issn 1857-0798revistanoi.md/sites/default/files/jurnal 7 mic_0.pdf · 2017-10-06 · antologie noi...
Post on 16-Feb-2020
2 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
iulie
7, 2 017AEROSTATE
Ecaterina ARN+UT, 17 ani{coala de Arte, Cimi[lia
Las=-mi cuv`ntulS= nu-mi duc= dorul,S= nu-[i ia av`ntul,S= nu-l ia nici norul.
pag. 1-5
B=taia e rupt= din rai este cel mai rodat, dar [i cel mai „garnisit” meta-foric, dintre proverbele „bine inten\i-onate”.
pag. 12, 25 Erau peste trei sute de lebede, care
]mp=r\eau prietene[te acest ochi fabu-los de ap=. Prietene[te, deoarece ele nu se r=zboiau dup= teritoriu [i hran=, a[a cum am observat ]n s=lb=ticie...
pag. 13, 30, 31 Elevii ][i construiesc o ]n\elegere
mai profund= a con\inuturilor, atunci c`nd pot prelua controlul asupra pro-priei ]nv=\=ri...
pag. 16
NOI
antologie noi
NU POT
Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.
nu pot s= nu te port ]n g`nduri,S= nu port ]n ochi privirea ta,S= nu scriu numele t=u-n r`nduri,S= nu dau sufletului t=u iubirea mea.
nu mai rezist s= fii departe,S= fie kilometri ]ntre noi,iubirea e un vis, o lume-apartePe care-o st=p`nim ]n doi.
Ruslana CABURGAN, cl. a IX-aCioburciu, {tefan-Vod=
{U{OTEAL+Mircea ANDREI
2017, iulie noi
capriciile muzei
1
I rina DIACONU, cl. a X-a (Ungheni). Am primit anterior Cafeaua de diminea\= [i am propus-o
spre publicare, dar, din p=cate, procesul de preg=-tire a revistei dureaz= ceva timp.
Cu aceast= ocazie anun\=m to\i autorii c= nu este nevoie s= trimite\i repetat lucr=rile expediate la redac\ie. Ele se analizeaz= [i se reflect= ]n ca-drul capriciilor muzei nu neap=rat ]n luna urm=-toare.
Ruslana CABURGAN, cl. a IX-a (Cioburciu, {tefan-Vod=). Primele dou= strofe din poemul nu pot ni se par mai reu[ite.
Tatiana BALAN (Slobozia, {tefan-Vod=). Ca s= renasc... este un exerci\iu ludic interesant ]n care operezi cu mai multe categorii ample, supun`ndu-le liniei de subiect. A[tept=m [i alte lucr=ri. Eventual un ciclu de versuri.
Olga CURO{, 13 ani (Bute[ti, Glodeni). }n B=-tr`nii, poem realizat ]n cheie p=unescian=, sco\i la iveal= sclipiri ale esen\elor tari care, ]n ultim= in-stan\=, ne privesc pe noi to\i. Dincolo de unele aspe-rit=\i de expresie, versurile impresioneaz= [i con-ving.
Dumitri\a P}RLEA, cl. a VI-a (H=d=r=u\i, Ocni\a). At`t povestioara o ]nt`mplare personal=..., c`t [i eseul }nceputul tuturor ]nceputurilor (ne-am permis s= modific=m titlul) atest= o m`nuire dezinvolt= a condeiului [i o imagina\ie bogat=. Succes ]n con-tinuare!
Patricia COTL+U, 18 ani (Chi[in=u). Am remar-cat dexteritatea scrierii textului, limbajul elevat [i capacitatea de a puncta idei [i st=ri de spirit. Poe-mul ]ns= pare a fi oarecum crispat, abia schi\at. Pen-tru a ne face o impresie mai ampl=, te rug=m s= ne trimi\i [i alte texte.
Camelia PORUBIN, cl. a IX-a (Holercani, Du-b=sari). Poezia are un ritm lejer. Se simte c= po-sezi bine arta versific=rii. R=m`ne s= te concen-trezi [i s= discerni. S= treci de la descriptivitate la metafor= [i de la locul comun la sensuri ]n stare s= mi[te inimile.
Elena OSTAFI, 13 ani (Ruse[tii Noi, Ialoveni). Textul este o pledoarie pentru un comportament ecologic. Altfel spus, e o lozinc= pe tema dat=. or, poezia presupune nu numai subiect, ci [i fior poe-tic. }ncearc= s= revezi cele expuse dintr-o alt= per-spectiv=. Eventual, personaliz`nd elementele ca-drului natural, care sufer= din cauza ignoran\ei ecologice a oamenilor.
Daniela LAVRIC, cl. a VI-a (Ocni\a). Poemul Ce e bine [i ce-i r=u? e un proiect salutar, peni\a ]ns= patineaz= la suprafa\a temei. E nevoie de plonj=ri ]n profunzime.
nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succesLeo BORDEIANU
PLONJ+RI }N PROFUNZIME
Revista apare cu sprijinul Ministerului pentru Rom`nii de Pretutindeni. Con\inutul
acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Ministerului pentru Rom`nii de Pre-
tutindeni.
CU INIMA }N BUZUNAR
B+TR~NII
Ast=zi oamenii nu-[i mai poart= inima ]n piept, o p=streaz= ]n buzunar,zic ei, c= a[a-i mai sigur.
}mi ]nec destinul ]ntr-un pahar cu vinalb [i sec,dar str=in,at`t de str=in [i departe de mine...
Suferin\= ne trebuie mult=, imens=.
numai ]n suferin\= cre[te [i rode[teiubirea adev=rat=.
Picur= din gene dumnezeiasca rou=[i to\i se-ntorc din drumul lor,[i repezi [iruri se discern.V=d ochi mici, limpezi, alba[tricare-[i poart= inima ]n buzunar...
M=d=lina PRIP+, 17 aniPelinia, Drochia
B=tr`nii cei care suspin=,Care pl`ng ne]ncetat,Cei care sufer= ]n via\={i cei pe care i-am uitat…}mi este dor [i ]nc= foarteDe al lor z`mbet cump=tatDe-o clip= fericit= poate
Ce-a fost, dar s-a epuizat.E foarte trist c`nd ei suspin=,C`nd stau cu ochii ]nspre drum,Sper`nd copiii s= revin=La vatra cu hogeag cu fum.
Olga CURO{, cl. a VII-aBute[ti, Glodeni
noi, iulie 20172
cap ri ci ile mu zei
DESCRIERE
CUV~NTUL
M= uit la chipul t=u{i v=d \ip`nd t=cerea,Privesc cum str`ngi sufletul meu,{i-mi amplifici durerea.
}n ochii t=i pot vedea v`ntulPe mare, care trece,{i-o umbr= mare cum \i-e g`ndul,}n apa lor plute[te.
}n col\ul gurii st= ascuns=Urma unui z`mbet,Sur`s amar acum distrusDe-al dorurilor pl`nset.
P=[e[ti agale [i te stingi,Privirea-\i piere,}ns= eu ]nc= mai audG`ndul ce geme.
Murmurul sufletului ardeDorin\a de a se tr=da.M= sprijin numai de trei coarde –Furia, frica, dragostea.
C=t=lina DAVID, cl. a VI-aL. T. A. David, Bardar, Ialoveni
Las=-mi cuv`ntulS=-l fac o poveste,Prin lume, cu v`ntul,S= poarte de veste.S-aduc= oriundeDoar pace, iubire,S=-nal\e ]n undeC`nt=ri, fericire.Las=-mi cuv`ntulS= nu-mi duc= dorul,S= nu-[i ia av`ntul,S= nu-l ia nici norul.Cuv`ntul ]n sineE taina ce-o duc,P=trunde-n oricine,nu vreau s=-l arunc.Las=-mi cuv`ntulS=-l fac r=s=rit,S=-l scriu [i pe r`ndulCe-a fost l=murit.Doar las=-mi cuv`ntul.
Irina DIACONU, cl. a X-aL. T. V. Alecsandri, Ungheni
LEV
+N
|IC
+
Eca
teri
na M
ITR
OZ
OV
, 13
ani
Log
ofte
ni, F
=le
[ti
CA
S+
DE
VA
CA
N|
+
Gh
eorg
he
LIU
BE
NC
O, 1
4 a
ni
F=
le[t
ii N
oi, F
=le
[ti
ST
+P
~N
UL
Ad
elin
a T
ALM
AZ
AN
, 11
an
iLi
ceu
l cu
Pro
fil T
ehn
olog
ic p
entr
u C
opii
cu
Ved
erea
Sla
b=
, Ch
i[in
=u
2017, iulie noi 3
E ra o zi pl=cut= de prim=var= cu mult soare. St=-team [i m= g`ndeam la vestitul scriitor ion
Creang=, m= cuprindea o nem=rginit= recuno[tin\=.Deodat=, aud un strig=t cu voce tare: — M=i! M=i! mi se p=ru cunoscut.Era un b=iat, ]mbr=cat ]n haine \=r=ne[ti, cu
p=rul tuns scurt [i cu un z`mbet [iret pe buze, era chiar nic= de la Humule[ti. nici nu apuc= s= m= vad= [i una-dou= m= ]ntreb=:
— Ziua bun=, cum te nume[ti, feti\o?— M= numesc Dumitri\a [i sunt de la H=d=r=u\i.— }mi pare bine s= te cunosc, eu sunt nic=... M=
[tii?— Te [tiu! Doar tu e[ti personajul meu iubit din
Amintiri din copil=rie.— M= bucur c= m= cuno[ti, uite, \i-am adus o
carte cu pove[ti [i a[ mai vrea s= te ]ntreb dac= dore[ti s= fim prieteni.
— Mul\umesc pentru dar. Desigur, doresc.ne-am povestit diverse ]nt`mpl=ri. Apoi am ple-
cat la t`rg. Acolo am urcat pe o buturug=, hohotind de bucurie. }n timpul acesta, ambii am observat un b=tr`nel, care ducea un co[ plin cu cire[e [i am hot=r`t s=-l ajut=m.
}ntr-o clip= am fost l`ng= el. Cire[ele erau a[a de coapte [i de bune, c= ne l=sa gura ap=. nic= ]mi f=cu cu ochiul, d`ndu-mi de ]n\eles c= el va [ter-peli cire[e. Pe dat= [i f=cu, f=r= ca mo[ul s= ob-serve. obrajii mei se ]nro[ir= de ru[ine, dar ]mi era poft= de cire[e [i m= f=cui c= nu observ nimic.
L-am dus pe b=tr`n la locul stabilit, unde trebuia s= v`nd=. ne-a mul\umit [i, lu`ndu-ne r=mas-bun, el ne-a ]ntins co[ul, spun`nd s= ne lu=m cire[e, dar noi am zis c= nu dorim.
Merg`nd spre cas=, am observat buzunarele lui nic= pline cu cire[e. El mi-a ]ntins [i mie vreo c`-teva. Le-am luat [i dup= ce am m`ncat, i-am zis c= nu am procedat bine. nic= mi-a z`mbit [i mi-a spus c= aceasta, dup= p=rerea lui, nu e grav [i c= nou= ni se iart=, c=ci suntem copii. Am dat afirma-tiv din cap [i i-am spus c= nu te pui cu pofta omului.
Din ziua aceea, ne-am ]mprietenit [i mai mult, [i am r=mas prieteni p`n= ]n ziua de ast=zi.
A[tept cu ner=bdare s= vin= vacan\a de var=, fiindc= ]n ograda din fa\a casei mele cre[te un pom de cire[e, care ]n anul acesta o s= dea rod. }l a[tept pe nic= s= vin=, s= m`nc=m cire[e [i, nea-p=rat, s=-i facem o vizit= mo[ului, spre a-i ]ntoarce cire[ele luate, recunosc`nd-ne vina, [i spun`ndu-i c=-l iubim, [i vrem s= r=m`nem prieteni nedesp=r\i\i.
Dumitri\a P}RLEA, cl. a VI-aH=d=r=u\i, Ocni\a
O }NT~MPLARE PERSONAL+
O UMBR+ DE RAI}N
FA
|A M
+R
IIE
cate
rina
DE
AD
IC, 1
5 a
ni{
coa
la d
e A
rte,
Cos
te[t
iE ste var=, anotimpul florilor [i al culorilor. Su-
fletul fiec=rei fiin\e este ]n=bu[it de sentimente. Frumuse\ea florilor r=sfr`nt= ]n culori calde [i deli-cate, ciripitul dulce al p=s=rilor, c`mpurile ]nverzite, p=durile ce se odihnesc ]n lumina cald= a zilelor de var=, totul st`rne[te sentimentul de pace [i lini[-te ]n sufletul chinuit al omului. {i serile de var= prin mul\imea de tufi[uri [i flori, cu privirile a\intite spre cerul ]nstelat, ne ]ncarc= de energii [i emo\ii. G=-sim pl=cere la umbra unui copac, schimb`nd o vor-b= cu vecinul.
{i z`mbetele de pe chipul oamenilor ne ]mbie sufletele. Suntem liberi ]n a d=rui mul\umitori un z`mbet. De o dulce frumuse\e este ]ntreaga natur=, c=ci ]n ea se cite[te frumuse\ea [i m`na de artist a lui Dumnezeu. Totul parc= ar fi o umbr= de rai.
Rosa LUPAN, cl. a X-aColiba[i, Cahul
SC
RIS
OA
RE
DE
LA
CA
VA
LER Ca
rmel
ia B
AS
OC
, 18
ani
Nis
por
eni
4 noi, iulie 2017
cap ri cii le mu zei
ORA COASEIC=t=lina BADEA, cl. a VII-a
L. T. M. Sadoveanu, H`nce[ti
PRIN SETE SPRE GLORIEDaca vre\i crede\i-m=, dac= nu... }ntr-o zi, m-am
dus la bibliotec=. Voiam s= citesc o carte de aventuri. C=utam ceva deosebit! Astfel, am trecut de la un raft la altul, frunz=rind pe r`nd c=r\ile, mai [i citind c`te o fraz= dou=, …exact ca ]n povestea cu m=rul fermecat, p=rea c= cineva m= ademene[te ]n ad`ncul unei p=duri vr=jite. nu [tiu c`t timp s= fi trecut, dar deodat= mi-am dat seama c= ]n bib-liotec= nu mai este nimeni. Prin geam p=trundea ]n-tunericul, iar u[a era ]ncuiat=! Cum de nu m-a ob-servat bibliotecara c`nd a plecat? La ]nceput m-am speriat grozav: s= r=m`i singur ]ntr-o lume cu at`-tea personaje [i aventuri?! Apoi, mi s-a ]nt`mplat ceva de ne]nchipuit... Un v`nt puternic a p=truns ]n ]nc=pere, [i deodat= c=r\ile au prins a vorbi. Toate m= rugau s= le deschid. Merg`nd printre rafturi, privindu-le, am observat o mic= c=r\ulie ce t=cea. Curiozitatea a ]nvins firea mea omeneasc= [i am deschis-o... Deodat= m-am trezit ]ntr-un pustiu. }n jur c`t priveai cu ochii vedeai doar nisip fierbinte, ce ]\i ardea picioarele, [i un soare imens ca un fioros policandru. Merg`nd prin aceast= lume a ar[i- \ei, am z=rit o mul\ime de oameni. osta[i cu arme, femei [i copii obosi\i, dobor`\i de greut=\i. M-am apropiat de o femeie [i am ]ntrebat-o:
— Ce se ]nt]mpl=, unde ne afl=m?Cu un glas ]ncet, trist [i rug=tor, ea mi-a r=spuns:— Pream=rite Alexandru, to\i ap= c=ut=m, c=ci
]nc= pu\in [i de sete vom fi ]nvin[i.De ce oare, Alexandru, ea m-a numit? De ce,
Pream=rite? {i de ce to\i au o dorin\= at`t de mare de a bea ap=?
Apunea soarele, cre`nd un peisaj frumos. Doi osta[i puternici cu o armur= ce m= orbea s-au ap-ropiat de mine [i m-au condus ]ntr-un cort mare, frumos decorat ]n care am luat cina: pomu[oare [i fructe. C`nd era destul de t`rziu pentru a m= cul-ca, to\i au plecat. Am r=mas singur ]n lini[tea ]nfri-co[=toare a nop\ii. nu puteam adormi. }n sufletul meu erau mii de semne de ]ntrebare, poate [i mai multe. M= g`ndeam la bie\ii copii ce erau lipsi\i de o copil=rie fericit=, afar= de aceasta aveau p=rul ars de soare, pielea neagr= [i ochii pl`ng=tori. Totu[i somnul m-a ]nvins [i am reu[it s= adorm.
A doua zi diminea\a m-am trezit cu speran\a c= voi fi la mine acas=, c= totul s-a sf`r[it. }ns= am gre[it amarnic. M= aflam ]n acela[i pustiu miste-rios. ie[ind din cort, am f=cut o plimbare prin ap-ropiere, g`ndindu-m= la faptul cum a[ putea s= m= ]ntorc ]n via\a mea anterioar=. }ns= nu mi-a venit ]n minte nimic. Atunci ]n inima mea s-a strecu-rat o mare fric=. Ce ar fi dac= nu voi mai putea s= m= ]ntorc acas=? Ce s-ar ]nt`mpla dac= nu ]mi voi revedea familia? C`teva clipe de g`nduri rele m-au f=cut s= ]mi amintesc de un film vizionat
c`ndva ]n care a avut loc o asemenea ]nt`mplare, [i, totu[i, personajul a reu[it s= ajung= acas=, f=-c`ndu-i pe to\i ferici\i. Atunci am decis s= procedez la fel. Dar cum pot s= ]i fac pe to\i ace[ti oameni s= z`mbeasc=? Desigur! Trebuie s= g=sesc c`t mai mult= ap=, at`t de mult necesar= lor, care deja era c`t pe ce s= se termine. Am tot mers prin pustiu trei zile [i nu am g=sit pic=tur= de ap=. M-am ]ntors ]n cort. Au trecut ore de chibzuin\=, ]ns= nimic altceva ]n minte nu mi-a venit. Ce s= fac? Cum s= scap de acest co[mar? {i dac= nu exist= nici un r=spuns la aceste ]ntreb=ri? Au trecut dou= zile, dar mie mi se p=ru c= au trecut doi ani. Deodat= ]n afara cor-tului a r=sunat o voce plin= de speran\=: „Am g=sit! nu vom muri! Ap=! Ap=!”. Am ie[it ]n fuga mare afar=. Am z=rit solda\i ce c=rau burdufuri cu ap=, parc= aduceau o adev=rat= comoar=. S-au oprit ]n fa\a mea, m-au privit lung [i, de parc= citindu-mi g`ndurile, umplur= un coif cu licoare [i mi-l ]ntin-ser=. i-am ]ntrebat:
— Cui duce\i aceasta? — Copiilor no[tri o ducem, dar bea!Privind la bie\ii copii ]nseta\ii, ]ndat= am uitat
de sete. Atunci am ]ntors comoara din coif ]napoi [i c=l=re\ii strigar=-n cete: „De-acum noi nu mai cunoa[tem nici foame, nici sete [i nici oboseal= de lupt= sau drum. {i du-ne, St=p`ne, de-acum unde vrei: cu tine noi nu suntem oameni, ci zei!”.
Un v`nt m= f=cu s= zbor [i m= aduse ]napoi ]n bibliotec=. Atunci am ]n\eles. Ceea ce putem atin-ge ne face ferici\i numai o anumit= perioad= de timp, iar ceea ce nu vedem, dar avem ]n suflet ne face ferici\i pentru totdeauna. Astfel, refuz`nd apa mult dorit=, am aprins speran\= ]n sufletul oame-nilor, [i aceasta m-a ajutat s= m= ]ntorc la scumpa mea via\=, la iubita mea familie.
Ruslana CABURGAN, 15 aniCioburciu, {tefan-Vod=
52017, iulie noi
sarea g`ndirii
C el mai mare defect este s= nu fii con[tient c= ai avea vreunul.
Thomas CARLYLE
Sub pretextul c= perfec\iunea nu exist=, nu v= p=stra\i cu grij= toate defectele.
Jules RENARD
Cine caut= un prieten f=r= defecte va r=m`ne singur.
Proverb arab
Cel mai greu lucru ]ntr-o prietenie nu st= ]n a ne dezv=lui defectele ]n fa\a unui prieten, ci ]n a-l face s= [i le vad= pe ale lui.
François de La ROCHEFOUCAULD
Calit=\ile [i defectele noastre sunt inseparabile, precum materia [i energia. C`nd acestea se se-par=, omul nu mai exist=.
Nikola TESLA
Am toate defectele celorlal\i [i totu[i ceea ce fac ace[tia mi se pare inadmisibil.
Emil CIORAN
Prietenii adev=ra\i ]\i spun defectele verde ]n fa\=.
Proverb rom`nesc
observ=-\i inamicul, el este cel care ]\i va desco-peri primul defectele.
ANTISTENE
Dac= n-am avea deloc defecte, n-am sim\i at`ta pl=cere observ`ndu-le la al\ii.
Paul SCARRON
ironia este felul cel mai rafinat de a expune de-fectele altora.
John LOCKE
om des=v`r[it este cel ]ngrijorat de propriile im-perfec\iuni.
CONFUCIUS
omul e supus gre[elii.SENECA
Uitarea defectelor proprii d= na[tere la ]ndr=z-neal=.
DEMOCRIT
orice viciu are totdeauna scuza sa.
Publilius SYRUS
VORBIND DESPRE DEFECTEF rumuse\ea e un mister, e infinit= [i fiecare o ]n-
\elege ]n mod diferit. Pentru unii ea este armo-nia liniilor, a mi[c=rilor [i a culorilor, pentru al\ii, frumuse\ea este o podoab= fragil= [i str=lucitoare care te farmec=. Dar, cert este un lucru, splendoa-rea se na[te din bun=tate [i apreciere. Pe P=m`nt exist= o multitudine de locuri pitore[ti cu mun\i fal-nici, p=duri dese, c`mpii ademenitoare [i peisaje uimitoare; o mul\ime de persoane cu chipuri dr=-g=la[e, z`mbete simpatice [i suflete generoase; [i exist= miliarde de ochi care s= aprecieze aceast= frumuse\e la justa ei valoare. Totu[i, ]n ciuda faptu-lui c= exist= mul\i oameni care observ= minun=\iile acestei lumi, frumuse\ea poate fi creat= [i v=zut= doar de sufletele iubitoare. Ea e ve[nic= [i tr=ie[te ]n inimile care cred ]n minuni.
Pentru mine, frumuse\ea ]nseamn= simplitate [i naturale\e, charism= [i originalitate, f=r= aparen\e ]n[el=toare, f=r= m=[ti, doar armonie. Fizic= [i spiri-tual=. {i echilibru. Cred c= oamenii sunt mai atr=-g=tori c`nd sunt ferici\i [i au ]ncredere ]n propriile for\e. Acesta e secretul frumuse\ii [i al unei vie\i ]m-plinite.
Bianca SCURTUL, 13 aniL. T. L. Deleanu, Chi[in=u
FRUMUSE|EA
SO
RA
-SO
AR
ELU
IA
nd
a P
RE
A{
C+
, 10
an
i{
coa
la P
rim
ar=
de
Cre
ati
vita
te [
i In
ven
tic=
Prom
eteu
-Jun
ior,
Ch
i[in
=u
noi, iulie 2017
cu ta re r`nd mu[ c=
6
Omul trebuie s=-[i aleag=, [i nu s=-[i accepte destinul.
Paulo COELHO
AMINTIRI DIN COPIL+RIEC artea mea preferat= este
Amintiri din copil=rie. }n ea este povestit= via\a unui copil n=zdr=van, ]n care m= reg=sesc [i eu oarecum.
Sunt povestite cu lux de am=-nunte toate ]nt`mpl=rile [i neca-zurile pe care acesta le-a avut de-a lungul copil=riei, dar [i eta-pele lui de maturizare.
Personajul principal al poves-tirii este nic=. P=rin\ii lui erau oa-meni simpli de la \ar=, muncitori, dar cu o educa\ie [i cu principii alese pentru a putea s= le trans-mit= mai departe copiilor lor. De[i nic= ]nt`lne[te diferite ob-stacole, pe care nu orice copil de v`rsta lui le poate dep=[i, el ]n-cearc= s= rezolve [i s= treac= peste toate greut=\ile care ]i ies ]n cale. Era un copil foarte de[tept [i iscusit, de[i nu se prea ]mp=ca cu [coala sau cu „Calul B=lan”. Calul B=lan era un fel de banc= pe care preotul satului ]i b=tea pe cei care nu ]nv=\au [i nu erau interesa\i de [coal=. Spre sf`r[itul c=r\ii, nic= trebuie s=-[i p=r=seas-c= plaiul natal pentru a merge la o [coal= mai renumit=, pentru a putea studia.
Dup= p=rerea mea, Amintiri din copil=rie ar trebui citit= de fie-care copil [i adult, deoarece ni-c= poate fi un exemplu pentru to\i cititorii.
Crina ARAMA, 13 ani Negureni, Telene[ti
} n 1975 profesorul Valeriu Lvov-sky a fondat un muzeu de is-
torie local= ]n care, al=turi de ex-ponatele donate de elevi (pentru o stelu\=-bonus care putea fi su-mat= la note), depozita ]n timpul orelor [i obiecte confiscate disci-plinar – pixuri cu clopo\ei care dis-tr=geau aten\ia, miniclaxoane, pra[tii-echere etc. observ`nd c= aceste obiecte au mai mare priz= la public, a reprofilat expozi\ia [i astfel a luat na[tere Muzeul Dis-trac\iilor {colare Homo Ludens Museum, un muzeu unde cunoa[-terea merge paralel cu divertis-mentul. Astfel colec\ia de pixuri
include peste 100 de exemplare, ]ncep`nd de la pan=, c=limar=, toc cu peni\=, stilou [i termin`nd cu pix cu oglind= [i pieptene, pix-boxer, pix-clovn, pix-co[ de bas-chet etc.
Colec\ia aparatelor de impri-mare a sunetelor debuteaz= cu un gramofon, apoi urmeaz= pa-tefonul, pick-upul, magnetofonul, casetofonul [. a., fiecare av`nd ]nregistr=ri cu interpre\i locali (disc vinil cu naistul nelu Laiu, caseta audio cu trompetistul Ga-vril Gronic etc.). Elevii vin cu mare bucurie la muzeu, c=ci aici pot contempla a[a expozi\ii ca isto-
ria tehnicii de calcul, istoria ceasornicu-lui, istoria obiectelor de uz casnic. Tot aici au loc activit=\i ex-tracurriculare, pre-cum Seminarul raio-nal al profesorilor de francez=, S=pt=-m`na disciplinelor [colare, }nt`lniri cu absolven\ii. Consul-t`nd Catalogul Mu-zeelor UnESCo, ob-serv=m c= pe Terra nu exist= un alt mu-zeu cu profil similar, deci suntem unicat mondial [i, dac= am avea o sponsorizare decent=, am deveni un centru de atrac\ie nu numai virtual=, ci [i real=.
Oxana CARCEA, cl. a VII-a,
Grin=u\i-Moldova, Ocni\a
UN MUZEU {COLAR — UNICAT MONDIAL
SINGURIC+Mihaela DODI, 16 ani
Susleni, Orhei
2017, iulie noi 7
noi [i voi
1. Mai \ii minte prima ]nt`lnire care te-a marcat ]n vreun fel? Cu cine a fost?
2. Pe cine ai vrea s= ]nt`lne[ti [i de ce?
3. Dar pe cine nu ai vrea s= ]nt`lne[ti?
4. Ai aranjat vreodat= o ]nt`lnire care s= pa- r= pur ]nt`mpl=toare? De ce?
5. Organiza\i ]nt`lniri ]ntre colegi ]n afara orelor?
6. C`t de des te ]nt`l- ne[ti cu bunicii, veri-[orii t=i?
7. }n timpul verii, atunci c`nd ]nt`mpl=tor ]\i vezi profesorii, ce emo- \ii te ]ncearc=?
8. Ai sim\it vreodat= c= s-a produs o ]nt`l-nire memorabil= ]ntre tine [i un personaj literar?
9. Pentru ce \inut= vei opta la o ]nt`lnire important=?
10. Obi[nuie[ti s= ]nt`rzii la ]nt`lnirile programate din timp?
11. Comenteaz= afir-ma\ia: Amintirea este ]ntotdeauna un loc de ]nt`lnire (Isabel Allende).
CHESTIO NAR
MIRACOLUL LUMINII DIVINES fintele Pa[ti, eveniment fundamental al cre[tinismului, ]ntotdeauna se las=
a[teptat cu o stare de nedescris, deoarece e s=rb=toarea }nvierii, a luminii [i a iubirii divine. O minune care se ]nt`mpl= cu regularitate ]n fiecare an, a[teptat= cu sufletul la gur= [i uimind la fel de intens iar [i iar, este apari\ia Luminii Sfinte la Morm`ntul Domnului de la Ierusalim, un dar pe care Iisus Hristos ni-l face pentru a ne aminti c= este mereu al=turi de noi.
Pa[tile din copil=ria ta, drag= cititor, cu miros de cozonaci [i ou= ro[ii, va r=m`ne peste ani amintirea cea mai de pre\. Chestionarul din nr. 4, 2017 Hris-tos a ]nviat! va p=stra ecoul pa[ilor vo[tri pe aici.
}NT~LNIRI CU EMO|II
1. }n preajma s=rb=torilor de Pa[ti am emo\ii de bucurie, deoarece e un prilej de a se reuni ]ntreaga familie.10. De obicei, ]n aceast= zi mergem la bunici, unde se adun= toate rudele. Dar se ]nt`mpl= s= vin= [i ei ]n ospe\ie ]n aceast= zi luminat=.
Emilia CIOCANU, 15 aniCostuleni, Ungheni
3. Sfintele Pa[ti a fost s=rb=torit pentru prima dat= ]n ora[ul ierusalim, de un-de a ]nceput binevestirea }nvierii Dom-nului ]n toat= lumea.6. }n noaptea }nvierii mergem de fie-care dat= cu p=rin\ii la biseric= pentru a sim\i din plin harul acestei s=rb=tori cre[tine.7. }n aceste zile se cuvine s= facem nu-mai bine, s= vorbim frumos chiar [i cu acei care ne-au sup=rat. 8. Mereu ajut p=rin\ii la treburile din gospod=rie cu ocazia preg=tirilor de Pa[ti, lucru care ]mi ofer= at`tea emo- \ii pozitive.12. St`nca s-a deschis ca s= intre dis-cipolii lui Hristos pentru a fi mereu al=turi de }nv=\=torul lor, care s-a jert-fit pentru m`ntuirea neamului omenesc.
Anastasia BL}NDU, 13 aniClocu[na, Ocni\a
1. odat= cu sosirea prim=verii sunt ]n a[teptarea magiei acestei s=rb=tori. M= ]ncearc= sentimente contradictorii: de fericire [i triste\e, de recuno[tin\= [i de vinov=\ie, de iubire [i responsabili-tate pentru faptele mele.2. Cuv`ntul Pa[ti ]n traducere din ebraic= semnific= trecere, trecere pe al=turi sau izb=vire de primejdie.
4. S=rb=torirea Pa[telui ]n fiecare an la date diferite este stabilit= conform primului sinod ecumenic de la niceea (325 d. Hr.) ]n duminica imediat urm=-toare lunii pline de dup= echinoc\iul de prim=var= (dat= fix= – ]n jurul datei de 21 martie). Data Pa[tilor variaz= ]n fiecare an, c=ci luna plin= pascal= apare ]n unii ani mai aproape de echi-noc\iu, ]n al\ii – mai departe de el.
Alina CRE|U, 15 aniB=l\i
9. P=rin\ii mei ]mi cump=r= haine noi cu ocazia acestei s=rb=tori. E un obi-cei probabil r=sp`ndit pentru a ne face s= sim\im emo\iile re]nnoirii din toate punctele de vedere.11. }n familia noastr= se ciocnesc ou= ro[ii la masa de s=rb=toare, fiind un obicei peste care nu putem trece cu ve-derea.
Rozalin CUREA, cl. a VI-aClocu[na, Ocni\a
5. Bucuria }nvierii Domnului iisus Hris-tos nu poate ]nc=pea ]ntr-o singur= zi, de aceea s=rb=toarea continu= pe parcursul ]ntregii s=pt=m`ni care ur-meaz=, aceasta numindu-se S=pt=-m`na Luminat=. S=rb=torirea Sfinte-lor Pa[ti dureaz= 40 de zile, p`n= la }n=l\area Domnului.7. }n timpul S=pt=m`nii Luminate tre-buie s= particip=m la slujbele religioa-se, s=-i ajut=m pe cei s=raci [i s=rmani, f=c`ndu-i p=rta[i la bucuria }nvierii.
Tatiana MACARI, 17 aniChi[in=u
D ragi cititori, a[tept=m r=spunsurile voastre ]n decurs de 20 de zile de la apari\ia revistei. Autorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar
vor fi desemna\i [i premia\i ]n num=rul 12, 2017. Succes [i inspira\ie!
noi, iulie 20178
poezie
Am uitat zâmbetul pe buze înc= din copil=riecând toat= suflarea m= iubeacând mama m= lua peste tot cu eaşi nu ştiam c=-i atât de singur= în lumeeram fericit=: m= tol=neam zile-n şir pe iarb=mâncam p=mânt şi vedeam numai soareleîmi pl=cea s= merg la înmormânt=rişi s= admir frumuse\ea r=posatuluinu ştiam c= sub p=mânt nu exist= soare.Într-o zi, îns=, a venit triste\ea –prin ochii mamei roşii de nesomn, prin obosealapicioarelor ei nec=jite a venit mai întâiapoi a venit prin toate şi peste totmult mai adânc= decât o groap=.Eu îns= nu pot vorbi nicidecum despre triste\ea mea:triste\ea mâinilor mele, triste\ea piciorului meu stâng,triste\ea din\ilor mei, triste\ea lucrurilor melefiindc= pentru to\i sunt „omul care râde” şi doar atât.numai triste\ea zâmbetului meu îmi tr=deaz= uneori adev=rata via\=.
Se ]ntristase luna. Albi serafimi pl`ng`ndCu-arcu[u-n m`ini, prin somnul florilor curg`ndScoteau din cupa t=inuit= a-mboln=vitelor violeSuspine de cristale prelinse pe-azurul micilor corole.
Era sfin\ita zi a-nt`iului s=rut{i visul crud din suflet mi-a p=scutSorbind din plin balsamul triste\ilor p=g`ne,Ce f=r= de regrete ]n veci de veci r=m`ne,
}n inima din care un suflet a culesUn vis. {i r=t=cind cu ochii ]n eres,Deodat=-mi ap=ru[i ]n fa\= pe strada larg= [i pustieZv`rlind prin umbrele-nser=rii ]nfior=ri de ve[nicie.
Da, am [tiut; erai aceea[i z`n=Care-n copil=rie mi-erai ]n somn st=p`n=.Atunci din m`na-ntredeschis= cerneai pe visele-mi
curateninsoarea albelor buchete de stele mari [i
parfumate.
Sunt eu, feti\a asta serioas=Ce st= pe-un sc=uie[, cuminte,Str`ng`nd la piept, cu m`inile-am`ndou=P=pu[a nou=,De care ]nc=-mi mai aduc aminte?(Avea rochi\= alb=, de m=tase.)
Mi-e mil= de m`nu\a ei,De trupul mic, [i firav, [i pu\in:Mi-e mil= ca de-un copila[ str=inCe-ar fi murit, demult, sub ochii mei…
Pe vremea ceea nu m= cuno[team, –oglinzile erau a[a de nalte!o dat= doar, ]n luciul unui geamAm b=nuit o clip= chipul meu,Am prins ]n ochi sur`sul celeilalte{i n-am [tiu c=-s eu.
Dar ]ntr-o zi am cobor`t din cuio cadr=-n care nu era nimic –Dec`t o fat= cu priviri c=prui.Ca un pisoi prostu\ [i mic,Am cercetat piezi[, cu fric=,
Vedenia st`ngace.Am r`s: — S=raca, tare-i mititic=!A r`s [i ea. — Ai [i mata cercei?De ce nu vrei s= vii oleac=-ncoace?…Dar m`na care-o c=uta pe-a eiA pip=it zadarnic sticla, rama,{i-nsp=im`ntat= am fugit la mama.
Azi, din feti\a aceea nu mai esteDec`t o poz= [tears= [i-o poveste.Cu ochii mari, cu cercelu[ii din ureche,Mi-a adormit – p=pu[a vechePe sc=uie[ul din gr=din= –}n suflet, printre cioburi de lumin=.
Dar de Cr=ciun, c`nd fulgi sub\iri de fumCoboar= lini[te pe suflet [i pe drum,C`nd bate-n geamuri cea dint`i colind=, –Din ]ntunericul uitat ]n mineEu simt, ]nceti[or, cum vineFeti\a din oglind=,Cum ][i deschide ochii calzi [i vii{i-mi cere iar=[i r`s [i juc=rii.
* * * SE }NTRISTASE LUNA
POZA VECHE
Liliana ARMAŞU Stéphane MALLARMÉ
Otilia CAZIMIR
ACEST CAIET ALBASTRU, VEZI? SUNT VERSURI DIN COPIL+RIE...
2017, iulie noi 9
Soarele-n zenit \ine c`ntarul zilei.Cerul se d=ruie[te apelor de jos.Cu ochi cumin\i dobitoace ]n trecere}[i privesc f=r= de spaim= umbra ]n albii.Frunzare se boltesc ad`ncipeste o-ntreag= poveste.
nimic nu vrea s= fie altfel dec`t este.numai s`ngele meu strig= prin p=duridup= ]ndep=rtata-i copil=rie,ca un cerb b=tr`ndup= ciuta lui pierdut= ]n moarte.
Poate a pierit subt st`nci.Poate s-a cufundat ]n p=m`nt.}n zadar i-a[tept ve[tile,numai pe[teri r=sun=,p`raie se cer ]n ad`nc.
S`nge f=r= r=spuns,o, de-ar fi lini[te, c`t de bine s-ar auziciuta c=lc`nd prin moarte.
Tot mai departe [ov=i pe drum –[i, ca un uciga[ ce-astup= cu n=fram=o gur= ]nvins=,]nchid cu pumnul toate izvoarele,pentru totdeauna s= tac=,s= tac=.
Copil=ria... Carte de pove[tiPe care via\a-ntreag= o cite[ti,{i alte zece vie\i o poveste[ti,{i nu-\i r=m`ne timp s=-mb=tr`ne[ti...
E pas=rea cu cel mai dulce viersCe c`nt= pentru noi dintr-un cire[,{i noi o recunoa[tem f=r= gre[ –E amintirea noastr= de ne[ters...Copil=ria... inima-mi tresalt= –Ce visuri cresc din anii mei de-atunci!M=-ntorc pe-o clip= ]n copil=rie{i v=d cum vine ra\a de la balt=,{i m= aud r`z`nd: „Luci, soare, luci!”...M= simt ca ]ntr-un r`u cu ap= vie...
Ce bine ar fi fost s= fiu un rac autentic,s= merg constant înapoi.Te-aş întâlni printre amintirişi dup= ce te-aş g=si nu \i-aş mai da drumul,te-aş târî cu mine înapoi,s= ne iubim tineri şi nevinova\i,dup= care, mereu înapoi, te-aş târî mai departe,spre copil=rie,ne-am juca inocen\ipân= ce, obosi\i de joc şi de inocen\=,am disp=rea într-un mit.Dar nu sunt un rac autentic,în zadar m= tot laud cu zodia mea,sunt condamnat s= merg înainteşi tot ce pot e s= târ=sc între cleştii mei de ractoat= memoria mea, f=r= s= cedez nimic, nimic, nimic,cu riscul ca povara ei uriaş= s= m= ucid= într-o zi.
Vio
leta
ZA
BU
LIC
+
}N MAREA TRECERE
COPIL+RIA
ZODIA RACULUI
Lucian BLAGA
Lumina bate-n auriu{i-i o r=coare domolit=.Cu ani [i ani vii mai t`rziu,Dar [i a[a sunt mul\umit=.
Vreau mai aproape s= te-a[ezi,Ca s=-\i ar=t ceva doar \ie:Acest caiet albastru, vezi?Sunt versuri din copil=rie.
M= iart= c-am fost trist= des.C= bucurii avui pu\ine,Dar cer iertare, mai ales,C= prea mul\i i-am luat drept tine...
LUMINA BATE-N AURIU
Anna AHMATOVA
Vasile ROMANCIUC
Octavian PALER
10 noi, iulie 2017
pa uz= de g`ndi re
GALA }NTREB+RILORA m dep=[it v`rsta decelu[ilor, dar nu ]ncet=m s= ne punem
]ntreb=ri, uneori, banale, alteori, fire[ti. Chiar [i [tiin\a, pe care o consider=m atot[tiutoare, nu a ]ncetat s= fie ]ntreb=toare. Dar, trebuie s= recunoa[tem c= de-a lungul timpului ea a rezolvat multe probleme complexe, c=rora omul simplu nu le putea g=si solu\ii. {tiin\a ne-a r=spuns de fiecare dat= cu multe argumente, dar nu ]ntotdeauna at`t de conving=tor, ]nc`t s= fim mul\umi\i de r=spunsul ei. Elevii Gimnaziului Emil Loteanu, Clocu[na, Ocni\a, nu fac excep\ie. Iat= doar unele dintre ]ntreb=rile care ]i fr=m`nt=.
Anastasia BL}NDU, cl. a VI-a: Sunt curioas= s= aflu cum a ap=rut revista noi [i cine este cel care a f=cut-o s= vad= lumi-na tiparului.
Denis OSTROVE|CHII, cl. a VI-a: A[ vrea s= g=sesc r=spuns la ]n-treb=rile urm=toare: ce se ]nt`m-pl= cu omul [i sufletul s=u dup= moarte, unde ajunge el dup= ce nu mai este printre noi?
Anastasia GANCENCO, cl. a VI-a: Mi-ar pl=cea s= g=sesc r=s-punsuri conving=toare la ]ntreb=-rile de ce tr=im a[a pu\in [i de ce s=rb=torim Pa[tele ]n fiecare an la date diferite?
Nazim GABIBULLAEV, cl. a VII-a:
De ce ]n \=rile arabe se g=se[te mult petrol? De ce anume aceste \=ri au at`tea z=c=minte?
Andrei BODNAR, cl. a VII-a: }n fiecare zi m= ]ntreb de ce ma-mele ][i iubesc at`t de mult copi-ii, chiar [i atunci c`nd ace[tia nu sunt cumin\i [i le sup=r=. La fel m= g`ndesc ce ar face omenirea f=r= muzic=. Eu nu pot tr=i f=r= ea.
Loredana SCRIPNIC, cl. a VII-a: }mi pare interesant= ]ntre-barea de ce visele dureaz= at`t de pu\in, iar noi avem senza\ia c= dureaz= o noapte ]ntreag=. R=spunsul nu l-am g=sit ]nc=.
Ion CAZAC cl. a VII-a: De ce ]n timp ce p=m`ntul se rote[te, oa-
menii nu cad de pe el. Poate mi s-a r=spuns la aceast= ]ntrebare la una dintre lec\ii [i nu am fost atent.
Casandra TCACI, cl. a VII-a: De ce copiilor c`nd sunt mici, nu le place s= ]nve\e, nu le plac dis-ciplinele pe care le au, iar c`nd ajung mari, se pl`ng c= vor s= mai fie elevi.
Marina LEAH, cl. a VI-a: inte-resant! Dar, totodat=, confuz pen-tru mine. De unde se iau bolile?
Vlada TUDOSAN, cl. a VI-a: De ce albina are ac [i face miere?
Pentru NOI – Olesea COSOIClocu[na, Ocni\a
P+RIN|II NO{TRI S+ R+M~N+ ACAS+!E ste bine [tiut c= o campanie electoral= ]i face pe cet=\eni s=-[i
motiveze [i s=-[i apere op\iunea politic= chiar ]n cadrul unei vizite, vorbind peste gard cu vecinul, la mas= cu ai s=i sau, mai nou, pe re\elele de socializare. E unul dintre rarele momente c`nd comunitatea parc= este cuprins= de febr=. {i-atunci, vr`nd-nevr`nd, copiii sunt [i ei atra[i de focul dezbaterilor. Nu a fost o excep\ie nici ultima campanie electoral= preziden\ial=. Cu adresa-rea „domn’ pre[edinte” [i curajul de a spune lucrurilor pe nume, elevii de la Liceul Teoretic Ruse[tii Noi, Ialoveni, au f=cut un exerci- \iu de imagina\ie, adres`ndu-se pre[edintelui \=rii.
M=d=lina TROHIN, 14 ani: M-a[ bucura dac= a\i m=ri salariile [i pensiile. Dac= a\i ]mbun=t=\i si-tua\ia economic= [i drumurile din \ar=.
Mihaela ME{IN, 14 ani: Dac= ve\i asigura un viitor mai bun pen-tru \ar=, nu vom pleca ]n str=in=-tate.
Daniela TROHIN, 14 ani: V= rog mult s= v= g`ndi\i mai ]nt`i la oameni [i mai pu\in la bani.
Melek COBANOGLU, 13 ani: Asculta\i vocea poporului, [i nu a guvernan\ilor, fiindc= poporul e cel care [tie bine ce se ]nt̀ mpl= ]n \ar=.
Cristina NASTAS, 14 ani: Co-
labora\i cu \=rile vecine, ini\ia\i proiecte, ajuta\i oamenii. Face\i ceva ca p=rin\ii no[tri s= r=m`n= acas=!
Mariana STAVILA, 14 ani: }n calitate de pre[edinte, s= nu v= g`ndi\i doar la dvs., ci [i la cei-lal\i. S= aduce\i pace [i s= con-duce\i ]n\elept \ara.
Sorin PANFIL, 14 ani: S= nu fura\i. Alunga\i ho\ii din \ar=.
Marina RUSU, 14 ani: S= lua\i ]n considerare necesit=\ile copii-lor, pentru c= ei sunt viitorul \=rii.
Cristian CARLAN, 14 ani: S= fi\i un om cinstit. S= respecta\i ce-rin\ele noastre [i s= le satisface\i.
Livia NAGAI, 14 ani: Mi-a[ dori s= fi\i un model pentru tineri [i s= v= asigura\i c= [colile nu duc lipsuri.
Daniela ME{INA, 13 ani: Vi-sez s= fiu profesoar=, dar [tiu c= ast=zi un profesor are un salariu mizer. P`n= cresc mare, v= rog s= rezolva\i aceast= problem=.
Nicoleta C~RLAN, 13 ani: S= face\i ordine ]n \ar=. S= n-o dis-truge\i a[a cum au f=cut-o ceilal\i pre[edin\i. A[ vrea ca Republica Moldova s= se ralieze la \=rile europene.
Pentru NOI – Ana UNCU Ruse[tii Noi, Ialoveni
2017, iunie noi 11
CALEA DE A FACE PE CINEVA FERICITP ot tr=i dou= luni de pe urma unui compliment bun, zice un au-
tor celebru. Complimentul este o parte important= dintr-o rela- \ie, un puternic stimulent afectiv.
S= fii important ]n ochii altora te ajut= s=-\i evaluezi m=sura ]mplinirii personale. Astfel, complimentul ][i g=se[te rolul cel mai profund ]n fiin\a noastr=. A spune celor pe care-i iube[ti c= sunt persoane remarcabile prin calit=\ile suflete[ti, inteligen\=, genero-zitate sau creativitate este esen\ial ]n a le ]ncuraja, a le stimula, sus\in`ndu-le echilibrul interior. Orice s-ar zice, un compliment ce presupune un ochi atent [i afectiv este ]ntotdeauna un dar f=cut persoanei apreciate. Cui fac de obicei complimente [i din ce motiv, ne spun un grup de elevi din localit=\ile P`rli\a [i R=u\el, raionul F=le[ti:
Sabina GOREA, 13 ani: Eu fac complimente la toat= lumea. nu are importan\= ce v`rst= are per-soana – este mai mic= dec`t mine sau mai mare. Complimentele le fac c`nd ]mi place ceva la aceste persoane, un obiect, vestimenta\ia, coafura sau a[a pur [i simplu.
Ecaterina CHIR+U: Cele mai frumoase complimente le fac ma-mei mele. Mama este cel mai bun prieten al meu care m= sus\ine, m= ajut= la greu [i este cea mai scump= pentru mine.
Victor LOPOTINSCHI, 12 ani: De obicei fac complimente unei domni[oare pe care o simpatizez.
C=t=lina UNGUREANU, 14 ani:
}mi place s=-mi alint familia, chiar [i f=r= de ocazii, le spun tu-turor c= sunt dr=gu\i, frumo[i [i c= sunt o norocoas= al=turi de ei.
M=d=lina BUMBAC, 14 ani: De obicei le spun prietenilor mei c= sunt dr=gu\i atunci c`nd m= ajut=, dar [i pe mama o bucur cu
o aten\ie chiar f=r= nici o ocazie.Ana POPU{OI: Eu fac compli-
mente prietenilor, colegilor [i ce-lor apropia\i, astfel aduc`ndu-le buna dispozi\ie [i bucur`ndu-i.
Laura CRISTEA, 13 ani: Cel mai mare dar este s= faci omul fericit. Eu le aduc persoanelor din preajm= bucurie prin intermediul complimentelor. Le fac atunci c`nd
am dispozi\ie s=-i spun unei co-lege c= are o rochie frumoas= sau c= este de[teapt= atunci c`nd ia o not= bun=.
Maria ZELISCO, 12 ani: Eu le fac complimente oamenilor care se comport= frumos, sunt decen\i [i aranja\i la chip, dar [i la suflet.
Violina IZ}CENCOV, 13 ani: Complimentul e acel ceva expri-mat ]n c`teva cuvinte [i poate dura c`teva secunde sau minute, dar care aduce mult= dispozi\ie bun=, pl=cere [i o atitudine de ]ncrede-re omului. Spun complimente pen-tru a-i face pe oameni s= z`m-beasc=. nu am nevoie de ocazii speciale pentru a rosti aceste cu-vinte, ci doar de o persoan= dra-g= [i de ceva imagina\ie.
Daniel ROTARI, 12 ani: E im-posibil s= iube[ti pe cineva [i s= nu-i faci complimente. Este vorba de: p=rin\i, colegi, prieteni, copii mici, bunici [. a. E cea mai scurt= cale de a face pe cineva fericit.
Ionela OLOI, 12 ani: Copiii mici sunt cei care nu mai ies din complimente. Eu, de exemplu, me-reu ]i fac complimente nepo\elu-lui meu c= este cel mai frumos [i el z`mbe[te. Deci, fac un lucru bun.
Adrian NICOLAEV, 13 ani: De la un cuv`nt bun cre[te ]n om o inim= mare, de aceea nu obo-sesc niciodat= s= le spun celor apropia\i ceva pl=cut.
Pentru NOI – Ana CEAP+P`rli\a – R=u\el, F=le[ti
CURTENITORValerie TUDOR
noi, iulie 201712
lumea ]n cuvinte [i expresii
Continuare ]n pag. 25
B+TAIA E RUPT+ DIN RAI
De multe ori proverbele au concizia articolelor dintr-un cod de legi. }n fond, zicerile populare
au [i fost legile orale dup= care s-au condus seco-le la r`ndul cei ce ne-au precedat. Unele dintre acele zicale au intrat acum, ]n mileniul trei, ]n r=sp=r cu etica de fier (moale!) a political correct-ness-ului. Printre preceptele str=vechi ce contravin corectitudinii europene, e [i proverbul din titlu: b=taia e rupt= din rai. }nv=\=tura ce se desprinde din el e simpl=: pedeapsa corporal= e o m=sur= pedagogic= strict= [i deosebit de eficient=. La fel ]l explica odinioar= dic\ionarul Candrea: „B=taia e din raiu – sunt mul\i care nu se-nva\= minte p`n= nu-i ba\i, b=taia e leacul cel mai bun”. Proverbul nu e unicul din [irul paremiologic devenit azi inde-zirabil. iat= alte c`teva ]n aceea[i cheie, la fel de dure [i inechivoce:
B=taia la copii e ca buruiana de leac.Dou=-trei coade de topor curg din dragoste.
Mama unde love[te, carnea cre[te.Mai bine o dat= „na” dec`t tot „stai c= \i-oi da”.
izvodul lor e clar – ]n sistemul educativ al p=-rintelui, al=turi de dragoste [i grija de a-[i asigura copilul cu de toate, trebuie s= intre [i b=taia ca instrument de corijare.
B=taia e rupt= din rai este cel mai rodat, dar [i cel mai „garnisit” metaforic, dintre proverbele „bi-ne inten\ionate”. o alt= zicere cu aceea[i miz= ce-lest= e [i „r=bdarea e din raiu – cu r=bdarea omul poate s=-[i ]ndulceasc= via\a” (am citat iar=[i din Candrea). Substantivul rai din ambele proverbe are o profund= semnifica\ie simbolic= – e locul unde troneaz= ]n absolut adev=rul, dreptatea [i buna inten\ie divin=. Ergo, tot ce parvine din acest spa\iu edenic nu poate fi dec`t spre ]ndreptarea [i binele omului.
Ce e drept, oamenii bisericii s-au gr=bit s= se distan\eze de ideea c= preceptul popular despre b=taie ar avea ceva cu Sf`nta Scriptur= [i deci cu morala divin=. Chiar dac= Vechiul Testament geme de violen\= [i de „lec\ii etice” administrate nu numai cu nuiaua, ci mai ales cu fierul ]ncruntat ]n s`nge. E partea Bibliei conceput= sub nemiloa-sa lege a talionului. Cineva a spicuit totu[i c`teva versete care vin ]n absolut= consonan\= cu prover-bele vechi: „Astfel, ]n Pilde 13, 24: «Cine cru\= toia-gul s=u ][i ur=[te copilul, iar cel care ]l iube[te ]l ceart= la vreme» []n edi\ia pe care o am: „]l pedepse[te ]ndat=” – e.l.]. iar ]n Pilde 23, versetul 13, exist= [i mai ap=sat aceast= idee: «nu cru\a pe feciorul t=u de pedeaps=; chiar dac= ]l love[ti cu varga, nu moare. Tu ]l ba\i cu toiagul, dar scapi
Lui A. C.
sufletul lui din ]mp=r=\ia mor\ii»”. Cred c= mai sunt [i altele.
Azi „pedagogia neagr=” a violen\ei e incontes-tabil dep=[it=, a[a c= nu mai insist=m ]n aceast= direc\ie. De[i – mul\i! – nu s-au gr=bit s=-l dea at`t de lesne uit=rii [i din c`nd ]n c`nd recurg la filozo-fia lui pe c`t de limpede, pe at`t de neiert=toare.
* * *}n [coala veche preceptul p=rea de ne]nlocuit.
nuiaua sau m=nunchiul de vergele erau instru-mentele de baz= prin care dasc=lii ][i „implemen-tau” autoritatea. Rar carte de epoc= ]n care scena „corij=rii” imediate la fundul gol s= nu fie prezent=. Se vede c= pentru unii metoda didactic= de a in-troduce [tiin\a de carte prin partea opus= capului era mai sigur= [i mai accesibil=!... Cine dintre noi nu a oftat g`nditor ]n copil=rie c`nd a citit, u[or siderat, despre patimile Sm=r=ndi\ei, cea care f=cea pocinogul minunatelor „daruri de [coal= nou=” ale p=rintelui ioan. Preotul fiind chiar tat=l ei: „{i a pus p=rintele pravil= [i a zis c= ]n toat= s`mb=ta s= se prociteasc= b=ie\ii [i fetele, adic= s= asculte dasc=lul pe fiecare de tot ce-a ]nv=\at peste s=pt=m`n=; [i c`te gre[ele va face s= i le ]nsemne cu c=rbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare gre[al= s=-i ard= [colarului c`te un Sf`nt-nicolai. Atunci copila p=rintelui, cum era sprin- \ar= [i plin= de incuri, a bufnit de r`s. P=catul ei, s=rmana!
— ia poftim de ]ncalec= pe B=lan, jup`neas=! zise p=rintele, de tot posomor`t, s= facem pocinog Sf`ntului nicolai cel din cuiu. {i cu toat= st=ruin\a lui Mo[ Fotea [i a lui b=di\a Vasile, Sm=r=ndi\a a m`ncat papara, [i pe urm= [edea cu m`nile la ochi [i pl`ngea ca o mireas=, de s=rea c=me[a de pe d`nsa. noi, c`nd am v=zut asta, am r=mas ]n-lemni\i”.
A[a se face c=, ]n timp, a ]nv=\a a ajuns sino-nim cu a pedepsi. ini\ial, ]n rom`n= a pedepsi (din gr. mod. epédepsa, form= verbal= de la paidevo) ]nsemna a ]nv=\a, a instrui, a educa. Verbul se ]nt`lne[te cu acest sens ]n Biblia lui {erban (1688): „{i aceasta am f=cut la t=lm=cirea ace[tii Sfinte Scripturi [...] puind dasc=li [tiu\i foarte din limba elineasc=” str=ini, dar [i oameni ai locului, nu nu-mai pedepsi\i []nv=\a\i – e.l.] ]ntru a noastr= limb=, ce [i de limba elineasc= av`nd [tiin\= ca s= o t=lm=ceasc=”. Verbul e prezent [i ]n c=r\ile popu-lare ajunse pe la noi prin secolul al XVii-lea, spre exemplu, ]n Povestea despre Sindipa filozoful [i
2017, iulie noi 13
Continuare ]n pag. 30, 31Continuare ]n pag. 21
totul e o minuneroza v`nturilor
INSULA COLORAT+ MADONA APEID intre cele peste 40 de \=ri pe care le-am vizitat,
pentru mine, Cuba ocup= un loc aparte. Pri-ma zi ]n Havana ne-a bucurat dis-de-diminea\= cu un maraton interna\ional cu peste [ase mii de participan\i, care se desf=[ura pe Malecon, o fa-lez= de-a lungul \=rmului. }n capul Malecon se
]nal\= o veche cetate, care ]nchide intrarea ]n golf. De aici porne[te bulevardul Prado, ce ne duce ]n par-tea veche a ora[ului – Ha-bana Vieja (Vechea Hava-na). Pe stradele pavate, cu case multicolore, ]nt`lne[ti v`nz=tori de fructe [i legu-me [i grupuri de cubanezi, st`nd la umbr= [i discut`nd pe ]ndelete.
Valea Vinales, o pito-reasc= localitate, cu peisa-je splendide, e situat= la poalele unor mun\i parc= reteza\i, numi\i „mogote”. Tot aici se afl= vestita st`n-c= cu desene ]nc= din era
preistoric=. }n anii ’60 ai secolului trecut, timp de patru ani, un grup de pictori a lucrat la restaurarea operei, [i acum mii de turi[ti admir= aceast= crea- \ie unic=. or=[elul Vinales este vestit [i prin c=su- \ele sale, tradi\ionalele fotolii-balansoare. Dru-mul duce mai departe la un grup de pe[teri, prin care trece un r`u subteran. }n aceste pe[teri [i gro-te ]nt`lne[ti ciudate forma\iuni de stalactite, c=rora localnicii le-au dat diferite nume: st`nca-frunz= de tutun, st`nca-crocodil, st`nca-palmier...
Majoritatea localit=\ilor din Cuba sunt ]n stil spaniol, [i doar or=[elul Cienfuegos, fondat de francezi, are o atmosfer= deosebit=. Cu bulevard pe falez=, catedrala [i zona pietonal=, acest or=[el are ]n el un spirit aristocratic.
Trinidad, o alt= perl= a Cubei, este un concu-rent al Havenei ]n ce prive[te num=rul de monu-mente [i atrac\ii turistice. Pia\a prim=riei, Plaza Mayor, cu un mic amfiteatru cu sc=ri, unde au loc concerte ]n aer liber, catedrala ]n stil neoclasic, castelul cu fresce [i mozaic, galeria de art= – iat= doar c`teva puncte de atrac\ie ]n acest or=[el cu mai pu\in de 75 de mii de locuitori.
Cuba este cunoscut= [i prin plajele sale faimoa-se, ]n special cele din regiunea Varadero. nisipul alb, apa limpede [i marea bl`nd= fac din aceste splendide plaje un loc de odihn= pentru sute de mii de turi[ti. Micul paradis, din p=cate, este prac-tic inaccesibil majorit=\ii cubanezilor – accesul este limitat, av`ndu-l ]n cea mai mare parte doar turi[tii str=ini [i localnicii din aceast= regiune.
HOTEL NOCTURN
P rimii au aflat despre sosirea lor copiii, b=t`nd de la poart= la poart= [i r=sp`ndind vestea:
Minune pe apa nistrului... Lumea ][i lua ]n fug= c=ciula sau paltonul [i ]ntr-o r=suflare era la locul cu ciud=\enie. }n noaptea de 9 spre 10 ianuarie, pe o copc= de vreo patru hectare a r`ului ]nghe\at, a aterizat un stol imens de lebede albe. Satul nu-[i putea lua ochii de la acest tablou, de parc= era la premiera unui spectacol. Cur`nd ]ns= oamenii [i-au dat seama c= ele sunt leh=metite [i ]nfometate, s=rind de data asta ca la un foc, cu de-ale gurii. Telefon`ndu-i c`teva zile la r`nd primarului de n=padova, de fiecare dat= mi se r=spundea c= s-a dus s= hr=neasc= lebedele. nu au stat cu m`inile ]n buzunare nici elevii de la gimnaziul din localitate, anun\`nd un proiect ecologic cu generi-cul Salva\i madona apei. Pe r`nd, fiecare clas= f=cea de serviciu, aduc`ndu-le hran=: porumb, se-min\e de floarea-soarelui, gr`u, t=r`\e, turte de floarea-soarelui... Dup= ce au golit podurile [i hambarele p=rin\ilor, elevii au adunat ultimii lei r=ma[i prin buzunare de la s=rb=torile de iarn=, pentru a le procura ]n continuare m`ncare. Au ]ntins o m`n= de ajutor p=s=rilor [i localnicii din satele vecine, precum [i Ministerul Mediului, Agen- \ia de Stat Apele Moldovei, inspectoratul Ecologic din Flore[ti, Societatea V`n=torilor [i Pescarilor din acela[i raion...
Am sosit la lebede cu ]nt`rziere, aproape peste o lun= de la planarea lor. La ora nou= diminea\=
am oprit ma[ina pe malul nistrului [i abia seara am p=r=sit terenul dup= o zi de admira\ie [i de film=ri. }n acest timp nu ne-au dat de [tire nici se-tea, nici foamea. Erau peste trei sute de lebede, care ]mp=r\eau prietene[te acest ochi fabulos de ap=. Prietene[te, deoarece ele nu se r=zboiau dup= teritoriu [i hran=, a[a cum am observat ]n s=lb=ticie – probabil, erau ]n\eleg=toare c= aceast= insul= de ap= le-a fost un noroc, ]n egal= m=sur=,
ATERIZARE
noi, iulie 201714
nimic altceva
MUZICA FOLCLORIC+ ESTE CEA CARE-MI D+ FIORI
N =scut= la 1 ianuarie 1955, ]n comuna Giur-
giule[ti, jude\ul Cahul. A absolvit {coala Medie din Giurgiule[ti (1972) [i Uni-versitatea Pedagogic= de Stat Ion Creang=, Facul-tatea de Filologie, Chi[in=u (1976).
Cadru didactic, satul Manta, Cahul, profesoar= de limba [i literatura ro-m`n= (1976-1978). Bibliote-car= la Institutul Pedagogic de Stat Ion Creang= (1978-1980).
Debuteaz= ca interpret= de muzic= folk ]n 1980 la Radio Moldova. De\in=toa-rea Marelui Premiu la Fes-tivalul Interna\ional de Mu-zic= Folk Galben= gutuie (sec\iunea interpretare), Chi-[in=u (edi\ia 1), 1991.
Din 1999 p`n= ]n 2006 – redactor prezentator al emi-siunilor s=pt=m`nale de et-nologie [i muzic= popular= Ethnos [i Du-te, dor, pe la izvor la Radio Antena C – Chi[in=u.
}n 2008 Produc=tor al emisiunii de folclor Eth-nos la DTV, Chi[in=u.
}n 2010, prin decret preziden\ial, Mariei Mo-canu i-a fost conferit titlul onorific Artist= a Po-porului.
Din 2012 – redactor prezentator al emisiunii de etnologie DOR DE IZVOR la Radio Chi[in=u.
Autoarea unui [ir de publica\ii [i articole.
— Doamn= Maria Mocanu, c`nd a\i b=tut pen-tru prima dat= la u[a folclorului? De unde vi se trage dragostea pentru acest gen de muzic=?
— De acas=, de la Giurgiule[ti. Am ]ndr=git fol-clorul chiar de la ]nceputuri, pe c`nd am prins a ]n- \elege armonia unor sunete, care-i face pe oameni aten\i, frumo[i [i buni. Mama mea a fost un rapsod ne]ntrecut ]n zon=. De la ea am auzit primele c`n-tece folclorice, apoi de la oamenii satului, de la
l=utari, de la radio. Muzica fol-cloric= este cea care-mi d= fiori, nici o alt= muzic= nu-mi d= acea stare emotiv= [i acel sentiment de tr=ire a timpului ca acest gen. Ascult`nd-o, v=d ca ]n oglind= sufletul poporului meu.
— De la cine a\i mo[tenit vo-cea?
— De la mama. Mama mea a avut un glas superb, limpede, frumos timbrat [i o melismatic= cum rar mai ]nt`lne[ti. Zic a avut pentru c= a suportat trei ictusuri cerebrale [i nu mai poate c`nta. A fost un talent autentic care s-a pierdut ]n anonimat.
Dar trebuie s= spun c= [i tat=l meu a fost foarte muzical. A c`n-tat la mai multe instrumente mu-zicale [i era foarte pasionat de clarinet.
— Care a fost debutul Dvs. muzical?
— Poate cel din copil=rie c`nd c`ntam pe o scen= improvizat=, dar poate cel de pe scena [colii
sau poate cel de pe scena Uniunii Scriitorilor ]n perioada trezirii con[tiin\ei na\ionale. Debutul meu ]n scena mare s-a produs ]n 1980, iar piesa cu care am debutat a fost Adio pe versurile lui Mihai Emi-nescu.
— Ave\i un repertoriu vast [i foarte frumos. A\i c`ntat la nenum=rate evenimente [i s=rb=tori na\ionale, momente pe care chitara Dvs. le-a pl`ns ]mpreun= cu poporul. Care este c`ntecul ce V-a consacrat?
— Colinda galbenei gutui compus= de nica Za-haria, o interpret= de muzic= folk de la Gala\i, pe versurile lui Adrian P=unescu, un c`ntec foarte ]ndr=git de c=tre publicul meloman. S-au bucurat de popularitate [i c`ntecele Colind pentru Emines-cu pe versurile lui Arcadie Suceveanu, dar [i Dac= n-ar fi s= fie pe versurile lui Vasile Romanciuc.
— De unde culege\i folclor?— Acuma nu mai culeg folclor, deoarece am
DE VORB+ CU MARIA MOCANU, INTERPRET+ DE MUZIC+ FOLK {I POPULAR+
Fotografie din arhiva personal=
2017, iulie noi 15
alte preocup=ri. Dar au fost perioade c`nd mer-geam ]n expedi\ii folclorice. Am cules folclor din Lunca de Jos a Prutului, din raioanele de nord ale Republicii Moldova, din zona de codru, din regi-unea odesa, unde mai sunt c`teva sate rom`ne[ti, dar [i din Rom`nia, zona Dobrogei.
— Ave\i un model ]n arta muzicii populare [i a folclorului?
— Modelul meu este mama mea.— A\i ]ncercat s= c`nta\i [i alte genuri de mu-
zic=?— Am c`ntat colinde, roman\e [i muzic=
u[oar=.— A\i prezentat spectacole de muzic= popu-
lar= [i folk ]n diverse col\uri ale lumii. Cum v-a primit de fiecare dat= publicul?
— Am amintiri foarte frumoase de la spectaco-lele din italia, Fran\a, Elve\ia, Rom`nia. }mi amin-tesc cu deosebit= pl=cere spectacolul din Fran\a, unde am avut un public extraordinar, vorbitori de limba francez= din diferite \=ri. Am c`ntat muzic= popular= [i m-au aplaudat ]n picioare ]n repetate r`nduri.
— {i totu[i, a fost o perioad= c`nd V-am sim- \it lipsa pe scen=. Ce face interpreta Maria Mo-canu atunci c`nd nu c`nt=?
— T`nje[te dup= muzic=. ni[te ani n-am c`ntat [i nu am fost dat= pe post, asta s-a ]nt`mplat ]n perioada guvern=rii comuniste. Apoi c`nd s-au ]mboln=vit p=rin\ii [i a trebuit s= am grij= de ei, pur [i simplu nu am putut c`nta.
— Sunte\i ]ntr-o rela\ie str`ns= cu copiii. Lansa\i c=r\i pentru ei, organiza\i ]nt`lniri. A\i lu-crat chiar [i ]n calitate de profesoar=. V-a pl=cut aceast= ipostaz=?
— Da, ]mi plac foarte mult copiii. Am [i scris o carte cu povestiri pentru copii. Am avut pe parcur-sul anilor foarte multe ]nt`lniri de crea\ie prin [coli, gr=dini\e sau institu\ii de ]nv=\=m`nt. Am lucrat la [coala din satul Manta, raionul Cahul, dup= ab-solvirea Facult=\ii de Filologie. Am predat ]n [coal= limba [i literatura rom`n=, am organizat specta-cole, cercuri de pictur= [i de teatru. Mi-a pl=cut mult s= lucrez cu copiii. De noi depinde cum ]i model=m [i cum ]i orient=m s= mearg= mai departe.
— Unde a\i copil=rit?— La Giurgiule[ti, Cahul, un sat pitoresc, cu oa-
meni frumo[i, inimo[i [i cu mult= personalitate. — Ce pasiuni a\i avut ]n copil=rie?— }mi pl=cea foarte mult s= desenez. Chiar ]mi
doream s= devin artist plastic. Dar destinul a f=cut a[a ca so\ul meu s= fie artist plastic.
— Ce amintiri [i ce obiceiuri din copil=rie au plecat cu Dvs. din satul natal?
— Sigur c= progresul tehnic ][i spune cuv`ntul. Tradi\iile, obiceiurile [i-au mai pierdut din [arm [i intensitate, dar Giurgiule[tiul r=m`ne a fi o zon= folcloric= comparativ cu alte regiuni ale \=rii. Aco-lo se mai joac= hora, se colind=, se mai umbl= cu sorcova, se mai face Ulilica, grupurile etnofol-clorice duc mai departe tradi\iile [i muzica de acas=.
— C`nd v-a\i ]ndr=gostit pentru prima dat=?— La 15 ani m-am ]ndr=gostit de un b=iat din
clasele mai mari. El nu [tie nici azi, c= nu aveam cum s=-i m=rturisesc, dar \in minte c= locuia mai la vale de f`nt`n= [i eu c=ram toat= ziulica ap= cu coghili\a ca s=-l mai z=resc o dat=.
— Sunte\i realizatoarea emisiunii radiofonice Dor de izvor, difuzat= la Radio Chi[in=u. Cine sunt, de regul=, invita\ii Dvs.?
— Etnologi, c`nt=re\i, me[teri populari, scriitori, oameni de cultur=, dirijori de orchestr=, instrumen-ti[ti, compozitori, to\i cei care au tangen\e cu arta popular= rom`neasc=.
— Vorbi\i-ne despre proiectele Dvs. recente [i cele pe care urmeaz= s= le realiza\i.
— Am ]nregistrat c`ntece pentru un nou album muzical, am mai compus c`teva piese folk. A[ vrea s= ]nregistrez [i c`teva colinde cu acompaniament tradi\ional. Lucrez la o nou= carte de povestiri pen-tru copii.
— Se spune c= tinerii se ]ndep=rteaz= de fol-clor [i tradi\ii. Este adev=rat? Ce mesaj ave\i pentru ei?
— A[a este, cu p=rere de r=u. Sigur c= nu le pu-tem impune adolescen\ilor s= ]ndr=geasc= fol-clorul, muzica popular= sau costumul tradi\ional. Ei poate vor pune pre\ pe toate acestea c`nd se vor maturiza sau c`nd vor pleca departe de cas=. Putem ]ns= s=-i orient=m pe cei mai mici spre crea- \ia noastr= popular=, l=murindu-le [i aduc`ndu-le drept exemplu cele mai frumoase mostre. Ei trebuie s= [tie c= aceste crea\ii sunt respira\ia, emo\ia, va-lorile estetice, dar [i etice ale poporului din s`nul c=ruia s-au n=scut.
Cei din occident de mult nu mai au crea\ii po-pulare. Atunci c`nd g=sesc o fr`ntur= de c`ntec sau un detaliu de costum na\ional, se apleac= asu-pra lor cu mare aten\ie [i pre\uire, noi le avem, trebuie doar s= le p=str=m cu sfin\enie [i s= le tran-smitem genera\iilor care vin.
Pentru NOI – Valeria PRODAN
noi, iulie 201716
OMUL SF~NT }N RAPORT CU NATURAA cum, ]n miez de var=, v= propunem s= medita\i
asupra textului Sf`ntului nicolae (Velimiro-vici) cu titlul de mai sus.
Sf`ntul este cel mai mare viteaz; lumea zace la picioarele lui ca moart=.
Dup= ce omida se preface ]n fluture, ca un vi-teaz, fluturele se a[az= pe gogoa[a goal=.
Dintre magazine, copilul iube[te cel mai mult pe cel cu juc=rii. Pentru omul ]n v`rst=, cel mai ne-suferit magazin este cel cu juc=rii pentru copii.
Precum este lumea p=pu[ilor [i a juc=riilor pen-tru copil, a[a este lumea din afar= pentru un sf`nt, din clipa ]n care sufletul lui se ridic= ]n lumea mo-ral= [i dumnezeiasc=.
Pentru oamenii suflete[ti, descoperirea ]n[el=rii de sine este punctul ]n care se termin= o lume [i din care ]ncepe o alt= lume.
Pentru un sf`nt, natu-ra reprezint= trecutul. Sf`ntul [i-a ]nsu[it alfa-betul naturii, a citit cuvin-tele sale, i-a ascultat su-netele, i-a ]n\eles vorbele, apoi a ]nchis cartea ei.
numai ]n omul sf`nt natura [i-a ajuns pe de-plin scopul. }n el, ea a de[-teptat omul, i-a ar=tat pe Dumnezeu [i la urm= s-a retras din fa\a lui.
Lupt`nd pe temelia pe care natura i-a a[ezat-o sub picioare, sf`ntul este nevoit s= se urce singur pe sc=rile cere[ti – cu
g`ndul, cu rug=ciunea, cu bun=tatea – m`nat de natur= [i tras de Dumnezeu.
Sf`ntul este nem=rginit de recunosc=tor [i nes-f`r[it de bun fa\= de natur=. De aceea [i natura ]l socote[te pe sf`nt ca pe singurul ei prieten, neiubi-tor de sine, pe p=m`nt.
}ntr-adev=r, nu este priveli[te mai mi[c=toare pe p=m`nt ca prietenia reciproc= dintre sf`nt [i fiarele s=lbatice.
{i, cu toate acestea, sf`ntul prive[te asupra ]ntregii naturi ca omul ]n v`rst= la pr=v=lia cu juc=rii. o privire, un z`mbet de mil=, o amintire pl=-cut=, [i c=l=torul prin furtun= trebuie s= ]nainteze [i s= se ]nal\e. Trebuie s= uite totul, trebuie s= p=r=-seasc= totul, ca s= p=trund= totul [i s= primeasc= totul. Pentru un nes=\ios, natura ]nchipuie viitorul; pentru un artist, prezentul; pentru un sf`nt, doar trecutul.
Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA
A }NV+|A S+ }NVE|I
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXAUGUST
2 Sf`ntul Prooroc Ilie.9 Sf`ntul Mare Mucenic Pantelimon.14 Scoaterea Sfintei Cruci. }nceputul Postului
Adormirii Maicii Domnului.19 SCHIMBAREA LA FA|+ A DOMNULUI.28 ADORMIREA MAICII DOMNULUI.
A bilitatea de gestionare eficient= a propriei ]n-v=\=ri, fie individual, fie ]n grupuri, alc=tuie[te
competen\a „]nv=\=rii s= ]nve\i”. Aceast= compe-ten\= este un schelet pe care se bazeaz= [i celelalte competen\e despre care tot vorbim ]n revista noas-tr=. Procesul [i gustul de a ]nv=\a este precum ne-cesitatea de a respira [i a ne alimenta. Dac= mu[-chii cresc cu nutrien\ii din m`ncare, atunci creierul lucreaz= numai dac= ]nv=\=m continuu.
Competen\a de„a ]nv=\a s= ]nve\i” reprezint= un ansamblu de cuno[tin\e, capacit=\i, atitudini dez-voltate ]ntr-un context particular care include re-surse de ordin cognitiv, metacognitiv, noncognitiv ]n vederea implic=rii active [i interactive ]n situa\ii de ]nv=\are [i ]n rezolvarea eficient= a sarcinilor de lucru.
Competen\a de „a ]nv=\a s= ]nve\i” a fost iden-tificat= ca una dintre competen\ele de baz= pentru succes ]n societatea bazat= pe cunoa[tere. Con-form Recomand=rii Parlamentului [i a Consiliului European, competen\a „a ]nv=\a s= ]nve\i” repre-zint= abilitatea de a se implica [i de a persevera ]n ]nv=\are, de a organiza propria ]nv=\are, gestio-n`nd eficient timpul [i in-forma\ia, at`t individual, c`t [i ]n grup. Aceasta in-clude:
– con[tientizarea pro-cesului [i a nevoilor indi-viduale de ]nv=\are;
– identificarea oportu-nit=\ilor existente;
– abilitatea de a de-p=[i obstacolele care pot ap=rea, ]n scopul reali-z=rii unei ]nv=\=ri de suc-ces.
A ]nv=\a s= ]nve\i pre-supune implicarea celor care ]nva\= ]n construirea cunoa[terii (profesorii, trainerii, antrenorii), por-nind de la experien\a lor de via\= [i de la ]nv=\=rile [i deprinderile anterioare, pentru a fi capabili s= aplice cuno[tin\ele [i capacit=\ile ]ntr-o diversitate de contexte. Prin ]nv=\are nu se acumuleaz= doar informa\ii, ci se formeaz= g`ndirea, sentimentele, voin\a, ]ntreaga personalitate.
Elevii ][i construiesc o ]n\elegere mai profund= a con\inuturilor, atunci c`nd pot prelua controlul asupra propriei ]nv=\=ri, prin definirea propriilor obiective, monitorizarea progresului lor, evaluarea [i reflectarea asupra g`ndirii lor, av`nd ]ncredere ]n abilit=\ile lor [i fiind dispu[i s= persevereze atunci c`nd se confrunt= cu dificult=\i.
Pentru a ]nv=\a eficient, trebuie s= ]mp=r\im ac-tivit=\ile: importante (teme, ajutor p=rin\ilor); pu- \in importante (jocuri); neimportante (re\ele de so-cializare, navigare pe internet, jocuri video).
Un citat sun= astfel: „Am descoperit c= exist= patru feluri de elevi: prostul care r=m`ne prost, prostul ce se transform= ]n ]n\elept, ]n\eleptul care devine prost [i ]n\eleptul ce continu= s= fie ]n\e-lept” (Martin H. Fischer).
Alexandru DIMITROV
Monumentul c=lug=rului din Zahod Gorskii, Pskov
2017, iulie noi
1/8/
Aur
elia
n S
ILV
ES
TRU
Sin
gur
ul d
intr
e co
leg
ii d
e la
in
tern
at c
u ca
re g
=se
am
lim
-b
aj
com
un e
ra u
n b
=ia
t pi
per-
nici
t, co
nsid
era
t d
e to
at=
lum
ea
dez
axa
t. }n
rea
lita
te, d
ac=
ave
ai
r=b
da
re s
=-l
asc
ul\i,
]n\
eleg
eai,
]n c
ele
din
urm
=, c
= s
tai d
e vo
rb=
cu
un
copi
l apa
rte,
foa
rte
dot
at [
i fo
art
e in
stru
it…}n
tr-o
zi, l
-am
sur
prin
s ]n
tr-un
co-
pac
din
pa
rcul
ins
titu\
iei.
St=
tea
co
co\a
t pe
o cr
ean
g=
, cu
pic
ioa
-re
le a
t`rn
ate
]n g
ol [
i zg
`ri
a c
e-ru
l cu
o ra
mur
=.
— C
e fa
ci?
l-am
]ntr
eba
t.—
Des
enez
.A
m v
rut s
=-m
i v=
d d
e a
le m
ele,
d
ar
m-a
opr
it:
— A
[tea
pt=!
Und
e te
gr=
be[t
i?—
Am
trea
b=
.—
n-a
i vre
a s
= a
runc
i ma
i ]nt
`i
o pr
ivir
e?—
La
ce?
— L
a c
erul
cu
care
m-a
m ju
cat
pu\in
.
M-a
m
opri
t. E
ra
cla
r c=
nu
a
vea
ce-
mi a
r=ta
.—
{i c
e ar
treb
ui s
= v=
d ac
olo?
—
Tab
loul
m
eu.
iat=
. L-
am
pi
cta
t pe
Dum
neze
u!A
s=
rit
din
cop
ac
[i m
-a t
ras
spre
pom
. —
Pe
cine
?—
Pe
Dum
neze
u. P
are
nev
e-ro
sim
il,
nu-i
a[a
? Po
\i d
esen
a
oric
e:
oam
eni,
cl=
dir
i, pe
isa
je,
an
ima
le.
nu
, ]n
s=,
[i p
e E
l...
S=
-L v
ezi
este
apr
oape
im
posi
-b
il. D
ar=
mite
s=
-L p
icte
zi.
Mie
, to
tu[i
, mi-a
reu
[it!
Vor
bea
din
ce
în c
e m
ai
en-
tuzi
asm
at,
acc
entu
`nd
cuv
inte
le
[i b
ucur
`nd
u-se
c=
are
cui
le ]m
-p=
rt=
[i.
— U
nde
s= m
= u
it? a
m i
ntra
t ]n
jocu
l lui
.—
Aic
i, m
i-a a
r=ta
t cu
m`
na
un s
pa\iu
ce
t=ia
lum
ina
soa
relu
i ]n
mii
de
raze
orb
itoa
re.
— A
cest
a e
ta
blo
ul t
=u?
am
O
GLI
ND
AFu
rtun
a s
-a d
ezl=
n\ui
t. n
orii
s-a
u pr
=b
u[it
pest
e p=
dur
e.
Ploa
ia s
-a n
=pu
stit
asu
pra
[co
lii.
S-a
f=
cut
]ntu
neri
c.
Ulic
ioa
rele
sa
tulu
i s-a
u tr
ans
form
at
]n r
`ur
i. To
rent
ele
de
ap=
nea
gr=
au
prin
s a
t`
r] l
a v
ale
tot
ce
]nt`
lnea
u ]n
ca
le.
}nn
ebun
it d
e g
roa
z=,
am
fu
git
la
ad
=p
ost.
Fu
ria
cer
ulu
i, ]n
s=, ]
mi c
=lc
a p
e ur
me.
— n
e va
lov
i d
in n
ou?
mi-
am
]n
treb
at ]
nv=
\=to
rul.
— C
ine?
—
Pot
opul
. —
nu
cred
. Exi
st=
leg=
m`n
tul.
— {
i e s
ufic
ient
un
sim
plu
cur-
cub
eu
, ca
ap
ele
po
top
ulu
i s=
]n
cete
ze?
— C
`nd
Dum
neze
u d
= o
rdin
e,
]ntr
egul
Uni
vers
i se
sup
une!
A
scun
s ]n
ca
ncel
ari
e,
asc
ul-
tam
cum
v`
ntul
]nce
rca
s=
sm
ul-
g=
u[a
din
\`\`
ni.
— E
gre
u s=
cre
zi c
= to
tul v
a fi
b
ine,
c`
nd to
tul e
atin
s d
e r=
u, n
u m
-am
put
ut a
b\in
e s=
nu
spun
. —
}nce
arc
=!
— A
sta
[i
fac,
am
[op
tit
cu
ne]n
cred
ere,
apo
i, si
m\in
d c=
]nt
u-ne
ricu
l d
evin
e [i
ma
i d
ens,
am
in
sist
at:
Spu
ne\i-
mi,
totu
[i: l
umea
]n
conj
ur=t
oare
e o
stil=
sau
pri
ete-
noa
s=?
}nv=
\=to
rul s
-a li
pit c
u sp
ate
le
de
spet
eaza
sca
unul
ui s
=u.
Ar
fi pu
tut
sc=
pa d
e m
ine,
pre
f=c`
n-d
u-se
c=
nu
m-a
auz
it, d
ar m
i-a c
i-tit
nel
ini[
tea
din
suf
let [
i a h
ot=
r`t
s= m
earg
= p
e o
alt=
ca
le…
B
r=zd
at
de
fulg
ere,
cer
ul c
lo-
cote
a c
a u
n ca
zan.
—
Pe
timpu
ri,
a ]
ncep
ut e
l, se
sp
une
c= u
n re
ge
a p
orun
cit
s=
i se
con
stru
iasc
= u
n pa
lat,
cum
ni
c=ie
ri ]
n lu
me
nu e
ra u
n a
ltul
ma
i im
pun=
tor.
Me[
teri
i s-a
u pu
s pe
trea
b=
[i,
nu z
=b
av=
, au
des
-ch
is l
arg
u[i
le u
nui
pala
t pl
in
de
min
uni.
Era
u a
colo
sut
e d
e sa
loa
ne c
e st
`rn
eau
entu
zia
sm.
}n u
na d
intr
e ]n
c=pe
ri [
i po
dul
, [i
per
e\ii,
[i
pod
eaua
– t
otul
era
f=
cut d
oar
din
og
linzi
, ia
r sp
a\iu
l fu
sese
con
cepu
t ast
fel,
]nc`
t ori
ce
sune
t pr
ovoc
a e
cou,
fiin
d m
ulti-
plic
at
de
mii
[i m
ii d
e or
i. D
ac=
, s=
zic
em,
cine
va a
r fi
]ntr
eba
t: „C
ine
e[ti
tu?”
, a
tunc
i pe
re\ii
, la
r`
ndul
lor
, l-a
r fi
]ntr
eba
t d
e m
ii d
e or
i: „C
ine
e[ti
tu?”
o
da
t=, d
in ]n
t`m
pla
re, d
ul=
ul
favo
rit
al
reg
elui
a
nim
erit
]n
ace
ast
= ]n
c=pe
re [
i a ]n
crem
enit
de
spa
im=
. o
]nt
rea
g=
ha
it= d
e c`
ini
se u
ita l
a e
l d
in t
oate
p=
r-
\ile:
de
jos,
de
sus,
din
fa
\= [
i d
in s
pate
. Pen
tru
ma
i mul
t= s
igu-
ran\
=, n
oul
veni
t [i
-a a
r=ta
t co
l\ii
am
enin
\=to
ri.
Tot
atu
nci
, ]n
s=,
a
obse
rva
t c=
[i
ce
ilal\i
c`
ini
[i-a
u a
r=ta
t co
l\ii.
Spe
ria
t d
e-a
b
inel
ea,
dul
=ul
a ]
ncep
ut s
= l
a-
tre.
La
fel
a p
roce
da
t [i
ha
ita!
Era
cla
r c=
situ
a\ia
s-a
ag
rava
t. Tr
ebui
a s
= a
tace
el
prim
ul,
ca
s= n
u fie
sf`
[ia
t d
e ei
, a
[a c
= a
f=
cut u
n sa
lt, d
ar a
v=
zut c
um to
\i ce
ilal\i
dul
=i
s-a
u a
runc
at
asu
-pr
a l
ui.
S-a
st`
rnit
o h=
rm=
laie
ne
ma
ipom
enit
=!
Mii
de
c`in
i, cu
och
ii in
ject
a\i
de
ur=
, mu[
cau
aer
ul d
in ju
rul l
or d
in c
e ]n
ce
ma
i fu
rio[
i [i m
ai e
puiz
a\i…
A d
oua
zi,
c`nd
ca
mer
a c
u og
linzi
a fo
st d
esch
is=
, slu
gile
au
des
cope
rit
]n m
ijloc
ul e
i, pe
po-
dea
, un
c`in
e m
ort,
]nco
njur
at d
e o
hait=
]nt
rea
g=
de
c`in
i m
or\i.
}n
sa
l= n
u se
afla
nic
i o
fiin\
= ]
n st
are
s=
-i pr
ovoa
ce r
=u.
Dul
=ul
pi
eris
e ]n
lup
t= c
u pr
opri
a i
ma
-g
ine
mul
tiplic
at=
de
oglin
zi…
}nv=
\=to
rul
a f
=cu
t o
pa
uz=
, l=
s`nd
u-m
= s
= g
ust d
in fa
rmec
ul
leg
end
ei, a
poi m
-a ]n
treb
at:
— A
cum
ce
ai
de
spus
? C
um
\i se
pa
re l
umea
]nc
onju
r=to
are
: os
til=
sa
u pr
iete
noa
s=?
Ca
lma
t d
e ce
le a
uzite
, i-a
m
r=sp
uns:
—
Lum
ea e
ste
oglin
da
f=r=
de
sf`
r[it
a s
ufle
tulu
i nos
tru!
Va
urm
a.
CO
PILU
L C
ARE
L-A
PIC
TAT
PE D
UMN
EZEU
N=
scut
pe
1 oc
tom
bri
e 19
49, l
a M
=n=
stir
ea
Cu[
el=
uca
, {ol
d=
ne[t
i.Li
cen\
iat
al
Uni
vers
it=
\ii
de
Sta
t d
in C
hi-
[in=
u (1
966-
1968
) [i a
l Ins
titu
tulu
i Ped
ag
ogic
d
in B
=l\
i (19
69-1
973)
.E
ste
dir
ecto
r-fo
nda
tor
al L
iceu
lui d
e C
rea
-ti
vita
te [
i In
vent
ic=
Pro
met
eu d
in C
hi[i
n=u
(199
1) [
i fon
da
tor
al {
colii
Pri
ma
re P
rom
eteu
-Ju
nior
din
Chi
[in=
u (2
010)
.S
emne
az=
at`
t m
anu
ale
[co
lare
, lu
cr=
ri
[tiin
\ific
o-m
etod
ice,
c`
t [i
vol
ume
de
eseu
ri
[i p
oves
tiri
.D
e\in
e Pr
emiu
l Uni
unii
Scr
iitor
ilor
din
Re-
pub
lica
Mol
dov
a (1
998,
200
2) [
i o s
erie
de
pre
mii
ale
uno
r Sa
loa
ne
Inte
rna
\ion
ale
de
Ca
rte
pen
tru
Cop
ii [i
Tin
eret
.C
ava
ler a
l Ord
inul
ui R
epub
licii
(200
9) [
i al O
rdin
ului
Rom
`nie
i M
eritu
l Cul
tura
l (20
16).
noi, iulie 2017
2/7/
precizat, ]n tim
p ce mintea
c=uta
feb
ril cum s=
m=
port, ca s=
nu-l sup=
r.—
}l vezi? Ai ]nceput s=
-l vezi?C
e puteam s=-i spun? A
m t=cut
o vreme, cu ochii a
\inti\i spre cerul inund
at d
e soare, ia
r d`
nsul m-a
rug
at:
— n
u te gr=
bi…
nu-m
i spune nim
ic. nu e u[or s=
]n\elegi... D
e a
sta, te rog
doa
r s=-l prive[ti!
i-am
da
t asculta
re [i mi-a
m
afund
at privirea
]n pata
aceea
d
e lumin=
care m
= orb
ea. A
m
privit-o ]ndelung
, f=r=
s= clipesc,
p`n=
c`nd
, pe nea[tepta
te, L-am
v=
zut! Am
v=zut ]ntreg
ul Univers
concentrat ]ntr-un sing
ur punct, cu B
unul Dum
nezeu ]n centru [i cu toa
te lumile S
ale, rotin
du-se
]ncet ]n jurul S=
u…A
m r=
ma
s surprins. Uim
irea
de pe chipul m
eu l-a convins c=
v=
d [i eu, cu b
un= sea
m=
, ceea
ce a v=
zut [i el a
colo
, ]ntre ra
-m
uri – un tab
lou!—
Acum
m=
crezi? a excla
ma
t victorios.
Am
da
t din ca
p, nefiind ]nc=
]n sta
re s=-m
i rup privirea d
e la
mica
pat=
de cer ca
re m=
fas-
cina.
— E
[ti nema
ipomenit! a
m ros-
tit cu sufletul la g
ur=. C
red c=
\i-a
luat o ve[nicie s=
-l pictezi.—
A[a
este, da
r asta
]nc= nu
e totul. Am
aici, pe a
lte ram
uri, o g
alerie ]ntrea
g=
de ta
blouri,
pe care nim
eni ]nc= nu m
i le-a
v=zut.C
`teva
p=s=
ri ciripeau ]n frun-
zi[, f=c`
nd ca
dia
logul nostru s=
pa
r= m
ai pu\in extra
vag
ant.
Am
]ncercat s=
m=
ad
un [i s=
-l ]ncurajez, d
ar nu a
m reu[it
dec`
t s=-i spun:
— Totul e a
t`t d
e diferit d
e ceea ce am
]nv=\at la [coal=, ]nc`t
nu-mi pot im
ag
ina c=
m`
na unui
muritor d
e r`nd
a fost ]n sta
re s=
dea
via\=
unui a
semen
ea m
ira-
col.Am
icul meu s-a
ag
itat.
— C
e-ai spus?... V
orbe[ti d
e m
ine ca d
espre un muritor d
e
r`nd
? M=
ofensezi! Sunt cel m
ai
ma
re dintre pictori! n
-ai [tiut?
A turna
t c`t m
ai m
ult repro[ ]n voce, a
poi a urca
t ]napoi ]n
pomul s=
u, f=c`
ndu-m
= s=
]n\e-leg
c= i-a
m leza
t onoarea
.La
scurt= vrem
e, m-a
c=uta
t s=
-[i cear=
scuze.—
iart=
-m=
, mi-a
zis. Te-am
sup=
rat, prob
ab
il, cu vanita
tea
mea
. }n fond, nu sunt d
ec`t un
vis=tor m=runt. n
-a[ vrea ca ne]n-cred
erea s=
se strecoare ]ntre noi.
M=
ier\i?—
Ara
t=-m
i ma
i bine celela
lte ta
blouri, l-a
m rug
at.
— n
u le ma
i am
.—
De ce?
— M
i le-au d
istrus colegii…
A
u arunca
t cu pietre [i noroi ]n ele.—
nu se poa
te!—
Ba
da
… S
unt egoi[ti [i r=
i.A
spus-o [i a fug
it printre co-pa
ci, pl`ng
`nd
.C
redea
m
c=
toate
aceste
trag
edii ne]nsem
nate sunt rod
ul fa
nteziei sa
le. n
u putea
m
ac-
cepta c=
sufer= d
in cauza
unor d
ureri ima
gina
re. Pe el, ]ns=, ]l
m=
cinau, ]l d
istrugea
u.U
neori, r=t=
cea pe a
leile par-
cului [i vorbea
de unul sing
ur, f=
r= s=
-i piese c= e b
atjocorit. A
l-teori, unii d
intre b=
ie\i ]i c=uta
u g
`lcea
v=, ]l d
obora
u la p=
m`
nt [i prind
eau a
-l ba
te cu picioa-
rele. S=
ream
atu
nci ca
un
leu ]n a
p=ra
rea lui, convins c=
eram
sing
urul scut pe care ]l a
vea ]n
via\=
.—
Te doa
re? ]l ]ntreba
m.
— o
s=-m
i treac=
.—
De ce nu d
ai [i tu ]n ei?
— C
u m`
na ca
re l-a picta
t pe D
umnezeu?
— E
i te ur=sc.
— D
ac=
i-a[ ur] [i eu, a
tunci a[
cobor] sub
ei. iert`nd
u-i, r=m
`n
dea
supra lor.
— S
= [tii c=
nu e[ti singur [i
neajutora
t: m=
ai pe m
ine!Plin d
e recuno[tin\=, el c=
uta
s=-m
i m
ul\umea
sc=,
da
r nu
INTERESUL
Recent, a
m a
flat urm
=toa
rea
istorioar=
plin= d
e am
uzam
ent...U
n scriitor care locuia ]n ve-
cin=ta
tea pa
rcului, de la
un timp,
nu m
ai p
utea
lucra
]n lin
i[te, pentru c=
o ga
[c= d
e copii [i-a
f=cut teren d
e joac=
chiar sub
g
eam
urile lu
i. Vecin
ul s=
u (u
n poli\ist) a
]ncercat cu zb
urlit= s=
-i a
lunge ]n a
lt= pa
rte, da
r f=r=
nici un rezulta
t. Atunci scriitorul
s-a a
propiat a
ma
bil d
e ei [i i-a
ruga
t:—
Dra
gii m
ei! }mi pla
ce foarte
mult ceea
ce face\i. Jocul vostru
m=
duce cu g
`nd
ul la copil=
ria
mea
. A[a
c= v=
da
u fiec=ruia
c`
te zece lei, da
r s= nu v=
tac=
g
ura toa
t= ziua
!E
ntu
ziasm
a\i,
cop
iii [i-a
u f=
cut d
e ca
p cu
[i m
ai
mult=
energ
ie, primind
]n fiecare d
imi-
nea\=
ba
nii promi[i. }n a
treia
zi ]ns=, scriito
rul n
u le-a
pl=
tit n
imic. E
ntuziasmul picilor a sc=zut.
C`nd
a d
at ochii cu ei, om
ul le-a
m=
rturisit:—
nu a
m b
ani [i nu v=
pot pl=
ti, da
r v= rog
foarte m
ult: nu m
= lipsi\i d
e bucuria
asta
!La
care cel m
ai r=
s=rit d
intre copii i-a
replicat:
— n
ene! {tii ceva
? noi, pe g
ra-
tis, nu facem
pl=cere nim
=nui!
{i, ]n a
ceea[i zi, [i-a
u muta
t terenul d
e joac=
]n alt=
parte...
CA
VA
LERUL CU
ARIPI D
E PETALE
P=d
urea
era
plin=
de
ghio-
cei [i, pentru c= zilnic f=
ceam
na
veta p`
n= ]n sa
tul vecin, unde
]nv=
\am
la g
imn
aziu
, Va
lentin
(unul dintre coleg
ii mei) a
cules un b
uche\el de flori, a
intrat pri-
mul ]n cla
s= [i l-a
ascuns ]n b
an-
ca unei fete pe ca
re o simpa
tiza
]n tain=
. Ea
a g
=sit florile [i s-a
b
ucurat, d
ar, d
up= felul cum
][i rotea
ochii ]n jur, mi-a
m d
at sea
-m
a c=
, deoca
md
at=
, hab
ar nu
are cine este „ca
valerul”.
}n prim
a
recrea\ie,
Va
lentin s-a
apropia
t de ea
, d`
ndu-i d
e ]n\eles c=
el e omul cu pricina
. Fa
ta, ]ns=
, i-a ]ntors spa
tele cu nep=
sare.
}n pauza urm=toare, am
v=zut-o din nou cu florile ]n m
`n=. Le \inea cu
tand
re\e l`ng
= b
uze, sorbind
u-le a
roma
[i c=ut`
ndu-l pe cel ca
re i le d
=ruise. V
alentin era
al=
turi, la
c`\iva
pa
[i de ea
[i toat=
]n-f=
\i[area
lui spunea: „S
unt aici!
Cum
, oare, d
e nu m=
vezi? E a
t`t
de sim
plu s=-\i d
ai sea
ma
!”D
ar ea
c=uta
pe altcineva
. V
is=toa
re, s-a
d
us p`
n=
la
ma
rginea
terenului de sport, pe
care b
=ie\ii d
in clasele m
ari ju-
cau un m
eci de fotb
al. }n clipa
c`
nd jocul s-a
potolit pu\in, l-a
striga
t pe cel m
ai ]n
alt d
intre
b=
ie\i: —
Dum
itru!A
cela a
privit-o doa
r o frac\i-
une de secund
=, a
t`t c`
t s= ob
-serve cum
fata
][i duce la
buze
o m`
n= trem
ur`nd
=, trim
i\`nd
u-i un s=
rut aeria
n. Era
recuno[tin\a
ei pentru ghioceii cule[i d
e Va
-lentin,
pe ca
re cred
ea
c=
i-a
primit d
e la D
umitru...
M-a
m uita
t spre cons=tea
nul m
eu. Cu ochii ]n la
crimi, V
alen-
tin st=
tea ]n
\epen
it ]n n
efiin\=
. Lum
ea d
in jurul lui nu ma
i era
un para
dis. Fa
rmecul ei se spul-
bera
se. Dea
supra [colii, soa
rele p=
rea c=
moa
re pentru totdea
u-na
]ntr-un c`rd
de nori.
}n realita
te, murise d
oar na
i-vul d
in sufletul lui Va
lentin care
pricepuse, ]n sf`r[it, c=
iubirea
poa
te fi [i otrav=
, [i leac, ia
r cei ]nd
r=g
osti\i o bea
u ]ntotdea
una
la nim
ereal=
...
2017, iulie noi
3/6/
— T
ab
loul
meu
. Ia
t=. L
-am
pic
tat
pe
Dum
neze
u! Ion
MO
RA
RU
gur
a n
oast
r= b
og=
\ie e
ra s
t`nc
a
[i c
erul
– d
ou=
ma
ri c
omor
i d
e ca
re n
ici
o fo
r\=
nu
era
]n
sta
re
s= n
e p=
gub
easc
=.
Ma
i era
, ce-
i dre
pt, [
i o a
trei
a
ma
re b
og=
\ie –
un
izvo
r cu
ap=
t=
m=
dui
toa
re.
}l p=
zea
m c
u to
\ii c
a p
e o
sal-
vare
. n
ici
o b
oal=
nu
era
fa
tal=
pe
ntru
cin
e se
sc=
lda
]n a
pa lu
i. Tr
ans
mite
am
sec
retu
l pe
[op
ti-te
, d
intr
-o g
ener
a\ie
]n
alta
, ia
r b
=tr
`ni
i ca
re c
ond
ucea
u co
mu-
nita
tea
nu
l=sa
u ca
el
s= f
ie c
u-no
scut
[i
de
str=
ini.
Cel
ma
i d
e te
mut
p=
rea
s=
fie
„om
ul f=
r= r
=-
d=
cin=
”.—
C
ine
nu-
[i
iub
e[te
ca
sa
p=rin
teas
c=,
zice
a ta
ta,
acel
a nu
va
fi
]n s
tare
s=
iub
easc
= n
ici
izvo
rul.
nep
=sa
rea
ar
schi
mb
a
apa
]n la
crim
i.M
ic fi
ind
, nu-
mi d
=d
eam
pre
a
bin
e se
am
a c
e se
mn
ific
a\i
e a
-ve
au
ace
ste
vorb
e.
}ntr
-o b
un=
zi ]
ns=
, un
vene
tic
s-a
t`
r`t
pe b
r`nc
i p`
n= l
a n
oi,
pl`
ng`
nd [
i im
plor
`nd
u-ne
s=
-l a
jut=
m. E
ra p
lin d
e s`
nge
[i n
e-a
d
at d
e ]n
\ele
s c=
se
va p
r=p=
di ]
n ca
zul
c`nd
am
ref
uza
s=
-l ]n
gri
-jim
. „Aju
ta\i-
l”,
ne-a
[op
tit,
timid
=,
voce
a o
men
iei.
F=r=
s=
ma
i st=
m p
e g
`nd
uri,
l-am
sc
=ld
at
]n
apa
t=
m=
dui
-to
are
.La
dou
= z
ile d
up=
ast
a,
au
sosi
t oa
men
ii le
gii
[i a
u ]n
treb
at
de
el.
Cum
sec=
den
ia n
e-a
]m
-pi
edic
at
s=-l
d=
m p
e m
`na
lor
. L-
am
asc
uns
c`t
ma
i d
epa
rte
de
h=ita
[ii c
are
str
=pu
ngea
u cu
ba
-io
neta
lucr
urile
noa
stre
.A
[a a
r=
ma
s s=
loc
uia
sc=
pr
intr
e no
i un
cri
min
al,
]n c
are
ni
men
i n-
a i
ntui
t a
tunc
i M
are
a
Prim
ejd
ie.
}n z
iua
c`
nd s
-a ]
ns=
n=to
[it,
i-am
am
intit
c=
tre
bui
e s=
ple
ce.
El s
-a u
itat l
a n
oi c
u oc
hi h
ulpa
vi
[i a
ros
tit:
—
Apa
a
sta
t=
m=
dui
toa
re...
n
u e
bin
e c=
v=
apa
r\in
e nu
ma
i vo
u=!
ne-
a
]nto
rs
spa
tele
, f=
r=
se
ne m
ul\u
mea
sc=
[i
s-a
dus
, ca
s=
rev
in=
]n
cur`
nd ]
n fr
unte
a
h=ita
[ilo
r de
odi
nioa
r=…
Ace
[tea
ne
-au
]nch
is
m=
n=st
irea
[i
a
u tr
ans
form
at-o
]n
sp
ital
de
bol
i in
fec\
ioa
se.
Vir
u[ii
ad
u[i
de
pa-
cien
\i a
u co
nta
min
at ]
mpr
ejur
imi-
le. A
erul
a d
even
it o
cea
\= g
rea
. C
erul
s-a
pre
schi
mb
at ]
n la
crim
i. n
oapt
ea a
uzea
m c
um m
or\ii
pl`
ng
]n c
imiti
re.
Dis
pera
\i, b
=tr
`ni
i au
]ng
enun
-ch
eat
al=
turi
de
copi
i pe
pa
ji[te
[i
au
prin
s a
se
rug
a la
ste
le.
Tab
loul
er
a
umili
tor
[i
tris
t. M
-am
sim
\it d
ator
s=
]ntr
epri
nd c
e-va
, da
r, ]n
fier
bin
\ea
la s
up=
r=ri
i, n-
am
g=
sit n
imic
ma
i pot
rivi
t de-
c`t
s= i
au
un p
ar
[i s
=-l
]nfig
]n
[ipo
tul c
u a
p= t=
m=
dui
toa
re.
Spe
riat,
izvo
rul
s-a
retra
s ]n
m
=ru
nta
iele
p=
m`
ntul
ui. A
z=
cut
aco
lo p
`n=
a d
oua
zi
c`nd
a
r=b
ufni
t la
sup
rafa
\= c
u p
uter
i d
eva
sta
toa
re.
{uv
oaie
le
au
sp=
lat
nisi
pul
de
sub
st
`nc
=
[i a
u pr
=b
u[it-
o cu
fur
ie p
este
vi
sele
na
ivilo
r ca
re
ma
i tr
=ia
u cu
g`
ndul
c=
ad
ev=
rata
Pa
trie
a
omul
ui e
Cer
ul...
Ca
s=
m=
r=
zbu
n p
e m
ine
]nsu
mi,
mi-a
m lu
at l
umea
]n c
ap
[i
am
po
rnit
]n
c=ut
are
a
altu
i m
unte
. }m
i er
a p
este
put
in\=
s=
r=
m`
n a
l=tu
ri d
e s=
teni
i ca
re n
ici
m=
car
acu
m n
u re
nun\
ase
r= s
=
stea
cum
in\i,
cu
capu
l la
ad
=po
st
de
sab
ia p
=g
`n=
.To
tu[i
, c`
nd
am
a
juns
m
ai
sus
de
m=
n=st
ire,
am
auz
it cu
m
un c
opil
al
Cer
ului
le
repr
o[a
b
=tr
`ni
lor
cu v
oce
hot=
r`t=
:—
C
um s
= n
e ui
t=m
]n
ochi
i st
elel
or,
da
c=
st=
m
mer
eu
cu
frun
tea
]n \=
r`n=
?!
noi, iulie 2017
4/5/
g=
sea
cuvinte potrivite
[i, ca
s=
-mi d
ea d
e ]n\eles c= \ine la
m
ine, m=
„picta” pe nori, ia
r ei se
destr=
ma
u [i
]l l=
sau
f=r=
im
ag
ini – doa
r cu impresia
de-
spre frumuse\ea
lor. Era
o stare
infantil=
[i ciuda
t=, d
ar plin=
de
cand
oare. }n a
d`
ncul inimii, ]m
i d
oream
ca rela
\ia d
intre noi s=
poat=
continua c`
t ma
i mult tim
p ]n a
ceast=
alb
ie.D
in p=ca
te, ]ns=... ceva
a sur-
venit ]n s=n=
tatea
lui. Ceva
l-a
fr`nt, ia
r umb
ra unei presim
\iri nefa
ste i s-a a
[ternut pe chip.}na
inte s=
se
lase
dob
or`t
de b
oal=
, a insista
t s= st=
m d
e vo
rb=
. Vrem
ea m
oh
or`
t= s-a
tra
nsforma
t ]n valuri d
e triste\e.—
Timpul a
cesta m
= om
oar=
, m
i s-a d
est=inuit.
Cred
eam
c= ploa
ia va
]nceta
cur`nd
[i ne-am
ad
=postit sub
strea
[ina b
isericii. Din c`
nd ]n
c`nd
, c`te un a
nga
jat a
l institu- \iei, a
scuns sub um
brel=
, ap=
rea
[i disp=
rea pe trotua
r, f=r=
s= ne
ia ]n sea
m=
. El nu rostea
nimic.
{tia
m c=
voia s=
-mi com
unice ceva
deoseb
it de im
portant. E
ra,
]ns=, nehot=
r`t. E
mo\iile ]l tul-
bura
u. }n cele din urm
=, a
[optit:—
S-a
r putea s=
nu-\i plac=
ceea
ce vei auzi, d
ar spune-m
i cinstit: nu \i se pa
re straniu c=
orfa
nii sunt foarte sing
uri [i ne-ferici\i?
— Posib
il. Da
r ce-i cu asta
? l-a
m ]ntreb
at.
A p=
strat o clip=
de t=
cere, a
t`t c`
t s= m
= fa
c= [i m
ai curios,
apoi a
continuat:
— n
e min\im
unii pe al\ii c=
a
m a
vut p=rin\i, c=
]ntr-o bun=
zi se vor g
=si, prob
ab
il, ni[te rude
[i ne vor ]nfia... S
= nu visezi a
[a
ceva! S
= nu-\i fa
ci planuri pentru
viitor! noi niciod
at=
nu vom a
vea
un viitor, pentru c= niciod
at=
nu a
m a
vut p=rin\i!...
—
Cum
a
dic=
, nu
am
a
vut p=
rin\i?! m-a
m revolta
t.
— A
u fost doa
r ni[te ma
me
p=r=
site. S
untem
]ntruchiparea
tra
ged
iei lor.
Suntem
ru[inea
lor!—
nu cred
! nu cred
! l-am
con-tra
zis.—
Ba
da
. nu vrei s=
recuno[ti, d
ar
]n cur`
nd
vei ]n\eleg
e c=
por\i ]n s`
nge a
t`ta
dispera
re [i sing
ur=ta
te, ]nc`t niciod
at=
nu vei fi ]n sta
re s= iub
e[ti pe cine-va
. Vei fi [i tu o um
br=
p=r=
sit=.
nim
ic ma
i mult!
— M
in\i! o spui d
in egoism
, d
in r=uta
te!—
E purul a
dev=
r. Za
da
rnic fug
i de el. Te va
g=
si! Te va strivi.
Va
deveni co[m
arul t=
u...S
pun`nd
-o, el [i-a lua
t o pia-
tr= d
e pe inim=
. Eu, ]ns=
, m-a
m
sim\it penib
il. Vorb
ele lui m-a
u ofensa
t, m-a
u pus pe g`nd
uri. nu
[tiam
ce s=-i r=
spund. E
ram
prea
revoltat, a
[a c=
, dup=
ce mi-a
m
revenit, l-am
privit intens ]n ochi, p=
str`nd
t=cerea
, apoi i-a
m ]n-
tors spatele [i a
m cob
or`t ]ncet
treptele b
isericii, nep
=s=
tor la
rug=
mintea
lui de a
r=m
`ne.
}n zilele u
rm=
toa
re, sug
ru-
ma
t de b
=nuieli, nu m
-am
putut g
`nd
i dec`
t la ipoteza
lui. oa
re chiar nu suntem
ca to\i? nu ne-am
n=
scut din d
rag
oste? nu [tim
ce este ea
[i nicio
da
t= n
u vo
m fi
]n stare s-o a
vem, s-o d
=ruim
, s=
f=urim
cu ajutorul ei o fericire?
Ca
s= n
u ca
d ]n
disp
erare,
]nchidea
m ochii [i ]m
i spuneam
c=
nu sunt singur, c=
soarta
m=
va ajuta s= dem
olez pere\ii ce m=
izola
u de restul lum
ii. Era
ne-d
rept s= cred
c= sunt ru[inea
m
am
ei, c= ea
nu m-a
dorit, c=
m
-a ur`
t. Cum
s= a
dm
it= un copil
a[a
ceva? D
a, nu-m
i am
inteam
cum
ar=
ta. A
veam
, ]n schimb
, o cla
r= senza
\ie c= b
=t=
ile inimii
ei m
i s-a
u im
prima
t ]n
s`ng
e c`
nd m
= \inea
]n bra
\e [i m=
a
l=pta
. E
ra
singura
d
ovad
=
a
faptului c=
m-a
iubit. S
im\ea
m
acea vibra\ie ]nc=rcat= de emo\ie
cu to\i porii con[tiin\ei mele. o
a
uzeam
]ndeoseb
i ]n clipele de
ma
re cump=
n=, ca
pe un sprijin prin ca
re ea, m
am
a, m
= a
juta s=
d
ep=[esc pericolul. {
tiam
atunci
c= nu sunt p=
r=sit, c=
desp=
r\i-rea
noastr=
e vremelnic=
[i c=,
proba
bil, ]ntr-o b
un= zi m
inunea
revederii se va
s=v`
r[i...}ncet-]ncet, a
m ]nv=
\at s=
fiu m
ai optim
ist, iar a
sta m
-a a
jutat
s= supra
vie\uiesc. Avea
m im
pre-sia
c=, d
up= ce st=
tusem a
ni la
r`n
d su
b sa
bia
lui D
am
ocles,
dintr-od
at=
firul sub\ire ce o \inea
]n a
er s-a rupt [i ea
a c=
zut pe l`
ng=
mine, f=
r= s=
m=
omoa
re sa
u s= m
= r=
neasc=
.„n
u! nu sunt singur, ]m
i ziceam,
[i nicioda
t= nu voi fi, pentru c=
, oriunde m
= voi afla, al=turi de mine
va fi [i mam
a, [i Bunul Dum
nezeu!”Fa
ptul c= suferea
m se ved
ea,
probabil, ]n privirea [i \inuta mea, ]n
felul cum m
= m
i[cam
, ]n team
a
de a
-i crede pe ceila
l\i ]n stare
de sin
ceritate [i p
rietenie. A
[a
mi-a
m exp
licat r=
ceala
din
tre m
ine [i micu\ul pictor pe care am
]nceput s=
-l ocolesc, pentru c=
m=
deza
m=
gise, pentru c=
]ncer-ca
se s=-m
i zdruncine ]ncred
erea
]n viitor. Trebuia
s= m
= r=
zbun
pe el. {tia
m c=
nu fac b
ine, da
r nu putea
m s=
m=
opun tenta\iei
de a
-l pedepsi.
La scurt=
vreme, el a
c=zut la
pa
t. Cu g
reu, mi s-a
permis s=
-l vizitez. n
u ma
i era ]n sta
re s= vor-
bea
sc=. D
oar se uita
la m
ine [i pl`
ngea
. Pl`ng
ea cu la
crimi m
ari
c`t ni[te pic=
turi de rou=
. Era
u nu la
crimile unui copil ]nsp=
im`
ntat
de ceea
ce urma
s= se ]nt`
mple,
ci bu
curia
un
ui vis=
tor pe ca
re ]l a
[teapt=
o minune. A
m [tiut cu
sigura
n\= ce d
orea s=
-mi spun=
printre la
crimi: el nu pleca
din
via\a
mea
cu su
p=
rare. E
l m=
ierta
se! Era
ma
i bun d
ec`t m
ine, m
ai ]n\eleg
=tor...
ochii i-a
u sur`s ]n clipa
c`nd
[i-a
da
t seam
a c=
l-am
]n\eles [i a
tunci am
citit ]n ei bucuria
omu-
lui care ved
e lumina
salva
toare
la ie[irea
dintr-o pe[ter=
]ntune-coa
s=.
C`
nd
va, p
e timp
ul c`
nd
ne
mai jucam
prin parc, a cules de jos o m
arg
aret=
[i mi-a
oferit-o ca pe
o comoa
r=. A
m a
scuns-o ]ntr-o ca
rte [i am
uitat d
e ea, ia
r, c`nd
a
m d
escoperit-o, el nu m
ai era
]n via
\=. A
stfel, o simpl=
floare
uscat=
a
d
evenit pentru
mine
cea m
ai scum
p= a
mintire d
espre copilul ca
re l-a picta
t pe Dum
n-ezeu.
CO
PIII CERULUI
Vin d
intr-un c=tun s=
rac, pitit
sub st`
nca unui m
unte cotropit de arbori seculari – un c=tun ]n ca
re n-am
avut nici ca
s= d
e cul-tur=
, nici [osea, nici m
ag
azin –
doa
r o boa
gh
e de a
coperi[u
ri \u
gu
iate [i o
mic=
pa
ji[te pe
care, a
n de a
n, noi, copiii, visam
c=
ad
ev=ra
ta Pa
trie a om
ului e C
erul.A
uzindu-ne, str=
inii veni\i din
alte p=
r\i ridica
u din um
eri [i, ca
s= nu ne supere, ]ncerca
u s= ne
explice:—
„Muntele” a
cesta e un d
eal.
Un d
eal m
ai priporos ca
altele.
At`
t. iar stelele [i fa
ptul c= v=
consid
era\i C
opii ai cerului e doa
r un m
oft.V
orbele lor ne ofensa
u, desi-
gur, dar treceam
cu vederea peste ele, d
eoarece era
m struni\i d
e m
ici s= n
u u
it=m
c= sa
bia
nu
poate reteza
un cap pleca
t.S
ecole la r`nd, am stat ascun[i
dup=
acest proverb
ca d
up= o
cetate. P=
g`
nii care pustia
u lo-ca
lit=\ile b
oga
te din ]m
prejurimi,
pe la noi d
=d
eau d
in ce ]n ce ma
i ra
r, pen
tru c=
de fieca
re da
t=
cobora
u la va
le f=r=
prad
=. S
in-
2017, iulie noi 21
roza v`nturilor
C ubanezii sunt un popor foarte lini[tit [i binevoi-tor. nu sunt brutali [i nu i-am v=zut cert`ndu-se.
}n acela[i timp ei au un temperament foarte fier-binte, care se manifest= ]n muzic= [i dans. Ritmu-rile salzei te urm=resc ]n toate localurile, iar jazzul aici e la el acas=. }mpreun= cu acest gen de mu-zic= foarte des po\i auzi [i faimosul Hasta Siem-pre, Comandante – un c`ntec dedicat lui Che Gue-vara. Comandantul Che Guevara este un brand na\ional. Vestita fotografie, f=cuta de Corda, este multiplicat= ]n toate felurile [i ]n toat= lumea. Por-tretul revolu\ionarului cu beret= te prive[te de pes-te tot. Cultul lui Che Guevara e ajuns la absolut, ceea ce nu po\i spune de Fidel Castro. nu exist= localitate cu monumente [i str=zi care s= nu poarte numele acestui lider charismatic. Dac= regimul politic comunist este recunoscut ca unul autoritar, Fidel este apreciat de cubanezi ca un adev=rt li-der, devotat cauzei revolu\iei.
A[a s-a ]nt`mplat c= ]n perioada vizitei noastre ]n Cuba a ]ncetat din via\= Fidel Castro. }n toat=
\ara a fost de-clarat doliu, au fost anu-late toate activit=\ile de divertisment, au fost ]n-chise localurile de distrac\ie, ]n magazine [i resta-urante nu se comercializa alcool. La televizor rulau filme documentare despre marele revolu\ionar. Vestea despre moartea lui Fidel Castro cubanezii au primit-o destul de calm, cu demnitate. }n ultimii ani Fidel nu ocupa nici un post, dar oricum r=m`nea o personalitate eminent=.
Chiar dac= ]n Cuba unele produse se dau pe cartele, iar ]n magazine sunt ]n cea mai mare par-te ou= [i orez, oamenii se uit= cu optimism ]n viitor, construind drumuri calitative [i spitale moderne. E o \ar= ]n care [i dup= miezul nop\ii te po\i plimba ]n siguran\=. Cubanezii au suflet mare, sunt primi-tori [i veseli, ei pozeaz= cu pl=cere ]n fa\a camere-lor de fotografiat [i de luat vederi.
Anatol POIAT+ Cuba
Fotografii de autor
Urmare din pag. 13
DIM
INE
A|A
}N
HA
VA
N+
DIS
CU
|IE
PL+
CU
T+
FLA
MIN
GO
OR
A{
UL
TRIN
IDA
DC
AV
ALE
RU
L
ADOLESCEN|I }N STRAD+
WI-
FIM
ICU
L V
~N
Z+
TOR
noi, iulie 201722
Carul-Mic
C iudat sau nu, necenzurat sau nu, ]n ceea ce prive[te denumirea lor, p=s=rile smintite fac
parte din familia g`[telor de mare, iar numele aces-tora, iar=[i mai pu\in cenzurat, provine din limba spaniol= bobo, ]nsemn`nd clovn sau prost=nac. Au fost botezate astfel, din cauza comportamentu-lui z=p=cit [i st`ngaci pe care ]l au pe teritoriul lor.
Toate g`[tele de mare plonjeaz= [i se scufund= ]n ap=, pentru a prinde pe[ti sau calmari. Viteza picajului poate atinge 100 km/h, impactul cu apa fiind suportat ]n mare parte de capul p=s=rii, pro-tejat de un craniu consolidat. }n „c=dere” n=rile sunt apropiate, pentru ca apa s= nu p=trund= brusc ]n gur= [i ]n g`t, iar pas=rea respir= prin col\ul gurii.
}n ritualul de pe\ire, masculul se plimb= \an\o[ ]n jurul femelei, p=[ind cu labele imense c`t mai sus. Spectacolul este ]nso\it de cur=\area reciproc= a penelor, de ]ncruci[area ciocurilor [i de cl=tina-rea capetelor.
Femela depune dou= ou=, pe care le cloce[te pe r`nd, fapt pentru care puii ies din g=oace la o dis-tan\= de c`teva zile unul fa\= de cel=lalt. Puiul mai mare, de[i firav, ]l atac= pe cel n=scut mai t`rziu, pentru a primi cea mai mare parte din hrana adus= de p=rin\i. }n cazurile ]n care m`ncarea este insu-ficient= puiul mai mare ]l poate ataca pe cel mic, iar adul\ii nu intervin, ]ncuraj`nd conflictul [i asi-gur`nd supravie\uirea celui mai puternic.
I odul a fost descoperit tot dintr-o ]nt`mplare [i anume datorit= unui motan. }n 1811, c`nd sa-
vantul fancez Bernard Courtois lucra ]n laborato-rul s=u, motanul a s=rit [i i-a r=sturnat vasele. }n unul se afla tinctur= de spirt din cenu[=, iar ]n cel=lalt – acid sulfuros. Amestecul, sub forma unui noura[ de abur albastru-violet, s-a dovedit a fi ele-mentul iod.
A fi un Toma necredinciosul i se spune unui om care prin felul s=u de a fi, nu crede dec`t
ceea ce vede singur, cu ochii lui, cineva care vrea s= se conving= de un adev=r prin dovezi palpabi-le. Expresia ][i are originea ]n povestea biblic=, din Evanghelia lui ioan, referitoare la Toma, unul dintre cei doisprezece apostoli, care nu a crezut ]n }nvierea lui iisus, p`n= nu a v=zut [i p`n= nu a pip=it r=nile M`ntuitorului. Apostolul Toma, ]ns=, spre deosebire de ceilal\i, care au crezut abia dup= ce Domnul a m`ncat, ]n fa\a lor, pe[te [i un fagure de miere, Toma a crezut ]n }nvierea fizic= a lui Hristos, dup= ce i-a v=zut urmele r=nilor pe m`ini, r=m`n`ndu-i fidel [i devotat oricum lui iisus, chiar [i ]n momentele de ]ndoial=, lui apar\in`ndu-i ]n-fl=c=ratul ]ndemn: s= mergem [i noi [i s= murim cu El.
M`ntuie[te, Doamne, [i p=ze[te \ara noastr=, st=p`nirea [i oastea ei [i pe to\i drept-m=-
ritorii cre[tini. Amin!
RUG+CIUNE PENTRU |ARA }N CARE TR+IE{TI
SE UIT+ BECUL }N OGLIND+
Se uit= becul ]n oglind={i vede-arz`nd acolo Soare.E Soare, at`rnat de-o grind=Ce are [i el pete-n Soare.{i undeva ]n spate-i Luna,Ea nu ]ncape ]n oglind=C=ci se-nv`rte[te ca nebuna,G`nde[te becul la oglind= –{i n-ar putea s-o mai aprind=,Lumina Soarelui din grind=.{i eu, dac= n-a[ fi doar bec,A[ fi ca astru-acela, foc,A[ face-oglinzi pe unde trec…Uite cum unii au noroc.Sunt astrul zilei, face\i loc.
APARI|II NOI DE ORDIN P+S+RESC
Marin SORESCU
2017, iulie noi 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
A fost odat= ca nicio-dat= o femeie rea [i
amarnic= la suflet. {i fe-meia aceea a f=cut umbr= p=m`ntului [i, ]mplinin-du-i-se sorocul, a murit. {i murind n-a l=sat dup= ea nici o fapt= bun=. Dracii au pus atunci gheara pe ea [i au aruncat-o ]n iazul de foc. iar ]ngerul ei p=zitor sta pe mal [i-[i tot fr=m`nta mintea: „oare ce fapt= bu-n= o fi s=v`r[it ]n via\a ei?”
{i, aduc`ndu-[i aminte, se duce el [i-i spune lui Dumnezeu:
— A smuls din gr=din= un fir de ceap= [i l-a dat de poman=, a miluit o biat= femeie s=rac=.
— ia firul cela de ceap=, zise Dumnezeu, [i d=-i-l s= se aga\e de el [i pe urm= caut= s-o tragi afar=. Dac= izbute[ti s-o scapi, s= vin= aici, ]n Rai, iar dac= s-o rupe firul de ceap=, s= r=-m`n= unde se afl= acum.
}ngerul a cobor`t de-grab= în iad [i a zis, ]n-tinz`ndu-i firul de ceap=:
— Apuc=-te v`rtos de el, femeie, [i eu am s= te scot afar=.
{i a ]nceput s= trag= bini[or de fir p`n= ce a scos-o aproape toat= din iad. Dar ce s= vezi: ceilal\i os`ndi\i, când au prins de veste c= ]ngerul vrea s-o scape, s-au ag=\at [i ei de ea, s=-i trag= [i pe ei afar=. Scorpia de femeie ]ns=, hain= cum
era la suflet, a ]nceput s= dea din picioare [i s= urle:
— Pe mine vrea s= m= scoat=, nu pe voi, cea-pa-i a mea, nu a voastr=!
nici nu a apucat s= termine [i firul de ceap= s-a rupt. Femeia a c=zut ]n iad [i arde [i acum ]n focurile Gheenei.
}ngerul a izbucnit ]n pl`ns [i a plecat.
POVESTEA FIRULUI DE CEAP+
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC
(fragment extras din Fra\ii Karamazov)
Feodor DOSTOIEVSKI
noi, iulie 201724
calea spre olimp
abonament
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU
E momentul ]n care, dup= o curs= lung=, la ori-zont apare linia de sosire. E momentul ]n care
peste spuma valului ][i desfac aripa pesc=ru[ii, aduc`ndu-ne vestea c= vom atinge cu prvirile \=rmul. E ziua ]n care acest num=r de revist= ]\i va scrie numele. Ai vrut s= ]nvingi, ai vrut s= le [tii pe toate, ai vrut s= fii cel mai bun. Da, tu e[ti cel mai bun. {i tu. {i tu.
R=spunsurile voastre au fost ca o minge trimis= ]n p=ianjen, ca un as pe terenul de tenis, ca o mu-tare surprinz=toare pe tabla de [ah, ca o bil= nea-gr= ochit= bine de l`ng= manta opus=. Haide\i, c= mai spun o dat=: a\i fost buni.
}nving=torii merit= lauri. Facem bilan\ul ultimei etape, apoi – bilan\ul acestui „sezon sportiv” [i v= chem=m pe podium.
R=spunsurile corecte la etapa a VI-a:1. nu au ob\inut medalii.2. S-a ]mbr=cat ]n culorile celor dou= cluburi ]n
care joac= fra\ii Pogba.3. Londra, 1948.
Rezultatele etapei a VI-a:
Iat= [i numele celor care au acumulat maxi-mum de puncte (12 puncte):
Alina LUCHI|A, Maria PLUGARU, Bardar, Ialo-veni; Emilia CIOCANU, Costuleni, Ungheni; Na-dina D+N+IL+, Lozova, Str=[eni; Mihaela DODI, Orhei; Alexandrina BATR}NCEA, Ecaterina POPU{OI, Holercani, Dub=sari; Elena PORUBIN, {tefan CO-ROI, Chi[in=u.
R=spunsurile autorilor care au acumulat 8 puncte:
Ecaterina HER|A, Bardar, Ialoveni; Andrei [i Daniel MORARU, Selemet, Cimi[lia; Diana GA-BOR, Iez=renii Vechi, S`ngerei; Vlada FIODO-ROV, Chi[in=u; Gabriela V}RTOSU, Ulmu, Ialoveni.
La bilan\ul general am \inut cont de punctajul tuturor participan\ilor.
Iat= [i numele c`[tig=torilor:Locul IVlada FIODOROV, Chi[in=u – 68 p.Mihaela DODI, Orhei – 68 p.Emilia CIOCANU, Costuleni, Ungheni – 68 p.
Locul IINadina D+N+IL+, Lozova, Str=[eni – 64 p.Ecaterina POPU{OI, Holercani, Dub=sari – 64 p.Alina LUCHI|A, Bardar, Ialoveni – 64 p.
Locul IIIElena PORUBIN, Chi[in=u – 60 p.{tefan COROI, Chi[in=u – 60 p.Ecaterina HER|A, Bardar, Ialoveni – 60 p.Maria PLUGARU, Bardar, Ialoveni – 60 p.
A[a cum am promis, cei care au acumulat ma-ximum de puncte se vor ]nvrednici de cadouri ]m-p=r\ite cu d=rnicie de c=tre prietenii revistei noas-tre: Comitetul na\ional olimpic [i Sportiv din Republica Moldova, Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal, oficiul ozon/Ministerul Mediului.
Fi\i [i mai departe tot at`t de buni, tot at`t de de[tep\i [i tot at`t de... prieteni.
Locul I – c`te o minge [i un tricou din partea Federa\iei Moldovene[ti de Fotbal.
Locul II – Albumul de familie al Parteneriatului Estic din partea Uniunii Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova.
Locul III – c`te un fular din partea Federa\iei Moldovene[ti de Fotbal.
Tuturor c`[tig=torilor le-au fost oferite c`te un chipiu [i un tricou (REC Moldova); c`te o carte cu tematic= sportiv=, Almanahul anului sportiv 2016, fanionul [i insigna (Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal); Almanahul Panorama olimpic= 2016-2017, un suvenir, un tricou [i un calendar 2017 (Comitetul na\ional olimpic [i Sportiv din Republica Moldo-va); un penar (oficiul ozon/Ministerul Mediului).
C`[tig=torilor le-a fost ]nm`nat= Diploma revis-tei noi.
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 5 luni ale
anului 2017. noi este o revist= cu tradi\ii. Au citit-o p=rin\ii,
dar [i bunicii t=i. A[adar, au crescut genera\ii ]n-tregi cu revista noi. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de frumos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prieten si-gur cu noi, care nu te va tr=da niciodat=.
noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. }n paginile revistei g=si\i: lite-ratur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii teh-nice, profesii [i probleme psihologice, teatru, mu-zic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\eles, concursuri cu premii valoroase puse ]n joc.
Revista noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.
Pre\ul unui abona-ment pentru urm=toarele 5 luni este de 75 de lei. Indicele PM 31239.
Abonamentul la revis-ta NOI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.
2017, iulie noi 25
drepturile tale
S tau de c`\iva ani cu bunica mea, maic=-mea e plecat= la munc= peste hotare. Bunica e de alt=
confesiune religioas=. Eu vreau s= merg la m=n=stiri, dar ea nu m= las=, de fiecare dat= ]mi spune vorbe ur`te, zice c= nu am ce c=uta acolo [i chiar m= pe-depse[te, afirm= c=, dac= nu am ce face, ]mi g=se[te ea de lucru, imediat. nu [tiu cum s= procedez.
Eugenia MARIUS, 17 ani B=l\i
Fiecare persoan= are dreptul la libertatea de g`ndire, de con[tiin\= [i de religie. nimeni nu poate fi constr`ns s= practice sau nu exerci\iul religios al vreunui cult, s= se asocieze sau nu la vreun cult, s= contribuie sau nu la cheltuielile vreunui cult religios.
Subestimare sau diminuare a importan\ei sati-sfacerii necesit=\ilor moral-spirituale prin interzice-re, limitare, ridiculizare, penalizare a aspira\iilor membrilor de familie, prin interzicere, limitare, lua-re ]n der`dere sau pedepsire a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase; impune-re a unui sistem de valori personal inacceptabile; alte ac\iuni cu efect similar sau cu repercusiuni si-milare, constituie violen\a spiritual=. Prin urmare, exist= riscul ca persoana ce admite violen\a spiritu-al=, ]n cazul t=u bunica, poate fi atras= la r=spundere pentru ]nc=lcarea dreptului t=u.
o discu\ie deschis= cu bunica ta ar fi cea mai bun= solu\ie.
F iind minor, am ob\inut cet=\enia rom`n= ]n baza actelor tat=lui meu, de\in`nd certificatul de na[-
tere rom`nesc [i codul numeric personal. Men\ionez c= am avut pa[aport rom`nesc emis pentru trei ani. Recent am mers s=-mi perfectez pa[aportul expirat [i am aflat c=, potrivit autorit=\ilor rom`ne, toate aces-tea nu mai constituie dovad= a cet=\eniei, deoarece numele meu nu figureaz= ]n certificatul de cet=\enie al p=rin\ilor. Pe fundalul a multe pl`ngeri [i peti\ii suntem trimi[i de la o institu\ie la alta, f=r= a de\ine informa\ii clare ]n acest sens. Spune\i-mi, v= rog, cum s= procedez. V= mul\umesc.
Dumitru P}SLARU, 17 aniChi[in=u
Dumitru, fiecare stat este ]n drept s=-[i stabi-leasc= procedura de oferire a cet=\eniei. Rom`nia a prev=zut procedura de redob`ndire a cet=\eniei rom`ne[ti pentru minori prin intermediul p=rin\ilor. Totodat=, statul rom`n nu a reglementat procedu-ra de prelungire a pa[apoartelor pentru persoane-le ce au ob\inut cet=\enia rom`neasc= ]n baza ac-telor p=rin\ilor.
Este o lacun= legislativ= pe care doar statul rom`n este ]n drept s= o ]nl=ture.
Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.
Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului
lumea ]n cuvinte [i expresii
Urmare din pag. 12
discipolul s=u: „Era un ]mp=rat la Persia, anume Kira, [i avea 7 muieri [i coconi nu avea”. Dup= ce a ap=rut, ]n sf`r[it coconul mult dorit, monarhul a vrut s=-l educe exemplar: „{i au crescut ]n v`rst= [i av`nd poht= [i dragoste ]mp=ratul s=-l pedep-seasc= pre fiiul s=u la ]nv=\=tura c=r\ei, deci g=si un filozof dasc=l s=-l ]nve\e toat= filozofia filozofi-ceasc=. [...] {i l-au chiemat pre Sindipa zic`nd a[a:
— Voi s= dau pre fiiul meu „s=-l pedepse[ti la filozofie”. Din respectivul text, ]n\elegem c= circu-lau ambele verbe (a pedepsi [i a ]nv=\a), av`nd acela[i sens: „iar Sindipa au zis:
— Gata sunt, o, ]mp=rate, ...„s=-l ]nv=\ toat= d=sc=lia filozofasc=”. }n Dic\ionarul greco-slavo-rom`no-latin (Arc, 2016) atribuit lui nicolae Miles-cu Sp=tarul, adjectivul grecesc άπαίδευτος se tradu-ce prin cuvintele ne]nv=\at [i nepedepsit, ceea ce ]nseamn= c= pe atunci aceste calificative erau concepute drept sinonime perfecte.
}n cronica lui ion neculce, verbul a pedepsi are [i semnifica\ia actual=, de a penaliza pe cineva pentru o vin=: „C= a[e era de b=tu\i [i de st`lci\i [i de j=cui\i, c`t r=m=ses= cu peile, de n-ave cu ce ie[i ]naintea st=p`nu-s=u. Al\ii, fiind pedeps`\i de-n-chisoari, ][ pierdus= [i mintea”.
Ast=zi termenul are drept accep\ie de baz= doar aceast= ultim= semnifica\ie: de a aplica, a da cui-va o pedeaps= pentru o gre[eal=, cel=lalt sens (a ]nv=\a) fiind considerat ]nvechit.
Paradoxal, dar am ]nt`lnit ]n celebrul dic\ionar al lui iuliu A. Zanne Proverbele rom`nilor din Rom`nia, Basarabia, Bucovina... [i un proverb ]n care verbul a ]nv=\a are sensul neobi[nuit de a pe-depsi, recte a bate: „11 444. A ]nv=\a carte pre ci-neva. Adic= a-l bate. Se ]ntrebuin\eaz= de obicei sub forma: «Las’ pe mine c=-l ]nv=\ eu carte», adic= o s=-l ]nv=\ eu, de fric=, cum s= se poarte. Aceast= zicere ne dovede[te c=, ]n vechime, b=taia era me-toda pedagogic= prin excelen\=”.
}n ]ncheiere, nu-mi pot reprima pl=cerea de a cita din aceea[i surs= alte dou= ziceri, aflate al=turi de fila cu proverbul de mai sus. Acestea ]i vizeaz= pe cei care nu au fost „pedepsi\i” bine [i au r=mas ni[te ignoran\i:
A ]nv=\at cartePe departe,{i condei
Pe la Covei,{i plaivasPe la islaz.
{i ]nc= unul:
Pe cartenu prea poate,
Pe de rost{tie cam prost.
Eugen LUNGU
LIBERTATEA DE G~NDIRE
noi, iulie 201726
pa gi na mu ze lor
SUNSTROKE PROJECT
P erforman\a istoric= de la Eurovision 2017, lo-cul 3, ob\inut de forma\ia SunStroke Project
mi-a fost un imbold s= aten\ionez asupra detaliilor cu privire la activitatea de valoare a acestor tineri.
SunStroke Project este o forma\ie muzical= din Republica Moldova. }mpreun= cu olia Tira, au reprezentat Republica Moldova la Concursul Mu-zical Eurovision 2010 din oslo, norvegia. Un an mai devreme, participaser= la preselec\ia na\ional= pentru concursul muzical Eurovision 2009, unde au ocupat locul trei cu melodia no Crime. nelly Cio-banu a fost aleas= atunci s= reprezinte Republica Moldova. }n anul 2017, acestora le sur`de din nou norocul de a reprezenta Republica Moldova la Eu-rovision Song Contest 2017 din Kiev, Ucraina. Du-p= trei ani ]n care Moldova nu a intrat ]n finala concursului, Sunstroke Project a reu[it s= se cali-fice cu piesa lor Hey Mamma. S`mb=t=, 13 mai 2017, ace[tia au evoluat pe marea scen=, clas`ndu-se pe locul 3, dup= Portugalia [i Bulgaria. Astfel, ei au dep=[it trupa Zdob [i Zdub, care a luat locul 6 ]n anul 2005, tot la Kiev.
SunStroke Project a fost format= ]n 2007 de doi tineri tiraspoleni ce ][i f=ceau serviciul militar. ini- \ial era alc=tuit= din vioristul Anton Ragoza [i saxo-fonistul Serghei Stepanov.
Anton Ragoza a intrat la [coala de muzic= mult mai t`rziu dec`t muzicienii profesioni[ti, [i anume la 14 ani, fapt ce nu l-a ]mpiedicat s= o termine cu
men\iune. La fel cu men\iune a terminat [i colegiul, ]ns= nu a ob\inut studii superioare, deoarece ]n scurt timp Anton p=r=se[te facultatea [i merge s= fac= serviciul militar, unde c`nta ]n orchestr=. Aici el ]l cunoa[te pe saxofonistul Serghei Stepanov. Dup= cuno[tin\a lor a ap=rut ideea de a crea o forma\ie muzical=, iar numele acesteia a ap=rut ]n urma unei situa\ii nostime. }ntr-o var= ]n care sol-da\ii ]ndeplineau ni[te munci ]n c`mp, t`n=rul blond Anton Ragoza a fost insolat, de la care a [i venit numele SunStroke.
Dup= serviciul militar, forma\ia SunStroke Project, ]mpreun= cu solistul Pasha Parfeni c`ntau prin cluburi, ]n special la Tiraspol [i odesa. Dup= care au hot=r`t s= vin= la Chi[in=u [i s=-[i ]ncerce pu-terile pe pia\a Republicii Moldova.
Dup= plecarea lui Pasha Parfeni din forma\ie, locul de solist ]l ocup= chi[in=uianul Serghei ialo- vi\chi, cu care SunStroke Project va ]nvinge la prese-lec\ia na\ional= pentru Eurovision 2010. La Eurovi-sion 2010 SunStroke Project a interpretat piesa Run Away ]mpreun= cu c`nt=rea\a olia Tira.
odat= cu presta\ia virtuoz= a saxofonistului for-ma\iei (Serghei Stepanov) la Eurovision, el a pro-dus un fenomen pe internet. Clipuri remixate cu presta\ia sa au str`ns milioane de vizualiz=ri pe youtube.
Ana CEAP+
2017, iulie noi 27
TIBERIU U{ERIU
C e-ar fi dac= la v`rsta mea a[ ]ncepe s= fac sport de performan\=? A[ face oare fa\= tuturor
provoc=rilor? Exemplul lui Tiberiu U[eriu mi-a de-monstrat c= a[ fi ]n stare, c= fiecare ar putea atinge performan\e la orice v`rst=. Trebuie doar s= ard= ]n noi dorin\a de a face o schimbare. Tiberiu U[eriu, de[i este amator, nu a f=cut sport de performan\= niciodat= p`n= la 39 de ani. A luat totul de la cap=t, a adoptat un nou stil de via\= [i ast=zi a ]n\eles c= nu poate tr=i f=r= mi[care [i f=r= alergare.
S-a n=scut ]n Bistri\a, Rom`nia, ]n 1974. Copil=ria nu a tr=it-o a[a cum ar fi vrut, din contra, a fost b=tut [i maltratat de c=tre p=rin\i, fapt care l-a [i determinat s= p=r=seasc= casa p=rinteasc= destul de devreme. }n cartea sa 27 de pa[i, U[eriu spune c= ]n copil=rie, la nou= ani, a fost dat de c=tre tat=l s=u ]n schimb pe br`nz= unui cioban pentru a-i fi slug=, lucru care se ]nt`mpla ]n fiecare var=. Lec-turile sale erau caprele, oile, vacile, munca, b=t=ile [i umilin\a, mai declar= sportivul. Astfel, visul lui era s= se fac= [ofer de tir, ca s= poat= fugi de to\i.
De la 18 ani a luat drumul pribegiei, ]n adev=ratul sens al cuv`ntului, [i ajunge ]n Germania, ]n cali-tate de gunoier, unde ]ncepe via\a unui Robin Hood, dar nu unul care f=cea bine s=racilor, ci viceversa. La v`rsta de 35 de ani revine pe meleagurile natale pentru a schimba cursul vie\ii sale. Aici ]ncepe s= fac= sport, pasiunea pentru alergat ivindu-se ]n
2012, fiind inspirat de personajul unei c=r\i pe care o citise anterior [i care era maratonist. A ]nceput-o u[urel pe aceast= cale [i p`n= s= ajung= la mara-tonul 6633 Ultra, particip= la opt competi\ii locale derulate pe distan\e mai scurte. }n 2015, U[eriu a alergat 172 km, din Pasul Tihu\a p`n= ]n Cluj, f=r= oprire, iar de acolo ]nc= 43 km ]n cadrul Maratonu-lui din Cluj. }n 2016 intr= ]n inima tuturor, devenind primul est-european [i cel de-al 20-lea concurent din istoria competi\iei 6633 Ultramaratonului Arctic care a reu[it s= ajung= la final ]n timpul impus de organizatori. iar ]n 2017 ]nscrie o victorie de po-veste ]n ]mp=r=\ia ghe\urilor! La 42 de ani sportivul a reu[it s= c`[tige maratonul extrem 6633 Ultrama-ratonul Arctic, pe care l-a denumit „cursa vie\ii”, ajung`nd primul la cap=tul celor 566 km din zona Cercului Polar, alerg`nd la temperatura de -60o C, ]n viteza v`ntului de peste 200 km/h. Pentru acest maraton s-a preg=tit petrec`nd iarna ]n mun\i, un-de a alergat la bustul gol, a dormit ]n ger sub cerul liber [i a f=cut baie la copc= pentru a rezista tem-peraturilor pe care urma s= le simt= la cel=lalt ca-p=t al p=m`ntului.
nu are talent la sport, zice U[eriu, [i ar vrea s= r=m`n= amator, dar noi ]l vom considera ]ntotdea-una cel mai bun dintre cei mai buni.
Olesea CURMEI
time-out
28 noi, iulie 2017
De mai bine de un secol ]ntunericul mai este ]mpr=[tiat nu doar de lumina focului, ci [i a becului cu incandescen\=, des=v`r[it de
Thomas Edison (1880). Via\a oamenilor s-a ]mbog=\it cu o nou= calitate – lumina artificial=, care [i-a g=sit aplic=ri revolu\ionare [i f=r= de care suprafa\a planetei, pe timp de noapte, s-ar cufunda ]n bezn=. Cu une-le ]mbun=t=\iri, becurile cu incandescen\= mai sunt [i azi foarte r=sp`ndite. }n 1930 au fost inventat becurile (tuburile) luminiscente, care s-au dovedit a fi mai eficiente [i mai econome dec`t primele. Apoi a urmat o lung= perioad= de modific=ri ale acestora – fie c= baloa-nele erau umplute cu gaze inerte, fie cu halogeni (brom [i iod), fie c=, pentru acestea din urm=, balonul era executat din sticl= de cuar\ pen-tru a rezista la temperaturi ]nalte. Dar toate aceste ]mbun=t=\iri func\io-nau pe baza principiilor cunoscute ]nc= p`n= la Edison.
}n 1907 inginerul-experimentator H. J. Round a observat pentru pri-ma dat= efectul de electroluminiscen\= ]ntr-un experiment cu un cristal de carbur= de siliciu [i un semiconductor. Apoi, ]n 1923, t`n=rul fi-zician rus oleg Losev a observat efectul la trecerea curentului printr-un cristal de aliaj semiconductor. }n Germania, unde [i-a publicat lu-cr=rile, efectul a fost numit „lumina Losev”. }n 1962 fizicianul nick Holonyak de la Universitatea din illinoys, a inventat prima diod= emi\=toare de lumin= (]n englez= – LED – Light Emitting Diode), care emana lumin= ro[ie slab=. Din 1964 deja puteau fi produse industrial ]n calitate de indicatori. M. George Craford, fost student al lui Holonyak, ]n 1972, a inventat LED-ul galben [i le-a perfec\ionat pe cele ro[u [i oranj. Prin aceasta aplica\iile lor s-au extins esen\ial, fiind utilizate ]n cali-tate de indicatori ]n loc de l=mpile de incandescen\=. Dar puterea lor de iluminare r=m`nea redus=, iar costul – exorbitant, determinat de tehnologiile complicate de produc\ie, circa 200 de dolari bucata, ast-fel c= nu putea fi vorba despre o r=sp`ndire larg=.
}ntre timp performan\ele au fost ]mbun=t=\ite, costul s-a redus, [i mai multe culori au devenit disponibile, aria utiliz=rii extins= esen\ial – ca indicatoare, ]n panouri publicitare, ]n telefoane, televizoare, teh-nic= de calcul [i multe altele. iar pentru a ob\ine orice combina\ie de culori, posibil= prin adi\ia culorilor de baz= – ro[u, verde, albastru – lipsea dioda albastr= – cea mai v`nat=. Prin suprapunerea acestora poate fi ob\inut= [i lumina alb=, cu o perspectiv= absolut fulminant= de r=sp`ndire, inclusiv ]n iluminatul casnic. Crearea ei le-a reu[it cer-cet=torilor Shuji nakamura, isamu Akasaki [i Hiroshi Amano ]n 1991. Pentru aceast= inven\ie savan\ilor japonezi li s-a decernat, ]n 2014, Premiul nobel.
Astfel, lumina alb=, mult r`vnit=, a devenit o realitate [i prin aceas-ta, ascensiunea LED-urilor ]n via\a cotidian= a cunoscut o adev=rat= explozie – le ]nt`lnim ]n iluminatul automobilelor, ]n televizoare, com-putere, monitoare, lanterne, iluminatul stradal, industrial [i casnic, ]n diverse obiecte de distrac\ie – practic este dificil de a g=si un do-meniu unde nu [i-ar g=si aplica\ii. odat= cu perfec\ionarea lor [i sporirea volumului de produc\ie, pre\urile s-au diminuat esen\ial [i continu= s= scad=. iar avantajele sunt incontestabile: un bec cu LED-uri, cu aceea[i putere de iluminare, ca [i unul tradi\ional cu incandescen\=, de 100 de Wa\i, de exemplu, consum= doar 11 Wa\i. }n construc\ia lui nu se folose[te sticla rigid=, ci polimeri transparen\i. nu reg=sim nici substan\e toxice, cum ar fi ]n cazul l=mpilor luminiscente, care con\in mercur, [i lumina lor nu vibreaz=. iar durata de via\= a corpurilor de iluminat cu LED-uri este una cu adev=rat excep\ional= – p`n= la 50-100 de mii de ore, ce ar ]nsemna 14-28 de ani de exploatare c`te 10 ore zilnic! De altfel, ]n SUA exist= un bec cu filament, instalat ]n 1901 care continu= s= func\ioneze. Dar este o excep\ie.
Cercet=torii continu= s= perfec\ioneze LED-urile. De[i costul lor ]nc= ]l dep=[e[te pe cel al becurilor tradi\ionale, economiile rezultate sunt evidente ]n scurt timp. iar de la o vreme ]ncoace ne-am obi[nuit cu o variant= mai modern= a LED-urilor, care reprezint= semiconductori cu multe straturi de polimeri organici – oLED. {i, se pare, nici nu con[tienti-z=m c= le avem al=turi ecranele telefoanelor mobile, monitoarele, televizoarele etc. iar cei de la compania SonY ]nc= ]n 2007 au prezen-tat Flexible oLED (FoLED) – monitoare de doar 0,3 mm grosime, care pot fi parte component= m=car [i a hainei pe care o por\i.
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
aventura cunoa[terii
Violeta ZABULIC+
LED — REVOLU|IA LUMINII
292017, iulie noi
anticamera fotografiei alb-negru
Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR
ACCES LIBER
GRIJI DUBLE
30 noi, iulie 2017
totul e o minune
Urmare din pag. 13
pentru toate, iar bucatele le sunt oferite ca pe tav= [i nu trebuie s= depun= nici un efort pentru a le dob`ndi. n=padovenii povestesc c= ]n fiecare an ierneaz= c`te 10-20 de lebede pe aceast= por\iune a nistrului sau mai la vale, l`ng= S=n=t=uca, dar a[a ceva v=d pentru prima oar=. Ceea ce am sur-
prins ]mi amintea de o p`nz= veche cu o mul\ime de lebede a unui pictor al c=rui nume nici nu l-am re\inut. o p`nz= pe care o privesc nemi[ca\i at`t copiii, c`t [i adul\ii, [i \i-ai dori s= revii [i s= revii ]n fa\a ei, ori, cel mai mare vis, s= ai o copie ]n casa ta. Toat= lumea sus\ine c= aceast= copc= m=rea\=, format= pe un ger at`t de mare, [i faptul c= anume aici s-au oprit lebedele e un semn de la Dumnezeu.
Profesorul Andrei Munteanu, doctor ]n biologie, zice c= poate fi [i un semn de sus, ]ns= consider=
c= „vinovat” de apari\ia copcii este hidrocentrala no-vodnistrovsk din Ucraina: dup= ce au dat drumul la ap= din lacul de acumulare, ]n acea perioad= gerul ]n-muindu-se u[or, din care motiv ni-velul fluviului a
crescut [i l`ng= n=padova ghea\a s-a rupt brusc, duc`nd sloiul enorm mai la vale cu vreo dou= sute de metri [i oferind p=s=rilor posibilitatea pentru o escal= mai lung=. Este o popula\ie mare de lebe-de care cuib=re[te ]ntr-o zon= anume [i se \ine ]mpreun=, dar nu a reu[it s= plece toamna ]n zo-nele mai sudice. num=rul masculilor [i al femele-lor din acest stol trebuie s= fie egal, adic= 50 la 50, cu excep\ia puilor, care sunt mai scunzi [i au un penaj suriu.
Primarul satului, Valeriu Budnea, sus\ine c= pla-narea lebedelor, pe de o parte, a fost pentru el o surpriz= de zile mari, pe de alt= parte, a fost o po-var=, fiind nevoit s= am`ne alte treburi [i s= acor-de o aten\ie sporit= musafirilor. D`nsul ne-a con-
firmat c= acum apa pe aceast= copc= nu ]nghea\=, chiar dac= temperatura aerului a cobor`t mult sub zero, deoarece, c`nd se formeaz= o pojghi\=, lebe-dele o sparg cu ciocul, apoi trebuie s= \inem seam= [i de faptul c= temperatura corpului lor e de circa 40 de grade.
} n acest pelerinaj, lebedele au fost ]nso\ite [i de un stol de peste o sut=
de ra\e mari s=lbatice, care, ce-i drept, ini\ial, se \ineau gr=m=joar=, ]ntr-o par-te. Dac= lebedele se apropiau cu ]n-dr=zneal= de m`na omului, ]n cea mai mare parte a copiilor, s= ciuguleasc= semin\e, atunci ra\ele erau mai rezer-vate. Lebedele luau primele dejunul, pr`nzul sau cina [i, dup= ce-[i as-t`mp=rau foamea, ]n schimbul doi, se apropiau de „mas=” ra\ele. E adev=rat, dup= ce s-a cimentat fr=\ia ]ntre aces-te dou= specii de p=s=ri, iar hran= era ]ndeajuns, ra\ele ]ndr=zneau s= se strecoare chiar printre l=bu\ele ma-donelor. Am observat c= unele lebede calc= cam st`ngaci pe ghea\=, parc=
[chiop=teaz=, ]ns= localnicii care le suprave-gheaz= de mai mult timp ne-au spus s= nu ne fa-cem griji: din cauza temperaturii joase a ghe\ei pe care p=[esc dup= hran=, le-au amor\it un pic l=bu- \ele, dar, intr`nd din nou ]n ap=, cur`nd ][i revin.
Apari\ia lebedelor i-a „obligat” pe mul\i n=pa-doveni [i pe destul= alt= lume din localit=\ile apro-piate [i mai ]ndep=rtate s= r=sfoiasc= literatur= de specialitate, s= navigheze pe internet, s= caute [i ]n alte izvoare lucruri curioase despre aceast= gra\ioas= pas=re. Unii dintre ei [i-au procurat de urgen\= camere de fotografiat sau de filmat ori le-au ]nlocuit pe cele vechi cu altele mai performante.
C`nd ziua a ]nceput a fi ]nghi\it= de amurg, din valea r`ului au venit ]n zbor [i s-au al=turat stolu-lui 10 lebede adulte, iar peste un sfert de or= ]nc= 16 piese. Acela[i zoolog Andrei Mun-teanu sus\ine c= p=s=rile sosite nu sunt str=ine, ele-s din aceea[i popu-la\ie, pur [i simplu, cu o zi ]n urm= sau diminea\a devre-me au plecat ]n re-cunoa[tere. Fap-tul c= aceste dou= c`rduri erau perechi ]nc= o dat= ne vorbe[te c= una e femel=, iar alta e mascul.
L eb=da semnific= gra\ie, lini[te, pace, ging=[ie, devotament, fidelitate... C`ntecul lebedei, se zice,
este ultima oper= sau manifestare ]nainte de moar-te a unui mare creator sau interpret. Aceast= pa-s=re simbolizeaz= mult: }n Extremul orient leb=da este simbolul elegan\ei, al noble\ei [i al curajului... }n textele celtice, majoritatea f=pturilor de pe lu-mea cealalt= care, dintr-un motiv sau altul, p=trund
POPAS NEVOIT
DIALOG
}N RECUNOA{TERE
312017, iulie noi
afacerea proprie
Rubric= sus\inut= de {tefan TODIRA{CU, doctor ]n [tiin\e
Pesimistul vede dificult=\i ]n orice oportunitate, iar optimistul – oportunit=\i ]n orice dificultate.
Winston Churchill
A cum, la o v`rst= ]naintat=, ]mi dau tot mai mult seama c= totdeauna, din tot ce ne ofer= via\a,
cel mai mult mi-a pl=cut libertatea – libertatea de a decide ce [i c`nd s= fac. Desigur, \in`nd cont de circumstan\e. C`nd acestea mi-au ]nchis prea tare „robinetul libert=\ii”, mi-am g=sit un alt loc de munc=. Probabil, principalul motiv de ce nu am devenit antreprenor mult mai devreme este c= am tr=it [i am muncit prea mult timp ]n perioada c`nd no\iu-nea de antreprenor nici nu exista ]n vocabularul celor care „construiau socialismul dezvoltat pe teme-lia responsabilit=\ii colective, adic= a nim=nui”...
Ei bine, dup= ce, ]n materialul precedent, am pus accentul pe dezavantajele activit=\ii de antre-prenor, este echitabil s= punem pe alt taler al c`n-tarului [i avantajele de a fi antreprenor. Deci, prin ce este atr=g=toare activitatea de antreprenor?
Desigur, ]n primul r`nd, prin posibilitatea de a c`[tiga suficient pentru a-\i asigura un trai poate chiar mai mult dec`t decent, fiind con[tient c= nu numai ]n primii ani de activitate pot ap=rea peri-oade grele din punct de vedere financiar. impor-tant este s= nu-\i pierzi cump=tul, s= anali-zezi la rece toate cir-cumstan\ele interne [i externe [i s= r=m`i optimist (]n sensul ci-tatului de mai sus).
}n afar= de acest avantaj/posibilitate, trebuie s= mai ad=u-g=m [i altele, la fel de importante (]n func\ie de filosofia vie\ii fiec=-ruia):
• }\i po\i organiza singur ziua de lucru, chiar dac=, uneori, e[ti for\at s= lucrezi mai multe ore pe zi, inclusiv ]n zilele de odihn=, iar de cele mai mul-te ori programul de lucru este unul haotic.
• Po\i s= faci ceea ce ]\i place [i s= pl=te[ti pe al\ii pentru ca s= fac= ceea ce nu-\i place. To\i cu-noa[tem pl=cerea de a face ceea ce ne place [i „chinurile” de a face ceea ce nu ne place.
• E[ti ]n situa\ia de a-\i controla singur propriul destin. Fiind antreprenor, chiar sim\i la propriu efectul proverbului „Cum ]\i a[terni, a[a [i dormi!”
• Ai [ansa s= ]nve\i multe, ]n special din prac-tic=, din propriile erori, din comunicarea cu diferi\i oameni.
• }n sf`r[it, dar nu ]n ultimul r`nd, vei sim\i bu-curia rezultatelor ob\inute, ceea ce reprezint= ade-sea o for\= motivant= chiar mai mare dec`t cea fi-nanciar=.
Acum, po\i s= mai cite[ti o dat= materialul pre-cedent, s= pui pe o balan\= avantajele [i dezavan-tajele de a fi antreprenor [i s= meditezi serios asu-pra viitorului propriu!
G~NDE{TE POZITIV
Alexandru DIMITROV
]n zona terestr= iau ]nf=\i[area lebedei [i c=l=toresc c`te dou=, legate printr-un lan\ de aur sau de ar-gint... Leb=da face parte [i din simbolistica alchi-miei. A fost ]ntotdeauna privit= de alchimi[ti drept o emblem= a mercurului. Are [i culoarea, [i mobi-litatea acestuia, precum [i volatilitatea prin carac-teristica de zbor datorit= aripilor sale... (Jean Che-valier, Alain Gheerbrant: Dic\ionar de simboluri, Editura Artemis, Bucure[ti, 1995).
Lebedele n-au fost ocolite nici de legende. iat= una dintre ele de origine german=, al c=rei subiect
este lupta dintre dragoste [i for\ele r=ului: Un prin\ care se afla la o par-tid= de v`n=toare noaptea, ]n mijlo-cul p=durii, g=se[-te din ]nt`mplare un lac plin de le-bede. Una dintre acestea, regina le-bedelor, se dove-de[te a fi o prea-frumoas= fecioar= care fusese trans-format= ]n leb=d= de un vr=jitor ma-lefic. }n cele din urm=, prin\ul, care
se ]ndr=goste[te de ea, o ajut= s= scape de vraj=. Din nefericire, povestea nu se termin= aici. Vr=ji-torul intervine din nou [i o face pe t`n=ra fat=, odette, invizibil=, ]nlocuind-o cu odile, perfect identic= la ]nf=\i[are cu odette, dar cu un suflet diabolic. Pentru a-l salva pe prin\ de demonica odile, odette accept= s= se sacrifice, arunc`ndu-se ]n lac. Din fericire, dragostea ei adev=rat= [i devo-tamentul ar=tat fa\= de iubitul s=u ]i une[te ]n cele din urm= pe cei doi ]ndr=gosti\i.
Anume aceast= poveste st= la originea baletu-lui Lacul lebedelor compus de Piotr Ceaikovski ]n 1876, prezentat ]n premier= peste un an la Teatrul Mare din Moscova, [i p`n= azi este ]n repertoriul nenum=ratelor teatre de oper= [i balet din ]ntrea-ga lume. Legenda l-a inspirat mult pe marele com-pozitor, ][i d= cu p=rerea un talentat compozitor de la noi, dar Ceaikovski nu putea scrie o aseme-nea oper= m=rea\= f=r= a admira lebedele pe viu.
Valerie VOLONTIRN=padova, Flore[tiFotografii de autor
P. S. Lebedele au stat ]n gazd= la n=padoveni o lun= [i jum=tate, ca, la sf`r[itul lui februarie, ]n pragul prim=verii, stoluri a c`te 10-30 de ]nari-pate s= decoleze, pe r`nd, p=r=sind c=minul va-can\ei de iarn= pentru a cuib=ri ]n diferite lacuri [i b=l\i cu stuf=ri[.
V. V.
DECOLARE
32 noi, iulie 2017
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
ex-libris
MAREA CARTE A JOCURI-LOR DE INTELIGEN|+. Tra-ducere de R. Chiriacescu. Chi[in=u: ARC, 2016, 56 p.
Cartea con\ine 61 de jocuri – cuvinte ]ncruci[ate, labirinturi, sudoku, trucuri matematice, desene de completat [i de col-orat [i multe alte activit=\i dis-tractive pe placul vostru. Dac= ai fra\i sau surori mai mici, po\i s=-i aju\i s=-[i dezvolte g`ndirea logic=, test`ndu-le perspicacitatea [i ]mbun=t=\indu-le aten\ia [i memoria.
POE|I BASARABENI CONTEMPORANI (160 p.). ARS POETICA (144 p.). Chi[in=u: {tiin\a, 2016.
Colec\ia C`mpul de lec-tur= v= propune genera\ii [i paradigme ale poeziei contemporane din Basara-bia, antologia de fa\= cu-prinz`nd texte din crea\ia a 51 de poe\i, ordona\i cro-nologic, ]n func\ie de anul debutului editorial, ]n-cep`nd cu L. Deleanu (debut ]n 1927) [i ]ncheind cu A. Vakulovski (debut ]n 2002). Din considerente didactice, s-a \inut cont de recomand=rile din Cur-riculumul la limba [i literatura rom`n= pentru ]n-v=\=m`ntul gimnazial [i cel liceal.
Cel de-al doilea titlu v= ofer= defini\ii de dic\io-nar la sintagma arta poetic= [i impactul ei ]n limba rom`n=, select`nd texte ce se preteaz= acestei for-mule, dar [i scriitori c`t mai diferi\i sub aspect es-tetic, parcurg`nd toate epocile literare, curentele [i mi[c=rile literare studiate ]n [coal=.
H O R O D I { T E .
Proz= memorialist= (172 p.). {OAPTE DE NUC. Proz= scurt= (424 p.). Ion Dru\=. Chi[in=u: Cartier po-pular, 2016.
Crea\ia dru\ian=, de o ]nalt= \inut= ar-tistic=, patriotic= [i civic=, mesager spi-ritual al poporului nostru, st`rne[te interes prin tradi\iile populare, culturale [i istorice ale neamu-lui. numit omul cu cele mai multe doruri, ion Dru\= a optat ]n operele sale pentru debarasarea de primitivism, artificialitate [i de gazet=ria [ablonat= [i f=r= gust. „Meritul incontestabil al lui ion Dru\= este c= el a [tiut s= introduc= [i s= impun= lirismul ]ntr-o epoc= absolut antiliric=” (M. Dolgan).
punctul de pornire
{AH-MAT DE CAMPION
—M edalia de aur de la Campionatul Mondial de {ah pentru elevi te-a luat prin surprin-
dere? A fost o competi\ie grea?— Trebuie s= recunosc c= pentru mine a fost o
competi\ie de nivel mediu. Am reu[it un start bun: 5 puncte din 5 posibile, iar acest lucru mi-a permis s= m= relaxez un pic, pe final acumul`nd 8 puncte din 9 posibile (7 victorii [i 2 remize), dep=[ind cu 1,5 puncte locul ii, Farhan Kazimov din Turkmenis-tan. }n mod normal, la un campionat la care par-ticip= 576 de juc=tori din 41 de state ale lumii, am avut emo\ii, dar le-am st=p`nit bine.
— Cum ai ajuns s= joci [ah?— Joc [ah de la v`rsta de [apte ani sub ]ndru-
marea maestrului FiDE Vasile Greabca. Mai apoi, timp de trei ani m-am antrenat la maestrul interna- \ional Victor Panu[. De la 14 ani, antrenor mi-a de-venit multiplul campion al Republicii Moldova, maestrul interna\ional Serghei Vedmediuc. Frecven-tez [i antrenamentele marelui maestru Dmitri Sve-tu[chin ]n cadrul Centrului de Performan\= al Fede-ra\iei de {ah de la noi. {ahul a devenit o parte din via\a mea, iar pentru aceasta vreau s= le mul\u-mesc p=rin\ilor mei, care continu= s= cread= ]n mine.
— Ce educ= [ahul?— Sportul min\ii este benefic pentru copii, deoa-
rece educ= responsabilitatea, concentrarea [i dez-volt= logica, imagina\ia [i capacitatea de a g`ndi eficient, obi[nuindu-i s= ia decizii importante de sine st=t=tor.
— Ce calit=\i trebuie s=-l caracterizeze pe un viitor campion?
— Cei care tind s= urce pe prima treapt= a po-diumului de premiere trebuie s= fie ambi\io[i, s= ][i propun= scopuri m=re\e [i s= munceasc= mult pen-tru a le atinge, f=r= a fi sili\i de cineva.
— De ce este important pentru un [ahist s= practice [i alt sport?
— Practic fitnessul, ciclismul [i alergatul la nivel de amator. Sportul activ este foarte important pen-tru un [ahist, deoarece unele partide pot dura p`n= la 6-7 ore, iar f=r= o preg=tire fizic= necesar= nu ai cum rezista.
— Ce planuri ai?— }mi propun s= devin mare maestru interna\io-
nal la [ah [i s= sus\in bine examenele de bacalau-reat, pentru a aplica la o universitate prestigioas=.
Pentru NOI – Daniela CODREANU
Andrei MACOVEI (05.01.2000), cl. a XI-a, L. T. Ion Creang=, Chi-[in=u. Multiplu campion al Repu-blicii Moldova la [ah la juniori la categoria de v`rst= de 10, 14, 16, 18 ani. Are ]n palmares numeroa-se distinc\ii la diferite competi\ii interna\ionale: locul V-X la Olim-piada Mondial= de Juniori ]n cad-rul echipei Republicii Moldova (Gyor, Ungaria, 2014); locul VI la Campi-onatul European de Juniori la v`r-
sta de 16 ani (Praga, Cehia, 2016); locul IX la Olim-piada Mondial= de Juniori ]n cadrul echipei Republicii Moldova (Tatry, Slovacia, 2016). Maestru FIDE, membru al lotului na\ional olimpic, recent s-a cla-sat pe locul I la Campionatul Mondial de [ah pen-tru elevi la v`rsta de 17 ani (Ia[i, Rom`nia, 2017).
332017, iulie noi
fii s=n=tos!
FEBRA F~NULUI
poft= bun=!
M entolat=, r=coritoare, dulce sau acri[oar=, o consum=m pe parcursul ]ntregii zile f=r= s=
con[tientiz=m c= este unul dintre cele mai toxice alimente – guma de mestecat. nu cred c= exist= copil care s= nu fi fost tentat vreodat= s= ]ncerce aceast= inven\ie a omenirii, care a cuprins ]ntreaga lume. Prima experien\= la capitolul gum= de meste-cat am avut-o la [ase ani, c`nd m-am ales cu o intoxica\ie sever=. De atunci am avut restric\ii la gum= [i am ]n\eles c`t de nociv= este.
Te-ai ]ntrebat vreodat= din ce este f=cut= guma de mestecat? Consider c= mai ciudat= compozi\ie nu exist=. Guma de mestecat este un aliment arti-ficial, lipsit de vitamine, minerale [i alte elemente esen\iale. Din simpl= curiozitate, am cercetat am-balajul unei gume de mestecat. o list= de ingredi-ente necunoscute [i dubioase, despre care am ]n-cercat s= aflu mai multe. Guma de mestecat este ob\inut= din cauciuc, r=[in=, uleiuri hidrogenate, agen\i de ]ngro[are, arome [i coloran\i, ]n mare parte cancerigeni. Chiar dac= guma de mestecat are unele avantaje, cum ar fi men\inerea capacit=\ii de concentrare, ]ndep=rtarea stresului, atunci c`nd se folose[te regulat, nu mai vorbim de beneficii. Re-clamele, mai pu\in medicii-stomatologi, recoman-d= guma de mestecat pentru igiena oral= dup= fiecare mas=. Totu[i, atunci c`nd mesteci o gum= de mai multe ori pe zi, nu doar se tocesc din\ii, dar se deregleaz= secre\ia salivar=, ceea ce ac\ionea-z= negativ asupra smal\ului dentar. Mastica\ia f=-r= m`ncare poate fi contraproductiv=. }n procesul de mestecat sunt im-plica\i opt mu[chi faciali. Mesteca-tul continuu ]ncor-deaz= mu[chii fe- \ei, ]n special pe cei doi din zona t`m-plelor, cauz`nd du-reri de cap. Toto-dat=, ]n timpul mestecatului inutil, mai mult de 15 minute, are loc ingestia unei cantit=\i mari de aer [i se elibereaz= mult= saliv=, din care motiv apare senza\ia de foame permanent=. Drept urmare, pot ap=rea tulbur=ri digestive, cum ar fi gastrita sau ulcerul gastric.
Majoritatea gumelor de mestecat sunt ]ndulcite cu aspartam, un ]nlocuitor artificial al zah=rului obi[nuit. Aspartamul, care se mai ]nt`lne[te [i ]n alte produse dulci, cum ar fi b=uturile carbogazoa-se, duce la sl=birea sistemului imunitar, la tulbur=ri ale sistemului nervos, la dezvoltarea diabetului za-harat [i chiar a cancerului. {i aromele de c=p[un=, mango, indicate pe ambalaj, le credeai sut= la sut= naturale? P`n= a ajunge ]n varianta final=, substan\ele extrase din fructe sunt procesate, ast-fel c= doar o mic= parte din arome r=m`n ]n starea lor natural=. Acela[i lucru se ]nt`mp= [i ]n cazul coloran\ilor.
Recomandarea medicilor este ca atunci c`nd sim\im nevoia s= mestec=m ceva, s= opt=m pentru un m=r. Acesta este nu doar plin de vitamine, dar [i excelent pentru dantur= [i ]ntregul organism.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
} mi sunt dragi verile calde, verzi [i pline de flori. Totu[i, uneori, tabloul verii nu este a[a cum mi
l-a[ fi dorit eu, av`nd ]n vedere alergiile chinuitoare care se \in de mine p`n= la ultima floare. Este vor-ba de reac\ia alergic= la particulele str=ine din aer, cum ar fi polenul, eliberat de plantele cu flori [i mucegai. Aceasta este rinita alergic= sau, cum i se mai spune, febra f`nului.
Febra f`nului debuteaz=, de obicei, ]n copil=rie sau adolescen\=, manifest`ndu-se prin simptome asem=n=toare unei banale r=celi – atacuri de str=-nut [i tuse, ]nro[irea, m`nc=rimea [i l=crimarea ochi-lor, nas [i urechi ]nfundate, secre\ii nazale abun-dente, somn agitat. }ntre timp, mai poate fi sim\it= [i o senza\ie de m`nc=rime la nivelul g`tului. Atunci c`nd simptomele devin din ce ]n ce mai sup=-r=toare [i se instaleaz= pe perioade lungi, trebuie s= mergem neap=rat la un medic-alergolog, pentru a confirma diagnosticul. Testarea pielii este cea
mai sigur= metod= de depistare a aler-genilor la care sun-tem sensibili. Testul const= ]n folosirea di-verselor categorii de polen, aplicate pe piele.
Cu toate c= febra f`nului nu se vinde-
c= ]n totalitate, aceasta trebuie \inut= ]ntotdeauna sub control. }n timp, ea poate deveni cronic= [i atunci apare oboseala [i iritabilitatea, care afec-teaz= randamentul la [coal=, dispozi\ia [i intere-sele. Mai grav, aceast= afec\iune poate declan[a astm bron[ic, polipi nazali, conjunctivit= [i infec\ii ale urechii. Pe l`ng= medica\ia corespunz=toare, indicat= de c=tre medicul-alergolog, natura ne vi-ne [i ea ]n ajutor, oferindu-ne remediile ei pentru a diminua disconfortul creat de alergie. Este vorba de mu[e\el (administrat sub form= de ceai), miere [i vitamina C, prezent= ]ndeosebi ]n fructele citrice.
Este mai u[or s= previi o criz= de rinit= alergic= dec`t s= o tratezi. }n multe cazuri febra f`nului se mo[tene[te de la cineva din familie. Alteori, aceas-ta atac= oranismele vulnerabile, cu un sistem de ap=rare precar. iat= de ce pentru a reduce riscul de ]mboln=vire, este esen\ial s= avem un sistem imunitar puternic [i ]n acela[i timp s= evit=m pe c`t posibil sursele de alergeni, cum ar fi zonele cu o vegeta\ie bogat= – c`mpurile sau serele cu flori, parcurile cu copaci ]nflori\i. Este foarte dificil s= se evite boabele de polen, deoarece acestea sunt prezente aproape peste tot. Tot ce putem face este s= am`n=m plimb=rile de la pr`nz, ]n special ]n zile cu v`nt puternic, c`nd cantitatea de polen di-fuzat= pe calea aerului este destul de crescut=.
nu ]n ultimul r`nd, trebuie s= \inem cont c= emo- \iile [i stresul pot agrava [i ele simptomele de rinit= alergic=.
GUMA DE MESTECAT
34 noi, iulie 2017
cioburisimbolistica gesturilor
AI NO{TRI O nou= premier= marca UTM
revolu\ioneaz= sectorul nano ]n ingineria biomedical=, c`[ti-g`nd recunoa[tere interna\iona-l=. Trei tineri din Republica Mol-dova au descoperit o metod= inedit= ce permite recoltarea ana-lizelor de s`nge prin respira\ie. Rezultatele acestei lucr=ri [tiin- \ifice au fost selectate pentru co-perta frontal= a prestigioasei re-viste germane de specialitate – SMALL nano-Micro.
Este vorba de doctoranzii Eu-geniu Laz=ri, Vasile Postica [i nicolae Ababii.
noua tehnologie permite de a cre[te localizat re\ele de nanofi-re de Fe2o3 – un material avan-sat ]n micro- sau nanosenzori cu o repetabilitate ridicat= [i recu-perare complet=, dar [i de inte-grare a unui singur nanofir de Fe2o3 (de doar 20 nm ]n diame-tru!) ]n nanosenzori func\ionali. De exemplu, recoltarea probelor de s`nge se realizeaz= prin ]n\e-parea degetului pacientului. }n monitorizarea diabetului aceste probe sunt destul de frecvente. }ns= dup= o serie de ]n\ep=turi, pe l`ng= faptul c= pacientul se alege cu o traum= psihologic=, cre`ndu-[i o fobie fa\= de ace [i seringi. Pe c`nd noua metod= propus= este absolut noninvazi-v=, oferind posibilitatea de a re-colta probele prin expirarea de c=tre pacient a aerului inspirat, ]n urma c=reia se stabile[te ni-velul concentra\iei de aceton= – la pacien\ii diabetici acetona se elimin= prin respira\ie, iar cu ajutorul nanosenzorilor elabora\i ar putea fi detectat= ]n concen-tra\ii foarte mici. nanomaterialul respectiv poate servi ca materie prim= sau nanoblocuri construc-tive pentru fabricarea senzorului eficient de depistare a acetonei pentru aplica\ii biomedicale ]n monitorizarea diabetului.
Revista SMALL se pozi\io-neaz= printre revistele multidis-ciplinare de v`rf, care acoper= un spectru larg de subiecte la scar= nano- [i micro-, afl`ndu-se la jonc\iunea dintre [tiin\a materia-lelor, chimie, fizic=, inginerie, me-dicin= [i biologie.
unimedia.info
DIFICIL (CARACTER)
DISPERARE
DINAMISM
U n om ]n permanen\= agitat are un temperament agre-
siv. Agita\ia se remarc= adesea la nivelul picioarelor care parc= nu se pot opri din mi[care, nici c`nd subiectul st= jos. Mi[carea aceasta permanent= indic= un individ inadaptat social, deoa-rece picioarele reprezint= centrul simbolic al st=p`nirii de sine, iar cea mai mare problem= a per-
soanelor cu un caracter difi-cil este toc-mai neputin-\a de a se st=p`ni. ori-ce gest are o e x p l i c a \ i e . Adesea pu-tem observa
aceast= mi[care necontrolat= a picioarelor la adolescen\ii afla\i ]n v`rsta ingrat= [i la indivizii stresa\i sau surmena\i.
Cel care ]ndreapt= spre inter-locutor unul dintre ar=t=toare sau pe ambele, \in`nd degetele mari ]n pozi\ia coco[ul de la pis-tol, este un fel de cow-boy gestu-
A spera este o energie esen- \ial=. nu e necesar s= m=-
sura\i aceast= energie aparte, ]n m=sura ]n care resim\i\i perfect tipul de sentiment care v= co-ple[e[te: speran\= sau dispera-re, ]n func\ie de perioada vie\ii. nu exist= disperare total=, nici speran\= 100%, ci doar umorul care doar mai atenueaz= starea de dezn=dejde.
interlocutorul, sprijinit pe coa-te, ][i lipe[te m`inile deasupra frun\ii (sau pumnii pe urechi), cu privirile ]ndreptate spre p=m`nt sau pe mas=.
Atitudine ce marcheaz= o for-m= de disperare sau de blazare.
Joseph MESSINGERDic\ionar ilustrat al gesturilor,
Editura Litera
S imbolul for\ei fizice a omu-lui, bicepsul bra\ului motor
este [i sediul logic al dinamismu-lui. Dup= cum s-a observat, dina-
mismul este o calitate cerut= cvasiinevita-bil ]n toate anun\urile de recrutare a per-sonalului.
interlocuto-rul ][i \ine b=r-bia pe ambii pumni, spriji-nit pe coate.
Secven\= gestual= ce traduce dinamismul, dar, oare, capacita-tea de implicare afectiv= a su-biectului este gata s= intre ]n ac- \iune? R=m`ne de v=zut...
al, care ]ncearc= astfel s= confe-re greutate spuselor sale.
A-\i folosi degetele ca pe o ar-m= de foc ]ndreptat= spre inter-locutor confirm= o nepotrivire de caracter ce anuleaz= de la ]nce-put orice posibilitate de comuni-care.
o persoan= dificil= ][i va ]n-drepta ambele ar=t=toare odat= c=tre interlocutor, deoarece acest gen de individ devine agresiv ime-diat cum este contrazis. De ase-menea, va fi ]ntotdeauna dispre- \uitor fa\= de subalternii s=i [i extrem de lingu[itor cu superiorii.
352017, iulie noi
ALPINE. RENAULT ALPINE
ieri [i azi
AUGUSTDup= un [ir de succese ]n cur-
sele auto cu modele Renault, ajustate pentru competi\ii, Jean Rédélé a fondat, ]n 1954, la Diep-pe (Fran\a) firma Societe Anony-
me des Au-tomobi les Alpine pen-tru a satis-face solici-t=rile unor clien\i de automobile per fec \ io -nate pentru
sport. Cuno[tea ce cuno[tea Jean despre motoare [i suspensii nu din auzite – tat=l s=u de\inea un magazin auto [i era distribuitor al produc=torului Renault. }n 1956 prezint= modelul Alpine A106, dotat cu motoare de la Renault, dar cu o caroserie original=, din fibre de sticl=, proiectat= de de-
signerul Giovanni Michelotti. Mo-toarele cu 4 cilindri, de doar 0,75 l, puteau avea de la 21 la 43 c.p., cel mai potent accele-r`nd automobilul p`n= la 150 km/or=. Succe-sul primului automo-bil a fost multimplicat [i ]n modelul Alpine A108, care a atras a-ten\ia publicului [i asu-pra noului brand Alpine.
Spre finele anilor ’50, firma nu mai este una de artizanat – dispune deja de 2 diviziuni – una pentru produc\ia de serie [i alta pentru automobile de curse. Un adev=rat succes r=sun=tor companiei i l-a adus modelul A110, care, ]n diverse modifica- \ii, a fost produs ]n anii 1962-1977 ]n peste opt mii de exemplare. Cu mai multe motoriz=ri de la
Renault, de la 50 la 148 c.p., A110 a ]nvins ]n numeroase competi\ii, ating`nd viteze maxime de 215 km/or=. U[oare, de la 600 la 700 kg, rapide, cu dou= locuri, aces-te automobile erau perfecte pen-tru c=l=torii active. nu ]n zadar au fost produse dup= licen\= ]n mai multe \=ri. Au urmat alte mo-dele, care au f=cut istorie – A310, GTA, A610 [.a., dar criza petrolu-lui din anii ’70 a provocat proble-me tot mai mari companiei Alpine.
Anul 1973 a fost cel mai im-presionant ]n istoria firmei, pilo- \ii s=i monopoliz`nd tot podiu-mul la raliul mondial [i dep=[ind astfel de nume grele ]n lumea automobilelor sportive ca Porshe, Lancia, Ford. Dar tot el a dat startul unei perioade de declin global pe pia\a auto, ce s-a sol-dat pentru Alpine cu ]ncheierea activit=\ii sale [i transformarea
ei, ]n 1978, ]ntr-o diviziune a ma[inilor sportive ale Renault. }n 2012 aceasta din urm= decide s= re]n-vie marca legendar= [i propune publicului un concept spectaculos – Al-pine Celebration. }n 2017 este prezentat modelul de serie – Alpine A110, care promite s= fie unul de succes. Cu motor de
1,8 l [i 252 c.p., coupe-ul cu dou= locuri Alpine A110, marca 2017, accelereaz= 0-100 km/or= ]n
doar 4,5 secunde. iar exteriorul armonios [i elegant, precum [i interiorul luxos, cu siguran\=, ar readuce succesul de alt=dat=, inclusiv cel comercial.
Iurie SCUTARU
90 de ani de la na[terea lui nicolae TESTEMi|EAnU, medic chirurg, savant, profesor univer-sitar [i organizator al ocrotirii s=n=t=\ii ]n Republica Moldova (1 aug. 1927 – 20 sept. 1986).
100 de ani de la B=t=lia de la M=r=[e[ti, cea mai important= opera\iune militar= desf=[urat= de Armata Rom`n= ]n Primul R=zboi Mondial (6/16 aug. 1917).
70 de ani de la na[terea c`n-t=re\ei de muzic= u[oar= Sofia RoTARU (9 aug. 1947).
130 de ani de la na[terea lui Erwin SCHRoDinGER, fizician, profesor universitar austriac, lau-reat al Premiului nobel pentru fizic=, unul dintre p=rin\ii fizicii cu-antice (12 aug. 1887 – 4 ian. 1961).
100 ani de la stingerea din via\= a lui Alexei MATEEViCi, poet, publicist, preot, etnograf cu preocup=ri de istorie a filoso-fiei, filosofia religiei [i a culturii (16 mart. 1888 – 13 aug. 1917).
125 de ani de la na[terea lui Louis de BRoGLiE, fizician fran-cez, laureat al Premiului nobel pentru fizic= (15 aug. 1892 – 19 mart. 1987).
360 de ani de la stingerea din via\= a ierarhului VARLAAM, Mi-tropolit al Moldovei, literat, c=rtu-rar, diplomat, ctitor de a[ez=-minte religioase (cca 1580/1590 – 20 aug. 1657).
70 de ani de la na[terea lui Roland ViERU, artist plastic, mo-numentalist [i regizor de film (10 aug. 1947).
75 de ani de la na[terea lui Constantin B+niC+, matemati-cian, membru corespondent al Academiei Rom`ne, originar din Chi[in=u (24 aug. 1942 – 25 dec. 1991).
100 ani de la na[terea lui Horia LoVinESCU, scriitor, dramaturg, scenarist rom`n contemporan (28 aug. 1917 – 17 sept. 1983).
calendar
noi, iulie 201736
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL: 1. Concep\ie care consider= omul opus naturii. 2. A am=gi ]n fotbal – Stup f=r=... intrare! 3. Piuie – Gr=mad= de paie. 4. Cap=tul sorocului! – Zv`cnirea de la ]nceput! 5. Dou= treimi din cub! – Plicticoas=. 6. Sprijin= via – Carte ritual= cu c`nt=ri dinainte de Pa[ti. 7. P=tur= sub [a – Acua! 8. Fir – Laptele-cucului. 9. }nm`nat – V=zduh. 10. Anex= la motociclet=.
VERTICAL: 1. R=mas bun – Zg`rci\i. 2. nae Rusu – Pure. 3. ins – {arnier=. 4. A zubri de la sf`r[it! – Cete! – Subit! 5. M=slin= – o poart= preo\ii. 6. Pai! – Butoi mare. 7. Monstru feminin. 8. nu mai ard – Ho\i f=r= cap! 9. Pieritoare. 10. Defilare – A doua pe scara muzical=.
Cuv`ntul ocni\= ]nseamn=:
1. ni[=; 2. Hrub=; 3. Fereastr=.
R=spunsurile corecte – nr. 5, 2017
ORIZONTAL:1. nem=surate. 2. Aligatori. 3. M=ri. Atare. 4. ini\=. ilar. 5. Li. Avut. na. 6. Ata-mani. 7. E. B. Ra. 8. Glob. novac. 9. nelimitate. 10. Evita. il=u.
VERTICAL: 1. namil=. Gne. 2. Elani. Elev. 3. Miri. Aboli. 4. Agi-tat. Bit. 5. Sa. Avar. M.A. 6. U.T.A.
Cuv`ntul fe[telit ]nseamn= ]ncurcat; murd=rit.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m`nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m`nt=ri de minte
Galben + Albastru = ?
Lemne.
cuvinte ]ncruci[ate
Caissa
Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.
cuvinte ]ncruci[ate
} n vremurile de ]nceput, [ahul se juca cu zaruri. Dar ]n Evul Mediu, Biserica Catolic= a declarat [ahul drept joc de noroc [i ]n anul 1062 d. Hr. a fost interzis c=lug=rilor [i preo\ilor de c=tre Papa Alexandru
al II-lea.
Caissa
1.h8D Txa8. 2. Dxa8X, sau 1. h8D nxh8. 2. Dh8X.
Umani. 7. Rotit=. o\i. 8. Aral. na-val. 9. Tirani. A\=. 10. Er=. Aceu.
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
Charles Burton BARBER (1845-1894): }NTRERUPERE
Pictor englez. Spre deosebire de colegii s=i pictori din acea perioa-d=, Burton a ales animalele [i copiii. Datorit= acestui aspect, a fost considerat unul dintre cei mai buni pictori britanici. ini\ial pune pe p`nz= doar fauna s=lbatic=, mai apoi ]ns= ]ncepe s= picteze [i c`ini, dar nu simplu, ci ]ntr-o manier= aproape fotografic=. Astfel, devine tot mai cunoscut, mai ales dup= colaborarea cu regina Victoria, care i-a cerut s=-i deseneze nepo\ii, pentru eviden\ierea rela\iilor dintre animale [i copii. }n lucr=rile sale vom observa lini[tea, inocen\a, intimitatea copil=riei, dar [i fidelitatea animalelor fa\= de fiin\ele umane.
Lucr=ri: LA {CoAL+, }n DiZGRA|iE, Un SUS|in+ToR SPECiAL, E TiMPUL S+ TE TREZE{Ti, niCi o PLiMBARE etc.
Versuri de nicolae DABiJA.De vorb= cu Andrei SCLiFoS, pictor-ceramist, me[ter popular.pagina muzelor: Brendan FRASER.time-out: Victor CioBAnU.poft= bun=!: BoABE DE AUR.dincolo de aparen\e: EXoPLAnETELE – FoCARE PoTEn|iALE DE ViA|+ EXTRATERESTR+.pagina celei mai triste scrisori: DUREREA nU MoARE oDAT+ CU oMUL.
FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TiR
Valeria PRoDAnsecretar responsabil
Leo BoR DEiAnUre dac tor de sec\ie
olesea CURMEire dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Daniela CoDREAnUco rec tor
Alina BoDRoVAcontabil-[ef
Ana CEAP+ope ra tor
Sergiu FRUnZ+[ofer
Co man da 2734For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md
Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf`r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v`rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.
top related