vieru antologie bt

144
Grigore Vieru ACEŞTIA SUNTEM NOI ASÍ SOMOS NOUS SOMMES AINSI THIS IS HOW WE ARE

Upload: lumealuiacum

Post on 07-Apr-2015

2.807 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

Antologie de poezie Grigore Vieru.

TRANSCRIPT

Page 1: Vieru antologie BT

Grigore VieruACEŞTIA SUNTEM NOI

ASÍ SOMOSNOUS SOMMES AINSITHIS IS HOW WE ARE

 

Page 2: Vieru antologie BT

Coperta de Nicolae Băciuţ

Editura NICOStr. Ilie Munteanu nr. 29

Târgu-MureşApărut 2010

Copyright © Editura Nico 2010Toate drepturile rezervate pentru această ediţie

Lector Nicolae BăciuţFormat 16/61X86, coli tipo 4,25

Tehnoredactare Sergiu Paul BăciuţTiparul executat la SC Intermedia Group SRL

Târgu-Mureş, str. Cuza Vodă nr. 57ROMÂNIA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

VIERU, GRIGORE. Aceştia suntem noi; Así somos; Nous sommes

ainsi; This Is How We Are; / Grigore Vieru: lector Nicolae Băciuţ. - Târgu-Mureş : Editura Nico, 2010

ISBN 978-606-546-011-9 I. Abucean, Paul (trad., postf.)II.Băciuţ, Nicolae (ed. pref.)821.135.1-1

2

Page 3: Vieru antologie BT

Grigore Vieru

ACEŞTIA SUNTEM NOIASÍ SOMOS

NOUS SOMMES AINSITHIS IS HOW WE ARE

Antologie şi traduceri în spaniolă, franceză și engleză dePAUL ABUCEAN

Prefaţă de Nicolae Băciuţ

Editura NICO3

Page 4: Vieru antologie BT

4

Page 5: Vieru antologie BT

FIINŢA POETULUI

Grigore Vieru s-a născut poet şi a nemurit poet. În fiinţa lui a curs poezia, o poezie când blajină, când răscolitoare, dar niciodată indiferentă, neutră, detaşată de ceea ce se petrece în jurul ei.

Oricât ar încerca unii să-i conteste vocaţia de poet, amendând-o circumstanţial cu vini care n-au legătură cu poezia, Grigore Vieru rămâne poet prin tot ceea ce a făcut, prin tot ceea ce a lăsat moştenire.

Opera lui pare mai prezentă acum, în reverberaţia tragicei dispariţii a poetului. Vocea poeziei sale e vibrantă, ecoul ei e preluat de alte voci care stau de veghe la întregirea limbii române în graniţa ei de pământ.

Poezia lui Grigore Vieru e în circulaţie. Fără paşaport, dar cu acte de identitate certe. Ea circulă şi caută să fie înţeleasă şi în alte limbi.

O întâlnire fericită, graţie poetului Eugen Axinte, a făcut posibilă această antologie, în care Paul Abucean a tradus fără să trădeze poezia lui Grigore Vieru. Selecţia îi aparţine traducătorului, iar titlul mi-l asum, deşi ar fi fost şi alte tentaţii.

Poezia lui Grigore Vieru trebuie citită, oricât de mult ar fi citată în fragmente ale ei. Oricât dde memorabile ar fi acestea.

Grigore Vieru trebuie (re)descoperit mereu, în patria limbii sale, cât şi în patria sentimentelor fundamentale ale fiinţei.

Pentru că, oricât de naţională, poezia lui Grigore Vieru îşi găseşte oriunde loc ca să ne facă înţeleşi, aşa cum suntem, fiindcă „aceştia suntem noi”.

NICOLAE BĂCIUŢ

5

Page 6: Vieru antologie BT

6

Page 7: Vieru antologie BT

7

Page 8: Vieru antologie BT

8

Page 9: Vieru antologie BT

Formular  -Numele şi prenumele? -Eu.

-Anul de naştere? -Cel mai tînăr an, cînd se iubeau părinţii mei.

-Originea? -Ar şi semăn Dealul acela din prelungirea codrilor. Ştiu toate doinele.

-Profesiunea? -Ostenesc în ocna cuvintelor.

-Părinţii? -Am numai mamă.

-Numele mamei? -Mama.

-Ocupaţia ei? -Aşteaptă.

-Ai fost supus Judecăţii vreodată? -Am stat nişte ani închis În sine.

-Rubedenii peste hotare ai? -Da. Pe tata. Îngropat. În pămînt străin. Anul 1945.

9

Page 10: Vieru antologie BT

Formulario (Formular)  ¿Nombre y apellido?Yo. ¿Año del nacimiento?El más joven.  Cuando mis padresse amaban. ¿Su origen?La gleba. ¿Su profesion?Minero de oro.  En la lengua materna. ¿Sus padres?Sin padre. ¿Nombre y apellido de su madre?Mami. ¿Ocupacion de su madre?Aguardadora. ¿Ha sido encarcelado alguna vez?Sí. Varios años. En el yo.  ¿Tiene parientes al exterior?Sí.  Mi padre.  Enterrado lejos del pais.  Año: 1945.

10

Page 11: Vieru antologie BT

Formulaire (Formular)  Nom et prénom?Moi. Année de naissance?La plus jeune.  Celle oùmes parents étaient fousd'amour. Votre origine?La glèbe. Votre profession?Mineur d'or.  Dans la langue maternelle. Vos parents?Sans père. Le nom de votre mère?Maman. Son occupation?En attente. Avez-vous jamais été emprisonné?Oui.  Plusieures années.  Au fond de moi-même.  Avez-vous des parents a l'étranger?Oui.  Mon père.  Enterré loin du pays.  En 1945. 

 

11

Page 12: Vieru antologie BT

 Form (Formular)

Forename? Surname? I.

Year of birth? The youngest.  When my parents' love was blooming.

Origin? The glebe.

Profession? Golddigger in mother's tongue. 

Father?  Mother? Fatherless. Mother's name? Mom.

Her occupation? In the awaiting business. 

Have you ever been jailed? Yes.  A few years.  Within. 

Relatives abroad? Yes.  My father.  Buried in foreign land. The year: 1945.

12

Page 13: Vieru antologie BT

Acasă     Acasă! Acasă, acasă, acasă! Aici Dacă nu eşti alb de ninsoare, Eşti alb de duminică. „Bună ziua”. „Bună să-ţi fie inima!   Scot apă. Mă uit în fîntînă Ca în istorie, Strig şi-mi răspunde, Vîntul suflă curat Dinspre munţi, Te poţi vedea în el Ca-n oglindă.   Un miros magic de brad Răzbeşte pînă aici Îmi notez o idee De-a dreptul pe el: Mama Este trecutul meu cald, Ziua de mîne a mea, Viitorul meu strălucit.   Aici Dacă o piatră în zid E clintită din loc Cel care trece pe drum O reaşează temeinic Ca în propria îngrăditură.

13

Page 14: Vieru antologie BT

Trandafirii Sunt roşii de dragoste, Unul m-a întrebat Naiv de tot: „E-adevărat că aiurea Există un război al Trandafirilor?”   Aici omul prin ploaie Trece descoperit Ca într-un ritual, Iar melcul Din palma copilului Preţuieşte mai mult Decît tot argintul lumii.   Faguri de miere Întinde tăriei Floarea-soarelui sfîntă, Iar lanul de grîu Fără margini sclipeşte Ca o zi fericită şi-aleasă Din viaţa unui poet.   Alipită de cer, Clar şi profund, ciocîrlia Cîntă farmecul vieţii, De firul de aur Al viersului ei Atîrnă pămîntul întreg.   Ridic mîna Nu pentru a cere cuvîntul, Ridic mîna după un măr,

14

Page 15: Vieru antologie BT

Îmi văd umbra pe ierbi, Mă pot pe dînsa culca Convins pe deplin Că-i umbra mea proprie Iarba îmi linge pe spate Sarea cămăşii.   E seară. Cerul creşte vibrînd, Mărit de cîntecul greierilor. Stele pe cer, Necunoscînd pribegia, popasul, Calea-şi urmează Tăiată în cercuri de aur.   Ferestrele casei Deschise-n univers. Pereţii albi Ca miezul de nucă proaspăt, Ca nişte steaguri de pace. Mama îşi răcoreşte palmele Alipite de faţa lor.   Fierbinte mi-e sîngele De năzuinţă, de iubire. Acasă Patria mai liniştită este. Şi mai a mea.

15

Page 16: Vieru antologie BT

A casa (Acasă)  ¡A casa!¡A casa, a casa, a casa!Aquísi no te blanquea la nieve,te blanquea el domingo. "Tenga un buen dia.""Igualmente".Saco agua.Miro en el pozocomo en la história.Grito y me responden.

Sopla un viento puro,desde las montañas,se refleja uno en él como en un espejo.Un mágico olor a abetollega hasta aquí.Apunto una ideaen él mismo: mi madrees mi ardente pasado,mi mañana,mi espléndido porvenir. Aquísi una piedra de la cercase desprende,el transeunteresponsáblemente la recolocacual si fuera suya.

16

Page 17: Vieru antologie BT

Las rosas están ruborosasde amor.Una me preguntó ingénuamente:¿es cierto que en otras tierrasha habido una guerra de las rosas? Aquí pasa unodescubierto por la lluvia,como en un ritual,y el caracolde la palma del niñovale másque toda la plata del mundo. El sacro girasoltiende al cielopanales de miel,y el trigal sin finrelucecual una dichosa y singularjornadaen la vida de un poeta. Pegada al cielo,tan claro y profundo,la alondra ensalzael gusto de vivir.Pende, del dorado hilode su trino,el planeta entero. Alzo la mano,no por pedir la palabra,

17

Page 18: Vieru antologie BT

sino por alcanzar una manzana.Veo mi sombra en la grama.Si me acuesto en ella,lo hago sabiendoque es mia.La hierba me lame el sudorque traspasa mi camisa. Es tarde.El cielo va agrandandose,vibrando bajo son de grillos.Las estrellas,que desconocen el sino errantetanto como el reposo,siguen su perpetuo rumbopor doradas órbitas.Las ventanas de la casase abren en el pechodel universo. Las blancas paredesson pulpa de nuez fresca,o banderas de paz.Mi madre está refrescandoseen ellas sus palmas. Rebosa mi sangrede aspiraciones, de amor. A casala patria es más sosegada,más mia. 

18

Page 19: Vieru antologie BT

Chez nous (Acasă)  Chez nous!Chez nous, chez nous, chez nous!Icisi on n'est pas blanchi par la neige,on est blanchi par le dimanche."Je vous souhaite une bonne journée!""A vous de même!" Je puise de l'eau.Je regarde au fond du puitscomme au fond de l'histoire.Je crie et on me répond. Un vent pur souffleen provenance des monts;on s'y voit reflététout comme dans un miroir.Un arôme magiquede sapinparvient jusqu'à nous;je note une idéeà même lui:ma mère est mon fervent passé,mon avenir rayonnant. Chez nous,si une pierre se détachedu mur,le passant l'y remet spontanémentcomme si c'était sa propriété.Les roses 

19

Page 20: Vieru antologie BT

rougissent d'amour,une d'elles m'a demandénaïvement:est-il vrai qu'ailleursil y a eu une guerre des roses? Chez nous,on va nu-tête par la pluiecomme dans un rituel,et l'escargotde la paume de l'enfantvaut plus que tout l'argentdu monde. Le sacré tournesoloffre au firmamentdes rayons de miel,et le champ de bléinfiniscintille tel une bénie et singulièrejournéedans la vie d'un poète. Perchée au clair et profond ciel,l'alouette célèbrela joie de vivre;du fil doré de son chantpendla terre entière. Je lève la main,non pas pour demander la parole,mais pour saisir une pomme. 

20

Page 21: Vieru antologie BT

Je vois mon ombre sur l'herbe,je m'y étend,convaincu qu'elle est à moi.Le tapis verd lèche sur ma chemisela sueur de mon dos. C'est le soir.Le ciel s'accroît en frémissant,augmentépar la mélodie des cigales.En haut, les étoilesignorant le lot errant autant que le repos,poursuivent leur routeau long des orbites dorées.Les fenêtres de la maisondébouchent sur l'univers. Les blanches paroisde la maisonsemblent de la chair de noix fraîcheou des étendards de paix.Ma mère se raffraîchit les paumes contre leur visage. Mon sang exulte d'idéaux, d'amour. Chez nous,la patrie est plus paisible,plus mienne. 

21

Page 22: Vieru antologie BT

Home (Acasă)  Home!At home, at home, at home!Around hereone winds up whitenedeither by the snowor by Sundays."Good day!""The same to you!" I draw water. I peer into the wellas into history.I shout and am answered. A soothing breeze blowsout of the mountains.One sees his face in itas in a mirror.A magic scent of firtreesfinds its way across to us.I note down an ideadownright on it:my mother is my fervent past, my shiny future. Around hereif a stone falls out of a wall,the passer-by will instinctively put it back,as if it were his own property. The red roses are blushing

22

Page 23: Vieru antologie BT

with love.One of them has asked me(so ingenuously):is it true that somewhere out therethere has been a war of the roses? Around hereone walks in the rainuncoveredas in a ritual,and the snail held in a child's handis worth morethan all the silver in the world. The holy sunflowerextends honeycombs to the sky,and the boundless wheatfieldglistens in the sun like a blessed and memorable dayin the life of a poet. Up in the clear deep sky,the lark glorifiesthe joy of living.Hanging in the gold thread of her tuneis the entire planet. I raise my handnot to speak up,but to pick an apple from a branch.I see my shadow down on the grass;if I lie down on itI rest assured it is mine.

23

Page 24: Vieru antologie BT

The grass blades lick the sweatoff the back of my shirt. It is twilight time.The sky keeps widening,amplifying its vibrationswith each cricket joining in.Heavenly stars,knowing neither drifting nor rest,follow their eternal paths in the ether. The windows of our houseopen up onto the chestof the universe.The white wallsseem fresh nut meator banners of peace. Mother cools off her handsagainst them. My blood is ebullientwith dreams, with love. Here at home,motherland is calmerand closer to my heart.

24

Page 25: Vieru antologie BT

Autobiografică  Mama mea viaţa-ntreagăA trăit fără bărbat.Singurei eram în casăPloi cu grindină cînd bat.

Mama mea viaţa-ntreagă,Stînd la masă, ea şi eu,Se aşază între mineŞi Preabunul Dumnezeu.

Oh, şi crede-aşa într-însul,Că-n albastru văzul eiChipul lui de pe icoanăSe străvede sub scîntei.

Şi eu ţin atît la mama,Că nicicînd nu îndrăznescDumnezeul din privireSă mă vîr să-l mîzgîlesc.

25

Page 26: Vieru antologie BT

Autobiográfica (Autobiografică)

Mi mamá su vida entera Sin marido ha estado. Bajo lluvia y granizo, Nadie estuvo a nuestro lado.     Mi mamá su vida entera A la mesa se sentaba Entre este hijo suyo Y Dios que nos cuidaba.   Y era tanta su creencia, Y su apego era tanto,  Que el ícono en sus ojos  Se veia chispeando.   Y yo tanto la amaba, Que jamás me atrevia Al Señor de su mirada Profanarlo con la mia. 

26

Page 27: Vieru antologie BT

Autobiographique (Autobiografică)     Ma maman sa vie entière A vécu sans un mari. On étaient les deux ensemble,  Sous le vent et sous la pluie.   Ma maman sa vie entière S'asseyait au milieu,  Quand nous mangions, à table, Entre moi et Bon Dieu.   Et sa foi était si forte, Et son dévouement si pur, Que faisait des étincelles Dans ses yeux l'icône du mur.    Et j'aimais tellement ma mère Que je regardais ailleurs Pour ne pas souiller la chambre  Où vivait le Bon Seigneur.       

27

Page 28: Vieru antologie BT

Autobiographical (Autobiografică)     All her life, my dearest mother Without husband has remained. We just only had each other  When it hailed and when it rained.   All her life, my dearest mother Laid our dinner on the board, Then she sat herself between me  And the Everlasting Lord.   And her faith in Him was such that When her forehead she would raise Up toward the holy icon,  Jesus sparkled in her gaze.   And I so adored my mother, That I wouldn't even dare Spy the blueness of her eyesight, Knowing God's abode was there.   

28

Page 29: Vieru antologie BT

Sunt  Sunt pomul cel cu mere roşii,În vîrf se leagănă luceferi.De trunchi se scarpină leproşii,Hulind pe oamenii cei teferi. Sunt floarea cea în chip de liră,Născută într-o vreme crudă.Căznitul suflet o admiră,Beţivul peste ea se udă. Sunt cartea cea cu pagini sfinte.Pe faţă preoţi o sărută.Pe spate scîrnave cuvinteÎnşiră golănimea brută. Sunt o albină truditoare"Fardată" cu polenul Lunii.Mă ponegresc mereu laidaciiRujaţi cu roşul Uniunii.  Sunt, poate, însuşi viitorulPoporului cu chip de salce.Pe care-l mai învaţă chiorulPe unde şi-n ce fel să calce. Sunt cel ce vrea să cînte-n PiaţăA Libertăţii dulci prescură.Pe spate cu-n baston de gumă,Cu un căluş cazon în gură. Sunt pata cea de sînge, zisă

29

Page 30: Vieru antologie BT

Republica Moldovenească,Ce-n loc să frigă ucigaşulÎncearcă veşnic să-i zîmbească. Sunt dorul care zboară pesteZăgaz şi apă înspumată.Un fel de tristă libertateCu lacrimi mari încoronată. Sunt Prutul singur şi istoric,Ghimpată sîrmă îl răneşte.Îl suge de-o vecie marea,El de-o vecie izvorăşte. Sunt doina, taina ei, pe careNu poţi s-o-năbuşi, nici s-o sperii,Chiar dac-ar fi acoperităCu-o mie una de Siberii.   

30

Page 31: Vieru antologie BT

Soy (Sunt)

Soy el manzano generosoQue hacia el cielo va creciendo,Mientras que abajo el leprosoEn él se rasca, maldiciendo.

Soy blanca flor con faz de lira,Nacida en una era fea.El alma pia la admira,El sinvergüenza se la mea.

Soy libro viejo y sagradoCuya cubierta el cura besaY en que la chusma al otro ladoGarabatea su vileza.

Soy la intrépida abejaQue trae polen amarillo.El rojo que de mi se quejaEs de la hoz y del martillo.

Soy, si hay suerte, el futuroDe un pueblo harto ya de plomo,Al que el tuerto le indicaPor dónde caminar y cómo.

Soy uno de los campeonesDel canto libre en la plaza.En mi espalda van bastonesY en mi boca una mordaza.

Soy esta mácula de sangre,

31

Page 32: Vieru antologie BT

Que algunos llaman Moldavia,A la que exije el asesinoQue lo consuele y le sonria.

Soy la infinita añoranzaQue va alzándose suprema.Sus alas son de esperanza,De lágrimas su diadema.

Soy este rio Prut, que fluyePor el dolor y la derrota.Etérnamente el mar lo traga,Y él etérnamente brota.

Soy el cantar del pueblo mioQue nadie nunca ahogará,¡Aunque llenen de SiberiasEl mundo y el más allá!

32

Page 33: Vieru antologie BT

Je suis (Sunt)  Je suis le pommier qui pousseVers les étoiles du firmament, Tandis que le lépreux se gratteContre son tronc, tout maudissant. Je suis la fleur en forme de lyreSurgie dans une époque mesquine.Les âmes patissantes l'admirent,Les sans vergogne y urinent. Je suis le livre liturgiqueQue baise le prêtre agenouillé,Et au dedans, la lie immondeGriffonne ses obscenités.     Je suis l'abeille laborieusePortant le jaune pollen au sein.Les rouges lui casseraient les ailes,Faucille et marteau en main. Je suis, avec un peu de chance,L'avenir d'un peuple tourmenté,Auquel le borgne ne se lasse De signaler par où marcher.  Je suis de ceux qui dans la PlaceGlorifieraient la Liberté.Pour bien marcher, j'ai des matraquesEt un bâillon pour bien parler.  Je suis cette tache de sang qu'encore

33

Page 34: Vieru antologie BT

D'aucuns appellent la Moldavie.Son tortureur éxige d'elleQu'elle le console et lui sourie. Je suis cette nostalgie qui voleAu delà des bornes et des armes.Elle a des ailes d'espéranceEt une couronne de grandes larmes. Je suis le Proute de solitude, Au cours blessé et déchirant.A chaque instant la mer l'avale,Et il jaillit à chaque instant. Je suis le chant d'un brave peupleQue l'on n'étouffe ni terrifie, Ni même avec la rude force  Des milliers de Sibéries!          

34

Page 35: Vieru antologie BT

I Am (Sunt)  I am the apple tree that risesWith shiny fruit toward the stars,While down below a leper scratchesAgainst its trunk his ugly scars. I am the lovely harplike flowerWhich sprang in times of misery. The humble soul will wonder at it,The drunkard over it will pee. I am the holy book whose coverIs kissed with fervor by the priest,Whereas its back is smudged and scribbledBy the abject and dastard beast. I am the honey bee that carriesThe yellow pollen through the air. The Reds who want to chop my wingletsA hammer and a sickle bear. I am, with luck, the very futureOf this afflicted people whoIs shown the path and how to tread it By one unseeing mole or two. I am of those awaiting Freedom,To praise her publicly one day.They straighten me with blows of truncheon, And tell me what I am to say.     I am the bloodstain some have labeled

35

Page 36: Vieru antologie BT

As the "Republic of Moldova".Her executioner reminds herTo smile until the party's over. I am this everlasting longingWhich flies across the lonely spheres.It soars on wings of hope above themSurmounted by a crown of tears. I am the river Pruth, that flowingAmid the sorrow and the pain.For ever does the sea consume it,For ever will it spring again. I am my people's ardent singing,That no one can surpress or scare,Not even if the Russian killers Set up Siberias everywhere!  

36

Page 37: Vieru antologie BT

Ars poetica  Merg eu dimineaţa, în frunte, Cu spicele albe în braţe Ale părului mamei. Mergi tu după mine, iubito, Cu spicul fierbinte la piept Al lacrimii tale.   Vine moartea din urmă Cu spicele roşii în braţe Ale sîngelui meu - Ea care nimic niciodată Nu înapoiază.   Şi toţi suntem luminaţi De-o bucurie neînţeleasă.      

37

Page 38: Vieru antologie BT

Ars poetica   Adelante voy yo, al alba, En mis brazos con las blancas espigas De los cabellos maternos. Atrás vas tu, amada, Con la ardente espiga De tu lágrima Al pecho.   Al postre viene la Muerte Con las rojas espigas De mi sangre - Ella, que nunca devuelve Nada.   Y todos seguimos el camino Iluminados Por una incomprensible Alegria.    

38

Page 39: Vieru antologie BT

Ars poetica     Je marche devant, à l'aube, Dans mes bras les blancs épis Des cheveux maternels. Après moi, c'est toi, bien-aimée, Qui tiens au sein l'ardent épi De ta larme.   En arrière vient la Mort. Elle porte les épis rouges De mon sang - Elle, qui ne restitue jamais Rien.   Et tous, nous suivons En avant Illuminés Par une joie Incompréhensible.    

39

Page 40: Vieru antologie BT

Ars Poetica     At dawn, I march ahead Holding in my arms The white wreath Of mother's hair. After me, it's you, beloved, Holding in your bosom The ardent wreath Of your tear.   At the hind, comes Death. He carries the scarlet wreath Of my blood - He, who never gives anything Back.   And we all keep marching ahead Illuminated By an incomprehensible feeling Of joy.  

40

Page 41: Vieru antologie BT

Fericire

Sunt fericit Că n-am cîntat păunii. Cîntat-am mărul înflorit: Cel ruşinîndu-se De trupul gol al Lunii, Izvorul care reînvaţă De unde vine, Cînd s-a fost născut Şi malul sfredelit De ţipătul durut Pe care-l dau lăstunii.   Sunt fericit C-am plîns ori M-am bătut în vatră Cu hoarda Ploilor de piatră,   C-am încălzit Cu sîngele-mi rănit Pămîntul (Ori poate-mi încălzii Mormîntul?!),   C-am fost o trestie Cu-ndurerată pleoapă În aer jumătate Şi jumătate-n apă.   Sunt fericit C-aud cum sună-n faţă, Prea tainic şi integru, Un cîntec drag,

41

Page 42: Vieru antologie BT

Atît de cunoscut,   Şi că mă latră-n urmă Cu cerul gurii negru Prăpastia Pe care zburător O am trecut;   Că nu aurul eu număr, Ci stelele din cer Şi-n lacrima de lut - Străbunii.   Erou nu sunt, Măriri nu cer, Sunt fericit Că n-am cîntat păunii.      

42

Page 43: Vieru antologie BT

Felicidad (Despre fericire)

Contento estoyPues no canté los pavos.

Canté el manzano en florQue muestra a La LunaDesnuda su rubor, El rio que cavandoRe-aprende de su cunaEl donde y el cuandoY el cerro embestidoPor el gritoDe las aves.

Contento estoyPues he lloradoO he peleadoCon la chusma locaDe lluvias de roca,Y he acalentadoCon sangre la llanura(¿O fue mi sepultura?)

Fui caña en tormentoDe párpado sin tregua,Una mitad al aguaY ya la otra al viento.

Contento escuchandoUn viejo y justo cantoTan íntimo y enteroEl canto que más quiero:

43

Page 44: Vieru antologie BT

Va ante mi él mismoY en pos de mi, ladrando,Furioso el abismoQue atravesé volando.

El oro no me brilla,Mas cuento en los cielosEstrellas - y en la arcilla,La lágrima sencillaDe todos mis abuelos.

Así, no pidoHonoresPues héroe no soyNo he sidoUno de los bravos.

Contento estoyPues no canté los pavos.

 

44

Page 45: Vieru antologie BT

Bonheur (Despre fericire)     Je n'ai jamais chanté Aucun paon. J'en suis content.   Des arbres j'ai chanté  Le pommier fleuri Gêné et rougissant Voyant La Lune nue Au firmament,   La source qui réapprend D'où elle vient, Quand elle nacquit, Et le rivage navré Par le pénible cri Des noirs martins.    Je suis content d'avoir pleuré Et d'avoir combattu Les hordes damnées  Des pluies de pierre Et d'avoir attiédi la terre Du sang de mes blessures (Mon lieu de sépulture?)    Je fus plutôt un frêle roseau Aux paupières de peine, Une moitié noyée par l'eau Et l'autre qui haleine.   Je suis content, vraiment content,

45

Page 46: Vieru antologie BT

En écoutant cette douce chanson Mystérieuse et chère Un hymne qui marche tout devant,  Et juste en arrière, Le vide des aboiements,  L'abîme acharné Que j'ai croisé En survolant.   Je suis content Car de l'argent Je n'ai jamais compté, Mais des étoiles parsemant Des voies lactées - Et dans les larmes de glèbe  Mes grands-parents.   Je ne fus pas un brave, non. Je ne veux point de gloire.   Je suis content Car les paons Ne sont pas mon histoire. 

46

Page 47: Vieru antologie BT

Bliss (Despre fericire) 

I've sung no peacocks in my verse. My verse is peacock-free.   I've sung the apple tree  That blushes in its bloom Ashamed that it would see   The naked Moon.    I've sung the waterspring That slowly comes to know   Its place of birth, its flow   Unraveling.  The riverbank as well, When flying martins yell With piercing sting.    I'm glad, so very glad That I have wept when sad, I struggled and I fought Against the hordes of nought; With rains of stones and doom They bled my blood To warm a piece of sod  (Perhaps my tomb?!)   I've been, with mournful lids, A reed by sorrow bound, Whose upper half still tilts, Whose lower half is drowned.   I hear ahead of me An anthem marching on,

47

Page 48: Vieru antologie BT

A well-known mystery, My dearest song. And hear behind my own The curses of the void, All barking, all annoyed, But overflown.   I'm glad Not dollars do I count But stars that shine. And in the humble glebe, the tears  Of kin of mine.    I am no hero.  That is why  I'd have all medals flung.   I'm only glad that peacocks I Have never sung.  

48

Page 49: Vieru antologie BT

Steaua de vineri

Ala-bala prin aluni, Unde eşti, copile-luni?!   Şi tu, copilandre, marţi, Cu mari ochii tăi miraţi?!   Şi tu, miercure, ah, floare ? Adolescenţă visătoare?!   Şi tu, joie mohorîtă ? Tinereţea mea pierdută?!   Nu pleca, vinere, încă Stea matură şi adîncă!   C-o să vină sîmbăta Cu rece suflarea sa   Şi-o să-mi lase geana stinsă Şi-n duminici gura ninsă.      

49

Page 50: Vieru antologie BT

La estrella del viernes (Steaua de vineri)

Oyeme, ¡ohé ohé!Es lunes, ¿dónde estás, bebé?

Y tú, niño de ojos grandes,¿por dónde andas el martes?

¿Y miércoles, resplandecientecual sueño de adolescente?

¡Ay!, llega jueves, de color ceniza...¡Te fuiste, juventud, y tan de prisa!

Mas no te vayas, viernes, todavia,estrella llena de sabiduria...

El sábado ya se me aproxima...Su soplo frio todo encima

me deja la pestaña apagadaen el domingo - última nevada.

   

50

Page 51: Vieru antologie BT

L'étoile du vendredi (Steaua de vineri)  Où es-tu, petit bébé,ce lundi de contes de fées? Et mardi, déjà enfant,curieux, aux yeux si grands? Mercredi?  Oh fleur des sens,toi, rêveuse adolescence!  Mais le terne jeudi est là:ma jeunesse qui s'envola! Reste encore, ne t'enfuis,mûre étoile du vendredi! Car samedi aux vents de glaceva me fouetter la face, et une couche de neige blanchecouvrira ma bouche dimanche.     

51

Page 52: Vieru antologie BT

Friday's Star (Steaua de vineri)     Hear the cock-a-doodle-doo!  Babe, it's Monday, where are you?   Tuesday's next, awash with gazes,       wide-eyed child whom all amazes!   And you, flower, and you, essence, Wednesday, dreamful adolescence?   Then dull Thursday, drab and gray, came and took my youth away!   Still, oh, Friday, don't go yet,   star which wisdom does beget!    Saturday will blow and blowtill my brow is white with snow...   I'll be stiff and I'll be sore and on Sunday warm no more.    

52

Page 53: Vieru antologie BT

Legămînt 

(Lui Mihai Eminescu)     Ştiu: cîndva, la miez de noapte Ori la răsărit de Soare, Stinge-mi-s-or ochii mie Tot deasupra cărţii Sale.   Am s-ajung atunce, poate, La mijlocul ei aproape. Ci să nu închideţi cartea Ca pe recile-mi pleoape.   S-o lăsaţi aşa, deschisă, Ca băiatul meu ori fata Să citească mai departe Ce n-a dovedit nici tata.   Iar de n-au s-auză dînşii Al străvechii slove bucium, Aşezaţi-mi-o ca pernă Cu toţi codrii ei în zbucium.      

53

Page 54: Vieru antologie BT

Testamento (Legămînt)

(A Miguel Eminescu)

Se apagará una tardeO al nacer el diaEl fuego que aun ardeEn esta alma mia.Y quedaré entoncesPegado todaviaAl libro de mi Procer.

Y si llego a leerloTal vez hasta la mitadCual mis párpados de muerto¡No lo vayan a cerrar!Déjenmelo asi, abiertoYa mi hijo asi, por ciertoLo podrá continuar.

Y de ser que el no oyeraDe la letra el son de cuernoPónganmelo cabeceraCon su bosque dulce y tierno.

   

54

Page 55: Vieru antologie BT

Testament (Legămînt)

(A Michel Eminescu)  Un soir, ou bien sortie l'auroreJe sais, mon âme s'envolera.Et mon regard, il resteraCollé au livre que j'adoreLà, toujours là. Mes raides, froides paupièresFermez alors, non pas mon livre!Ouvert laissez-le-moi, prièrePour que mes fils puissent suivreCe que ne réussit leur père. Et si mes fils ne peuvent pasSon cor d'antan ouïrUn oreiller en faites-moiOù tous ses boisSoupirent.   

55

Page 56: Vieru antologie BT

Testament (Legămînt)

(To Mihai Eminescu)

I know: one day, as shadows rise Or as the morning wages My soul shall fly, whereas my eyes Shall linger on His pages.

The middle of the book I should Have reached by then, I reckon. Yet, do not shut it, as you would My eyelids in that second.

Do leave it open, for my son And daughter to continue... Let them read on, when I am gone With all their father's sinew.

And if my children cannot hear Its wondrous horn of yore Its woods dispose below my ear To sigh forever more.   

56

Page 57: Vieru antologie BT

În limba ta  În aceeaşi limbă Toata lumea plînge, În aceeaşi limbă Rîde un pămînt.   Ci doar în limba ta Durerea poţi s-o mîngîi, Iar bucuria S-o preschimbi în cînt.   În limba ta Ţi-e dor de mamă, Şi vinul e mai vin, Şi prînzul e mai prînz. Şi doar în limba ta Poţi rîde singur, Şi doar în limba ta Te poţi opri din plîns.   Iar cînd nu poţi Nici plînge şi nici rîde, Cînd nu poţi mîngîia Şi nici cînta, Cu-al tău pămînt, Cu cerul tău în faţă, Tu taci atunce Tot în limba ta.      

57

Page 58: Vieru antologie BT

En tu lengua (În limba ta)

En la misma lenguaTodo el mundo lloraEn la misma lenguaRien por doquier.

Pero en ningunaLengua hay consueloNi hay canto alegreQue emprenda vuelo -Sólo en aquellaQue te vió crecer.

Es sólo en tu lenguaQue a tu madre añorasEs sólo en tu lenguaQue son encantadorasLas cenas - y el vinoEs puro disfrutar...En ella ries soloY paras de llorar.

Y cuando huye el llantoY risa no te daCuando no hay consueloNi el cantar te vaEnfrente con tu cieloY con tu tierra atrásEs siempre en tu lenguaQue callas... Ya verás.

58

Page 59: Vieru antologie BT

Dans ta langue (În limba ta)  Il n'y a qu'une langueTout autour du mondeIl n'y a qu'une languePour rire ou pleurer. Mais c'est bien la tienneElle, la langue à toiQui efface ta peineEt encore te mèneA chanter de joie. 

C'est seulement dans ta langueQue ta maman te manqueEt que ton painEst un festinE'un verre de vinUne fête.C'est seulement dans ta langueQue tu ris seulDu bout du cœurEt que ton pleurArrête. 

Et quand le chant touche à sa finEt le confort expireQuand il n'y a aucun moyenDe pleurer, ni de rireTon ciel devant et au delàEt terre en arrièreCette langue à toiC'est où tu vasTe taire.

59

Page 60: Vieru antologie BT

 In Your Language (În limba ta)

Everybody gigglesIn the same old languageEverybody whimpers In the same old tongue.

Yet only in your languageAre words that give you comfortAnd only in your languageIs joy the path to song.

You feel you miss your motherIn only it - your language. And dinner's like no otherIn only it - your language.It's only in your languageThat you can laugh alone. And only it, your languageCan stop your sobbing moan.

And when the weeping ceasesAnd even laughter endsWhen nothing's left that easesNo singing, no amends With endless skies before youAnd ending earth behindYou learn the words of silence Your tongue is sure to find.

60

Page 61: Vieru antologie BT

Scrisoare din Basarabia

Cu vorba-mi strîmbă şi pripită Eu ştiu că te-am rănit spunînd Că mi-ai luat şi grai şi pită Şi-ai năvălit pe-al meu pamînt.   În vremea putredă şi goală Pe mine, frate, cum să-ţi spun, Pe mine m-au minţit la şcoală Că-mi eşti duşman, nu frate bun.   Din Basarabia vă scriu, Dulci fraţi de dincolo de Prut. Vă scriu cum pot şi prea tîrziu, Mi-e dor de voi si vă sărut.   Credeam că un noroc e plaga, Un bine graiul cel sluţit. Citesc azi pe Arghezi, Blaga Ce tare, Doamne,-am fost minţit!   Cu pocăinţă nesfîrşită Mă rog iubitului Isus Să-mi ierte vorba rătăcită Ce despre tine, frate,-am spus.   Din Basarabia vă scriu, Dulci fraţi de dincolo de Prut. Vă scriu cum pot şi prea tîrziu, Mi-e dor de voi şi vă sărut.   Aflînd că frate-mi eşti, odată Scăpai o lacrimă-n priviri

61

Page 62: Vieru antologie BT

Ce-a fost pe loc şi arestată Şi dusă-n ocnă la Sibiri.   Acolo-n friguroasa zare, Din drobul mut al lacrimei Ocnaşii scot şi astăzi sare Şi nu mai dau de fundul ei.   Din Basarabia vă scriu, Dulci fraţi de dincolo de Prut. Vă scriu cum pot şi prea tîrziu, Mi-e dor de voi şi vă sărut.

62

Page 63: Vieru antologie BT

Carta desde Basarabia (Scrisoare din Basarabia)

Con mis palabras de taradoYo sé que te ofendí diciendoQue tierras tú me has ocupadoY me has quitado alimento.

En aquel tiempo vil y vanoEn la escuela, hoy te digo,Mintiéronme, querido hermano,Que eras tú mi enemigo.

De Basarabia os envioMi añoranza en un besoAllende ya el Prut, el rio.Lo sé, hermanos, es tardioPero sincero mi abrazo.

Nuestro idioma tan contusoPensaba yo, que suerte grande,Y que bendicion el ruso...¡Cuál me mintieron, santo Padre!

Con infinita penitenciaLe pido a Dios, ahora sí,Que me perdone la insolenciaCon que, hermano, te herí.

De Basarabia os envioMi añoranza en un besoAllende ya el Prut, el rio.Lo sé, hermanos, es tardioPero sincero mi abrazo.

63

Page 64: Vieru antologie BT

Cuando por fin surgió en la menteHermano mio que tu eras,Mi lágrima salió caliente...Hacia Sibéria - prisionera.

Allá, en frígidas salinas,En lágrimas tornadas sal,Van excavando condenadosY nunca hallan su final.

De Basarabia os envioMi añoranza en un besoAllende ya el Prut, el rio.Lo sé, hermanos, es tardioPero sincero mi abrazo.

64

Page 65: Vieru antologie BT

Lettre de la Bassarabie (Scrisoare din Basarabia)     Je sais qu'avec d'injustes sentences,  Qui t'accusaient d'usurpateur De mes contrées et mes pitances, Je t'ai blessé au fond du coeur.    C'était l'époque pourrie et creuse, Quand à l'école on m'a menti Que tu étais - mensonge affreuse!    Non pas mon frère, mon ennemi.    Je vous écris, mes très chers frères,  Depuis cette triste Bassarabie Au bord du Proute, la rivière Qui nous sépare aujourd'hui. Je vous partage mon entière  Et très profonde nostalgie.    J'appelais le russe ma grande fortune, Et un patois déchu mon bien.  Culture, on n'en avait aucune, On n'avait rien de vrai, mais rien!     Je prie Jésu qu'il me soulage Du lourd fardeau de mon péché, Et qu'il m'absolve les bavardages  Avec lesquels je t'ai blessé.   Je vous écris, mes très chers frères,  Depuis cette triste Bassarabie Au bord du Proute, la rivière Qui nous sépare aujourd'hui.

65

Page 66: Vieru antologie BT

Je vous partage mon entière  Et très profonde nostalgie.     Lorsque j'appris qu'on étaient frères, La larme de mon oeil surgie Les Russes saisirent et deportèrent  Tout de suite en Sibérie.       Là bas, au fond des froides mines, On voit encore des condamnés Sortir le sel des larmes fines, Le sel qui ne finit jamais.    Je vous écris, mes très chers frères,  Depuis cette triste Bassarabie Au bord du Proute, la rivière Qui nous sépare aujourd'hui. Je vous partage mon entière  Et très profonde nostalgie.       

66

Page 67: Vieru antologie BT

A Letter From Bassarabia (Scrisoare din Basarabia)  I know I hurt you when I stated,With words so thoughtless and offhand,   That you had robbed me of my languageAnd my provisions and my land. In that, the age of sheer delusion,The very teachers lied to me That you were not at all my brother,But my unyielding enemi. Across the Pruth, the cruel border Which comes between myself and you,From Bassarabia, my brother,I send my longing, deep and true. The Russian tongue, I deemed my fortune;A wretched speech - my benefit.We did not have a crumb of culture,A bunch of lies was all of it! I wish to pray for expiationAnd my sincere repentance start -May God forgive me for the slanderWith which I hurt your inmost heart. Across the Pruth, the cruel border Which comes between myself and you,From Bassarabia, my brother,I send my longing, deep and true. 

67

Page 68: Vieru antologie BT

When I found out that we are brothers,A heedless teardrop from my eyesWas seized and instantly deportedTo faraway Siberian skies.  Out there, in dim and frigid mine pits,Where teardrop salt is dug as ore, They keep on digging, digging, digging,And every pick strike brings out more. Across the Pruth, the cruel border Which comes between myself and you,From Bassarabia, my brother,I send my longing, deep and true.

68

Page 69: Vieru antologie BT

Nu am, moarte, cu tine nimic

Nu am, moarte, cu tine nimic,Eu nici măcar nu te urăscCum te blestemă unii, vreau să zic,La fel cum lumina pîrăsc.   Dar ce-ai face tu şi cum ai trăiDe-ai avea mamă şi-ar muri,Ce-ai face tu şi cum ar fiDe-ai avea copii şi-ar muri?!   Nu am, moarte, cu tine nimic,Eu nici măcar nu te urăsc.Vei fi mare tu, eu voi fi mic,Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc.   Nu frică, nu teamă,Milă de tine mi-i,Că n-ai avut niciodată mamă,Că n-ai avut niciodată copii.      

69

Page 70: Vieru antologie BT

No pienso reproches hacerte(Nu am, moarte, cu tine nimic)

No pienso reproches hacerte,Ni quiero meterme contigo,Tan sólo una cosa te digo:Terror no me inspiras, ¡oh, Muerte!

Yo no te odio. No compitoCon todos esos delatoresQue sí maldicen tus labores,Y hasta La Luz les desagrada.Tu eres grande, yo chiquito,Mas yo a la vida no le quitoNada.

Pero dime, ¿qué hariasSi tu madre se muriera?Anda, dime, ¿qué hariasSi tus hijos se murieran?

¡Ay Muerte!Tú nunca has tenidoTu madre, tus hijos, jamás...Por eso, temerteDescuido -

¡Y es lástima lo que me das!

   

70

Page 71: Vieru antologie BT

Si j'accusais, j'en aurais tort (Nu am, moarte, cu tine nimic)  Si j'accusais, j'en aurais tort,Je ne vais donc pas t'accuser.Une chose, pourtant, je te dirai:Je n'ai pas peur de toi, oh Mort! Je ne te hais même pas. Ce sontBien d'autres ceux qui te maudissent.Les mêmes qui, proie de leur bêtise,La Lumière même blâmeront.Je suis petitEt tu es grandeMais moi, mon pain et ma viandeC'est ma vie. Mais, dis-moi, si ta mère mouraitQue ferais-tu?Et dis-moi, si tes fils mouraientQue ferais-tu? Oh Mort, des fils ou bien une mèreTu n'en as jamais eu, jamais!Ce n'est pas peur que tu dois faire,C'est pitié!   

71

Page 72: Vieru antologie BT

I Do Not Hate You, Death(Nu am, moarte, cu tine nimic) 

I do not hate You, Death.  Not me.Nor do i smear Your name.Like those who curse You bitterlyAnd Light itself they blame.

I do not hate You, Death.  Not me.Against You i am not.But though You're great, and i am wee,My life is all i've got.

Still, Death, what would You do if, say,Your mother were to die?Or should Your children pass away,How would You still get by?

Oh, Death, a mom You've never had,Nor any living seed!And so, i fear You not a tad,But pity You indeed.

72

Page 73: Vieru antologie BT

(poeme fără titlu)*** Îţi aminteşti?Copii pe valea Prutului,Ne aplecam bucuroşi deasupraDesimii de buchii ruseşti."Sunt surorile voastre",Aşa ne învăţa minciuna.Noi nu vedeam atunci Asemănarea lor Cu sîngeroşii ghimpiAi sîrmei grănicereşti.  

73

Page 74: Vieru antologie BT

(poemas sin título)*** ¿Recuerdas?Cuando niños, por el valle del Prut,juntos nos asomábamos a lascomplicadas letras rusas."Son vuestras hermanas",nos mentian.Y no nos dábamos cuentaentonceslo mucho que se semejanal alambre de puasde la sangrienta frontera.  

74

Page 75: Vieru antologie BT

(poèmes sans titre)*** Te rappelles-tu?Ensemble, deux enfants,nous nous penchions avec intérêtsur les compliquées lettresrusses."Elles sont vos soeurs",nous mentait-on.Nous ne voyions pas,à ce temps-là,leur ressemblance avec les sanglants barbelésde la frontière.  

75

Page 76: Vieru antologie BT

(untitled poems)*** Do you remember?As children, we would lean overthe complicated Russian letterstogether."They are your sisters",was the lie they fed us.Back then we had no ideahow similar they wereto the bloody barbed wireof the border.  

76

Page 77: Vieru antologie BT

*** Există doua minuni -Atît!Atotziditorul şi Muzica.O, daca Poezia înseamnăUn presupus mister, Muzica e chiarMisterul însuşi!  

77

Page 78: Vieru antologie BT

*** Hay dos milagros:tan solo dos!El Todopoderoso y La Musica.O, si La Poesia significaun presunto mistério,La Mùsica es El Mistério mismo!  

78

Page 79: Vieru antologie BT

***  Il y a deux miracles:uniquement deux!Le Toutpuissant et La Musique.O, si La Poésie signifieun supposé mystère,La Musique est Le Mystère meme! 

79

Page 80: Vieru antologie BT

*** There are two miracles:only two!The Almighty and Music.Oh, if Poetry signifiesa presumed mystery,Music isMystery itself! 

80

Page 81: Vieru antologie BT

***   Poate că într-adevărOchii femeii iubite Sunt marginea lumii.Poate că într-adevărPoezia bacovianăEste marginea vieţii.Toţi suntem muritori, poete.Iubim morţii pentru căNu mai potSă ne facă vreun rău. 

81

Page 82: Vieru antologie BT

*** Puede que de verdadlos ojos de la amadason el borde del universo.Puede que de verdadla poesia bacovianaes el borde de la vida.Todos somos mortales, poeta.Si amamos a los muertoses porque ya no puedenlastimarnos. 

82

Page 83: Vieru antologie BT

*** Vraisemblablement, les yeux de la bien-aiméesont-ils le bord du monde.Vraisemblablement,la poésie bacovienne,est-elle le bord de la vie.On est tous mortels, poète.Nous aimons les mortscar ils ne sont plus à mêmede nous nuire.  

83

Page 84: Vieru antologie BT

*** It must be thatour loving woman's eyesare the edge of the universe.It must be thatbacovian poetryis the edge of life.We are all deathbound, Poet.We love the dead,for they no longer canhurt us.  

84

Page 85: Vieru antologie BT

De-ai curge tu, Prutule  De-ai curge tu, Prutule, De-ai curge pe Nistru,Să nu mă mai desparţiDe fraţii mei! De-ai curge tu, Prutule,De-ai curge pe Mureş,Ca liber să pot ascultaCîntecul nostru,Cîntecul neamului meu! De-ai curge tu, Prutule,De-ai curge pe Olt,Să nu mai fiu întrebatCe caut euCe caut în Ţara Mea!  

85

Page 86: Vieru antologie BT

Si fluyeras, oh, rio Prut (De-ai curge tu, Prutule)  Si fluyeras, oh, rio Prut,Si fluyeras por el Nistro,Para que no me separes másDe mis hermanos! Si fluyeras, oh, rio Prut,Si fluyeras por el Mures,Para que libre pueda escucharNuestro canto,El canto del pueblo mio! Si fluyeras, oh, rio Prut,Si fluyeras por el Olt,Para que dejen de interpelarmeQué ando yo buscandoEn mi própio Pais!  

86

Page 87: Vieru antologie BT

Si tu coulait, oh, Proute (De-ai curge tu, Prutule)  Si tu coulais, oh, Proute,Si tu coulais par le Nistre,  Pour que tu ne me sépares plusDe mes frères! Si tu coulais, oh, Proute,Si tu coulais par le Mures,Pour que je puisse tout libre écouterNotre chant,Le chant de mon peuple! Si tu coulais, oh, Proute, Si tu coulais par l'Olte,Pour qu'on ne me demande plusCe que je chercheCe que je cherche dans mon propre Pays!  

87

Page 88: Vieru antologie BT

If you flew, oh, river Pruth (De-ai curge tu, Prutule)  If you flew, oh, river Pruth,If you flew down the Nistru,So you no longer part meFrom my brothers! If you flew, oh, river Pruth,If you flew down the Mures,So I could freely listenTo our singing,My people's singing! If you flew, oh, river Pruth,If you flew down the Olt,So they no longer question meWhy I am here In my own Country!  

88

Page 89: Vieru antologie BT

Cîntec basarabean  Este o nebunie să încerciSă dai la o parte CerulCa să vezi pe Dumnezeu -Dumnezeu este chiar Cerul. Este o nebunie să încerciSă dai la o parte Limba RomînăCa să vezi pe Eminescu -Eminescu este chiar Limba Romînă. Este o nebunie să încerciSă dai la o parte PrutulCa să ajungi mai repede-n Ţară -Ţara este chiar Prutul. Este o nebunie să încerciSă dai la o parte pe Cărturar Ca să vezi viitorul -El este chiar ziua de mîne,Viitorul venind.  

89

Page 90: Vieru antologie BT

Cancion basarabeña (Cîntec basarabean)  Es una locura intentarApartar el CieloEsperando divisar a Dios -Dios es el Cielo mismo. Es una locura intentarApartar la Lengua RumanaPara poder ver a Eminescu -Eminescu es la Lengua Rumana. Es una locura intentarApartar el rio PrutCon tal de llegar más rapido a la Patria -El Prut es la Patria. Es una locura intentarApartar al SabioA fin de llegar a conocer el porvenir -El es el mañana mismo,Lo venidero viniendo.   

90

Page 91: Vieru antologie BT

Chanson bassarabienne (Cîntec basarabean)  Ce serait folie d'essayerD'écarter le CielPour pouvoir discerner Dieu -Dieu, c'est le Ciel même. Ce serair folie d'essayerD'écarter la Langue RoumainePour pouvoir découvrir Eminescu -Eminescu, c'est la Langue Roumaine. Ce serait folie d'essayerD'écarter le ProutePour pouvoir acceder plus vite à la Patrie -Le Proute, c'est la Patrie. Ce serait folie d'essayerD'écarter le SagePour pouvoir scruter l'Avenir -Lui, c'est le demain même,L'avenir qui vient en venant.   

91

Page 92: Vieru antologie BT

Bassarabian Song (Cîntec basarabean)  It would be madness to tryTo push the Sky asideHoping to glance God -God is the very Sky. It would be madness to tryTo push the Romanian Language asideHoping to reveal Eminescu -Eminescu is the Romanian Language. It would be madness to try To push the Pruth asideHoping to reach Homeland faster -The Pruth is our Homeland. It would be madness to tryTo push the Scholar asideHoping to peer into the Future -He is the very morrow,The hereafter.

92

Page 93: Vieru antologie BT

13 strofe despre mancurţi  Ei ne hăcuiră graiul Şi doina, şi harta! Ei, care astăzi vînează „Literatura şi Arta!“   Ei datina o spurcară Barbar şi sinistru! Ei, care astăzi adulmecă Revista „Nistru“!   Ei gîtuiră prădalnici Biserici frumoase! Ei ne răstigniră pe crucea Lui ’46!   Ei ne-au mînat spre Siberii Cu pistolul din urmă! Ei ne-au scos din ogradă Văcuţă şi turmă!   Ei au dus omul la ocnă Pentru trei ciocălaie! Ei ne remodelează fiinţa Pe diferite ilaie!   Ei pe dealuri lăsară Să năvălească tutunul Ca friţul cel fără de milă Cu tancul şi tunul!   Ei marchează locul

93

Page 94: Vieru antologie BT

Unde-n ţărîna mănoasă Se va crăci uzina Ca la dînsa acasă!   Ei otrăvesc pămîntul Şi izvorul, ah, bietul. Ei sunt gata să tragă În cei care-şi cer alfabetul!   Ei linguşesc străinul Cu struguri şi glume! Ei spun: „zdrasti“ Propriei mume!   Ei spun că Ştefan cel Mare Armonia urbană o strică. Ei ne-au minţit la şcoală Că nu avurăm nimică!   Ei se urcară pe ghebul Numelor noastre strîmbate Să ne anunţe că-n poartă Viitorul cel mare bate!   Ei printre mormintele noastre Cu medalia-n dinţi, cu folosul, Aleargă în cuşti fericiţi Ca javra cu osul!   Ei prin lacrimă graniţi Trag şi-n două o taie! Ei, înnodaţii neruşinării! Huideo, potaie!

94

Page 95: Vieru antologie BT

Trece estrofas sobre lacayos y renegados(13 strofe despre mancurţi)

Ellos nuestra lengua amputaronY nuestra "doyna" y nuestro mapa!Ellos hoy se entretienenNuestros focos de cultura asaltando!Ellos las costumbres depravaronCual bárbaros siniestros!

Ellos condenaron las iglesiasEllos nos crucificaronEn el cuarentiseis!

Y hacia las SiberiasA punta de pistola nos mandaron!Ellos nos quitaron del corralLa vaca, y despues la grey!

Ellos como esclavos nos llevaronA las salinas por algunos rublos!Ellos nuestros seres remodelanCon diversos moldes!

Ellos las colinas invadieronDe tabaco, no más!Cual enemigo que te entraA fuerza de cañonazos!

Ellos van demarcandoEn todo el medio del campoEl sitio en donde ira hediendoLa fábrica, como si nada!

Ellos la tierra emponzoñan

95

Page 96: Vieru antologie BT

Y el manantial, tambien.Ellos no dudan dispararnosSi nuestras letras reclamamos!

Ellos adulan al extrañoCon uvas y con chistes!Ellos le dicen "zdrasti"A su propia madre!

Ellos afirman que Esteban el GrandeLa armonia urbana estorba!Ellos en la escuela nos mintieronQue era nula nuestra historia!

Ellos se montaron en la gibaDe nuestros deformes apellidosPara proclamar que ya estaba cercaUn grandioso porvenir!

Entre nuestras tumbasEllos van corriendoConformes con sus jaulasY sus ventajasCon la medalla en la bocaContentos, cual canes con su hueso!

Ellos con desenvolturaLa lágrima la parten en dosY asi separan con fronterasA los hermanos!

Ellos, siempre ellos,Malditos can-peones del descaro!

Fuera, hijoperras!

 

96

Page 97: Vieru antologie BT

Treize strophes sur les collaborationnistes (13 strofe despre mancurţi)

Ce sont eux qui ont mutiléNotre langue, notre doïna et notre carte!Les mêmes qui de nos joursTracassent nos foyers de culture!

Les mêmes qui ont adultéréNos traditions si vilement!Eux, qui sont en train de donnerLe coup de grâce à notre presse!

Eux, qui ont égorgé de bellesEglises!Eux, qui nous ont crucifiésEn '46!

Eux, qui nous ont mené vers la SibérieLe pistolet à la main!Eux, qui nous ont enlevé d'abordLa vache, et puis le troupeau entier!

Eux, qui ont fait déporter les gensAux mines de sel de la SibériePour une poignée de roubles!Eux, qui nous remodèlentSur de diverses enclumes!

Eux, qui ont permis que le tabacEnvahisse nos collinesComme lors de la guerreL'ennemi à coups de canon!

Eux, qui démarquent l'endroit

97

Page 98: Vieru antologie BT

Sur le fécond terroirOù l'usine s'étendraIndécemment!

Eux, qui empoisonnent la terreEt les sources, aussi.Eux, qui n'hésitent pas à fusillerCeux qui réclament leur alphabet!

Eux, qui adulent l'étrangerAvec des raisins et des blagues!Eux, qui disent "zdrasti"A leur propre mère!

Eux, qui affirmentQu'Etienne le Grand nuit à l'harmonie urbaine!Eux, qui nous ont menti à l'écoleQu'avant eux nous n'avions rien!

Eux, qui se guindèrent sur la bosseDe nos difformes patronymesPour proclamer qu'un grandieux avenirSe dressait devant nous!

Eux, qui ne cessent de courrirEntre nos tombesLa médaille aux dents, l'avantage,Leur cage et tout, contents,Tel le chien et son os!

Eux, trancheurs de frontièresQui coupent la larme même!Eux, méconnaissant la vergogne!

Crevez, fils de chiennes!    

98

Page 99: Vieru antologie BT

Thirteen Stanzas On Quislings(13 strofe despre mancurţi)

They are the ones who haveHacked our languageAnd our doina and our map!And are now busy hunting downOur institutions!

They are the ones who haveMangled our traditions!And are now threateningOur press!

The ones who have strangledHandsome churches!And crucified usIn '46!

The ones who herded us upAnd pushed us toward SiberiaAt gunpoint!The ones who took our cowFirst, then the whole herd!

They had us deportedFor a handful of rubles!They have been remodeling usOn various patterns!

The ones who have letTobacco invade our hills,Like foes invadingWith firing cannons!

99

Page 100: Vieru antologie BT

The same who selectAnd mark out the placeWhere smoking factoriesWill be raping fertile land!

The ones poisoning our fieldsAnd watersprings.The ones who do not hesitateTo point their guns at usWhen we reclaim our alphabet!

They flatter the strangerWith grapes and with jokes!They greet their own motherWith "zdrasti"!

They say Stephen the GreatIs detrimental to urban harmony!They lied to us at schoolThat before them we had had nothing!

They proclaimed, from the heightOf our hunched and maimed surnames,That a marvelous futureWas within reach!

They keep on runningAround our graves, with their medalsIn their teeth and their benefitsAnd their cages,Like mutts holding on to their bones!

They, the makers of bordersDown the middle of brothers' tears!They, never knowing shame!

Away with you, scoundrels!

100

Page 101: Vieru antologie BT

Aceştia suntem noi

Aceştia suntem noi :Buni cît se cuvineÎn mijlocul răului.Răi - niciodată.Se miră noapteaCă a clocit sub eaÎntuneric,Dar au ieşitPui de lumină.   

101

Page 102: Vieru antologie BT

Así somos (Aceştia suntem noi)  Así somos:debídamente buenosen médio de la maldad.Malvados - jamás.Se maravilla La Noche que, habiendo ella enclocadotiniebla,le han salido pollitosde Luz.  

102

Page 103: Vieru antologie BT

Nous sommes ainsi (Aceştia suntem noi)  Nous sommes ainsi:dûment bons au milieu de la perfidie.Méchants - jamais.Se merveille La Nuitvoyant sortir de ses oeufs ténébreuxdes pouletsde Lumière.    

103

Page 104: Vieru antologie BT

This Is How We Are (Aceştia suntem noi)  This is how we are:duly kindmid wickedness.Evil - never.It baffles The Nightto see that, having hatched mirk,out come chicks of Light.  

104

Page 105: Vieru antologie BT

DESPRE POET

Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul.

Grigore Vieru 

Se ştie că suferinţa este un motor indispensabil (şi nicidecum suficient) al creaţiei autentice.  În acest sens, destinul a fost peste măsură de "darnic" cu Grigore Vieru.  Ce îl particularizează însă  în mod categoric pe el în această asociere este faptul că, spre diferenţă de o  probabilă majoritate a poeţilor, suferinţa lui Vieru nu are cause  personale, individuale, ci  este  expresia unei drame colective,  anume situaţia unei comunităţi întregi de oameni de a deveni proscrişi în propria lor ţară - pe pămînturile de care ţara se leapădă şi pe care le declară străine.   Această dramă el o trăieşte zi cu zi, noapte cu noapte, în toate fibrele fiinţei sale.  Puţine sunt poemele vierene unde să nu fie  sezisabilă  trauma individului marcat, direct ori indirect,  nu numai de cele petrecute la Ialta, acum 65 de ani, dar şi de evenimente "politice" mult mai recente.  Dacă sunt necesare - ori inevitabile - clasificările, Vieru nu poate fi categorisit altcum decît poetul care,   prin asumare voluntară şi definitivă, devine  vocea  durerii neamului, poetul  tragediei naţionale  a poporului romîn.  

 Poetul Vieru, omul Vieru, patriotul şi iubitorul de neam

Vieru, a fost pe baricadele reîntregirii mutilatei fiinţe naţionale pînă în ultima zi a vieţii sale.  Modul însuşi cum ne-a părăsit - într-un suspect accident de trafic, venind de la o comemorare în memoria nu  altuia decît Eminescu însuşi, cel pe care  cu extremă generozitate pentru limba noastră îl egala cu ea (vezi "Cîntec basarabean", în cuprinsul acestui volum) - e simptomatic. 

105

Page 106: Vieru antologie BT

 Nu ne simţim capacitaţi a emite  evaluări definitive,

afirmînd că sacrificiul lui Vieru a fost inutil.  Dar starea realităţii în care (supra)vieţuim în Romînia exact acest lucru îl indică.  Triumful deplin şi ireversibil al forţelor răului.  Este, în definitiv, un fals, chiar dacă unul involuntar, a scrie ori rosti acest substantiv propriu ("România") fără a preciza imediat că e vorba de un mit, de o fantezie pur politică.  O fantezie susţinută pe baze exclusiv ideologice, pe un traseu deşert, a cărui destinaţie putativă este himerica  "integrare europeană".   O  Românie ce cată a se redefini după procustienele directive trasate nu de vreun "congres al partidului", ci de la tribuna celor cu funcţii supreme în administraţia şi cultura românească, a căror misie e să ne arate cum ne putem debarasa  rapid şi fără urme de "cadavrul din debara numit Eminescu".  Un areal al existenţei morbide, unde confiscarea se confundă cu firescul, şi unde tot ce se întreprinde, de la confirmările şi para-confirmările amputărilor teritoriale pînă la entuziasmul auto-lobotomizării culturale, se face cu omniprezentul deziderat de a fi pe plac celor puternici.  O redefinire deci nu prin afirmare valorică, ci prin auto-anihilare, prin spirit lacheist şi prostituist. "Integrare" au făcut şi Stalin şi Hitler în 1939 prin reprezentanţii lor Molotov şi respectiv Ribbentrop, implementînd-o cu  tancurile - un argument, e drept, mai puţin sofisticat decît cel al "nivelului de viaţă",  cel al "drepturilor umane", ori cel al "democratizării", triada  vînturată infatigabil de propaganda occidentală de astăzi.  Imperialismul forţei brute, al invaziilor militare şi ocupaţiei fizice, este succedat de cel  cu mînuşi albe numit globalizare. "Formele se schimbară, dar răul a rămas", ar  zice Eminescu.

 Realitatea, aşadar, este complet alta.  Realitatea se

cheamă, de exemplu, "republica molotova", după unica perifrază justificabilă ce am auzit despre această plăsmuire

106

Page 107: Vieru antologie BT

cartografică pînă în prezent.  Realitate se mai cheamă şi ion iliescu şi petre roman, guvernanţii care încă din august 1991 s-au grăbit să "recunoască" acest avorton al istoriei drept viabil şi legitim - după speranţa lor, întru eternitate.  Realitatea mai poartă egal de ruşinoasele nume emil constantinescu şi victor ciorbea, care cu de la sine putere au făcut cadou - repetăm: făcut cadou - tot nordul Bucovinei şi întreg sudul Basarabiei noilor noştri vecini de la răsărit încă din iunie 1997.  Ce avantaje personale au obţinut indivizii respectivi prin aceste "tranzacţii de vindere a ţării pe parcele", evident nu cunoaştem.  În democraţia noastră incurabil originală, nu vom cunoaşte nicicînd.  Ce ştim însă cu siguranţă absolută e că toţi aceşti şi-au înscris temeinic şi irevocabil numele în Cartea Infamiei, alături de tache ionescu, alexandru vaida-voevod, carol al doilea, mihai pacepa şi alţi trădători de neam.  Tuturor acestora, şi celor ce le vor continua spiritul, le dedicăm poemul următor:

 TESTAMENTUL LUI MANOLE El, stăpînul de-atunci Cu obraz neschimbatDe-a istoriei munci.Noi, sub bici şi porunciAm răbdat şi-am sperat. În poeme soldatŞi-n  războaie poetDe pe-al său parapetCu stiloul-stiletOri cu pumnul a dat. Pe cei slabi i-a scuipatPe puternici i-a lins.

107

Page 108: Vieru antologie BT

Cu-ai săi fraţi, înadinsŞi  cu-al ţării cuprinsEl  s-a răscumpărat. 

Cîte holde-atîţi craiÎn al nostru regatDe căpuşe mînat...În satanic alaiAu supt  gura de rai. Cînd nimic n-a rămasDin cel plai fermecatTrişti,  în  minţi ne-am retras...Pînă ne-a-nstrăinatLimba, al minţii glas. Peste  hău, triumfalMonument şi-a-nălţat.O, păstor ancestralDintre neguri chematLa judeţul final! Manole, ManoleTu, soţ şi părinteAl durutei ginteDe blestem desfă-neVieţile redă-ne!Aşa ne-am rugatŞi l-am implorat. Iar el, meşter mareCetăţean de-onoareÎn zid uzurpatNe-a înmormîntatLa apus de soare.

108

Page 109: Vieru antologie BT

  Frauda şi travestiul numite "România", cea care va rămîne în istorie drept "patria care îşi devorează fiii credincioşi" e încă ţinută cumva pe patul său de muribund, într-o stare de agonie perpetuă, cu respiraţie artificială, cu infuzii valutare şi efuzii patriotarde.  Ce nu conştientizează însă cei care ne vînd - atît cît a mai ramas din noi - e faptul că spiritele din scrinul Pandorei de ei slobozite se vor întoarce ca un bumerang pentru a-i stîrpi.  Prin "legitimarea" (adică legitimare la nivel pur politic) entităţii hitlero-staliniste de peste Prut, prin "dialogul european"  ce ei acordă incondiţional separatiştilor de la Chişinău, ei au creat precedentul ce posibilitează cît se poate de real şi cît se poate de probabil "iugoslavizarea", dezintegrarea treptată a ţării.  Pentru ei, "integrarea prin dezintegrare" nu reprezintă măcar un paradox. Dacă avem o "Republică a Moldovei de Est", nu e cazul să ne mirăm că vom avea şi o Republică a Moldovei de Vest, o Republică a Ardealului, o Republică a Banatului şi aşa mai departe.  Vieru însuşi ne atrage atenţia, în unul dintre aforismele sale: "Dacă sunt doi domnitori în ţară, se va găsi şi al treilea".  Şi nu sunt necesare abilităţi speciale pentru a prezice că relaţiile diplomatice Bucureşti-Iaşi, Bucureşti-Cluj, Bucureşti-Timişoara etc vor fi nu mai puţin cordiale decît cele dintre Bucureşti şi Chişinău.  

PAUL ABUCEAN 

109

Page 110: Vieru antologie BT

SOBRE EL POETA "Fui caña en tormentoDe párpado sin tregua,Una mitad al aguaY ya la otra al viento." Poeta representativo rumano, GREGORIO VIERU nació el 14 de febrero de 1935 en la comarca de Hotin, en el norte de Moldavia. Desempeñó su actividad en el norte de Basarabia, subregion moldava, muriendo en circunstancias sospechosas, en enero del año pasado, en un accidente automovilístico, de regreso de una conmemoracion dedicada a Miguel Eminescu, máximo poeta rumano. Vieru refleja casi permanentemente en su expresion lírica la tragedia nacional ocurrida en 1940, cuando los poderes occidentales permitieron impasiblemente que el territorio nacional rumano fuera amputado, consecuencia directa del pacto Molotov-Ribbentrop concluido entre los rusos y sus aliados alemanes.  Más de la mitad de las tierras moldavas le fue cedida a la asi-llamada "Union Sovietica" y un tercio de Dobrucha a los búlgaros mediante tratados de chantaje impuestos por Hitler y sus complices eslavo-mongoles.  La agresion fue "ratificada" cinco años más tarde en Yalta (Ucrania), cuando Roosevelt y Churchill le otorgaron a su aliado Estalin más de la mitad de las tierras moldavas. En la actualidad, pese a los esfuerzos de intelectuales patriotas como Vieru, esa division sigue en pie, como herencia sacrosanta de Hitler y Estalin hecha irreversible por las asi-llamadas "democracias" occidentales.   

110

Page 111: Vieru antologie BT

SUR LE POÈTE "Je fus plutôt un frêle roseau Aux paupières de peine, Une moitié noyée par l'eau Et l'autre qui haleine."  GREGOIRE VIERU nacquit le 14 fevrier 1935 au comté de Hotin, au nord de la Moldavie. Poète représentatif et remarquable de la littérature de langue roumaine, il déroula son activité au nord de la Bassarabie, sous-région moldave, jusqu'au janvier passé, quand il mourut dans des circonstances suspectes, dans un accident d'automobile, de retour d'une commémoration de Michel Eminescu, suprème poète roumain. L'expression lyrique de Vieru reflète, quasi de manière permanente, la tragédie nationale du peuple roumain, telle qu'elle se produit à partir de juin 1940, lors du partage du territoire national par les russes et bulgares, avec la complicité des pouvoirs occidentaux. Par la suite du traité "secret" Molotov-Ribbentrop, conclu entre les Alemands et leurs alliés les Russes, le territoire national roumain fut amputé, les Russes s'emparant ainsi de plus de la moitié des terres moldaves. L'agression se vit "ratifier" cinq ans plus tard, à Yalta (Ucraine), quand Roosevelt et Churchill firent cadeau à leur ami Staline ce vrai noyau de la spiritualité roumaine. A présent, malgré les efforts et sacrifices des intellectuels patiotes comme Vieru, cette division, initiée par Hitler et Staline et "consacrée" par les ainsi-dites "démocraties" occidentales, reste en place, avec d'insoutenables frontières que sauvegardent des ronces artificielles et des fusils.  

111

Page 112: Vieru antologie BT

ABOUT THE POET "I've been, with mournful lids, A reed by sorrow bound, Whose upper half still tilts, Whose lower half is drowned."    GRIGORE VIERU was born on 14th February 1935, in Hotin County, northern Moldavia. A distinguished and representative poet of Romanian expression, he was active in the literary field until last January, when he passed away in suspicious circumstances, in an automobile accident, upon his return from a commemoration dedicated to Mihai Eminescu, paramount poet of the Romanian language. Vieru's poetry is permeated nearly in its entirety by the national tragedy of the Romanian people, such as it has unfolded since June 1940, when large chunks of our national territory were lost to Russian and Bulgarian aggressors, with the blessing and complicity of Western powers. As a direct consequence of the Molotov-Ribbentrop "secret" agreement, between the Russians and their German allies, more than half of Moldavian lands, including the entire sub-province of Basarabia, between the rivers Prut and Nistru, was lost to Russian expansionism. The aggression was "ratified" five years later at the so-called "conference" of Yalta (Ukraine), when war criminals Roosevelt and Churchill gifted their friend Stalin with this essential cradle of Romanian spirituality. At present, notwithstanding the efforts and sacrifices of patriotic intellectuals such as Vieru, this historic injustice still stands, with illegitimate and unjustifiable boundaries held in place by barbed wire fences and bullets, as a legacy of the betrayal of this nation by the so-called "democracies" of the West.   

112

Page 113: Vieru antologie BT

DESPRE TRADUCĂTOR

Paul Abucean s-a născut şi a copilărit în localitatea Lugoş din Banat.  A studiat la liceul "Andrei Saguna" din Brasov şi la Universitatea din Timişoara, Facultatea de Filologie, specializarea franceză şi engleză.  A lucrat ca profesor de limbi străine în mediul rural romînesc. De asemenea, a obţinut atestări ca traducător pentru toate trei limbile ce vorbeşte fluent (spaniolă, franceză şi angleză), neputînd însă publica traduceri în anii represiei staliniste, pe considerentul lipsei de conecţii politice. Dupa plecarea din ţară a devenit activ ca traducător, cu vădită preferinţă pentru transpuneri poetice, acumulînd experienţă în ţări precum Spania, S.U.A., Venezuela şi China.  A colaborat cu traduceri la diverse publicaţii din spaţiul cibernetic.    SOBRE EL TRADUCTOR 

Paul Abucean nació y pasó su infancia en la ciudad de Lugos, provincia de Banat (oeste de Rumania).  Hizo sus estudios secundarios en el colegio "Andrei Saguna" de Corona (actualmente Brasov), en el sur de Transilvania, y pasó a estudiar Filologia, especialidad francés e inglés, en la Universidad de Timisoara (capital de Banat).  Trabajó como profesor de lenguas extranjeras en algunas escuelas rurales de Rumania.  Pese a haber obtenido certificacion como traductor de y en los tres idiomas que domina (español, francés e inglés), no le fue posible publicar traducciones en los años de la represion estalinista en Rumania (es decir antes del 1989), debido a su falta de conecciones políticas.  Tras dejar su pais, comenzó a activar en el campo de la traduccion, con predileccion por la conversion poética.  Ha acumulado experiencia pertinente en paises como España, EE. UU. N. A., Venezuela y China.  Ha colaborado con varias publicaciones que operan en el espacio virtual. 

113

Page 114: Vieru antologie BT

 SUR LE TRADUCTEUR Paul Abucean a été né à Lugos, ville de la province de Banat

(sud-ouest de la Roumanie).  Il a fait ses études secondaires au lycée "Andrei Saguna" de Corona (à présent Brasov), au sud-est de la Transylvanie, étudiant par la suite la Philologie à l'Université de Timisoara (capitale du Banat), sa specialité étant les langues étrangères, français et anglais.  Il a ensuite travaillé comme professeur de langues dans des écoles rurales de la Roumanie.  Malgré avoir obtenu la certification de traducteur littéraire pour les trois langues qu'il parle couramment (français, espagnol et anglais), il n'a pas réussi à publier des traductions dans la période de la répression staliniste en Roumanie (avant 1989), en raison de son manque de connections politiques. Après avoir quitté le pays, il a accumulé de l'expérience comme traducteur, notamment dans le secteur de la transposition poétique,  dans des pays comme l'Espagne, les E.U.A.N., le Venezuela et la Chine.   Il a collaboré avec de diverses publication de l'espace virtuel.  ABOUT THE TRANSLATOR

Paul Abucean was born in the city of Lugos, in the province of Banat (south-western Romania).  After graduating from "Andrei Saguna" high school, located in Corona (currently Brasov, in south-east Transylvania), he went on to study languages (French and English) at the University of Timisoara, in the capital of Banat province.  He then spent a few years as a language teacher for a couple of rural Romanian schools. Despite the fact that he passed the certification examinations for translators, in all the languages he is fluent in (Spanish, French and English), publishing translations in Stalinist Romania (meaning before 1989) was out of his reach, due to his lack of political connections.  After leaving the country, he became active as a literay translator, with an emphasis on poetic translation, accumulating experience in countries like Spain, the U.S.A., Venezuela and China.  He has cooperated with various online publications.

114

Page 115: Vieru antologie BT

Cuprins

Fiinţa poetului, Nicolae Băciuţ/5Formular/9Formulario/ 10Formulaire/11Form/12Acasă/ 13A casa/ Chez nous/Home/Autobiografică/ Autobiográfica/ Autobiographique/Autobiographical/Sunt/Soy/Je suis/I Am/Ars poetica/Ars poetica/Ars poetica/Ars Poetica/Fericire/Felicidad Bonheur/Bliss/Steaua de vineri/La estrella del viernes/L'étoile du vendredi/Friday's Star/Legămînt/Testamento/Testament/Testament/

115

Page 116: Vieru antologie BT

În limba ta/En tu lengua/ Dans ta langue/In Your Language/Scrisoare din Basarabia/Carta desde Basarabia/Lettre de la Bassarabie/A Letter From Bassarabia/ Nu am, moarte, cu tine nimic/No pienso reproches hacerte/Si j'accusais, j'en aurais tort/I Do Not Hate You, Death/(poeme fără titlu) ***/(poemas sin título) ***/ (poèmes sans titre) ***/ (untitled poems) ***/*** Există doua minuni/  *** Hay dos milagros/***  Il y a deux miracles/*** There are two miracles/ ***  Poate că într-adevăr/*** Puede que de verdad/*** Vraisemblablement/***It must be that/De-ai curge tu, Prutule/Si fluyeras, oh, rio Prut/ Si tu coulait, oh, Proute/  If you flew, oh, river Pruth/ Cîntec basarabean/Cancion basarabeña/Chanson bassarabienne/Bassarabian Song/13 strofe despre mancurţi/Trece estrofas sobre lacayos y renegados/

116

Page 117: Vieru antologie BT

Treize strophes sur les collaborationnistes/Thirteen Stanzas On Quislings/Aceştia suntem noi/Así somos/ Nous sommes ainsi/ This Is How We Are/  DESPRE POET, PAUL ABUCEAN/ SOBRE EL POETA/SUR LE POÈTE/ABOUT THE POET/DESPRE TRADUCĂTORSOBRE EL TRADUCTOR/SUR LE TRADUCTEURABOUT THE TRANSLATOR/

117

Page 118: Vieru antologie BT

Ediţie apărută cu sprijinul ASOCIAŢIEI „NICOLAE BĂCIUŢ”

PENTRU DESCOPERIREA, SUSŢINEREA ŞI PROMOVAREA VALORILOR CULTURAL –

ARTISTICE ŞI PROFESIONALE540390 Târgu-Mureş, ROMÂNIA, Str. Ilie Munteanu nr. 29

118