materie

1

ȘEF LUCR. DR. ADRIANA NEAGOȘ

Universitatea de Medicină și Farmacie

Târgu Mureș

CAIET DE CURS

OTORINOLARINGOLOGIE

ANUL V

MEDICINĂ GENERALĂ

Târgu Mureș

2013

2

CURS nr 1

OTOLOGIE

3

INTRODUCERE

• Sistemul auditiv extern- responsabil de recepţia undelor şi traducerea lor în impulsuri neuronale

• Sistemul auditiv central-responsabil de prelucrarea avansată a informaţiilor acustice; el recunoaşte direcţia şi intensitatea undelor sonore

• Sistemul vestibular central-realizează legătura între organul vestibular şi efectorii orientării în spaţiu şi ai echilibrului

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SEGMENTELE SISTEMULUI AUDITIV EXTERN

• Sistemul auditiv periferic se împarte în 3 segmente:– Urechea externă(Auris externa)-formată din

pavilionul auricular şi conductul auditiv extern

– Urechea medie(Auris media)-formată din membrana timpanică, lanţul osicular , muşchi şi sistemul pneumatic al osului temporal

– Urechea internă(Auris interna)- înglobată în stânca temporalului, este formată din labirintul membranos şi cohlee

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

4

1.ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA URECHII EXTERNE

•Urechea externă este constituită din pavilionul auricular şi conductul auditiv extern.•Conductul auditiv măsoară la adult aproximativ 2,5 cm • Inervaţia senzitivă a urechii externe N.auricular (din plexul cervical) şi ale N.auriculotemporal(V3) . •Părţi ale conductului auditiv sunt inervate de ramura ariculară a N.vag N.facial (somatosenzitiv) .

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Relaţii anatomo-topografice ale urechii externe

• Ventral de conductul osos şi cartlaginos se află articulaţia temporo-mandibulară

• Antero-inferior, conductul auditiv cartilaginos intră în raport cu parotida

• Dorsal , peretele posterior al conductului osos formează parţial peretele anterior al mastoidei

• Cranial , urechea externă intră în raport cu M.temporal şi cu pars squamosa a osului temporal.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

5

FIZIOLOGIE

• Pavilionul auricular şi conductul auditiv extern transformă unde

• Datorită formei pavilionului auricular, undele sonore se lovesc în unghiuri diferite;în acest fel se crează două căi diferite de transmitere:una directă(prin cavum conchae) şi una indirectă (prin helix şi antehelix).

• Urechea externă are şi rolul de protecţie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

URECHEA MEDIE

• trei părţi :

- cavitatea timpanică

- sistemul de cavităţi pneumatice (celulele mastoidiene)

-trompa lui Eustachio

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

6

MEMBRANA TIMPANICĂ• Membrana timpanică- două zone , pars tensa şi pars flacida

Pars tensa

• Stratul extern epidermic- epiteliu pavimentos pluristratificat cu suprafaţă netedă , care în mod normal reflectă lumina ; vine in continuarea conductului auditiv extern

• Stratul intern mucos (Stratum mucosum) : epiteliu pavimentos unistratificat ; către cavitatea timpanică

• Stratul mijlociu :

două straturi de fibre conjunctive

- extern cu un traiect radiar al fibrelor (stratum radiatum)

- intern cu traiect circular (stratum circulare) .

Fibrele se adună la marginea timpanului în inelul fibrocartilaginos , care fixează membrana timpanică în şanţul inelar al conductului auditiv osos .

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

STRUCTURA MEMBRANEI TIMPANICE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

7

MEMBRANA TIMPANICĂ

• . • Pars flacida (membrana lui

Shrapnell) se află superior de plica malleares .

• La examinarea cu otoscopul, ea nu poate fi mereu bine vizualizată şi se poate continua în peretele superior al conductului auditiv .

• La microscopie se observă lipsa stratului fibros la acest nivel.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

ELEMENTELE ANATOMICE ALE MEMBRANEI TIMPANICE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

8

SISTEM AUDITIV EXTERN

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

CAVITATEA TIMPANICĂ

• trei etaje :

Mezotimpanul :

• fereastra rotundă, fereastra ovală cu scăriţa şi promontoriul (proeminenţa dată de primul tur de spiră al melcului)

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

9


Epitimpanul ( Atica, recesul epitimpanic): este etajul situat superior de membrana timpanică

- limita între epi- şi mezotimpan - Partea timpanică a N. Facial- formează la nivelul peretelui medial al cavităţii timpanice

- se află marea parte a oscioarelor auriculare împreună cu ligamentele lor şi unele cute mucoase.

- acesta poate fi sediul unor inflamaţii

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

CAVITATEA TIMPANICĂ- EPITIMPANUL

- Comunică prin partea externă a aticii cu antrul mastoidian şi cu sistemul de celule pneumatice ale procesului mastoidian.

- La nivelul antrului se află o proeminenţă osoasă dată de structura canalului semicircular lateral

- Peretele superior(tegmen timpani) este reprezentat de o lamă osoasă subţire, care desparte epitimpanul de fosa craniană mijlocie.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

10


• Hipotimpanul( recesul hipotimpanic): este situat inferior de membrana timpanică. Se învecinează bulbului venei jugulare, şi prezintă nişte celule(celulele timpanice), care comunică cu sistemul celulelor mastoidiene .

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

OSCIOARELE AURICULARE

• cele mai mici oase ale omului

• prezintă multiple caracteristici speciale

• nutriţia lor este asigurată doar prin periost

• Oscioarele sunt unite prin ligamente şi muşchi (M.tensor tympani si M.scăriţei) .

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

11


• Ciocanul se ancorează cu mânerul de membrana timpanică; în centrul acesteia osul formează o înfundare , aşa numitul “umbo”, care este un reper anatomic important pe membrana timpanică.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________


• Nicovala este articulată cu capul ciocanului.Acesta din urmă împreună cu corpul nicovalei sunt situate în epitimpan. Apofiza lungă a nicovalei se articulează cu osul scăriţei.

• Platina scăriţei este angajată mobil prin ligamentului inelar elastic în nişa ferestrei ovale şi realizează comunicarea cu spaţiul perilimfei.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

12


• Scăriţa este formată din capul şi gâtul scăriţei, braţele scăriţei şi platina scăriţei. Platina scăriţei este angajată mobil prin ligamentul inelar elastic în nişa ferestrei ovale şi realizează comunicarea cu spaţiul perilimfei.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Musculatura cavităţii timpanice

M.stapedius (m.scăriţei): se inseră pe gâtul scăriţei şi este situat într-un canal osos, paralel de partea mastoidiană a n.facial, de care este în acelaşi timp inervat.

M.tensor tympani (m.ciocanului): se află paralel de trompa lui Eustachio şi este inervat de către n.trigemen. Se inseră pe gâtul ciocanului.

reflexul stapedian îndeplineşte o funcţie de apărare în urechea internă.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

13

RAPORTURILE TOPOGRAFICE ALE CAVITĂŢII TIMPANICE:

• peretele lateral: format de către membrana timpanică şi conductul auditiv osos

• peretele medial: cohleea

• peretele inferior: bulbul venei jugulare

• peretele superior: dura fosei craniene mijlocii

• peretele anterior: a.carotida internă

• peretele posterior: partea mastoidiană a n.facial

• nervul Chorda tympani, - din N.facial; ea trimite ramuri gustative către cele două treimi anterioare ale limbii.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Vascularizaţie şi inervaţie

• a.carotide externe, - a.meningeană medie, a.faringeană ascendentă, a.maxilară şi a.stilomastoidiană.

• Inervaţia senzitivă - n.timpanic, ramura a n.glosofaringean.

• “Otalgie de iradiere”, care poate rezulta în procesele faringiene.

• Parasimpatic- n.glosofaringean,

• cu partea simpatică a plexului carotidian intern şi cu n.trigemen.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

14

SISTEMUL CELULELOR MASTOIDIENE

• căptuşite de mucoasă

• au raport direct cu cavitatea timpanică

• sunt aerisite în acest fel prin cavitatea timpanică şi trompa lui Eustachio.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TROMPA LUI EUSTACHIO •legătura cavităţii timpanice cu rinofaringele

•se deschide sub forma unei pâlnii posterior de coane

•Funcţiile trompei sunt:

1. asigurarea aerisirii cavităţii timpanice şi a sistemului celulelor pneumatice

2. echilibrarea presiunii gazoase între cavitatea timpanică şi exterior,

3. drenajul cavităţilor urechii medii precum

4. împiedicarea migrării agenţilor infecţioşi.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

15

Trompa lui Eustachio

• Funcţia :

- forţele de deschidere, reprezentate de tonusul muscular, presiunea urechii medii, elasticitatea cartilajului

- de forţele de închidere, cum ar fi presiunea ţesutului, starea de tensiune

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Fiziologia urechii medii

• Fucţia principală este ajustarea impedanţei .

• Datorită impedanţei acustice diferite a aerului şi lichidului(diferenţa de rezistenţă) faţă de undele sonore

• urechea medie are rolul de a minima pe cât posibil acest deficit de transmitere.

• Reechilibrarea presiunea atmosferică, ce se află într-o modificare permanentă datorită diferitelor condiţii meteorologice şi a variaţiior de altitudine.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

16

URECHEA INTERNĂ

• Urechea internă

- se află în stânca temporalului

- se compune din canale comunicante care poartă denumirea de labirint

1. Labirintul membranos

2. Labirintul osos

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Labirintul membranos

Labirintul membranos

17

LABIRINTUL OSOS

• dintr-un sistem de canale semicirculare, din cohlee şi vestibul.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

COHLEEA

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

18

Organul Corti

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Organul CORTI•celule senzoriale şi de susţinere

• Celule interne- celule ale auzului ce realizează transformarea informaţiilor acustice în semnale neurale

• Celule externe-Stereocilii sunt fixaţi de membrana tectoria

•legătura cu n. cohlear se realizează prin fibre eferente.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

19

Funcţia Cohleei

• două funcţii mecanice :

1. Analiza frecvenţei-anumite frecvenţe sunt orientate către anumite fibre nervoase în funcţie de localizare(tonotopie)

2. Amplificarea biomecanică- unde cu amplitudini scăzute sunt transformate spre amplitudini crescute cu ajutorul amplificatorului cohlear.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Diferenţierea funcţiilor cohleei

– Funcţia macromecanică(în compartimentul lichidian)

• Undele, ce se propagă de la platina scăriţei spre perilimfă produc unde saltatorii la nivelul membranei bazilare.

• Fenomenul dă posibilitatea unei analize pasive a frecvenţei şi tonotipiei(adică impresia unei frecvenţe anumite în zone diferite ale membranei bazilare şi astfel corespondenţa la o anumită fibră nervoase)

– Funcţia micromecanică(în compartimentul celular)

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

20

AMPLIFICAREA ŞI TRANSDUCŢIA

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

NERVUL ACUSTICOVESTIBULAR• părăseşte trunchiul cerebral ca un trunchi nervos

comun;

• din punct de vedere funcţional : n.vestibular şi n.cohlear

• N.vestibular formează la acest nivel ggl.vestibular Scarpa, de unde iau naştere prelungirile periferice: n. utriculoampullaris, n. saccularis, n.ampullaris posterior.

• Ganglionul cohlear (ggl.spinale cohleae) însă, în mediolul cohleei.

• N.vestibulocohlear parcurge meatul acustic intern împreună cu N facial

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

21

SISTEMUL AUDITIV CENTRAL

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

FUNCŢIILE SISTEMULUI AUDITIV CENTRAL

• Localizarea sunetului

• Imaginea sunetului

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

22

SISTEMUL VESTIBULAR

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Ampula şi Macula

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

23

Sistemul vestibular central

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

FUNCŢIILE VESTIBULARE

funcţiile principale enumerăm:

• Fixaţia unui orizont optic, cu scopul orientării în spaţiu în cazul unor mişcări rapide ale capului; pentru îndeplinirea acestei funcţii sistemul vestibular acţionează împreună cu cel optic.

• Menţinerea staticii şi echilibrului, realizată prin interacţiunea cu sistemul proprioceptiv motor

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

24

Reflexul vestibuloocular (VOR)

• Nucleii vestibulari trimit eferenţe importante către nucleii motori ai muşchilor oculari.

• Aparatul vestibular acţionează în mod reflex asupra mişcării şi poziţiei ochilor- rol în orientarea în spaţiu

• La mişcările rapide ale capului

• Nucleii vestibulari îşi primesc feed-backul pentru reglaj fin prin receptori retinieni, această situaţie nefiind valabilă şi la întuneric.

• Legăturile polisinaptice între cei doi nuclei vestibulari şi legăturile către cerebel.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Reflexul vestibulospinal(VSR)

• Menţinerea poziţiei capului, statica, precum şi mersul în ortostatism

• reflexul vestibulocervical.

• Motilitatea spinală este reglată de reflexe declanşate proprioceptiv, vizual şi vestibular.

• Mersul în ortostatism este posibil cu două sisteme funcţionale. Dacă cele două sisteme ar fi afectate, ortostatismul şi mişcările ar fi tulburate.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

25

NERVUL FACIAL

• Nervul facial descrie un traiect complicat, traversând stânca temporalului, urechea medie şi glanda parotidă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

NERVUL FACIAL

6 segmente

I Intracranial

II. Intrameatal

III. Labirintic

IV.Timpanic

V. Mastoidian

VI. Parotidian

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

26

CURS nr 2

OTOLOGIE

27

TRAUMATISMELE URECHII EXTERNE

• OTHEMATOMUL

- Colecţie sero-hematică

- Simpt: tensiune locală

- Ex clinic: formaţiune ovoidă,dur-fluctuentă, roşie-violacee

- Dg. – puncţie aspirativă

- Tratam.: incizie, drenaj, pansament compresiv

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________


DEGERĂTURILE PAVILIONULUI • Stadiul I- dermatita edematoasă- arsură, înţepătură,

anestezie locală, local- culoare albă • Stadiul II- dermatita buloasă flictenulară • Stadiul III-gangrena uscată- coloraţia brună a

tegumentelor • Stadiul IV- gangrena umedă- escare infiltrative,

edematoase, fetide

Tratament: calmarea durerilor, încălzire treptată, administrarea de vitamine, vasodilatatoare locale şi generale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

28


ARSURILE PAVILIONARE

• Ex clinic: jenă dureroasă, hiperemia difuză

• Stadiul I- flictene, eritem

• Stadiul II- leziuni profunde,fără flictene, epiderm cenuşiu

• Stadiul III- leziune cu suprafaţă închisă

Tratament: curăţire, îndepărtatrea crustelor, dezinfectante locale, ungvente epitelizante

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TRAUMATISMELE CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN

TRAUMATISMUL DIRECT• Interesează părţile moi sau scheletul cartilaginos• Se produc: grataj , manipulare incorectă a instrumentelor• Simptome: durere, singerare, decolarea tegumentului• Tratament: local dezinfectante, suprevegherea plăgiiFRACTURA CAE• Producere: cădere pe menton, fr ale bazei craniului• Simptome:

- bombarea conductului, îngustarea acestuia- durere în articulaţia temporo-mandibulară

Tratament: reducerea fracturii, fixare cu meşă endaurală, imobilizarea mandibulei

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

29

DOPUL DE CERUMEN ŞI DOPUL EPIDERMIC

DOPUL DE CERUMEN • Hipersecreţia gld ceruminoase • Simptome: hipoacuzie, prurit,

acufene cu timbru grav, autofonie • Dg. pozitiv.: otoscopie- culoare

maronie • Tratament: spălătură auriculară sub

control vizual DOPUL EPIDERMIC • Inflamaţii cronice ale CAE • Simptome: idem Dop cerumen • Ex clinic: culoare albicioasă,

consistenţă dură

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

FURUNCULUL CONDUCTULUI AUDIT EXTERN

• Infec’ie cu Stafilococ • Localizare: porţiunii

cartilaginoase a CAE • F favorizanţi: surmenaj, diabet,

hipovitaminoza • Simptome: febră, durere locală,

trismus, hipoacuzie uşoară • Ex. Local: tumefierea difuză, apoi

localizată a CAE, tumefacţie roşie • Diagnostic diferen’ial : Otita ext

ernă eczematoasă, otita ext ernă difuză, otite medii supurată

• Tratament: meşe locale cu Rivanol, sau ungv Tetraciclină, trament antibiotic – OXACILINA și tratament antiinflmator

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

30

OTITA EXTERNĂ DIFUZĂ

• Inflamaţia difuză a CAE • Etiologie: otite supurate cr., eczeme,

furuncule, iritaţii mecanice, corpi străini

• Simptome: durere, febră, mîncărime intensă, tensiune locală

• Ex clinic: tumefierea difuză a CAE, concentrică, eroziuni epiteliale , secreţie seroasă, apoi purulentă, pielea îngroşată, timpan greu vizibil

• Tratament: sol alcool boricat 4%, sau Sol Rivanol 1%, sau sol Betadină, antiinflamatorii locale şi generale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

PERICONDRITA URECHII

• Infecţia pericondrului cartilajului

• Etiologie: otite externe, traumatisme, arsuri, operaţii

• Simptome: durere, febră, • Ex ORL: tumefierelocală,

edem, tegument de culoare roşie, cald

• Tratament: antiinflamator local şi general, comprese locale cu Rivanol

• Tratament chirurgical la nevoie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

31

ECZEMA CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN

• Etiologie: iritaţii prelungite, substanţe iritante, otoree cronică

• Simptome: prurit intens, • Ex ORL: descuamare epitelială,

scuame apoase, transparente • Complicaţie: eczema pavilionului

auricular, atrezia de conduct • Tratament: alimentaţie lacto-

vegetariană, vitamine, desensibilizări, îndepărtarea factorilor declanşatori

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

OTOMICOZA

• Etiologie: aspergillus

• Simptomatologie: durere, senzaţie de plnitudine auriculară, corp străin în ureche

• Examen clinic: masă rotundă, de aspect vătuit, negricioasă

• Tratament. Ungv ent antimicotic local, aspiraţie auriculară, soluții antimicotice

• PIMAFUCIN, PIMAFUCORT, CLOTRIMAZOL

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

32

STENOZA DE CONDUCT AUDITIV EXTERN

• Etiologie. Îngroşare progresivă a CAE, cicatrici vicioase

• Simptome. Hipoacuzie de transmisie

• Tratament: audiometrie prealabilă

• Tratam chirurgical- incizie, dilatator CAE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

______________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

EXOSTOZELE CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN

• Etiologie: tulburare de dezvoltare CAE

• Simptome: Excrescenţe ale CAE, localizate pe peretele postero-superior a CAE

• Tratament: chirurgical pe cale endaurală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

33

ERIZIPELUL URECHII EXTERNE

• Etiologie: infecţie streptococică

• Simptomatologie: febră, frison, alterarea stării generale, semne de septicemie,

• Examen clinic. Tumefierea pailionului

auricular şi a CAE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

ZONA ZOSTER AURICULARĂ

Etiologie: virală- virus herpes zoster

Simptome: arsură locală, durere

Ex clinic: vezicule, extinse pe pavilionul auricular, spre conductul auditiv extern, și spre față

Tratament. Antiviral local şi general

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

34

TUMORILE URECHII EXTERNE

• TUMORI BENIGNE.

- CHIST SEBACEU- pe antitragus sau lobul

- FIBROAME- cheloid

- NEVII- pigmentari sau vasculari

- Condiloame: -rădăcina helixului

- CONDROFIBROAME-

- PAPILOAME

- HEMANGIOAME

- OSTEOAME

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

CONDILOM AURICULAR

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

35

TUMORI MALIGNE ALE URECHII EXTERNE

•Etiologie: traumatisme, expunere la soare

•Anatomie patologică: vegetante, ulceroase, ulcero-vegetante, infiltrative

•Extindere:

•grd I- ulceraţie mică, fără afect . Cartilajului

•Grd II- invazia cartilajului

•Grd III- invadarea urechii externe şi ggl

• Grd IV- metastaze

Diagnostic histopatologic: :

epiteliom spinocelular, bazocelular, sarcom

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

EPITELIOM AL PAVILIONULUI AURICULAR

Diagnostic diferenţial: •Diskeratoza •Degerături •Eczema •Psoriazis •Nodul nedureros •Lupus •Sifilis •Othematom Tratament: chirurgical- extirparea tumorii reconstrucţie pavilion auricularradioterapie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

36

CURS nr 3

OTOLOGIE

37

TRAUMATISMELE URECHII MEDII

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

CLASIFICARE 1. TRAUMATISMELE DIRECTE • TRAUMATISMELE TIMPANICE PRIN CORPI STRĂINI • ARSURA TIMPANULUI • TRAUMATISMELE PRESIONALE- BLASTUL,

BAROTRAUMATISMELE, BANGUL SUPERSONIC • TRAUMATISMUL ACUSTIC ACUT • TRAUMATISMELE ELECTRICE 2. TRAUAMTISMELE INDIRECTE ALE URECHII • TRAUMATISME. ASOCIATE • FRACTURI. LABIRINTICE • FRACTURI. EXTRALABIRINTICE 3. LEZIUNILE LANŢULUI OSICULAR • COMOŢIA LABIRINTICĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

38

TRAUMATISMELE TIMPANICE PRIN CORPI

STRĂINI

• Simptomatologie: durere, hemoragie subepitelială

• Perforarea membranei timpanice cu dizlocarea lanţului osicular, fenomene vertiginoase

• Ex. ORL: PERFORAŢIE MEZOTIMPANALĂ

• Tratament: aspiraţie, pansament uscat endaural, aplicare de pansament

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Arsura timpanului

Simptomatologie: • Durere intensă • CAE cu pete marmorate • Membrană timpanică hiperemică, turgescentă • Perforaţie timpanală largă antero-inferioară Tratament: • Pansamente endaurale • Trat antibiotic • MIRINGOPLASTIE la 6 luni după oprirea supuraţiei

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

39

BAROTRAUMATISMELE

Creşterea bruscă a presiunii în mediul ambiant

Aplicarea unei palme peste ureche

Proba Valsalva dificil de realizat

Simptomatologie:

• Congestia timpanală- epitimpan

• Congestia difuză cu retracţia timpanului

• Hemotimpan

• Ruptură timpanală liniară

• Afectarea lanţului osicular

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

BAROTRAUMATISMELE

• Surditate prin compresie- unilaterală• Surditate prin decompresie- bilaterală, progresivă, curbă

orizontalăBAROTRAUMATISMELE LA AVIATORI• Barotraumatismul acut- otalgie, acufene, vertij• Barotraumatismul subacut- otalgie vagă, pasageră• Barotraumatismul cronic- HT pe frecvenţe joase, apoi mixtăEx clinic: MT îngroşată retractată, orizontalizarea mînerului

ciocanului, durere intensă, unilaterală, vertij, acufene, perforaţie largă

Tratament: igienic- toaleta CAEMiringoplastie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

40

BLASTUL

• Deplasare unei mase de aer prin explozie, deflagraţie • Se produc leziuni degenerative la nivelul labirintului prin hemoragie

sau comoţii ale urechii interne

BANGUL SUPERSONIC • Energie sonică 130-145 dB, durată scurtă • Modificări hidrodinamice pe fondul unei cohleei fragile Simptomatologie: • ureche înfundată • Surditate cu vertij asociat • Leziuni labirintice degenerative • HP pe frecvenţe înalte Tratament: • vasodilatatoare

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TRATUMATISMUL ACUSTIC ACUT

Expunere la zgomot puternic pe o perioadă de timp 2 ore-7 zile

Hipoacuzie neurosenzorială pe frecvenţele înalte cu ancoşă la 4000 Hz.

Fenomen de epuizare nervoasă

Tratament:

• Vasodilatoare

• Vitamine

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

41

TRAUMATISMUL ELECTRIC

• prin electrocutare • SE PRODUC: - leziuni primare directe asupra membranei

timpanice - leziuni secundare tardive • Hipoacuzie neurosenzorială sau mixtă • Perforaţii timpanale • Fenomene asociate: necroza osoasă, tulburări

psihice, atingere cerebrală atrofia limbii, paralizie facială, complicaţii oculare

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

TRAUMATISMELE INDIRECTE ALE URECHII

• TRAUMATISMELE ASOCIATE - impact mastoidian - temporo-parietal - occipital - occipito-parietal fracturi longitudinale- TIMPAN ŞI CASA MEDIE AFECTATE,

N FACIAL INTEGRU fracturi transverse- C.A.I. , VESTIBUL, COHLEE PERETE

INTERN AL CASEI MEDII, N .FACIAL, FĂRĂ AFECTAREA TIMPANULUI

fracturi oblice

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

42

FRACTURI LABIRINTICE ŞI EXTRALABIRINTICE

• FR LABIRINTICE: fr. Ale labirintului osos, fr. Ale stîncii cu respectarea labirintului osos, comoţia labirintică

• FR. EXTRALABIRINTICE: fr. Ale casei medii, fr ale vîrfului stîncii, mastoidiene, CAE

• Simptomatologie: - perforaţie timpanală - otoragie - licvoree - Surditate - tulburări de echilibru Paralizie de N. V, VI, VII Tratament: conservativ,sau chirurgical echpe mixte

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

LEZIUNILE POSTRAUMATICE ALE SISTEMULUI TIMPANO-OSICULAR

Simptomatologie: • HT care se transformî în HM sau HP• Acufene• Tulburări vestibulareLocalizare: artic incudo-stapediană, apofiza descendentă a nicovalei,

artic stapedo-vestibularăDiagnosticul clinic:• Timpanometrie, reflex stapedian• Audiograme• Deschiderea casei medii în scop dg.Tratament:CHIRURGICAL- reconstrucţii de lanţ osicular, MT.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

43

COMOŢIA LABIRINTICĂ

manifestări labirintice postraumatice în absenţa unei fracturi

Lezarea ireversibilă a elementelor neurosenzoriale- fereastra ovală şi primul tur de spiră al cohleei

Simptomatologie: • Hipoacuzie • Acufene • Otalgie nevralgică • Hipoacuzie neurosenzorială de tip degenerativ pe

frecvenţele înalte şi apoi cele joase Tratamentul: implant de tranzistori cu rol stimulator

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

44

CURS nr 4

OTOLOGIE

45

OTITELE MEDII ACUTE ŞI CRONICE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

CATAR TUBO-TIMPANIC

ETIOLOGIE: • Apare la copii sub 4 ani • Alterarea funcţiei trompei lui Eustachio • determină inflamaţii cronice ale mucoasei casei

medii • Cauze: rinofaringite, adenoidite acute şi cronice,

hipertrofii ale cornetelor inferioare, polipi, tumori benigne şi maligne, afecţiuni sinusale, aspectul anatomic al trompei- orizontală,palatul ogival, malformaţii coanale, postraumatic- postadenoidectomie- bride cicatriciale, alergii,

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

46

CATAR TUBO-TIMPANIC

Simptomatologie: • 3 stadii: - obstrucţia tubară simplă - obstrucţie tubară cu transudat în casa medie - organizare plastică cu sechele funcţionale • Clinic: 1. obstrucţie auriculară 2. autofonie- intensitate variabilă, se ameliorează la

înghiţit, căscat, suflat de nas 3. zgomote auriculare de tonalitate joasă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

CATAR TUBO-TIMPANIC

Examen clinic: • Hiperemia discretă a mînerului ciocanului şi a

membranei Shrapnell • Aspiraţie timpanului, mulat pe lanţul osicular • Orizontalizarea mînerului ciocanului • Culoare albicios-cenuşie • Lichid mobil în casa medie- bule de lichid • Îngroşarea secreţiilor- stabilirea nivelului de

lichid- glue ear • Examen rinofaringe şi rinoscopie anterioară

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

47

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

CATAR TUBO-TIMPANIC

Diagnostic:

• Permeabilitatea trompei E.- manevra Valsalva, şi Toynbee

• Cateterizarea trompei- cu sonda Itard

• Examen radiologic

• Timpanograma: curbă aplatizată, sau negativizarea curbelor

• Audiometrie: hipoacuzie de transmisie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

48

CATAR TUBO-TIMPANIC

TRATAMENT:

• Înlăturarea cauzelor rinofaringiene

• Acumulare de lichi: drenaj transtimpanal- diabolo

• Antiinflamatorii

• Dezobstruante nazale

• Aerosoli

• Mucolitice

• Cortizon

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SINDROM DE TUBĂ BEANTĂ

• Definiţie: imposibilitatea de închidere a trompei• Simptomatologie: zgomot aerian la inspiraţie,

hipoacuzie, acufene• Examen clinic: timpan – aspect de drapel care

flutură la fiecare mişcare respiratorie• Tratament:

- insuflaţie de acid boric sau acid salicilic-contracţia reflexă a trompei

- cauterizarea electrică a orif faringian- injectare de teflon

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

49

OTITA MEDIE ACUTĂ

TROMPA LUI EUSTACHIO

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

OTITA MEDIE ACUTĂ

• CLASIFICARE :

1. OTITE MEDII ACUTE MICROBIENE- Otita medie acută congestivă sau supurată

2. OTITE MEDII ACUTE NEMICROBIENE- Otita seroasă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

50

OTITA MEDIE ACUTĂ MICROBIANĂ

• Etiologie: produsă de Pneumococ, Haemophilus, Stafilococ

• Anatomie patologică:

1. Faza congestivă: inflamaţie catarală→fază supurată cu colecţii pururlente→drenaj spontan- perforaţie sau chirurgical- paracenteză

2. Supuraţie persistentă→cronicizare

3. Osteită cu mastoidită

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

OTITA MEDIE ACUTĂ MICROBIANĂ• Cauze favorizante:

1. Disfuncţia tubară

2. Infecţiile rinofaringiene

3. infecţii virale sisteice- rujeola, gripă, varicelă

4. traumatismul extern al timpanului-perforaţie de timpan

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

51

OTITA MEDIE ACUTĂ MICROBIANĂ

• Simptomatologie: - febră, durere, autofonie, hipoacuzie,

acufene cu timbru grav • Examen otoscopic: - faza congestivă: desen vascular intens

al mînerului ciocanului, sau a MT posterior şi post-superior

- faza catarală- timpan retractat, reflex luminos absent, orizontalizarea mînerului ciocanului, mobilitate redusă a MT

• Examen funcţional: triada BEZOLD , HT. Mederată, VS redusă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ

• Definiţie: proces supurativ la nivelul mucoasei tutror compartimentelor urechii medii

• Anatomo-patologic: hiperplazia mucoasei urechii medii

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

52

OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ

• SIMPTOMATOLOGIE:

- În funcție de stadiu evolutiv al unei otite medii congestive sau catarale

- otalgie: bruscă, pulsatilă, iradiere spre arcada dentară

- febră 39-40

• FAZA PREPERFORATIVĂ

• FAZA PERFORATIVĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ- faza preperforativă

• Ex clinic: hiperemia difuză a MT- roşie intensă • Vascularizaţia intensă a mînerului ciocanului • Congestia trece de inelul timpanal • Refle luminos şters • Suprafaţa MT devine mată • Uneori – dureri la apăsarea mastoidei- reacţie

mastoidiană • Hipoacuzie de transmisie, acufene, ameţeli-

iritarea labirintului • Febră, astenie, leucocitoză, tahicardie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

53

OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ- faza preperforativă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ- faza postperforativă

• ESTE OTITĂ MEDIE SUPURATĂ ACUTĂ

• PERFORAŢIE SPONTANĂ SAU PROVOCATĂ

Ex clinic:

• puroi în CAE- sero-sangvinolent sau purulent, sau galben-verzui, NU MIROASE

• Timpan congestionat, perforaţie mezotimpanală, margini neregulate

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________

54

OTITA MEDIE ACUTĂ SUPURATĂ- faza postperforativă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

OTITA MEDIE SUPURATĂ ACUTĂ

• Evoluţie: 10-14 zile de tratament corect cedează supuraţia

• La încă 7-10 zile vindecare

• COMPLICAŢII:

- meningite

. labirintite

- mastoidite

- cronicizare

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

55


• FORME ANATOMO-CLINICE:

1. DUPĂ CRITERIU EVOLUTIV: forme supracute, subacute

2. DUPĂ ASPECTUL PERFORAŢIEI

- mezotimpanală

- membrana Shrapnell- post. sup- Troeltsh sau antero-superioară- Prussak

3. DUPĂ NATURA AGENTULUI PATOGEN

- pneumococ mucos

- stafilococ

- enterococ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________


• Diagnostic diferenţial: 1. otita externă difuză 2. miringita 3. zona zoster auriculară 4. O.M sup cronică în faza reîncălzită • Tratament: - calmarea durerii- antialgice - trat antiinflamator - trat. antibiotic conform antibiogramei - dezobstruante nazale • Evoluţie: 10 -14 zile- vindecare, sau persistenţa

perforaţiei cu risc de recidive şi cronicizare

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

56

OTITA MEDIE A SUGARULUI

• Este frecventă

• Poate trece neobservată

• Ex otologic- ESENŢIAL

• Orice stare febrilă a sugarului necesită consult otologic

• este bilaterală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

OTITA MEDIE DIN BOLI INFECTO-CONTAGIOASE

• COMPLICAŢII ALE BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE

• 1. SCARLATINA- 2 forme: timpurie- în primele 2-3 zile ale bolii, necrozantă

• 2. RUJEOLA-

• 3. GRIPALĂ- flictene pe suprafaţa timpanului, hemoragii timpanale

• 4. ERIZIPELATOASĂ- placarde veziculare în CAE şi pe suprafaţa timpanului

• 5. TUSE CONVULSIVĂ

• 6. PAROTIDITA EPIDEMICĂ- asociată cu hipoacuzie de tip neurosenzorial, prin afectarea cohleei

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

57

MIRINGITA ACUTĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

OTOMASTOIDITA SUGARULUI

Etiopatologie: • infecţie nazală şi rinofaringiană • Igiena deficitară generală • prematuritatea • Conformaţia trompei lui Eustachio Anatomia patologică: • Inflamaţia cu afectarea tuturor ţesuturilor urechii medii Forme clinice: manifestă şi latentă Tablou clinic în forma manifestă • Febră 39-40 • Agitaţie • Insomnie • Tulburări de digestie • Scădere ponderală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

58


Examen clinic în forma manifestă

• Secreţii nazale

• Durere la apăsarea tragusului

• Hiperemia difuză a MT

• Bombarea acesteia

• Pavilion împins înainte şi în jos

• Timpanotomie- secreţie purulentă

• Voalarea mastoidei

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________


FORMA LATENTĂ • Apare la copiii distrofici • Apare sub forma unei stări de toxicoză: sindrom

nervos, sindrom digestiv, deshidratare • Ex clinic local: - semne puţin zgomotoase - căderea peretelui post-sup a CAE - voalarea mastoidei pe RTG EVOLUŢIA: • Complicaţii endocraniene

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

59


TRATAMENT

• Drenaj precoce

• Combaterea infecţiilor asociate

• TIMPANOTOMIE

• Antibioterapie

• Dezobstruante nazale

• ANTROMASTOIDECTOMIA

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

OTOMASTOIDITA ACUTĂ SUPURATĂ

Etiopatogenia: proces supurativ al casei medii care se transmite spre mastoidă prin aditus ad antrum

Forme clinice: acută neexteriorizată acută latentă, acută exteriorizată, otomastoidita sugarului

Anatomia patologică

• Faza iniţială: hiperemia difuză a MT, îngroşarea mucoasei, secreţii seropurulente

• Faza a doua: invadarea osului mastoidian, empiem mastoidian, îngroşare osoasă, exteriorizare

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

60

OTOMASTOIDITA ACUTĂ SUPURATĂ

Examen fizic:

• Durere la palparea mastoidei

• Timpan intens congestionat, bombat

• Perforaţie timpanală prin care se scurge puroi pulsatil

• Fistula GELLE- fistulă a CAE , ptoză a peretelui posterosuperior a CAE

• Hipoacuzie de transmisie

• Voalarea mastoidei

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

OTOMASTOIDITA ACUTĂ SUPURATĂ Forme clinice • SUPRACUTĂ- prinderea simultană a UM şi a

mastoidei • SUBACUTĂ- cefalee, otoree purulentă • APARENT PRIMITIVĂ- modificări minime ale MT

şi majore ale mastoidei Complicaţii: • Meningita otogenă • Paralizia N FACIAL • Abcese peridurale • labirintita

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

61

MASTOIDITĂ ACUTĂ EXTERIORIZATĂ

•Topirea septurilor mastoidiene şi formarea flegmonului endomastoidian

•Abces subperiostal superior

•Abces retroauricular postero-superior subperiostal

•Otomastoidita temporală

•Abces substernocleidomastoidian BEZOLD

•Otomastoidita occipitală

•Otomastoidita jugodigastrică

•Petrozita sau petroaticita

SINDROMUL GRADENIGO- Otită medie supurată , cefalee intensă, paralizia oculomotorului extern

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

OTITA MEDIE CRONICĂ

Definiţie: proces inflamator cronic al casei medii şi mastoidei

Agenţii patogeni: polimicrobiană Anatomia patologică: 1. Leziuni ale timpanului: perforaţii timpanale-

mezotimpanale sau epitimpanale, respectiv în pars tensa sau pars flaccida- membrana Shrapnell, margini libere sau aderente

2. Leziuni mucoase: infiltrate celulare şi formare de microchiste, polipi granulaţii

3. Leziuni osoase: tromboze vasculare la nivelul lanţului osicular→necroze osoase... Osteita

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

62

OTITA MEDIE SUPURATĂ CRONICĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

OTITA MEDIE SUPURATĂ COLESTEATOMATOASĂ

Perforaţie marginală a MT, cu henierea epiteliului CAE

SKIN IN THE WRONG PLACE Clasificare: colesteatom în sac herniar, colesteatom

extensiv

Atica- punct de plecare, invadarea membranei Shrapnell

Antrul mastoidian- posibilitate de extindere spre mastoidă

Lezarea lanţului osicular de procesele osteitice

Casa medie- leziuni extinse ale canalului facial

Extindere spre canalul facialului sau canal semicircular

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

63

SEMNE CLINICE ALE

COLESTEATOMULUI

• Otoree purulentă fetidă • Evoluţia continuă a otoreei • Otoree insensibilă la tratament local şi general • Otoragie • Polipi în casa medie sau granulaţii, lamele de

colesteatom dispuse concentric • Hipoacuzie de transmisie→ HP sau HM. • Acufene- ureche înfundată • Paralizia facială • Perioade de reîncălzire • Complicaţii endocraniene

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

DIAGNOSTICUL POZITIV AL COLESTEATOMULUI

• Examen otoscopic

• Ex audiometric

• RTG sau CT mastoidian

• După tipul de leziune

• Natura leziunilor timpanale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

64

TRATAMENTUL COLESTEATOMULUI

• TRATAMENT CURATIV: - suprimarea cauzei care l-a produs

• TRATAMENT SIMPTOMATIC- dezinfectante nazale şi rinofaringiene, soluţii locale antiseptice

• TRATAMENT CHIRURGICAL- ANTROMASTOIDECTOMIA LĂRGITĂ – tehnică închisă sau deschisă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

OTOREEA TUBARĂ

• SIMPTOMATOLOGIE

- otoree mucoasă, intermitentă

- surditate de transmisie moderată 10-15 dB

• EXAMEN OBIECTIV:

- perforaţie antero-inferioară

- sediu marginal

- margini bine delimitate

- prin perforaţie se vede mucoasa cavit timp hiperemică, congestionată

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

65

OTOREEA TUBARĂ

EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC:

- otoree rebelă la tratament

- înlăturarea cauzelor de vecinătate

COMPLICAŢII:

- otita externă- iritaţia CAE

TRATAMENT: curativ şi simptomatic

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

ATICITELE

Caracteristici:

1. Localizare aticală

2. Debut şi origine obscure

3. Fără antecedente auriculare semnificative

4. Evoluţia lentă a unui colesteatom primitiv

Anatomia patologică:

• perforaţie marginală la nivelul membranei Shrapnell

• Perforaţie mică cu leziuni osoase

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

66

ATICITELE

EX CLINIC LA DEBUT

• Hipoacuzie uşoară – rămîne mult timp nemodificată

• Cefalee occipitală

• Secreţii auriculare minime

• Evoluţie silenţioasă, lentă

• Secreţie clară ,fetidă

• CAE normal

• PERFORAŢIE LA NIVELUL MEMBRANEI SHRAPNELL

• Extragere de lamele de colesteatom din atică

• Manevra Valsalva – negativă- blocaj atical

• Palparea mastoidei negativă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

ATICITELE EX. CLINIC IN PERIOADA DE OTOREE: • Hipoacuzie netă • lezarea lanţului osicular • CAE normal • Lamele de colesteatom în atică • Mucoasă granulată, hiperemică CLASIFICAREA ATICITELOR: 1. Anterioare cu perforaţie mică 2. Posterioare cu perforaţii largi, retromaleare 3. Polipoase 4. Colesteatomatoase 5. Perforaţii asociate

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

67

ATICITELE Forme complicate:

1. dureroasă

2. vertiginoasă

3. complicată cu paralizie de facial

Evoluţia:

Supuraţie continuă,cu complicaţii endocraniene

Prognostic:

Afectarea auzului, complicaţii endocraniene

Tratament: chirugical- antroaticotomie, antromastoidectomie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

OTOMASTOIDITA CRONICĂ SUPURATĂ

Anatomie patologică: • Proces osteitic, asociat cu un proces supurat • Cuprinde toate cavităţile UM Simptomatologie: I. Mastoidita cr. simplă 1. forma comună- sm clinice reduse, otoree, durere la

palparea mastoidei 2. forma fistulizantă- forma Gelle- fistula atico-timpanică,

prăbuşirea CAE perete postero-superior II. Mastoidita cronică reîncălzită complicaţii grave endocraniene, labirintite, petrozite,

abcese, paralizie de N. Facial.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

68

CURS nr 5

OTOLOGIE

69

COMPLICAŢIILE SUPURAŢIILOR AURICULARE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

CLASIFICAREA COMPLICAŢIILOR SUPURAŢIILOR AURICULARE

EXTERNE OTITA EXTERNĂADENITA RETROAURICULARĂOSTEOPERIOSTITA, ABCESUL ŞI FISTULA RETROAURICULARĂFISTULA GELLE

CERVICALE Teaca m SCM- pseudoBezoldTeaca m digastric post- otomastoidita jugodigastrică MouletTeaca m. Trapez, splenius- otomastoidita occipitală

INTRAOSOASE OSTEITA SCUAMEI TEMPORALULUIOTOMASTOIDITA TEMPORO-ZIGOMATICĂPARALIZIA N FACIALFISTULIZAREA COHLEEI- COHLEARIZARELABIRINTITAPETROZITA ANTERIOARĂ ŞI POSTERIOARĂPETROAPICITA- SIND GRADENIGO

ENDOCRANIENE TROMBOFLEBITA DE SINUS LATERALMENINGITAABCESUL EXTRADURAL, SUBDURAL, CEREBRAL CEREBELOSHI BENIGNĂ POSTOTITICĂ

GENERALE SEPTICEMIA KORNER

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

70

1. COHLEARIZAREA

• Modalităţi de afectare cohleară:

1. spontană- prin afectare inflamatorie concomitentă sau sec unei acutizări

2. hemoragia intracohleraă

3. perilimfatică- scurgere de perilimfă

4. postototoxică- prin adm de antibiotic local

5. fibrozarea sau osificarea cohleei

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

2. PARALIZIA NERVULUI FACIALEtiopatogenie:• Se datorează nevritei sau ischemiei la nivelul vasa nervosum

prin tromboze sau vasculite• Complicaţie a O.M. COLESTEATOMATOASE- erodarea pereţilor

canalului FallopeEx. Clinic:- paralizie facială perifericăTratament:• O.M SUP.ACUTA şi P.F.- antibioterapie şi mirigotomie largă• OTOMASTOIDITA ACUTĂ- antromastoidectomie sau

antrotomie• OTOMASTOIDITA CRONICĂ- asanarea focarului infecţios,

evidare timpano-mastoidiană

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

71

3. LABIRINTITELE

Definiţie: atingerea urechii interne de către un proces infecţios

Clasficare:• Seroasă acută

• Supurată acută

• Supurată cronică

• Fibroasă şi osifiantă

bacteriene

virale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

3.1. LABIRINTITELE BACTERIENE • ETIPATOGENIE: - Complicaţie rară a O.M. Sau Otomastoiditelor

produse de Pneumococ, Streptococ, sau Haemophilus

- Complicaţie frecventă a OM. Cu pseudomonas, Proteus, E. Colli

- Complicațiile Postoperatorii- evidări petromastoidiene

- Complicația postraumatică- fracturi temporale - Secundare unor meningite, abcese extradurale,

petrozite

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

72

3.1.1. LABIRINTITA ACUTĂ SEROASĂSE PRODUCE PRIN: fistule la nivelul ferestrei ovale sau rotunde şi

infectarea labirintuluiClinic: • Acufene înalte• HP sau mixtă• Greţuri, vărsături, paloare• Vertij rotator• Nistagmus orizontal sau orizontal rotatorEx obiectiv: • Sm. de otită sau otomastoidită• Sindrom vestibular periferic: nistagmus orizontal rotator la urechea

bolnavă, secusa rapidă spre urechea bolnavă• Romberg pozitiv• Proba rotatorie şi nu calorică datorită perforaţiei

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

3.1.1. LABIRINTITA ACUTĂ SEROASĂ

Diagnostic. Pozitiv • Apariţia bruscă a vertijului • Nistagmus • Romberg invers nistagmusului • Schimbarea probei Weber din transmisie în percepţie Diagnostic. Diferenţial: • Labirintita acută supurată • Alte sindroame vestibulare • Meningita • Abcesul cerebelos

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

73

3.1.1. LABIRINTITA ACUTĂ SEROASĂ

Prognostic:• Hipoacuzie definitivă• Dispariţia fenomenelor vestibulare la 2-3 săpt.Forme clinice: • Circumscrise:- labirintului, vestibular- sm vest şi HP,

cohlear- HPfără sm vestibulare• Postoperator- la 5-12 zile după chirurgia mastoidei• Precoce: 2-3 zile după otomastoidită sau otită• Tardive: 7-30 zile Tratament: timpanotomie sau antromastoidectomie,

antibiotice, repaus, sedative

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

3.1.2. LABIRINTITA ACUTĂ SUPURATĂ

Etiologie:• otitei- prin fereastra rotundă• Otomastoidită, colesteatom- eroziunea labirintului• Cale sanguinăEx. Clinic: • Vertij sever• Nistagmus spre urechea bolnavă• Romberg pozitiv• Pierderea auzului• Greţuri, vărsăturiEvoluţia: paralizie facială. MenigităTratament: antibioterapie masivă, repaus, antiemetice,

antivertiginoase

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

74

3.1.3.LABIRINTITA SUPURATĂ CRONICĂEste secundară unui proces cronic supurati mastoidianEx clinic: • Uneori asimptomatic• OMS cr. Otoree intesă• Cefalee, dureri mastoidiene• Vertij la mişcări bruşte ale capului• HT →HM SAU COFOZĂ• Sm fistulei: CSL- buclei- nistagmus spre partea sănătoasă

- ant de ampulă- nistagmus spre urechea bolnavăCSP- nistagmus verticalCSS- nistagmus orizontal spre urechea sănătoasăTratament: mastoidectomie, eradicarea colesteatomului,închiderea

fistulei cu fascie sau pericondru

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

3.1.4.LABIRINTITA FIBROASĂ ŞI OSIFIANTĂ

• Este stadiul final al unei labirintite

• Se produce ţesut fibros care obliterează labirintul , apoi se produc osificări calcificări

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

75

3.2 . LABIRINTITA VIRALĂ

• Apare în cursul infecţiilor virale: zona zoster, parotidita epidemică, gripă

• Propagare pe cale sanguină

• Ex. Clinic: HP, vertij , nistagmus intens , echilibru susţinut prin mec vizuale

• Tratament: antivirale, sedative, antiemetice, antivertiginoase

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

4. PETROZITA

• Definiţie: afectarea inflamatorie a celulelor mastoidiene • Clasificare:

- anterioară- postotitică- posterioară- postmastoidectomie- petraopicita

• Simptomatologie:- supuraţie abundentă- Acufene- Alterarea stării generale- leucocitoză- sindrom Gradenigo: nevralgie trigeminală, pareză de nerv VI.abducens şi otoree

• Dg pozitiv:- Otoree- Hipoacuzie- Diplopie- Nevralgie trigeminală• Tratament: antibiotice, evidare petromastoidiană

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

76

5. TROBOFLEBITA DE SINUS LATERAL

Etiopatogenie• Otomastoidita colesteatomatoasă• Otomastoiditele supraacute• PostraumaticăModalitaăţi de extindere:• Continuitate• Cale venoasă- vasele de la baza casei medii• Limfatică• Efracţia peretelui venos• Toxinele din urechea medie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________


• Bacteriologieproteus, streptococ, stafilococLa copii- Haemofilus, pneumococ, piocianic, stafilococ• Anatomie-patologicăMastoidita acută- infecţie→distrugerea septurilor osoase→

periflebita→periflebita supuratăContactul prelungit al ag patogen cu peretele

venos→erodarea peretelui vascular→extindere spre sinusul transverssau sagital→vena jugulară internă

Trombul datorită infiltrării sale bacteriene→tromboliză→metastaze septice- emboli care determină septicemia cu semnale clince

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

77


Diagnostic pozitiv - Febră - Frisoane - Sensibilitate la palparea venei emisare mastoidiene - Pe marg. ant a m SCM – cordon dureros - Peteşii - Hemocultură pozitivă - Hematurie - Albuminurie - CT- absenţa substanţă osoasă la nivelul sinusului sigmoid - Angiografia Diagnostic diferenţial: - Abcesul cerebral, extradural, meningita, af infecţioase, TBC, pneumonie

virală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________


• TRATAMENT MEDICAMENTOS - antibiotice ce străbat bariera hemato-encefalică - antiedematoase - anticonvulsivante - monitorizare • TRATAMENT CHIRURGICAL - Mastoidectomie lărgită - Puncţionarea sinusului lateral - Ligatura venei jugulare interne - Asocierea tratamentului antibiotic şi anticoagulant

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

78

6. MENINGITA OTOGENĂ

Definiţie: inflamaţia meningelui şi invazia bacteriană în l.c.r

Etiologie: streptococ pneumoniae, Haemofilus, Pneumococ, Neisseria meningitidis

Patogenie: • focar inflamator cronic sau supracut

mastoidian→propagare directăa meningelui• Hematogenă• limfatică→infecţii rinofaringiene, sau otice• Soluţii de continuitate• iatrogene

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________


Simptomatologie

• Debut: brusc, febră, cefalee , vărsături, convulsii

• Perioada de stare:

- sindrom infecţios: febră, indisponibilitate, stare de rău

- Sindrom meningean: cefalee intesă în cască sau frontoparietală, fotofobie, vărsături, bradicardie

Redoarea cefei

Otorea, otalgia, hipoacuzia- pot lipsi

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

79


• Diagnosticul pozitiv: - semnele meningitei . Semnele inflamatorii acute, subacute sau cronice

auriculare sau mastoidiene - examenradiologic- Proces inflamtor mastoidian- osteite - puncţia lombară pozitivă!!! - aspectul LCR.: hipertensiv, tulbure, presiune peste

200mmHg, leucocitoză> 100oleuc/mm3, neutrofilie, proteinorahie>1g/l, glicorahie< 0,34 g/l, germeni patogeni prezenţi

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________


Tratamentul • Examen direct negativ antibioterapie masivă : CEFTRIAXON, CEFOTAXIM, AMOXICILINĂ, CEFTAMIL • Examen direct pozitiv: - gram pozitiv: AMOXICILINĂ - gram neg.: AMOXICILINĂ, CEFTRIAXON, CEFOTAXIM - coci gram poz.: se asoc VANCOMICINA - bacili gram neg: CEFTRIAXON, CEFOTAXIME Corticoterapie , Manitol CEFTRIAXON- 70-100mg/kg.c/zi 1-2x/zi CEFOTAXIM 200/300 mg/kg.c zi 4x/zi AMOXICILINĂ 200mg/kgc/zi 4-6x/zi VANCOMICINA 40-60 mg/kg.c/zi 4x/zi

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

80


• TRATAMENT CHIRURGICAL- EVIDARE PETRO-MASTOIDIANĂ-drenaj larg

OTITELE ACUTE- NU ESTE INDICAT- MASTOIDITELE EXTERIORIZATE- INDICAT- EVOLUŢIE FAVORABILĂ SUB TRATAMENT MEDICAM-TEMPORIZARE

EVOLUŢIE NEFAVORABILĂ- INDICAT CHIAR DACĂ TIMPANUL ESTE NORMALIZAT CA ASPECT

OTITE CRONICE- EVOLUŢIE NEFAVORABILĂ- INDICAT- EVOLUŢIE FAVORABILĂ- TEMPORIZARE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

7. ABCESUL CEREBRAL

• Definiţie: colecţie purulentă localizată şi înconjurată de o zonă de encefalită

• Cauze: O.M. S. Acută şi cronică, O.M colesteatomatoasă, Otomastoidita cronică

• Patogenie:

- extindere directă de la UM prin tegmen tympani, sinus cavernos

- cale venoasă retrogradă- tromboflebite

LOCALIZARE– LOB TEMPORAL, ABCESE MULTIPLE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

81

7. ABCESUL CEREBRAL

• Stadii evolutive:

1. Stadiul iniţial- cerebrita iniţială- febră, cefalee, scăderea capacităţii de concentrare, st gen alterată

2. Stadiul de localizare- cerebrita tardivă- HIC tranzitoriu, atacuri epileptiforme, simp precedente

3. Stadiul de abces manifest- febră, cefalee, redoare de ceafă, crize epileptice, alterarea stării de conştienţă

4. Stadiul terminal- obnubilare, torpoare, comă, resp Cheyne- Stokes

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

7. ABCESUL CEREBRAL

• Forme clinice:1. ABCES DE LOB TEMPORAL Hipoacuzie discretăHalucinaţii auditiveTulburări de mirosTulburări de vedereNeuropatii craniene III,IVTulburări de vorbire

2. ABCES CEREBELOS Nistagmus spontan pe partea lezatăNistagmus provocat- poziţie, lumină, fix punctTremorAtaxieDismetrie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

82

7. ABCESUL CEREBRAL

• DIAGNOSTICUL POZITIV- ex laborator: leucocitoză, PCR poz, LCR : leucocitoză, proteine crescute,

presiune crescută- ex RTG şi CT şi RMN: zonă hipodensă, sau hipercaptantă cu substanţă de

contrast

• DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL:- abcesul extradural- tromboflebita de sinus lateral- meningita otogenă

- labirintitele- vestibulopatii- scleroza în plăci

- tu. cerebrale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

7. ABCESUL CEREBRAL

• TRATAMENT MEDICAMENTOS

- antibioterapie masivă , Corticoterapie

- se adm în forme de cerebrită, abcese mici, sau multiple, sau unde se contraindică chirurgia

• TRATAMENT CHIRURGICAL

- echipe mixte cu neurochirurgia

- abord al abcesului+ evidare petromastoidiană în acelaşi timp operator

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

83

CURS nr 6

OTOLOGIE

84

SINDROAME VESTIBULARE ŞI HIPOACUZII

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SINDROAME VESTIBULARE

• Def: Totalitatea manifestărilor cauzate de afectarea sistemului

vestibular.

• Clasificare: • - sindrom vestibular periferic ( armonic - toate deviaţiile sunt

de aceeaşi parte cu secusa lentă a nistagmusului) • - sindrom vestibular radicular (armonic) • - sindrom vestibular central( disarmonic - deviaţiile sunt

variabile) • - sindrom vestibular mixt postrahianestezic • - manifestări vestibulare în afecţiuni generale • - manifestări vestibulare reflexe • - tulburări vestibulare isterice.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

85

SINDROM VESTIBULAR PERIFERIC

• Simptome: - vertij (halucinaţii de mişcare

rotatorie)

• - acufene

• - hipoacuzie (auz fluctuant, senzaţie de plenitudine aurală)

• Semne: - nistagmus (orizontal rotator, scade la fixarea privirii)

• - de iritaţie vagală (vărsături,bradicardie, transpiraţii,paloare)

• - imposibilitatea menţinerii echilibrului

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

AFECŢIUNI CU SINDROM VESTIBULAR PERIFERIC

• - sindromul Meniere• - sindromul Lermoyez• - boala Meniere• - labirintita acută seroasă sau supurată• -posttraumatic (comoţia labirintică, fractura

labirintică, ruptura ferestrelor, trauma sonoră)• - postoperator• - toxic• - vertij paroxistic poziţional benign Barrany

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

86

SINDROM VESTIBULAR RADICULAR

• Simptome: • - vertij • - acufene • - NU există hipoacuzie • Semne: • - nistagmus • - deviaţii segmentare şi tronculare de partea

opusă nistagmusului(de partea secusei lente) • - de iritaţie vagală •

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

AFECŢIUNI CU SINDROM VESTIBULAR RADICULAR

• a) sindroame radiculare pure

• - nevrita virală (gripală, urliană, rujeolică, zooster)

• - sindrom radicular toxic: saturnism, alcool, tabagism,arsenic, CO

• - sindrom radicular metabolic: DZ, mixedem, avitaminoze

• - sindrom radicular idiopatic

• b) sindroame radiculare atipice

• - tumori de CAI (schwannom de vestibular, meningiom, astrocitom)

• - colesteatom petro- apical

• - arahnoidita de unghi ponto- crebelos

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

87

SINDROM VESTIBULAR CENTRAL

• Simptome:

• - vertij ( stare vertiginoasă, rar în crize)

• - NU există acufene

• - NU există hipoacuzie

• Semne:

• - ale afecţiunii cerebrale ce a generat şi sindromul vestibular

• - de iritaţie vagală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

AFECŢIUNI CU SINDROM VESTIBULAR CENTRAL

• - tumori cerebeloase

• - leuconevraxita

• - anevrism bulbar

• - insuficienţă vertebro- bazilară

• - kinetoze

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

88

ALTE SINDROAME VESTIBULARE• 4. Sindrom vestibular mixt postrahianestezic:• - sdr.vestibular este bilateral, mixt,foarte intens• - tulburările de echilibru sunt de durată• - surditate bilaterală, profundă.• 5. Manifestări vestibulare în afecţiuni generală:• - ameţeală( NU vertij)• - apar în distonia neurovegetativă, anemii, HTA, DZ,

deshidratări, sedative, ebrietate.• 6. Manifestări vestibulare reflexe• - în apendicită, anexită, duodenită, colecistită, ulcer

duodenal• 7. Tulburări vestibulare isterice• - surditate isterică, acufene,tulburări vestibulare

isterice•

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SINDROMUL MENIERE

• Def: Sindromul Meniere sau hidropsul endolimfatic se caracterizează prin crize paroxistice de sindrom vestibular periferic, repetitive, determinate de perturbări în dinamica endolimfei prin disfuncţia valvei utriculo- endolimfatice.

• - reprezintă circa 90% din sindroamele vestibulare periferice

• - crizele scad în timp ca intensitate şi frecvenţă

• -de obicei este unilateral, dar se poate bilateraliza în timp.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

89

SINDROMUL MENIERE• Simptome:• - vertij în crize repetitive cu durata de minute-

ore, cu frecvenţă şi intensitate variabilă, cu perioade de remisiune; criza poate fi precedată de o aură

• - hipoacuzie de tip percepţie, poate fi fluctuantă- iniţial cu afectarea frecvenţelor grave

• - senzaţie de plenitudine aurală• - acufene nepulsatile, continue sau

intermitente• - fonofobie• - iritaţie vagală: greaţă, anxietate

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SINDROMUL MENIERE

• Semne:

• - nistagmus

• - tulburări de echilibru(deviaţii segmentare şi tronculare de partea secusei rapide a nistagmusului)

• - de iritaţie vagală: vomă, paloare, bradicardie, transpiraţie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

90

SINDROMUL MENIERE Forme clinice

• forma clasică completă cohleovestibulară

• sindromul Lermoyez( hidrops endolimfatic paradoxal atipic)

• catastrofa otolitică(cădere bruscă tronculară de scurtă durată)

• hidrops endolimfatic cohlear( doar fenomene auditive)

• hidrops endolimfatic vestibular( doar fenomene vestibulare)

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

BOALA MENIERE

• - afecţiune caracterizată printr-o criză vestibulară de tip periferic, unică, foarte intensă, însoţită de o hipoacuzie de percepţie profundă, definitivă, cauzată de o hemoragie intralabirintică cu hemolabirint şi ulterior labirintofibroză

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

91

VERTIJUL PAROXISTIC POZIŢIONAL BENIGN

• Def :Boală caracterizată prin criză de vertij periferic apărută

într-o anumită poziţie a capului, având la origine cupulo litiaza( otoliţi desprinşi din macula utriculară degenerată prin mecanism traumatic, infecţios sau vascular cad pe cupula CSP pe care o excită).

• Este singura variantă de sindrom vestibular periferic fără hipoacuzie.

• - într-o anumită poziţie a capului apar nistagmusul şi vertijul

• - nistagmusul este rotator spre urechea pe care stă aplecat bolnavul, are latenţă, variază ca direcţie în funcţie de poziţia globilor oculari, oboseşte

• - vertijul apare în crize scurte, tranzitorii, creşte în intensitate şi dispare în circa 40 sec.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

NEVRITA DE VESTIBULAR

• Def : afecţiune inflamatorie a nervului vestibular şi/sau a ganglionului Scarpa, de etiologie virală( vasculită vasa nervorum) sau idiopatică( spasm, tromboză, embolie, hemoragie pe vasa nervorum).

• Este un sindrom vestibular radicular pur, apărând mai frecvent între 30-60 ani, rar în copilărie.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

92

SIMPTOME

• - criză vestibulară foarte puternică ce durează chiar şi 48 ore, unică, unilaterală, care se remite complet în câteva săptămâni

• - acufene• - iritaţie vagală• - NU apare hipoacuzie• Semne:• - nistagmus orizontal, rotator, ce scade la fixarea

privirii, îşi măreşte amplitudinea la orientarea privirii către componenta rapidă şi invers

• - de iritaţie vagală: paloare, bradicardie, transpiraţii, vărsături

• - deviaţii segmentare şi tronculare de partea opusă nistagmusului(sdr. vestibular armonic)

___

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________

SCHWANNOMUL DE VESTIBULAR

• Def : este o tumoră benignă a tecii Schwann a nervului vestibular, cea mai frecventă tumoră de unghi pontocerebelos, cu evoluţie lentă, afectând mai ales femeile cu vârsta între 35-40 ani.

• Este un sindrom vestibular, radicular atipic, cu hipoacuzie de percepţie.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

93

SCHWANNOMUL DE VESTIBULAR• Evoluează în trei faze:• faza otologică (simptomatologie insignifiantă, unilaterală, lent

progresivă) - acufene, senzaţie de plenitudine aurală, hipoacuzie de percepţie lent progresivă, în ani, unilaterală; se poate manifesta şi ca surditate brusc instalată( prin compresie pe artera labirintică), vertij foarte rar( paradoxal)

• faza neurologică (afectare polineurală)• - nerv V - hipo/areflexie corneeană, hipoestezie hemifacială,

parestezii, hemicranie, semnul Hitselberger pozitiv ( lipsa percepţiei dureroase în zona Ramsey Hunt);

• - nerv VII - foarte rezistent, tardiv apar pareză, paralizie, hipoestezie în zona Ramsey Hunt

• - nerv VII Wrisberg• - nerv VIII• faza de hipertensiune intracraniană• - compresie a trunchiului cerebral, a cerebelului,

cu hidrocefalie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SURDITATEA DE PERCEPŢIE• I.COHLEARĂ:• 1) afecţiuni congenitale• - hiperbilirubinemia• - traume intrapartum• - boli genetice: surditate neurosenzorială profundă

congenitală, surditate neurosenzorială congenitală progresivă de tip familial

• - rubeola în primele 6 luni de sarcină• - sifilis congenital• - rujeola în primele 6 luni de sarcină• - medicaţia teratogenă• - hipotiroidie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

94

SURDITATEA DE PERCEPŢIE- COHLEARĂ

• 2) traumatică

• - comoţia cohleară

• - fistula labirintică

• - ruptura fenestrală

• - fractura de stâncă, craniobază

• - trauma sonoră

• - boala chesonierilor

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SURDITATEA DE PERCEPŢIE- COHLEARĂ

• 3) inflamatorie • - cohlearizarea- complicaţie în supuraţiile UM• - labirintita• - sifilis,TBC• 4) ototoxică• - aminoglicozide, diuretice de ansă, salicilaţi,

chimioterapice• 5) idiopatică• - surditate de percepţie brusc instalată, idiopatică• 6) genopatii• - otoscleroza cohleară Manasse• 7) presbiacuzia

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

95

SURDITATEA DE PERCEPŢIE

• II. NEURALĂ:

• inflamatorie - nevrita gripală,varicela-zooster,rujeola, urliană,sifilis,meningoencefalita

• tumorală - schwannom de vestibular, de cohlear, tumoră UPC, CAI(osteom, colesteatom, meningiom)

• toxică - saturnism,alcoolism,arsenicul,anestezicele

• metabolică - DZ, mixedem, hipervitaminoza D

• idiopatică - degenerativă şi neuropatică demielinizantă

• presbiacuzia

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SURDITATEA DE PERCEPŢIE

• III. CENTRALĂ

• - este o hipoacuzie neurosenzorială uşoară, bilaterală, cu predominenţă unilaterală

•

• IV. AFECTARE OTICĂ ÎN BOLI SISTEMICE

• - boala autoimună a urechii

• - granulomatoza Wegener

• - periarterita nodoasă, histiocitoza X, leucemia

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

96

SURDITATE DE TRANSMISIE

• 1.Prin blocaj meatal

• - agenezie meatală, stenoza meatului congenitală

• - stenoza meatală completă, cicatriceală sechelară posttraumatică sau postotitică(dop cerumen,epidermic, corp străin meatal, otita externă, tumori meatale, exostoza, osteom CAE)

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SURDITATE DE TRANSMISIE• 2. Prin lezare miringiană• a)Blocaj miringian• - timpan cicatricial calcar, fibros, hialin• - otita seroasă acută/ cronică(mucocel cavotimpanic,

timpan albastru idiopatic)• - hemotimpan, licvortimpan, serotimpan• - otita fibroadezivă• - otita adezivă• - blocaj cu lamelă osoasă malformativă retrotimpanală

Belluci• b) Miringoliză• - ruptura miringiană• - perforaţia miringiană

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

97

SURDITATE DE TRANSMISIE• 3. Prin lezare osiculo- cavotimpanică• a) Blocaj osicular• - sdr. ciocanului fixat Goodhill• - blocaj incudo- malear posttraumatic, congenital,

timpanosclerotic• - sdr. de anchiloză stapedo- vestibulară - genetică(otoscleroza,

osteogenesis imperfecta) şi timpanosclerotică• b) Boala Paget( osteitis deformans)• c) Sdr. de întrerupere osiculară• - posttraumatic• - postotitic• - malformativ• d) Sdr. de laxitate articulară şi / sau osiculară(Escat): posttraumatic/

malformativ/ postotitic+ osteomalacia apofizei descendente a nicovalei/ arcului stapedian în osteogenesis imperfecta

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________


• 4. Prin disfuncţie tubară

• - otita seroasă, otoreea tubară, mucocel cavotimpanic, timpan albastru idiopatic

• - blocaj tubar

• - otita adezivă

• - sindromul tubei beante

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

98


• 5. Prin blocaj fenestral (FO sau FR)

• - otosclerotic

• - malformativ

• - timpanosclerotic

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SURDITATEA DE TRANSMISIE• 6. Altele• - colesteatom primitiv cu timpan intact,

heterotopii(choristom)= ţesut normal, dar ectopic: choristom de glandă salivară

• - flebectazia de golf jugular• - anevrism de ACI• - procidenţa durală• - cilindromul membranei timpanice• - tumora glomică jugulară• - alte tumori de UM - carcinom, rabdomiosarcom• - osteom al nişei ovale• - odontom cavotimpanic• - neurofibromul solitar al cavotimpanului• - adenocoristom salivar intracavotimpanic• - granulomatoza Wegener, sarcoidoza, LES, mielomul multiplu,

leucemia, tumora cu mieloplaxe

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

99

SURDITATEA DE TRANSMISIE

• 7. Leziuni otomastoidiene- otomastoidita• 8. Traumatisme miringo- osiculo- cavotimpanice şi sechelele lor• - otoragia• - otolicvoreea• - barotia• - serotimpan• - hemotimpan• - licvortimpan• - ruptura miringiană• - perforaţia miringiană posttraumatică• - traumatism lanţ osicular• - fracturi cavotimpan• - ruptura FO, FR• 9. Boli sechelare postotitice• - distrucţii sechelare cicatriceale postotitice• - hiper- metaplastice = timpanoscleroza

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

100

CURS nr 7

OTOLOGIE

101

SURDITATEA BRUSC INSTALATĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

DEFINIŢIE

• HIPOACUZIE NEUROSENZORIALĂ COHLERĂ unilaterală

• Minim 30 Db

• Produsă brusc

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

102

ETIOLOGIE

1. VASCULARĂ- 2. TRAUMATICĂ- comoţia Urechii interne, complic ații

chirurgicale, fracturi ale stîncii temporale 3. NEOPLAZICĂ- neurinom de acustic 4. NEUROLOGICĂ-scleroza multiplă 5. INFECŢIOASĂ- meningita meningococică, oreion,

herpes zoster, rujeolă, rubeolă, sifilis 6. AUTOIMUNĂ- - lupus 7. TOXICĂ- aminoglicozide şi diuretice 8. METABOLICĂ- dezechilibre hidroelectrolitice,

hormonale, hiperlipidemie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

MECANISM PATOGENIC INCRIMINAT

• SPASMUL

• TROMBOTIC

• EMBOLIC- FIBRILAŢIA ATRIALĂ

• HEMORAGIC- HTA, coagulopatii

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

103

DIAGNOSTICUL POZITIV

1. Anamneza: debut brusc, uni sau bilateral, la persoane cu comorbidităţi

2. Simptomatologie: - hipoacuzie de percepţie de 30 dB- acufene- cefalee, grţuri, vărsături- plenitudine auriculară- fonofobia

3. Examen clinic:- otoscopie- fără modifcări patologice

- cruste în CAE- otite gripale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________


Ex paraclinic: • Acumetria instrumentală WEBER lat spre Urechea sănătoasă RINNE pozitiv SCHWABACH- prescurtat sub 15 sec. • Audiometria tonală- HP. Minim 30 Db.curbă plată

descendentă, pe frecvenţele înalte • Impedanzmetria- curbă tip A, reflex stapedian ipsilateral

variabil şi contralateral pozitiv • Probe supraliminare- SISI>70 % • Electrocohlearografia- leziune Cohleară • Imagistica- CT, RMN-uneoriafecţiune otică asociată • Ex. Lab-glicemie, lipidogramă,teste tiroidiene,

coagulogramă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

104

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL • AFECTAREA COHLEARĂ • - boli genetice sau congenitale • - boli infecto-contagioase- O.M. Ser ac., O.M. Sup. Cr

acut., infecţii virale, labirintita • - toxice • - imune • -traumatice- comoţia cohleară, rupturi ale ferestrei • Sindromul Meniere • AFECŢIUNI ALE NRVULUI COHLEAR • - infecţioase- Nevrita cohleară • - Tumori- Neurinom de acustic, tumori de unghi ponto-

cerebelos • Toxice • metabolice

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

TRATAMENTUL• PATOGENIC• - spasm- vasodilatoare• -tromb- anticoagulante• Embolic- vasodilatatoare• Hemoragic- hipotensoare, diuretice• ETIOLOGIC• -Infecţioasă- trat. Antibiotic• - Vasculară- vasodilatatoare periferice sau centrale,

oxigenoterapie hiperbară, , Dextran, Papaverină, Pentoxifilin

• - Imună- coticoterapiein doză 1mg-kg.corp• - Traumatică- ruptura membr. labirintice- dg intraoperator

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

105

TRATAMENTUL DE URGENŢĂ

• GLUCOZA 5%, RINGER

• HHS 75-150 mg

• Vasodilatatoare- Hydergin, Pentoxifilin, Sermion

• Neuroroborante- Piracetam

• Anticoagulate- Heparină 5000 Ui

• La terminarea perfuziei: 1f. Ederen

• Vit B1 şi B6

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

106

OTOSCLEROZA

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

DEFINIŢIE

• Osteopatie primitivă• Localizare: capsula labirintică• Proces de osificare capsular• Focarul evoluează în 3 stadii• 1- congestiv- dilatarea capilarelor, apar

osteoclaste• 2- osteospongioza- osul devine spongios prin

creşterea resorbţiei osoase, apariţia osteoclastelor şi reducerea osteoblastelor

• 3- otoscleroza- apare os compact, osteoblaste puţine

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

107

ETIOLOGIE

• Rasa albă

• Femei- factor endocrin

• Vîrsta 20-50 ani

• Predispoziţia familiară

• Variaţii ale metabolismului osos

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SIMPTOMATOLOGIE

• HIPOACUZIE DE TRANSMISIE UNILATERALĂ• - apare insidios• - frecvenţe grave• - influienţată de starea de oboseală• PARACUZIA WILLIS- ameliorarea audiţiei în mediul

zgomotos• PARACUZIA WEBER- autofonia• ACUFENE• VERTIJ• PLENITUDINE AURICULARĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

108

EXAMEN CLINIC

• OTOSCOPIA:

• triada Hohngren: CAE uscat, fără ceară absenţa reflexelor

• Timpan- aspect şi mobilitate păstrată, sm Schwarze- în cadranul postero-inferior apar pete rozate, circulare, in formă de semilună

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

EXAMEN PARACLINIC

TRIADA BEZOLD• WEBER- spre urechea bolnavă• RINNE- negativ• SCHWABACH- prelungit

• Proba Bonier- pozitivă cu diapazon de 128 Hz• Audiometria tonală- H.T cu cădere osoasă pe 2 KHz- ancoşa

Carhardt• H.M.- H.P• Impedanzmetria- timpanogramă tip As, • Reflex stapedian- NEGATIV, POZITIV CONTROLATERAL• Reflex stapedian controlateral negativ- FIXARE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

109

TRATAMENT

• CHIRURGICAL

• 1- Mobilizarea directă şi indirectă-STAPEDOLIZA

• 2- STAPEDOTOMIE

• 3- STAPEDECTOMIE

• 4- CRUROTOMIE ANTERIOARĂ

• PROTEZĂ PISTON-TEFLON

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

110

CURS nr 8

RINOLOGIE

111

RINOLOGIE

ANATOMIA, FIZIOLOGIA NASULUI ŞI A

SINUSURILOR PARANAZALE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

OASELE FEȚEI

Maxilarul- lateral prin procesul zigomatic cu osul zigomatic,

- cranial se continuă cu osul nazal procesul frontal se uneşte cu osul frontal.

Osul zigomatic - se continuă cu osul frontal printr-un proces omonim, iar spre dorsal se continuă cu arcul zigomatic

__

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_______________________________________________________

112

PIRAMIDA NAZALA

•oase nazale

•cartilajele triunghiulare

•cartilajele alare

•columela nasi

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

FOSELE NAZALE •vestibulul nazal

•limen nasi

•apertura piriformis

•septul nazal

•coane

•cornetele nazale

•meatele nazale

•orificiile de deschidere ale sinusurilor paranazale

•ductului nazo-lacrimal.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

113

SINUSURILE PARANAZALE

• Sinusurile paranazale

-cavităţi aerate

- comunică cu fosele nazale

• - se drenează cu predominanţă în meatul mijlociu

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SINUSUL MAXILAR

• medial cu fosele nazale

• cranial cu orbita

• posterior cu fosa pterigomaxilară,care conţine A. Maxilară ramuri din N. Trigemen şi ale sistemului nervos vegetativ.

• inferior cu rădăcinile dentare ale premolarului şi primului

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

114

CELULELE ETMOIDALE

• situate cranio-medial de sinusul maxilar

• descriu un labirint format din celule pneumatice, despărţite prin pereţi osoşi subţiri

• se întind între cornetul mijlociu şi orbită, iar posterior până la sinusul sfenoidal.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

CELULELE ETMOIDALE

• Delimitarea de orbită - lamina orbitalis(lamina papiraceae)

• Celulele etmoidale posterioare - raport posterior cu N.optic

• Cranial celulele etmoidale vin în raport cu lama ciuruită a etmoidului ce realizează delimitarea de fosa cerebrală anterioară.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

115

SINUSUL FRONTAL

• situat în osul frontal

• peretele inferior- orbita.

• dorsal - fosa cerebrală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SINUSUL SFENOIDAL

• cavităţi pneumatice de formă cubică situate în corpul osului sfenoid

• Cavitatea sinusului sfenoidal variază de la un pacient la altul,

• dimensiuni 2-2,5cm. în profunzime şi 2 cm., lăţime.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

116

SINUSUL SFENOIDAL

Sinusul sfenoidal are 5 pereţi, după cum urmează:• 1. Peretele anterior (nazal)- direcţie puţin oblică şi înapoi

3 regiuni: - segmentul etmoidal - segmentul nazal,recesului sfenoetmoidal - segmentul septal

• 2. Peretele posterior, corespunzător etajului posterior al bazei craniului

• 3. Peretele superior,- etajelor anterior şi mijlociu al bazei craniului.

3 zone: zona olfactivăzona optică zona hipofizară- cu şaua turcească limitată

înapoi de marginea anterioară a lamei patrulatere.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SINUSUL SFENOIDAL

• 4. Peretele inferior,- bolta coanelor având 5-10mm grosime

• 5. Peretele extern, subţire şi uneori dehiscent, -cuprinde:

• sinusul cavernos• artera carotidă internă• nervii fantei sfenoidale VI, III, IV• nervul oftalmic• canalul şi nervul optic şi artera oftalmică.• septul intersinusal care este o structură osoasă

subţire

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

117

VASCULARIZAŢIA

• Vascularizaţia nasului

- a.facială, ramură din a.carotidă externă

- a.oftalmică, ramură din a.carotidă internă

• Vascularizaţia foselor nazale- a.carotide externe

- a.sfenopalatine, ramură din a maxilară- aa. etmoidale anterioare şi posterioare-din a oftalmică- ACI

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Circulaţia venoasă nazală

• v.facială

• v.retromandibulară

• v. jugulară internă.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

118

Circulaţia limfatică

• a feţei şi a nasului drenează în limfonodulii submandibulari

• a foselor nazale drenează în nodulii retrofaringieni şi cervicali profunzi.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Inervaţia

• senzitivă tegumentară, facială, se realizează prin ramurile terminale ale n.trigemen- prin găurile supraobitală, infraorbitală şi mentonieră.

• Excepţie- regiunea unghiului mandibular şi a părţii inferioare a pavilionului auricular, inervate de n. auricular mare.

• motorie a musculaturii feţei se realizează separat pentru musculatura mimicii şi cea masticatorie;

musculatura mimicii - n.facial,musculatura masticaţie- n.mandibular-

n.trigemen.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

119

UNITATEA OSTIO-MEATALĂ

• procesul uncinat,

• hiatusul semilunar

• recesul frontalului

• bula etmoidală

• infundibulul etmoidalului

• ostiumul de deschidere al sinusului maxilar.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

UNITATEA OSTIO-MEATALĂ

• Procesul uncinat - structură osoasă situată la nivelul peretelui lateral al foselor nazale

• Între marginea posterioară a procesului uncinat şi prima celulă etmoidală- Bulla etmoidalis se evidenţiază un alt element al complexului osteomeatal-Hiatusul semilunar

• Cavitatea dintre procesul uncinat, bula etmoidală şi lamina papiracea a etmoidului este descrisă ca infundibulul etmoidal

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

120

Evaluarea imagistică a foselor nazale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Examinarea endoscopică nazală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

121

ELEMENTE DE PATOLOGIE

• Deviaţiile septului nazal:

- în plan vertical; - în plan sagital.

- creste sau

- spine septale;

S

S

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________


• Concha bullosa:

Concha bullosa unică stângă.

cm cb

s

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

122


s

cb

cb

ci

Concha bullosa dublă dreaptă.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Structura mucoasei respiratorii

• Epiteliul

• celule ciliate şi neciliate, fuziforme

• celule imunocompetente tip T-helper,CD4-pozitive; mastocite, macrofage şicelule dendritice purtătoare de MHC-II.

• Lamina proprie

membrana bazală

sinusoide

glande producătoare de secreţii seroase

Ca celule imunocompetente apar:Limfocite T CD-4 pozitive, CD-8 pozitive citotoxice, celule supresoare, limfocite T CD4 şi CD 8 negative, limfocite B adulte, plasmocite, mastocite şi macrofage.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

123

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Inervaţia mucoasei nazale respiratorii

• Inervaţia senzitivă - N. Trigemen

• inervaţiei vegetative - ganglionul pterigopalatin

• fibrele parasimpatice realizează vasodilataţie şi cresc secreţia glandelor nazale

• Fibrele simpatice- scad secreţia gladulară.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

MORFOLOGIA MUCOASEI NAZALE

• Partea antrală a foselor nazale şi a piramidei nazale- epiteliu pavimentos cheratinizat pluristratificat-

• partea anterioară a fosei nazale - limita între epiteliul pavimentos cheratinizat şi cel necheratinizat, precum şi între epiteliul cilindric neciliat şi epiteliul respirator cu celule ciliate

• epiteliul cilindric ciliat

• mucoasă olfactivă, fiind numită zona olfactivă- zona superioară a septului şi în apropierea lamei ciuruite

MORFOLOGIA MUCOASEI NAZALE

• Partea antrală a foselor nazale şi a piramidei nazale- epiteliu pavimentos cheratinizat pluristratificat-

• partea anterioară a fosei nazale - limita între epiteliul pavimentos cheratinizat şi cel necheratinizat, precum şi între epiteliul cilindric neciliat şi epiteliul respirator cu celule ciliate

• epiteliul cilindric ciliat

• mucoasă olfactivă, fiind numită zona olfactivă- zona superioară a septului şi în apropierea lamei ciuruite

124

Structura mucoasei olfactorie

• căptuşeşte regiunea olfactorie- partea antero-cranială a septului

• Mucoasa olfactorie acoperă o arie de câţiva cmp, pe care se află între 10-20 milioane de celule senzoriale bipolare

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Structura mucoasei olfactorie

• Axonii- Fila olfactoria, ce se întinde endocranian prin lama ciuruită a etmoidului, formând n.olfactiv-Fibrele ajung la bulbul olfactiv-primul centru olfactiv, care este legat de cortexul olfactiv prin tractul olfactiv

• Cortexul olfactiv- al doilea centru olfactiv - rolul în percepţia mirosurilor şi asocierea acestora cu alte impresii senzoriale.

• legături către centrele olfactive terţiare- hipocampul, regiunea insulară anterioară, formaţiunea reticulară- funcţii polisenzoriale asociative.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

125

FIZIOLOGIA ŞI IMUNOLOGIA NAZALĂ

• Funcţia de respiraţie nazală

• Funcţia de încălzirea a aerului

• Funcţia de apărare a mucoasei nazale

• Rolul în fonaţie

• Rolul în olfacţie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

FUNCŢIA DE RESPIRAŢIE NAZALĂ

- inspir - flux laminar- se transformă într-un flux turbulent- intensificând contactul cu mucoasa nazală- încălzirea, purificarea şi umidifierea aerului inspirat.

“Ciclul nazal” - fosele nazale se îngustează şi se măresc alternativ.

- reacţiile vasculare ale sinusoidelor, din zona cornetelor inferioare- supuse unui control autonom prin sistemul nervos vegetativ - produc îngroşarea alternantă a mucoasei nazale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

126

FUNCŢIA DE ÎNCĂLZIREA A AERULUI

• Aclimatizarea aerului inspirat- prin încălzire şi

umidificare, la nivelul foselor nazale.

• Fluxul turbulent - contact este îmbunătăţit între mucoasa nazală şi aerul inspirat

• Umidifierea este asigurată de secreţiile celulelor fuziforme şi vaselor din lamina proprie.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

FUNCŢIA DE ÎNCĂLZIREA A AERULUI

• Controlul termic este supus sistemului vascular nazal, şi mai ales sinusoidelor

• partea anterioară a foselor nazale este o temperatură mai scăzută faţă de cea posterioară;

• aerul inspirat este încălzit treptat, pe când în expir se produce un condens al particulelor de aer, acesta recăpătându-şi umiditatea

• 25oC la nivelul rinofaringelui. • Tulburările funcţiei de aclimatizare fiziologic cu vârsta, patologic- datorită unor inflamaţii locale,

sau datorită unor operaţii cu rezecţii extinse de mucoasă nazală.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

127

FUNCŢIA DE APĂRARE A MUCOASEI NAZALE

• Mecanismele nespecifice de apărare

- Apărarea mecanică- aparatul mucociliar -cilii epiteliului respirator interpuşi între două straturi de mucus, unul bazal mai puţin vâscos şi altul superficial cu vâscozitate crescută

- Apărarea celulară- granulocitele neutrofile, monocitele, macrofagele, precum şi celulele “natural killers”- rol în apărarea mucoasei împotriva infecţiilor virale.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

FUNCŢIA DE APĂRARE A MUCOASEI NAZALE

• Mecanismele specifice de apărare

- mucoasa nazală propriu-zisă şi ţesutul limfoepitelial al inelului Waldeyer.

• Mecanismul umoral de apărare-IgA;celulele, IgM şi mai rar IgG.

Ig. eliberate sunt preluate de celulele glandulare, iar după ce le este asociată la acest nivel o componentă secretorie, ele sunt din nou eliberate sub formă de aşa numiţii anticorpi secretori.

• Mecanismul de apărare celulară-mastocitele, macrofagele, leucocitele polimorfonucleare(neutrofile, bazofile, eozinofile), limfocitele şi celulele dendritice Langerhans

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

128

ROLUL ÎN FONAŢIE

• multiple sisteme, anatomic individuale, care se coordoneză funcţional pentru a asigura un timbru vocal normal

• aceste structuri sunt:glota, SNC, fosele nazale, sinusurile paranazale, şi părţi din rinofaringe

• Rolul în articularea cuvintelor

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

ROLUL ÎN OLFACŢIE

• Din punct de vedere funcţional impresia olfactivă este posibilă în inspir

• Etapele olfacţiei nu sunt încă pe deplin elucidate. • Deoarece, între olfacţie şi simţul gustativ există o

strânsă legătură, este important ca din punct de vedere clinic, să se facă o diferenţiere între tulburările celor două simţuri

• În majoritatea situaţilor, pacienţii pierd ambele simţuri, însă în 2/3 din cazuri pierderea olfacţiei este principala cauză.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

129

CURS nr 9

RINOLOGIE

130

TRAUMATISMELE NAZALE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Clasificare

• Leziuni traumatice închise

• Leziuni traumatice deschise

• Fracturile nazale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

131

CONTUZIA NAZALĂ

• Definiţie: Leziune traumatică închisă

• Anatomie patologică

albirea zonei..... Edem.....echimoză

Clasificare:

- superficială- afectarea părţilor moi

- profunde – afectarea părţilor osteo-cartilaginoase

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

CONTUZIA NAZALĂ

• Simptomatologie:

- durere spontană

- tumefierea zonei

- paloarea feţei

- epistaxis

- lipotimie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

132

CONTUZIA NAZALĂ

• Diagnostic pozitiv:

examen clinic ORL

RTG occipito-mentonier şi latero-lateral

• Diagnostic diferenţial- fr. Oaselor nazale

• Tratament : antialgice, antiinflamatoare, compresă locală, control ORL

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

PLĂGILE NAZALE

• Definiţie: soluţie de continuitate la nivelul tegumentelor şi mucoaasei nazale

• Cauze: acţiunea unor substanţe chimice

temp. înalte

electricitate

forţe mecanice

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

133

PLĂGILE NAZALE

• CLASIFICARE

I. cu sau fără pierdere de substanţă tegumentară

II. superficiale sau profunde cu sau fără pierdere de substanţă tegumentară

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

PLĂGILE NAZALE

• Simptomatologie

- starea tegumentelor

- raportul cu orgaanele vecine

- profunzimea plăgii

- rebord orbitar intern şi suborbitar

• Diagnostic pozitiv: ex clinic ORL, RTG

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

134

PLĂGILE NAZALE

• TRATAMENT- curăţirea plăgii- anestezie locală- explorarea plăgii- tamponarea lsmbourilor- excizia şi refacerea ţesuturilor- repoziţionarea fragmentelor osoase- sutura plăgii- tratament antiinfecţios

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

FRACTURILE NAZALE

• CLASIFICAREI. FR. FĂRĂ DEPLASARE: uni sau bilateraleII. FR. CU DEPLASARE:

1. Oasele nazale: şoc lateral sau şoc antero-posterior

2. Sept nazal: tip Chevalet- linie de fractură oblic în jos şi

înapoitip Jarjavay- deplasarea septului faţă de şanţul

vomerian3. Fracturi nazo-labiale: fr. Osteo-cartilaginoase şi

fr. ale etmoidului

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

135

FRACTURI NAZO-LABIALE

• Fracturile cadranului osos:

1. deplasare înafară fără modificarea ligamentului palpebral intern

2. deplasarea înăuntru cu lezarea ligam palpbral intern, a sacului lacrimal şi a canalelor lacrimale

• Leziuni ale aparatului musculo-ligamentar:

1. telecantus- înafară

2. hipocantus- în jos

3. epicantus- deformarea unghiului

• Leziuni ale căilor lacrimale

• Leziuni ale tuturor elementelor osoase, ligamentare şi a căilor lacrimale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

FRACTURILE LA COPII

• Etiologie: - în cursul sarcinii şi al naşterii

- în copilărie prin traumatisme

• Clasificare:

- Fr. Submucopericondrală a septului nazal-tip LEMARIEZ

- Înfundarea unilaterală a osului propriu nazal

- Fr. În carte deschisă- antero-posterioară

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

136

SIMPTOMATOLOGIA ÎN FRACTURILE NAZALE

Semne generale: • Paloare facială • Lipotimie • Pierderea conştienţei • Respiraţie superficială • Bradicardie Semne locale : • Obstrucţie nazală uni sau bilaterală • Hematom septal • Deplasarea nasului • Epistaxis • Cefalee • Durere locală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

EXAMEN CLINIC ORL

Fracturi închise

• Deformarea piramidei nazale

• Crepitaţie osoasă

• Mobilitatea fragmentelor deviate

• Prezenţa hematomului septal sau a epistaxisului

• Fracturi deschise

• Studierea fracturii

• Statusul pielii şi a ţesuturilor moi

• Palparea osoasă şi a punctelor dureroase

• Examinarea planşeului orbitar

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

137

TRATAMENTUL FRACTURILOR NAZALE

Intervenţia precoce:

• fixarea şi reducţia fracturii

• Tratamentul plăgilor asociate

• Evacuarea hematomul septal

• Oprirea hemoragiei nazale

Intervenţia tardivă:

• La 3-4 zile sau 10-12 zile

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Tratamentul fracturilor nazale

• Fr. fără deplasasare- calmante, compresă locală, supraveghere

• Sept nazal: repoziţie şi tamponament nazal

• Oase nazale: înfundare unilaterală, bilaterală şi deviaţiile piramidei nazale( pensa Walsham)

• Fr. cominutive: refacerea piedestalului septal+ tamponament nazal bilateral+contenţa externă

• Fr. nazo-etmoido-orbitare: repoziţia oaselor nazale+ cantopexia internă+repararea căilor lacrimale+închiderea breşei meningo-etmoidale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

138

Îngrijirea postoperatorie şi evoluţia

• La 48-72 ore apare: edem, echimoză, tumefierea dermului

• Tratament: antibiotice, antiinflamatoare, antialgice

• Scoaterea meşelor nazale la 72 ore

• Suportul septal la 5-6 zile

• Contenţia externă la 14 zile

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TRAUMATISMELE SINUSURILOR PARANAZALE

Clasificare

I. Gravitate :

• 1. Tr. uşoare- fisuri, fracturi fără deplasare

• 2.Tr. grele – fr. fără complic. septice şi leziuni cerebrale

• 3.Tr. f. grele- înfundarea masivului facial şi leziuni cerebrale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

139


II. Localizare:

• 1.Fr. ale etj. superior- reg. frontală, arcade sprîncenoase, rădăcine nasului

• 2. Fr. ale etj mijlociu: nas, buza superioară, maxilarul superior , os.malar, arcada zigomatică, etmoid şi sfenoid

• 3. Fr. ale etj. Inferior: mandibula

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________


III.Localizare:1. Fr. ale sinususului frontal2. Fr. ale sinususului maxilar: • arcada zigomatică• os malar• asociată arcadă şi malar3. Fr. ale maxilarului superior:• 1. fr. izolată a peretelui orbitar• 2. fr. malarului şi a peretelui orbitar• 3. fr.incomplete: perete anterior sinus maxilar, creastă alveolară,

tuberozitatea maxilarului, boltă palatină• 4. fr complete: orizontale- LE Forte I, II, III.

verticale: medio-sagitală, latero-sagitalăcombinatecominutive

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

140

TRAUMATISMELE SINUSULUI FRONTAL

Fracturile simple

Localizare:

• peretele anterior

• peretele posterior şi lama ciuruită a etmoidului

Fracturile fronto-bazale

• Fracturi ale peretelui posterior sau lamei ciuruite cu leziunea durei mater

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

FRACTURILE SIMPLE

Tratament

• Refacerea peretelui sinusal

• Toaleta sinusală

• Tamponament nazal

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

141


Simptomatologie:

• Comă sau stare comatoasă

• Hemoragii extradurale ale sinusului sagital superior

• Hemoragie prin lezarea a. Oftalmice sau maxilare interne

• Lezarea mucoasei nazale

• Anosmie

• Sindr. HIC prin lezarea N. II, III, IV, V, VI

• lcr. nazal

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________


• Clasificare:

• Tip I- fr. Fronto-bazale extensive

• Tip II- fr. Fronto-bazale localizate- perete posterior, etmoid, sfenoid

• Tip III- fr. Fronto-bazală asociată cu disjuncţia cranio-facială- înfundarea masivului facial

• Tip IV- fr. Fronto-bazală latero-orbitală- recesul lateral al sinusului frontal sau celule etmoido-frontale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_______________________________________________________

142


Tratament

• Chirurgical

• Echipă mixta cu neurochirurgul

• Îngrijiri postoperatorii în serviciul ATI

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TRAUMATISMELE SINUSULUI MAXILAR

Clasificare:

• Fr. izolată a arcadei zigomatice- trismus şi tulb.de masticaţie

• Fr. malarului

• Fr. asociată a arcadei şi malarului

• Fr. asociată a malarului şi planşeului orbitar

• Fr. izolată a planşeului orbitar

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

143

FRACTURILE MAXILARULUI SUPERIOR

ClasificareFracturi incomplete:• Fr.peretelui anterior al sinusului maxilar• Fr. crestei alveolare• Fr. tuberozităţii alveolare• Fr. bolţii palatine

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

FRACTURILE MAXILARULUI SUPERIOR

Fracturi complete:Fr inferioară- Le Fort I- apertura piriformă- fosa canină-tuberozitatea maxilarului- apofiza pterigoidăFr. Mijlocie- Le Fort II- oase nazale- apof asc a maxilarului-perete inferior orbitar- perete int si inferior orbitar-despicătura sfenomaxilară- perete ant a sin. MaxilarFr. Superioară- Le Fort III- rădăcina nasului- apof asc amax.- perete int şi podeaua orbitei- apof pterigoidă- arcadazigomatică... DISJUNCŢIE CRANIOFACIALĂ ÎNALTĂFr. CombinateFr cominutive

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

144

RINOREEA CEREBRO-SPINALĂ

ETIOLOGIE

1. Post-traumatică

• Fr. boltă craniană

• Fr Le Fort I, II, III

• Fr. Izolate ale peretelui sin frontal, lamei ciuruite, fr labirintice şi timpano-labirintice

2. Postoperatorii

3. Iatrogenă

4. Spontane

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

RINOREEA CEREBRO-SPINALĂ

Diagnostic pozitiv

• Scurgere lcr prin nas spontan sau după compresia VJ.- metoda Quenckenstedt

Diagnostic topografic- prin CT sau injectare de substanţă radioopacă în fosele nazale

Tratament chirurgical- echipă mixtă cu medicul neurochirurg

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

145

CURS nr 10

RINOLOGIE

146

RINOLOGIE

AFECŢIUNILE INFLAMATORII ALE PĂRŢII EXTERNE A NASULUI ŞI ALE

FEŢEI

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

INTRODUCERE

• Afecţiinile inflamatorii

- origine bacteriană- stafilococ, sau strptococ

- clasificare: foliculita şi furunculul, erizipelul

- manifestate la nivelul pielii sau a dermului

- colaborare interdisciplinară cu dermatologul

. pot produce complicaţii la distanţă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

147

SIMPTOMATOLOGIA FURUNCULULUI ŞI AL FOLICULITEI

SEMNE LOCALE

• Inflamaţia eritematoasă a regiunii

• Asociarea cu edem local

• Inflamaţia buzei superioare

• Nu este afectată mucoasa nazala ci numai epiteliul pavimentos cheratinizat

SEMNE GENERALE

• Febra

• Durere

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

EXAMEN DE LABORATOR

• VSH

• GLICEMIE

• HLG CU FORMULA LEUCOCITARĂ

• EX. BACTERIOLOGIC DIN SECREŢIE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

148

TRATAMENTUL FOLICULITEI ŞI AL FURUNCULULUI

• LOCAL

- ungvent cu antibiotic- Tetraciclina sau Neomicină, Fluocinolon

- compresă cu Rivanol

• GENERAL

- antibioterapie po. sau iv.

- alimentaţie bogată în lichide

- prevenirea complicaţiilor

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

COMPLICAŢIILE FURUNCULULUI ŞI AL FOLICULITEI

• Extindere pe cale sanguină spre structurile intracraniale

• Extindere prin sistemul venos al nasului şi al buzei superioare via v oftalmică şi v. angulară.... Sinus cavernos

• Inflamaţia unghiului intern al ochiului... Susp. De tromboflebită a v angulare

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

149

ERIZIPELUL NAZAL

• Etiopatogenie

- streptococ β hemolitic grup A

- stafilococul aureus

- germeni gram negativi

- klebsiella pneumoniae

- extindere specifică pe piele şi la nivelul ţesutului subcutanat

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

SIMPTOMELE ERIZIPELULUI • Este vorba de erizipelul feţei • Debut: . febră - senzaţie de tensiune şi arsură la nivelul feţei - urmat rapid de eritem şi inflamaţie despărţite prin

linie de demarcaţie faţă de ţesutul sănătos - încălzirea tegumentului • Semne generale: - febră - stare genrală alterată - extindere spre nas şi pleoape- risc de complicaţie

intracraniană

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

150

DIAGNOSTICUL DEFERENŢIAL AL ERIZIPELULUI

1. LUPUSUL ERITEMATOS- Forma comună a LE cutanat- afectarea feţei- FLUTURE- extidere spre bărbie, frunte şi nas

2. DERMATITA ALERGICĂ DE CONTACT- contact cu produse cosmetice şi de uz personal- expunere la polen- masca facială cu edem şi eritem intens facial- contact cu un alergen

3. ANGIOEDEMUL- inflamaţia facială , mai ales pleope şi buze

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TRATAMENTUL ERIZIPELULUI

• PENICILINĂ iv.

• Antiseptice locale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

151

INFLAMAŢIILE CAVITĂŢII NAZALE- RINITELE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

RINITELE ACUTE

• EPIDEMIOLOGIE- RĂCELALA

- nu există imunitate după infecţie• ETIOPATOGENIA

- infecţie virală produsă de:- rinovirusuri, coronavirusuri- virus influenzae- adenovirusuri

- inf transmisă pe calea aerului prin picaturile de salivă- factori favorizanţi: expunere la frig, scăderea imunităţiiperioada de incubaţie: 3-7 zile

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

152

RINITELE ACUTE• FIZIOPATOLOGIE

-perturbări locale ale epiteliului- ciliostază- mecanisme de apărare pasivă nespecifică, activă şi imunitate specifică

APĂRARE SPECIFICĂ PASIVĂ- filtrarea aerului- aparatul muco-ciliar - eliberarea mediatorilor sau a enzimelor de către eozinofilele şi neutrofilele din epiteliu

APĂRAREA NESPECIFICĂ ACTIVĂ- se manifestă prin vasodilataţie şi exudat plasmatic- apar celule inflamatorii- monocitale şi macrofagele- rol în eliminarea detritusurilor celulare-creşterea producţiei de mucus- iritarea receptorilor nervoşi din lamina proprie....... STRĂNUT ŞI PRURIT NAZAL

RĂSPUNSUL IMUNITAR SPECIFIC ŞI ACTIV- este dat de limfocitele T- răspunsul umoral este dat de Ig. A

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SIMPTOMELE CLINICE ALE RINITELOR ACUTE

• Incubaţia 3-7 zile• Stare generală: cefalee, febră, dureri musculare• Local:

- nas iritat- strănuturi- discomfort nazal şi epifaringian- congestia mucoasei nazale- secreţii seroase- obstrucţie nazală- uneori hiposmie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

153

STADIILE CLINICE ALE RINITEI ACUTE VIRALE

• I. STADIUL USCAT

• II. STADIUL CATARAL- secreţia mucoasă nazală, obstrucţie nazală, inflamaţia mucoasei nazale mai ales la nivelul cornetelor

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

COMPLICAŢIILE RINITEI ACUTE VIRALE

RINITA ACUTĂ VIRALĂ

CRS

RINOFARINGITE

FARINGITE

SINUSITE

CRI

LARINGITE

TRAHEITE

BRONŞITE

ALTELE

GASTROENTERITE

ŢESUT LIMFATIC

ADENOIDITE

AMIGDALEITE

LIMFADENITE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

154


• ANAMNEZĂ

• EX CLINIC ORL- hiperemia mucoasei nazale

- secreţie mucoasă sau seromucoasă

- obstrucţie nazală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

RINOFARINGITA COPILULUI

• Debut : brusc

febră 39-40 grd C

catar oculo-nazal- lăcrimare, rinoree

tuse spasmodică- nocturnă

hiperemia mucoasei nazale

Evoluţie: vindecare în 5-7 zile

complicaţii

Tratament: simptomatic, antitermice, dezobstruante nazale, vitamine, ceaiuri

NU SE ADMINISTEREAZĂ ANTIBIOTICE!!!

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

155

RINOFARINGITA COPILULUICOMPLICAŢII

locale

regionale

generale

• cronicizare

• Suprainfecţie bacteriană

• Otita- disfuncţie tubară

• Otita medie congestivă acută

• Otita seromucoasă

• Sinusita acută şi cronică

• Angine

• Laringita

• traheobronşită

• convulsii

• diaree

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

RINITELE CRONICE

• CLASIFICARE

1. RINITE CRONICE SPECIFICE

2. RINITELE VASOMOTORII

3. RINITELE MEDICAMENTOASE

4. RINITE INDUSE DEFACTORI ANATOMICI

5. RINITELE ATROFICE

6. RINITELE CRONICE NESPECIFICE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

156

MECANISMUL FIZIOPATOLOGIC GENERAL AL RINITELOR

• Edem şi rinoree apoasă- prin pierderea plasmatică rndotelială

• Celulele endoteliale →markeri de chemoretracţie şi adeziune.....direcţionează traficul de leucocite

• Epiteliul cu glande seroase şu celule caliciforme contribuie la răspunsul antimicrobian prin Ig A secretor, mucina polizaharidică şi compoziţia ionică a fluidelor nazale

• Procese vasomotorii conduse de SNC pe cale nervilor autonomi

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

RINITELE CRONICE SPECIFICE

• Apar secundar infecţiilor: sifilis, tuberculoza, difterie, rinosclerom, mucormicoza, lepra

TUBERCULOZA

• Afectare nazală rară

• Clinic: ulceraţie septală, afectare tegumentară-ulceraţii sau necroze

• Deficite funcţionale mari

• Diagnosticul poz.: anamneză, ex histopat, depistarea inf primare pulmonare

• Tratament: antituberculostatice

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

157

RINITE CRONICE SPECIFICE 2.

LEPRA• Produsă de Mycobacterium leprae• Rară• Incubaţie: 3-5 ani• 5 tipuri: - tip tuberculoid- Tip border-line tuberculoid- Tip border-line- Tip border-line lepromatos- Tip lepromatos- cel mai frecvent

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

RINITELE CRONICE SPECIFICE 3.

- Tip lepromatos- cel mai frecvent- Afectarea mucoasei nazale şi a cornetelor

nazale- obstrucţie nazală- cruste urît mirositoare, ulceraţii- anestezia locoregionala- prin distrugerea n

senzitivi- tegumente faciale îngroşate, edeme,

hipertrofii ale buzelor şi lobulilor auriculare- lavaj salin, unguente locale, tratament

polimedicamentos

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

158


• Rinoscleromul

- Klebsiella Rhinoscleomatis

- Granuloame pe sept sau cornete

- Cruste urit mirositoare

- Ex bact. şi histopatologic:- bacili gram negativi în celule Miculicz.

- Vindecări cu sinechii

- Tratament : Streptomicină şi Tetraciclină

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

RINITELE CRONICE SPECIFICE 5.• SIFILISUL NAZALsifilisul primar:- Localizare- vestibul nazal- Adenopatie satelită- Edem perivascular şi infiltrat limfoplasmocitar- Leziuni ulcerative şi necrozante- Evoluţie lentă în 5 săptămini după care apare rinoree aposă- Diagnostic poz.: poliadenopatie, rush cutanat, ex lab: VDRLSifilisul terţiar:• Goma sifilitică cu perforaţii septale, distrugerea scheletului

osos nazal• Determinări osoase, cardiovasculre, SNCTRATAMENT: schema din bolile dermatovenerologice

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

159

RINITELE CRONICE SPECIFICE 6.• ACTINOMICOZA- Actinomycos Israeli- germen Gram +- Apare după traumatisme sau afecţiuni dentare- Zona afectată este roşie şi indurată- Tratament: ablaţie chirurgicală şi drenaj sinusal• DIFTERIA- Cvasieradicată- Clinic: rinoree serosangvinolentă, cruste în vestibulul nazal

şi regiunea buzei superioare, ulceraţii în partea nateroară a septului nazal

- Febră, stare generală alterată- Tratament: penicilinoterapie, cefalosporine sau Macrolide- Antitoxina: cind se suspicionează leziuni faringiene

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________


• MUCORMICOZA

- Fungi din clasa Mucoracee

- Afectarea persoanelor cu imunitate deficitară- diabet SIDA

- Clinic: rinoree, zone diseminate negricioase pe mucoasa nazală, febră, cefalee

- Extindere spre regiunile vecine: orbită, sinus cavernos

- Diagnostic poz.: biopsie

- Tratament: debridări chirurgicale masive, tratament antifungic- AMFOTERICINA B

- Prognostic: rezervat

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

160

RINITELE VASOMOTORII

• Clinic: rinoree seroasă, strănuturi, congestie nazală • Răspuns la mediul ambiant • Pacienţii nu au o componentă alergică a suferinţei • Reacţii alergice negative • Mecanismele imediate gen IgG nu au nici un rol • Tratament: spraz cu cortizon • Tratament chirurgical: - turbinectomia LASER CO2 - LASER cu dioda pt conservarea funcţiei mucoasei

nazale - RFA

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

RINITELE MEDICAMENTOASE

• administrarea îndelungată a unor medicamente: antihipertensive, sedative, hipnotice, neuroleptice

• clinic: obstrucţie nazală, uscăciunea mucoasei nazale

• tratament: toaletă nazală cu soluţii saline, apă de mare, uneori tratament RFA sau LASER

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

161

RINITE INDUSE DE FACTORI ANATOMICI

• Mecanism: obstrucţia nazală anantomică şi mecanică------ retenţia secreţiilor şi inflamaţia mucoasei nazale

• ATREZIA COANALĂ- uni sau bilaterală

• ADENOIDITA CRONICĂ HIPERTROFICĂ:-stagnarea secreţiilor şi inflamaţia mucoasei nazale

• DEVIAŢIILE SEPTULUI NAZAL:-obstrucţie nazală, blocaj ostio-meatal

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

RINITE INDUSE DE FACTORI ANATOMICI 2.HIPERTROFIA CORNETELOR NAZALE INFERIOARE

• definiţie: inflamaţia cronică a mucoasei nazale• Pot fi:

. Difuze-- Localizate- coada cornetului inferior, cap sau 1/3medie

• Clinic: - obstrucţie nazală,- obstrucşia în basculă

Complicaţii: sinusale, otice, faringiene• Tratament:

- medicamentos- ineficient de cele mai multe ori- chirurgical: LASER, sau RFA, mucotomie, turbinoplastie, rezecţie endoscopică a zonei hipertrofiate

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

162

RINITELE ATROFICE

• Atrofia mucoasei nazale

• Forme la virstnici: senzaţie de obstrucţie nazală cu uscăciunea mucoasei sau rinoree aposă necontrolabilă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

RINITELE ATROFICE- OZENA

• Klebsiella Ozenae- cruste fetide• Stafilococul aureus sau Proteus Mirabilis• metaplazia epiteliului ciliat şi atrofia glandulară• Cauze: deficit de Fe, vitam A., imunodeficienţă• Clinic: obstrucţie nazală, cruste fetide• Diagnostic dif.: sifilis, lepra, tbc., granulomatoza

Wegener• Tratament: toaleta nazală cu soluţii saline, ungv.,

Biseptol luni de zile• Tratament chirurgical: implant submucos de

cartilaj sau os

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

163

ALGORITMUL TERAPEUTIC AL RINITELOR

EVITAREA CAUZELOR

CORTICOIZI TOPICI

EXAM. LA 10-14 ZILE

DECONG NAZALE.

REDUCŢIA CORNETELOR

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

MANAGEMENTUL RINITELOR

Istoric, ex ORL

Alergie: sezonieră , perenă

Corticsec alergologoizi topici

alergolog

Infecţie acutăşi cronică

Antibiotice , decongestionanate,

corticoizi topici

Alergolog si ORL ist

Structurală: polipi, DS, Hipertrofia cornetelor inf.

Medic ORL

Diverse: hormonala,

medicamentoasă

Corticoizi topici, spălături saline

Specialist ORL trat medicam si chir.

Tumori, sarcoidoză gr Wegener

Medic ORL

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

164

SINUZITELE ACUTE ŞI CRONICE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

CLASIFICAREA RINOSINUZITELOR

CLASIFICARE DURATA ISTORIC- EX ORL ASPECT SPECIFIC

ACUTE PÎNĂ LA 4 SĂPĂMÎNI 2 semne majore sau 1 semn miajor şi 2 minore, sau rinoree purulentă

Febră, durere,agravare simpt după 5 zile, persistă 10 zile

ACUTE RECIDIVANTE 4 SAU MAI MULTE EPISOADE PE AN , FĂRĂ COMPLICAŢII

IDEM IDEM

SUBACUTE 4-12 SĂPTĂMÎNI IDEM Remisiune completă după tratament medical

CRONICE 12 SĂPTĂMÎNI SAU MAI MULT

IDEM Durerea şi presiunea facială în absenţa altor semne

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

165

SEMNE ŞI SIMPTOME SUGESTIVE

MAJORE MINORE

DURERE, PLENITUDINE FACIALĂ

OBSTRUCŢIE NAZALĂ

RINOREE ANTERIOARĂSAU POSTERIOARĂ

HIPOSMIE SAU ANOSMIE

FEBRĂ

CEFALEE

FEBRĂ

HALENĂ

OBOSEALĂ

DURERI DENTARE

TUSE

OTALGIE SAU PRESIUNE AURICULARĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

RINOSINUZITELE ACUTE

• Debut brusc

• Apar după infecţii virale ale CRS

• Fiziopatologie: blocaj ostio-meatal, cu blocaj de secreţii în sinusuri,edem al mucoasei nazale şi sinusale

• Acumulare de secreţii în sinusuri, transformarea germenilor saprofiţi în germeni patogeni...... Transformarea conţinutului sinusal

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

166

FIZIOPATOLOGIA SINUZITELOR ACUTE

INFLAMAŢII

INFECŢII

ALERGIE

TUTUTN

EDEM AL MUCOASEI NAZO-SINUSALE

OBSTRUCŢIE NAZALĂ

HIPOXIEÎNCETINIREA MIŞCĂRII ŞI CLEARENCE-ULUI MUCO-

CILIAREXUDAT-TRANSUDAT

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

BACTERIOLOGIA RINOSINUZITELOR ACUTE

• Recoltarea corectă a secreţiilor : control endoscopic din meatul mijlociu, meatul superior sau recesul sfenoetmoidal

• Recoltarea prin puncţie cu aspiraţie a secreţiilor

• Germeni prezenţi: Streptococus Pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarhalis

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

167

FLORA RINOSINUZITELOR ACUTE

FRECVENT ÎNTÎLNIŢI FRECVENŢA REDUSĂ

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE

HAEMOPHILUS INFLUENZAE

MORAXELLA CATARHALLIS

VIRUSURI: CORONAVIRUSURI. INFLUENZAE

STREPTOCOCI β-HEMOLITICI

STAFILOCOC AUREUS

KLEBSIELLA

ANAEROBI: FUSOBACTERII, PEPTOSTREPTOCOCI, BACTEROIDES

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

ASPECTE CLINICE ŞI DE DIAGNOSTIC

TABLOUL CLINIC:• Debut relativ brusc, după infecţie virală• Durere sau senzaţie de plenitudine la nivelul obrazului şi frunţii• Algiile dentare• Obstrucţie nazală• Febră• Rinoree purulentă apare mai tîrziu• EXAMEN ENDOSCOPIC: mucoasă nazală edemaţiată, hiperemică,

acoperită de secreţii pururlente• Secreţii în meatul mijlociu, blocaj meatal• EXAMENE COMPLEMENTAREE: RTG sinusuri, ex. CT sinusal, examen

gacteriologic din secreţia nazală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

168

CLASIFICAREA RINOSINUZITELOR ACUTE

• I. RINOSINUZITA ACUTĂ MAXILARĂ RINOGENĂ

• II.RINOSINUZITA ACUTĂ MAXILARĂ ODONTOGENĂ

• III. RINOSINUZITA ACUTĂ SECUNDARĂ HEMOSINUSULUI

• IV. RINOSINUZITA ACUTĂ FRONTALĂ

• V. RINOSINUZITA ACUTĂ ETMOIDALĂ

• VI. RINOSINUZITA ACUTĂ SENOIDALĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

RINOSINUZITA ACUTĂ MAXILARĂ RINOGENĂ

• Cea mai frecventă • Apare după rinita acută virală • Durere pulsatilă • Cefalee • Rinoree purulentă • Obstrucţie nazală • Febră • Nrvralgii suborbitare • Ex clinic: durere la palparea fosei canine, secreşie purulentă

meatală, hiperemia mucoasei nazale, edem al mucoasei nazale, hiperemia cornetului mijlociu şi dedublarea acestuia

• Diagnostic dif.:rinita purulentă • RINOSINUZITA ACUTĂ RECIDIVANTĂ: episoade acute separate de

vindecări

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

169

RINOSINUZITA ACUTĂ MAXILARĂ ODONTOGENĂ

• ORIGINE: carie dentară sau lucrare stomatologică

• Caracteristici:

- este unilaterală

- rinoree fetidă

- dureri dentare

- RTG evidenţiază afectarea dentară

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

RINOSINUZITA ACUTĂ SECUNDARĂ HEMOSINUSULUI

Apare după:

• traumatism direct sinusal

• Barotraumatism sinusal

• Epistaxis sever fără protecţie de antibiotice

Examen clinic: sinuscopie......sînge intrasinusal

Tratament: evacuare cu lavaj sinusal, tratament antibiotic

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

170

RINOSINUZITA ACUTĂ FRONTALĂ

• apare în cadrul pansinuzitelor • Incidenţa redusă • Cauze: concha bullosa, blocaj ostio-meatal, tumori, polipi,

traumatisme, saun postoperator- rinoplastii • Clinic: obstrucţie nazală, unilaterală, durere orbitară

unilatrală, rinoree purulentă, fotofobie • Ex endoscopic: blocaj meatal prin: polipi, tmori, edem • RTG sinusal sau CT sinusal • Clasificare: - blocată: dureri atroce, pulsatile, nu cedează la antialgice,

obstrucţie nazală şi nu rinoree - recidivantă: episoade repetate, este bilaterală, pe fundal de

imunodeficienţă - barotraumatică: durere şi epistaxis - postraumatică: suprainfecţia unui hematom sinusal

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

RINOSINUZITA ACUTĂ ETMOIDALĂ

• Simptomatologie: cefalee fronto-orbitară pulsatilă cu fotofobie

• Examen clinic: edem palpebral, durere la mişcarea globului ocular şi la presiunea unghiului intern al orbitei

• Examen endoscopic: puroi în meatul mijlociu

• RTG şi CT sinusal- integritatea laminei papiracee şi a rinobazei

• Tratament de urgenşă

• Evoluţie favorabilă sub tratament

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

171

RINOSINUZITA ACUTĂ SFENOIDALĂ

• izolate: sunt rare

• factori favorizanţi: infecţii de CRS, obstrucţia ostiumului sinusal sfenoidal


- dureri oculare sau retrooculare, sau în centrul capului

- rinoree posterioară

- tulburări de vedere

- secreţii la nivelul recesului sfenoetmoidal

- congestie conjunctivală şi lăcrimare

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TRATAMENTUL SINUZITELOR ACUTE

• Principiu: drenaj şi aerarea cavităţilor sinusaleTRATAMENT MEDICAMENTOS• Vasoconstrictoare 7-10 zile• Corticoterapia topică• Corticoterapia parenterală sau p.o.• Tratament antibiotic conform antibiogramei

Amoxicilina sau Amoxi+ Acid clavuranicCefalosporine gen II şi IIIMacrolide: Claritromicina, Azitromicina..... HaemophilusChinolonele - de rezervă

Durata tratamentului: 8-14 zile

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

172

TRATAMENTUL SINUZITELOR ACUTE

• TRATAMENT CHIRURGICAL

- puncţia şi drenajul sinusului maxilar

- trepanopuncţia sinusului frontal

. etmoidotomia

- sfenoidotomia

- luxarea cornetului mijlociu sub control endoscopic

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

RINOSINUZITELE CRONICE

• Definiţie: infecţii secundare obstrucţiei îndelungate a complexului ostio-meatal

• Etiologie: infecţia virală→ proces inflamator al CRS→ blocaj ostio-meatal→ retenţia secreţiilor în cavitatea sinusală→edem al mucoasei →utilizarea oxigenului de către bacteriile şi celulele inflamatorii→ dezvoltarea anaerobilor→agresiune asupra mucoasei, prezenţa stazei menţinerea infecţiei

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

173

RINOSINUZITELE CRONICE

• SINUZITA CRONICĂ- evoluţie mai lungă de 3 luni

• Simptomatologie: rinoree unilaterală purulentă, posterioară, obstrucţie nazală, iritaţie faringiană-mai ales dimineaţa, cefalee 3-4 ore după trezire

• Iritaţie faringiană

• Laringite repetate

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

CLASIFICARE

• Rinosinuzite cronice rinogene: maxilară, frontală, etmoidală, sfenoidală

• Forme particulare ale rinosinuzitelor cronice:

1. rinosinuzitele copilului

2. manifestări sunusale în SIDA la copii

3. rinosinuzitele nozocomiale

• Rinosinuzitele fungice

• Rinosinuzitele polipoase

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

174

RINOSINUZITELE CRONICE RINOGENE

Rinosinuzita cronică maxilară • Semne clinice variabile • Rinoree ant sau posterioară prezentă • Obstrucţie nazală • Tuse iritativă • Manifestări secundare: iridociclite, uveite • Ex endoscopic: congestia mucoasei, rinoree

meatală, edem al procesului uncinat, cornet mijlociu dedublat- bureletul Kauffmann, concha bullosa

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

RINOSINUZITELE CRONICE RINOGENE 2.

Rinosinuzita cronică frontală

• Asociere cu sin etmoidală

• Rinoree purulentă posterioară unilaterală

• Obstrucţie nazală

• Tulburări olfactive

• Semne la distanţă

• Endoscopie nazală: blocaj meatal mijlociu

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

175


Rinosinuzita etmoidală cronică

• Asociată cu alte forme de sinuzite

• Simptomatologie: cefalee matinală, durere în rădăcina nasului, obstrucţie nazală, fără rinoree

• Ex endoscopic: blocaj meatal mijlociu

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________


Rinosinuzitele sfenoidale cronice

• Cefalee retroorbitară mediană

• Hemaj

• Rinoree posterioară

• Blocaj al recesului sfeno-etmoidal

• Dureri nevralgice la nivelul maxilarului superior

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

176

TRATAMENTUL RINOSINUZITELOR CRONICE

TRATAMENT MEDICAMENTOS

• Antibiotice

- cel puţin 3-4 săptămîni

- conform antibiogramei

• antiinflamator-corticoterapie

• decongestionante nazale

• Lavaj cu soluţii saline

TRATAMENT CHIRURGICAL

• chirurgia cornetului mijlociu• Polipectomie• Septoplastia• Etmoidectomia limitată• infundibulotomie• Tratament medical 3 luni corect

efectuat• Conceptul funcţional• Drenajul sinusului sfenoidal • Puncţia spălătură sinusala• Tehnicile chirurgicale Draf I, II, III

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

FORME PARTICULARE ALE RINOSINUZITELOR

• FACTORI FAVORIZANŢI:

- infecţii ale CRS

- alergia

- poluarea

- obstacole anatomice

- corpii stăini

- deficit de drenaj al secreţiilor

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

177

RINOSINUZITA ACUTĂ A COPILULUI

• vîrsta mai mică de 5 ani

• simprome: febră, rinoree purulentă, obstrucţie nazală, edem palpebral

• 3 forme de evoluţie: abces palpebral, abces subperiostal, flegmon periorbital

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TRATAMENTUL RINOSINUZITELOR ETMOIDALE ACUTE

• MEDICAMENTOS LOCAL ŞI GENERAL

• CHIRURGICAL

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

178

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL SINUZITELOR ÎN FUNCŢIE DE OBSTRUCŢIA NAZALĂ

OBSTRUCŢIA NAZALĂ ACUTĂ CRONICĂ

UNILATERALĂ RINOSIN INFECŢIOASĂ ODONTOGANĂTUMORĂ CU INFECŢIE

TU BENIGNĂ SAU MALIGNĂRINOSIN INFECŢIOASĂMICOZA SINUSALĂGRANULOMATOZACORP STRĂIN

BILATERALĂ RINOSIN INF.RINOSIN ALERGICERINOSIN. TOXICĂRINOSINMEDICAMENTOASĂ

RINOSIN INF.RINOSIN ALERGICĂPOLIPOZA NAZALĂINTOLERANŢĂ LA ASPIRINĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL ÎN FUNCŢIE DE TIPUL DE RINOREE

RINOREE ACUTĂ CRONICĂ

UNILATERALĂ RINOSIN INFECŢIOASĂRINOLICVOREE

TU BENIGNĂ SAU MALIGNĂRINOSIN INFECŢIOASĂMICOZARINOSIN POSTRAUMATICĂ

BILATERALĂ RINOSIN INFECŢIOASĂRINOSIN ALERGICĂRINOSIN MEDICAMNETOSĂ

RINOSIN INFECŢIOASĂRINOSIN ALERGICĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

179

ALGORITM DE DIAGNOSTIC AL RINOSINUZITELOR LA COPII

0-2 ANI

UNILATERALĂ

DEV CONG. A SEPTULUI

NAZAL

BILATERALĂ

INFECŢIOASĂ SAU

ALERGICĂ

2-6 ANI

CLARĂ

ALERGIE

PURULENTĂ

INF BACTERIANĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

RINOSINUZITELE FUNGICE

• CLASIFICARE:- NEINVAZIVE- SAPROFITE, FUNGUS BALL- INVAZIVE- FULMINANTE SAU CRONICE

Produse de : Aspergillus flavus, Mucor, Tablou clinic: polimorfForma cută fulminantă:

evoluţie rapidămucoperiostită a sinusurilor

Forma cronică- produs de Aspergillus- aspect pseudotumoral

Diagnosticul pozitiv: ex clinic- edem palpebral, tumefacţie jagală, necroză tegumentară

ex CT Ex HISTOPATOLOGIC

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

180

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

RINOSINUZITELE ALERGOFUNGICE

• CLINIC: rinosinuzită cronică şi alergie –polipoza nazală

• Ex bacteriologic şi histopatologic

• Se asociază cu polipoza nazală

• Prezenţa mucinei alergice

• Ex CT

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

181

RINOSINUZITELE CRONICE POLIPOASE

• POLIPOZA NAZALĂ

• ETIOLOGIE: multifactorială, teren alergic

• Factor determinant: inflamaţia cronică a mucoasei nazale

• Prezenţa eozinofilelor

• Triada Widal: polipoza nazală, astm bronşic, intoleranţa la aspirină

• Diagnosticul: anamneză, istoric, es clinic şi endoscopic nazal

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________


• Anamneza- antecedente alergice, hipereactivitate nazală: strănut, mincărime nazală, strănut

• Examen clinic şi endoscopic: aspectul mucoasei nazale, prezenţa polipilor, cruste

• Clasificarea polipozei nazale: GRD I polipi edematoşi meatali mijlociiGRD II polipi edematoşi marg inf a cornetului mijl.GRD III polipi edematoşo sau fibroşi la nivelul marg sup

a cornetului mijlociuGRD IV polipi edematoţi sau fibroşi ce ocupă toată fosa

nazală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

182


Examinări complementare:

Ex bacteriologic şi micologic

Ex citologic

Ex alergologic

Ex pneumologic

CT sinusal

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

RINOSINUZITA CRONICĂ POLIPOASĂ

• TRATAMENT MEDICAMENTOS- CORTICOTERAPIA – PREDNISON sau Medrol de 16 mg.10-12 zile- cure de 3x pe an- Antihistaminice- toaleta nazală- spălături nazale- spray-uri cu cortizon NASONEX, AVAMZS, BIORINIL

• TRATAMENT CHIRURGICAL- polipectomia LASER CO2- eliberarea meatului mijlociu şi orif de deschidere sinusale- drenaj larg

- se asociază cu cel medicamentosEVOLUŢIE: posibilitate de refacere

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

183

CURS nr 11

RINOLOGIE

184

RINOLOGIE

PATOLOGIA TUMORALĂ NAZO-SINUSALĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

CLASIFICAREA TUMORILOR NAZO-SINUSALE

BENIGNE MALIGNE

EPITELIALE Adenom Papilom Adenom pleomorf Adenom monomorf Oncocitom

Carcinom epidermoid Adenocarcinom Carcinom ceu celule tranziţionale Carcinom adenoid chistic Carcinom mucoepidermoid

NEUROECTODERMALE Schwanom Neurofibrom Meningiom extracranian

Melanom malign Estezioneuroblast

LIMFORETICULARE - Limfom non Hodgkin Plasmocitom Midline granuloma

VASCULARE Hemangiom Angiofibrom

Angiopericitom Hemangiopericitom

OSOASE Osteom Fibrom osifiant Displazie fibroasă

Sarcom osteogenic

CARTILAGINOASE Condrom Condrosarcom

MUSCULARE Leiomiom Rabdomiom

Leiomiosarcom Rabdomiosarcom

ORIGINE DENTARĂ ALTELE

Ameloblastom Chist odontogenic calcifiant Tumora odontogenicăepitelială calcifiantă

Cordom

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

185

TUMORILE BENIGNE ALE NASULUI ŞI

SINUSURILOR 1.

Nu pun probleme de diagnostic

Clinic se manifestă ca procesele inflamatorii

5 sindroame de diagnostic de certitudine

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

SINDROAMELE DE CERTITUDINE

sindroame Fose nazale Sinus maxilar Etmoid Frontal

Nazo-sinusal + + + +

Orbitar - + + +

Buco-dentar + + - +

Neurologic

frontal

+ - + +

Facial + + + +

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

186

TUMORILE BENIGNE ALE NASULUI ŞI SINUSURILOR 2.

1. PAPILOAMELE FOSELOR NAZALE ŞI

SINUSURILOR

Pot fi izolate sau interesează ambele zone

Pot fi confundate cu polipii

Recidivează

Clinic: epistaxisuri repetate, obstrucţie nazală, rinoree

Examen endoscopic nazal: formaţiuni tumorale

vegetante, sesile, sîngerănde

Tratament: chirurgical

Diagn Pozitiv: histopatologic

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________


SINUSURILOR 3.

2. ADENOAMELE

Provin din gld sero-mucoase ale mucoasei nazale

Se găsesc pe sept sau cornete

Ex clinic endoscopic: formaţiuni bine delimitate, gri-roz

Diagnostic: CT şi endoscopie+ ex histopatologic

Tratament chirurgical

3. FIBROAMELE

Provin din periost

Localiz. pe peretele lat al fosei nazale

Aderente de os

Diagnostic: ex endoscopic + ex histopatologic

Tratam chirurgical

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

187


SINUSURILOR 4.

4. MIXOMUL ŞI GLIOMUL

Se pot confunda cu polipii

Apar rar la nivelul foselor nazale

Ex endoscopic+ ex .histopatologic+ CT

Tratam . Chirurgical cu atenţie

5. OSTEOMUL

Osteom frontal cel mai frecvent întîlnit

Fără semne clinice importante

CEFALEE


Diagnostic: CT+extirparea tu + ex histopat.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________


SINUSURILOR 5.

6. SCHWANOAMELE ŞI NEUROFIBROAMELE

5%

Clinic: epistaxis, obstrucţie nazală

Ex endoscopic: formaţiune tumoră roşie, cărnoasă

Diagnostic pozitiv. Ex endoscopic+ CT+ex histopatologic

7. CONDROAMELE

Localizare în partea anterioară a septului nazal

Ex endoscopic: mucoasă nazală normală


__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

188


SINUSURILOR 6.

8.HEMANGIOAME ŞI ANGIOFIBROAME

•Epistaxis recidivant

•Se asociază cu boala Osler Rendu

•Se pot extinde endosinusal

•Diagnostic : ex endoscopic+ CT+ex histopatologic, angiografie

•Tratament. Embolizare+ abord endoscopic+electrocoagulare

9. HEMANGIOENDOTELIOM

•Tumoră rară

10. HEMANGIOPERICITOM

•Clinic: tumoră gri roşiatică, moale

•Pseudopolipoid

•Diplopie, ptoză, palparea unei tumori intraorbitare

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________


SINUSURILOR 7.ANGIOFIBROMUL NAZO-FARINGIAN

Tumoră mare hipervascularizată

Sex masculin

Agresivgitate mare

Ex clinic: tu. Mare, bine delimitată roşie, consistenţă fermă, polilobulată

Extindere:

sfenoidal şi endocranian

Fosa pterigomaxilară

Endoorbitar

Regiunea infratemporală

Regiunea zigomatică

Fosa nazală opusă

Cavum

!!!!! SINGERARE LA ATINGERE

!!!!! Tratament chirurgical riscant

!!!!! EMBOLIZARE SELACTIVĂ

Evoluţie favorabilă după tratament chirurgical şi hormonal

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

189


SINUSURILOR 8.

PAPILOM INVERTIT

•Tumoră benignă cu potenţial de transformare

•Clinic: masă polipoidă, tumorală în meatul mijlociu

•EXAMEN HISTOPATOLOGIC

•Tratament chirurgical+ control endoscopic periodic

•!!!!se poate asocia cu carcinom scuamos

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TUMORILE MALIGNE NAZO-SINUSALE

5 SINDROAME:

Sindrom nazo-sinusal: obstrucţie nazală, rinoree

purulentă, epistaxis recidivant, hiposmie, unilaterale

Sindrom orbitar: diplopie- m drp intern, scăderea acuităţii

vizuale, exoftalmie, edem periorbitar, lăcrimare

Sindrom buco-dentar- ulceraţii dentare şi gingivale,

fistule, afectarea palatului dur şi moale, trismus

Sindrom facial: edem dureri, nevralgie, parestezii

Sindrom neurologic. Complicaţii infecţioase- meningite,

empiem, deficit de atenţie, HIC

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

190

MUCOCELELE

Formaţiuni pseudochistice

Conţinut lichidian

Acoperite de mucoasa sinusală

Apar cel mai frecvent în regiunea etmoidală şi frontală

Fiziopatologie: blocaj de drenaj sinusal, polipoze nazale sau intervenţii chirurgicale endonazale

Simptomatologie:

- iniţial: asimptomatic

- algiile faciale

- exteriorizare la nivelul tegumentelor feţei, unghiul intern al orbitei( exoftalmie, strabism)

- fenomene compresive cerebrale- cefalee, tulburări de comportament, crize convulsive

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

MUCOCELE

EXAMEN CLINIC: ex endoscopic

Ex. CT sau RMN

CONSULT INTERDISCIPLINAR

TRAMENT:

preventiv: tratatrea corectă a focarelor infecto-inflamatorii

rinosinusale, evitarea manevrelor dure chirurgicale

chirurgical : marsupializarea cavităţii mucocelului

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

191


Clasificarea TNM

T1- tumoră limitată la mucoasa antrală, fără leziune osoasă

T2- tumoră care erodează osul inclusiv palatul dur

T3- tumoră care invadează : sinus maxilar, planşeul orbitar, peretele orbitar şi planşeul orbitei, sinus etmoidal

T4 invadează: lama ciuruită a etmoidului, etmoid posterior, sinus sfenoidal, nazofaringe, fosa pterigomaxilară, văl palatin, baza de craniu

N0- fără ggl patologici

N1- 1 ggl metastatic omolateral sub 3 cm

N2a- 1 ggl. Metast omolateral 3-6 cm

N2b- mai mulţi ggl. Metast omolat

N2c- metast bilat maxim 6 cm.

N3- metast peste 6 cm

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________


Clasificare după localizare:

I. SUPRASTRUCTURĂ:

etmoid, porţiunea

posterioară a maxilarului şi

osului malar

II. MEZOSTRUCTURĂ:

sinus maxilar, fosă nazală

III. INFRASTRUCTURĂ:

palat dur şi creastă alveolară

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

192

RINOLOGIE

TUMORILE CUTANATE ALE NASULUI

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TUMORI BENIGNE

TUMORI EPIDERMICE

• Keratoacantom- expunere prelungită la soare

• Chist epitelial cheratinizat- leziuni subtegumentare, chistice, mobile

TUMORI PILARE

TUMORI SEBACEE

TUMORI SUDORIPARE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

193

TUMORI MALIGNECarcinoame(epitelioame)-spinocelulare, bazocelulare,neuro-endocrine, şi Maladia Bowen

Factori de risc:

•expunere la soare

•Plăgi cronice vechi

•Imunodepresia

Vîrsta medie: 50 ani

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

CARCINOM BAZOCELULAR Vîrsta medie: 50 ANI

Sex masculin

Aspect: formaţiune tumorală perlată, izolată, sau ulcerată cu fundul vegetant,

Forme clinice:

1. Carcinom bazocelular superficial- leziune mare cu margini hiperpigmentate

2. Ulcus rodens- ulceraţie cronică, infiltrată, acoperită de cruste, apare mai ales în şanţul nazo-genian

3. Carcinom bazocelular sclerodermiform-zonă infiltrată albicioasă, aspect cicatricial

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

194

CARCINOM SPINOCELULAR•Apare la vîrstnici

•Metastazează ggl regional

•Apare pe o leucoplazie

•Clinic: formaţiune tu burjonată, cu centru cheratozic, ulcerează rapid, are în profunzime un aspect vegetant

•Ex histopatologic din piesa de exereză chirurgicală

•Risc de metastază:

- tu peste 2 cm

- localizare

- apariţia pe cicatrici vechi sau leucoplazii

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Carcinom neuro-endocrin cutanat

• Tumoră rară• Este de origine neuro-

endodermică• Apare la vîrstnici• Apare ca un nodul cutanat

violaceu• Ex histopat+

imunohistochimie pozitivă, citocheratina pozitivă

• Metastazează rapid

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

195

MALADIA BOWEN

• carcinom in situ cu evoluţie spre carcinom epidermoid invaziv

• Leziune unică bine delimitată, roşiatică

• Se poate confunda cu cheratoza solară

• Diagnostic şi excizie rapidă .......VINDECARE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

196

CURS nr 12

ALERGIILE

PATOLOGIA DE SOMN

197

ALERGIILE RINOSINUSALE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

DEFINIŢIE

• Degenerarea edematoasă a pituitarei, ca răspuns al mucoasei nazale, mediat Ig E, la un alergen din mediu

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

198

CLASIFICARE

• INTERMITENTE- simptome prezente mai puţin de 4 zile – săpt. Şi mai puţin de 4 săptămîni

• PERSISTENTE- mai mult de 4 zile pe săptămină mai mult de 4 săpt.

• UŞOARĂ- dacă nu se asociază cu : tulburări de somn, perturbarea activităţii cotidiene, şcolare

• MODERATE- SEVERE- dacă apar simptomatologia de mai sus

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

FACTORI DE RISC

• POLUARE- mai fecvent în mediul urban- fumul de ţigară

• EXPUNERE LA ALERGENI- expunerea precoce la alergene din mediul exterior- polenuri sau din interior- pref

• STATUSUL SOCIO-ECONOMIC• ZONE GEOGRAFICE- prevalenţa rinitelor variază atît între

graniţele aceleiaşi tări, cît şi între ţări, diferenţele fiind dictate de potenţa diferită a alergenilorşi de sezonul de polenizare

• GRUP ETNIC• FACTOR GENETICI- rolul eredităţii este scăzut în expresia

clinică a atopiei

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

199

ALERGENEDEFINIŢIE: sunt antigene care induc şi exprimă

imunoreactive mediate de Ig E

CLASIFICARE:

complete- provin din plante, insecte, animale, alimente, medicamente

incomplete- medicamente, agenţi ocupaţionali

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TIPURI DE ALERGENE CARE DETERMINĂ RINITELE ALERGICE

Praful de casă

• Acarienii se hrănesc cu epitelii umane descuamate din saltele, pene, pături

• Alergenii se găsesc în fecalele acarienilor

• Expunerea se face în timpul nopţii prin inhalaresau percutan

Polenurile

• Purtate de vînt

• Transportate de insecte

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

200

TIPURI DE ALERGENE CARE DETERMINĂ RINITELE ALERGICE

Fungii • Drojdii, mucegaiuri- creşterea lor este favorizată

de căldură şi umiditate Insecte- gîndacii de bucătărie Animale domestice şi peridomestice • Pisică, cîine, cal, păr de iepure Agenţi ocupaţionali • Anhidride, săruri de platină, Nichel, crom,peştii,

crustacee, nitriţi, formaldehidă, fum de ţigară, contraceptive şi alte medicamente

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

MECANISME

• I. SENSIBILIZARE

• II. RĂSPUNS ALERGIC- faza precoce şi tardive

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

201

MECANISME-SENSIBILIZAREA

• Mucoasa respiratorie este expusă la cantitate de ordinul nanogramelor de alergen

• Numai o parte din persoanele expuse se sensibilizează

• Sensibilizarea alergică are o puternică componentă genetică- tendinţa de a produce nivele crescute de Ig E şi un răspuns inflamator tip Th2 mare la pacienţii atopici

Atopia- particularitatea naturală a unei persoane de a dezvolta Ig E specifice ca răspuns la expunerea la factori comuni de mediu

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

MECANISME- FAZA PRECOCE

• Apare la cîteva minute la expunere

• Clinic: strănut, prurit, rinoree

Cei mai importanţi mediatori eliberaţi sunt: histamina, prostraglandina D2- vasodilataţie şi creşte permeabilitatea vasculară, leucotrienele- produc vasodilataţie, scade clearencul mucociliar

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

202

MECANISME- FAZA TARDIVĂ

• apare la 4-6 ore de la provocarea cu alergen

• este consecinţa unui mecanism inflamator

• Clinic: obstrucţie nazală

• Rol_ eozinofilele prezente în mucoasa nazală cît şi în secreţia nazală

HIPERREACTIVITATEA NAZALĂ- exagerarea răspunsului nazal la stimuli nespecifici şi iritanţi,

Hipereactivitatea nazală nespecifică- consecinşa infecţiei nazale bacteriene sau virale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________


• Anamneza

• Examen fizic

• Teste cutanate alergologice

• Endoscopie rigidă sau flexibilă

• Examen citologic al secreşiei nazale

• Teste de provocare nazală

• CT

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

203

ANAMNEZA• 2 CATEGORII:

- SNEEZERS- strănut, mucus apos, rinoree anterioară şi posterioară, prurit nazal, obstrucşia nazală variabilă, asocierea-conjunctivitelor

- BLOCKERS- lipsa strănuturilor, mucus nazal consistent, rinoree mai mult posterioară, fără prurit nazal, obstrucţie nazală severă, simptome constante peste zi, care se agravează noaptea

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

ANAMNEZA

• RINOREE- rinitele alergice sezoniere- răspuns bun la antihistaminice

• OBSTRUCŢIA- rinitele perene alergice sau nonalergice

• HIPOSMIA-ANOSMIA- rinita nonalergică• Rinitele alergice polenice- se accentuează matinal

sau în zilele cu vânt şi se ameliorează în timpul ploii prin depunerea particulelor

• Persistenţa simptomatologiei tot timpul anului –etiologie nonalergică sau alergen peren –acarieni, gândaci, animale de companie.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

204

EXAMEN FIZIC

• Inspecţia nasului: escoriaţii ale marginii libere (consecinţa pruritului) sau salutul alergic al copiilor ( pliu cutanat orizontal deasupra 1/3 inferioare a nasului)

• Rinoscopia anterioară: - coloraţia mucoasei – albastruie , palidă( rinite alergice) sau

roşu profund, noroios( nonalergice) - tipul secreţiei – apoasă(alergice) sau vâscoase, galben

verzui(nonalergice) - anomalii anatomice(pot întreţine o rinită) deviaţii ale septului

nazal, creste septale,polipoza nazală, hipertrofia de cornete - gradul de răspuns al edemului la decongestionant( există un

edem simetric al cornetului inferior şi creşterea vascularizaţiei acestuia)

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

EXAMEN CLINIC

• Endoscopia: investigarea obstrucţiei nazale şi a drenajului posterior

• Semne de conjunctivită – eritem, chemozis, prurit, lăcrimare( diag.diferenţial cu cearcănele aşa zise alergice produse prin stază venoasă şi caracterizate prin edem palpebral şi cianoză periorbitară şi care nu sunt specifice rinitei alergice)

• Se mai pot asocia eczema atopică şi astmul bronşic.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

205

INVESTIGAŢII

• Teste de evidenţiere a alergiei

- in vivo – teste cutanate

- in vitro- nivelul Ig E specifice(mai puţin interesează nivelul total)

• Examen citologic al secreţiei nazale

- diferenţierea rinitelor infecţioase de cele alergice

- distincţia între infecţii virale şi cele bacteriene

- monitorizarea evoluţiei rinitei

- monitorizarea răspunsului la tratament

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

INVESTIGAŢII

• CT - neresponsivitate la tratament, rinită unilaterală, suspiciune de sinuzită

• RMN – în suspiciunea de sinuzită fungică• Teste de provocare nazală• Test de clearence mucociliar(mai ales în rinoree

cronică, abundentă a copilului, cu infecţii respiratorii frecvente)

• Determinarea oxidului nitric exhalat(diferenţierea rinitelor alergice de cele nonalergice, a rinitelor de polipoza nazală şi diskinezia ciliară primitivă)

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

206

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

• Infecţii acute sau conice

• Anomalii structurale – deviaţia septului nazal, atrezia coanală

• Hipertrofia de cornete

• Tumori nazale benigne sau maligne

• Polipoza nazală

• Defecte ciliare

• Rinoreea cerebro- spinală

• Sick building syndrom

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TRATAMENT

• Măsuri de control al mediului

• Terapie farmacologică

• Imunoterapia specifică cu alergene

• Chirurgia – adjuvantă(în cazuri atent selecţionate)

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

207


• Rinita intermitentă1. uşoară

antihistaminic oral sau topic decongestionantnazal(mai puţin de 10 zile, maxim bilunar)2.moderat/severă

- antihistaminic oral sau topic- antihistaminic oral cu decongestionant- glucocorticosteroid intranazal- cromonă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________


• Rinita persistentă

1. uşoară

- antihistaminic oral sau intranazal

- antihistaminic oral cu decongestionant- glucocorticosteroid intranazal

- cromonă

2. moderat/severă

glucocorticosteroid intranazal

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

208


a)responsiv – continuarea tratamentului cu scăderea progresivă a dozelor

b)neresponsiv – glucocorticosteroid oral sau decongestionant nazal:

- dacă răspunde continuare cu scăderea dozei

- dacă nu răspunde se adaugă un antihistaminic sau anticolinergice sau antihistaminic oral cu decongestionant

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

PATOLOGIE RESPIRATORIE DE SOMN

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

209

GENERALITĂŢI

Tulburările respiratorii de somn(SDB)se asociază cu anumite condiţii speciale cum ar fi:

• snoringul primar

• sindromul de rezistenţă al căii respiratorii superioare (UARS)

• sindromul de apnee-hipopnee obstructivă de somn(OSAHS)

• apneea centrală

• astmul

• afecţiunile pulmonare cronice(COPD)

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

ELEMENTE CE POT DETERMINA COLAPSUL CĂILOR RESPIRATORII ÎN TIMPUL SOMNULUI

• Activitatea musculaturii dilatatorie a căii faringiene

• Presiunea negativă generată în timpul inspirului care se opune activităţii muşchilor dilatatori

• Anatomia structurală a căilor respiratorii

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

210

ACTIVITATEA MUSCULATURII DILATATORIE A CĂII FARINGIENE

Regiunea căilor respiratorii superioare situată între palatul moale şi hipofaringe, nu dispune de elemente cartilaginoase

sau osoase de susţinere, motiv pentru care în cursul somnului există potenţial real de colaps al acestor structuri.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________


• Activitatea M. Genioglos este implicată în faza inspiratorie a respiraţiei → impiedică prolapsul limbii spre peretele posterior faringian

• Activitatea M. Genioglos scade în timpul NREM şi descreşte mai mult în tonus în REM .

• Reduceri ale activităţii muşchiului tensor al vălului palatin.

• Modificarea tonusului în timpul somnului ridică susceptibilitatea obstruării căilor respiratorii .

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

211


Reducerea substanţială a tonusului muscular → la

apariţia unui sindrom de rezistenţă în calea respiratori superioară sau la obstrucţia completă a acesteia.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Presiunea negativă 1.

• Efectul Venturi - accelerare a fluxului aerian ca urmare a intrări aerului într-un spaţiu limitat

• Principiul Bernoulli arată că un vacum sau existenţa unei presiuni negative determină explozia aerului înafară

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

212

Presiunea negativă 2.

• Presiunea negativă mai mare decât tensiuneaprodusă de muşchii dilatatori ai căii respiratorii→ calea aeriană colabează

• Mişcarea intensă a coloanei de aer , vitezaprodusă prin obstrucţiile căii aeriene, determinărezistenţă şi induce vibraţia în diferite puncte de-a lungul căii aeriene superioare , cu rezonanţaţesuturilor la nivelul faringelui şi producereazgomotului de sforăit.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Consideraţii structurale

• Palatul moale devine elongat

• Pilierului posterior în exces la nivelul faringelui posterior

• Amigdale mult mărite

• Ţesutul faringian voluminos

• Retrognaţia sau retractarea bărbiei

• efectul dilatator al muşchilor faringieni şi efectul protruziv al M.Genioglos sunt inadecvate în somn → limba are tendinţa de a prolaba în calea aeriană, rezultând vibraţia palatului moale, luetei şi a ţesutului faringian

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

213

Respiraţia nazală

Este cea fiziologică

Dacă nu există cauze obiective, ea se realizează în orice condiţii

Valva nazală este esenţială pentru ventilaţia nazală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Respiraţia nazală în timpul somnului 1.

• Alae-nasi - acestea sunt intens activate

• Obstrucţia nazală produce o creştere arezistenţei nazale→modificarea efectuluiBernoulli, producându-se automat sforăitul

• Starea nasului în timpul somnului estedeterminată de gradul de edemaţiere almucoasei nazale, în special la nivelul cornetelor

• Modificarea arhitecturii somnului-prin blocareareceptorilor nazali

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

214

Respiraţia nazală în timpul somnului 2.

• Existenţa unor modificări funcţionale ale faringelui →obstrucţia nazală - o blocare a mecanismelor compensatorii determinând sforăitul şi apneea de somn

• Persoanele cu un faringe stabil tolerează bine o obstrucţie nazală

• Rolul localizării obstrucţiei nazale -obstacolul produs în epifaringe

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Patologia ORL

modificări la nivelul naso şi orofaringelui

adenoiditele cronice

stenoze

limfoame

papilomatoza

carcinoame

hipertrofia amigdalianăîngroşarea palatului moalelueta elongatăchisturile lingualehipertrofia amigdalei lingualemacroglosia produsă dehemangioame şi limfoamepapilomatoza

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

215

Patologia ORL –afecţiuni laringiene

Reducerea tonusului muscular al abductorilor care în asociere cu o funcţie glotică insuficientă poate determina stridor.

Mişcările anormale de la nivelul glotei Afecţiunile laringiene implicate:

edemul epigloteiparalizia corzilor vocalelaringomalaciacolabarea plicilor ariepigloticeatrezia trahealăleziunile intrinseci trahealecompresiile extrinsecimodificări la nivelul ţesutului traheal şi laringian

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Patologia ORL- afecţiuni nazale şi sinusale

• Deviaţii ale septului nazal, • Hipertrofia cornetului inferior• Fracturi la nivelul septului nazal• Hematoame septale • Corpii străini nazali• Rinita cronică simplă• Rinita alergică• Rinosinusitele cronice• Polipoza nazală• Tumorile nazale şi sinusale• Atrezia coanală

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

216

Modificările faciale şi cervicale

• Micrognaţia

• Anchiloza temporo-mandibulară

• Modificări distale ale muşcăturii cu proeminenţa incisivilor, sau cu incisivi invertiţi

• Retrognaţia

• Gâtul scurt şi gros

• Poziţia anormală a hioidului

Clasificarea după Angle

a.Neutralbiß

b.Distalbiß cu proeminenţa molarilor

c.Distalbiß cu molari invertiţi

d. Medialbiß

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Rolul otorinolaringologului

• Consultant în centrele de somnologie

• Cooperarea cu specialistul în somnologie

• Contribuţie majoră în managementul apneei de somn

• Identifică procedurile terapeutice care pot anticipa cel mai apropiat tratament al sleep apneei

• În direcţionarea evaluării şi în stabilirea tratamentului

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

217

Metodologia de examinare a patologiei ORL la pacienţii cu Sindrom de Apnee Obstructivă

de Somn

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Anamneza 1.

• Vârsta pacientului • Sexul• Greutate• Înălţime• Oboseală şi somnolenţă diurnă• Sforăit• Pauze respiratorii în timpul somnului perioade de

trezire cu insuficienţa respiratorie• Disfuncţii sexuale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

218

Anamneza 2.

• Obişnuinţa de somn : Perioade regulate de

culcare şi de trezire Regim de exerciţii regulate • Istoricul somnului pacienţilor • Habitat normal

- timp regulat de culcare şi de sculare

- exerciţiu fizic - mediul de somn - micile zgomote - temperatura ambientală

- relaxarea înaintea somnului

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Metode de examinare

În perioada de veghe

- Faringoscopia flexibilăsau rigidă

- Computertomografia

- RMN-ul

- Echografia

- Rinomanometria anterioară

- Röntgencefalometria

În perioada somnului

- Videofluoroscopia

- Videoendoscopia

- Metode de măsurare ale presiunii

- Computertomografia

- Cuantificarea sforăitului şi a intensităţii sale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

219

Faringoscopia flexibilă 1.

Identificarea unor modificări anatomice la nivelul faringelui( colabarea pereţilor faringieni )

• MANEVRA Müller

O probă funcţională

Tehnica: inspir forţat cu gura închisă şi nasul obturat

Evaluarea faringelui, a epiglotei, evaluarea spaţiului retrovelar, retrolingual şi retroepiglotic

Datele se corelează cu rezultatele înregistrărilor efectuate.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Faringoscopia flexibilă 2.

Nu necesită expunere la radiaţii

Este o investigaţie dinamică

Este utilă în evaluarea obstrucţiilor la nivel retrovelar şi retrolingual

Este uşor de realizat pre şi postoperator

Se poate face în poziţie şezândă

Se poate executa în somn sau stare de veghe

Nu este o manevră scumpă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

220

DezavantajeleFaringoscopiei flexibile

Produce un anumit disconfort pacientului

Efectuarea unor măsurători reale nu este posibilă

Evaluarea depinde de experienţa examinatorului

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Faringoscopia rigidă

• Evaluare subiectivă a modificărilor oro şi hipofaringiene

• Aprecierea dimensiunilor istmului buco-faringian

• Optic rigid 0o sau 90o

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

221

Computertomografia 1.

• Permite evaluarea structurilor complexului faringe-laringe

• Există posibilitatea reconstrucţiilor volumetrice 3D

• Diminuare pe secţiune transversală a nasofaringelui, orofaringelui şi hipofaringelui

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Computertomografia 2.

• Colabări masive pe secţiuni la nivelul regiunii velare a faringelui.

• Stenozări la două sau trei niveluri

• Sforăit habitual fără OSAS- o reducere a spaţiului la nivelul hipofaringelui

• OSAS - o stenozare la nivelul vălului palatin şi o reducere a regiunii velare a faringelui

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

222

RMN

• Rolul pe care îl are ţesutul grăsosparafaringian din regiuneasuperioară a gâtului la pacienţii cuOSAS

• Nu se poate efectua în timpulsomnului

• Evaluarea pacienţilor înainte şidupă operaţii de tipul UPPP,rezecţii ale bazei limbii, chirurgiam. geniohioidian

• costuri ridicate

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Ecografia 1.

• Examinarea unor zone limitate• Se efectuează în poziţie şezândă şi necesită o

colaborare din partea pacientului • Interpretarea rezultatelor →comparativ cu

înălţimea, vârsta, greutatea, indicele BMI, starea de veghe şi valoarea indicelui AHI

• Se poate urmări în întregime dimensiunea şi volumul limbii

• Compararea între volumul faringian şi suprafaţa de secţiune mijlocie a faringelui la pacienţii normali şi la pacienţii cu OSAS

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

223

Ecografia 2.

Limitele tehnicii echografice:

Nasofaringele nu poate fi examinat

Metoda este greu sau chiar imposibil de efectuat→la pacienţii cu hipertrofia bazei limbii şi la pacienţii la care lueta nu este vizibilă( indicele Mallampatti)

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Rinomanometria anterioară

• O metodă rapidă şi neinvazivă de examinare a secţiunilor nazale

• Relevanţa diagnostică→la pacienţii cu snoring habitual

• Oferă date referitoare la valoarea rezistenţei nazale şi a fluxului nazal, corelate cu gradul modificărilor anatomice

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

224

Corelaţia între valorile rinomanometrice şi gradul de obstrucţie nazală

0 - 500 cm3/s.35cm3/s.

500-700 cm3/s. 35cm3/s.

700- 870 cm3/s. 35cm3/s.

peste 870cm3/s. 35cm3/s.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Cefalometria 1.

• Cea mai eficientă metodă

• Deviere a următorilor parametri:

- PAS- spaţiul respirator posterior

- PM-PU-lungimea luetei

- MPH-distanţa între hioid şi planul mandibulei

- Unghiul SNA - unghiul între sella turcica,nas şi regiunea supramentonieră

- Unghiul SNB - unghiul între sella turcica,nas

şi regiunea submentonieră

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

225

Cefalometria 2.

• PM-PU 37 3 mm

• MPH 15,4 3mm

• PAS 11 2 mm.

• SNA 82 2 0

• SNB 802 0

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Modificări cefalometrice 1.

• Scurtarea PAS

• Alungirea PM-PU

• Alungirea MPH

• Modificarea unghiurilor SNA şi SNB

• Strâmtorarea naso-faringelui

• Limba mărită

• Retropoziţia limbii

• Alungirea luetei

• Îngroşarea suprafeţei palatului moale

• Scurtarea lungimii bazei craniului

• Scurtarea lungimii mijlocului feţei în partea superioară

• Modificarea proporţiei între lungimea limbii şi calea respiratorie inferioară

• Retrognaţie

• Retropoziţia maxilarului

• Alungirea accentuată a bolţii palatine

• Reducerea oro şi hipofaringelui

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

226

Modificări cefalometrice 2.

• În retrognaţie, rămân spaţiu redus pentru limbă,hioidul proiectându-se spre caudal

• Odată cu înainterea în vârstă se producealungirea luetei, iar hioidul este situat maiprofund

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Rolul metodelor de examinare în timpul somnului

• Localizarea obstrucţiei→la nivelul regiunii velare a faringelui

• Precizarea locului obstrucţiei este dependentă de stadiul somnului

• Un colaps continuu,urmat de presiuni critice transformă un pacient normal într-un sforăitor sau apneic

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

227

Videofluoroscopia

• Obstrucţia iniţială la nivelul orofaringelui în regiunea velară

• Paralel cu îngustarea faringelui se produce deschiderea bucală

• Videofluroscopia este o metodă specială utilizată mai ales în scop stiinţific

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Alte metode de examinare în timpul somnului

• Faringoscopia flexibilă

• Computertomografia sau cine CT

• Metode de determinare ale presiunii în faringe

• Cuantificarea zgomotului de sforăit, a intensităţii acestuia şi a severităţii acestuia

•

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

228

Faringoscopia flexibilă în timpul somnului

• Asigură confort pacientului

• Permite evaluarea reală a gradului de colabare a structurilor

• Risc anestezic la pacienţii cu SAOS

• Propofol

0,5 – 2 mg./kg.corp

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Cunoaşterea mecanismelor respiraţiei nazale fiziologic

Rolul faringelui în realizarea mecanismelor compensatorii în situaţia unei obstrucţii nazale

Condiţiile de apariţie a snoringului şi a sindromului de apnee obstructivă de somn

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

229

Evaluarea ORL a pacienţilor cu OSAS şi snoring

Investigaţiile esenţiale şi de rutină: faringoscopia flexibilă, rinomanometria anterioară, cefalometria, investigaţiile din timpul somnului

Investigaţii complementare:

Computertomografia, RMN-ul, Echografia

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Stabilirea locului unde se produce obstrucţia căii respiratorii în timpul somnului

Alegerea unei terapii corecte favorabile pacienţilor

Interesul ORL-istului în diagnosticarea şi tratamentul SAOS şi a snoringului

Stabilirea locului unde se produce obstrucţia căii respiratorii în timpul somnului

Alegerea unei terapii corecte favorabile pacienţilor

Interesul ORL-istului în diagnosticarea şi tratamentul SAOS şi a snoringului

230

CURS 13

LARINGOLOGIE

231

LARINGOLOGIE

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA LARINGELUI

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

SCHELETUL LARINGELUI

• este format din cartilaje hialine, reprezentate de cartilajul tiroid, cricoid şi cartilajele aritenoide, precum şi cartilaje elastice, cum ar fi epiglota şi cartilajele accesorii, lipsite de funcţie, localizate pe vârfurile cartilajelor aritenoide (cartilajul corniculat a lui Santorini, cartilajul cuneiform a lui Wrisberg).

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

232

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

233

Inervaţia laringelui

• Inervaţia motorie şi senzitivă a laringelui şi traheei: nervul laringian superior şi nervul laringian inferior (n.recurent)-N.VAG

• N.laringian superior• - motor m.cricotiroidian anterior prin ramura sa externă, • inervaţia senzitivă a mucoasei părţii superioare a laringelui

precum şi cea a regiunii corzilor vocale-prin ramura internă• N.recurent • - inervaţia senzitivă a mucoasei laringiene (sub nivelul

glotei) şi traheale• - inervaţia întregii musculaturi interne laringiene.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Vascularizaţia laringelui

• Zonele glotică şi supraglotică - a.laringiană superioară din a.carotidă externă

• Zona subglotică - a.laringiană inferioară, prin trunchiul tireocervical din a.subclavia

• v.tiroidiană superioară şi drenat în v.jugulară internă

• v.tiroidiană inferioară şi drenat în v.brahiocefalică

•

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

234

Histologia corzilor vocale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Zonele topografice laringiene

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

235

ANATOMIA TRAHEEII

C6-7...........T4-5- bifurcaţia traheală

10-13 cm lungime

12-20 inele traheale

Diametru 13-20 mm

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

traheea

BP DRP

B. intermediară

b. Lobară medie

B segm ant-internă

segm post-externă

B. Lobară inferioară drp.

Sgm apicală inf drp

Segm paracardiacă

Segm bazale-post , ant.,

laterală

b. Princip strg

B.Lobară sup stg

LINGULA

Segm infer.

superioară

culmen

ventrală

apicodorsală

b.Lobara inf stg.

Segm apic inf stg

Segm bazale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

236

FIZIOLOGIA LARINGELUI

• FUNCŢIA DE PROTECŢIE

• FUNCŢIA RESPIRATORIE

• FUNCŢIA DE FONAŢIE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

LARINGITELE ACUTE ŞI CRONICE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

237

DEFINIŢIE

• Proces inflamator acut al mucoasei laringiene• Etiologie polimorfă• Clinic: răguşeală, odinofagie, odinofonie, disfagie,

tuse, dispnee, afonie, febră• Afecţiuni benigne• Survin în contextul unui proces inflamator rino-

faringo-laringian• Debut este brusc• Evoluţie de 10 zile• Anamneza- instrument de diagnostic

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

• Infecţioasă- virală, bacteriană, micotică

• Alergică

• Inhalatorie

• Medicamentoasă

• Edemul neinflamator al laringelui

etiologie

• Dispneizantă

• Striduloasă

• hiperalgicăclinic

•Supraglotică-epiglotita

•Glotică

•subgloticăanatomic

•Catarală

•Edematoasă

•Flegmonoasă

•ulceronecrotică

Anatomo-patologic

•Copil şi adult

vîrstă

•Simplă, recidivantă

•Complicată

•Forme severeevoluţie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

238

LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ

• ETIOLOGIE:

• - sex masculin

• -abuzul vocal

• - condiţii climaterice

• - infecţii rinosinusale şi faringiene

• - traumatisme

• Obstrucţia căilor respiratorii superioare

• Factori terapeutici

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ• Anatomia patologică: - stadiul cataral- congestia c.v→ pareza c.v →edemul c.v-roşu,

bogat în fibrină- stadiul de supuraţie-secreţiile muco-purulente şi purulente

în comisura posterioară• Simptomatologie:- debut brusc- disfonie- uscăciunea gîtului, jenă laringiană- durere la înghiţit şi fonaţie- tuse seacă iritativă- dispnee

Stare generală alterată cu febră- UNEORI

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

239

LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ

Dg pozitiv:

•Anamneză

•Ex ORL: congestia difuză a c.v,hipertrofic c.v., desen vascular capilar paralel cu axul pricipal al c.v

•Mobilitate redusă a c.v

!!! LARINGOSCOPIA CU FIBRA OPTICĂ SAU CU OPTIC DE 90 grd.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ• EVOLUŢIE:- remisie după 10-14 zile• COMPLICAŢII:

- edemul laringian- pericondrita- Flegmonul perilaringian- abcesul laringian

• TRATAMENT:- antiinflatoare nesteroidiane sau steroidiene- Atmosferă umedă- antitusive: Codein phosfat, Paxeladine- antihistaminice- origine alergică- repaus vocal absolut- eliminarea factorilor iritativi

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

240

LARINGITA ACUTĂ –forme anatomo-clinice• Laringita acută edematoasă• Laringita acută necrozantă• Laringita gripală• Laringita herpetică zosteriană• Laringita aftoasă• Laringita din varicelă• Laringita tifică• Laringita din scarlatină• Laringita rujeolică şi rubeolică• Laringita din tusea convulsivă• Laringita acută bacteriană• Laringita acută difterică- CRUP DIFTERIC

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

LARINGITA ACUTĂ EDEMATOASĂ

• Etiologie: primitivă, secundară altor afecţiuni: alergii, rinosinuzite

• Ex ORL: edem pe faţa linguală a epiglotei, pliri ari-epiglotice

• Dispnee de tip inspirator• Tuse iritativă• Durere laringiană• Anxietate, disfagie• Febră• Ex endoscopic: edem roşu- infecţios, sau translucid-

alergic

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

241

LARINGITA ACUTĂ EDEMATOASĂ SUBGLOTICĂ

• Apare la copilul mic

• Simptomatologie: dispnee inspiratorie, tiraj, cornaj, edem laringian

• Stadializare:

• - St. I- tuse uscată laătrătoare, voce clară, tiraj moderat

• - St. II- dispnee inspiratorie, tiraj, febră modeartă

• - St. III- IR A, cianoză, agitaţie, dispnee, tiraj,

• - St IV.- stare gen. Alterată, asfixie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

LARINGITA ACUTĂ EDEMATOASĂ SUBGLOTICĂ

• Examen clinic: anamneza, ex laringoscopic-PERICULOS DE EFECTUAT, edx lab. Complet

• Tratament: internare, supraveghere permanentă

• Corticoterapie

• Antibioterapie

• Umidifierea aerului în cameră

• Restabilirea respiraţiei: Traheostomie la nevoie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

242

LARINGITA SUPRAGLOTICĂ- EPIGLOTITA

• Etiologie: H. Influenzae


• - debut brusc

• - Febră

• - Dispnee şi disfonie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

LARINGO-TRAHEO-BRONŞITA ACUTĂ

• Copil sub 5 ani

• LARINGITA SEROFIBRINOASĂ, CRUP MEMBRANOS

• Etiologie: virală, strptococ, stafilococ, pneumococ

• Debut şi evoluţie lentă

• Simptome: sm de guturai, dispnee inspiratorie, tiraj subcostal,facies anxios,edem inflator pseudo-membrane aderente, sm de IRA

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

243

LARINGITA STRIDULOASĂ- CRUP SPASMODIC

• Virsta 3-4 ani• Acces paroxistic de dispnee laringiană, stridor,

tuse seacă manifestă• NU S-A PUS ÎN EVIDENŢĂ AGENT INFECŢIOS• Este secundară infecţiilor rino-faringiene• Edem , eritem al mucoasei c.v în regiunea

subglotică• Episod de dispnee în timpul somnului• La trezire este asimptomatic• Atacul spasmodic poate recidiva 2-3 nopţi după

care dispare complet

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

LARINGITELE CRONICE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

244

LARINGITELE CRONICE ROŞII

1.LARINGITA CATARALĂ• - congestia difuză a c.v, hipersecreţie mucoasă• - capilare paralele cu axul laringelui2. LARINGITA PAHIDERMICĂ ROŞIE• - cordita unilaterală• - cordita în insule3. LARINGITA CRONICĂ PSEUDOMIXOMATOASĂ• - edemul Reinke• - laringita interaritenoidiană• - ulcerul de contact

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

ASPECTE ENDOSCOPICE ALE EDEMULUI REINKE şi ulcer de contact

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

245

Laringitele cronice albe

• LEUCOPLAZIA- leziune albicioasă plană- mucoasa c.v este normală sau hiperemică

- leziune precanceroasă• PAHIDERMIA ALBĂ SAU KERATOZA

- formaţiune tu cu bază largă, bine delimitată, dură la palpare, suprafaţă neregulată

• PAPILOMUL CORNOS- masă vegetantă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Laringite cronice albe

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

246

Tratamentul laringitei cronice

• Evitarea fumatului

• Terapia vocală

• Diminuarea factorilor iritanţi şi agravanţi

• Hidratare corespunzătoare

• Tratamentul cu Vit A sol uleioasă

• Tratamentul chirurgical în formele hipertrofice-pt. Dg. Histopat. Şi îndepărtrea leziunii

• Tratamnetul cortizonic inhalator este discutabil

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Manifestări laringiene ale refluxului gastro-esofagian

• Definiţie: refluarea sucului gastric în esofag în absenţa regurgitării şi a vomei

• Se mai numeşte GER

• CLINIC: pirozis, disfonie şi disfagie, tuse, regurgitaţii, nod în gît, flegmă, dificultăţi de înghţire

• Refluxul gastroesofagian- GERD

• Reflux faringo-laringian- LPR

• Reflux extraesofagian- EER

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

247

Tratamentul refluxului gastro-esofagian

• 1. Modificări de comporatment

• 2. Nexium, Zantac

• 3. chirurgical

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

LARINGITE CRONICE SPECIFICE

• Tuberculoza

• Histoplasmoza

• Blastomicoza

• Actinomicoza

• Candidoza

• Sifilisul

• Granulomatoza Wegener

• Boala Hansen- lepra

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

248

Tuberculoza laringiană

• Forma primitivă, sau forma secundară unei tuberculoze pulmonare

• Coesxistă cu cc laringian

• tendinţă de malignizare

• Clinic: inflamaţie cu aspect nodular monocordal

• Dg pozitiv: ex histopatologic- celule Langhans

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Stările precanceroase

• Alterarea morfologică a mucoasei laringiene determinată de factori iritanţi locali

• Laringitele cronice- modificări ale epiteliului c.v care preced cancerul invaziv

• Anatomopatologii- termen de displazie

• Displazia = dezorganizări la nivelul straturilor celulare şi tulburări de maturaţie la nivelul membranei bazale

• Displazia= clinic/ hiperplazii-pahidermia, leucoplazia

= histopatologic

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

249

Hiperplazia simplă a epiteliului sau Keratoza sau displazia redusă (GRD.I).

- epiteliul îngroşat în întregime. - Stratul celulelor bazale devine ondulat, câteodată cu prelungiri adânci în stromă (acantoză).- Diferenţierea celulară merge până la formarea de structuri keratinice intracelulare. - Nucleii se extind în stratul keratinic (parakeratoză) şi keratina acoperă în diferite grade leziunea (hiperkeratoză). - Displazia este localizată la nivelul porţiunii inferioare a treimii interne a epiteliului (stratul bazal).

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Hiperplazia epiteliului plat cu prezenţa ici şi colo de atipii sau keratoza cu atipii sau displazia moderată

(GRD.II).

-dezorganizare precoce a procesului de maturare dar care nu este foarte extinsă.- Pierderea organizării normale este limitată şi niciodată nu afectează toate straturile în acelaşi timp-La nivelul celular există atipii de tipul modificărilor raportului nuclear/citoplasmă, mitoze anormale-modificări de tipul acantoză, parakeratoză, hiperkeratoză.-Displazia cuprinde două treimi din epiteliu.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

250

Displazia gravă sau carcinom in situ (GRD.III)

-cea mai gravă dezorganizare a epiteliului scuamos, indicând o displazie severă.-Aici se întâlnesc frecvente mitoze şi anomalii celulare.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

SCHEMA LUI KLEINSASSER

epiteliu normal → hiperplazie simplă

↓

carcinom in situ sau ↔ carcinom invaziv

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

251

METODE DE DIAGNOSTIC

• Laringoscopia indirectă

• Laringoscopia directă

• Laringoscopia în suspensie

• Videostroboscopia

• Prelevare de biopsie- biopsie cu pensa perpendicular pe leziune

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

252

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

253

TUMORILE BENIGNE ŞI MALIGNE ALE LARINGELUI

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

BENIGNE

POLIP, NODULI, GRANULOM, ULCER DE CONTACT

PAPILOMATOYA LARINGIAN[

CHISTURI ;I TUMORI PSEUDOCHISTICE

TUMORI RARE> LIPOM, CONDROM,

HEMANGIOMADENOM

MALIGNE

EPITELIALE MALIGNE

NEUROENDOCRINE

TESUTURI MOI

OSOASE SI CARTILAGINOASE

CLASIFICARE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

254

POLIPUL CORZILOR VOCALE

• Formaţiune tumorală benignă, pediculatăsau sesilă

• Localizare: 1/3 anterioară a c.v• Extensie pa faţă anterioară şi

superioară a c.v.• Etiologie- neclară• Clasificare: edematos, angiomatos• Dg. poz.: laringoscopie directă,

laringofibroscopia• Tratament chirurgical• Tratament de recuperare: foniatric

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

255

Chistul laringian

• Localizare: pe benzile ventriculare sau epiglotă

• Acumulare lichidiană survenită prin dilatare a gld. Seroase

• Se pot retrage spontan

• Tratament : laringoscopie în suspensie şi extirparea firmaţiunii- puncţionare

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

PAPILOMATOZA LARINGIANĂ

• Este o afecţiune benignă cu potenţial de transformare

• Produsă de papiloma virus• Ex orl: formaţiune exofitică

localizată pe suprefaţa c.v., culoare roz-roşiatic

• Tratament: laringoscopia în suspensie cu ablaţia formaţiunii, vaporizare LASER CO2, Interferon postoperator

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

256

NODULI VOCALI

• Formaţiuni pseudotumorale

• Localizare: marginea anterioară

a c.v.

• Leziune traumatică

• Tratament foniatric

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Etapele biopsiei laringiene

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

257

EDEMUL REINKE

• Inflamaţie difuză a c.v

• Acumulare de material gelatinos

în spaţiul Reinke

Determinat de fumat, abuz vocal


Evoluţie favorabilă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Alte tumori benigne

• CONDROAMELE- origine la nivelul cricoidului• FIBROAMELE- tumoră fibroasă, benignă dar

evoluează spre malignitate• ADENOAMELE- localizate pe benzile vntriculare• ADNOMUL PLEOMORF• LIPOAMELE• HEMANGIOAMELE- tumoră netedă, bine

delimitată, roşiatică, hemoragică• AMILOIDOZA • SARCOIDOZA

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

258

TUMORILE MALIGNE LARINGIENE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

CLASIFICARE

• Tumori epiteliale maligne: CARCINOAMELE

• Tumori neuroendocrine

• Tumori de ţesuturi moi- sarcoamele

• Tumori osoase- condrom, condrosarcom, osteosarcom

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

259

CĂILE DE DISEMINARE ALE CANCERULUI LARINGIAN

• Diseminare locală: epiglotă, valecula glosoepiglotică, spaţiul preepiglotic, sinus piriform

• Diseminare limfatică- cc supraglotic-diseminează cel mai frecvent

• Cc subglotic- metastazează mai rar

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

FACTORI DE PREDICŢIE ÎN CANCERUL DE LARINGE

• Constă în 2 etape: • 1. în prognosticul şi evoluţia cc căilor aeriene superioare• 2. evaluarea şi eşalonarea diverselor mijloace terapeutice• Factori de prognostic legaţi de tumoră:• - prezenţa keratinei intracelular• -pleiomorfismul celular• - celule dispuse în insule• - aspectul mitozelor• - infliltratul peritumoral• Localizarea şi dimensiunile tumorii• Factori legaţi de organism• Vîrsta• Amploarea metastazelor• TNM• Starea de strs• comorbidităţi

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

260

CRITERII GENERALE DE CLASIFICARE TUMORALĂ LARINGIANĂ

T1- tumoră limitată la ambele c.v.cuprinzînd comisura anterioară, mobilitate păstrată

T1a - tumoră limitată la o c.v.T1b- tu. Care cuprinde comisura şi c.v contralateralăT2- tu.extinsă la spaţiul supra şi subglotic, cu afectarea

mobilităţii c.vT3- tu. limitată la laringe, mobilitate redusă a c.v., invadarea

spaţiului supraglotic, paraglotic, fără eroziunea pericondrului

T4a- tu. Care invadează cartilajul tiroid, structurile extralaringiene

T4b- tu. Care invadează spaţiul prevertebral, strucutrile mediastinale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

STADIALIZAREA ADENOPATIILOR

• Nx- fără adenopatii regionale evaluabile

• N0- fără adenop. Regionale

• N1- aedn. Reg. Ipsilat. Sub 3 cm

• N2a- aden.ipsilat.unică3-6 cm

• N2b- aden.ipsilat.multiple niciunapeste 6 cm

• N2c-aden.bilat mai mari de 6 cm

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

261

STADIALIZAREA TUMORALĂ ŞI GANGLIONARĂ

• STADIUL 0- Tis N0 M0

• STADIUL I T1 N0 M0

• StAdiul II T2 N0 M0

• STADIUL III T3 N0 M0 SAU T1-3 N1 M0

• STADIUL IV T4 N0,N1 M0, orice T N2,3 M0

orice T orice N M1

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

TRATAMENTUL CANCERULUI DE LARINGE

• T1-T2-IRADIEREA , sau cordectomie+ iradiere, sau hemilaringectomie

• Laringectomia totală- de rezervă

• LASER CO2

• T3-T4- LARINGECTOMIE TOTALĂ CU LIMFADENECTOMIE BILATERALĂ cu radioterapie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

262

IMAGINI ENDOSCOPICE SI HISTOPATOLOGICE DE LARINGITE

CRONICE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

263

TUMORA VALECULARA

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

TUMORA FARINGOLARINGIANA

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

264

TUMORA LARINGIANA

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

265

CURS nr 14

CORPII STRĂINI

FARINGOLOGIE

266

CORPII STRĂINI

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

CORPII STRĂINI ESOFAGIENI

• Etiologie:- corpi străini duri, tăioşi, ascuţiţi- în scop de suicid

- penetraţii accidentale- produse alimentare, piese dentare, obiceiuri greşite de alimentaţie

- piese instrumentare- provenienţă din stomac, trahee, bronhii

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

267

Cauze de producere

• tahifagia

• tulburări de sensibilitate bucală

• afecţiunile psihice

• prezenţa protezelor dentare

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Simptomatologie• Simptome de debut:

-durere violentă- sialoree- uneori apare afonia- poziţie forţată- durere retrosternală- corp străin la nivelul bifurcaţiei traheeii

- presiune profundă în torace, regiunea cardiacă şi epigastru- corp străini mai jos inclavaţi

- senzaţie de corp străin- dispnee- inclavare înaltă- disfagie pentru solide şi apoi lichide

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

268

Simptomatologie

• Simptome tardive: - perforaţii esofagiene primare şi secundare - perforaţia esofagului cervical: tumefiere în

regiunea carotidiană, mişcări dureroase ale gîtului, laringe deviat spre partea sănătoasă, emfizem subcutanat

- perforaţiile esofagului mediastinal- semne de mediastinite: durere toracică, dispnee, cianoză, angor

- perforaţiile esofagului terminal-semne clinice ale abdomenului acut

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Diagnosticul

• Fenomene clinice şi anamnestice

• Examen radiologic

• Pasaj baritat este contraindicat în formele acute

• Esofagoscopia

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

269

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Corpii străini traheo-bronşici

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Tratamentul

• NU SE PROVOACĂ VOMA, ȘI ÎMPINGEREA CORPULUI STRĂIN!!!

• Extragerea pe cale naturală

• Extragerea prin esfogasopie sub controlul vederii

Tratamentul

• NU SE PROVOACĂ VOMA, ȘI ÎMPINGEREA CORPULUI STRĂIN!!!

• Extragerea pe cale naturală

• Extragerea prin esfogasopie sub controlul vederii

270

Etiologie

• Apare la copii mici

• La adulţi: obiceiuri greşite

Clasificare:

• Alimentari- bob de fasole, sămînţa de floarea soarelui

• Duri: metalici, os

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Simptomatologie• Tablou clinic dramatic• Faza de debut: acces de sufocare, cianoza periorală, tuse

intensă, transpiraţii, senzaţie de frică, asfixie• Faza secundară: • - corpi străini mobili: durere retrosternală, tuse, zgomot de

clapă la expir, zgomot de drapel• - corpii străini inclavaţi: sunt suportaţi bine de către bolnavi,

sm. De insuf respir reduse, fenomene de infecţie prezente• Faza tardivă: tuse cu expectoraţie abundentă, apare

atelectazia, retracţia peretelui toracic, imobilizarea toracelui in respiraţie, abolirea vibraţiilor, matitate sau submatitate

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

271

Complicaţii

• PRECOCE: bronşita simplă, abcesul pulmonar

• TARDIVE: bronhoree cronică

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

TRATAMENT

• TRAHEOBRONHOSCOPIE CU EXTRAGEREA CORPULUI STRĂIN

• MOMENTUL INTERVENŢIEI!!!

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

272

PATOLOGIE INFLAMATORIE FARINGIANĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Anginele acute

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

273

CLASIFICARE

• 1. ANGINE ACUTE NESPECIFICE• - ang. Catarală sau eritematoasă• - ang. Eritemato-pultacee- foliculară• - ang. Pseudomembranoasă nedifterică• - amigdalita acută ulceroasă• - uvulita• 2. ADENOIDITA ACUTĂ• 3.AMIGDALITA LINGUALĂ ACUTĂ• 4. FARINGITA ACUTĂ BANALĂ• 5.AFECŢIUNI INFLAMATORII FARINGIENE VIRALE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

ANGINELE ACUTE NESPECIFICE

• SINDROM ANGINOS - durere la înghiţire cu iradiere spre ureche, vorbire dureroasă cu caracter nazal, trismus, salivaţie, halena fetidă

• Angina acută banală - orig virală

• Angina eritemato-pultacee - bacteriene

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

274

ANGINA ACUTĂ BANALĂ

• Apare n anotimpurile reci • Exudat faringian- evid. Virusului • Simptome: debut brusc, febră, dureri

de cap, frisoane, jenă la deglutiţie, alterarea stării generale

• Ex ORL: hiperemia intensă a faringelui, luetei, vălului palatin, amigdale umflate.

• !!!hiperemia localizată se transformă în hiperemie difuză

• Evoluţia: 3-4 zile, 7 zile

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

ANGINA ACUTĂ BANALĂ- TRATAMENT

Tratament general

• - regim lichidian

• - antitermice

Tratament local

• - comprese umede

• - antiseptice

• - gargarisme

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

275

ANGINA ACUTĂ ERITEMATO-PULTACEE

• Este de natură bacteriană• Streptococ beta hemolitic grup A şi grup B• Stafilococ, pneumococ, bacilul Friedlaender,

bacilul Pfeiffer• FORMA COMUNĂ• - debut brusc, febră, 39-40, odinofagie, astenie• -ex cl ob: amigdale mărite în volum, roşii, exudat

pultaceu care devine gri-gălbui• - leucocitoză• Evoluţie 5-7 zile

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

276

ANGINA ACUTĂ ERITEMATO-PULTACEE

• FORMA GRAVĂ:

• Debut brutal, febră, rehialgii, odinofagie

• Ex cl ORL: amigdale mărite în volum, depuzite albicioase, edem al luetei, adenită submandibulară, limbă saburală, oligurie

• Evoluţie: spre complicaţii locale

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

277

ANGINA ACUTĂ ERITEMATO-PULTACEE- TRATAMENT

• PENICILINĂ 2X3 MUI i.v.

• GENTAMICINĂ 2X80 mg i.v.

• Metronidazol 2x500 mg i.v.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

UVULITA

• Inflamaţia acută a luetei

• Senzaţie de corp străin în gît

• Debut în timpul mesei, sau efort de tuse

• Ex cl ORL: lueta tumefiată. Edemaţiată, atinge baza limbii

• Tratament: dezinfectante bucale, corticoterapie, antibioterapie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

278

ANGINA ACUTĂ MICOTICĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

ADENOIDITA ACUTĂ SIMPLĂ A SUGARULUI

• Debut brusc, convulsii, spasm glotic, febră, polipnee, aritmie

• Ex cl. ORL: rinită muco-purulentă , secreţii gălbui pe peretele posterior orofaringian, limfadenitaă submandibulară, otita reactivă

• Complicaţii: laringo-traheo-bronşită, bronhopneumonie, otita medie supurată

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

279

ADENOIDITA ACUTĂ SIMPLĂ A COPILULUI

• Debut brusc, febră, atare generală alterată, otalgie, respiraţie bucală zgomotoasă, voce nazonată

• Ex cl. ORL: hiperemie faringiană, hiperemie amigdaliană, secreţii purulente pe peretele posterior faringian

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

COMPLICAŢIILE SUPURATIVE ALE AMIGDALITELOR

• 1. FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN

• 2. ADENOFLEGMONUL RETROFARINGIAN

• 3.FLEGMONUL LATEROFARINGIAN

• 4. FLEGMONUL DIFUZ AL FARINGELUI

• 5.PERIAMIGDALITA LINGUALĂ FLEGMONOASĂ

• ABCES EPIGLOTIC

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

280

FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN

• Etiologie: imunitate scăzută, frigul, umezeala, extinderea procesului infecţios spre spaţiul periamigdalian, prin penetrarea capsulei

• Ex cl ORL: tumefierea pilierului anterior amigdlaia, bombarea vălului palati, lueta împinsă spre partea sănătoasă

• Deschidere spontană în a 8-a zi• Trismus, febră, • Puncţia de probă

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_______________________________________________________

AMIGDALITA CRONICĂ

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

281

ETIOLOGIE ŞI PATOGENIE

• Accese acute de amigdalite în copilărie

• Factori:

- criptele amigdaliene

- legătura limfatică cu fosele nazale- explică legătura cu patologia nazală

- respiraţia bucală

- bolile infecţioase

- cauzele de vecinătate- vegetaţiile adenoide

- rinite şi sinuzite cronice

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

ANATOMIA PATOLOGICĂ

• Hipertrofia moale- proces de scleroză interlobară şi parenchimatoasă

• Hipertrofia dură

• Amigdalita cr.atrofică

• Amigdalita cronică criptică

• Chisturile de retenţie amigdaliană

• Litiaza amigdaliană

• Amigdalita cronică infectantă – se reîncălzeşte la intervale regulate- dă înfecţia de focar

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

282

SIMPTOMATOLOGIE

• Nu are o precizare clinică bine definită

• Angine repetate

• Recidive repetate

• Senzaţii dureroase discrete, înţepături la înghiţire

• Moleşeală, dureri în articulaţii

• Senzaţie de iritaţie a faringelui

• Miros neplăcutîn gură

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

SIMPTOME OBIECTIVE

• VOLUMUL AMIGDALELOR

• FORMA AMIGDALELOR

• ASPECTUL CRIPTELOR

• PALPAREA GANGIONILOR SATELIŢI

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

_______________________________________________________

283

COMPLICAŢIILE AMIGDALITEI CRONICE

• Flegmon periamigdalian

• Amigdalita ulceroasă

• Infecţii ale căilor respiratorii superioare: tuse amigdaliană, laringite cronice, tulburări pulmonare

• Infecţii ale ţesututlui limfatic

• Tulburări digestive

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

INFECŢIA DE FOCAR AMIGDALIAN

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

284

TEORIA INFECŢIEI DE FOCAR

• Discuţie permanentă

• Închistarea cu lipsa de posibilitate de drenaj

• Toxinele microbiene eliberate din focarul infecţios acţionează asupra organismului

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Diagnosticul • Anamneza • Amigdale mici ascunse în loje amigdaliene • Pilier anterior congestionat, lichid care se scurge

dinamigdale prin compresia acestora • Ganglioni sateliţi măriţi în volum • Tuse seacă dimineaţa • Hipersensibilitate la frig • Senzaţie de deglutiţie dureroasă • Senzaţie de oboseală • Somnolenţă • Palpitaţii periodice • Subfebrilităţi

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

285

EXAMEN DE LABORATOR

• Hemograma

• VSH

• ASLO

• PCR

• FIBRINOGEN

• NU EXISTĂ UN EX LABORATOR SPECIFIC AL INFECŢIEI DE FOCAR

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

VEGETAŢIILE ADENOIDE

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

286

ETIOLOGIE

• Copii 3-6 ani

• Limfatismul

• Rinitele repetate

• Adenoiditele

• Bolile infecţioase

• Lipsa de igienă , deficitele alimentare

• Anemia

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

Simptomatologie • Insuficienţa respiratorie nazală • Respiraţia bucală • Voce nazonată • Tulburări al funcţiei auditive • Cefalee • Tuse reflexă • Subfebrilităţi • Faciesul adenoidian • Poliadenopatii • Bolta palatină ogivală • Secreţii purulente pe peretele posterior faringian • Afectarea amigdalelor palatine

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

287

EXAMINAREA RINOFARINGELUI

• Cornete nazale inferioare congestionate

• Mucozităţi abundente

• Ţesutul rinofaringian mărit în volum

• Forma, consistenţa crescută la adult

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

OTOSCOPIA

• Timpan aspirat

• Refle luminos diminuat, cculoare mai roşiatică

• Apare HT. De gravitate medie

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

288

FORME CLINICE

• FORMA SUGARULUI- sindrom de obstrucţie nazală- coriza muco-purulentă- tuse spasmodică- infecţii auriculare repetate- Sindrom neurotoxic

• FORMA ADULTULUI- determină apariţia otitelor adezive- Formaţiuni rinofaringiene mai dure, localizate peritubar

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

COMPLICAŢII• Depind de volumul şi consistenţa ţesutului rinofaringian• 1. rinite cronice muco-purulente• 2. afecţiuni sinuzale secundare• 3. răceli dese• 4. laringite repetate• 5. traheite, bronşite, bronşiolite• 6. hipoacuzii de diferite grade• 7. adenopatii cervicale şi submaxilare• 8. complicaţii auriculare• 9. complicaţii oculare: conjunctivite, iridociclite,uveite• 10. nefrite, reumatism• 11. enurezis nocturn• 12. Laringospasm• 13. Tulburări de dezvoltare ale scheletului• 14. Tulburări intelectuale, gastrointestinale, endocrine

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________

289

BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Adriana Neagos, C. Drasoveanu- Contribuţii la etiopatogenia stărilor precanceroase şi a

cancerului de laringe, Sibiul Medical anul XI, Nr.3/2000, 314-317

2. Adriana Neagos, Laringitele cronice, Univerity Press, 2006

3. Adriana Neagos, Lucia Sanda Voicu, Marcela Sigmirean- Consideraţii epidemiologice, clinice

şi terapeutice cu privire la unele cazuri de papilomatoză laringiană la copii şi adulţi, Revista

de Medicina si Farmacie- Orvosi es Gyogyszereszeti Szemle, 2000, 46:311-313

4. Adriana Neagos, Sanda-Lucia Voicu-Consideraţii clinico-evolutive şi terapeutice asupra

laringitelor cronice, Revista de Medicina si Farmacie- Orvosi es Gyogyszereszeti Szemle,

2000, 46:124-126

5. Anch, A., A.M.,J.e.,Remers, Bunce-H:Supraglotic airway resistence innormal subjects and

patients with occlusive sleepapnea. J Appl Physilol53(1982)1158-1163

6. Andrea M, Dias O, Santos A: Contact endoscopy during microlaryngeal surgery: a new

technique for endoscopic examination of the larynx, Ann Otol Rhinol Laryngol (USA), 1995,

104 (5), 333-339

7. Andrea M, Dias O, Santos A: Contact endoscopy of the vocal cord, normal and pathological

patterns, Acta Otolaryngol (Stockh), 1995, 115, 314 –316

8. Bootz T, Lenz M: Die Komputertomographische Darstellung der Laryngokele, Ihre Bedeutung

in der Differential-diagnose von Tumore des Larynx und des Halses, HNO, 1990, 38, 220-225

9. Constantin I.Bogdan: Foniatrie clinică Vocea, Editura Viaţa Medicală Românească , Bucureşti

2001

10. Dieter Mrowinski, Gunter Scholz, Audiometrie, Thieme, 2002

11. Draşoveanu C - Patologia ORL, University Press, 2000:294-330

12. Draşoveanu C, Popoviciu L - Electromiografia laringiană, Otorinolaringologia, 1971, 16:285-

289

13. Friedman M, Tanyeri H,LaRosa M, et al. Clinical predictors of obstructive sleep apnea.

Laryngoscope 1999;109:1901-1907

14. Gross M: Endoskopische Larynx Fotokymografie, Gross, Bingen, 1988

15. Harries ML, Lam S, Max Anlay C et al: Diagnostic imaging of the larynx: autofluorescence of

laryngeal tumours, using the helium cadmium laser, J Laryngol Otol, 1995, 109(2), 108-110

16. Jurgen Strutz, Wolf Mann, Praxis der HNO- Heilkunde, Kopf-und Halsschirurgie, Thieme 2001

290

17. Martinez C, Kashima H, Gayler B, Siegelman S - Computed tomography of the neck, The

anuals of otology, rhinology and laryngology, vol 91, 1982, 6:8-17

18. Miyazaki S, Itasaka J, Ishikawa K, Togawa K; Influence of nasal obstruction on obstructive

sleep apnea;Acta Otolaryngol Suppl.1998;537:43-6

19. Miyazaki S, Itasaka J, Ishikawa K, Togawa K; Influence of obstructive sleep apnea;Acta

Otolaryngol Suppl.1998;537:43-6

20. Mosses RL, Flint PW, Paik Ch, et al: Three dimensional reconstruction of the felline larynx

with serial histologic sections, Laryngoscope, 1995(2), 164-168

21. Neagoş Adriana-Metode de diagnostic şi tehnici de investigaţie în sfera ORL- îndrumător -

University Press Tg. Mureş, 2007 ISBN 978-973-7665-31-7, COD CNCSIS 210

22. Nelge-lussen A, Glanz H, Arens C, Obertholzer P, Probst R - Multiple biopsy in diagnosis of

laryngeal carcinoma, Laryngorhinootologie, 1996, 75:611-615

23. Papilian V / Anatomia omului, vol II, Bucureşti, 1979:185-191

24. Reidenbach MM: Normal topography of the conus elasticus, Surg Radiol Anat, Stuttgart,

Springer 6, 1997

25. Rudolf Probsst, Gerhard Grevers, Heinrich Iro, Hals- Nasen –Ohren-Heilkunde, Thieme, 2000

26. Schaeffre J., Schnarchen, Schlafapnoe und obere Luftwege, Georg Thieme Verlag

27. Silviu Albu, Chirurgia endoscopica endosinusala, Editura National 2000

28. T.J.Vogl, Handbuch diagnostische RadiologieKopf-Hals, Springer, 2002

29. V. Muhlfay, Gh. Muhlfay, Otitele medii, Editura Medicala 1999

30. Wolfensberger M: Diagnostisches Vorgehen bei unclaren zervikalen Knoten bei

Erwachsenen, Ther Umsch, 1995, 52(11), 763-767

31. Zbaren P, Borisch B, Lang H et al: Otolaryngol Head Neck Surg, 1997, 117(6), 688-693

32. Zeitelas SM, Davis RK: Endoskopic laser management of supraglottic cancer, AM J

Otolaryngol, 1995, 16(1),2-11

materie

Documents