARALIZIA NERVULUI FACIALEtiopatogenie:• Se datorează nevritei sau ischemiei la nivelul vasa nervosum
prin tromboze sau vasculite• Complicaţie a O.M. COLESTEATOMATOASE- erodarea pereţilor
canalului FallopeEx. Clinic:- paralizie facială perifericăTratament:• O.M SUP.ACUTA şi P.F.- antibioterapie şi mirigotomie largă• OTOMASTOIDITA ACUTĂ- antromastoidectomie sau
antrotomie• OTOMASTOIDITA CRONICĂ- asanarea focarului infecţios,
evidare timpano-mastoidiană
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
71
3. LABIRINTITELE
Definiţie: atingerea urechii interne de către un proces infecţios
Clasficare:• Seroasă acută
• Supurată acută
• Supurată cronică
• Fibroasă şi osifiantă
bacteriene
virale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
3.1. LABIRINTITELE BACTERIENE • ETIPATOGENIE: - Complicaţie rară a O.M. Sau Otomastoiditelor
produse de Pneumococ, Streptococ, sau Haemophilus
- Complicaţie frecventă a OM. Cu pseudomonas, Proteus, E. Colli
- Complicațiile Postoperatorii- evidări petromastoidiene
- Complicația postraumatică- fracturi temporale - Secundare unor meningite, abcese extradurale,
petrozite
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
72
3.1.1. LABIRINTITA ACUTĂ SEROASĂSE PRODUCE PRIN: fistule la nivelul ferestrei ovale sau rotunde şi
infectarea labirintuluiClinic: • Acufene înalte• HP sau mixtă• Greţuri, vărsături, paloare• Vertij rotator• Nistagmus orizontal sau orizontal rotatorEx obiectiv: • Sm. de otită sau otomastoidită• Sindrom vestibular periferic: nistagmus orizontal rotator la urechea
bolnavă, secusa rapidă spre urechea bolnavă• Romberg pozitiv• Proba rotatorie şi nu calorică datorită perforaţiei
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
3.1.1. LABIRINTITA ACUTĂ SEROASĂ
Diagnostic. Pozitiv • Apariţia bruscă a vertijului • Nistagmus • Romberg invers nistagmusului • Schimbarea probei Weber din transmisie în percepţie Diagnostic. Diferenţial: • Labirintita acută supurată • Alte sindroame vestibulare • Meningita • Abcesul cerebelos
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
73
3.1.1. LABIRINTITA ACUTĂ SEROASĂ
Prognostic:• Hipoacuzie definitivă• Dispariţia fenomenelor vestibulare la 2-3 săpt.Forme clinice: • Circumscrise:- labirintului, vestibular- sm vest şi HP,
cohlear- HPfără sm vestibulare• Postoperator- la 5-12 zile după chirurgia mastoidei• Precoce: 2-3 zile după otomastoidită sau otită• Tardive: 7-30 zile Tratament: timpanotomie sau antromastoidectomie,
antibiotice, repaus, sedative
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
3.1.2. LABIRINTITA ACUTĂ SUPURATĂ
Etiologie:• otitei- prin fereastra rotundă• Otomastoidită, colesteatom- eroziunea labirintului• Cale sanguinăEx. Clinic: • Vertij sever• Nistagmus spre urechea bolnavă• Romberg pozitiv• Pierderea auzului• Greţuri, vărsăturiEvoluţia: paralizie facială. MenigităTratament: antibioterapie masivă, repaus, antiemetice,
antivertiginoase
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
74
3.1.3.LABIRINTITA SUPURATĂ CRONICĂEste secundară unui proces cronic supurati mastoidianEx clinic: • Uneori asimptomatic• OMS cr. Otoree intesă• Cefalee, dureri mastoidiene• Vertij la mişcări bruşte ale capului• HT →HM SAU COFOZĂ• Sm fistulei: CSL- buclei- nistagmus spre partea sănătoasă
- ant de ampulă- nistagmus spre urechea bolnavăCSP- nistagmus verticalCSS- nistagmus orizontal spre urechea sănătoasăTratament: mastoidectomie, eradicarea colesteatomului,închiderea
fistulei cu fascie sau pericondru
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
3.1.4.LABIRINTITA FIBROASĂ ŞI OSIFIANTĂ
• Este stadiul final al unei labirintite
• Se produce ţesut fibros care obliterează labirintul , apoi se produc osificări calcificări
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
75
3.2 . LABIRINTITA VIRALĂ
• Apare în cursul infecţiilor virale: zona zoster, parotidita epidemică, gripă
• Propagare pe cale sanguină
• Ex. Clinic: HP, vertij , nistagmus intens , echilibru susţinut prin mec vizuale
• Tratament: antivirale, sedative, antiemetice, antivertiginoase
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
4. PETROZITA
• Definiţie: afectarea inflamatorie a celulelor mastoidiene • Clasificare:
- anterioară- postotitică- posterioară- postmastoidectomie- petraopicita
• Simptomatologie:- supuraţie abundentă- Acufene- Alterarea stării generale- leucocitoză- sindrom Gradenigo: nevralgie trigeminală, pareză de nerv VI.abducens şi otoree
• Dg pozitiv:- Otoree- Hipoacuzie- Diplopie- Nevralgie trigeminală• Tratament: antibiotice, evidare petromastoidiană
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
76
5. TROBOFLEBITA DE SINUS LATERAL
Etiopatogenie• Otomastoidita colesteatomatoasă• Otomastoiditele supraacute• PostraumaticăModalitaăţi de extindere:• Continuitate• Cale venoasă- vasele de la baza casei medii• Limfatică• Efracţia peretelui venos• Toxinele din urechea medie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
5. TROBOFLEBITA DE SINUS LATERAL
• Bacteriologieproteus, streptococ, stafilococLa copii- Haemofilus, pneumococ, piocianic, stafilococ• Anatomie-patologicăMastoidita acută- infecţie→distrugerea septurilor osoase→
periflebita→periflebita supuratăContactul prelungit al ag patogen cu peretele
venos→erodarea peretelui vascular→extindere spre sinusul transverssau sagital→vena jugulară internă
Trombul datorită infiltrării sale bacteriene→tromboliză→metastaze septice- emboli care determină septicemia cu semnale clince
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
77
5. TROBOFLEBITA DE SINUS LATERAL
Diagnostic pozitiv - Febră - Frisoane - Sensibilitate la palparea venei emisare mastoidiene - Pe marg. ant a m SCM – cordon dureros - Peteşii - Hemocultură pozitivă - Hematurie - Albuminurie - CT- absenţa substanţă osoasă la nivelul sinusului sigmoid - Angiografia Diagnostic diferenţial: - Abcesul cerebral, extradural, meningita, af infecţioase, TBC, pneumonie
virală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
5. TROBOFLEBITA DE SINUS LATERAL
• TRATAMENT MEDICAMENTOS - antibiotice ce străbat bariera hemato-encefalică - antiedematoase - anticonvulsivante - monitorizare • TRATAMENT CHIRURGICAL - Mastoidectomie lărgită - Puncţionarea sinusului lateral - Ligatura venei jugulare interne - Asocierea tratamentului antibiotic şi anticoagulant
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
78
6. MENINGITA OTOGENĂ
Definiţie: inflamaţia meningelui şi invazia bacteriană în l.c.r
Etiologie: streptococ pneumoniae, Haemofilus, Pneumococ, Neisseria meningitidis
Patogenie: • focar inflamator cronic sau supracut
mastoidian→propagare directăa meningelui• Hematogenă• limfatică→infecţii rinofaringiene, sau otice• Soluţii de continuitate• iatrogene
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
6. MENINGITA OTOGENĂ
Simptomatologie
• Debut: brusc, febră, cefalee , vărsături, convulsii
• Perioada de stare:
- sindrom infecţios: febră, indisponibilitate, stare de rău
- Sindrom meningean: cefalee intesă în cască sau frontoparietală, fotofobie, vărsături, bradicardie
Redoarea cefei
Otorea, otalgia, hipoacuzia- pot lipsi
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
79
6. MENINGITA OTOGENĂ
• Diagnosticul pozitiv: - semnele meningitei . Semnele inflamatorii acute, subacute sau cronice
auriculare sau mastoidiene - examenradiologic- Proces inflamtor mastoidian- osteite - puncţia lombară pozitivă!!! - aspectul LCR.: hipertensiv, tulbure, presiune peste
200mmHg, leucocitoză> 100oleuc/mm3, neutrofilie, proteinorahie>1g/l, glicorahie< 0,34 g/l, germeni patogeni prezenţi
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
6. MENINGITA OTOGENĂ
Tratamentul • Examen direct negativ antibioterapie masivă : CEFTRIAXON, CEFOTAXIM, AMOXICILINĂ, CEFTAMIL • Examen direct pozitiv: - gram pozitiv: AMOXICILINĂ - gram neg.: AMOXICILINĂ, CEFTRIAXON, CEFOTAXIM - coci gram poz.: se asoc VANCOMICINA - bacili gram neg: CEFTRIAXON, CEFOTAXIME Corticoterapie , Manitol CEFTRIAXON- 70-100mg/kg.c/zi 1-2x/zi CEFOTAXIM 200/300 mg/kg.c zi 4x/zi AMOXICILINĂ 200mg/kgc/zi 4-6x/zi VANCOMICINA 40-60 mg/kg.c/zi 4x/zi
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
80
6. MENINGITA OTOGENĂ
• TRATAMENT CHIRURGICAL- EVIDARE PETRO-MASTOIDIANĂ-drenaj larg
OTITELE ACUTE- NU ESTE INDICAT- MASTOIDITELE EXTERIORIZATE- INDICAT- EVOLUŢIE FAVORABILĂ SUB TRATAMENT MEDICAM-TEMPORIZARE
EVOLUŢIE NEFAVORABILĂ- INDICAT CHIAR DACĂ TIMPANUL ESTE NORMALIZAT CA ASPECT
OTITE CRONICE- EVOLUŢIE NEFAVORABILĂ- INDICAT- EVOLUŢIE FAVORABILĂ- TEMPORIZARE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
7. ABCESUL CEREBRAL
• Definiţie: colecţie purulentă localizată şi înconjurată de o zonă de encefalită
• Cauze: O.M. S. Acută şi cronică, O.M colesteatomatoasă, Otomastoidita cronică
• Patogenie:
- extindere directă de la UM prin tegmen tympani, sinus cavernos
- cale venoasă retrogradă- tromboflebite
LOCALIZARE– LOB TEMPORAL, ABCESE MULTIPLE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
81
7. ABCESUL CEREBRAL
• Stadii evolutive:
1. Stadiul iniţial- cerebrita iniţială- febră, cefalee, scăderea capacităţii de concentrare, st gen alterată
2. Stadiul de localizare- cerebrita tardivă- HIC tranzitoriu, atacuri epileptiforme, simp precedente
3. Stadiul de abces manifest- febră, cefalee, redoare de ceafă, crize epileptice, alterarea stării de conştienţă
4. Stadiul terminal- obnubilare, torpoare, comă, resp Cheyne- Stokes
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
7. ABCESUL CEREBRAL
• Forme clinice:1. ABCES DE LOB TEMPORAL Hipoacuzie discretăHalucinaţii auditiveTulburări de mirosTulburări de vedereNeuropatii craniene III,IVTulburări de vorbire
2. ABCES CEREBELOS Nistagmus spontan pe partea lezatăNistagmus provocat- poziţie, lumină, fix punctTremorAtaxieDismetrie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
82
7. ABCESUL CEREBRAL
• DIAGNOSTICUL POZITIV- ex laborator: leucocitoză, PCR poz, LCR : leucocitoză, proteine crescute,
presiune crescută- ex RTG şi CT şi RMN: zonă hipodensă, sau hipercaptantă cu substanţă de
contrast
• DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL:- abcesul extradural- tromboflebita de sinus lateral- meningita otogenă
- labirintitele- vestibulopatii- scleroza în plăci
- tu. cerebrale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
7. ABCESUL CEREBRAL
• TRATAMENT MEDICAMENTOS
- antibioterapie masivă , Corticoterapie
- se adm în forme de cerebrită, abcese mici, sau multiple, sau unde se contraindică chirurgia
• TRATAMENT CHIRURGICAL
- echipe mixte cu neurochirurgia
- abord al abcesului+ evidare petromastoidiană în acelaşi timp operator
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
83
CURS nr 6
OTOLOGIE
84
SINDROAME VESTIBULARE ŞI HIPOACUZII
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SINDROAME VESTIBULARE
• Def: Totalitatea manifestărilor cauzate de afectarea sistemului
vestibular.
• Clasificare: • - sindrom vestibular periferic ( armonic - toate deviaţiile sunt
de aceeaşi parte cu secusa lentă a nistagmusului) • - sindrom vestibular radicular (armonic) • - sindrom vestibular central( disarmonic - deviaţiile sunt
variabile) • - sindrom vestibular mixt postrahianestezic • - manifestări vestibulare în afecţiuni generale • - manifestări vestibulare reflexe • - tulburări vestibulare isterice.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
85
SINDROM VESTIBULAR PERIFERIC
• Simptome: - vertij (halucinaţii de mişcare
rotatorie)
• - acufene
• - hipoacuzie (auz fluctuant, senzaţie de plenitudine aurală)
• Semne: - nistagmus (orizontal rotator, scade la fixarea privirii)
• - de iritaţie vagală (vărsături,bradicardie, transpiraţii,paloare)
• - imposibilitatea menţinerii echilibrului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
AFECŢIUNI CU SINDROM VESTIBULAR PERIFERIC
• - sindromul Meniere• - sindromul Lermoyez• - boala Meniere• - labirintita acută seroasă sau supurată• -posttraumatic (comoţia labirintică, fractura
labirintică, ruptura ferestrelor, trauma sonoră)• - postoperator• - toxic• - vertij paroxistic poziţional benign Barrany
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
86
SINDROM VESTIBULAR RADICULAR
• Simptome: • - vertij • - acufene • - NU există hipoacuzie • Semne: • - nistagmus • - deviaţii segmentare şi tronculare de partea
opusă nistagmusului(de partea secusei lente) • - de iritaţie vagală •
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
AFECŢIUNI CU SINDROM VESTIBULAR RADICULAR
• a) sindroame radiculare pure
• - nevrita virală (gripală, urliană, rujeolică, zooster)
• - sindrom radicular toxic: saturnism, alcool, tabagism,arsenic, CO
• - sindrom radicular metabolic: DZ, mixedem, avitaminoze
• - sindrom radicular idiopatic
• b) sindroame radiculare atipice
• - tumori de CAI (schwannom de vestibular, meningiom, astrocitom)
• - colesteatom petro- apical
• - arahnoidita de unghi ponto- crebelos
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
87
SINDROM VESTIBULAR CENTRAL
• Simptome:
• - vertij ( stare vertiginoasă, rar în crize)
• - NU există acufene
• - NU există hipoacuzie
• Semne:
• - ale afecţiunii cerebrale ce a generat şi sindromul vestibular
• - de iritaţie vagală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
AFECŢIUNI CU SINDROM VESTIBULAR CENTRAL
• - tumori cerebeloase
• - leuconevraxita
• - anevrism bulbar
• - insuficienţă vertebro- bazilară
• - kinetoze
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
88
ALTE SINDROAME VESTIBULARE• 4. Sindrom vestibular mixt postrahianestezic:• - sdr.vestibular este bilateral, mixt,foarte intens• - tulburările de echilibru sunt de durată• - surditate bilaterală, profundă.• 5. Manifestări vestibulare în afecţiuni generală:• - ameţeală( NU vertij)• - apar în distonia neurovegetativă, anemii, HTA, DZ,
deshidratări, sedative, ebrietate.• 6. Manifestări vestibulare reflexe• - în apendicită, anexită, duodenită, colecistită, ulcer
duodenal• 7. Tulburări vestibulare isterice• - surditate isterică, acufene,tulburări vestibulare
isterice•
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SINDROMUL MENIERE
• Def: Sindromul Meniere sau hidropsul endolimfatic se caracterizează prin crize paroxistice de sindrom vestibular periferic, repetitive, determinate de perturbări în dinamica endolimfei prin disfuncţia valvei utriculo- endolimfatice.
• - reprezintă circa 90% din sindroamele vestibulare periferice
• - crizele scad în timp ca intensitate şi frecvenţă
• -de obicei este unilateral, dar se poate bilateraliza în timp.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
89
SINDROMUL MENIERE• Simptome:• - vertij în crize repetitive cu durata de minute-
ore, cu frecvenţă şi intensitate variabilă, cu perioade de remisiune; criza poate fi precedată de o aură
• - hipoacuzie de tip percepţie, poate fi fluctuantă- iniţial cu afectarea frecvenţelor grave
• - senzaţie de plenitudine aurală• - acufene nepulsatile, continue sau
intermitente• - fonofobie• - iritaţie vagală: greaţă, anxietate
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SINDROMUL MENIERE
• Semne:
• - nistagmus
• - tulburări de echilibru(deviaţii segmentare şi tronculare de partea secusei rapide a nistagmusului)
• - de iritaţie vagală: vomă, paloare, bradicardie, transpiraţie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
90
SINDROMUL MENIERE Forme clinice
• forma clasică completă cohleovestibulară
• sindromul Lermoyez( hidrops endolimfatic paradoxal atipic)
• catastrofa otolitică(cădere bruscă tronculară de scurtă durată)
• hidrops endolimfatic cohlear( doar fenomene auditive)
• hidrops endolimfatic vestibular( doar fenomene vestibulare)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
BOALA MENIERE
• - afecţiune caracterizată printr-o criză vestibulară de tip periferic, unică, foarte intensă, însoţită de o hipoacuzie de percepţie profundă, definitivă, cauzată de o hemoragie intralabirintică cu hemolabirint şi ulterior labirintofibroză
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
91
VERTIJUL PAROXISTIC POZIŢIONAL BENIGN
• Def :Boală caracterizată prin criză de vertij periferic apărută
într-o anumită poziţie a capului, având la origine cupulo litiaza( otoliţi desprinşi din macula utriculară degenerată prin mecanism traumatic, infecţios sau vascular cad pe cupula CSP pe care o excită).
• Este singura variantă de sindrom vestibular periferic fără hipoacuzie.
• - într-o anumită poziţie a capului apar nistagmusul şi vertijul
• - nistagmusul este rotator spre urechea pe care stă aplecat bolnavul, are latenţă, variază ca direcţie în funcţie de poziţia globilor oculari, oboseşte
• - vertijul apare în crize scurte, tranzitorii, creşte în intensitate şi dispare în circa 40 sec.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
NEVRITA DE VESTIBULAR
• Def : afecţiune inflamatorie a nervului vestibular şi/sau a ganglionului Scarpa, de etiologie virală( vasculită vasa nervorum) sau idiopatică( spasm, tromboză, embolie, hemoragie pe vasa nervorum).
• Este un sindrom vestibular radicular pur, apărând mai frecvent între 30-60 ani, rar în copilărie.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
92
SIMPTOME
• - criză vestibulară foarte puternică ce durează chiar şi 48 ore, unică, unilaterală, care se remite complet în câteva săptămâni
• - acufene• - iritaţie vagală• - NU apare hipoacuzie• Semne:• - nistagmus orizontal, rotator, ce scade la fixarea
privirii, îşi măreşte amplitudinea la orientarea privirii către componenta rapidă şi invers
• - de iritaţie vagală: paloare, bradicardie, transpiraţii, vărsături
• - deviaţii segmentare şi tronculare de partea opusă nistagmusului(sdr. vestibular armonic)
___
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
SCHWANNOMUL DE VESTIBULAR
• Def : este o tumoră benignă a tecii Schwann a nervului vestibular, cea mai frecventă tumoră de unghi pontocerebelos, cu evoluţie lentă, afectând mai ales femeile cu vârsta între 35-40 ani.
• Este un sindrom vestibular, radicular atipic, cu hipoacuzie de percepţie.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
93
SCHWANNOMUL DE VESTIBULAR• Evoluează în trei faze:• faza otologică (simptomatologie insignifiantă, unilaterală, lent
progresivă) - acufene, senzaţie de plenitudine aurală, hipoacuzie de percepţie lent progresivă, în ani, unilaterală; se poate manifesta şi ca surditate brusc instalată( prin compresie pe artera labirintică), vertij foarte rar( paradoxal)
• faza neurologică (afectare polineurală)• - nerv V - hipo/areflexie corneeană, hipoestezie hemifacială,
parestezii, hemicranie, semnul Hitselberger pozitiv ( lipsa percepţiei dureroase în zona Ramsey Hunt);
• - nerv VII - foarte rezistent, tardiv apar pareză, paralizie, hipoestezie în zona Ramsey Hunt
• - nerv VII Wrisberg• - nerv VIII• faza de hipertensiune intracraniană• - compresie a trunchiului cerebral, a cerebelului,
cu hidrocefalie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SURDITATEA DE PERCEPŢIE• I.COHLEARĂ:• 1) afecţiuni congenitale• - hiperbilirubinemia• - traume intrapartum• - boli genetice: surditate neurosenzorială profundă
congenitală, surditate neurosenzorială congenitală progresivă de tip familial
• - rubeola în primele 6 luni de sarcină• - sifilis congenital• - rujeola în primele 6 luni de sarcină• - medicaţia teratogenă• - hipotiroidie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
94
SURDITATEA DE PERCEPŢIE- COHLEARĂ
• 2) traumatică
• - comoţia cohleară
• - fistula labirintică
• - ruptura fenestrală
• - fractura de stâncă, craniobază
• - trauma sonoră
• - boala chesonierilor
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SURDITATEA DE PERCEPŢIE- COHLEARĂ
• 3) inflamatorie • - cohlearizarea- complicaţie în supuraţiile UM• - labirintita• - sifilis,TBC• 4) ototoxică• - aminoglicozide, diuretice de ansă, salicilaţi,
chimioterapice• 5) idiopatică• - surditate de percepţie brusc instalată, idiopatică• 6) genopatii• - otoscleroza cohleară Manasse• 7) presbiacuzia
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
95
SURDITATEA DE PERCEPŢIE
• II. NEURALĂ:
• inflamatorie - nevrita gripală,varicela-zooster,rujeola, urliană,sifilis,meningoencefalita
• tumorală - schwannom de vestibular, de cohlear, tumoră UPC, CAI(osteom, colesteatom, meningiom)
• toxică - saturnism,alcoolism,arsenicul,anestezicele
• metabolică - DZ, mixedem, hipervitaminoza D
• idiopatică - degenerativă şi neuropatică demielinizantă
• presbiacuzia
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SURDITATEA DE PERCEPŢIE
• III. CENTRALĂ
• - este o hipoacuzie neurosenzorială uşoară, bilaterală, cu predominenţă unilaterală
•
• IV. AFECTARE OTICĂ ÎN BOLI SISTEMICE
• - boala autoimună a urechii
• - granulomatoza Wegener
• - periarterita nodoasă, histiocitoza X, leucemia
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
96
SURDITATE DE TRANSMISIE
• 1.Prin blocaj meatal
• - agenezie meatală, stenoza meatului congenitală
• - stenoza meatală completă, cicatriceală sechelară posttraumatică sau postotitică(dop cerumen,epidermic, corp străin meatal, otita externă, tumori meatale, exostoza, osteom CAE)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SURDITATE DE TRANSMISIE• 2. Prin lezare miringiană• a)Blocaj miringian• - timpan cicatricial calcar, fibros, hialin• - otita seroasă acută/ cronică(mucocel cavotimpanic,
timpan albastru idiopatic)• - hemotimpan, licvortimpan, serotimpan• - otita fibroadezivă• - otita adezivă• - blocaj cu lamelă osoasă malformativă retrotimpanală
Belluci• b) Miringoliză• - ruptura miringiană• - perforaţia miringiană
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
97
SURDITATE DE TRANSMISIE• 3. Prin lezare osiculo- cavotimpanică• a) Blocaj osicular• - sdr. ciocanului fixat Goodhill• - blocaj incudo- malear posttraumatic, congenital,
timpanosclerotic• - sdr. de anchiloză stapedo- vestibulară - genetică(otoscleroza,
osteogenesis imperfecta) şi timpanosclerotică• b) Boala Paget( osteitis deformans)• c) Sdr. de întrerupere osiculară• - posttraumatic• - postotitic• - malformativ• d) Sdr. de laxitate articulară şi / sau osiculară(Escat): posttraumatic/
malformativ/ postotitic+ osteomalacia apofizei descendente a nicovalei/ arcului stapedian în osteogenesis imperfecta
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SURDITATE DE TRANSMISIE
• 4. Prin disfuncţie tubară
• - otita seroasă, otoreea tubară, mucocel cavotimpanic, timpan albastru idiopatic
• - blocaj tubar
• - otita adezivă
• - sindromul tubei beante
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
98
SURDITATE DE TRANSMISIE
• 5. Prin blocaj fenestral (FO sau FR)
• - otosclerotic
• - malformativ
• - timpanosclerotic
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SURDITATEA DE TRANSMISIE• 6. Altele• - colesteatom primitiv cu timpan intact,
heterotopii(choristom)= ţesut normal, dar ectopic: choristom de glandă salivară
• - flebectazia de golf jugular• - anevrism de ACI• - procidenţa durală• - cilindromul membranei timpanice• - tumora glomică jugulară• - alte tumori de UM - carcinom, rabdomiosarcom• - osteom al nişei ovale• - odontom cavotimpanic• - neurofibromul solitar al cavotimpanului• - adenocoristom salivar intracavotimpanic• - granulomatoza Wegener, sarcoidoza, LES, mielomul multiplu,
leucemia, tumora cu mieloplaxe
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
99
SURDITATEA DE TRANSMISIE
• 7. Leziuni otomastoidiene- otomastoidita• 8. Traumatisme miringo- osiculo- cavotimpanice şi sechelele lor• - otoragia• - otolicvoreea• - barotia• - serotimpan• - hemotimpan• - licvortimpan• - ruptura miringiană• - perforaţia miringiană posttraumatică• - traumatism lanţ osicular• - fracturi cavotimpan• - ruptura FO, FR• 9. Boli sechelare postotitice• - distrucţii sechelare cicatriceale postotitice• - hiper- metaplastice = timpanoscleroza
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
100
CURS nr 7
OTOLOGIE
101
SURDITATEA BRUSC INSTALATĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
DEFINIŢIE
• HIPOACUZIE NEUROSENZORIALĂ COHLERĂ unilaterală
• Minim 30 Db
• Produsă brusc
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
102
ETIOLOGIE
1. VASCULARĂ- 2. TRAUMATICĂ- comoţia Urechii interne, complic ații
chirurgicale, fracturi ale stîncii temporale 3. NEOPLAZICĂ- neurinom de acustic 4. NEUROLOGICĂ-scleroza multiplă 5. INFECŢIOASĂ- meningita meningococică, oreion,
herpes zoster, rujeolă, rubeolă, sifilis 6. AUTOIMUNĂ- - lupus 7. TOXICĂ- aminoglicozide şi diuretice 8. METABOLICĂ- dezechilibre hidroelectrolitice,
hormonale, hiperlipidemie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
MECANISM PATOGENIC INCRIMINAT
• SPASMUL
• TROMBOTIC
• EMBOLIC- FIBRILAŢIA ATRIALĂ
• HEMORAGIC- HTA, coagulopatii
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
103
DIAGNOSTICUL POZITIV
1. Anamneza: debut brusc, uni sau bilateral, la persoane cu comorbidităţi
2. Simptomatologie: - hipoacuzie de percepţie de 30 dB- acufene- cefalee, grţuri, vărsături- plenitudine auriculară- fonofobia
3. Examen clinic:- otoscopie- fără modifcări patologice
- cruste în CAE- otite gripale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
DIAGNOSTICUL POZITIV
Ex paraclinic: • Acumetria instrumentală WEBER lat spre Urechea sănătoasă RINNE pozitiv SCHWABACH- prescurtat sub 15 sec. • Audiometria tonală- HP. Minim 30 Db.curbă plată
descendentă, pe frecvenţele înalte • Impedanzmetria- curbă tip A, reflex stapedian ipsilateral
variabil şi contralateral pozitiv • Probe supraliminare- SISI>70 % • Electrocohlearografia- leziune Cohleară • Imagistica- CT, RMN-uneoriafecţiune otică asociată • Ex. Lab-glicemie, lipidogramă,teste tiroidiene,
coagulogramă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
104
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL • AFECTAREA COHLEARĂ • - boli genetice sau congenitale • - boli infecto-contagioase- O.M. Ser ac., O.M. Sup. Cr
acut., infecţii virale, labirintita • - toxice • - imune • -traumatice- comoţia cohleară, rupturi ale ferestrei • Sindromul Meniere • AFECŢIUNI ALE NRVULUI COHLEAR • - infecţioase- Nevrita cohleară • - Tumori- Neurinom de acustic, tumori de unghi ponto-
cerebelos • Toxice • metabolice
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
TRATAMENTUL• PATOGENIC• - spasm- vasodilatoare• -tromb- anticoagulante• Embolic- vasodilatatoare• Hemoragic- hipotensoare, diuretice• ETIOLOGIC• -Infecţioasă- trat. Antibiotic• - Vasculară- vasodilatatoare periferice sau centrale,
oxigenoterapie hiperbară, , Dextran, Papaverină, Pentoxifilin
• - Imună- coticoterapiein doză 1mg-kg.corp• - Traumatică- ruptura membr. labirintice- dg intraoperator
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
105
TRATAMENTUL DE URGENŢĂ
• GLUCOZA 5%, RINGER
• HHS 75-150 mg
• Vasodilatatoare- Hydergin, Pentoxifilin, Sermion
• Neuroroborante- Piracetam
• Anticoagulate- Heparină 5000 Ui
• La terminarea perfuziei: 1f. Ederen
• Vit B1 şi B6
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
106
OTOSCLEROZA
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
DEFINIŢIE
• Osteopatie primitivă• Localizare: capsula labirintică• Proces de osificare capsular• Focarul evoluează în 3 stadii• 1- congestiv- dilatarea capilarelor, apar
osteoclaste• 2- osteospongioza- osul devine spongios prin
creşterea resorbţiei osoase, apariţia osteoclastelor şi reducerea osteoblastelor
• 3- otoscleroza- apare os compact, osteoblaste puţine
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
107
ETIOLOGIE
• Rasa albă
• Femei- factor endocrin
• Vîrsta 20-50 ani
• Predispoziţia familiară
• Variaţii ale metabolismului osos
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SIMPTOMATOLOGIE
• HIPOACUZIE DE TRANSMISIE UNILATERALĂ• - apare insidios• - frecvenţe grave• - influienţată de starea de oboseală• PARACUZIA WILLIS- ameliorarea audiţiei în mediul
zgomotos• PARACUZIA WEBER- autofonia• ACUFENE• VERTIJ• PLENITUDINE AURICULARĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
108
EXAMEN CLINIC
• OTOSCOPIA:
• triada Hohngren: CAE uscat, fără ceară absenţa reflexelor
• Timpan- aspect şi mobilitate păstrată, sm Schwarze- în cadranul postero-inferior apar pete rozate, circulare, in formă de semilună
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
EXAMEN PARACLINIC
TRIADA BEZOLD• WEBER- spre urechea bolnavă• RINNE- negativ• SCHWABACH- prelungit
• Proba Bonier- pozitivă cu diapazon de 128 Hz• Audiometria tonală- H.T cu cădere osoasă pe 2 KHz- ancoşa
Carhardt• H.M.- H.P• Impedanzmetria- timpanogramă tip As, • Reflex stapedian- NEGATIV, POZITIV CONTROLATERAL• Reflex stapedian controlateral negativ- FIXARE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
109
TRATAMENT
• CHIRURGICAL
• 1- Mobilizarea directă şi indirectă-STAPEDOLIZA
• 2- STAPEDOTOMIE
• 3- STAPEDECTOMIE
• 4- CRUROTOMIE ANTERIOARĂ
• PROTEZĂ PISTON-TEFLON
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
110
CURS nr 8
RINOLOGIE
111
RINOLOGIE
ANATOMIA, FIZIOLOGIA NASULUI ŞI A
SINUSURILOR PARANAZALE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
OASELE FEȚEI
Maxilarul- lateral prin procesul zigomatic cu osul zigomatic,
- cranial se continuă cu osul nazal procesul frontal se uneşte cu osul frontal.
Osul zigomatic - se continuă cu osul frontal printr-un proces omonim, iar spre dorsal se continuă cu arcul zigomatic
__
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________________
112
PIRAMIDA NAZALA
•oase nazale
•cartilajele triunghiulare
•cartilajele alare
•columela nasi
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
FOSELE NAZALE •vestibulul nazal
•limen nasi
•apertura piriformis
•septul nazal
•coane
•cornetele nazale
•meatele nazale
•orificiile de deschidere ale sinusurilor paranazale
•ductului nazo-lacrimal.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
113
SINUSURILE PARANAZALE
• Sinusurile paranazale
-cavităţi aerate
- comunică cu fosele nazale
• - se drenează cu predominanţă în meatul mijlociu
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SINUSUL MAXILAR
• medial cu fosele nazale
• cranial cu orbita
• posterior cu fosa pterigomaxilară,care conţine A. Maxilară ramuri din N. Trigemen şi ale sistemului nervos vegetativ.
• inferior cu rădăcinile dentare ale premolarului şi primului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
114
CELULELE ETMOIDALE
• situate cranio-medial de sinusul maxilar
• descriu un labirint format din celule pneumatice, despărţite prin pereţi osoşi subţiri
• se întind între cornetul mijlociu şi orbită, iar posterior până la sinusul sfenoidal.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
CELULELE ETMOIDALE
• Delimitarea de orbită - lamina orbitalis(lamina papiraceae)
• Celulele etmoidale posterioare - raport posterior cu N.optic
• Cranial celulele etmoidale vin în raport cu lama ciuruită a etmoidului ce realizează delimitarea de fosa cerebrală anterioară.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
115
SINUSUL FRONTAL
• situat în osul frontal
• peretele inferior- orbita.
• dorsal - fosa cerebrală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SINUSUL SFENOIDAL
• cavităţi pneumatice de formă cubică situate în corpul osului sfenoid
• Cavitatea sinusului sfenoidal variază de la un pacient la altul,
• dimensiuni 2-2,5cm. în profunzime şi 2 cm., lăţime.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
116
SINUSUL SFENOIDAL
Sinusul sfenoidal are 5 pereţi, după cum urmează:• 1. Peretele anterior (nazal)- direcţie puţin oblică şi înapoi
3 regiuni: - segmentul etmoidal - segmentul nazal,recesului sfenoetmoidal - segmentul septal
• 2. Peretele posterior, corespunzător etajului posterior al bazei craniului
• 3. Peretele superior,- etajelor anterior şi mijlociu al bazei craniului.
3 zone: zona olfactivăzona optică zona hipofizară- cu şaua turcească limitată
înapoi de marginea anterioară a lamei patrulatere.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SINUSUL SFENOIDAL
• 4. Peretele inferior,- bolta coanelor având 5-10mm grosime
• 5. Peretele extern, subţire şi uneori dehiscent, -cuprinde:
• sinusul cavernos• artera carotidă internă• nervii fantei sfenoidale VI, III, IV• nervul oftalmic• canalul şi nervul optic şi artera oftalmică.• septul intersinusal care este o structură osoasă
subţire
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
117
VASCULARIZAŢIA
• Vascularizaţia nasului
- a.facială, ramură din a.carotidă externă
- a.oftalmică, ramură din a.carotidă internă
• Vascularizaţia foselor nazale- a.carotide externe
- a.sfenopalatine, ramură din a maxilară- aa. etmoidale anterioare şi posterioare-din a oftalmică- ACI
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Circulaţia venoasă nazală
• v.facială
• v.retromandibulară
• v. jugulară internă.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
118
Circulaţia limfatică
• a feţei şi a nasului drenează în limfonodulii submandibulari
• a foselor nazale drenează în nodulii retrofaringieni şi cervicali profunzi.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Inervaţia
• senzitivă tegumentară, facială, se realizează prin ramurile terminale ale n.trigemen- prin găurile supraobitală, infraorbitală şi mentonieră.
• Excepţie- regiunea unghiului mandibular şi a părţii inferioare a pavilionului auricular, inervate de n. auricular mare.
• motorie a musculaturii feţei se realizează separat pentru musculatura mimicii şi cea masticatorie;
musculatura mimicii - n.facial,musculatura masticaţie- n.mandibular-
n.trigemen.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
119
UNITATEA OSTIO-MEATALĂ
• procesul uncinat,
• hiatusul semilunar
• recesul frontalului
• bula etmoidală
• infundibulul etmoidalului
• ostiumul de deschidere al sinusului maxilar.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
UNITATEA OSTIO-MEATALĂ
• Procesul uncinat - structură osoasă situată la nivelul peretelui lateral al foselor nazale
• Între marginea posterioară a procesului uncinat şi prima celulă etmoidală- Bulla etmoidalis se evidenţiază un alt element al complexului osteomeatal-Hiatusul semilunar
• Cavitatea dintre procesul uncinat, bula etmoidală şi lamina papiracea a etmoidului este descrisă ca infundibulul etmoidal
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
120
Evaluarea imagistică a foselor nazale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Examinarea endoscopică nazală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
121
ELEMENTE DE PATOLOGIE
• Deviaţiile septului nazal:
- în plan vertical; - în plan sagital.
- creste sau
- spine septale;
S
S
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
ELEMENTE DE PATOLOGIE
• Concha bullosa:
Concha bullosa unică stângă.
cm cb
s
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
122
ELEMENTE DE PATOLOGIE
s
cb
cb
ci
Concha bullosa dublă dreaptă.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Structura mucoasei respiratorii
• Epiteliul
• celule ciliate şi neciliate, fuziforme
• celule imunocompetente tip T-helper,CD4-pozitive; mastocite, macrofage şicelule dendritice purtătoare de MHC-II.
• Lamina proprie
membrana bazală
sinusoide
glande producătoare de secreţii seroase
Ca celule imunocompetente apar:Limfocite T CD-4 pozitive, CD-8 pozitive citotoxice, celule supresoare, limfocite T CD4 şi CD 8 negative, limfocite B adulte, plasmocite, mastocite şi macrofage.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
123
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Inervaţia mucoasei nazale respiratorii
• Inervaţia senzitivă - N. Trigemen
• inervaţiei vegetative - ganglionul pterigopalatin
• fibrele parasimpatice realizează vasodilataţie şi cresc secreţia glandelor nazale
• Fibrele simpatice- scad secreţia gladulară.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
MORFOLOGIA MUCOASEI NAZALE
• Partea antrală a foselor nazale şi a piramidei nazale- epiteliu pavimentos cheratinizat pluristratificat-
• partea anterioară a fosei nazale - limita între epiteliul pavimentos cheratinizat şi cel necheratinizat, precum şi între epiteliul cilindric neciliat şi epiteliul respirator cu celule ciliate
• epiteliul cilindric ciliat
• mucoasă olfactivă, fiind numită zona olfactivă- zona superioară a septului şi în apropierea lamei ciuruite
MORFOLOGIA MUCOASEI NAZALE
• Partea antrală a foselor nazale şi a piramidei nazale- epiteliu pavimentos cheratinizat pluristratificat-
• partea anterioară a fosei nazale - limita între epiteliul pavimentos cheratinizat şi cel necheratinizat, precum şi între epiteliul cilindric neciliat şi epiteliul respirator cu celule ciliate
• epiteliul cilindric ciliat
• mucoasă olfactivă, fiind numită zona olfactivă- zona superioară a septului şi în apropierea lamei ciuruite
124
Structura mucoasei olfactorie
• căptuşeşte regiunea olfactorie- partea antero-cranială a septului
• Mucoasa olfactorie acoperă o arie de câţiva cmp, pe care se află între 10-20 milioane de celule senzoriale bipolare
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Structura mucoasei olfactorie
• Axonii- Fila olfactoria, ce se întinde endocranian prin lama ciuruită a etmoidului, formând n.olfactiv-Fibrele ajung la bulbul olfactiv-primul centru olfactiv, care este legat de cortexul olfactiv prin tractul olfactiv
• Cortexul olfactiv- al doilea centru olfactiv - rolul în percepţia mirosurilor şi asocierea acestora cu alte impresii senzoriale.
• legături către centrele olfactive terţiare- hipocampul, regiunea insulară anterioară, formaţiunea reticulară- funcţii polisenzoriale asociative.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
125
FIZIOLOGIA ŞI IMUNOLOGIA NAZALĂ
• Funcţia de respiraţie nazală
• Funcţia de încălzirea a aerului
• Funcţia de apărare a mucoasei nazale
• Rolul în fonaţie
• Rolul în olfacţie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
FUNCŢIA DE RESPIRAŢIE NAZALĂ
- inspir - flux laminar- se transformă într-un flux turbulent- intensificând contactul cu mucoasa nazală- încălzirea, purificarea şi umidifierea aerului inspirat.
“Ciclul nazal” - fosele nazale se îngustează şi se măresc alternativ.
- reacţiile vasculare ale sinusoidelor, din zona cornetelor inferioare- supuse unui control autonom prin sistemul nervos vegetativ - produc îngroşarea alternantă a mucoasei nazale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
126
FUNCŢIA DE ÎNCĂLZIREA A AERULUI
• Aclimatizarea aerului inspirat- prin încălzire şi
umidificare, la nivelul foselor nazale.
• Fluxul turbulent - contact este îmbunătăţit între mucoasa nazală şi aerul inspirat
• Umidifierea este asigurată de secreţiile celulelor fuziforme şi vaselor din lamina proprie.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
FUNCŢIA DE ÎNCĂLZIREA A AERULUI
• Controlul termic este supus sistemului vascular nazal, şi mai ales sinusoidelor
• partea anterioară a foselor nazale este o temperatură mai scăzută faţă de cea posterioară;
• aerul inspirat este încălzit treptat, pe când în expir se produce un condens al particulelor de aer, acesta recăpătându-şi umiditatea
• 25oC la nivelul rinofaringelui. • Tulburările funcţiei de aclimatizare fiziologic cu vârsta, patologic- datorită unor inflamaţii locale,
sau datorită unor operaţii cu rezecţii extinse de mucoasă nazală.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
127
FUNCŢIA DE APĂRARE A MUCOASEI NAZALE
• Mecanismele nespecifice de apărare
- Apărarea mecanică- aparatul mucociliar -cilii epiteliului respirator interpuşi între două straturi de mucus, unul bazal mai puţin vâscos şi altul superficial cu vâscozitate crescută
- Apărarea celulară- granulocitele neutrofile, monocitele, macrofagele, precum şi celulele “natural killers”- rol în apărarea mucoasei împotriva infecţiilor virale.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
FUNCŢIA DE APĂRARE A MUCOASEI NAZALE
• Mecanismele specifice de apărare
- mucoasa nazală propriu-zisă şi ţesutul limfoepitelial al inelului Waldeyer.
• Mecanismul umoral de apărare-IgA;celulele, IgM şi mai rar IgG.
Ig. eliberate sunt preluate de celulele glandulare, iar după ce le este asociată la acest nivel o componentă secretorie, ele sunt din nou eliberate sub formă de aşa numiţii anticorpi secretori.
• Mecanismul de apărare celulară-mastocitele, macrofagele, leucocitele polimorfonucleare(neutrofile, bazofile, eozinofile), limfocitele şi celulele dendritice Langerhans
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
128
ROLUL ÎN FONAŢIE
• multiple sisteme, anatomic individuale, care se coordoneză funcţional pentru a asigura un timbru vocal normal
• aceste structuri sunt:glota, SNC, fosele nazale, sinusurile paranazale, şi părţi din rinofaringe
• Rolul în articularea cuvintelor
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
ROLUL ÎN OLFACŢIE
• Din punct de vedere funcţional impresia olfactivă este posibilă în inspir
• Etapele olfacţiei nu sunt încă pe deplin elucidate. • Deoarece, între olfacţie şi simţul gustativ există o
strânsă legătură, este important ca din punct de vedere clinic, să se facă o diferenţiere între tulburările celor două simţuri
• În majoritatea situaţilor, pacienţii pierd ambele simţuri, însă în 2/3 din cazuri pierderea olfacţiei este principala cauză.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
129
CURS nr 9
RINOLOGIE
130
TRAUMATISMELE NAZALE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Clasificare
• Leziuni traumatice închise
• Leziuni traumatice deschise
• Fracturile nazale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
131
CONTUZIA NAZALĂ
• Definiţie: Leziune traumatică închisă
• Anatomie patologică
albirea zonei..... Edem.....echimoză
Clasificare:
- superficială- afectarea părţilor moi
- profunde – afectarea părţilor osteo-cartilaginoase
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
CONTUZIA NAZALĂ
• Simptomatologie:
- durere spontană
- tumefierea zonei
- paloarea feţei
- epistaxis
- lipotimie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
132
CONTUZIA NAZALĂ
• Diagnostic pozitiv:
examen clinic ORL
RTG occipito-mentonier şi latero-lateral
• Diagnostic diferenţial- fr. Oaselor nazale
• Tratament : antialgice, antiinflamatoare, compresă locală, control ORL
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
PLĂGILE NAZALE
• Definiţie: soluţie de continuitate la nivelul tegumentelor şi mucoaasei nazale
• Cauze: acţiunea unor substanţe chimice
temp. înalte
electricitate
forţe mecanice
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
133
PLĂGILE NAZALE
• CLASIFICARE
I. cu sau fără pierdere de substanţă tegumentară
II. superficiale sau profunde cu sau fără pierdere de substanţă tegumentară
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
PLĂGILE NAZALE
• Simptomatologie
- starea tegumentelor
- raportul cu orgaanele vecine
- profunzimea plăgii
- rebord orbitar intern şi suborbitar
• Diagnostic pozitiv: ex clinic ORL, RTG
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
134
PLĂGILE NAZALE
• TRATAMENT- curăţirea plăgii- anestezie locală- explorarea plăgii- tamponarea lsmbourilor- excizia şi refacerea ţesuturilor- repoziţionarea fragmentelor osoase- sutura plăgii- tratament antiinfecţios
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
FRACTURILE NAZALE
• CLASIFICAREI. FR. FĂRĂ DEPLASARE: uni sau bilateraleII. FR. CU DEPLASARE:
1. Oasele nazale: şoc lateral sau şoc antero-posterior
2. Sept nazal: tip Chevalet- linie de fractură oblic în jos şi
înapoitip Jarjavay- deplasarea septului faţă de şanţul
vomerian3. Fracturi nazo-labiale: fr. Osteo-cartilaginoase şi
fr. ale etmoidului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
135
FRACTURI NAZO-LABIALE
• Fracturile cadranului osos:
1. deplasare înafară fără modificarea ligamentului palpebral intern
2. deplasarea înăuntru cu lezarea ligam palpbral intern, a sacului lacrimal şi a canalelor lacrimale
• Leziuni ale aparatului musculo-ligamentar:
1. telecantus- înafară
2. hipocantus- în jos
3. epicantus- deformarea unghiului
• Leziuni ale căilor lacrimale
• Leziuni ale tuturor elementelor osoase, ligamentare şi a căilor lacrimale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
FRACTURILE LA COPII
• Etiologie: - în cursul sarcinii şi al naşterii
- în copilărie prin traumatisme
• Clasificare:
- Fr. Submucopericondrală a septului nazal-tip LEMARIEZ
- Înfundarea unilaterală a osului propriu nazal
- Fr. În carte deschisă- antero-posterioară
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
136
SIMPTOMATOLOGIA ÎN FRACTURILE NAZALE
Semne generale: • Paloare facială • Lipotimie • Pierderea conştienţei • Respiraţie superficială • Bradicardie Semne locale : • Obstrucţie nazală uni sau bilaterală • Hematom septal • Deplasarea nasului • Epistaxis • Cefalee • Durere locală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
EXAMEN CLINIC ORL
Fracturi închise
• Deformarea piramidei nazale
• Crepitaţie osoasă
• Mobilitatea fragmentelor deviate
• Prezenţa hematomului septal sau a epistaxisului
• Fracturi deschise
• Studierea fracturii
• Statusul pielii şi a ţesuturilor moi
• Palparea osoasă şi a punctelor dureroase
• Examinarea planşeului orbitar
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
137
TRATAMENTUL FRACTURILOR NAZALE
Intervenţia precoce:
• fixarea şi reducţia fracturii
• Tratamentul plăgilor asociate
• Evacuarea hematomul septal
• Oprirea hemoragiei nazale
Intervenţia tardivă:
• La 3-4 zile sau 10-12 zile
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Tratamentul fracturilor nazale
• Fr. fără deplasasare- calmante, compresă locală, supraveghere
• Sept nazal: repoziţie şi tamponament nazal
• Oase nazale: înfundare unilaterală, bilaterală şi deviaţiile piramidei nazale( pensa Walsham)
• Fr. cominutive: refacerea piedestalului septal+ tamponament nazal bilateral+contenţa externă
• Fr. nazo-etmoido-orbitare: repoziţia oaselor nazale+ cantopexia internă+repararea căilor lacrimale+închiderea breşei meningo-etmoidale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
138
Îngrijirea postoperatorie şi evoluţia
• La 48-72 ore apare: edem, echimoză, tumefierea dermului
• Tratament: antibiotice, antiinflamatoare, antialgice
• Scoaterea meşelor nazale la 72 ore
• Suportul septal la 5-6 zile
• Contenţia externă la 14 zile
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TRAUMATISMELE SINUSURILOR PARANAZALE
Clasificare
I. Gravitate :
• 1. Tr. uşoare- fisuri, fracturi fără deplasare
• 2.Tr. grele – fr. fără complic. septice şi leziuni cerebrale
• 3.Tr. f. grele- înfundarea masivului facial şi leziuni cerebrale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
139
TRAUMATISMELE SINUSURILOR PARANAZALE
II. Localizare:
• 1.Fr. ale etj. superior- reg. frontală, arcade sprîncenoase, rădăcine nasului
• 2. Fr. ale etj mijlociu: nas, buza superioară, maxilarul superior , os.malar, arcada zigomatică, etmoid şi sfenoid
• 3. Fr. ale etj. Inferior: mandibula
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TRAUMATISMELE SINUSURILOR PARANAZALE
III.Localizare:1. Fr. ale sinususului frontal2. Fr. ale sinususului maxilar: • arcada zigomatică• os malar• asociată arcadă şi malar3. Fr. ale maxilarului superior:• 1. fr. izolată a peretelui orbitar• 2. fr. malarului şi a peretelui orbitar• 3. fr.incomplete: perete anterior sinus maxilar, creastă alveolară,
tuberozitatea maxilarului, boltă palatină• 4. fr complete: orizontale- LE Forte I, II, III.
verticale: medio-sagitală, latero-sagitalăcombinatecominutive
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
140
TRAUMATISMELE SINUSULUI FRONTAL
Fracturile simple
Localizare:
• peretele anterior
• peretele posterior şi lama ciuruită a etmoidului
Fracturile fronto-bazale
• Fracturi ale peretelui posterior sau lamei ciuruite cu leziunea durei mater
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
FRACTURILE SIMPLE
Tratament
• Refacerea peretelui sinusal
• Toaleta sinusală
• Tamponament nazal
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
141
Fracturile fronto-bazale
Simptomatologie:
• Comă sau stare comatoasă
• Hemoragii extradurale ale sinusului sagital superior
• Hemoragie prin lezarea a. Oftalmice sau maxilare interne
• Lezarea mucoasei nazale
• Anosmie
• Sindr. HIC prin lezarea N. II, III, IV, V, VI
• lcr. nazal
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Fracturile fronto-bazale
• Clasificare:
• Tip I- fr. Fronto-bazale extensive
• Tip II- fr. Fronto-bazale localizate- perete posterior, etmoid, sfenoid
• Tip III- fr. Fronto-bazală asociată cu disjuncţia cranio-facială- înfundarea masivului facial
• Tip IV- fr. Fronto-bazală latero-orbitală- recesul lateral al sinusului frontal sau celule etmoido-frontale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________________
142
Fracturile fronto-bazale
Tratament
• Chirurgical
• Echipă mixta cu neurochirurgul
• Îngrijiri postoperatorii în serviciul ATI
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TRAUMATISMELE SINUSULUI MAXILAR
Clasificare:
• Fr. izolată a arcadei zigomatice- trismus şi tulb.de masticaţie
• Fr. malarului
• Fr. asociată a arcadei şi malarului
• Fr. asociată a malarului şi planşeului orbitar
• Fr. izolată a planşeului orbitar
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
143
FRACTURILE MAXILARULUI SUPERIOR
ClasificareFracturi incomplete:• Fr.peretelui anterior al sinusului maxilar• Fr. crestei alveolare• Fr. tuberozităţii alveolare• Fr. bolţii palatine
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
FRACTURILE MAXILARULUI SUPERIOR
Fracturi complete:Fr inferioară- Le Fort I- apertura piriformă- fosa canină-tuberozitatea maxilarului- apofiza pterigoidăFr. Mijlocie- Le Fort II- oase nazale- apof asc a maxilarului-perete inferior orbitar- perete int si inferior orbitar-despicătura sfenomaxilară- perete ant a sin. MaxilarFr. Superioară- Le Fort III- rădăcina nasului- apof asc amax.- perete int şi podeaua orbitei- apof pterigoidă- arcadazigomatică... DISJUNCŢIE CRANIOFACIALĂ ÎNALTĂFr. CombinateFr cominutive
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
144
RINOREEA CEREBRO-SPINALĂ
ETIOLOGIE
1. Post-traumatică
• Fr. boltă craniană
• Fr Le Fort I, II, III
• Fr. Izolate ale peretelui sin frontal, lamei ciuruite, fr labirintice şi timpano-labirintice
2. Postoperatorii
3. Iatrogenă
4. Spontane
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOREEA CEREBRO-SPINALĂ
Diagnostic pozitiv
• Scurgere lcr prin nas spontan sau după compresia VJ.- metoda Quenckenstedt
Diagnostic topografic- prin CT sau injectare de substanţă radioopacă în fosele nazale
Tratament chirurgical- echipă mixtă cu medicul neurochirurg
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
145
CURS nr 10
RINOLOGIE
146
RINOLOGIE
AFECŢIUNILE INFLAMATORII ALE PĂRŢII EXTERNE A NASULUI ŞI ALE
FEŢEI
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
INTRODUCERE
• Afecţiinile inflamatorii
- origine bacteriană- stafilococ, sau strptococ
- clasificare: foliculita şi furunculul, erizipelul
- manifestate la nivelul pielii sau a dermului
- colaborare interdisciplinară cu dermatologul
. pot produce complicaţii la distanţă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
147
SIMPTOMATOLOGIA FURUNCULULUI ŞI AL FOLICULITEI
SEMNE LOCALE
• Inflamaţia eritematoasă a regiunii
• Asociarea cu edem local
• Inflamaţia buzei superioare
• Nu este afectată mucoasa nazala ci numai epiteliul pavimentos cheratinizat
SEMNE GENERALE
• Febra
• Durere
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
EXAMEN DE LABORATOR
• VSH
• GLICEMIE
• HLG CU FORMULA LEUCOCITARĂ
• EX. BACTERIOLOGIC DIN SECREŢIE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
148
TRATAMENTUL FOLICULITEI ŞI AL FURUNCULULUI
• LOCAL
- ungvent cu antibiotic- Tetraciclina sau Neomicină, Fluocinolon
- compresă cu Rivanol
• GENERAL
- antibioterapie po. sau iv.
- alimentaţie bogată în lichide
- prevenirea complicaţiilor
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
COMPLICAŢIILE FURUNCULULUI ŞI AL FOLICULITEI
• Extindere pe cale sanguină spre structurile intracraniale
• Extindere prin sistemul venos al nasului şi al buzei superioare via v oftalmică şi v. angulară.... Sinus cavernos
• Inflamaţia unghiului intern al ochiului... Susp. De tromboflebită a v angulare
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
149
ERIZIPELUL NAZAL
• Etiopatogenie
- streptococ β hemolitic grup A
- stafilococul aureus
- germeni gram negativi
- klebsiella pneumoniae
- extindere specifică pe piele şi la nivelul ţesutului subcutanat
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
SIMPTOMELE ERIZIPELULUI • Este vorba de erizipelul feţei • Debut: . febră - senzaţie de tensiune şi arsură la nivelul feţei - urmat rapid de eritem şi inflamaţie despărţite prin
linie de demarcaţie faţă de ţesutul sănătos - încălzirea tegumentului • Semne generale: - febră - stare genrală alterată - extindere spre nas şi pleoape- risc de complicaţie
intracraniană
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
150
DIAGNOSTICUL DEFERENŢIAL AL ERIZIPELULUI
1. LUPUSUL ERITEMATOS- Forma comună a LE cutanat- afectarea feţei- FLUTURE- extidere spre bărbie, frunte şi nas
2. DERMATITA ALERGICĂ DE CONTACT- contact cu produse cosmetice şi de uz personal- expunere la polen- masca facială cu edem şi eritem intens facial- contact cu un alergen
3. ANGIOEDEMUL- inflamaţia facială , mai ales pleope şi buze
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TRATAMENTUL ERIZIPELULUI
• PENICILINĂ iv.
• Antiseptice locale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
151
INFLAMAŢIILE CAVITĂŢII NAZALE- RINITELE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
RINITELE ACUTE
• EPIDEMIOLOGIE- RĂCELALA
- nu există imunitate după infecţie• ETIOPATOGENIA
- infecţie virală produsă de:- rinovirusuri, coronavirusuri- virus influenzae- adenovirusuri
- inf transmisă pe calea aerului prin picaturile de salivă- factori favorizanţi: expunere la frig, scăderea imunităţiiperioada de incubaţie: 3-7 zile
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
152
RINITELE ACUTE• FIZIOPATOLOGIE
-perturbări locale ale epiteliului- ciliostază- mecanisme de apărare pasivă nespecifică, activă şi imunitate specifică
APĂRARE SPECIFICĂ PASIVĂ- filtrarea aerului- aparatul muco-ciliar - eliberarea mediatorilor sau a enzimelor de către eozinofilele şi neutrofilele din epiteliu
APĂRAREA NESPECIFICĂ ACTIVĂ- se manifestă prin vasodilataţie şi exudat plasmatic- apar celule inflamatorii- monocitale şi macrofagele- rol în eliminarea detritusurilor celulare-creşterea producţiei de mucus- iritarea receptorilor nervoşi din lamina proprie....... STRĂNUT ŞI PRURIT NAZAL
RĂSPUNSUL IMUNITAR SPECIFIC ŞI ACTIV- este dat de limfocitele T- răspunsul umoral este dat de Ig. A
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SIMPTOMELE CLINICE ALE RINITELOR ACUTE
• Incubaţia 3-7 zile• Stare generală: cefalee, febră, dureri musculare• Local:
- nas iritat- strănuturi- discomfort nazal şi epifaringian- congestia mucoasei nazale- secreţii seroase- obstrucţie nazală- uneori hiposmie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
153
STADIILE CLINICE ALE RINITEI ACUTE VIRALE
• I. STADIUL USCAT
• II. STADIUL CATARAL- secreţia mucoasă nazală, obstrucţie nazală, inflamaţia mucoasei nazale mai ales la nivelul cornetelor
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
COMPLICAŢIILE RINITEI ACUTE VIRALE
RINITA ACUTĂ VIRALĂ
CRS
RINOFARINGITE
FARINGITE
SINUSITE
CRI
LARINGITE
TRAHEITE
BRONŞITE
ALTELE
GASTROENTERITE
ŢESUT LIMFATIC
ADENOIDITE
AMIGDALEITE
LIMFADENITE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
154
DIAGNOSTICUL POZITIV
• ANAMNEZĂ
• EX CLINIC ORL- hiperemia mucoasei nazale
- secreţie mucoasă sau seromucoasă
- obstrucţie nazală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
RINOFARINGITA COPILULUI
• Debut : brusc
febră 39-40 grd C
catar oculo-nazal- lăcrimare, rinoree
tuse spasmodică- nocturnă
hiperemia mucoasei nazale
Evoluţie: vindecare în 5-7 zile
complicaţii
Tratament: simptomatic, antitermice, dezobstruante nazale, vitamine, ceaiuri
NU SE ADMINISTEREAZĂ ANTIBIOTICE!!!
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
155
RINOFARINGITA COPILULUICOMPLICAŢII
locale
regionale
generale
• cronicizare
• Suprainfecţie bacteriană
• Otita- disfuncţie tubară
• Otita medie congestivă acută
• Otita seromucoasă
• Sinusita acută şi cronică
• Angine
• Laringita
• traheobronşită
• convulsii
• diaree
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
RINITELE CRONICE
• CLASIFICARE
1. RINITE CRONICE SPECIFICE
2. RINITELE VASOMOTORII
3. RINITELE MEDICAMENTOASE
4. RINITE INDUSE DEFACTORI ANATOMICI
5. RINITELE ATROFICE
6. RINITELE CRONICE NESPECIFICE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
156
MECANISMUL FIZIOPATOLOGIC GENERAL AL RINITELOR
• Edem şi rinoree apoasă- prin pierderea plasmatică rndotelială
• Celulele endoteliale →markeri de chemoretracţie şi adeziune.....direcţionează traficul de leucocite
• Epiteliul cu glande seroase şu celule caliciforme contribuie la răspunsul antimicrobian prin Ig A secretor, mucina polizaharidică şi compoziţia ionică a fluidelor nazale
• Procese vasomotorii conduse de SNC pe cale nervilor autonomi
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
RINITELE CRONICE SPECIFICE
• Apar secundar infecţiilor: sifilis, tuberculoza, difterie, rinosclerom, mucormicoza, lepra
TUBERCULOZA
• Afectare nazală rară
• Clinic: ulceraţie septală, afectare tegumentară-ulceraţii sau necroze
• Deficite funcţionale mari
• Diagnosticul poz.: anamneză, ex histopat, depistarea inf primare pulmonare
• Tratament: antituberculostatice
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
157
RINITE CRONICE SPECIFICE 2.
LEPRA• Produsă de Mycobacterium leprae• Rară• Incubaţie: 3-5 ani• 5 tipuri: - tip tuberculoid- Tip border-line tuberculoid- Tip border-line- Tip border-line lepromatos- Tip lepromatos- cel mai frecvent
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
RINITELE CRONICE SPECIFICE 3.
- Tip lepromatos- cel mai frecvent- Afectarea mucoasei nazale şi a cornetelor
nazale- obstrucţie nazală- cruste urît mirositoare, ulceraţii- anestezia locoregionala- prin distrugerea n
senzitivi- tegumente faciale îngroşate, edeme,
hipertrofii ale buzelor şi lobulilor auriculare- lavaj salin, unguente locale, tratament
polimedicamentos
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
158
RINITELE CRONICE SPECIFICE 4.
• Rinoscleromul
- Klebsiella Rhinoscleomatis
- Granuloame pe sept sau cornete
- Cruste urit mirositoare
- Ex bact. şi histopatologic:- bacili gram negativi în celule Miculicz.
- Vindecări cu sinechii
- Tratament : Streptomicină şi Tetraciclină
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
RINITELE CRONICE SPECIFICE 5.• SIFILISUL NAZALsifilisul primar:- Localizare- vestibul nazal- Adenopatie satelită- Edem perivascular şi infiltrat limfoplasmocitar- Leziuni ulcerative şi necrozante- Evoluţie lentă în 5 săptămini după care apare rinoree aposă- Diagnostic poz.: poliadenopatie, rush cutanat, ex lab: VDRLSifilisul terţiar:• Goma sifilitică cu perforaţii septale, distrugerea scheletului
osos nazal• Determinări osoase, cardiovasculre, SNCTRATAMENT: schema din bolile dermatovenerologice
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
159
RINITELE CRONICE SPECIFICE 6.• ACTINOMICOZA- Actinomycos Israeli- germen Gram +- Apare după traumatisme sau afecţiuni dentare- Zona afectată este roşie şi indurată- Tratament: ablaţie chirurgicală şi drenaj sinusal• DIFTERIA- Cvasieradicată- Clinic: rinoree serosangvinolentă, cruste în vestibulul nazal
şi regiunea buzei superioare, ulceraţii în partea nateroară a septului nazal
- Febră, stare generală alterată- Tratament: penicilinoterapie, cefalosporine sau Macrolide- Antitoxina: cind se suspicionează leziuni faringiene
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
RINITELE CRONICE SPECIFICE 7.
• MUCORMICOZA
- Fungi din clasa Mucoracee
- Afectarea persoanelor cu imunitate deficitară- diabet SIDA
- Clinic: rinoree, zone diseminate negricioase pe mucoasa nazală, febră, cefalee
- Extindere spre regiunile vecine: orbită, sinus cavernos
- Diagnostic poz.: biopsie
- Tratament: debridări chirurgicale masive, tratament antifungic- AMFOTERICINA B
- Prognostic: rezervat
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
160
RINITELE VASOMOTORII
• Clinic: rinoree seroasă, strănuturi, congestie nazală • Răspuns la mediul ambiant • Pacienţii nu au o componentă alergică a suferinţei • Reacţii alergice negative • Mecanismele imediate gen IgG nu au nici un rol • Tratament: spraz cu cortizon • Tratament chirurgical: - turbinectomia LASER CO2 - LASER cu dioda pt conservarea funcţiei mucoasei
nazale - RFA
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
RINITELE MEDICAMENTOASE
• administrarea îndelungată a unor medicamente: antihipertensive, sedative, hipnotice, neuroleptice
• clinic: obstrucţie nazală, uscăciunea mucoasei nazale
• tratament: toaletă nazală cu soluţii saline, apă de mare, uneori tratament RFA sau LASER
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
161
RINITE INDUSE DE FACTORI ANATOMICI
• Mecanism: obstrucţia nazală anantomică şi mecanică------ retenţia secreţiilor şi inflamaţia mucoasei nazale
• ATREZIA COANALĂ- uni sau bilaterală
• ADENOIDITA CRONICĂ HIPERTROFICĂ:-stagnarea secreţiilor şi inflamaţia mucoasei nazale
• DEVIAŢIILE SEPTULUI NAZAL:-obstrucţie nazală, blocaj ostio-meatal
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
RINITE INDUSE DE FACTORI ANATOMICI 2.HIPERTROFIA CORNETELOR NAZALE INFERIOARE
• definiţie: inflamaţia cronică a mucoasei nazale• Pot fi:
. Difuze-- Localizate- coada cornetului inferior, cap sau 1/3medie
• Clinic: - obstrucţie nazală,- obstrucşia în basculă
Complicaţii: sinusale, otice, faringiene• Tratament:
- medicamentos- ineficient de cele mai multe ori- chirurgical: LASER, sau RFA, mucotomie, turbinoplastie, rezecţie endoscopică a zonei hipertrofiate
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
162
RINITELE ATROFICE
• Atrofia mucoasei nazale
• Forme la virstnici: senzaţie de obstrucţie nazală cu uscăciunea mucoasei sau rinoree aposă necontrolabilă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
RINITELE ATROFICE- OZENA
• Klebsiella Ozenae- cruste fetide• Stafilococul aureus sau Proteus Mirabilis• metaplazia epiteliului ciliat şi atrofia glandulară• Cauze: deficit de Fe, vitam A., imunodeficienţă• Clinic: obstrucţie nazală, cruste fetide• Diagnostic dif.: sifilis, lepra, tbc., granulomatoza
Wegener• Tratament: toaleta nazală cu soluţii saline, ungv.,
Biseptol luni de zile• Tratament chirurgical: implant submucos de
cartilaj sau os
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
163
ALGORITMUL TERAPEUTIC AL RINITELOR
EVITAREA CAUZELOR
CORTICOIZI TOPICI
EXAM. LA 10-14 ZILE
DECONG NAZALE.
REDUCŢIA CORNETELOR
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
MANAGEMENTUL RINITELOR
Istoric, ex ORL
Alergie: sezonieră , perenă
Corticsec alergologoizi topici
alergolog
Infecţie acutăşi cronică
Antibiotice , decongestionanate,
corticoizi topici
Alergolog si ORL ist
Structurală: polipi, DS, Hipertrofia cornetelor inf.
Medic ORL
Diverse: hormonala,
medicamentoasă
Corticoizi topici, spălături saline
Specialist ORL trat medicam si chir.
Tumori, sarcoidoză gr Wegener
Medic ORL
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
164
SINUZITELE ACUTE ŞI CRONICE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
CLASIFICAREA RINOSINUZITELOR
CLASIFICARE DURATA ISTORIC- EX ORL ASPECT SPECIFIC
ACUTE PÎNĂ LA 4 SĂPĂMÎNI 2 semne majore sau 1 semn miajor şi 2 minore, sau rinoree purulentă
Febră, durere,agravare simpt după 5 zile, persistă 10 zile
ACUTE RECIDIVANTE 4 SAU MAI MULTE EPISOADE PE AN , FĂRĂ COMPLICAŢII
IDEM IDEM
SUBACUTE 4-12 SĂPTĂMÎNI IDEM Remisiune completă după tratament medical
CRONICE 12 SĂPTĂMÎNI SAU MAI MULT
IDEM Durerea şi presiunea facială în absenţa altor semne
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
165
SEMNE ŞI SIMPTOME SUGESTIVE
MAJORE MINORE
DURERE, PLENITUDINE FACIALĂ
OBSTRUCŢIE NAZALĂ
RINOREE ANTERIOARĂSAU POSTERIOARĂ
HIPOSMIE SAU ANOSMIE
FEBRĂ
CEFALEE
FEBRĂ
HALENĂ
OBOSEALĂ
DURERI DENTARE
TUSE
OTALGIE SAU PRESIUNE AURICULARĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOSINUZITELE ACUTE
• Debut brusc
• Apar după infecţii virale ale CRS
• Fiziopatologie: blocaj ostio-meatal, cu blocaj de secreţii în sinusuri,edem al mucoasei nazale şi sinusale
• Acumulare de secreţii în sinusuri, transformarea germenilor saprofiţi în germeni patogeni...... Transformarea conţinutului sinusal
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
166
FIZIOPATOLOGIA SINUZITELOR ACUTE
INFLAMAŢII
INFECŢII
ALERGIE
TUTUTN
EDEM AL MUCOASEI NAZO-SINUSALE
OBSTRUCŢIE NAZALĂ
HIPOXIEÎNCETINIREA MIŞCĂRII ŞI CLEARENCE-ULUI MUCO-
CILIAREXUDAT-TRANSUDAT
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
BACTERIOLOGIA RINOSINUZITELOR ACUTE
• Recoltarea corectă a secreţiilor : control endoscopic din meatul mijlociu, meatul superior sau recesul sfenoetmoidal
• Recoltarea prin puncţie cu aspiraţie a secreţiilor
• Germeni prezenţi: Streptococus Pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarhalis
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
167
FLORA RINOSINUZITELOR ACUTE
FRECVENT ÎNTÎLNIŢI FRECVENŢA REDUSĂ
STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE
HAEMOPHILUS INFLUENZAE
MORAXELLA CATARHALLIS
VIRUSURI: CORONAVIRUSURI. INFLUENZAE
STREPTOCOCI β-HEMOLITICI
STAFILOCOC AUREUS
KLEBSIELLA
ANAEROBI: FUSOBACTERII, PEPTOSTREPTOCOCI, BACTEROIDES
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
ASPECTE CLINICE ŞI DE DIAGNOSTIC
TABLOUL CLINIC:• Debut relativ brusc, după infecţie virală• Durere sau senzaţie de plenitudine la nivelul obrazului şi frunţii• Algiile dentare• Obstrucţie nazală• Febră• Rinoree purulentă apare mai tîrziu• EXAMEN ENDOSCOPIC: mucoasă nazală edemaţiată, hiperemică,
acoperită de secreţii pururlente• Secreţii în meatul mijlociu, blocaj meatal• EXAMENE COMPLEMENTAREE: RTG sinusuri, ex. CT sinusal, examen
gacteriologic din secreţia nazală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
168
CLASIFICAREA RINOSINUZITELOR ACUTE
• I. RINOSINUZITA ACUTĂ MAXILARĂ RINOGENĂ
• II.RINOSINUZITA ACUTĂ MAXILARĂ ODONTOGENĂ
• III. RINOSINUZITA ACUTĂ SECUNDARĂ HEMOSINUSULUI
• IV. RINOSINUZITA ACUTĂ FRONTALĂ
• V. RINOSINUZITA ACUTĂ ETMOIDALĂ
• VI. RINOSINUZITA ACUTĂ SENOIDALĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOSINUZITA ACUTĂ MAXILARĂ RINOGENĂ
• Cea mai frecventă • Apare după rinita acută virală • Durere pulsatilă • Cefalee • Rinoree purulentă • Obstrucţie nazală • Febră • Nrvralgii suborbitare • Ex clinic: durere la palparea fosei canine, secreşie purulentă
meatală, hiperemia mucoasei nazale, edem al mucoasei nazale, hiperemia cornetului mijlociu şi dedublarea acestuia
• Diagnostic dif.:rinita purulentă • RINOSINUZITA ACUTĂ RECIDIVANTĂ: episoade acute separate de
vindecări
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
169
RINOSINUZITA ACUTĂ MAXILARĂ ODONTOGENĂ
• ORIGINE: carie dentară sau lucrare stomatologică
• Caracteristici:
- este unilaterală
- rinoree fetidă
- dureri dentare
- RTG evidenţiază afectarea dentară
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOSINUZITA ACUTĂ SECUNDARĂ HEMOSINUSULUI
Apare după:
• traumatism direct sinusal
• Barotraumatism sinusal
• Epistaxis sever fără protecţie de antibiotice
Examen clinic: sinuscopie......sînge intrasinusal
Tratament: evacuare cu lavaj sinusal, tratament antibiotic
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
170
RINOSINUZITA ACUTĂ FRONTALĂ
• apare în cadrul pansinuzitelor • Incidenţa redusă • Cauze: concha bullosa, blocaj ostio-meatal, tumori, polipi,
traumatisme, saun postoperator- rinoplastii • Clinic: obstrucţie nazală, unilaterală, durere orbitară
unilatrală, rinoree purulentă, fotofobie • Ex endoscopic: blocaj meatal prin: polipi, tmori, edem • RTG sinusal sau CT sinusal • Clasificare: - blocată: dureri atroce, pulsatile, nu cedează la antialgice,
obstrucţie nazală şi nu rinoree - recidivantă: episoade repetate, este bilaterală, pe fundal de
imunodeficienţă - barotraumatică: durere şi epistaxis - postraumatică: suprainfecţia unui hematom sinusal
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOSINUZITA ACUTĂ ETMOIDALĂ
• Simptomatologie: cefalee fronto-orbitară pulsatilă cu fotofobie
• Examen clinic: edem palpebral, durere la mişcarea globului ocular şi la presiunea unghiului intern al orbitei
• Examen endoscopic: puroi în meatul mijlociu
• RTG şi CT sinusal- integritatea laminei papiracee şi a rinobazei
• Tratament de urgenşă
• Evoluţie favorabilă sub tratament
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
171
RINOSINUZITA ACUTĂ SFENOIDALĂ
• izolate: sunt rare
• factori favorizanţi: infecţii de CRS, obstrucţia ostiumului sinusal sfenoidal
• Simptomatologie:
- dureri oculare sau retrooculare, sau în centrul capului
- rinoree posterioară
- tulburări de vedere
- secreţii la nivelul recesului sfenoetmoidal
- congestie conjunctivală şi lăcrimare
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TRATAMENTUL SINUZITELOR ACUTE
• Principiu: drenaj şi aerarea cavităţilor sinusaleTRATAMENT MEDICAMENTOS• Vasoconstrictoare 7-10 zile• Corticoterapia topică• Corticoterapia parenterală sau p.o.• Tratament antibiotic conform antibiogramei
Amoxicilina sau Amoxi+ Acid clavuranicCefalosporine gen II şi IIIMacrolide: Claritromicina, Azitromicina..... HaemophilusChinolonele - de rezervă
Durata tratamentului: 8-14 zile
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
172
TRATAMENTUL SINUZITELOR ACUTE
• TRATAMENT CHIRURGICAL
- puncţia şi drenajul sinusului maxilar
- trepanopuncţia sinusului frontal
. etmoidotomia
- sfenoidotomia
- luxarea cornetului mijlociu sub control endoscopic
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOSINUZITELE CRONICE
• Definiţie: infecţii secundare obstrucţiei îndelungate a complexului ostio-meatal
• Etiologie: infecţia virală→ proces inflamator al CRS→ blocaj ostio-meatal→ retenţia secreţiilor în cavitatea sinusală→edem al mucoasei →utilizarea oxigenului de către bacteriile şi celulele inflamatorii→ dezvoltarea anaerobilor→agresiune asupra mucoasei, prezenţa stazei menţinerea infecţiei
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
173
RINOSINUZITELE CRONICE
• SINUZITA CRONICĂ- evoluţie mai lungă de 3 luni
• Simptomatologie: rinoree unilaterală purulentă, posterioară, obstrucţie nazală, iritaţie faringiană-mai ales dimineaţa, cefalee 3-4 ore după trezire
• Iritaţie faringiană
• Laringite repetate
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
CLASIFICARE
• Rinosinuzite cronice rinogene: maxilară, frontală, etmoidală, sfenoidală
• Forme particulare ale rinosinuzitelor cronice:
1. rinosinuzitele copilului
2. manifestări sunusale în SIDA la copii
3. rinosinuzitele nozocomiale
• Rinosinuzitele fungice
• Rinosinuzitele polipoase
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
174
RINOSINUZITELE CRONICE RINOGENE
Rinosinuzita cronică maxilară • Semne clinice variabile • Rinoree ant sau posterioară prezentă • Obstrucţie nazală • Tuse iritativă • Manifestări secundare: iridociclite, uveite • Ex endoscopic: congestia mucoasei, rinoree
meatală, edem al procesului uncinat, cornet mijlociu dedublat- bureletul Kauffmann, concha bullosa
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOSINUZITELE CRONICE RINOGENE 2.
Rinosinuzita cronică frontală
• Asociere cu sin etmoidală
• Rinoree purulentă posterioară unilaterală
• Obstrucţie nazală
• Tulburări olfactive
• Semne la distanţă
• Endoscopie nazală: blocaj meatal mijlociu
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
175
RINOSINUZITELE CRONICE RINOGENE 3.
Rinosinuzita etmoidală cronică
• Asociată cu alte forme de sinuzite
• Simptomatologie: cefalee matinală, durere în rădăcina nasului, obstrucţie nazală, fără rinoree
• Ex endoscopic: blocaj meatal mijlociu
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOSINUZITELE CRONICE RINOGENE 4.
Rinosinuzitele sfenoidale cronice
• Cefalee retroorbitară mediană
• Hemaj
• Rinoree posterioară
• Blocaj al recesului sfeno-etmoidal
• Dureri nevralgice la nivelul maxilarului superior
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
176
TRATAMENTUL RINOSINUZITELOR CRONICE
TRATAMENT MEDICAMENTOS
• Antibiotice
- cel puţin 3-4 săptămîni
- conform antibiogramei
• antiinflamator-corticoterapie
• decongestionante nazale
• Lavaj cu soluţii saline
TRATAMENT CHIRURGICAL
• chirurgia cornetului mijlociu• Polipectomie• Septoplastia• Etmoidectomia limitată• infundibulotomie• Tratament medical 3 luni corect
efectuat• Conceptul funcţional• Drenajul sinusului sfenoidal • Puncţia spălătură sinusala• Tehnicile chirurgicale Draf I, II, III
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
FORME PARTICULARE ALE RINOSINUZITELOR
• FACTORI FAVORIZANŢI:
- infecţii ale CRS
- alergia
- poluarea
- obstacole anatomice
- corpii stăini
- deficit de drenaj al secreţiilor
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
177
RINOSINUZITA ACUTĂ A COPILULUI
• vîrsta mai mică de 5 ani
• simprome: febră, rinoree purulentă, obstrucţie nazală, edem palpebral
• 3 forme de evoluţie: abces palpebral, abces subperiostal, flegmon periorbital
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TRATAMENTUL RINOSINUZITELOR ETMOIDALE ACUTE
• MEDICAMENTOS LOCAL ŞI GENERAL
• CHIRURGICAL
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
178
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL SINUZITELOR ÎN FUNCŢIE DE OBSTRUCŢIA NAZALĂ
OBSTRUCŢIA NAZALĂ ACUTĂ CRONICĂ
UNILATERALĂ RINOSIN INFECŢIOASĂ ODONTOGANĂTUMORĂ CU INFECŢIE
TU BENIGNĂ SAU MALIGNĂRINOSIN INFECŢIOASĂMICOZA SINUSALĂGRANULOMATOZACORP STRĂIN
BILATERALĂ RINOSIN INF.RINOSIN ALERGICERINOSIN. TOXICĂRINOSINMEDICAMENTOASĂ
RINOSIN INF.RINOSIN ALERGICĂPOLIPOZA NAZALĂINTOLERANŢĂ LA ASPIRINĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL ÎN FUNCŢIE DE TIPUL DE RINOREE
RINOREE ACUTĂ CRONICĂ
UNILATERALĂ RINOSIN INFECŢIOASĂRINOLICVOREE
TU BENIGNĂ SAU MALIGNĂRINOSIN INFECŢIOASĂMICOZARINOSIN POSTRAUMATICĂ
BILATERALĂ RINOSIN INFECŢIOASĂRINOSIN ALERGICĂRINOSIN MEDICAMNETOSĂ
RINOSIN INFECŢIOASĂRINOSIN ALERGICĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
179
ALGORITM DE DIAGNOSTIC AL RINOSINUZITELOR LA COPII
0-2 ANI
UNILATERALĂ
DEV CONG. A SEPTULUI
NAZAL
BILATERALĂ
INFECŢIOASĂ SAU
ALERGICĂ
2-6 ANI
CLARĂ
ALERGIE
PURULENTĂ
INF BACTERIANĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOSINUZITELE FUNGICE
• CLASIFICARE:- NEINVAZIVE- SAPROFITE, FUNGUS BALL- INVAZIVE- FULMINANTE SAU CRONICE
Produse de : Aspergillus flavus, Mucor, Tablou clinic: polimorfForma cută fulminantă:
evoluţie rapidămucoperiostită a sinusurilor
Forma cronică- produs de Aspergillus- aspect pseudotumoral
Diagnosticul pozitiv: ex clinic- edem palpebral, tumefacţie jagală, necroză tegumentară
ex CT Ex HISTOPATOLOGIC
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
180
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOSINUZITELE ALERGOFUNGICE
• CLINIC: rinosinuzită cronică şi alergie –polipoza nazală
• Ex bacteriologic şi histopatologic
• Se asociază cu polipoza nazală
• Prezenţa mucinei alergice
• Ex CT
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
181
RINOSINUZITELE CRONICE POLIPOASE
• POLIPOZA NAZALĂ
• ETIOLOGIE: multifactorială, teren alergic
• Factor determinant: inflamaţia cronică a mucoasei nazale
• Prezenţa eozinofilelor
• Triada Widal: polipoza nazală, astm bronşic, intoleranţa la aspirină
• Diagnosticul: anamneză, istoric, es clinic şi endoscopic nazal
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOSINUZITELE CRONICE POLIPOASE
• Anamneza- antecedente alergice, hipereactivitate nazală: strănut, mincărime nazală, strănut
• Examen clinic şi endoscopic: aspectul mucoasei nazale, prezenţa polipilor, cruste
• Clasificarea polipozei nazale: GRD I polipi edematoşi meatali mijlociiGRD II polipi edematoşi marg inf a cornetului mijl.GRD III polipi edematoşo sau fibroşi la nivelul marg sup
a cornetului mijlociuGRD IV polipi edematoţi sau fibroşi ce ocupă toată fosa
nazală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
182
RINOSINUZITELE CRONICE POLIPOASE
Examinări complementare:
Ex bacteriologic şi micologic
Ex citologic
Ex alergologic
Ex pneumologic
CT sinusal
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
RINOSINUZITA CRONICĂ POLIPOASĂ
• TRATAMENT MEDICAMENTOS- CORTICOTERAPIA – PREDNISON sau Medrol de 16 mg.10-12 zile- cure de 3x pe an- Antihistaminice- toaleta nazală- spălături nazale- spray-uri cu cortizon NASONEX, AVAMZS, BIORINIL
• TRATAMENT CHIRURGICAL- polipectomia LASER CO2- eliberarea meatului mijlociu şi orif de deschidere sinusale- drenaj larg
- se asociază cu cel medicamentosEVOLUŢIE: posibilitate de refacere
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
183
CURS nr 11
RINOLOGIE
184
RINOLOGIE
PATOLOGIA TUMORALĂ NAZO-SINUSALĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
CLASIFICAREA TUMORILOR NAZO-SINUSALE
BENIGNE MALIGNE
EPITELIALE Adenom Papilom Adenom pleomorf Adenom monomorf Oncocitom
Carcinom epidermoid Adenocarcinom Carcinom ceu celule tranziţionale Carcinom adenoid chistic Carcinom mucoepidermoid
NEUROECTODERMALE Schwanom Neurofibrom Meningiom extracranian
Melanom malign Estezioneuroblast
LIMFORETICULARE - Limfom non Hodgkin Plasmocitom Midline granuloma
VASCULARE Hemangiom Angiofibrom
Angiopericitom Hemangiopericitom
OSOASE Osteom Fibrom osifiant Displazie fibroasă
Sarcom osteogenic
CARTILAGINOASE Condrom Condrosarcom
MUSCULARE Leiomiom Rabdomiom
Leiomiosarcom Rabdomiosarcom
ORIGINE DENTARĂ ALTELE
Ameloblastom Chist odontogenic calcifiant Tumora odontogenicăepitelială calcifiantă
Cordom
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
185
TUMORILE BENIGNE ALE NASULUI ŞI
SINUSURILOR 1.
Nu pun probleme de diagnostic
Clinic se manifestă ca procesele inflamatorii
5 sindroame de diagnostic de certitudine
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
SINDROAMELE DE CERTITUDINE
sindroame Fose nazale Sinus maxilar Etmoid Frontal
Nazo-sinusal + + + +
Orbitar - + + +
Buco-dentar + + - +
Neurologic
frontal
+ - + +
Facial + + + +
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
186
TUMORILE BENIGNE ALE NASULUI ŞI SINUSURILOR 2.
1. PAPILOAMELE FOSELOR NAZALE ŞI
SINUSURILOR
Pot fi izolate sau interesează ambele zone
Pot fi confundate cu polipii
Recidivează
Clinic: epistaxisuri repetate, obstrucţie nazală, rinoree
Examen endoscopic nazal: formaţiuni tumorale
vegetante, sesile, sîngerănde
Tratament: chirurgical
Diagn Pozitiv: histopatologic
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TUMORILE BENIGNE ALE NASULUI ŞI
SINUSURILOR 3.
2. ADENOAMELE
Provin din gld sero-mucoase ale mucoasei nazale
Se găsesc pe sept sau cornete
Ex clinic endoscopic: formaţiuni bine delimitate, gri-roz
Diagnostic: CT şi endoscopie+ ex histopatologic
Tratament chirurgical
3. FIBROAMELE
Provin din periost
Localiz. pe peretele lat al fosei nazale
Aderente de os
Diagnostic: ex endoscopic + ex histopatologic
Tratam chirurgical
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
187
TUMORILE BENIGNE ALE NASULUI ŞI
SINUSURILOR 4.
4. MIXOMUL ŞI GLIOMUL
Se pot confunda cu polipii
Apar rar la nivelul foselor nazale
Ex endoscopic+ ex .histopatologic+ CT
Tratam . Chirurgical cu atenţie
5. OSTEOMUL
Osteom frontal cel mai frecvent întîlnit
Fără semne clinice importante
CEFALEE
Tratament chirurgical
Diagnostic: CT+extirparea tu + ex histopat.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TUMORILE BENIGNE ALE NASULUI ŞI
SINUSURILOR 5.
6. SCHWANOAMELE ŞI NEUROFIBROAMELE
5%
Clinic: epistaxis, obstrucţie nazală
Ex endoscopic: formaţiune tumoră roşie, cărnoasă
Diagnostic pozitiv. Ex endoscopic+ CT+ex histopatologic
7. CONDROAMELE
Localizare în partea anterioară a septului nazal
Ex endoscopic: mucoasă nazală normală
Tratament chirurgical
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
188
TUMORILE BENIGNE ALE NASULUI ŞI
SINUSURILOR 6.
8.HEMANGIOAME ŞI ANGIOFIBROAME
•Epistaxis recidivant
•Se asociază cu boala Osler Rendu
•Se pot extinde endosinusal
•Diagnostic : ex endoscopic+ CT+ex histopatologic, angiografie
•Tratament. Embolizare+ abord endoscopic+electrocoagulare
9. HEMANGIOENDOTELIOM
•Tumoră rară
10. HEMANGIOPERICITOM
•Clinic: tumoră gri roşiatică, moale
•Pseudopolipoid
•Diplopie, ptoză, palparea unei tumori intraorbitare
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TUMORILE BENIGNE ALE NASULUI ŞI
SINUSURILOR 7.ANGIOFIBROMUL NAZO-FARINGIAN
Tumoră mare hipervascularizată
Sex masculin
Agresivgitate mare
Ex clinic: tu. Mare, bine delimitată roşie, consistenţă fermă, polilobulată
Extindere:
sfenoidal şi endocranian
Fosa pterigomaxilară
Endoorbitar
Regiunea infratemporală
Regiunea zigomatică
Fosa nazală opusă
Cavum
!!!!! SINGERARE LA ATINGERE
!!!!! Tratament chirurgical riscant
!!!!! EMBOLIZARE SELACTIVĂ
Evoluţie favorabilă după tratament chirurgical şi hormonal
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
189
TUMORILE BENIGNE ALE NASULUI ŞI
SINUSURILOR 8.
PAPILOM INVERTIT
•Tumoră benignă cu potenţial de transformare
•Clinic: masă polipoidă, tumorală în meatul mijlociu
•EXAMEN HISTOPATOLOGIC
•Tratament chirurgical+ control endoscopic periodic
•!!!!se poate asocia cu carcinom scuamos
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TUMORILE MALIGNE NAZO-SINUSALE
5 SINDROAME:
Sindrom nazo-sinusal: obstrucţie nazală, rinoree
purulentă, epistaxis recidivant, hiposmie, unilaterale
Sindrom orbitar: diplopie- m drp intern, scăderea acuităţii
vizuale, exoftalmie, edem periorbitar, lăcrimare
Sindrom buco-dentar- ulceraţii dentare şi gingivale,
fistule, afectarea palatului dur şi moale, trismus
Sindrom facial: edem dureri, nevralgie, parestezii
Sindrom neurologic. Complicaţii infecţioase- meningite,
empiem, deficit de atenţie, HIC
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
190
MUCOCELELE
Formaţiuni pseudochistice
Conţinut lichidian
Acoperite de mucoasa sinusală
Apar cel mai frecvent în regiunea etmoidală şi frontală
Fiziopatologie: blocaj de drenaj sinusal, polipoze nazale sau intervenţii chirurgicale endonazale
Simptomatologie:
- iniţial: asimptomatic
- algiile faciale
- exteriorizare la nivelul tegumentelor feţei, unghiul intern al orbitei( exoftalmie, strabism)
- fenomene compresive cerebrale- cefalee, tulburări de comportament, crize convulsive
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
MUCOCELE
EXAMEN CLINIC: ex endoscopic
Ex. CT sau RMN
CONSULT INTERDISCIPLINAR
TRAMENT:
preventiv: tratatrea corectă a focarelor infecto-inflamatorii
rinosinusale, evitarea manevrelor dure chirurgicale
chirurgical : marsupializarea cavităţii mucocelului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
191
TUMORILE MALIGNE NAZO-SINUSALE
Clasificarea TNM
T1- tumoră limitată la mucoasa antrală, fără leziune osoasă
T2- tumoră care erodează osul inclusiv palatul dur
T3- tumoră care invadează : sinus maxilar, planşeul orbitar, peretele orbitar şi planşeul orbitei, sinus etmoidal
T4 invadează: lama ciuruită a etmoidului, etmoid posterior, sinus sfenoidal, nazofaringe, fosa pterigomaxilară, văl palatin, baza de craniu
N0- fără ggl patologici
N1- 1 ggl metastatic omolateral sub 3 cm
N2a- 1 ggl. Metast omolateral 3-6 cm
N2b- mai mulţi ggl. Metast omolat
N2c- metast bilat maxim 6 cm.
N3- metast peste 6 cm
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TUMORILE MALIGNE NAZO-SINUSALE
Clasificare după localizare:
I. SUPRASTRUCTURĂ:
etmoid, porţiunea
posterioară a maxilarului şi
osului malar
II. MEZOSTRUCTURĂ:
sinus maxilar, fosă nazală
III. INFRASTRUCTURĂ:
palat dur şi creastă alveolară
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
192
RINOLOGIE
TUMORILE CUTANATE ALE NASULUI
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TUMORI BENIGNE
TUMORI EPIDERMICE
• Keratoacantom- expunere prelungită la soare
• Chist epitelial cheratinizat- leziuni subtegumentare, chistice, mobile
TUMORI PILARE
TUMORI SEBACEE
TUMORI SUDORIPARE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
193
TUMORI MALIGNECarcinoame(epitelioame)-spinocelulare, bazocelulare,neuro-endocrine, şi Maladia Bowen
Factori de risc:
•expunere la soare
•Plăgi cronice vechi
•Imunodepresia
Vîrsta medie: 50 ani
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
CARCINOM BAZOCELULAR Vîrsta medie: 50 ANI
Sex masculin
Aspect: formaţiune tumorală perlată, izolată, sau ulcerată cu fundul vegetant,
Forme clinice:
1. Carcinom bazocelular superficial- leziune mare cu margini hiperpigmentate
2. Ulcus rodens- ulceraţie cronică, infiltrată, acoperită de cruste, apare mai ales în şanţul nazo-genian
3. Carcinom bazocelular sclerodermiform-zonă infiltrată albicioasă, aspect cicatricial
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
194
CARCINOM SPINOCELULAR•Apare la vîrstnici
•Metastazează ggl regional
•Apare pe o leucoplazie
•Clinic: formaţiune tu burjonată, cu centru cheratozic, ulcerează rapid, are în profunzime un aspect vegetant
•Ex histopatologic din piesa de exereză chirurgicală
•Risc de metastază:
- tu peste 2 cm
- localizare
- apariţia pe cicatrici vechi sau leucoplazii
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Carcinom neuro-endocrin cutanat
• Tumoră rară• Este de origine neuro-
endodermică• Apare la vîrstnici• Apare ca un nodul cutanat
violaceu• Ex histopat+
imunohistochimie pozitivă, citocheratina pozitivă
• Metastazează rapid
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
195
MALADIA BOWEN
• carcinom in situ cu evoluţie spre carcinom epidermoid invaziv
• Leziune unică bine delimitată, roşiatică
• Se poate confunda cu cheratoza solară
• Diagnostic şi excizie rapidă .......VINDECARE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
196
CURS nr 12
ALERGIILE
PATOLOGIA DE SOMN
197
ALERGIILE RINOSINUSALE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
DEFINIŢIE
• Degenerarea edematoasă a pituitarei, ca răspuns al mucoasei nazale, mediat Ig E, la un alergen din mediu
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
198
CLASIFICARE
• INTERMITENTE- simptome prezente mai puţin de 4 zile – săpt. Şi mai puţin de 4 săptămîni
• PERSISTENTE- mai mult de 4 zile pe săptămină mai mult de 4 săpt.
• UŞOARĂ- dacă nu se asociază cu : tulburări de somn, perturbarea activităţii cotidiene, şcolare
• MODERATE- SEVERE- dacă apar simptomatologia de mai sus
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
FACTORI DE RISC
• POLUARE- mai fecvent în mediul urban- fumul de ţigară
• EXPUNERE LA ALERGENI- expunerea precoce la alergene din mediul exterior- polenuri sau din interior- pref
• STATUSUL SOCIO-ECONOMIC• ZONE GEOGRAFICE- prevalenţa rinitelor variază atît între
graniţele aceleiaşi tări, cît şi între ţări, diferenţele fiind dictate de potenţa diferită a alergenilorşi de sezonul de polenizare
• GRUP ETNIC• FACTOR GENETICI- rolul eredităţii este scăzut în expresia
clinică a atopiei
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
199
ALERGENEDEFINIŢIE: sunt antigene care induc şi exprimă
imunoreactive mediate de Ig E
CLASIFICARE:
complete- provin din plante, insecte, animale, alimente, medicamente
incomplete- medicamente, agenţi ocupaţionali
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TIPURI DE ALERGENE CARE DETERMINĂ RINITELE ALERGICE
Praful de casă
• Acarienii se hrănesc cu epitelii umane descuamate din saltele, pene, pături
• Alergenii se găsesc în fecalele acarienilor
• Expunerea se face în timpul nopţii prin inhalaresau percutan
Polenurile
• Purtate de vînt
• Transportate de insecte
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
200
TIPURI DE ALERGENE CARE DETERMINĂ RINITELE ALERGICE
Fungii • Drojdii, mucegaiuri- creşterea lor este favorizată
de căldură şi umiditate Insecte- gîndacii de bucătărie Animale domestice şi peridomestice • Pisică, cîine, cal, păr de iepure Agenţi ocupaţionali • Anhidride, săruri de platină, Nichel, crom,peştii,
crustacee, nitriţi, formaldehidă, fum de ţigară, contraceptive şi alte medicamente
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
MECANISME
• I. SENSIBILIZARE
• II. RĂSPUNS ALERGIC- faza precoce şi tardive
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
201
MECANISME-SENSIBILIZAREA
• Mucoasa respiratorie este expusă la cantitate de ordinul nanogramelor de alergen
• Numai o parte din persoanele expuse se sensibilizează
• Sensibilizarea alergică are o puternică componentă genetică- tendinţa de a produce nivele crescute de Ig E şi un răspuns inflamator tip Th2 mare la pacienţii atopici
Atopia- particularitatea naturală a unei persoane de a dezvolta Ig E specifice ca răspuns la expunerea la factori comuni de mediu
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
MECANISME- FAZA PRECOCE
• Apare la cîteva minute la expunere
• Clinic: strănut, prurit, rinoree
Cei mai importanţi mediatori eliberaţi sunt: histamina, prostraglandina D2- vasodilataţie şi creşte permeabilitatea vasculară, leucotrienele- produc vasodilataţie, scade clearencul mucociliar
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
202
MECANISME- FAZA TARDIVĂ
• apare la 4-6 ore de la provocarea cu alergen
• este consecinţa unui mecanism inflamator
• Clinic: obstrucţie nazală
• Rol_ eozinofilele prezente în mucoasa nazală cît şi în secreţia nazală
HIPERREACTIVITATEA NAZALĂ- exagerarea răspunsului nazal la stimuli nespecifici şi iritanţi,
Hipereactivitatea nazală nespecifică- consecinşa infecţiei nazale bacteriene sau virale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
DIAGNOSTICUL POZITIV
• Anamneza
• Examen fizic
• Teste cutanate alergologice
• Endoscopie rigidă sau flexibilă
• Examen citologic al secreşiei nazale
• Teste de provocare nazală
• CT
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
203
ANAMNEZA• 2 CATEGORII:
- SNEEZERS- strănut, mucus apos, rinoree anterioară şi posterioară, prurit nazal, obstrucşia nazală variabilă, asocierea-conjunctivitelor
- BLOCKERS- lipsa strănuturilor, mucus nazal consistent, rinoree mai mult posterioară, fără prurit nazal, obstrucţie nazală severă, simptome constante peste zi, care se agravează noaptea
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
ANAMNEZA
• RINOREE- rinitele alergice sezoniere- răspuns bun la antihistaminice
• OBSTRUCŢIA- rinitele perene alergice sau nonalergice
• HIPOSMIA-ANOSMIA- rinita nonalergică• Rinitele alergice polenice- se accentuează matinal
sau în zilele cu vânt şi se ameliorează în timpul ploii prin depunerea particulelor
• Persistenţa simptomatologiei tot timpul anului –etiologie nonalergică sau alergen peren –acarieni, gândaci, animale de companie.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
204
EXAMEN FIZIC
• Inspecţia nasului: escoriaţii ale marginii libere (consecinţa pruritului) sau salutul alergic al copiilor ( pliu cutanat orizontal deasupra 1/3 inferioare a nasului)
• Rinoscopia anterioară: - coloraţia mucoasei – albastruie , palidă( rinite alergice) sau
roşu profund, noroios( nonalergice) - tipul secreţiei – apoasă(alergice) sau vâscoase, galben
verzui(nonalergice) - anomalii anatomice(pot întreţine o rinită) deviaţii ale septului
nazal, creste septale,polipoza nazală, hipertrofia de cornete - gradul de răspuns al edemului la decongestionant( există un
edem simetric al cornetului inferior şi creşterea vascularizaţiei acestuia)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
EXAMEN CLINIC
• Endoscopia: investigarea obstrucţiei nazale şi a drenajului posterior
• Semne de conjunctivită – eritem, chemozis, prurit, lăcrimare( diag.diferenţial cu cearcănele aşa zise alergice produse prin stază venoasă şi caracterizate prin edem palpebral şi cianoză periorbitară şi care nu sunt specifice rinitei alergice)
• Se mai pot asocia eczema atopică şi astmul bronşic.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
205
INVESTIGAŢII
• Teste de evidenţiere a alergiei
- in vivo – teste cutanate
- in vitro- nivelul Ig E specifice(mai puţin interesează nivelul total)
• Examen citologic al secreţiei nazale
- diferenţierea rinitelor infecţioase de cele alergice
- distincţia între infecţii virale şi cele bacteriene
- monitorizarea evoluţiei rinitei
- monitorizarea răspunsului la tratament
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
INVESTIGAŢII
• CT - neresponsivitate la tratament, rinită unilaterală, suspiciune de sinuzită
• RMN – în suspiciunea de sinuzită fungică• Teste de provocare nazală• Test de clearence mucociliar(mai ales în rinoree
cronică, abundentă a copilului, cu infecţii respiratorii frecvente)
• Determinarea oxidului nitric exhalat(diferenţierea rinitelor alergice de cele nonalergice, a rinitelor de polipoza nazală şi diskinezia ciliară primitivă)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
206
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
• Infecţii acute sau conice
• Anomalii structurale – deviaţia septului nazal, atrezia coanală
• Hipertrofia de cornete
• Tumori nazale benigne sau maligne
• Polipoza nazală
• Defecte ciliare
• Rinoreea cerebro- spinală
• Sick building syndrom
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TRATAMENT
• Măsuri de control al mediului
• Terapie farmacologică
• Imunoterapia specifică cu alergene
• Chirurgia – adjuvantă(în cazuri atent selecţionate)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
207
TRATAMENT MEDICAMENTOS
• Rinita intermitentă1. uşoară
antihistaminic oral sau topic decongestionantnazal(mai puţin de 10 zile, maxim bilunar)2.moderat/severă
- antihistaminic oral sau topic- antihistaminic oral cu decongestionant- glucocorticosteroid intranazal- cromonă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TRATAMENT MEDICAMENTOS
• Rinita persistentă
1. uşoară
- antihistaminic oral sau intranazal
- antihistaminic oral cu decongestionant- glucocorticosteroid intranazal
- cromonă
2. moderat/severă
glucocorticosteroid intranazal
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
208
TRATAMENT MEDICAMENTOS
a)responsiv – continuarea tratamentului cu scăderea progresivă a dozelor
b)neresponsiv – glucocorticosteroid oral sau decongestionant nazal:
- dacă răspunde continuare cu scăderea dozei
- dacă nu răspunde se adaugă un antihistaminic sau anticolinergice sau antihistaminic oral cu decongestionant
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
PATOLOGIE RESPIRATORIE DE SOMN
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
209
GENERALITĂŢI
Tulburările respiratorii de somn(SDB)se asociază cu anumite condiţii speciale cum ar fi:
• snoringul primar
• sindromul de rezistenţă al căii respiratorii superioare (UARS)
• sindromul de apnee-hipopnee obstructivă de somn(OSAHS)
• apneea centrală
• astmul
• afecţiunile pulmonare cronice(COPD)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
ELEMENTE CE POT DETERMINA COLAPSUL CĂILOR RESPIRATORII ÎN TIMPUL SOMNULUI
• Activitatea musculaturii dilatatorie a căii faringiene
• Presiunea negativă generată în timpul inspirului care se opune activităţii muşchilor dilatatori
• Anatomia structurală a căilor respiratorii
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
210
ACTIVITATEA MUSCULATURII DILATATORIE A CĂII FARINGIENE
Regiunea căilor respiratorii superioare situată între palatul moale şi hipofaringe, nu dispune de elemente cartilaginoase
sau osoase de susţinere, motiv pentru care în cursul somnului există potenţial real de colaps al acestor structuri.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
ACTIVITATEA MUSCULATURII DILATATORIE A CĂII FARINGIENE
• Activitatea M. Genioglos este implicată în faza inspiratorie a respiraţiei → impiedică prolapsul limbii spre peretele posterior faringian
• Activitatea M. Genioglos scade în timpul NREM şi descreşte mai mult în tonus în REM .
• Reduceri ale activităţii muşchiului tensor al vălului palatin.
• Modificarea tonusului în timpul somnului ridică susceptibilitatea obstruării căilor respiratorii .
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
211
ACTIVITATEA MUSCULATURII DILATATORIE A CĂII FARINGIENE
Reducerea substanţială a tonusului muscular → la
apariţia unui sindrom de rezistenţă în calea respiratori superioară sau la obstrucţia completă a acesteia.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Presiunea negativă 1.
• Efectul Venturi - accelerare a fluxului aerian ca urmare a intrări aerului într-un spaţiu limitat
• Principiul Bernoulli arată că un vacum sau existenţa unei presiuni negative determină explozia aerului înafară
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
212
Presiunea negativă 2.
• Presiunea negativă mai mare decât tensiuneaprodusă de muşchii dilatatori ai căii respiratorii→ calea aeriană colabează
• Mişcarea intensă a coloanei de aer , vitezaprodusă prin obstrucţiile căii aeriene, determinărezistenţă şi induce vibraţia în diferite puncte de-a lungul căii aeriene superioare , cu rezonanţaţesuturilor la nivelul faringelui şi producereazgomotului de sforăit.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Consideraţii structurale
• Palatul moale devine elongat
• Pilierului posterior în exces la nivelul faringelui posterior
• Amigdale mult mărite
• Ţesutul faringian voluminos
• Retrognaţia sau retractarea bărbiei
• efectul dilatator al muşchilor faringieni şi efectul protruziv al M.Genioglos sunt inadecvate în somn → limba are tendinţa de a prolaba în calea aeriană, rezultând vibraţia palatului moale, luetei şi a ţesutului faringian
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
213
Respiraţia nazală
Este cea fiziologică
Dacă nu există cauze obiective, ea se realizează în orice condiţii
Valva nazală este esenţială pentru ventilaţia nazală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Respiraţia nazală în timpul somnului 1.
• Alae-nasi - acestea sunt intens activate
• Obstrucţia nazală produce o creştere arezistenţei nazale→modificarea efectuluiBernoulli, producându-se automat sforăitul
• Starea nasului în timpul somnului estedeterminată de gradul de edemaţiere almucoasei nazale, în special la nivelul cornetelor
• Modificarea arhitecturii somnului-prin blocareareceptorilor nazali
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
214
Respiraţia nazală în timpul somnului 2.
• Existenţa unor modificări funcţionale ale faringelui →obstrucţia nazală - o blocare a mecanismelor compensatorii determinând sforăitul şi apneea de somn
• Persoanele cu un faringe stabil tolerează bine o obstrucţie nazală
• Rolul localizării obstrucţiei nazale -obstacolul produs în epifaringe
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Patologia ORL
modificări la nivelul naso şi orofaringelui
adenoiditele cronice
stenoze
limfoame
papilomatoza
carcinoame
hipertrofia amigdalianăîngroşarea palatului moalelueta elongatăchisturile lingualehipertrofia amigdalei lingualemacroglosia produsă dehemangioame şi limfoamepapilomatoza
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
215
Patologia ORL –afecţiuni laringiene
Reducerea tonusului muscular al abductorilor care în asociere cu o funcţie glotică insuficientă poate determina stridor.
Mişcările anormale de la nivelul glotei Afecţiunile laringiene implicate:
edemul epigloteiparalizia corzilor vocalelaringomalaciacolabarea plicilor ariepigloticeatrezia trahealăleziunile intrinseci trahealecompresiile extrinsecimodificări la nivelul ţesutului traheal şi laringian
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Patologia ORL- afecţiuni nazale şi sinusale
• Deviaţii ale septului nazal, • Hipertrofia cornetului inferior• Fracturi la nivelul septului nazal• Hematoame septale • Corpii străini nazali• Rinita cronică simplă• Rinita alergică• Rinosinusitele cronice• Polipoza nazală• Tumorile nazale şi sinusale• Atrezia coanală
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
216
Modificările faciale şi cervicale
• Micrognaţia
• Anchiloza temporo-mandibulară
• Modificări distale ale muşcăturii cu proeminenţa incisivilor, sau cu incisivi invertiţi
• Retrognaţia
• Gâtul scurt şi gros
• Poziţia anormală a hioidului
Clasificarea după Angle
a.Neutralbiß
b.Distalbiß cu proeminenţa molarilor
c.Distalbiß cu molari invertiţi
d. Medialbiß
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Rolul otorinolaringologului
• Consultant în centrele de somnologie
• Cooperarea cu specialistul în somnologie
• Contribuţie majoră în managementul apneei de somn
• Identifică procedurile terapeutice care pot anticipa cel mai apropiat tratament al sleep apneei
• În direcţionarea evaluării şi în stabilirea tratamentului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
217
Metodologia de examinare a patologiei ORL la pacienţii cu Sindrom de Apnee Obstructivă
de Somn
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Anamneza 1.
• Vârsta pacientului • Sexul• Greutate• Înălţime• Oboseală şi somnolenţă diurnă• Sforăit• Pauze respiratorii în timpul somnului perioade de
trezire cu insuficienţa respiratorie• Disfuncţii sexuale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
218
Anamneza 2.
• Obişnuinţa de somn : Perioade regulate de
culcare şi de trezire Regim de exerciţii regulate • Istoricul somnului pacienţilor • Habitat normal
- timp regulat de culcare şi de sculare
- exerciţiu fizic - mediul de somn - micile zgomote - temperatura ambientală
- relaxarea înaintea somnului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Metode de examinare
În perioada de veghe
- Faringoscopia flexibilăsau rigidă
- Computertomografia
- RMN-ul
- Echografia
- Rinomanometria anterioară
- Röntgencefalometria
În perioada somnului
- Videofluoroscopia
- Videoendoscopia
- Metode de măsurare ale presiunii
- Computertomografia
- Cuantificarea sforăitului şi a intensităţii sale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
219
Faringoscopia flexibilă 1.
Identificarea unor modificări anatomice la nivelul faringelui( colabarea pereţilor faringieni )
• MANEVRA Müller
O probă funcţională
Tehnica: inspir forţat cu gura închisă şi nasul obturat
Evaluarea faringelui, a epiglotei, evaluarea spaţiului retrovelar, retrolingual şi retroepiglotic
Datele se corelează cu rezultatele înregistrărilor efectuate.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Faringoscopia flexibilă 2.
Nu necesită expunere la radiaţii
Este o investigaţie dinamică
Este utilă în evaluarea obstrucţiilor la nivel retrovelar şi retrolingual
Este uşor de realizat pre şi postoperator
Se poate face în poziţie şezândă
Se poate executa în somn sau stare de veghe
Nu este o manevră scumpă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
220
DezavantajeleFaringoscopiei flexibile
Produce un anumit disconfort pacientului
Efectuarea unor măsurători reale nu este posibilă
Evaluarea depinde de experienţa examinatorului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Faringoscopia rigidă
• Evaluare subiectivă a modificărilor oro şi hipofaringiene
• Aprecierea dimensiunilor istmului buco-faringian
• Optic rigid 0o sau 90o
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
221
Computertomografia 1.
• Permite evaluarea structurilor complexului faringe-laringe
• Există posibilitatea reconstrucţiilor volumetrice 3D
• Diminuare pe secţiune transversală a nasofaringelui, orofaringelui şi hipofaringelui
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Computertomografia 2.
• Colabări masive pe secţiuni la nivelul regiunii velare a faringelui.
• Stenozări la două sau trei niveluri
• Sforăit habitual fără OSAS- o reducere a spaţiului la nivelul hipofaringelui
• OSAS - o stenozare la nivelul vălului palatin şi o reducere a regiunii velare a faringelui
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
222
RMN
• Rolul pe care îl are ţesutul grăsosparafaringian din regiuneasuperioară a gâtului la pacienţii cuOSAS
• Nu se poate efectua în timpulsomnului
• Evaluarea pacienţilor înainte şidupă operaţii de tipul UPPP,rezecţii ale bazei limbii, chirurgiam. geniohioidian
• costuri ridicate
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Ecografia 1.
• Examinarea unor zone limitate• Se efectuează în poziţie şezândă şi necesită o
colaborare din partea pacientului • Interpretarea rezultatelor →comparativ cu
înălţimea, vârsta, greutatea, indicele BMI, starea de veghe şi valoarea indicelui AHI
• Se poate urmări în întregime dimensiunea şi volumul limbii
• Compararea între volumul faringian şi suprafaţa de secţiune mijlocie a faringelui la pacienţii normali şi la pacienţii cu OSAS
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
223
Ecografia 2.
Limitele tehnicii echografice:
Nasofaringele nu poate fi examinat
Metoda este greu sau chiar imposibil de efectuat→la pacienţii cu hipertrofia bazei limbii şi la pacienţii la care lueta nu este vizibilă( indicele Mallampatti)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Rinomanometria anterioară
• O metodă rapidă şi neinvazivă de examinare a secţiunilor nazale
• Relevanţa diagnostică→la pacienţii cu snoring habitual
• Oferă date referitoare la valoarea rezistenţei nazale şi a fluxului nazal, corelate cu gradul modificărilor anatomice
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
224
Corelaţia între valorile rinomanometrice şi gradul de obstrucţie nazală
0 - 500 cm3/s.35cm3/s.
500-700 cm3/s. 35cm3/s.
700- 870 cm3/s. 35cm3/s.
peste 870cm3/s. 35cm3/s.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Cefalometria 1.
• Cea mai eficientă metodă
• Deviere a următorilor parametri:
- PAS- spaţiul respirator posterior
- PM-PU-lungimea luetei
- MPH-distanţa între hioid şi planul mandibulei
- Unghiul SNA - unghiul între sella turcica,nas şi regiunea supramentonieră
- Unghiul SNB - unghiul între sella turcica,nas
şi regiunea submentonieră
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
225
Cefalometria 2.
• PM-PU 37 3 mm
• MPH 15,4 3mm
• PAS 11 2 mm.
• SNA 82 2 0
• SNB 802 0
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Modificări cefalometrice 1.
• Scurtarea PAS
• Alungirea PM-PU
• Alungirea MPH
• Modificarea unghiurilor SNA şi SNB
• Strâmtorarea naso-faringelui
• Limba mărită
• Retropoziţia limbii
• Alungirea luetei
• Îngroşarea suprafeţei palatului moale
• Scurtarea lungimii bazei craniului
• Scurtarea lungimii mijlocului feţei în partea superioară
• Modificarea proporţiei între lungimea limbii şi calea respiratorie inferioară
• Retrognaţie
• Retropoziţia maxilarului
• Alungirea accentuată a bolţii palatine
• Reducerea oro şi hipofaringelui
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
226
Modificări cefalometrice 2.
• În retrognaţie, rămân spaţiu redus pentru limbă,hioidul proiectându-se spre caudal
• Odată cu înainterea în vârstă se producealungirea luetei, iar hioidul este situat maiprofund
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Rolul metodelor de examinare în timpul somnului
• Localizarea obstrucţiei→la nivelul regiunii velare a faringelui
• Precizarea locului obstrucţiei este dependentă de stadiul somnului
• Un colaps continuu,urmat de presiuni critice transformă un pacient normal într-un sforăitor sau apneic
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
227
Videofluoroscopia
• Obstrucţia iniţială la nivelul orofaringelui în regiunea velară
• Paralel cu îngustarea faringelui se produce deschiderea bucală
• Videofluroscopia este o metodă specială utilizată mai ales în scop stiinţific
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Alte metode de examinare în timpul somnului
• Faringoscopia flexibilă
• Computertomografia sau cine CT
• Metode de determinare ale presiunii în faringe
• Cuantificarea zgomotului de sforăit, a intensităţii acestuia şi a severităţii acestuia
•
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
228
Faringoscopia flexibilă în timpul somnului
• Asigură confort pacientului
• Permite evaluarea reală a gradului de colabare a structurilor
• Risc anestezic la pacienţii cu SAOS
• Propofol
0,5 – 2 mg./kg.corp
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Cunoaşterea mecanismelor respiraţiei nazale fiziologic
Rolul faringelui în realizarea mecanismelor compensatorii în situaţia unei obstrucţii nazale
Condiţiile de apariţie a snoringului şi a sindromului de apnee obstructivă de somn
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
229
Evaluarea ORL a pacienţilor cu OSAS şi snoring
Investigaţiile esenţiale şi de rutină: faringoscopia flexibilă, rinomanometria anterioară, cefalometria, investigaţiile din timpul somnului
Investigaţii complementare:
Computertomografia, RMN-ul, Echografia
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Stabilirea locului unde se produce obstrucţia căii respiratorii în timpul somnului
Alegerea unei terapii corecte favorabile pacienţilor
Interesul ORL-istului în diagnosticarea şi tratamentul SAOS şi a snoringului
Stabilirea locului unde se produce obstrucţia căii respiratorii în timpul somnului
Alegerea unei terapii corecte favorabile pacienţilor
Interesul ORL-istului în diagnosticarea şi tratamentul SAOS şi a snoringului
230
CURS 13
LARINGOLOGIE
231
LARINGOLOGIE
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA LARINGELUI
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
SCHELETUL LARINGELUI
• este format din cartilaje hialine, reprezentate de cartilajul tiroid, cricoid şi cartilajele aritenoide, precum şi cartilaje elastice, cum ar fi epiglota şi cartilajele accesorii, lipsite de funcţie, localizate pe vârfurile cartilajelor aritenoide (cartilajul corniculat a lui Santorini, cartilajul cuneiform a lui Wrisberg).
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
232
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
233
Inervaţia laringelui
• Inervaţia motorie şi senzitivă a laringelui şi traheei: nervul laringian superior şi nervul laringian inferior (n.recurent)-N.VAG
• N.laringian superior• - motor m.cricotiroidian anterior prin ramura sa externă, • inervaţia senzitivă a mucoasei părţii superioare a laringelui
precum şi cea a regiunii corzilor vocale-prin ramura internă• N.recurent • - inervaţia senzitivă a mucoasei laringiene (sub nivelul
glotei) şi traheale• - inervaţia întregii musculaturi interne laringiene.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Vascularizaţia laringelui
• Zonele glotică şi supraglotică - a.laringiană superioară din a.carotidă externă
• Zona subglotică - a.laringiană inferioară, prin trunchiul tireocervical din a.subclavia
• v.tiroidiană superioară şi drenat în v.jugulară internă
• v.tiroidiană inferioară şi drenat în v.brahiocefalică
•
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
234
Histologia corzilor vocale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Zonele topografice laringiene
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
235
ANATOMIA TRAHEEII
C6-7...........T4-5- bifurcaţia traheală
10-13 cm lungime
12-20 inele traheale
Diametru 13-20 mm
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
traheea
BP DRP
B. intermediară
b. Lobară medie
B segm ant-internă
segm post-externă
B. Lobară inferioară drp.
Sgm apicală inf drp
Segm paracardiacă
Segm bazale-post , ant.,
laterală
b. Princip strg
B.Lobară sup stg
LINGULA
Segm infer.
superioară
culmen
ventrală
apicodorsală
b.Lobara inf stg.
Segm apic inf stg
Segm bazale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
236
FIZIOLOGIA LARINGELUI
• FUNCŢIA DE PROTECŢIE
• FUNCŢIA RESPIRATORIE
• FUNCŢIA DE FONAŢIE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
LARINGITELE ACUTE ŞI CRONICE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
237
DEFINIŢIE
• Proces inflamator acut al mucoasei laringiene• Etiologie polimorfă• Clinic: răguşeală, odinofagie, odinofonie, disfagie,
tuse, dispnee, afonie, febră• Afecţiuni benigne• Survin în contextul unui proces inflamator rino-
faringo-laringian• Debut este brusc• Evoluţie de 10 zile• Anamneza- instrument de diagnostic
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
• Infecţioasă- virală, bacteriană, micotică
• Alergică
• Inhalatorie
• Medicamentoasă
• Edemul neinflamator al laringelui
etiologie
• Dispneizantă
• Striduloasă
• hiperalgicăclinic
•Supraglotică-epiglotita
•Glotică
•subgloticăanatomic
•Catarală
•Edematoasă
•Flegmonoasă
•ulceronecrotică
Anatomo-patologic
•Copil şi adult
vîrstă
•Simplă, recidivantă
•Complicată
•Forme severeevoluţie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
238
LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ
• ETIOLOGIE:
• - sex masculin
• -abuzul vocal
• - condiţii climaterice
• - infecţii rinosinusale şi faringiene
• - traumatisme
• Obstrucţia căilor respiratorii superioare
• Factori terapeutici
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ• Anatomia patologică: - stadiul cataral- congestia c.v→ pareza c.v →edemul c.v-roşu,
bogat în fibrină- stadiul de supuraţie-secreţiile muco-purulente şi purulente
în comisura posterioară• Simptomatologie:- debut brusc- disfonie- uscăciunea gîtului, jenă laringiană- durere la înghiţit şi fonaţie- tuse seacă iritativă- dispnee
Stare generală alterată cu febră- UNEORI
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
239
LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ
Dg pozitiv:
•Anamneză
•Ex ORL: congestia difuză a c.v,hipertrofic c.v., desen vascular capilar paralel cu axul pricipal al c.v
•Mobilitate redusă a c.v
!!! LARINGOSCOPIA CU FIBRA OPTICĂ SAU CU OPTIC DE 90 grd.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ• EVOLUŢIE:- remisie după 10-14 zile• COMPLICAŢII:
- edemul laringian- pericondrita- Flegmonul perilaringian- abcesul laringian
• TRATAMENT:- antiinflatoare nesteroidiane sau steroidiene- Atmosferă umedă- antitusive: Codein phosfat, Paxeladine- antihistaminice- origine alergică- repaus vocal absolut- eliminarea factorilor iritativi
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
240
LARINGITA ACUTĂ –forme anatomo-clinice• Laringita acută edematoasă• Laringita acută necrozantă• Laringita gripală• Laringita herpetică zosteriană• Laringita aftoasă• Laringita din varicelă• Laringita tifică• Laringita din scarlatină• Laringita rujeolică şi rubeolică• Laringita din tusea convulsivă• Laringita acută bacteriană• Laringita acută difterică- CRUP DIFTERIC
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
LARINGITA ACUTĂ EDEMATOASĂ
• Etiologie: primitivă, secundară altor afecţiuni: alergii, rinosinuzite
• Ex ORL: edem pe faţa linguală a epiglotei, pliri ari-epiglotice
• Dispnee de tip inspirator• Tuse iritativă• Durere laringiană• Anxietate, disfagie• Febră• Ex endoscopic: edem roşu- infecţios, sau translucid-
alergic
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
241
LARINGITA ACUTĂ EDEMATOASĂ SUBGLOTICĂ
• Apare la copilul mic
• Simptomatologie: dispnee inspiratorie, tiraj, cornaj, edem laringian
• Stadializare:
• - St. I- tuse uscată laătrătoare, voce clară, tiraj moderat
• - St. II- dispnee inspiratorie, tiraj, febră modeartă
• - St. III- IR A, cianoză, agitaţie, dispnee, tiraj,
• - St IV.- stare gen. Alterată, asfixie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
LARINGITA ACUTĂ EDEMATOASĂ SUBGLOTICĂ
• Examen clinic: anamneza, ex laringoscopic-PERICULOS DE EFECTUAT, edx lab. Complet
• Tratament: internare, supraveghere permanentă
• Corticoterapie
• Antibioterapie
• Umidifierea aerului în cameră
• Restabilirea respiraţiei: Traheostomie la nevoie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
242
LARINGITA SUPRAGLOTICĂ- EPIGLOTITA
• Etiologie: H. Influenzae
• Simptomatologie:
• - debut brusc
• - Febră
• - Dispnee şi disfonie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
LARINGO-TRAHEO-BRONŞITA ACUTĂ
• Copil sub 5 ani
• LARINGITA SEROFIBRINOASĂ, CRUP MEMBRANOS
• Etiologie: virală, strptococ, stafilococ, pneumococ
• Debut şi evoluţie lentă
• Simptome: sm de guturai, dispnee inspiratorie, tiraj subcostal,facies anxios,edem inflator pseudo-membrane aderente, sm de IRA
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
243
LARINGITA STRIDULOASĂ- CRUP SPASMODIC
• Virsta 3-4 ani• Acces paroxistic de dispnee laringiană, stridor,
tuse seacă manifestă• NU S-A PUS ÎN EVIDENŢĂ AGENT INFECŢIOS• Este secundară infecţiilor rino-faringiene• Edem , eritem al mucoasei c.v în regiunea
subglotică• Episod de dispnee în timpul somnului• La trezire este asimptomatic• Atacul spasmodic poate recidiva 2-3 nopţi după
care dispare complet
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
LARINGITELE CRONICE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
244
LARINGITELE CRONICE ROŞII
1.LARINGITA CATARALĂ• - congestia difuză a c.v, hipersecreţie mucoasă• - capilare paralele cu axul laringelui2. LARINGITA PAHIDERMICĂ ROŞIE• - cordita unilaterală• - cordita în insule3. LARINGITA CRONICĂ PSEUDOMIXOMATOASĂ• - edemul Reinke• - laringita interaritenoidiană• - ulcerul de contact
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
ASPECTE ENDOSCOPICE ALE EDEMULUI REINKE şi ulcer de contact
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
245
Laringitele cronice albe
• LEUCOPLAZIA- leziune albicioasă plană- mucoasa c.v este normală sau hiperemică
- leziune precanceroasă• PAHIDERMIA ALBĂ SAU KERATOZA
- formaţiune tu cu bază largă, bine delimitată, dură la palpare, suprafaţă neregulată
• PAPILOMUL CORNOS- masă vegetantă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Laringite cronice albe
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
246
Tratamentul laringitei cronice
• Evitarea fumatului
• Terapia vocală
• Diminuarea factorilor iritanţi şi agravanţi
• Hidratare corespunzătoare
• Tratamentul cu Vit A sol uleioasă
• Tratamentul chirurgical în formele hipertrofice-pt. Dg. Histopat. Şi îndepărtrea leziunii
• Tratamnetul cortizonic inhalator este discutabil
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Manifestări laringiene ale refluxului gastro-esofagian
• Definiţie: refluarea sucului gastric în esofag în absenţa regurgitării şi a vomei
• Se mai numeşte GER
• CLINIC: pirozis, disfonie şi disfagie, tuse, regurgitaţii, nod în gît, flegmă, dificultăţi de înghţire
• Refluxul gastroesofagian- GERD
• Reflux faringo-laringian- LPR
• Reflux extraesofagian- EER
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
247
Tratamentul refluxului gastro-esofagian
• 1. Modificări de comporatment
• 2. Nexium, Zantac
• 3. chirurgical
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
LARINGITE CRONICE SPECIFICE
• Tuberculoza
• Histoplasmoza
• Blastomicoza
• Actinomicoza
• Candidoza
• Sifilisul
• Granulomatoza Wegener
• Boala Hansen- lepra
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
248
Tuberculoza laringiană
• Forma primitivă, sau forma secundară unei tuberculoze pulmonare
• Coesxistă cu cc laringian
• tendinţă de malignizare
• Clinic: inflamaţie cu aspect nodular monocordal
• Dg pozitiv: ex histopatologic- celule Langhans
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Stările precanceroase
• Alterarea morfologică a mucoasei laringiene determinată de factori iritanţi locali
• Laringitele cronice- modificări ale epiteliului c.v care preced cancerul invaziv
• Anatomopatologii- termen de displazie
• Displazia = dezorganizări la nivelul straturilor celulare şi tulburări de maturaţie la nivelul membranei bazale
• Displazia= clinic/ hiperplazii-pahidermia, leucoplazia
= histopatologic
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
249
Hiperplazia simplă a epiteliului sau Keratoza sau displazia redusă (GRD.I).
- epiteliul îngroşat în întregime. - Stratul celulelor bazale devine ondulat, câteodată cu prelungiri adânci în stromă (acantoză).- Diferenţierea celulară merge până la formarea de structuri keratinice intracelulare. - Nucleii se extind în stratul keratinic (parakeratoză) şi keratina acoperă în diferite grade leziunea (hiperkeratoză). - Displazia este localizată la nivelul porţiunii inferioare a treimii interne a epiteliului (stratul bazal).
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Hiperplazia epiteliului plat cu prezenţa ici şi colo de atipii sau keratoza cu atipii sau displazia moderată
(GRD.II).
-dezorganizare precoce a procesului de maturare dar care nu este foarte extinsă.- Pierderea organizării normale este limitată şi niciodată nu afectează toate straturile în acelaşi timp-La nivelul celular există atipii de tipul modificărilor raportului nuclear/citoplasmă, mitoze anormale-modificări de tipul acantoză, parakeratoză, hiperkeratoză.-Displazia cuprinde două treimi din epiteliu.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
250
Displazia gravă sau carcinom in situ (GRD.III)
-cea mai gravă dezorganizare a epiteliului scuamos, indicând o displazie severă.-Aici se întâlnesc frecvente mitoze şi anomalii celulare.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
SCHEMA LUI KLEINSASSER
epiteliu normal → hiperplazie simplă
↓
carcinom in situ sau ↔ carcinom invaziv
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
251
METODE DE DIAGNOSTIC
• Laringoscopia indirectă
• Laringoscopia directă
• Laringoscopia în suspensie
• Videostroboscopia
• Prelevare de biopsie- biopsie cu pensa perpendicular pe leziune
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
252
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
253
TUMORILE BENIGNE ŞI MALIGNE ALE LARINGELUI
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
BENIGNE
POLIP, NODULI, GRANULOM, ULCER DE CONTACT
PAPILOMATOYA LARINGIAN[
CHISTURI ;I TUMORI PSEUDOCHISTICE
TUMORI RARE> LIPOM, CONDROM,
HEMANGIOMADENOM
MALIGNE
EPITELIALE MALIGNE
NEUROENDOCRINE
TESUTURI MOI
OSOASE SI CARTILAGINOASE
CLASIFICARE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
254
POLIPUL CORZILOR VOCALE
• Formaţiune tumorală benignă, pediculatăsau sesilă
• Localizare: 1/3 anterioară a c.v• Extensie pa faţă anterioară şi
superioară a c.v.• Etiologie- neclară• Clasificare: edematos, angiomatos• Dg. poz.: laringoscopie directă,
laringofibroscopia• Tratament chirurgical• Tratament de recuperare: foniatric
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
255
Chistul laringian
• Localizare: pe benzile ventriculare sau epiglotă
• Acumulare lichidiană survenită prin dilatare a gld. Seroase
• Se pot retrage spontan
• Tratament : laringoscopie în suspensie şi extirparea firmaţiunii- puncţionare
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
PAPILOMATOZA LARINGIANĂ
• Este o afecţiune benignă cu potenţial de transformare
• Produsă de papiloma virus• Ex orl: formaţiune exofitică
localizată pe suprefaţa c.v., culoare roz-roşiatic
• Tratament: laringoscopia în suspensie cu ablaţia formaţiunii, vaporizare LASER CO2, Interferon postoperator
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
256
NODULI VOCALI
• Formaţiuni pseudotumorale
• Localizare: marginea anterioară
a c.v.
• Leziune traumatică
• Tratament foniatric
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Etapele biopsiei laringiene
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
257
EDEMUL REINKE
• Inflamaţie difuză a c.v
• Acumulare de material gelatinos
în spaţiul Reinke
Determinat de fumat, abuz vocal
Tratament chirurgical
Evoluţie favorabilă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Alte tumori benigne
• CONDROAMELE- origine la nivelul cricoidului• FIBROAMELE- tumoră fibroasă, benignă dar
evoluează spre malignitate• ADENOAMELE- localizate pe benzile vntriculare• ADNOMUL PLEOMORF• LIPOAMELE• HEMANGIOAMELE- tumoră netedă, bine
delimitată, roşiatică, hemoragică• AMILOIDOZA • SARCOIDOZA
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
258
TUMORILE MALIGNE LARINGIENE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
CLASIFICARE
• Tumori epiteliale maligne: CARCINOAMELE
• Tumori neuroendocrine
• Tumori de ţesuturi moi- sarcoamele
• Tumori osoase- condrom, condrosarcom, osteosarcom
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
259
CĂILE DE DISEMINARE ALE CANCERULUI LARINGIAN
• Diseminare locală: epiglotă, valecula glosoepiglotică, spaţiul preepiglotic, sinus piriform
• Diseminare limfatică- cc supraglotic-diseminează cel mai frecvent
• Cc subglotic- metastazează mai rar
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
FACTORI DE PREDICŢIE ÎN CANCERUL DE LARINGE
• Constă în 2 etape: • 1. în prognosticul şi evoluţia cc căilor aeriene superioare• 2. evaluarea şi eşalonarea diverselor mijloace terapeutice• Factori de prognostic legaţi de tumoră:• - prezenţa keratinei intracelular• -pleiomorfismul celular• - celule dispuse în insule• - aspectul mitozelor• - infliltratul peritumoral• Localizarea şi dimensiunile tumorii• Factori legaţi de organism• Vîrsta• Amploarea metastazelor• TNM• Starea de strs• comorbidităţi
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
260
CRITERII GENERALE DE CLASIFICARE TUMORALĂ LARINGIANĂ
T1- tumoră limitată la ambele c.v.cuprinzînd comisura anterioară, mobilitate păstrată
T1a - tumoră limitată la o c.v.T1b- tu. Care cuprinde comisura şi c.v contralateralăT2- tu.extinsă la spaţiul supra şi subglotic, cu afectarea
mobilităţii c.vT3- tu. limitată la laringe, mobilitate redusă a c.v., invadarea
spaţiului supraglotic, paraglotic, fără eroziunea pericondrului
T4a- tu. Care invadează cartilajul tiroid, structurile extralaringiene
T4b- tu. Care invadează spaţiul prevertebral, strucutrile mediastinale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
STADIALIZAREA ADENOPATIILOR
• Nx- fără adenopatii regionale evaluabile
• N0- fără adenop. Regionale
• N1- aedn. Reg. Ipsilat. Sub 3 cm
• N2a- aden.ipsilat.unică3-6 cm
• N2b- aden.ipsilat.multiple niciunapeste 6 cm
• N2c-aden.bilat mai mari de 6 cm
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
261
STADIALIZAREA TUMORALĂ ŞI GANGLIONARĂ
• STADIUL 0- Tis N0 M0
• STADIUL I T1 N0 M0
• StAdiul II T2 N0 M0
• STADIUL III T3 N0 M0 SAU T1-3 N1 M0
• STADIUL IV T4 N0,N1 M0, orice T N2,3 M0
orice T orice N M1
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
TRATAMENTUL CANCERULUI DE LARINGE
• T1-T2-IRADIEREA , sau cordectomie+ iradiere, sau hemilaringectomie
• Laringectomia totală- de rezervă
• LASER CO2
• T3-T4- LARINGECTOMIE TOTALĂ CU LIMFADENECTOMIE BILATERALĂ cu radioterapie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
262
IMAGINI ENDOSCOPICE SI HISTOPATOLOGICE DE LARINGITE
CRONICE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
263
TUMORA VALECULARA
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
TUMORA FARINGOLARINGIANA
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
264
TUMORA LARINGIANA
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
265
CURS nr 14
CORPII STRĂINI
FARINGOLOGIE
266
CORPII STRĂINI
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
CORPII STRĂINI ESOFAGIENI
• Etiologie:- corpi străini duri, tăioşi, ascuţiţi- în scop de suicid
- penetraţii accidentale- produse alimentare, piese dentare, obiceiuri greşite de alimentaţie
- piese instrumentare- provenienţă din stomac, trahee, bronhii
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
267
Cauze de producere
• tahifagia
• tulburări de sensibilitate bucală
• afecţiunile psihice
• prezenţa protezelor dentare
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Simptomatologie• Simptome de debut:
-durere violentă- sialoree- uneori apare afonia- poziţie forţată- durere retrosternală- corp străin la nivelul bifurcaţiei traheeii
- presiune profundă în torace, regiunea cardiacă şi epigastru- corp străini mai jos inclavaţi
- senzaţie de corp străin- dispnee- inclavare înaltă- disfagie pentru solide şi apoi lichide
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
268
Simptomatologie
• Simptome tardive: - perforaţii esofagiene primare şi secundare - perforaţia esofagului cervical: tumefiere în
regiunea carotidiană, mişcări dureroase ale gîtului, laringe deviat spre partea sănătoasă, emfizem subcutanat
- perforaţiile esofagului mediastinal- semne de mediastinite: durere toracică, dispnee, cianoză, angor
- perforaţiile esofagului terminal-semne clinice ale abdomenului acut
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Diagnosticul
• Fenomene clinice şi anamnestice
• Examen radiologic
• Pasaj baritat este contraindicat în formele acute
• Esofagoscopia
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
269
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Corpii străini traheo-bronşici
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Tratamentul
• NU SE PROVOACĂ VOMA, ȘI ÎMPINGEREA CORPULUI STRĂIN!!!
• Extragerea pe cale naturală
• Extragerea prin esfogasopie sub controlul vederii
Tratamentul
• NU SE PROVOACĂ VOMA, ȘI ÎMPINGEREA CORPULUI STRĂIN!!!
• Extragerea pe cale naturală
• Extragerea prin esfogasopie sub controlul vederii
270
Etiologie
• Apare la copii mici
• La adulţi: obiceiuri greşite
Clasificare:
• Alimentari- bob de fasole, sămînţa de floarea soarelui
• Duri: metalici, os
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Simptomatologie• Tablou clinic dramatic• Faza de debut: acces de sufocare, cianoza periorală, tuse
intensă, transpiraţii, senzaţie de frică, asfixie• Faza secundară: • - corpi străini mobili: durere retrosternală, tuse, zgomot de
clapă la expir, zgomot de drapel• - corpii străini inclavaţi: sunt suportaţi bine de către bolnavi,
sm. De insuf respir reduse, fenomene de infecţie prezente• Faza tardivă: tuse cu expectoraţie abundentă, apare
atelectazia, retracţia peretelui toracic, imobilizarea toracelui in respiraţie, abolirea vibraţiilor, matitate sau submatitate
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
271
Complicaţii
• PRECOCE: bronşita simplă, abcesul pulmonar
• TARDIVE: bronhoree cronică
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
TRATAMENT
• TRAHEOBRONHOSCOPIE CU EXTRAGEREA CORPULUI STRĂIN
• MOMENTUL INTERVENŢIEI!!!
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
272
PATOLOGIE INFLAMATORIE FARINGIANĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Anginele acute
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
273
CLASIFICARE
• 1. ANGINE ACUTE NESPECIFICE• - ang. Catarală sau eritematoasă• - ang. Eritemato-pultacee- foliculară• - ang. Pseudomembranoasă nedifterică• - amigdalita acută ulceroasă• - uvulita• 2. ADENOIDITA ACUTĂ• 3.AMIGDALITA LINGUALĂ ACUTĂ• 4. FARINGITA ACUTĂ BANALĂ• 5.AFECŢIUNI INFLAMATORII FARINGIENE VIRALE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
ANGINELE ACUTE NESPECIFICE
• SINDROM ANGINOS - durere la înghiţire cu iradiere spre ureche, vorbire dureroasă cu caracter nazal, trismus, salivaţie, halena fetidă
• Angina acută banală - orig virală
• Angina eritemato-pultacee - bacteriene
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
274
ANGINA ACUTĂ BANALĂ
• Apare n anotimpurile reci • Exudat faringian- evid. Virusului • Simptome: debut brusc, febră, dureri
de cap, frisoane, jenă la deglutiţie, alterarea stării generale
• Ex ORL: hiperemia intensă a faringelui, luetei, vălului palatin, amigdale umflate.
• !!!hiperemia localizată se transformă în hiperemie difuză
• Evoluţia: 3-4 zile, 7 zile
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
ANGINA ACUTĂ BANALĂ- TRATAMENT
Tratament general
• - regim lichidian
• - antitermice
Tratament local
• - comprese umede
• - antiseptice
• - gargarisme
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
275
ANGINA ACUTĂ ERITEMATO-PULTACEE
• Este de natură bacteriană• Streptococ beta hemolitic grup A şi grup B• Stafilococ, pneumococ, bacilul Friedlaender,
bacilul Pfeiffer• FORMA COMUNĂ• - debut brusc, febră, 39-40, odinofagie, astenie• -ex cl ob: amigdale mărite în volum, roşii, exudat
pultaceu care devine gri-gălbui• - leucocitoză• Evoluţie 5-7 zile
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
276
ANGINA ACUTĂ ERITEMATO-PULTACEE
• FORMA GRAVĂ:
• Debut brutal, febră, rehialgii, odinofagie
• Ex cl ORL: amigdale mărite în volum, depuzite albicioase, edem al luetei, adenită submandibulară, limbă saburală, oligurie
• Evoluţie: spre complicaţii locale
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
277
ANGINA ACUTĂ ERITEMATO-PULTACEE- TRATAMENT
• PENICILINĂ 2X3 MUI i.v.
• GENTAMICINĂ 2X80 mg i.v.
• Metronidazol 2x500 mg i.v.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
UVULITA
• Inflamaţia acută a luetei
• Senzaţie de corp străin în gît
• Debut în timpul mesei, sau efort de tuse
• Ex cl ORL: lueta tumefiată. Edemaţiată, atinge baza limbii
• Tratament: dezinfectante bucale, corticoterapie, antibioterapie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
278
ANGINA ACUTĂ MICOTICĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
ADENOIDITA ACUTĂ SIMPLĂ A SUGARULUI
• Debut brusc, convulsii, spasm glotic, febră, polipnee, aritmie
• Ex cl. ORL: rinită muco-purulentă , secreţii gălbui pe peretele posterior orofaringian, limfadenitaă submandibulară, otita reactivă
• Complicaţii: laringo-traheo-bronşită, bronhopneumonie, otita medie supurată
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
279
ADENOIDITA ACUTĂ SIMPLĂ A COPILULUI
• Debut brusc, febră, atare generală alterată, otalgie, respiraţie bucală zgomotoasă, voce nazonată
• Ex cl. ORL: hiperemie faringiană, hiperemie amigdaliană, secreţii purulente pe peretele posterior faringian
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
COMPLICAŢIILE SUPURATIVE ALE AMIGDALITELOR
• 1. FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN
• 2. ADENOFLEGMONUL RETROFARINGIAN
• 3.FLEGMONUL LATEROFARINGIAN
• 4. FLEGMONUL DIFUZ AL FARINGELUI
• 5.PERIAMIGDALITA LINGUALĂ FLEGMONOASĂ
• ABCES EPIGLOTIC
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
280
FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN
• Etiologie: imunitate scăzută, frigul, umezeala, extinderea procesului infecţios spre spaţiul periamigdalian, prin penetrarea capsulei
• Ex cl ORL: tumefierea pilierului anterior amigdlaia, bombarea vălului palati, lueta împinsă spre partea sănătoasă
• Deschidere spontană în a 8-a zi• Trismus, febră, • Puncţia de probă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________________
AMIGDALITA CRONICĂ
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
281
ETIOLOGIE ŞI PATOGENIE
• Accese acute de amigdalite în copilărie
• Factori:
- criptele amigdaliene
- legătura limfatică cu fosele nazale- explică legătura cu patologia nazală
- respiraţia bucală
- bolile infecţioase
- cauzele de vecinătate- vegetaţiile adenoide
- rinite şi sinuzite cronice
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
ANATOMIA PATOLOGICĂ
• Hipertrofia moale- proces de scleroză interlobară şi parenchimatoasă
• Hipertrofia dură
• Amigdalita cr.atrofică
• Amigdalita cronică criptică
• Chisturile de retenţie amigdaliană
• Litiaza amigdaliană
• Amigdalita cronică infectantă – se reîncălzeşte la intervale regulate- dă înfecţia de focar
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
282
SIMPTOMATOLOGIE
• Nu are o precizare clinică bine definită
• Angine repetate
• Recidive repetate
• Senzaţii dureroase discrete, înţepături la înghiţire
• Moleşeală, dureri în articulaţii
• Senzaţie de iritaţie a faringelui
• Miros neplăcutîn gură
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
SIMPTOME OBIECTIVE
• VOLUMUL AMIGDALELOR
• FORMA AMIGDALELOR
• ASPECTUL CRIPTELOR
• PALPAREA GANGIONILOR SATELIŢI
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________________
283
COMPLICAŢIILE AMIGDALITEI CRONICE
• Flegmon periamigdalian
• Amigdalita ulceroasă
• Infecţii ale căilor respiratorii superioare: tuse amigdaliană, laringite cronice, tulburări pulmonare
• Infecţii ale ţesututlui limfatic
• Tulburări digestive
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
INFECŢIA DE FOCAR AMIGDALIAN
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
284
TEORIA INFECŢIEI DE FOCAR
• Discuţie permanentă
• Închistarea cu lipsa de posibilitate de drenaj
• Toxinele microbiene eliberate din focarul infecţios acţionează asupra organismului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Diagnosticul • Anamneza • Amigdale mici ascunse în loje amigdaliene • Pilier anterior congestionat, lichid care se scurge
dinamigdale prin compresia acestora • Ganglioni sateliţi măriţi în volum • Tuse seacă dimineaţa • Hipersensibilitate la frig • Senzaţie de deglutiţie dureroasă • Senzaţie de oboseală • Somnolenţă • Palpitaţii periodice • Subfebrilităţi
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
285
EXAMEN DE LABORATOR
• Hemograma
• VSH
• ASLO
• PCR
• FIBRINOGEN
• NU EXISTĂ UN EX LABORATOR SPECIFIC AL INFECŢIEI DE FOCAR
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
VEGETAŢIILE ADENOIDE
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
286
ETIOLOGIE
• Copii 3-6 ani
• Limfatismul
• Rinitele repetate
• Adenoiditele
• Bolile infecţioase
• Lipsa de igienă , deficitele alimentare
• Anemia
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
Simptomatologie • Insuficienţa respiratorie nazală • Respiraţia bucală • Voce nazonată • Tulburări al funcţiei auditive • Cefalee • Tuse reflexă • Subfebrilităţi • Faciesul adenoidian • Poliadenopatii • Bolta palatină ogivală • Secreţii purulente pe peretele posterior faringian • Afectarea amigdalelor palatine
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
287
EXAMINAREA RINOFARINGELUI
• Cornete nazale inferioare congestionate
• Mucozităţi abundente
• Ţesutul rinofaringian mărit în volum
• Forma, consistenţa crescută la adult
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
OTOSCOPIA
• Timpan aspirat
• Refle luminos diminuat, cculoare mai roşiatică
• Apare HT. De gravitate medie
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
288
FORME CLINICE
• FORMA SUGARULUI- sindrom de obstrucţie nazală- coriza muco-purulentă- tuse spasmodică- infecţii auriculare repetate- Sindrom neurotoxic
• FORMA ADULTULUI- determină apariţia otitelor adezive- Formaţiuni rinofaringiene mai dure, localizate peritubar
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
COMPLICAŢII• Depind de volumul şi consistenţa ţesutului rinofaringian• 1. rinite cronice muco-purulente• 2. afecţiuni sinuzale secundare• 3. răceli dese• 4. laringite repetate• 5. traheite, bronşite, bronşiolite• 6. hipoacuzii de diferite grade• 7. adenopatii cervicale şi submaxilare• 8. complicaţii auriculare• 9. complicaţii oculare: conjunctivite, iridociclite,uveite• 10. nefrite, reumatism• 11. enurezis nocturn• 12. Laringospasm• 13. Tulburări de dezvoltare ale scheletului• 14. Tulburări intelectuale, gastrointestinale, endocrine
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________
289
BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Adriana Neagos, C. Drasoveanu- Contribuţii la etiopatogenia stărilor precanceroase şi a
cancerului de laringe, Sibiul Medical anul XI, Nr.3/2000, 314-317
2. Adriana Neagos, Laringitele cronice, Univerity Press, 2006
3. Adriana Neagos, Lucia Sanda Voicu, Marcela Sigmirean- Consideraţii epidemiologice, clinice
şi terapeutice cu privire la unele cazuri de papilomatoză laringiană la copii şi adulţi, Revista
de Medicina si Farmacie- Orvosi es Gyogyszereszeti Szemle, 2000, 46:311-313
4. Adriana Neagos, Sanda-Lucia Voicu-Consideraţii clinico-evolutive şi terapeutice asupra
laringitelor cronice, Revista de Medicina si Farmacie- Orvosi es Gyogyszereszeti Szemle,
2000, 46:124-126
5. Anch, A., A.M.,J.e.,Remers, Bunce-H:Supraglotic airway resistence innormal subjects and
patients with occlusive sleepapnea. J Appl Physilol53(1982)1158-1163
6. Andrea M, Dias O, Santos A: Contact endoscopy during microlaryngeal surgery: a new
technique for endoscopic examination of the larynx, Ann Otol Rhinol Laryngol (USA), 1995,
104 (5), 333-339
7. Andrea M, Dias O, Santos A: Contact endoscopy of the vocal cord, normal and pathological
patterns, Acta Otolaryngol (Stockh), 1995, 115, 314 –316
8. Bootz T, Lenz M: Die Komputertomographische Darstellung der Laryngokele, Ihre Bedeutung
in der Differential-diagnose von Tumore des Larynx und des Halses, HNO, 1990, 38, 220-225
9. Constantin I.Bogdan: Foniatrie clinică Vocea, Editura Viaţa Medicală Românească , Bucureşti
2001
10. Dieter Mrowinski, Gunter Scholz, Audiometrie, Thieme, 2002
11. Draşoveanu C - Patologia ORL, University Press, 2000:294-330
12. Draşoveanu C, Popoviciu L - Electromiografia laringiană, Otorinolaringologia, 1971, 16:285-
289
13. Friedman M, Tanyeri H,LaRosa M, et al. Clinical predictors of obstructive sleep apnea.
Laryngoscope 1999;109:1901-1907
14. Gross M: Endoskopische Larynx Fotokymografie, Gross, Bingen, 1988
15. Harries ML, Lam S, Max Anlay C et al: Diagnostic imaging of the larynx: autofluorescence of
laryngeal tumours, using the helium cadmium laser, J Laryngol Otol, 1995, 109(2), 108-110
16. Jurgen Strutz, Wolf Mann, Praxis der HNO- Heilkunde, Kopf-und Halsschirurgie, Thieme 2001
290
17. Martinez C, Kashima H, Gayler B, Siegelman S - Computed tomography of the neck, The
anuals of otology, rhinology and laryngology, vol 91, 1982, 6:8-17
18. Miyazaki S, Itasaka J, Ishikawa K, Togawa K; Influence of nasal obstruction on obstructive
sleep apnea;Acta Otolaryngol Suppl.1998;537:43-6
19. Miyazaki S, Itasaka J, Ishikawa K, Togawa K; Influence of obstructive sleep apnea;Acta
Otolaryngol Suppl.1998;537:43-6
20. Mosses RL, Flint PW, Paik Ch, et al: Three dimensional reconstruction of the felline larynx
with serial histologic sections, Laryngoscope, 1995(2), 164-168
21. Neagoş Adriana-Metode de diagnostic şi tehnici de investigaţie în sfera ORL- îndrumător -
University Press Tg. Mureş, 2007 ISBN 978-973-7665-31-7, COD CNCSIS 210
22. Nelge-lussen A, Glanz H, Arens C, Obertholzer P, Probst R - Multiple biopsy in diagnosis of
laryngeal carcinoma, Laryngorhinootologie, 1996, 75:611-615
23. Papilian V / Anatomia omului, vol II, Bucureşti, 1979:185-191
24. Reidenbach MM: Normal topography of the conus elasticus, Surg Radiol Anat, Stuttgart,
Springer 6, 1997
25. Rudolf Probsst, Gerhard Grevers, Heinrich Iro, Hals- Nasen –Ohren-Heilkunde, Thieme, 2000
26. Schaeffre J., Schnarchen, Schlafapnoe und obere Luftwege, Georg Thieme Verlag
27. Silviu Albu, Chirurgia endoscopica endosinusala, Editura National 2000
28. T.J.Vogl, Handbuch diagnostische RadiologieKopf-Hals, Springer, 2002
29. V. Muhlfay, Gh. Muhlfay, Otitele medii, Editura Medicala 1999
30. Wolfensberger M: Diagnostisches Vorgehen bei unclaren zervikalen Knoten bei
Erwachsenen, Ther Umsch, 1995, 52(11), 763-767
31. Zbaren P, Borisch B, Lang H et al: Otolaryngol Head Neck Surg, 1997, 117(6), 688-693
32. Zeitelas SM, Davis RK: Endoskopic laser management of supraglottic cancer, AM J
Otolaryngol, 1995, 16(1),2-11
top related