analiza echilibrului financiar
Post on 10-Aug-2015
664 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
UNIVERSITATEA ANDREI ŞAGUNA
FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINANŢE BĂNCI
Disciplina : Finanţele Întreprinderii
LUCRARE DE LICENŢĂ
Tema:“ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L”
Îndrumător ştiinţific :Lector Univ. Drd COSTICĂ VLAD
Absolventă : ION A. FLORINA
Constanţa 2005
1
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
Analiza echilibrului financiar ocupă locul central în diagnosticul
activităţii economico fianaciare a firmei
Scopul analizei este acela de a indentifica şi măsura dezechilibrele care
apar la nivelul fluxurilor financiare precum şi a cauzelor care le provoacă.
Firma ca sistem natural deschis este supusă unor tendinţe entropice ,
ceea ce înseamnă intervenţia permanentă de refacerea a echilibrului.
În literatura de specialitate s-au creat o serie de modele şi tehnici
verificate practic , care permit aprecierea stării existente la un moment dat ,
precum şi influenţele unor interventii viitoare în activitatea firmei .
Lucrarea am structurat-o pe două părti :
În prima parte am realizat prezentare teoretică a conceptului de
echilibru financiar şi a modelelor de analiză.
În cea de a doua parte am realizat aplicarea acestora pe situaţiile
financiare ale SC EFO INTERTRANS SRL .
Analiza înterptinsă este multicriterială pentru a obţine un volum cât mai
semnificativ de informaţii care să stea la baza fundamentării unor decizii cât
mai apropiate de realitate .
Abordarea a cuprins analiza tendinţelor de evoluţie a poziţiei financiare
şi a rentabilităţii , starea de echilibru financiar , modalitatea de formare a
rezultatelor şi interpretarea acestora în condiţiile unei inflaţii ridicate .
De asemenea am realizat câteva scenarii privind echilibrul financiar în
urma aplicării stategiei de dezvoltare previzionate .
Concluzia aplicării este aceea că realizarea de performanţe într- o
economie concurenţială este condiţionată de analiza şi monitorizarea permanetă
2
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L a factorilor care produc dezechilibre în activitatea economico- financiară a
firmei.
ABORDAREA CONCEPTUALĂ A
ECHILIBRULUI FINANCIAR
I .1 CONCEPTUL DE ECHILIBRU FINANCIAR
Conceptul de echilibru financiar are în diferite domenii ale ştiinţei,
interpretări specifice. Termenul de echilibru derivă de la cuvintele latine “aegus”,
care înseamnă egal şi “libra” care înseamnă balanţă desemnând egalitatea a două
mărimi măsurabile şi vizează starea de concordanţă între elementele
interdependente şi toate variabilele activităţii economice şi sociale.
Orice întreprindere trebuie să fie văzută ca un mijloc de a pune în
evidenţă o idee de afaceri iar pentru ca această idee să se materializeze este
necesară luarea unor decizii iniţiale prin care se conturează forma de proprietate
a firmei şi posibilităţile de dezvoltare în viitor dar şi mărimea ei .Naşterea
, supravieţuirea şi dezvoltarea firmei într-un mediu concurenţial este posibilă
doar în condiţiile de echilibru economic –financiar.
Echilibrul financiar semnifică acea stare spre care tinde piaţa bunurilor
economice , piaţa monetară ,piaţa capitalurilor , piaţa muncii , precum şi piaţa
naţională în ansamblul său , în sensul egalizării cererii si ofertei , respectiv în
cel al unei asemenea diferenţe dintre ele care să nu depăşească anumite
limite considerate normale şi care nu generează tendinţe sociale grave.
Cu alte cuvinte echilibrul economic semnifică aceea situaţie a unei
economii în care proporţiile cantitativ globale permit ajustarea armonioasă a
3
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L fluxurilor, stabilitatea preţurilor şi funcţionarea satisfacerilor a aparatului
economic.
La nivel macroeconomic stabilirea şi menţinerea echilibrului financiar
sunt reprezentate în esenţă de bugetul public, de raportul dintre cheltuielile
publice şi veniturile publice , unul dintre principiile bugetare reflectă tocmai
echilibrul bugetului public ,chiar dacă , de exemplu , bugetul se încheie cu
deficit sunt prevăzute şi resursele de acoperire al acestui deficit , dacă există
excedent bugetar sunt indicate destinaţiile pe care acesta le va avea 1.
Bugetul contribuie la realizarea echilibrului economic general în care
proporţiile mărimilor (indicatorilor) globale permit o ajustare armonioasă a
fluxurilor bugetare în numerar şi fără numerar.
Echilibrul economic la nivelul agenţilor economici este perceput ca o
armonie între resursele şi utilizările reflectate în bilanţ
Noţiunea de echilibru financiar diferă în funcţie de modul de elaboarare
a bilanţului : financiar sau funcţional.
Estimarea echilibrului financiar la nivelul intreprinderii este
dependent de obiectivele persoanelor care intra în contact cu întreprinderea :
Prin prisma intereselor acţionarului se apreciază că echilibrul
financiar este respectat dacă rentabilitatea pe care i-o oferă un
asemenea plasament compensează riscul la care se expune : riscul
financiar , riscul economic şi riscul de faliment. Simptomele
dezechilibrului apar când nu se obţine rentabilitatea fondurilor proprii
pe care ei o cer (acţionarii). Simptomele sunt sesizate mai repede dacă
întreprinderea este cotată la bursă – scăderea cursului acţiunilor este un
indicator incontestabil şi obiectiv al deteriorării sănătăţii financiare a
firmei, iar dacă nu este cotată la bursă se impune recurgerea la alţi
indicatori. Posibilităţile de informare a acţionarilor sunt diferite , în
funcţie de statutul şi poziţia lor : principalii acţionari au acces la o
cantitate importantă de informaţii şi de o calitate bună, pe când micii
1 Dumitru Tudorache , Finatele publice , Ed Fundatiei „Andrei Saguna , Constanta ,20024
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L acţionari au la dispoziţie o cantitate redusă de infomaţii şi cu un grad de
relevenţă redus.
Prin prisma intereselor managerilor firmei , aprecierea echilibrului
financiar este legată de maximizarea valorii întreprinderii la care se
adaugă criterii de flexibilitate financiară , de creştere economică , de
autonomie financiară şi de putere .Cauzele dezechilibrului pot consta fie
în lipsa de flexibilitate financiară , fie în dorinţa de a proteja autonomia
financiară sau controlul său de a maximiza rata de creştere economică.
Posibilitatea de informare ale acestei categorii este foarte mare , atât în
ceea ce priveşte cantitatea cât şi calitatea. Managerii au posibilitatea de
a sesiza simptomele dezechilibrelor dar şi de indentificare a originilor
acestor cauze, de a stabili factorii care le influenţează . Poziţia acţionarilor
principali şi a managerilor se aproprie şi prin prisma rolului lor în
elaborarea politici financiare a întreprinderii . Orice politică financiară
are ca obiectiv găsirea unui echilibru între investiţii şi activele
întreprinderii şi investiţiile şi activele financiare ale furnizorilor de
fonduri.
Prin prisma intereselor creditorilor firmei , aprecierea echilibrului
financiar este legată de obiectivul acestora de a obţine rambursarea
creanţelor lor şi de a primi renumeraţia cuvenită .Simptomele
dezechilibrului financiar sunt exprimate prin situaţia firmei reflectată în
riscul de faliment , culminând cu încetarea plăţilor . O creştere a riscului
de faliment determină creditorii să crească rata dobânzii sau să
reconsidere creditul acordat, apariţia unor asemenea situaţii în viaţa
unei firme constituie indicatori indiscutabili ai dificultăţilor financiare .
Pentru creditori este mai uşor şi mai puţin costisitor să se bazeze pe o
analiză statică de tip patrimonial şi pe constituirea de garanţii. Se acordă
o mare importanţă noţiunilor de solvabilitate, lichiditate a activelor şi
exigibilitate a datoriilor, ca şi diferite moduri de a cuantifica
capacitatea de rambursare . Menţinerea echilibrului financiar presupune
5
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L respectarea principiilor de finanţare recunoscute de teoria de specialitate.
Principiul concordanţei este principiul conform căruia, pentru a
minimiza atât riscurile cât şi costurile de finanţare, se stabileşte
concordanţa dintre perioada de maturitate a fondurilor de finanţare şi
perioada de viaţă a activului finanţat prin acest fond. Cu alte cuvinte,
activele pe termen scurt trebuie finanţate din pasive pe termen scurt,
iar activele pe termen lung şi activele curente cu caracter permanent
trebuie finanţate din surse pe termen lung.
Analiza echilibrului financiar este parte a activităţilor complexe de
analiză economico-financiară a întreprinderii , aceasta are ca scop:
de a studia rezultatele economico-financiare obţinute în raport cu
cele prevăzute .
de a determina fenomenele şi procesele economice care
influenţează favorabil sau nefavorabil nivelul acestor rezultate .
de a determina originea acestor fenomene şi relaţiile de
interdependenţă dintre ele.
de a furniza informaţii pentru adoptarea deciziilor în vederea
rentabilizării activităţii firmei şi a diminua riscurile.
Scopul analizei echilibrului financiar este de a determina
gradul rentabilităţii al repartizării şi utilizarea fondurilor şi fluxurilor
financiare pentru fiecare tip de activitate desfăşurate de întreprindere.
Rezultatele analizei echilibrului financiar din perioada precedentă şi din
prezent au o mare importanţă pentru fundamentarea deciziilor privind
gestiunea financiară şi elaborarea previziunilor de evoluţie a firmei.
Pentru analiza echilibrului financiar s-au conturat doua metode:
Metode bazate pe studiul bilanţului – abordarea statică
Metode bazate pe studiul fluxurilor financiare - abordarea dinamică
6
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
I.2 ABORDAREA STATICĂ A ECHILIBRULUI
FINANCIAR
Bilanţul este principalul document care furnizează informaţii pentru
analiza echilibrului financiar , precum şi anexele bilanţului şi contul de profit
şi pierdere.
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă
elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului,
precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege .
Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după
natura , destinaţia şi lichiditatea, respectiv natura, provenienţa şi exigibilitate 2.
In general este definit ca un document ce reprezintă situaţiile
întreprinderii la un moment dat, fiind „fotografia” care redă mijloacele şi
resursele întreprinderii în ultimii doi ani, în pasiv sunt prezentate fondurile de
care beneficiază întreprinderea (capitaluri proprii ale asociaţilor, provizioane,
datorii de exploatare, financiare ) iar în activ utilizările acestor fonduri, cu titlu
durabile (activ imobilizat ) şi cu titlu provizoriu şi ciclice ( activ circulant).
„ Activul şi pasivul reflectă aceeaşi realitate văzută sub mijloacele de
finanţare şi a utilizării acestora la acelaşi moment ceea ce impune echilibrul
permanent între activul şi pasivul bilanţier “3.
Bilanţul, principal document de sinteza al contabilităţii, constituie cu
contul de rezultate şi anexe, o piesă importantă a situaţiilor financiare, ce
alcătuiesc sistemul conturilor anuale pe care orice agent economic, persoana
2 [MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE ]: Reglementari contabile pentru agentii economici .Ed .Economica ,Bucuresti ,2002.3 Ion Stancu , Finante , Ed Economica , Bucuresti ,2002
7
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L fizică sau juridică, trebuie să-l stabilească la închiderea exerciţiului şi care
oferă date necesare analizei situaţiilor financiare .
I.2.1 LICHIDITATEA ŞI SOLVABILITATEA
Lichiditatea financiară reprezintă capacitatea întreprinderii de
a transforma în bani activele de care dispune, fară termen dar şi fară a pierde
din valoare în scopul asigurării unui circuit normal al fondurilor şi
realizării unei activităţi eficiente.
Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt :
1. rata lichidităţii generale
2. rata lichidităţii restranse ( intermediare ) sau testul acid
3. rata lichidităţii imediate
1. Rata lichidităţii generale (Rlg) se determină prin raportarea valorii
activelor curente ( disponibilităţi, valori mobiliare forte lichide, efectele
speciale de primit, stocuri) la valoarea pasivelor curente (efecte comerciale
de plătit, credite bancare pe termen scurt, parte din împrumuturi pe termen
mediu şi lung a căror scadenţă este în cadrul exerciţiului financiar curent,
impozit de plătit şi alte obligaţii, în principal cele salariale ).
O valoare ideală a acestei rate este doi , valoarea supraunitară
reprezintă faptul că intreprinderea face faţă incidenţelor care apar în mişcarea
activelor circulante sau în cazul unei deteriorări ale valorii. Cu cât rata este
mai mare decât unu cu atât întreprinderea este pusă la adăpost de o insuficienţă
8
Active curente Rlg = Pasive curente
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L a trezoreriei care ar putea fi determinată de rambursarea datoriilor la cererea
creanţierilor . Totusi o valoare subunitară a ratei nu constituie un pericol
atunci când stocurile se reduc treptat în scopul achitării datoriilor exigibile
pe termen scurt , dar fără a stânjeni continuitatea producţiei.
2. Rata lichidităţii restrânse sau testul acid (R lr ) exprimă
capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe
şi disponibilităţi
Rata este dată de relaţia :
Sau
Valoarea recomandată pentru rata lichidităţi restrânse este 1 ,5; această
rată este de regulă subunitară , însă trebuie analizată şi interpretată cu prudenţă
prin luarea în calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creanţelor -
numărul de clienţi, ponderea lor în total creanţe .
3.Rata lichidităţii imediate ( Rli ) cunoscută şi sub denumirea rata
capacităţii de plată imediată , această rată măsoară capacitatea întreprinderii
de rambursare a datoriilor utilizând disponibilităţile existente. Rata lichidităţii
imediate realizează corespondenţa dintre elementele cele mai lichide ale
activului cu obligaţiile imediate exigibile ale pasivului .
9
Active circulante - Stocuri Rlr = Pasive curente
Creante + disponibilităţi Rlr = Pasive curente
Plasamente si disponibilităţii
Rli = Datorii imediat exigibile
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
Valoarea recomandată pentru această rată este cuprinsă între 1 şi 1,5.
Pentru interpretarea acestor rate trebuie luat în considerare modul cum se
desfăşoară activitatea întreprinderii. Un nivel ridicat al ratei indica o
lichiditate, respectiv o solvabilitate ridicată, dar care poate fi consecinţa unei
utilizări mai puţin performante a resurselor disponibile. O valoare redusă a ratei
imediate poate fi compatibilă cu menţinerea echilibrului financiar, dacă
întreprinderea minimizează valoarea disponibilităţilor sale , deţinând în
schimb valori de plasament, creanţe , stocuri uşor mobilizate în concordanţă cu
exigibilitatea datoriilor imediate .
Lichiditatea financiară constituie un factor determinant pentru
asigurarea şi menţinerea capacităţii de plată , o lichiditate precară influenţează
negativ capacitatea de plată în sensul că întreprinderea nu mai poate obţine
mijloace băneşti prin valorificarea activelor nemonetare în cuantumul necesar
pentru efectuarea plăţilor.
Capacitatea de plată este o stare de echilibru între cererea şi oferta
emanată de întreprindere. Din punct de vedere static capacitatea de plată este
dată de echilibrul dintre mijloacele de plată disponibile la un moment dat şi
obligaţiile de plată exigibile la aceeaşi dată ; sub aspect dinamic , capacitatea
de plată este dată de echilibrul dintre fluxurile monetare pozitive şi negative,
adică dintre încasări şi plăţi.
Indicatori Valori
recomandate
Rata lichidităţii generale (Rlg) Peste 2
Rata lichitidăţii restranse (Rlr) Peste 1,5
Rata lichidităţii imediate (Rli) Intre 1 si 1,5
10
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi achita toate
obligaţiile asumate faţă de terţi, atât cele cu scadenţă apropiată cât şi cele cu
scadenţă îndepărtată.
O întreprindere poate fi solvabilă atunci când suma activelor sale
investite în mijloace fixe şi active circulante este mai mare sau cel puţin egală
cu total pasive exigibile, o întreprindere poate fi solvabilă chiar dacă la un
moment dat nu are capacitate de plată şi nu dispune de lichiditate financiară.
Lipsa capacităţii de plată şi a lichidităţi financiare poate fi temporară dacă
unitatea economică este solvabilă .
Solvabilitatea patrimonială se poate determina pe baza următoarei
relaţii:
Situaţia este pozitivă atunci când indicatorul se aproprie de 100%, limita
minimă fiind de 50%.
Rata solvabilităţii şi rata autonomiei financiare formează o imagine
asupra capacităţii întreprinderii de a depăşi dificultăţile care ar putea apărea
datorită unei eventuale neîncrederi din partea furnizorilor de fonduri. Scopul
calculării lor îl constituie evidenţierea contribuţiei diferitelor surse de
îndatorare la finanţarea întreprinderilor.
Rata autonomiei financiare este dată de relaţia:
11
Capital propriuLS = Total pasiv
Datorii pe termen scurt, mediu şi lungLAF = Capitaluri proprii
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
Această rată corespunde faimoasei „ rate de levier „ care permite : 4
măsurarea modalităţilor în care întreprinderea recurge la efectul de
îndatorare
aprecierea capacităţii de îndatorare a întreprinderii , aceasta atinge
punctul de saturaţie atunci când rata autonomiei financiare se aproprie de
unu. Posibilităţile de îndatorare vor fi cu atât mai mari, cu cât această rată
prezintă valori mai slabe între limitele 0 si 1.
I.2.2 RATELE DE SINTEZĂ A ECHILIBRULUI FINANCIAR
În analiza echilibrului financiar se calculează şi se apreciază indicatorii
cuprinsi în Nota 9 a bilanţului, precum şi ratele de sinteză al echilibrelor
financiare.
Ratele de sinteză sau ale echilibrului financiar leagă conturile de activ
şi pasiv exprimând exigibilitatea datoriilor în raport de lichiditate a activelor.
Posturile din activ şi din pasiv, sunt confruntate izolând elementele pe termen
mediu şi lung , pe de o parte , şi cele pe termen scurt , pe de altă parte .
Ratele de sinteze privind elementele cu durată de peste un an
evidenţiază modul de finanţare al utilizărilor pe termen lung. Modul de calcul:
Diferenţa dintre numărător şi numitor este fondul de rulment.
Acesta se mai numeşte şi rata finanţări imobilizărilor sau rata
imobilizărilor capitalurilor.
Dacă :4 Mihai Toma , Finante si gestiunea financiară de întreprindere , Ed a.2-a, Ed Economica ,Bucuresti ,2003
12
Capital permanentLS 1 = Active imobilizate nete
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L LS1 >1 =>întreprinderea are un fond de rulment pozitiv : poate să îşi
finanţeze totalitatea investiţiilor sale prin resurse stabile şi este în
măsură să finanţeze şi elemente ale activului circulant.
LS1 <1 => întreprinderea are un fond de rulment negativ , nu-şi poate
asigura finanţarea investiţiilor prin resurse stabile.
Altă rată de sinteză a echilibrului financiar privind modul de finanţare a
utilizărilor pe termen lung este
Această rată reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi investi din surse proprii
şi se mai numeşte şi rata fondului de rulment propriu sau rata de finanţare a
capitalurilor proprii, de asemenea, se doreşte a fi supraunitară, caz în care fondul
de rulment propriu finanţează şi o parte a activelor circulante.
Rata de îndatorare are drept scop evidenţierea contribuţiilor diferitelor surse
de îndatorare la finanţarea întreprinderii, pentru aprecierea solvabilităţii,
raportând suma datoriilor la pasivul total; o solvabilitate bună se apreciază
pentru o rată a îndatorării mai mică de 50%.
I.2.3 CORELAŢIA CREANŢE-DATORII
Creanţele sunt drepturile băneşti realizabile pe termene diferite, apariţia
creanţelor este determinată în principal de relaţiile care se formează între firme,
în calitate de furnizor şi clienţii săi.
Datoriile sunt obligaţiile firmei către terţi în cadrul relaţilor acesteia cu
furnizorii, cu acţionarii, cu salariaţii proprii, cu bugetul statului, cu băncile.
Creanţele şi datoriile pe termen scurt reprezintă principalele elemente pe
seama cărora se formează fluxurile băneşti ale întreprinderii. Datorită acestui 13
Capitaluri proprii LS 2= Active imobilizate nete
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L fapt ele trebuie să fie analizate, corelate din punct de vedere al sumelor şi al
termenelor de încasare şi plată.
In analiza corelaţiei creanţe-datorii se folosesc următorii indicatori:
Durata medie de imobilizare a capitalului circulant în creanţe (Di)
Durata medie de folosire a surselor atrase (Dƒ)
Durata medie de imobilizare a capitalului circulant în creanţe se
determină dupa relaţie :
Σ Sdi Σ Sdi Di = * T sau Di= *100
Σ Rdi Σ CA
Sd i – reprezintă soldurile medii debitoare ale
creanţelor
Rdi – suma debitoare ale conturilor de creanţe
T – perioada de timp exprimată în număr de zile
CA - cifra de afaceri
De regulă se foloseşte cifra de afaceri datorită faptului că bilanţul nu
furnizeaza informaţii referitoare la rulajul conturilor respective.
Durata medie de folosire a surselor atrase care se determină după
relaţia :
Σ Sci Σ Sdi Dƒ = x T sau Dƒ = *T Σ Rci Σ CA
-Sci – reprezinta soldurile medii creditoare ale conturilor
de obligaţii pe termen scurt
Rci -suma rulajelor creditoare ale aceloraşi conturi
Soldurile medii ale crenţelor , respectiv ale obligaţiilor pe termen scurt
se pot stabili ca :
medie aritmetică simplă S= (Si +Sf) : 2
-Si =sold iniţial
-Sf = sold final
14
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
medie cronologică (Si :2 )+ S1 + S2 +…+ (Sf :2) S = n-1
n- reprezintă numărul de termeni ai numărătorului
S1 ,S2,….Sn - soldurile pe diviziuni de timp (luna sau trimestru)
Corelaţia dintre suma creanţelor şi a datoriilor pe termen scurt ,
precum şi dintre Di şi Df medii generează fluxuri băneşti care influenţează
pozitiv sau negativ disponibilităţile întreprinderii astfel:
1. dacă Σ Sdi =Σsci şi Di = Df , atunci cel puţin din punct de vedere
teoretic , se produce o compensare între creanţe şi datorii
2. dacă Σ Sdi >Σ Sci şi Di = Df , atunci fluxurile de disponibilităţi sunt
influenţate pozitiv , întrucât suma încasărilor este superioară sumei plăţilor
pentru acelaşi interval de timp.
Aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii pe baza acestor rate se
realizează ţinându-se cont de dinamica la nivelul întreprinderii, precum şi
prin compararea cu ratele medii ale ramurii de activitate a întreprinderii.
I.3 ABORDAREA DINAMICĂ A ECHILIBRULUI
FINANCIAR
Analiza întemeiată pe studiul fluxurilor financiare permite îmbinarea
coerentă a studiului echilibrului financiar cu cel al performanţei firmei .
Noţiunea de flux împreuna cu cea de stoc formează baza însăşi a
finanţelor.
O privire în ansamblu asupra fluxurilor financiare ne permite clasificarea lor
după cum urmează:
15
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
Fluxuri reale
instantanee
Fluxuri de lichidităţii Fluxuri financiare
Fluxuri de fonduri periodice
Fluxuri de trezorerie
Fluxurile reale se nasc dintr-un angajament contractual între
întreprindere şi un agent extern .Ele au drept punc de plecare o tranzacţie
asupra unui bun sau serviciu asupra unui împrumut sau rambursare a unei
datorii.
Fluxurile reale corespund unui schimb între doi agenţi exprimat băneşte
la data consemnării angajamentului respectiv , data transferului de proprietate ,
data prestării serviciului , a livrării, a facturi sau a scadenţei contractuale la
împrumut. Aceste fluxuri sunt instantanee întrucât sunt concepute să se
producă în momentul înregistrări în contabilitate şi se bazează pe o evaluare
făcută în prealabil .
Fluxurile de lichidităţi (monetare ) corespund plăţilor care intervin în
contra partidă cu fluxurile reale .Plăţile se fac , de regulă , în monedă deşi pot
avea loc şi plăţii contra unor active acceptate .
Fluxurile de trezorerie reprezintă suma fluxurilor de lichidităţii pentru o
perioadă , rezultând fluxurile de intrare şi de iesire. Se poate proceda la însumarea
încasărilor zilnice , a plăţilor zilnice, se face soldul pentru ca ulterior , să se
extrapoleze la diverse perioade de timp Aceste fluxuri sunt utilizate pentru
16
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L determinarea rentabilităţii investiţiilor când se iau în considerare cheltuielile
iniţiale şi veniturile viitoare actualizate.
Fluxurile de fonduri se mai numesc şi fluxuri potenţiale de trezorerie
în măsura în care ele conduc fondurile de trezorerie efective , mai târziu sau
mai curând.
Fluxurile de fonduri pot fii: flux de fonduri necesare
flux de fonduri de resurse
flux de fonduri necesare se indentifică în lichidităţii imobilizate , adică
investiţii în active imobilizate , stocuri sau creşterea creanţelor-clienţi.
fluxuri de fonduri de resurse se regăseşte în creşterea lichidităţiilor pe
diverse căi cum ar fi scăderea creanţelor-clienţi , împrumuturilor.
Fluxul de fonduri este mai puţin imediat decât fluxul de
trezorerie .Un venit nu este un flux de fonduri decât dacă este urmat de o
încasare , în timp ce o cheltuială nu este un flux de fonduri decât dacă
este urmată de o plată
Putem distinge trei categorii de fluxuri :
fluxuri de fonduri legate de ciclul de investiţie , care nu se ia în
considerare la calculul capacităţi de autofinanţare , concretizate în suma
investiţiilor înregistrate în bilanţ.
fluxuri de fonduri interne , care corespund capacităţii de autofinanţare
, reprezentând diferenţe dintre fluxurile reale ( veniturile şi cheltuielile
care figurează în contul de profit şi pierdere ) şi care au drept scop
contraponderea fluxurilor de trezorerie
fluxuri rezultate din decalajul dintre fluxurile reale şi fluxurile de
trezorerie
Studiind fluxurile de fonduri, analistul financiar va putea pune în
evidenţă politica întreprinderii în domeniul colectării resurselor şi al alocării
fondurilor. Concluziile formulate vor fi comparate cu datele din perioadele
trecute ale firmei , cu activitatea acesteia şi a sectorului de activitate caruia îi
17
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L aparţine. La nivelul întreprinderii, orice compartiment financiar are ca
responsabilitate principală să realizeze cea mai bună investiţie a fondurilor
de care dispune firma, în interesul proprietarilor.
Orice utilizare de fonduri trebuie să fie compensată prin una sau mai
multe resurse , iar orice sursă de fonduri poate finanţa mai multe utilizări
distincte.
Fluxul curent de fonduri între utilizare şi resurse la nivelul întreprinderi
trebuie gestionat într-o optică a lichidităţii si responsabilităţii.
Pentru a efectua o analiză în termenii analizei dinamice se impune
clasificarea diferitelor tipuri de fluxuri la nivelul întreprinderii şi evidenţierea
legăturilor existente între ele.
Aplicând criteriul legat de funcţia lor, fluxurile pot fi clasificate, după
operatiunile pe care le declanşează şi ciclurile de activitate pe care le susţine
astfel:
fluxuri legate de activitatea de exploatare
fluxuri legate de operaţiuni financiare
fluxuri legate de activitatea de investiţii
fluxuri legate de activităţile exceptionale
Un alt criteriu utilizat pentru clasificarea fluxurilor este cel al incidenţei
contabile, aplicarea acestuia pune în evidenţă următoarele :
variaţia elementelor de activ şi a datoriilor
variaţia situaţiei nete
variaţia rezultatului perioadei
circulaţia efectivă a activelor monetare
Sursa datelor o constituie contul de profit şi pierdere , deoarece realizează
distincţia între cheltuieli şi venituri de exploatare .Operaţiunile sunt astfel
ordonate încât apar:
cheltuieli şi venituri de exploatare
cheltuieli şi venituri financiare
cheltuieli şi venituri excepţionale
18
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Tabloul de finanţare permite, în fapt, descrierea relaţiei de egalitate între
fluxuri de utilizări şi fluxuri de resurse pe o perioada trecută .In literatura de
specialitate sunt propuse mai multe forme ale tabloului de fonduri, dar cele
mai importante sunt considerate cele corespunzătoare concepţiei de funcţionare
asupra bilanţului.
Pentru a construi un tablou de fluxuri financiare se aplică mai întâi
principiul general al reconstruiri resurselor şi utilizărilor , astfel:
resursele corespund creşterii anumitor posturi ale pasivului sau
diminuării unor posturi de activ
utilizările corespund creşterii anumitor posturi ale activelor sau
diminuării unor posturi de pasiv
Utilizări Resurse
↑ active
↓pasive
↑pasive
↓ active
Principiile şi criteriile care stau la baza construcţie tabloului de
finanţare precum şi regula de echilibru pe care este construit şi interpretarea
acestor documente , vor fi detaliate în capitolul următor.
19
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
ANALIZA STATICĂ SI DINAMICĂ A
ECHILIBRULUI FINANCIAR
Analiza statică a echilibrului financiar constituie componenta
tradiţională a analizei financiare, este o metodă adecvată pentru studiul
modificărilor durabile ale structurii patrimoniale, şi în special pentru aprecierea
echilibrului financiar.
Analiza statică se poate face fie în optica patrimonială fie în optica
funcţională .
Analiza statică în optica patrimonială se bazează ,ca indicator
fundamental , pe fondul de rulment şi pe ratele financiare stabilite pe
baza bilanţului financiar
Analiza statică în optica funcţională permite trecerea la o analiză
dinamică şi se bazează pe o relaţie fundamentală a trezoreriei .
Analizele întemeiate pe studiul fluxurilor financiare permit îmbinarea
coerentă a studiului echilibrului financiar cu cel al performanţelor firmei.
Dacă analiza statică permite evaluarea dezechilibrului financiar la un
moment dat , dar nu explică evoluţia acesteia , în schimb , analiza dinamică
evidenţiază dezechilibrul financiar , variaţia indicatorilor echilibrului
financiar , însă nu indică amploarea acestuia.
Rezultă că cele două tipuri de analiză sunt coplementare şi trebuie
practicate simultan.Numai în acest mod se poate obţine informaţia
corectă necesară fundamentării unor decizii corecte .
20
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
II .1 ANALIZA STATICĂ
Aceasta furnizează răspunsuri cu privire la cel puţin trei
probleme esenţiale pentru apreciarea condiţiilor echilibrului financiar:
Structura patrimonială şi evoluţia sa în timp
Corelaţia între lichidităţile cumulate ale firmei şi scadenţele pe care ea
le poate anticipa la o anumită dată.
Gradul de adecvare al compoziţiei resurselor colectate de întreprindere la
utilizările pe care ea le finanţează.
Analiza statică a echilibrului financiar se bazează, în principal, pe
următoarele instrumente :
Fondul de rulment şi ratele financiare stabilite pe baza bilanţului
financiar
Relaţia fundamentală a trezoreriei stabilită pe baza bilanţului
funcţional
II . 1. 1 BILANŢUL FINANCIAR
Bilanţul financiar se construieşte pe baza bilanţului contabil care implică
ordonarea posturilor de bilanţ după criteriul pe termen lung şi pe termen
scurt
Trebuie făcută distincţie între elementele constitutive ale bilanţului în
elemente care rămân la dispoziţia întreprinderii pe termen lung (peste 1 an)
şi cele care nu îi aparţin decât pe termen scurt ( sub 1 an)
Reconstrucţia posturilor de activ conduce la existenţa a doua
ansambluri
21
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Active imobilizate care reprezintă elementele pe termen lung cu
cele trei categorii de valori mobiliare ale bilanţului contabil
Active circulante cu scadenţă mai mare de 1 an (creanţe
clienţi , cheltuieli în avans ).În activele circulante se includ imobilizările
cu scadenţă scurtă (imobilizările financiare ce ajung la scadenţă sub
1 an)
Reconstrucţia posturilor de pasiv conduce la existenţa a doua
ansambluri:
Capitaluri permanente formate din capitaluri proprii si datorii pe
termen mediu si lung ( cu scadenţă peste 1 an )
Datorii pe termen scurt ( cu scadenţă sub 1 an) indiferent de natura
lor , (datorii de exploatare, credite bancare curente, venituri
realizate în avans cu scadenţă scurtă şi datorii pe termen lung la
scadenţă )
Dacă o parte din datorii pe termen lung ajung la scadenţă mai repede
de 1 an , ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt .
Veniturile realizate în avans cu scadenţă peste 1 an sunt incluse în datorii
pe termen mediu şi lung
Adecvarea datelor contabile pentru nevoile de analiză financiară conduc
la următoarea configuraţie a bilanţului financiar
ACTIV
IMOBILIZĂRI NETE
ACTIVE CIRCULANTE
PASIV
CAPITALURI PROPRII SI ÎMPRUMUTURI
DATORII CURENTE
Sinteza bilanţului financiar
În expresie algebrică : Activ = imobilizări + active circulante
Pasiv = capital permanent + datorii curente
Structura bilanţului financiar implică efectuarea unor corecţii pe
baza informaţiilor din anexe şi a unor principii de evaluare şi regrupare a
22
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L posturilor după criteriul vechimii. Astfel structura bilanţului financiar este redată
în tabelul de mai jos:
Structura bilanţului financiar
Necesar permanent : Capital permanent
Activ imobilizat net >1 an
-imobilizări necorporale
-imobilizări corporale
-imobilizări financiare
Capitalurii proprii
Capital social
Rezerve
Profit net nerepartizat
Provizioane >1 an
Datorii cu scadenţe >1 an
Împrumuturi şi datorii
diverse
Necesar temporar : Resurse temporare:
Activ circulant net<1 an
Stocuri
Producţie în curs de execuţie
Imobilizari financiare <1 an
Creanţe –clienţi<1 an
Titluri de plasament
Disponibilităţi
Cheltuieli în registrate în avans
Datorii cu scadenţe <1 an
Furnizorii
Datorii fiscale şi sociale
Credite bancare curente
Venituri realizate în
avans<1 an
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
23
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
Pentru exemplificare se prezintă urmatorul bilanţ contabil
mii lei ACTIV PASIV
imobilizări
necorporale
147.567 Capital social 2000
Imobilizări
corporale
290.762 Rezultatul
exerciţiului:
167.327
Imobilizări
financiare
58.790 -fonduri proprii 121.357
- din care sub 1 an 21.820 -dividente 35.236
Stocuri 340.800 -report 10734
Clienţi 397.720 Provizioane
pentru riscuri si
cheltuieli
609.140
-din care peste 1
an
101.580 Datorii
financiare din
care –credite
bancare sub 1 an
540.755
321.485
Alte creanţe pe
termen scurt
98.780 Datorii furnizori 253.720
Valori mobiliare de
plasament
278.785 Alte datorii pe
termen scurt
40.262
TOTAL 1.613.204 TOTAL 1.613.204
Conform principiilor de mai sus, pentru obţinerea bilanţului financiar se fac
reconstrucţiile activului şi pasivului rezultând bilanţul
24
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
mii lei
ACTIV PASIV
Nevoi
permanente
576.879 Capital
permanent
962.501
Imobilizări
necoprorale
147.567 Capitaluri
proprii
123.357
Imobilizări
corporale
290.762 Rezultatul
reportat
10.734
Imobilizări
financiare
138.55 Provizioane
pentru riscuri si
cheltuieli
609.140
Nevoi temporare 1.036.325 Datorii
financiare pe
termen lung
219.270
Stocuri 340.800 Resurse
temporare
650.703
Clienţi 317.960 Datorii
furnizori
253.720
Alte creanţe pe
termen scurt
98.780 Dividente
datorate
35.236
Valori mobiliare
de plasament
2278.785 Alte datorii pe
termen scurt
40.262
TOTAL 1.613.204
Credite trezorerie 321.485
TOTAL 1.613.204
25
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
Modificările referitoare la activul bilanţului sunt:
Imobilizările financiare de 58.790 mii lei se vor diminua cu valoarea
imobilizărilor mai mici de un an (21.820.mii lei) şi se vor majora cu
valoare clienţilor care au o lichiditate mai mare de un an ( 101.580mii
lei) rezultând imobilizări financiare de 138.550mii lei
<< 58.790-21.820+101580=138.550 mii lei >>
valoarea creanţelor clienţi de 397.720 mii lei se va diminua cu
valoarea lichidităţilor mai mare de un an (101.580mii lei) şi se va majora
cu valoarea imobilizărilor financiare mai mici de un an ( 21.820 mii lei) ,
rezultând sold clienţi de 317.960 mii lei
<< 397.720- 101.580+ 21.820 =317.960 mii lei>>
Modificări referitoare la pasivul bilanţului
capitaluri proprii se vor majora cu 121.357 mii lei reprezentând profit
net repartizat pentru constituirea fondurilor proprii , ajungând la 123.35
mii lei
<< 2000+121.357 = 123.357 mii lei>>
datorii financiare pe termen lung reprezintă 219.270 mii lei, deoarece din
suma totală a datoriilor financiare de 540.755 mii lei se scad creditele
bancare curente de 321.485 mii lei, rezultând datorii financiare pe termen
lung de 219.270mii lei
<< 540.755-321.485=219.270 mii lei >>
dividente datorate sunt de 35.236 mii lei (distribuite din profitul net al
exercitiului)
Importanţa bilanţului financiar decurge din faptul ca el serveşte la
determinarea marjei de securitate financiară prin intermediul fondului de
rulment, care permite întreprinderii să facă faţa riscurilor pe termen scurt,
garantând solvabilitatea acestuia .
26
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
II.1.1.1 Modificarea Informatiilor Contabile Pentru
Analiza Financiară
Pentru modificările datelor contabile care permit o analiză
financiară semnificativă şi tradiţioanală sunt utile detalierile care se
fac în Note explicative la bilanţ privind lichiditatea activelor,
îndeosebi a creanţelor şi exigibilităţilor datoriilor întreprinderii. Se
ajunge astfel, potrivit Regulamentelor Ordinului Ministrului
Finanţelor Publice Nr. 94/2001 la construcţia unui bilanţ financiar în
care ordonarea elementelor de activ şi de pasiv se face exclusiv după
natura, destinaţie şi lichiditate, respectiv după natura, provenienţa şi
exigibilitate. Acestea nu pun sub nici o formă în discuţie valoarea
informatică a datelor contabile în structura actuală de prezentare
şi nici nu se constituie ca o unică modalitate de prezentare în viitor a
structurii bilanţului. În raport cu nevoile de informare asupra vieţii
economice a întreprinderii, auditorii financiari vor adopta soluţia pe
care o constituie cea mai adecvată obiectivelor evidenţierii contabile.
Structura activului după criteriul de lichiditate grupează posturile
de activ astfel :
A. Active fixe
Pentru a respecta cât mai fidel criteriul lichidităţii, activele fixe se
vor prezenta în următoarea succesiune :
Imobilizări în afara activităţi curente ( de exploatare ) , privind terenurile
neutilizate, case de locuit etc. şi care nu participă la funcţionarea
întreprinderii.
27
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Lichiditatea lor este foarte slabă datorită faptului că ele reprezintă un
fel de plasament în active fixe ce pot reprezenta o rezervă de capital,
eventual , disponibilităţi când situaţia financiara ar impune lichidarea
lor .
Imobilizări necorporale neamortizate care se referă la drepturile de
dispoziţie achiziţionate (fond de comerţ pentru atragerea clienţilor, marcă
de fabricaţie , marca de comerţ ) şi care au o lichiditate slabă .
Imobilizări necorporale amortizabile ( brevete , licenţe , cheltuieli de
constituire ) devin lichide pe măsura repartizării cheltuililor ocazionate
de acestea asupra mai multor perioade de gestiune .
Imobilizări corporale neamortizabile (terenurile ) care au , de asemenea o
lichiditate slabă.
Imobilizări corporale amortizabile care devin lichide pe măsura
amortizării lor .
Împrumuturi acordate filialelor sub formă de avansuri permanente în
contul curent al acestuia, ca mijloc de finanţare în cadrul unui program de
dezvoltate şi care rambursează pe termen lung (mai mare de un an).
Participaţiile, sub forma de acţiuni sau părţi sociale, pe care întreprinderea
le deţine în permanenţă pentru a controla o altă societate sau pentru a
exercita în cadrul acesteia, o influenţă predominantă. Titlurile de
participaţie au o durată mai mare de un an în care se exercită un control sau
o influenţă semnificativă. Titlurile de participaţie nu pot fi amortizate,
cedarea lor se impune numai în situaţii financiare critice.
Alte imobilizări financiare (dobânzi calculate şi cu scadenţe amânate ,
împrumuturi către terţi , depozite şi cauţiuni).
B. Active Circulante
Activele circulante sunt mai lichide decat activele fixe, putând fi
rapid transformate în monedă.
Durata recuperării capitalului alocat în aceste active este mai mică de un an şi
de aceea ele mai sunt numite şi decalaje de plăţi nefavorabile. Din momentul
28
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L plăţii aprovizionării şi cheltuililor de producţie până în momentul încasării
produselor vândute este un decalaj de plăţi nefavorabil. In momentul
compensării, pasivele curente sunt numite decalaj de plăţi favorabile (exemplu:
plăţile către furnizori, plăţile către salarii, asigurări…) motiv pentru care se
urmăreşte echilibrul dintre aceste decalaje de plăţi. Decalajul prea mare între
plăţi poate duce la dezechilibru financiar.
Gradul de lichiditate al activelor circulante este variabil în funcţie de
diversitatea lor :
Stocurile materiale , cele de produse în curs de fabricaţie şi de
produse finite sunt în continuare prezentate în funcţie de natura lor si
de activitatea întreprinderi:
Stocuri curente (de tranzacţie )
Stocuri de sigurantă
Stocuri de speculaţie
Stocuri curente şi de siguranţă sunt necesare pentru funcţionarea normală a
întreprinderii. Dacă avem în vedere că reconstituirea acestui stoc este
permanentă, pentru a nu pune în pericol funcţionarea normală a întreprinderii,
acest stoc poate fi, privit ca un element complementar al imobilizărilor
(alocarea permanentă de fonduri bănesti).
Stocurile de speculaţie, a căror existenţă este legată de variaţiile aşteptate
în evoluţia preţurilor. Mişcarea lor este o problemă de plasament, care face
arbitrajul între deţinerea pe termen scurt fie de bunuri reale fie de monedă. În
această categorie de stocuri lichiditatea este diferită, în funcţie de natura
activelor circulante constitutive, respectiv poziţia lor în cadrul ciclului de
exploatare : materii prime, produse în curs de fabricaţie, semifabricate, produse
finite, mărfuri
Creanţe din activitatea curente (exploatare ) cuprinde livrările de
produse şi servicii în curs de încasare , efecte de comerţ de încasat şi alte creanţe .
29
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Alte creanţe pe termen scurt regrupează creanţele (cu scadenţe
mai mici de un an şi mai mari de trei luni ) provenite din operaţiuni
financiare, cum ar fi vânzarea sau cumpărarea în cursul anului, a unor
titlturi de participare.
Valorile mobiliare de plasament cuprind active monetare şi
financiare cumpărate şi care nu sunt necesare pentru controlul sau
exercitiul unei anumite influenţe asupra altei societăţi. Ele au scadenţe
mai mici de trei luni şi au un grad de lichiditate ridicat .
Disponibilităţile se referă la ansamblul mijloacelor de plată în
conturile bancare şi în casă. Au cel mai ridicat grad de lichiditate, dar prin
politica de investiţii sau prin politica de plasament, soldurile devin adesea
simbolice.
C. Cheltuieli în avans
Cheltuielile în avans se referă la cheltuielile ce urmează a se
repartiza pe anumite perioade de gestiune.
Structura pasivului, după criteriul de exigibilitate grupează posturile
de pasiv în două mari categorii:
Datorii
Capitaluri proprii
Analiza datoriilor în funcţie de gradul lor de exigibilitate are o mare
importanţă pentru evaluarea riscului financiar pe care îl implică îndatorarea
întreprinderii. Gruparea acestora în datorii financiare (necurente , pe termen lung ,
mai mare de un an ) şi datorii curente (pe termen scurt , sub un an) trebuie dispusă
în funcţie de scadenţa obligaţiilor de plată. În acest sens este utilă situaţia
scadenţelor creanţelor şi datoriilor
D. Datoriile ce trebuie plătite într-o perioda de un an cuprind
deci împrumuturile scadente în cursul anului încasate în contul clienţilor, datorii
comerciale , efecte de comerţ de plătit, alte datorii inclusiv cele fiscale şi de
asigurări.
30
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L E. Active circulante nete (ACRnete ) respectiv datorii curente nete
sunt expresia fondului de rulment ca diferenţa dintre active circulante (B) şi
cheltuieli în avans (C) pe de o parte şi datorii curente (D) şi venituri în avans (I)
pe de alta parte .
ACR nete = B + C – D - I
F. Total active minus datorii curente (AE)
Exprimă activul capitalizat format prin alocarea de capitaluri permanente , proprii
şi împrumutate ( cu durata mai mare de un an –CPM ) , respectiv imobilizările (A)
plus active circulante nete (E)
AE = A+ E
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioada mai mare de un an sunt
capitalurile permanente împrumutate într-o perioadă mai mare de un an denumite
adesea datorii financiare –împrumuturi publice şi bancare, avansuri încasate,
datorii comerciale, efecte de comerţ de plăţi, alte datorii cu scadenţă mai mare de
un an.
H. Provizioane pentru cheltuieli şi pentru riscuri sunt cheltuieli
nemonetare care ca şi amortizare se constituie ca rezerve pentru deprecieri şi
evenimente nefavorabile şi previzibile. Prin acest caracter de acumulări bănesti ,
provizioanele ar putea fi asimilate cu capitaluri proprii. Cu toate acestea dacă
exista o mare posibilitate privind utilizarea lor pentru cheltuieli şi riscuri
inevitabile în exerciţiile financiare viitoare, atunci provizioanele se trec în gupa
datoriilor financiare sau datorii curente.
I. Venituri în avans reprezintă încasări sau creanţe provenite din
produse nelivrate încă din lucrări şi servicii neefectute încă şi care se vor
efectua în exerciţii viitoare.
J. Capital si rezerve au o exigibilitate aproape nulă, întrucât capitalul
mobilizat de la acţionari sau conservat prin reinvestirea profitului este definit la
dispoziţia întreprinderii, pe toata durata ei de viaţă . În principiu nu se fixează un
termen determinat pentru restituirea capitalurilor proprii , acestea fiind alocate
pe o perioadă nedefinită .
31
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L În capital se cuprinde capital social subscris vărsat şi nevărsat, precum şi
primele de capital. La categoria de rezerve se includ mai întâi, rezervele din
reevaluare activelor şi a datoriilor iar apoi rezervele legale, cele statutare şi alte
rezerve. La rezultate se includ rezultatul reportat, rezultatul net al exerciţiului
inclusiv repartizarea rezultatului .
Gruparea posturilor de bilanţ pune în evidenţă doua reguli principale ale
finanţării:
1. nevoile permanente se vor acoperii din capitaluri permanente
2. nevoile temporare se vor acoperi din resurse temporare
Abaterea de la aceste reguli va determina o situaţie financiara critică.
Finanţarea investiţiilor din datorii pe termen scurt este contrară principiilor
unei gestiuni financiare performante. Datoriile pe termen scurt vor ajunge la
scadenţă înainte ca activele fixe, cumpărate din aceste surse, să intre în funcţiune
sau înainte de degajarea surplusului monetar din vănzarile corespunzătoare
amortizării respectivelor active fixe. În plus, dobânzile, comisioanele şi garanţiile
la credite pe termen scurt sunt mai costisitoare decât la cele pe termen lung.
II 1.2 BILANŢUL FUNCŢIONAL
Acest tip de bilanţ a fost construit special de către Centrala Bilanţurilor din
Banca Franţei în scopul explicării funcţionării economice a întreprinderii de
către bancheri. Astfel posturile din bilanţ sunt regrupate conform marilor
funcţiuni ale întreprinderii,:
o funcţia de finanţare – cuprinde ansamblul operaţiunilor dintre
întreprindere şi proprietarii de capital (acţionari şi creditori )
o funcţia de investiţie – cuprinde achiziţionarea de active imobilizate
o funcţia de exploatare - căruia îi corespund fluxurile de apovizionare ,
producţie şi distribuţie atât sub forma fluxurilor fizice cât şi unor
fluxuri financiare .
32
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Bilanţul funcţional regrupează utilizările şi resursele în funcţie de
legatura cu ciclurile activităţii întreprinderii:
o legat de ciclul de exploatare apare fondul de rulment ca sold al utilizărilor
şi resursele aferente acesteia
o în cazul ciclului de exploatare corespondentul este nevoia de fond de
rulment ca sold al utilizărilor şi resurselor
o trezoreria întreprinderii se defineşte astfel între cele două solduri
Activ Pasiv
functia de
funcţie de finanţare
investire
funcţia
de funcţia de
exploatare exploatare
Sinteza bilanţului funcţional
Structura bilanţului se realizează avându-se în vedere urmatoarele principii:
1. activele sunt luate la valoarea brută
2. cheltuielile ce privesc exerciţiile financiare
următoare se asimilează activelor imobilizate .
3. imobilizările închiriate, deţinute în leasing sau
locaţie de gestiune sunt integrate în activ, şi
corespund în pasiv la „împrumuturi şi datorii
asimilate” datorită faptului ca ele servesc ciclului de
exploatare .
4. conceptul de activ fictiv nu mai este operaţional .
33
Active imobilizate brute
Capitaluri proprii, amotizări si provizioane.Datorii financiare
Active circulante de exploatare , în afara expoaltări Activ de trezorerie
Datorii de exploatare , în afara exploatării.Pasiv de trezorerie
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 5. efectele scontate neajunse la scadenţă sunt creanţe
cedate băncii pentru care s-a înregistrat o creştere a
disponibilităţilor, în consecinţă cu valoarea acestora
se majorează activele circulante (creanţe),
concomitent cu majoararea creditelor pe termen
scurt.
6. debitorii privind capitalul subscris şi nevărsat se scad
din activ concomitent şi în capitaluri proprii.
7. amortizarea şi provizioanele sunt incluse în pasivul
bilanţului funcţional ca surse ciclice (care rămân la
dispoziţia întreprinderii pe o perioada mai mare
de un an).
8. primele privind rambursarea obligaţiilor se scad din
activul bilanţului contabil şi din pasiv din
împrumuturi asimilate pe termen mediu şi lung.
9. diferenţele de conversie ale activului se elimină şi în
activul bilanţului contabil şi se corectează în sensul
scăderii capitalurilor, întrucât reprezintă o pierdere
lentă.
10. cu diferenţele de conversie de pasiv se majorează
capitalurile, ele reprezentând un profit potenţial
Bilanţul funcţioanal va avea următoarea formă datorită corecţiilor :
ACTIV PASIVI . Active aciclice (stabile ) I Surse aciclice (stabile
- capitaluri proprii- amortizare- provizioane pentru orice
natura- datorii financiare pe o
perioadă mai mare de un an
34
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L II. Active ciclice aferenteexploatării
- stocuri - creanţe aferente expoatării
II.Surse ciclice de exploatare (datorii faţă de furnizori , salariaţi, bugetul de stat)
III .Active ciclice din afara exploatării -creante din afara exploatării
III . Surse ciclice din afara exploatarii (furnizori de imobilizări, dividente de plată )
IV. Trezorerie de activ -disponibilităţile
IV . Trezorerie de pasiv - credite bancare pe termen scurt
Importanţa bilanţului funcţional în analiza financiară decurge din faptul
că el exprimă interdependenţa dintre structura financiară şi natura activităţii
întreprinderii şi permite aprecierea stabilităţii structurii financiare : fondul de
rulment , necesarului fondului de rulment şi trezoreriei nete cu ajutorul unui
tablou „specializat” cunoscut sub numele de tabloul fluxurilor de trezorerie
Tabloul fluxului de trezorerie
N
Fondul de rulment net (FRN )
capitaluri proprii
capital social
rezerve înainte de repartizare a profitului
profit nedistribuit
(1)capitaluri proprii după
repartizarea profitului
(2) datorii peste 1 an
Total capitaluri permanente
(3) imobilizări corporale nete
(4) imobilizări financiare
Total imobilizări (3) +(4)
Fond de rulment net
35
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L (FRN) = (1)+(2)-(3) –(4)
Nevoia de fond de rulment (NFR)
(5)stocuri
(6) creanţe
(7)furnizori
Nevoia de fond de rulment
(NFR)= (5)+(6) –(7)
Trezoreria (T)
T=FRN-NFR
Trezoreria =disponibilitati
(-) datorii financiare sub 1 an
(-)dividente de plata
trezorerie (T)
II.2. INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR
Fondul de rulment sau capitalul de lucru reprezintă volumul
activelor circulante ale întreprinderii din care s-au scăzut pasivele curente ale
acesteia , reprezintă marja de siguranţă a întreprinderii, impusă de diferenţele
dintre sumele de încasat şi sumele de plătit , precum şi de decalajul dintre
termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi durata
medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile .
Un fond de rulment suficient de mare , mai ales în cazul firmelor
de producţie , este determinat de faptul că în cazul datoriilor pe termen scurt
probabilitatea de plată a acestora este de 100% , în timp ce pentru activele
circulante probabilitatea de transformare în disponibiltăţi nu este întoteauna de
100% , ca urmare a existenţei unor stocuri fară mişcare sau cu mişcare lentă ,
precum şi a unor creanţe incerte .
Analiza fondului de rulment poate fi realizat din prisma
bilanţului financiar şi \sau a bilanţului funcţional .36
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 1.1 Fondul de rulment pe baza bilanţului financiar se poate determina în
două moduri:
1.
Schema bilanţului funcţional model 1
Fondul de rulment
este parte din capitalul
permanent folosită
pentru finanţarea activelor
circulante. El
realizează un arbitraj
între finanţarea dintre
capitalurile
permanente a activelor
imobilizate şi celor circulante.
Fondul de rulment brut (FRB) fondul de rulment total sau ecomonic
cuprinde totalitatea elementelor de active circulante susceptibile de a fi
transformate în bani prin vânzarea într-un termen mai mic de 1 an.
Fondul de rulment net (FRN) reprezintă cea mai mare importanţă din
punct de vedere operaţional şi al analizei financiare .
Fondul de rulment financiar poate fi descompus în: fond de rulment
propriu(FRP) şi fond de rulment împrumutat (FRI).
FRP=Capital propriu –Active imobilizate
Fondul de rulment propriu desemnează partea din capitaluri proprii
utilizate pentru finanţarea activelor circulante dupa ce s-a asigurat prealabil
finanţarea activelor imobilizate.
FRI =Datorii pe termen mediu si lung
Active
Imobilizate
Capital permanent
Active
Circulante
FRI
……………… FR
FRP
Datorii pe termen
scurt
37
FR= Capital permanent - Active circulante
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Fondul de rulment împrumutat reprezintă acea parte a datoriilor pe
termen mediu şi lung care se folosesc pentru finanţarea activelor circulante.
2 .
Noţiunea de fond de rulment rezultă prin punerea în corespondenţă a
lichidităţii activelor circulante cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.
Fondul de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului de
incapacitate de plată.
Din prima formula de calcul fondul de rulment este expresia capitalului
permanent care finanţează o parte a activelor circulante după finanţarea
integrala a imobilizărilor nete.,aceasta este expresia realizării echilibrului
financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la realizarea
echilibrului financiar pe termen scurt.
Pentru determinarea nivelului optim al fondului de rulment trebuie avut în
vedere influenţa factorilor următori :5
natura activităţi : nevoia de realizare a unui anumit nivel al serviciilor ,
necesitatea de a păstra o gamă de produse .
practicile comerciale acceptate :normele de plată din ramura respectivă –de
exemplu în prestării de servicii s-a împamântit practica de a acorda o
reducere de preţ dacă plata se face în 15 zile lucrătoare .
influenţa sezonalităţii : nevoia de a sincroniza timpii de producţie cu
structura comenzilor.
1.2 Pe baza bilanţului funcţional se determină indicatorul fondului de
rulment net global
FRNG= Surse aciclice - Active aciclice
5 Steve Robinson , Managementul financiar, Ed.Teora , 1999 38
FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Fondul de rulment global este parte din sursele aciclice destinate finanţării
activelor ciclice , în principal a celor aferente ciclului de exploatare .
Pentru aprecierea fondului de rulment net global se pot folosi următorii indicatori :
FRNG viteze de rotaţie a FRNG = * 360
CA
gradul de finanţare a necesarului fondului de rulment pe seama
FRNG
FRNG * 100 CA
rata de finanţare actielor ciclice din exploatare pe seama FRNG
FRNG *100 ACE
- CA- cifra de afaceri
- ACE –activele circulante de exploatare
Managementul fondului de rulment este foarte important mai ales pentru
firmele mici care au acces relativ limitat la pieţele de capitaluri pe termen
lung, trebuie, în mod necesar să se bazeze pe creditul comercial şi pe
împrumuturi, bancare pe termen scurt, însă aceste tipuri de credite afectează
fondul de rulment net prin creşterea valorii pasivelor curente .
Modificările fondului de rulment pot avea drept cauză principală:
înregistrarea de profit sau de pierdere , distibuirea de dividente , noi aporturi
ale capitalurilor , variaţia datoriilor financiare pe termen lung , vânzarea de
active imobilizate , noi invesţii în imobilizări necorporale , corporale şi
financiare etc.
Necesarul fondului de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre nevoile
temporare şi sursele temporare , respectiv suma necesară finanţării decalajelor
39
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L care se produc în timp , între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie ,determinate
de activitaţile de exploatare
1 .1 Pe baza bilanţului financiar necesarul de fond de rulment se poate
determina:
NFR = Active circulante , - Datorii pe termen scurt ,
exclusiv disponibilităţi exclusiv credite pe termen scurt
sau
NFR = (Stocuri + Creanţe )- Obligaţi pe termen scurt
Necesarul fondului de rulment reflectă , în esentă , activele circulante de
natura stocurilor şi creanţelor nefinaţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt
(surse atrase ). Obligaţile pe termen scurt de natura celor faţă de furnizori ,
salariaţi , bugetul de stat etc., până în momentul plăţii lor , reprezintă o suma
atrasă de finanţare a activelor circulante
1.2 Pe baza bilanţului funcţional necesarul fondului de rulment
determină:
NFR= Alocări ciclice – Surse ciclice
Necesarul de fond de rulment se poate descompune în doua componente:
- Necesar de fond de rulment din exploatare (NRFE)
- Necesar de fond de rulment din afara exploatării(NFRAE)
NFR =NFRE + NFRAE
NRFE= Active ciclice aferente -- Surse ciclice aferente
exploatării exploatării
NFRAE =Active ciclice din afara exploatării
În analiza financiară pentru aprecierea necesarului de fond de rulment din
exploatare se poate folosi indicatorul viteza de rotaţie exprimat ca număr de zile
sau ca număr de rotaţii .Relatiile de calcul sunt :
40
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
NFRE *360 - în număr zile şi CA
CA- ca număr de rotaţii
NFRE
Cu cât viteza de rotaţie este mai mare cu atât necesarul fondului de
rulment din exploatare are un aspect mai pozitiv şi influenţează disponibilităţile
firmei.
Mărimea necesarului fondului de rulment din exploatare este influenţat de
1 natura activităţii
2 durata ciclului de fabricaţie
3 viteza de rotaţie a stocurilor
4 viteza de rotaţie a crenţelor
5 nivelul de activitate .etc
Interpretare necesar fond de rulment :
1) NFR>0 situaţia este considerată normală dacă este rezultatul
unei politici de invesţire .In alte cuvinte reprezintă decalajul nefavorabil între
lichiditatea stocurilor şi creanţelor pe de o parte şi exigibilitatea datoriilor.
2) NRF<0 aceasta presupune că resursele temporare aflate la
dispoziţia întreprinderii sunt mai mari decat nevoile temporare .Se consideră ca
o situaţie normală dacă este rezultatul accelerării vitezei de rotaţie a activelor
circulante. Se apreciază nefovabil dacă este rezultat al unor întreruperi sau
nesincronizări ale activitaţii de aprovizionare sau producţie .
Trezoreria neta (T)
41
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Este indicatorul care exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi
nevoia de fond de rulment , reflectând situaţia financiară a firmei , atât pentru
termen mediu şi lung cat şi pentru termen scurt .
1. Pe baza bilanţului funcţional trezoreria netă este :
T =FRNG –NFR T = Ta-Tp
Ta - reprezintă trezoreria de activ , respectiv soldurile debitoare ale
conturilor de disponibilităţi şi plasamante .
Tp – trezoreria de pasiv , respectiv soldurile creditoare ale conturilor de
credite pe termen scurt
2. Prin prisma bilanţului financiar trezoreria netă este definită
T = Resurse ale trezoreriei- Utilizări ale trezoreriei
Confruntarea utilizărilor şi resurselor corespund operaţiunilor financiare pe
termen scurt sau evidenţiază „ situaţia trezoreriei”.
Această relaţie fundamentală a trezoreriei exprimă, în esenţă o
interdependenţă mecanică între componentele bilantului şi nu , în primul rând
ca o regula normativă de comportament sau o legatură cauzală.
Legătura existentă între relaţia trezoreriei şi condiţiile echilibrului
financiar poate fi analizată în urmatoarele ipoteze:
Ipoteza 1 : trezoreria este pozitivă , ceea ce însemnă că fondul de rulment
net este superior nevoii de fond de rulment
T>0 => FRN> NFR
În această situaţie fondul de rulment net asigură nu numai finanţarea
stabilă a ciclului de exploatare, dar şi un excedent al trezoreriei care permite, fie
deţinerea unor valori disponibile, fie efectuarea unor plasamente. O asemenea
configuraţie apare la prima vedere favorabilă în termenii echilibrului financiar.
Ea nu scuteşte însă întreprinderea de problemele pe termen scurt , dacă
42
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L scadenţele anumitor resurse ale trezoreriei sunt apropiate , în timp ce utilizările
trezoreriei au fost efectuate pe termeni mai îndepărtaţi.
În cazul în care necesarul de fond de rulment este constant , atunci trezoreria
netă pozitivă este echivalentul profitului net , diminuat cu dividentele plătite în
cursul aceleiaşi perioade , la care se adună amortizarea.
Ipoteza 2 : trezoreria este negativă , ceea ce înseamnă că fondul de
rulment net este inferior nevoi de fond de rulment
T < 0 => FRN < NFR
În aceasta situaţie, înseamnă că nevoia de fond de rulment nu poate fi în
întregime finanţată prin resurse pe termen mediu şi lung. Întreprinderea trebuie
să facă apel la resursele trezoreriei, în special la cele de origine bancară. O
astfel de situaţie este prezentată uneori ca îngrijorătoare din punct de vedere al
echilibrului financiar .
Ipoteza 3 : trezoreria este egala cu zero , ceea ce înseamnă că fondul de
rulment net şi nevoia de fond de rulment sunt egale :
T =0=> FRN =NFR
Structuri ale indicatorilor echilibrului financiar pe baza bilanţului
funcţional
Prin delimitarea lor vor fi puse în evidenţă diversele modalităţi de
realizare a echilibrului financiar funcţional
43
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
NFR>0 NFR<0
FRNG>O FRNG>0 FRNG<0
FRNG<O
TN = nevoi TN = resurse TN = resurse TN =nevoi TN = nevoi TN=resurse
Categorii de structuri al indicatorilor echilibrului financiar
1. nevoile de fond de rulment sunt finanţate în întegime sau parţial din
resursele stabile (FR pozitiv) şi resursele ciclice , a căror valoare toatală
permite degajarea unei trezoreri pozitive.
2 resursele stabile şi ciclice finanţează parţial nevoile de fond de rulment
diferenţa fiind acoperită de credite de trezorerie .Dar în acest caz nevoia de
fond de rulmemt constituie o nevoie permanentă care este finanţată din
resurse de trezorerie prezente , resurse care vor căpăta un caracter stabil ,
structural, dacă întreprinderea nu reuseşte să-şi reconstituie fondul de
rulment şi /sau să-şi limiteze necesarul de fond de rulment .În această situaţie
trebuie apreciat importanţa riscului bancar curent , această situaţie poate fi
viabilă dacă firma continuă să beneficieze de resurse de trezorerie de la
partenerii săi financiari .
44
BILANT FUNCTIONAL
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 3 credite bancare curente dar şi resursele de fond de rulment , finantează o
parte din activele fixe , nevoia de fond de rulment şi
disponibilităţile.Situaţia finanţării integrale a nevoilor de fond de rulment
din credite de trezorerie este critică dacă nu are caracter şi impune
reconsiderarea structurii financiare .
4 resursele induse de ciclul de exploatare se adaugă surplusului de resurse
permanente (FR pozitiv) pentru a finanţa nevoile ciclice şi degaja un
important excedent de lichiditati.
5 resursele fondului de rulment acoperă parţial activele imobilizate (FR
negativ) , nevoia de fond de rulment , generându-şi o trezorerie netă pozitivă
.În acest caz , furnizorii şi avansurile de la clienţi finantând ciclul de
producţie şi o parte din imobilizări , se impune examinarea şi
consolidarea resurselor durabile .
6 resursele durabile finanţând parţial activul imobilizat (FR negativ)
insuficienţa lor este compensată de credite furnizor , avansuri de la clienţi
si credite bancare curente .
Aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii pe baza ratelor
echilibrului financiar se realizaeză ţinându-se cont de dinamica lor la
nivelul intreprinderii , precum şi prin compararea cu ratele medii ale
ramurilor de activitate a intreprinderii.
II. 3 ANALIZA DINAMICĂ
II 3.1 TABLOUL DE FINANŢARE
Tablou de finanţare permite , în fapt descrierea relaţiei de egalitate între
fluxurile de utilizări şi fluxurile de resurse pe o perioadă trecută . În literatura de
specialitate sunt propuse mai multe forme ale tabloului fluxurilor de fonduri ,
cele mai importante fiind considerate cele corespunzătoare concepţiei
funcţionale asupra bilanţului .
45
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Standardele Internaţionale de Contabilitate , în special Directia „IAS
Cash Flow Statemens”, recomandă construcţia tabloului de finanţare, în
complectarea documentelor contabile de sinteză : bilanţ, cont de profit şi
pierdere şi anexa bilanţului .Principalul atu al tabloului de finantare este relevarea
abilităţilor întreprinderii de a genera plata la termen a obligaţiilor faţă de
partenerii de afaceri.
Tablou de finanţare prezintă variaţia trezorerie nete în cursul
exerciţiului financiar generat de activitatea de gestiune (exploatare si
excepţionale) , de activitatea de investiţie ( în active corporale , necorporale şi
financiare ) şi de finanţare (capitaluri proprii şi împrumutate ) .
Structura bilanţului este formată din trei părţi , si anume :
variaţia fondului de rulment
variaţia nevoii fondului de rulment (pentru exploatare şi în afara expolatări)
variaţia de trezorerie
Structura tabloului de finanţare
ΔFRN UTILIZARI RESURSE utilizări pe termen lung Resurse pe termen lung şi mediu şi mediu -↑ active imobilizate -↑ capitaluri permanente -↓ capiataluri permanente -↓ active imobilizate
Δ NFRE Utilizări exploatare -↑ active ciclice resurse de exploatare -↑ pasive ciclice
Δ NFRAE Utilizări în afara exploatarii resurse în afara exploatării
Δ T Utilizari trezorerie resurse trezorerie
46
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
Tabloul de trezorerie oferă informaţii cu privire la:
modificările de activ fixe nete de amortizat , stocurile şi creanţele nete
de datoriile de exploatare
modificările în masele bilanţiere privind lichiditatea şi
solvabiliatatea întreprinderii
capacitatea de plată a întreprinderii atunci când au loc modificări în
sumele programate a fi încasate sau plătite, sau modificări ale scadenţei
acesteia
relaţia dintre profit şi cash-flow şi previziunea cash-flow-ului pentru
fundamentarea deciziilor financiare în viitor.
Regula de echilibrul pe care este construit şi interpretat acest document
leagă fondul de rulment , nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă.
În literatura de specialitate sunt propuse mai multe forme ale tabelului
fluxurilor de fonduri, dar formele cele mai importante sunt considerate cele
corespunzând concepţiei funcţionale asupra bilanţului
II 3.2 ANALIZA TABLOULUI DE FLUXURI
Scopul analizei tabloului de fluxuri îl constituie indentificarea cauzelor
care determină variaţia rubricilor fundamentale. Pentru ca analiza să fie
semnificativă trebuie efectuată pe un numar de ani (minim trei ani ) şi se
impune plasarea întreprinderii în contextul strategic.
Analiza evoluţiei fondului de rulment trebuie să pună în evidenţă
modelul de acoperire a utilizărilor stabile prin resursele stabile.
Pentru aceasta trebuie studiate :
politica de finaţare a investiţiilor –pe baza unui sistem de rate
capacitate de rambursare a datoriilor stabile –estimat pe baza unor rate al
căror calcul îl ia în considerare capacitatea de autofinanţare a întreprinderii
47
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Analiza evoluţiei a nevoi de fond de rulment acordă o atenţie deosebită
nevoii de fond de rulment pentru exploatare .Aceasta are în vedere în principal
două tipuri de variaţii:
variaţii structurale –datorate modificării activităţii întreprinderii studiate
în special pe baza ratelor de rotaţie şi a structuri contului de profit si
pierdere .
variaţia conjuncturală- legată de evoluţia nivelului de activitate ,
indentifică influenţa creşterii economice a întreprinderii şi cea a evoluţiei
preţurilor
Analiza variaţie trezoreriei rezultă din analiza fondului de rulemnt şi a
nevoi de fond de rulment. Prezentarea tablolui de finanţare în această
concepţie este redat în tabelul de mai jos:
TABLOU DE FINANŢARE
1. Variaţia fondului de rulment
= resurse stabile – utilizări stabile
Resurse stabile
Capacitate de autofinanţare a exerciţiului
Creşterea de capital
Cesiuni ale imobilizărilor
Datorii financiare stabile (contractate în cursul anului)
Subvenţii
Utilizări stabile
Investiţii în imobilizări necorporale
Investiţii în imobilizîri corporale
Investiţii în imobilizări financiare
Dividente vărsate
Rambursări ( datirii fnanciare stabile )
2. Variaţia nevoii de fond de rulment pentru exploatare
= Utilizări legate de ciclul de exploatare – resurse legate de
48
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L ciclul de exploatere
Utilizări legate de ciclu de exploatare
Creşterea stocurilor
Creşterea creanţelor
Resurse legate de ciclul de exploatare
Creşterea datoriilor
Variaţia nevoi de fond de rulement în afara exploatării
= Utilizări instabile -Resurse instabile
3.Variatia trezoreriei
Utilizari
Creşteri active trezorerie
Resurse
Creşteri credite bancare
Interpretarea tabloului de finanţare în funcţie de regula echilibrului
funcţional pe baza variaţiei fondului de rulment , a variaţiei nevoi de fond de
rulment şi a variaţiei trezoreriei.
Fiecare utilizare înseamnă o reducere a fondului de rulment , în
timp ce apariţia de noi resurse provoacă un efect invers.
Analiza şi explicaţiile modificării fondului de rulment apare ca
esenţială pentru analistul financiar .
Fondul de rulment depinde , în general , de operţiile financiare
importante realizate şi de cash-flow -ul generat cunoscând fluctuaţiile mai
neregulate şi pe termen mai lung.
Variaţiile nevoi de fond de rulment pot fi foarte ample şi legate
de caracteristicile ciclului de exploatare a întreprinderii. Nevoia de fond de
rulment este rezultatul disfuncţiilor care apar în lanţul de aprovizionare ,
desfacere , plăţi efectuate de clienţi . Decalajul poate apărea datorită caracterului
49
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L sezonier al aprovizionării , producţiei sau vânzărilor , fiind dependente şi de
perioada în care se efectuează analiza . Daca ciclulu de expoatare este constant ,
nevoia de fond de rulment este permanentă . Componentele nevoii de fond de
rulment se transformă în bani astfel:
creanţele detinute vor fi încasate într-o anumită perioadă de timp
stocurile vor fi vândute
creditul furnizor se va transforma într-un anumit interval de timp
în cheltuieli efective fiind exigibil pe teremn scurt.
Astfel , la un moment dat , nevoia de fond de rulment se prezintă ca
un sold între lichidităti fiind exigibil pe termen scurt .
Variaţia trezoreriei apare ca diferenţa între variaţia fondului de rulment şi
variaţia nevoii de fond de rulment . O criză a trezoreriei se exprimă prin faptul
că la un moment , întreprinderea se află în situaţia de a nu indentifica
resursele suplimentare pentru a-şi satisface toţi creditorii.
Criza trezoreriei poate reflecta :
o criza la nivelul rentabilităţii
o absenţă a resurselor
lipsă de flexibilitate la nivelul cheltuielilor
50
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L.
III.1 PREZENTAREA SOCIETĂŢII
Societatea S.C. EFO INTERTRANS S.R.L. a luat naştere în anul 2000
conform cererii de înmatriculare nr. 153 din 12.06.2000, activând în sectorul
transporturi.
Societatea are sediul în oraşul Eforie Nord , strada Bogdan Voda , nr. 10,
dar activitatea de bază se desfăşoară în orasul Eforie Sud , unde îşi are garajul.
Societatea este persoană juridică română, cu răspundere limitată fiind
constituită din aportul a doi asociaţi ale căror obligaţii sociale sunt garantate cu
patrimoniul fiecăruia la capitalul social respectiv în părţi egale.
În orice document oficial emis de societate se va înscrie denumirea
societăţii urmată de iniţialele SRL, numărul de înmatriculare de la Registrul
Comerţului : J/13/1505/2000,sediul, capitalul social : 2.000.000 lei, banca şi
numărul de cont , codul fiscal : R 13292900.
Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile
legislaţiei în vigoare.
Obiectul de activitate principal îl reprezintă transporturi terestre –
transporturi rutiere de mărfuri
Administrarea societăţii se face de ambii asociaţi, asigurând o bună
conducerea executivă şi operativă a societăţii asumându-şi responsabilităţile
Patrimoniul societăţii este compus din:
birouri
8 mijloace de transport de mare tonaj
51
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Firma S.C. EFO INTERTRANS S.R.L. are un număr de 10 angajaţi din
care : 8 şoferi, 1 agent de pază, 1 contabil .
Tipul de management adoptat este cel prin obiective .
III. 2 ANALIZA DINAMICII PRINCIPALILOR
INDICATORI DE REZULTATE
Analizând contul de profit şi pierdere al societăţii S.C. EFO
INTERTRANS S.R.L. pe ultimi trei ani , se desprinde următoarea evoluţie a
principalilor indicatori economici: cifra de afaceri, cheltuieli, venituri şi
rezultatul net.
În terminologia Standardelor Internaţionale de Contabilitate aceşti indicatori
sunt definiţi astfel:
Cifra de afaceri netă cuprinde sumele provenite din vânzările de bunuri şi
servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii, după scăderea
reducerilor comerciale , a TVA şi a altor impozite şi taxe aferente .
Veniturile sunt creşteri de avantaje economice în cursul exerciţului
financiar , ce au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii , diferită de cea
care provine din aporturile de capital ale proprietarilor .
Veniturile pot lua forma creşterii de active sau forma reducerii
datoriilor.
Diferenţa dintre veniturii si cheltuieli constituie rezultatul
exerciţiului , profit sau pierdere .
În accepţiunea Organismelor Internaţionale de Normalizare Contabilă
rezultatul contabil (profit sau pierdere ) reprezintă rezultatul înaintea
impozitului pe profit.
52
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Dinamica principalilor indicatori de rezultate
Indicatorui 2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2004/2002Cifra de afaceri 4.158.614 7.901.345 12.757.158 190 161,46 306,80
Venituri exploatare 4.158.614 7.901.345 12.757.158 190 161,49 306,80
Cheltuieli exploatare 4.065.288 7.793.623 11.787.629 191,70 151,25 289,96
Rezultatulexploatării 93.326 107.722 969.529 115 905 1041,93
Venituirifinanciare 2.104 2.047 4.523 97,29 220,95 214,97
Cheltuieli financiare 18.733 65.965 272.288 352 418,77 1511
Rezultatul financiar -16.629 -63.918 -267.765 -393 -417,18 -1668,75
Rezultatul curent 76.697 43.804 701.764 57,11 1602 924,36
Rezultatul brut 76.697 35.177 690.853 46 1971 907,89
Rezultatul net 14.286 24.037 515.412 171,42 2145,8 367,85
Analiza dinamicii pune în evidenţă tendinţele de evoluţie şi ritmurile în
care realizează acestă evoluţie.
Ca o caracteristică generala a perioadei , se constată o creştere în ritmuri
susţinute a rezultatelor firmei . Cauzele principale le constituie strategia de piaţă
corect orientată spre stabilizarea unui portofoliu de clienţi şi investiţiile în
mijloace fixe direct productive. Ritmul de creştere a indicatorilor este
superioară ratei de inflaţie înregistrată în această perioadă ceea ce arată o creştere
în termeni reali ai firmei.
53
Valori absolute (mii lei ) Indici (%)
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
CA = Cifra de afaceri
Rexp = rezultatul exploatării
Rn = rezultatul net
Analizând dinamica fiecăruia dintre indicatori calculaţi se constată
următoarele :
Ritmuri mari de creştere a cifrei de afaceri de 190% respectiv
161% a determinat triplarea acesteia în decursul perioadei. Pentru
2005 piaţa permite o lărgire a acesteia motiv pentru care sa hotărât
efectuarea unor noi investiţii în mijloace fixe direct productive.
Având în vedere faptul că realizarea acesteia în producţie de
aproximativ 90% este dependentă de aceeaşi clienţi este
recomandabil să se urmărească :
lărgimea portofoliului de clienţi . Încetarea relaţiilor cu unul
dintre aceştia ar afecta realizarea cifrei de afaceri între 10 % şi 25 %
Veniturile din exploatare sunt constituite exclusiv din producţia
vândută.
Cheltuielile de exploatare au înregistrat în perioada 2002-2003 un
ritm de creştere cu 1,7% mai mare faţă de cel a veniturilor din
54
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L exploatare , fără a afecta semnificativ rezultatul final .În perioada
2003-2004, situaţia s-a inversat , ritmul cheltuielilor fiind cu 10%
mai mic decât cel al veniturilor. Acest indicator arată o situiţiei de
ansamblu bună şi faptul că investiţiile făcute au fost eficiente .
Rezultatul de exploatare a crescut în ultimul an de peste 9 ori
consecinţa evoluţiei favorabile atât a veniturilor cât şi a cheltuililor
de exploatere.
Rezultatul financiar are o evoluţie negativă determinată de creşterea
cheltuielilor cu dobânzile fără însă a conţine un risc financiar prea
ridicat.
Rezultatul net a crescut cu peste 2.000% în ultimul an consecinţă a
rezultatelor bune obţinute de firmă.
Comparabilitatea între ani nu este concludentă deoarece până în
2003 firma a optat pentru sistemul de impozitare specific
microintreprinderilor, iar în 2004 a trecut la plata pe impozitul pe profit
(25%).
În concluzie activitatea întreprinderi în ultimii trei ani a condus la o
consolidare puternică a poziţiei financiare reflectată în sporul de rentabilităte
III .3 APRECIEREA ECHILIBRULUI FINANCIAR
III.3.1 Analiza indicatorilor cuprinşi în NOTA 9 a Bilanţului
Conform Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr.94/2001 pentru
aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV –a a
Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de
Contabilitate , Nota 9 explicativă la situaţiile financiare cuprinde exemple de
55
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L calcul şi analiză a indicatorilor de lichiditate, risc, îndatorare şi de gestiune
(activitatea ), profitabilitate. Aceşti indicatori vizează şi echilibrul financiar al
societăţii şi cuprind :
1. Indicatorii de lichiditate ( curentă şi imediată) sunt calculaţi ca
raport între lichiditătile previzibile într-o periodă mai mică de un an şi
datoriile cu aceeaşi durată
Nr.
crt
INDICATORII
Simbol 2002 2003 2004
1 Stocuri (mii) S 44.240 152.323 7.7166
2 Creanţe (mii) Cr 718.859 930.521 1.451.234
3 Disponibilităţi băneşti
(mii)
D 1.816 85.356 403.207
4 Active circulante (mii) Ac 764.915 1.168.200 1.931.607
5 Datorii pe termen scurt
(mii)
Dts 1.287.790 1.304.045 2.047.330
6 Rata lichidităţii generale
%
L lg 0.59 0.89 0.90
7 Rata lichidităţii
intermediare (rapide)%
L int 0.56 0.78 0.74
8 Rata lichidităii imediate
(curente)%
L lc 0.001 0.07 0.20
Ca formule de calcul s-au utilizat :
56
Rlg= AC / DTS Rlint = Ac –S / Dts Rlc = D / Dts
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
Evoluţia ratelor lichidităţi
Analizând valoarea şi evoluţia ratelor de lichidităţi se desprind
următoarele concluzii şi aprecieri:
Rata generală (Rlg) compară ansamblul lichidităţilor potenţiale
asociate activelor circulante (Ac) cu ansamblul datoriilor pe termen
scurt , sub un an (Dts ); această rată are în fiecare an valoare
supraunitară (cea recomandată fiind 2 ), ceea ce semnifică existenţa
unui fond de rulment .Rlc este echivalent cu “rata fondului de
rulment” (Capital permanent/Imobilizări ), deci cu cât această rată
este mai mare decât unu cu atât firma face faţă mai bine
rambursărilor datoriilor la cererea clienţilor. Nivelul acestei rate
este în continuă îmbunătăţire, valoarea subunitară o situează însă
departe de valoarea recomandată. Cauza principală o constituie
creşterea de două ori a volumului creanţelor în această perioadă.
Evoluţia acestei rate reflectă proporţional şi evoluţia fonduluide
rulment.
Rata lichidităţii intermediare (rapide ) (Rint) sau testul acid
exprimă capacitatea firmei de a-şi achita datoriile pe termen 57
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L scurt din creanţe şi disponibilităţi. Băncile impun ca limită
minimă aceste rate să fie de 80% , limită sub care se situează
S.C. EFO INTERTRANS S.R.L. .Evoluţia este însă favorabilă
apropiindu-se de nivelul recomandat. Cauzele stagnării în ultimul
an este datorat de creşterea rapide a datoriilor pe termen scurt .
Rata lichidităţii curente (Rlc ) este la un nivel foarte scăzut dar
în creştere . Chiar dacă s-a înregistrat o creştere substanţială a
trezoreriei în ultimul an, dificultăţile în plata datoriilor scadente
persistă. Firma a beneficiat de clemenţa furnizorilor care au acceptat
în mod tacit prelungirea termenelor de plată.
2.Indicatorii de risc financiar :
a) Indicatorul gradului de îndatorare (Rd )
Capital împrumutat Rd = * 100 Capital propriu
1.287.790Rd 2002 = *100 = -1218,24% -105.709
1.304.045Rd 2003 = *100 = -4596,66% -81.673
7.128.250Rd 2004= *100 = 1664.19% 433.739
Evoluţia acestui indicator denotă o stare dificilă a îndatorării, deci
asumarea unui risc financiar ridicat .Cauzele sunt de natură internă , pierderiile
din ani anteriori erodând capitalurile care în primi doi ani sunt negative .În
ultimul an reconstituirea capitalului propriu a remediat într-o oarecare măsura
situaţia . Acordarea de catre bancă a unui volum de credite mare
demonstrează încrederea pe care aceasta o are în evoluţia viitoare a afacerii.
58
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor (Id)
EBIT Id = Cheltuieli cu dobânda
Profitul înaintea dobânzilor şi a impozitului pe profit reprezintă
profitul brut ca rezultat al întregii activităţii a firmei ( din exploatare,
financiară şi extraordinară ) care cuprinde şi valoarea cheltuielilor cu
dobânzile aferente împrumuturilor contractate. Acest indicator arată de
câte ori persoana juridică poate achita cheltuielile cu dobânda .
77.841 Id 2002 = = 68 1.144
101.142Id 2003 = =1.53 95.965
940.678Id 2004= =3,9 240.825
Valoarea supraunitară a indicatorilor , reflectă capacitatea de acoperire
a cheltuielilor fixe cu dobânda .Diminuarea valorilor semnalează accentuarea
riscurilor financiare .
c) rata solvabilităţii patrimoniale (RS)
Capital propriu RS = * 100 Total pasiv
-105.709RS 2002 = *100 = -7,19 % 1.468.329
-81.673RS 2003= *100 = -3,20% 2.548.282
433.739RS2004 = * 100 =4,47 % 9.699.319
59
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Matematic doar pentru ultimul an, când s-au reconstituit capitalurile
proprii , se poate da o semnificaţie ratei solvabilităţii patrimoniale .
Concluzii şi aprecieri privind indicatori de risc :
Indicatorul gradului de îndatorare reflectă raportul dintre
datoriile exigibile pe termen lung (peste un an ) şi capitalurile
proprii . Din acest punct de vedere situaţia este favorabila,
deoarece, teoretic, firma poate contracta împrumuturi pe termen
lung pentru investiţii; dar dacă se analizează rata îndatorării
generale (Total datorii / total pasiv ) se constată că în anul
2003 este de 32,51 % iar în 2004 este de 95,52 % ceea ce
reprezintă un grad al îndatorări foarte ridicat. Cauzele, dar mai
ales efectele acestei îndatorări vor fi analizate în cele ce urmează
în descompunerea ratei financiare conform sistemului DU
POINT şi analiza efectului de levier financiar .
2003 2004
Rsp -3,20 4,47
Rdg 32,51 95,52
Unde : Rsp reprezintă rata solvabilităţii patrimoniale şi
Rdg rata îndatorării generale .
3 Indicatorii de activitate (gestiune)
60
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 3.1 Viteza de rotaţie a stocurilor ( VRst )
Cifra de afaceri VRst =
Stocul mediu
3.2 Numărul zilelor de rotaţie (N)
Stocul mediu N= *365
Costul vânzărilor
Indicatori u.m. 2002 2003 2004
VR st Nr rotaţii 94 51,87 161,44
N Nr.zile 3,88 7 2,22
Caracteristic activităţii de transport este existenţa permanentă a
stocurilor de carburanţi şi de piese de schimb . Având în vedere posibilitatea
de aprovizionare (existenţa staţilor PECO pe tot parcursul autovehiculelor ),
asemenea stocuril nu se justifică decât la un nivel minim. În ceea ce priveşte
piesele de schimb , dotarea unităţii cu maşini noi produse în Germania şi
renunţarea la cele de producţie internă conduce la un consum redus. Această
evoluţie a stocurilor este reflectată în viteza mare de rotaţie şi în durata redusă
de consum. Se impune valorificarea prin vânzare a stocurilor de piese pentru
tipurile de maşini carea au fost scoase din uz.
3.3 viteza de rotaţie a debitelor clienţi (VRcl )
Stocul mediu clienţi VRcl= *365 Cifra de afaceri
3.4. Viteza de rotaţie a creditelor - furnizori (VR fz)
Sold mediu furnizor VR fz.= *365
61
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Cifra de afaceri
Indicator
2002 2003 2004Viteza de rotaţie
clienţi 63 43 34,10Viteza de rotaţie
furnizor 113 61 48,25Diferenţa
VR cl-VR fz 50 18 14,15
Comparativ , viteza de rotaţie a fluxurilor monetare de intrare (clienţi)
şi ieşire (furnizori ) este favorabilă firmei .Tendinţa manifestată de scădere
este normală datorită creşterii volumului de lichiditaţi a firmei ca urmare a
creşteri în ritm accentuat a vânzărilor. Chiar dacă gradul de îndatorate a crescut
exponenţial starea de trezorerie are tendinţe de îmbunătăţire
Unde : VRst reprezintă viteza de rotaţie a stocurilor
VRcl este viteza de rotaţie a debitorilor clienţi
VR fz este viteza de rotaţie a creditelor furnizori
Orice întreprindere poate consimţii majorarea duratei de încasare a
creanţelor clienţi numai în măsura în care vânzările sporesc .
Se impune cunoaşterea , compararea acestori indicatori cu normele şi
media din cadrul ramuri de transport şi cu concurenţa . Dacă durata medie de
62
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L achitare a furnizorilor este mai mare decât cea prevăzută în normele pe
ramuri din care face parte firma, situaţia este considerată favorabilă numai dacă
este justificată de o solvabilitate convenabilă şi de comenzi regulate, şi nu de
dificultăţi de trezorerie, care conduc la întârzierea plătilor. Invers, dacă durata
de achitare a furnizorilor este mai mare decât durata medie pe ramură,
situaţia se consideră nefavorabilă dacă se datorează reducerilor temporare de
plată de furnizori, din cauza lipsei de solvabilitate a firmei, şi nu unei situaţii
satisfăcătoare de trezorerie care ar putea permite plata mai rapidă a
furnizorilor .
Durata de încasare a clienţilor şi de plată a furnizorilor depind de
strategia firmei privind extinderea pieţei , de natura clientelei , natura
producţiei şi de conjunctura economică
Rata de rotaţie măsoară ritmul de înnoire a imobilizărilor şi a
activelor totale, evidenţiindu-se intensitatea exploatării acestora. În acest
caz sunt exprimate prin coeficienţi de rotaţie ( nu ca durată în număr de
zile) ce reprezintă mărimea actuală a cifrei de afaceri ce revine la un leu
capital investit.
3.5 Viteza de rotaţie a activelor imobilizate ( V AI ) Cifra de afaceri VAI = Active imobilizate nete
4.158.614 VAI = = 5,9 rotaţii 703.414
7.901.345 VAI = = 5,72 rotaţii 13.800.082 7.340.711 VAI = = 1,73 rotaţii 12.757.158
Viteza de recuperare a imobilizărilor a fost influenţată contradictoriu
de cei doi factorii: cifra de afaceri a crescut într-un ritm de 161 % în timp
63
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L ce investiţiile făcute în active fixe a crescut cu 924 % . Această acumulare de
mijloace de producţie va conduce în perioada imediat următoare la o creştere
accentuată a cifrei de afaceri . Recuperarea prin cifra de afaceri într-o perioadă
mai mică de un an este semnalul unui risc relativ redus al afacerii.
3.6 Viteza de rotaţie a activelor totale ( V AT )
Cifra de afaceri V AT = Total active
4.158.614V AT 2002 = =2,83 rotaţii 1.468329
7.901.345V AT 2003 = =3,1 rotaţii 2.548.282
12.757.158 V AT 2004= =1,37 rotaţii 9.272.318
Scăderea valorii indicatorului se datorează creşterii accentuate a
imobilizărilor corporale.
4 Indicatorii de profitabilitate-rentabilitatea capitalului angajat
EBIT Rcap = Capital permanent
77.841 R cap 2002 = * 100 = 6,58 % 1.182.081
64
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
101.142 Rcap 2003= * 100 = 8,27 %
1.22.372
Acest indicator exprimă eficienţa persoanelor fizice în realizarea de
profit din resurse disponibile; rentabilitatea capitalului angajat este un indicator
fundamental pentru rentabilitatea întreprinderii. Poate fi asimilat cu rata
internă de rentabilitate a ansamblului de investiţii mai noi sau mai vechi şi
depinde de structura capitalurilor ( proprii şi împrumutate ).
Creşterea rentabilităţii capitalului angajat se datorează în principal
evoluţiei rezultatului înaintea deduceri cheltuielilor financiare cu dobânzile şi
a impozitului pe profit. În anul 2004 comparativ cu 2003 creşterea EBIT a
fost de 9 ori ceea ce reprezintă o consolidare apreciată a capacităţii de
renumerare a furnizorilor de capitaluri .
Alte rate ale echilibrului financiar , ca expresie a realizării echilibrului
financiar pe termen lung şi scurt şi care evidenţiază existenţa sau inexistenţa
fonduluide rulment şi a trezoreriei nete , sunt următoarele6 :
1. rata de finanţare a imobilizărilor sau rata fondului de rulment (R FR ) :
Capitaluri permanente R FR = Active imobilizate nete
1.182.081R FR 2002= *100 = 168 % 703.414
1.22.3126 Georgeta Vintilă , Gestiunea financiară a intreprinderii, Ed .Didactică şi Pedagogică, Bucureşti , 2002.
65
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L R FR 2003= *100 = 88% 1.380.082
7.651.989R FR 2004= *100 =60% 12.757.158
Valoarea supraunitară semnifică faptul că ansamblul imobilizărilor este
finanţat de resursele durabile, respectiv de capitalurile permanente. Această rată
exprimă în termeni relativi un indicator echivalent celui de fond de rulment în
mărimea absolută.
Diminuarea valorii ratei nu trebuie interpretată ca un semnal negativ atât
timp cât se datorează unui program intens de investiţii. Situaţia este doar de
moment. Este recomandabil ca firma să urmărească creşterea volumului
resurselor proprii.
.
2. rata fondului de rulment ( R FRP ) sau rata de finanţare a
capitalurilor proprii :
Capitaluri proprii
RFRP = Active imobilizate brute -105.709
RFRP 2002 = * 100 = -15%
703.414
-81.673
RFRP 2003 = *100 = - 6%
1.380.082
433.739
RFRP 2004 = *100 = 6%
7.340.711
Această rată reflectă finanţarea proprie a imobilizărilor şi este
recomandată să fie supraunitară.
66
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L În cazul S.C. EFO INTERTRANS S.R.L. rata a avut valori negative în
primii doi ani analizaţi ca urmare a erodării fondurilor proprii, determinată de
pierderile din ani anteriori. Revenirea la o valoare pozitivă în 2004 este
nesemnificativă de doar 6 %. În perioada următoare se recomandă o
îmbunătăţire a stării fondului de rulment .
Evoluţia ratelor fondului de rulment şi a fondului de rulment propriu
III. 3. 2 ANALIZA STATICĂ A ECHILIBRULUI
FINANCIAR
RFR RFRp
2003 88 -6
2004 60 6
67
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Analiza statică a echilibrului financiar se bazează pe studiul
indicatorilor echilibrului financiar : fondul de rulment , necesarul de fond
de rulment şi trezoreria netă .
Fondul de rulment net ca expresie a echilibrului financiar pe termen
lung cuprinde partea de capitaluri afectate finanţării ciclului de exploatare .
a ) FRN = Capital permanent - Active imobilizate
FRN 2002 = 1.182.081 -703.414 = 478.667
FRN 2003 = 1.222.312.-1.380.082= -157.770
FRN 2004= 7.651.989-7.340.711= 311.278
Valoarea negativă din 2003 pune în evidenţă finanţarea unei părţi din
imobilizări pe seama resurselor pe termen scurt ceea ce indică un dezechilibru
pe termen lung .Revenirea la o valoare pozitivă în 2004 semnifică refacerea
acestui echilibru şi crearea unei marje de siguranţă a finanţării .Cauza a fost
temporată şi se datorează investiţiilor realizate .
Fondul de rulment financiar poate fi descompus în : fond de
rulment propriu ( FRp ) şi fond de rulment împrumutat sau străin ( FR s)
FRp = Capitaluri proprii – Active imobilizat
FRp 2002 = -105.709 - 703.414 = - 809.123
FR p 2003 = - 81.673 - 1.380.082 = - 1.461.755
FR p 2004 = 433.739- 7.340.711 = -6.906.972
Contribuţia capitalului propriu la constituirea fondului de rulment este în
reducere, situaţie care trebuie reechilibrată în perioada următoare .Concluzia este
că firma a optat pentru un grad foarte ridicat de îndatorare şi în
consecinţă o valoare ridicată a riscului financiar.
FRs = Datorii pe termen mediu şi lung -Active imobilizate
FRs 2002 = 1.287.790 - 703.414 = 584.376
FRs 2003 = 1.304.045 - 1.380.082 = -76.037
FRs 2004 = 7.218.250 - 7.340.711 = -122.461
68
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Capitalurile împrumutate sunt cele care susţin într-un procent de 98%
programul de dezvoltare a firmei .În conditiile reducerii costurilor de
procurare a acestor capitaluri , opţiunea firmei poate fii considerată corectă
Pe baza bilanţului financiar necesarul de fond de rulment (NFR ) se
determină astfel :
NFR =( Stocuri +Creanţe ) – Datorii
NFR 2002 = 763.099 - 286.248 = 476.851
NFR 2003 = 1.082.844 - 1.325.910 = -243.066
NFR 2004 = 1.528.400 - 2.047.330 = -91.929
Necesarul fondului de rulment ca expresie e echilibrului financiar pe
termen scurt are în ultimi doi ani o valoare negativă ceea ce reprezintă o
resursă de finanţare .Tendinţa de scădere se datorează situaţiei pozitive a
fondului de rulment şi nu unei poziţii dificile în relaţiile cu furnizorii .
Trezoreria netă reflectă diferenţa dintre fondul de rulment şi
necesarul de fond de rulmet :
TN = FR - NFR
TN 2002 = FR 2002-NFR 2002
= 478.667 - 478.851 = 1.816 mii lei
TN 2003 = FR 2003 – NFR2003
= -157.70 - (-243.066) = 85.296 mii lei
TN 2004 = FR 2004 –NFR 2004
= 115.723. - (-518.930) = 403.207 mii lei
Indicatorul trezoreria netă cuprinde diferenţa dintre cheltuieli în avans
(înregistrate la litera C în bilanţul contabil ) si venituri în avans ( litera I în
bilanţul contabil ) .Dacă se scade această diferenţă din valoarea trezorerie
nete , valoarea rezultată este cea din poziţia IV litera B a bilanţului
contabil Casa şi conturi la bănci .
69
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Îmbunătăţirea echilibrului în condiţiile unui volum ridicat de investiţii,
denotă o extindere rapidă a afacerii şi un raport favorabil încasări-plăţi.
Sinteza calculelor indicatorilor echilibrului financiar FR , NFR, TN
este exprimat în tabelul , respective graficul următor.
mii lei
INDICATORII 2002 2003 2004
1. FRN 478.667 -157.770 311.178
1.1 FRp -809.123 -1.461.755 -6.906.972
1.2 FRî 584.376 -76.037 -122.461
2 .NFR 476.851 -243.066 -91.929
3.TN 1.816 85.296 403.207
Evolutia indicatorilor echilibruluii financiar
Pentru a aprecia evoluţia indicatorilor echilibrului financiar în
funcţie de structura lor în cadrul fiecărui an se face raportarea fondului de
rulment (FR) şi a trezoreriei nete (TN) la capitalul propriu iar fondul de
rulment propriu ( FRp ) şi împrumutat ( FRî ) se raportează la FR al anului
respectiv . În această viziune situaţia este următoarea :
70
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
INDICATORII 2003 (%) 2004(%)FR ( CP) 193 77,76FR p ( FR ) 1789 -1.592FRî (FR ) 93 -28,23TN (CP) -104,43 92,96
Această reprezentare a indicatorilor echilibrului financiar permite
aprecierea evoluţiei acestora într-o manieră mai concludentă.
În cazul de faţă valorile negative ale capitalurilor proprii în 2003 nu
permit matematic acordarea unei semnificaţii . În principiu, capitalurile proprii
negative semneză o stare de prefaliment.
III 4. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE
INDICATORII 2002 2003mii lei %
2004mii lei %
Marja comercială 67.753 -------- -- ------ ---Producţia
exerciţiului 3.201.631 7.901.345 146,8 12.757.158 61Valoarea adăugată 184.326 399.163 116,8 2.022.379 406
Excedentul brut de exploatare 112.493 273.618 145,5 1.058.577 284
Rezultatul exploatării 93.326 107.722 15 969.529 805
Rezultatul curent 76.697 43.804 -43,4 701.764 1493Rezultatul net 14.283 24.037 71,4 515.412 2045
Dacă indicatorii echilibrului financiari reflectă corelaţia partimonială existentă la un moment dat , soldul intermediar de gestiune se concentrează
pe formarea treptată a rezultatelor . Calculul corelat a celor două grupe de
indicatori pune în evidenţă interferenţa dintre poziţia financiară şi
rezultatele obţinute .Logica economică arată faptul că raţiunea alocării de
capitaluri constă în obţinerea unor rezultate financiare comparabile.
Rentabilitatea înseamnă în fapt calea de refacere permanentă a capitalurilor
investite .
71
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Calculul SIG are ca punct de pornire marja comercială şi
producţia exerciţiului.
În ceea ce priveste activitatea de comercializare a mărfurilor firma a
renunţat din 2002 la aceasta şi este nesemnificativă în inflenţa rezultatelor
Producţia exerciţiului are anual ritmuri de creştere ridicate , cea mai
importantă fiind în 2003. Având în vedere caracterul eterogen al acestui
indicator se impune o analiză de structură privinâd raportul dintre
productivitatea vândută şi cea imoblizată .
În cazul SC EFO INTERTRANS SRL structura acesteia este formată
numai din producţia vândută , deci cheltuielile avansate au fost recuperate în
totalitate .
Valoarea adăugată a crescut în ultimul an de peste 4 ori faţă de cel
precedent .Având în vedere semnificaţia acestui indicator , de măsurare a
valorii noi create prin contribuţia firmei , situţia se poate aprecia ca favorabilă
, situându -se în jurul mediei pe sector .
Cauza este reprezentată de multiplicarea serviciilor oferite clienţilor deci
o integrare pe orizontală .
Excedentul brut de exploatare are o tendinţă accentuată de creştere
indusă de starea indicatoriilor anteriori .Scăderea ponderii cheltuielilor cu
personalul a determinat creşterea acestuia cu 145,5% respectiv 284 % .
Rezultatul exploatării înregistrează în ultimi ani o creştere de
805%.Analiza cauzelor evoluţiei acestui indicator este deosebit de importantă
vând în vedere faptul că exploatarea constituie activitatea de bază a firmei .Ca
influenţe principale sau manifestat :
ritmul ridicat al veniturilor din exploatare
reducerea ponderii cheltuililor de exploatere
creşterea accentuată a amortizării,ca urmare a
investiţiilor masive efectuate în ultimi doi ani.
72
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L În plan tehnic reflectă performanţele noilor mijloace de transport
achiziţionate din exterior . Totodată reflectă şi schimbarea opticii în gestiunea
resurselor aflate la dispoziţie .
Rezultatul curent este afectat de cheltuielile mari cu dobânda ca
urmarea a gradului mare de îndatorare .Rezultatul financiar negativ nu trebuie
interpretat ca un fapt nefavorabil atât timp cât capitalurile împrumutate au fost
investite cu o rentabilitate superioară faţă de perioada anterioară.
Dezvoltarea firmei generează resurse suficiente pentru restituirea
împrumuturilor şi a dobânzilor aferente
Rezultatul net a cunoscut o creştere de 2045% şi a contribuit la
înregistrarea unei valori pozitive a capitalurilor în ultimul an. În aprecierea
evoluţiei acestuia trebuie avut în vedere şi incidenţa fiscală. Până în 2003 s-a
optat pentru statutul fiscal de microîntreprindere deci impozit de 1,5% pe cifra
de afaceri .Începând cu 2004 s-a trecut la plata impozitului pe profit de 25%.
Pe ansamblu se poate constata o evoluţie pozitivă a tuturor indicatorilor
de gestiune .Coraborat cu întărirea poziţiei financiare a firmei se poate
afirma că echilibrul financiar este consolidat , ceea ce asigură perspective
favorabile de dezvoltare a firmei
III. 5 INCIDENŢA INFLAŢIEI ASUPRA ECHILIBRULUI
FINANCIAR
Marele economist român Victor Slăvescu caracterizează inflaţia ca
fiind “ creaţia nemăsurată de semne monetare “ sau “ un exces de
circulaţie a banilor “ .
Inflaţia apare când moneda naţională nu mai este garantată prin bunuri
reale ci pusă în circulaţie de nevoile statului.
Inflaţa este deci crearea de semne monetare fără susţinere efectivă în
viaţa economică .Dacă este inflaţie , valoarea bunurilor este răsturnată , iar o
73
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L dată cu ea şi preţurile , întrucât moneda este pusă în circulţie în mod forţat ,
adică la un curs forţat .
Inflaţia poate fi definită şi ca o depreciere a monedei naţionale ,
concretizată în creşterea preţurilor mai mult de 1% pe an.
Incidenţa inflaţiei trebuie luată în considerare atunci când întrepinderea
îşi desfăşoară activitatea într-un mediu economic , caracterizat prin creşterea
generalizată a preţurilor .În perioada de analiză a SC EFO INTERTRANS SRL
nivelul inflaţiei este de 17,8% în anul 2002 , 14,1% în 2003 şi de 9,3 în
2004.Fenomenul inflaţiei determină , la nivelul întreprinderii , o creştere
nominală a valorii care , însă nu afecteză uniform parametrii financiari ai
acesteia .
Influenţa inflaţiei se manifestă : prin intermediul amortizării
(amortizarea făcându-se la costul istoric al activelor nu se realizeză o recuperare
reală a capitalului investit ; chiar în cazul unei reevaluări a imobilizărilor şi a
amortizărilor viitoare , care nu a avut loc la SC EFO INTERTRANS SRL
rămân nemodificate influenţele anterioare ), prin dobânzile calculate în sumă
fixă , în condiţiile creşterii fenomenului inflaţionist , neajustarea dobânzilor pe
durata împumutului are efecte şi asupra împumutatorului ( prin scăderea
capitalului împumutat ) dar şi asupra întreprinderii împrumutate (prin plata
unui impozit mai mare prin neajustarea dobânzilor deductibile ) .
Dacă întreprinderea parcurge o perioadă de creştere economică , atunci
consecinţele fenomenului inflaţionist vor fi suportabile ; invers , dacă
înregistrează o stagnare a vânzărilor , inflaţia este un pericol în plus şi va fi
dificil de suportat la nivelul trezoreriei.
Inflatia antrenează o creştere nominală a cifrei de afaceri datorită
impactului creşterii costurilor asupra preţului de vânzare .Paralel se
înregistrează o creştere nominală a stocurilor şi creanţelor asupra clienţilor.
Întreprinderea poate , datorită sistemului provizioanelor , să se protejeze
împotriva incidenţei inflaţiei asupra stocurilor de materii prime , de
produse semifabricate şi de produse finite .Nevoia de fond de rulment a
74
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L întrepinderi creşte automat cu inflaţia şi impune o nevoi de trezorerie
suplimentară.
Dacă firma parcurge o etapă de creştere economică pe baza fondului
amortizat , inflaţia determină o reducere a ritmului de creştere ; dacă etapa
este una de creştere slabă sau nulă se înregistrează o reducere a activului
economic .Este si cazul SC EFO INTERTRANS SRL , la care în 2002
valoarea activului economic este de 1.468.329 mii lei , în 2003 de
2.548.282mii lei şi în 2004 10.747.346 mii lei.
În ceea ce urmează va fi subliniată incidenţa inflaţiei supra SC EFO
INTERTRANS SRL pe baza sistemului piramidal de analiză a rentabilităţii
financiare “DU PONT “.
Regula de bază care garanteză succesul în gestiunea financiară este :
Rfin > R ec > R dob > R infl
Analiza echilibrului financiar şi incidenţa inflaţie asupra echilibrului
financiar la SC EFO INTERTRANS SRL trebuie completată cu analiza
respectării acestei reguli pentru a concluziona mai eficient activitatea firmei .
Rata rentabilităţii financiare ( Rfin )
Profit net R fin = * 100 Capital propriu
14.286 R fin 2002 = *100 = -13,51% -105.709
24.037 R fin 2003 = *100 = -29,43% -81.673
515.412 Rfin 2004 = * 100 = 118,83 % 433.739
Analiza rentabilităţii financiare trebuie să ţină cont de următoarele
aspecte : în primi doi ani capitalurile proprii sunt negative
capitalurile proprii în 2004 s-au refăcut parţial 75
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L gradul de îndatorare al firmei este foarte mare , 96% din
capitalurile angajate şi prin urmare trebuie considerat şi efectul de îndatorare
Rata rentabilităţii economice ( Rec )
EBIT - Impozit Rec = *100 Active economic
EBIT = profitul înainte de dobânzi şi impozite ( Earnings befor
interests and taxes ) , este un indicator folosit pentru calculele financiare
de rentabilitate şi reprezintă diferenţa dintre venituirile totale şi cheltuielile
totale ( de exploatare , financiare , extraordinare ) cu excepţia dobânzilor
şi a impozitului pe profit .
EBIT - Impozit = Profit + Dobânzi
Termenul din stânga egalităţii exprimă rezultatul net al utilizării
capitalurilor investite în activele întreprinderii, iar termenii din dreapta exprimă
destinaţia acestui rezultat : acţionarii, creditorii şi firma
EBIT –Impozit = ( Rezultatul brut + Dobânda ) – Impozitul pe profit
( EBIT –Impozit )2002 = 77.841 -62411 = 15.430 mii lei
( EBIT –Impozit ) 2003= 101.142 -11.140 = 90.002 mii lei
( EBIT –Impozit ) 2004= 940.678 -175.441= 765.237 mii lei
( Profit net + Dobânzi)2002 = 14.286 + 1144
= 15.430 mii lei
( Profit net + Dobânzi)2003 = 24.037 + 65.965
= 90.002 mii lei
( Profit net + Dobânzi)2004 = 515.412 +249.825 76
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L = 765.237 mii lei
Profitul înainte de dobânzi şi impozitare , are după deducerea
impozitului pe profit (EBIT - Impozit) o semnificaţie deosebită .Aceasta
exprimă potenţialul ( contabil ) acţionarilor cu dividente şi a creditorilor
cu dobânzi
Creşterea termenului este accentuată ,ceea ce semnifică un potenţial ridicat
de a face faţă obligaţiilor .Prin urmare firma este atractivă pentru
deţinătorii de capital
Activul ec.= ( imobilizării brute + Active circulante ) - Datorii sub 1 an
Aec 2002 = (703.414+ 764.915) - 286.248
= 1.182.081 mii lei
Aec 2003 = (1.380.082 +1.168.200 ) - 1.325.910
= 1.222.375 mii lei
Aec2004 = (7.910.846+ 1.931.607 ) - 2.047.330
= 5.863.516 mii lei
15.430Rec 2002 = * 100 = 1,30%
1.182.071
90.002Rec 2003 = * 100 = 7,36%
1.222.372
515.412 Rec 2003 = * 100 = 8,79 % 5.863.516
Regula de bază privind relaţia dintre rata rentabilităţii financiare , rata
rentabilităţii economice şi rata inflaţiei şi respectarea acestei reguli de
activitatea SC EFO INTERTRANS SRL :
Rfin > Rec > R inf
2002 -13,5% < 1,30% < 17.8 %
77
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 2003 -29,43% < 7,36% < 14,1%
2004 118,83 % > 8,79% < 9,3%
Tripla corelaţie are o sitaţie nefavorabilă în primi doi ani .În 2004
rentabilitatea financiară este superioră rentabilităţii economice , dar inferioară
ratei inflaţiei , ceea ce indică deprecierea în termeni reali a rezultatelor firmei
Evoluţia rentabilităţii economice este influenţată atât de tendinţa de
creştere a EBIT cât şi de cea a activului economic .În ceea ce priveşte
rentabilitatea financiară , valorile acesteia raportate la capitalul social şi la
resursele constituite ar avea spre exemplu în 2004 valoarea de 11,45%.
Consider că acesta este nivelul real şi nu cel rezultat în urma deprecierii
capitalurilor proprii datorită pierderilor din ani anteriori, In ultimă instanţă
interesul acţionarului este de a-şi recupera fondurile avansate şi a le asigura
un randamant superior altor alternative de plasament.
Compania americană “ DU PONT a fost prima care a utilizat , în
analiza financiară , descompunerea ratelor de rentabilitate a capitalurilor ,
motiv pentru care această procedură de analiză poartă numele de
“ sistemul du Pont” .
Ca şi ratele sintetice , ratele de rentabilitate sunt compuse din două rate :
de structură valorică a cifrei de afaceri ( rate de marjă)
de rotaţie a capitalurilor prin cifra de afaceri ( CA)78
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
Profit net Rfin = Capital propriu
EBIT –Imp. CA Active c. Prof netRfin = x x x
CA Active c. Cap.prop. EBIT-Imp
Rata marjei Rata rotaţiei Rata de structură Rata de structură
nete capitalurilor a capitalurilor a renumerări
Rec Levier financiar
Prin descompunerea ratei rentabilităţii financiare în acest mod se
indentifică rentabilitatea activelor întreprinderii ( independent de modul de
finanţare ) şi contribuţia îndatorării la formarea rentabilităţii financiare
Rata marjei nete exprimă rentabilitatea activităţii firmei ; este o rată
de structură a componentelor valorice de acumulare ( a marjei ) în raport cu
cifra de afaceri . Utilitatea acestei rate rezidă în:
- evidenţierea unui factor cantitativ al rentabilităţii
capitalurilor , respectiv marja ca diferenţă între costuri şi preţuri
- comparabilitatea lor în timp în raport de concurenţă
Rata de rotaţie a capitalurilor este o rată de profitabilitate , factor
calitativ , evidenţiază intensitatea cu care au fost exploatate ( utilizate )
capitalurile firmei . Se poate exprima :
sub formă de coeficienţi ai ratei respective câtă cifră de
afaceri anuală se obţine la un leu vânzări
79
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L sub formă de durată în zile a unei rotaţii:
(Activ ec x360)/CA
Rata de structură a capitalurilor este o rată de risc , factor calitativ,
exprimă ponderea autonomiei ( prin capitalul propriu )
765.237 12.757.158 5.863.561 515.412
Rfin2004 = x x x
12.757.158 5.863.516 433.439 765.237
0,060 2,176 13,518 0,674
Rec2004 = 0,13 levier fin2004= 9,11
Rfin2004=1,1843 (118,43%)Combinarea ratelor de rotaţie cu cele de structură indică un risc financiar
ridicat de 9, 11 % .Diminuarea riscului financiar este dată de valoarea cât
mai apropiată de zero
Exprimarea efectului de levier prin două rate de structură , a
patrimoniului şi a rentabilităţii , dă o mai mare acurateţe analizei riscului.
După cum rezultă din calculele făcute pentru 2004 rezultă că starea
patrimonială reprezintă ca urmare a investiţiilor făcute cea mai mare
componenţă a levierului financiar de 13,5 % .Rezultatele obţinute dau o
valoare patrimonială subunitară riscului de 0,67 % care diminueză incinenţa
structurii patrimoniale .Valoarea combinată a levierului financiar de 9,11% se
constituie ca multiplicator al rentabilităţii economice şi implicit a
rentabilităţii capitalurilor proprii .Trebuie reţinut însă faptul că multiplicarea
dată rentabilităţii economice este mult mai mare în situţia înregistrării de
pierderi decât cazul obţinerii de profit .De asemeni capitalurile negative
accentuează pierderea de rentabilitate financiară .
80
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
90.002 7.901.345 1.222.372 27.037 Rfin 2003 = x x x 7.901.345 1.222.372 -81.673 90.002
0,011 6,463 -14,233 0,300
Rec2003= 0.07 levier fin= -4.27
Rfin2003 = - 0,2943 ( -29,43%)
Pentru susţinerea afirmaţie de mai sus am calcula rentabilitatea
financiară a anului 2003 în care capitalurile proprii sau menţinut la o
valoare negativă chiar dacă sa obţinut profit .
Rata de structură determină o creştere a riscului financiar de peste
14 ori .Concluzia care reiese din această situaţiie este aceea că pierderile
înregistrate într-o periodă anterioară (2001 şi 2002) au consecinţe nefavorabile
pe terme lung atât în ceea ce priveşte dezvoltarea firmei cât şi în ceea ce
priveşte renumeraţia acţionarilor .
Influenţa cheltuielilor fixe şi a celor variabile asupra profitului
este reprezentat prin relaţia :
CA-CV =Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)- CF
=PB+Venit financiar
Această relaţie este pusă în evidenţă în tabelul următor :
Nr.
crt
Indicatori 2002
mii %
2003
mii %
2004
mii %
81
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 1 Cifra de afaceri 4.158.614 100 7.901.345 100 12.757.157 100
2 Chel .variabile 3.924.124 94,36 7.525.342 95,24 10.973.552 86
3 Marja che.
variabile 234.490 5,64 376.001 4,76 1.792.625 14
4 Cheltuieli fixe 159.897 ----- 342.781 ---- 1.097.276 --
5 Venituri
financiare 2.104 ---- 2.047 ---- 4.523 --
6 Rezultatul brut 76.697 ---- 35.177 ---- 690.853 --
Analiza situaţiei generale indică tendinţa de creştere a MCV în cifra
de afaceri de 2,5 ori în decursul perioadei în condiţiile creşteri de aproximativ 7
ori a cheltuielilor fixe .Aceasta semnifică o creştere a gradului de acoperire
a cheltuielilor fixe şi a profitului planificat pe seama reducerii ponderii
cheltuielilor variabile .Metoda marjei variabile permite calcularea pragului de
rentabilitate şi a indicelui de siguranţă.
Evoluţia rezultatului net faţă de pragul de rentabilitate (PR) se poate
aprecia astfel ( pragul de rentabilitate este cifra de afaceri pentru care
rezultatul este nul , deci MCV = CF) :
Cheltuieli fixe
PR = Ponderea MCV în CA
Valoarea înregistrată de indicele de siguranţă în 2004 indică o situaţie
stabilă a firmei în ceea ce priveşte volumul vânzărilor care conduce la o
rentabilitate ridicată .Plasarea indicelui în 2003 sub 10 % a dus firma într-o
Nr.crt Indicator 2002 2003 20041 CA realizată
(mii)4.158.614 7.901.345 12.757.158
2 CA rentabilă(mii)
2.835.053 7.203.172 7.837.686
3 Indicele de siguranţă ( 1-2 /2 )%
31,82 9,6 62,76
82
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L situaţie instabilă , dar pentru moment , fiind anul cu cele mai mari
investiţii .Punerea în funcţiuene a acestora a determinat creşterea de două ori
a valorii indicelui în 2004 comparativ cu 2002.
Pe baza pragului de rentabilitate a marjei cheltuielilor variabile se pot
construi o serie de scenarii privind nivelul previzioant al cifrei de afaceri în
funcţie de un anumit volum de investiţie sau de profit planificat precum şi în
sens invers .
Volumul investiţiilor ce urmează a se realiza în 2005 este de 1,8 miliarde
lei iar profitul planificat este de 1 miliard lei .
Investiţiile în două autovehicule TIR a fost planificat pe baza cererii de
transport a actualilor clienţi
În ceea ce priveşte profitul , se are în vedere refacerea capitalurilor
proprii şi asigurarea unei renumeraţii corespunzătoare acţionarilor care în ultimi
5 ani nu au primit dividente
MCV 2005 = ( CF 2004 + CF 2005) + P planif
= 1097.276+1.800.000+1.000.000
= 3.897.276 mii lei
Pentru o creştere a marjei de 2,17 % faţă de anul precedent , firma trebuie
să realizeze o cifră de afaceri de : 3,897,276 / 0,14 = 27.837.685 mii lei
Raţionamentul care trebuie făcut în continuare trebuie să aibe în
vedere următoarele :
1. piaţa permite o asemenea creştere?
2. capacitatea de transport este suficientă?
3. care pot fi alternativele?
În ceea ce priveşte capacitatea de transport în 2004 , cifra de afaceri
medie pe autovehicol a fost de 1,946,645mii lei mai ridicată cu 28%
faţă de 2003.Se prevede ca medie în 2005 să crească cu 15% şi va fi de
2,238,642 mii lei ( 194,645 x 1,15%).CA totală la nivelul capacităţi de
producţie :
83
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L 2.238.642 x 10= 22.386.420 mii lei inferioară celei solicitate de
creşterea cheltuielilor fixe cu 5,451,265 mii lei .
În ceea ce priveşte cererea de piaţă având în vedere solicitările
actualilor clienţi şi creşterea previzibilă a importurilor este posibilă
realizarea cifrei de afaceri de 28 miliarde .
Alternativele posibile în condiţiile în care piaţa nu impune limitării:
Achiziţionarea a încă două autovehicule , care însă ar creşte
nivelul cheltuililor fixe ceea ce ar face nerentabilă cifra de afaceri
realizabilă.
Renunţarea de către acţionarii la profitul planificat .În acest caz
Car = 2.897.276 / 0,14 = 20.694.828 mii lei inferioară cu
1.691.590 mii lei faţă de cea care poate fi asigurată prin utilizarea
completă a capacităţii de producţie , deci există şi posibilitatea
asigurării unui anumit profit:
22.386.420 = 2.987.276 + Pr / 0,1
Pr =22.396.420 x 0,14 – 2.897.276
=236.822mii lei deci ¼ din cel previzionat iniţial
Calculul pragului de rentabilitate sa făcut în viziunea contabilă,
luându-se în considerare şi fluxurile nonmonetare
La SC EFO INTERTRANS SRL , un asemenea flux este dat de
amortizare , care este în valoare de 570.135 mii lei sumă care trebuie dedusă
din cheltuielile fixe
3.897.276 - 570.135 PR lichidităţii= = 23.765.292 mii lei 0,14
Apropriat de capacitatea de transport , şi deci cu o mare probabilitate de
realizare .
Luarea în considerare doar a fluxurilor monetare efective permite
realizarea atât a investiţiilor cât şi a profitului planificat .
Dacă din prudenţă această variantă poate fi considerată optimistă prin
luarea în considerare doar a cifrei de afaceri permisă de previzionarea
capacităţii de transport : Pr= 22.386.420 x 0,14 - 2.327.141.=806.958 mii lei 84
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Deci profitul planificat poate fi realizat intre 80% şi 100% .
Aplicarea metodologiei de analiză a echilibrului financiar pe activitatea
SC EFO INTERTRANS SRL a scos în evidenţă aspectele favorabile şi
nefavorabile , care influenţează fluxurile financiare , ceea ce permite luarea
în cunoştiinţă de cauză a măsurilor ce se impun.
Analiza echilibrului financiar sintetizează influenţele activităţii
economico-financiare determinate de fiecare factor în parte şi de modul de
combinare a acestora .
Scopul oricărei întreprinderii este acela de a utiliza la maxim
resursele de care dispune în vederea obţinerii celor mai bune rezultate .
Pentru aceasta este necesar să se cunoască în orice moment starea
fluxurilor financiare şi să se asigure sincronizarea acestora .
85
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Analiza echilibrului financiar la SC EFO INTERTRANS SRL a
pornit de pe următoarele coordonate :
Specificul activităţii de transport rutier de mărfuri
Modalitatea de stabilire a preţurilor şi termenele de plată
Strategia de dezvoltare a firmei
Oportunităţiile pieţei şi perspectivele domeniului de activitate
Faţă de aceste elemente se are în vedere faptul că nu există distribuţie
uniformă în timp a activităţii , serviciile de transport fiind oferite în funcţie de
cerinţele clienţilor.
Preţurile sunt negociate în dolari ceea ce expune încasările riscului
valutar .
Oportunităţile de dezvoltare sunt mari pe sectorul de activitate ceea ce în
mod logic impune extinderea activităţii .
Cel mai important aspect urmărit este acela al supraîndatorării firmei .În
condiţiile în care volumul capitalurilor împrumutate depăşeşte de 14 ori
volumul capitalurilor proprii
Analiza echilibrului financiar reprezintă o prioritate .Orice nesincronizare
sau nerealizare a vânzărilor poate conduce la o stare de insolvabilitate a
afacerii .În plus dată fiind activitatea nerentabilă anterioară perioadei
analizate capitalurile firmei s-au erodat fiind negative în 2002 şi 2003 .În
acest caz se pune întrebarea : de unde resurse financiare pentru menţinerea
şi dezvoltarea firmei ?
Evoluţia indicatorilor arată că în 2003 , când sau implementat cele mai
multe investiţii , o parte din mijloace fixe au fost finanţate din resurse atrase
de la furnizori .Durata de achitare a acestora a fost în medie mult mai mare
decât cea a încasărilor. Principalii furnizori în special pentru carburanţi au
acceptat depăşirea termenelor de plată sprijinind financiar firma .
Cea mai importantă resursă a fost împrumutul bancar pe termen
mediu .Prin acordarea acestui credit în condiţiile arătate , în fapt banca a
confirmat strategia de dezvoltare şi fiabilitatea afacerii.
86
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Investiţiile implementate au determinat concomitent creşterea riscului
financiar dar şi creşterea cifrei de afaceri cu peste 250% în perioada 2002 -
2004 .Am urmărit în acest context gestiunea riscurilor şi măsurile întreprinse
pentru evitarea dezechilibrului .
Concluzia este aceea că s-au luat deciziile corecte , fapt confirmat de
îmbunătăţirea continuă a situaţiei trezoreriei nete , ca expresie a echilibrului
general al firmei .
Analiza rezultatelor pe baza soldurilor intermediare de gestiune
confirmă prin evoluţia lor oportunitatea întăriri poziţiei financiare prin
investiţiile realizate .Creşterea exponenţială a valorii adăugate indică o
creştere a contribuţiei firmei în realizarea serviciilor .
Analiza prin sistemul de rate financiare a adus informaţii suplimentare
necesare aprecierii echilibrului financiar .Pornind de la starea financiară actuală
a firmei am considerat util elaborarea unor scenarii privind implicaţiile
asupra echilibrului financiar induse de programul de investiţii aprobat pentru
2005 şi de intenţia celor doi acţionari de a-şi asigura un anumit nivel de
dividende :
Asigurarea unei creşteri reale a firmei peste
rata inflaţiei
Posibilităţile oferite de piaţă
Capacitatea maximă de transport cu noile investiţii
Resursele financiare posibile a fi mobilizate
Pentru simulare am utilizat marja cheltuielilor variabile şi modelul
pragului de rentabilitate calculat atât în viziunea contabilă cât şi financiară .
Diferenţa dintre cele două abordări este dată de fluxurile nemonetare în
cazul SC EFO INTERTRANS SRL reprezentate de amortizare. Datele
furnizate de scenarii arată că tratarea contabilă face imposibilă atingerea
obiectivelor propuse. În schimb pragul de rentabilitate al lichididăţii indică
drept realistă strategia adoptată pentru 2005 , fiind posibilă atât realizarea
investiţiilor cât şi obţinerea profitului planificat în proporţie de 80% -100%.
87
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Gradul de supraîndatorarea rămâne ridicat în continuare dar creşterea
substanţială a cifrei de afaceri genereză resurse financiare suficiente pentru
acoperirea datoriilor pe termen lung. O disjuncţie necesară trebuie făcută între
viziunea financiară a firmei si cea a băncii. Prima urmează de realizarea unei
activităţii cât mai profitabile şi prin urmare este forte interesată de predicţia
proiecţiilor financiare a unei investiţii . Pentru bancă sunt suficiente în multe
cazuri garanţiile acordate pentru a-şi recupera creditul şi dobânzile .
În urma analizei întreprinse la SC EFO INTERTRANS SRL consider a
se impune următoarele măsuri :
1. Colaborarea cu o firmă de specialitate în modelarea financiară .O
strategie coerentă şi predictibilă nu se poate realiza decât prin aplicarea unor
metode ştiinţifice .
2. Introducerea unui sistem de indicatori financiari pe baza cărora să se
analizeze periodic activitatea financiară şi selectarea variantei de acţiune cea
mai eficientă.
3. Lărgirea portofoliului de clienţi atât pentru a asigura dezvoltarea afacerii
cât şi pentru a reduce riscul dependenţei de un număr limitat de clienţi
4. Luarea în considerare a instrumentelor de acoperire a riscului riscului.
Deşi activitatea se desfăşoară doar pe piaţa internă , contractele cu
principali clienţi se încheie în dolari,ceea ce ar putea conduce în condiţiile
aprecierii leului la pierderi financiare importante .
Analiza echilibrului financiar a activităţii SC EFO INTERTANS SRL
scoate în evidenţă faptul că instrumenarul stiinţific permite o ilustrate a situaţiei
existente şi indică măsurile ce trebuie luate pentru buna derulare a activităţii .
Neluarea în considerare a acestor metode poate conduce la apariţia unor
dezechilibre majore care antrenează costuri ridicate .Creşterea forţei
competitive este indisolubil legat de asigurarea unui echilibru financiar stabil
al firmei.
88
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
Avare ,Ph. şi colectivul: Gestiunea şi analiza financiară ,Ed.Economică
Bucureşti ,2002
Bran,P. Finanţele întreprinderii ,Ed.Economică,
Bucureşti ,Ediţia a II-a 2001
Brezeanu ,P. Gestiunea financiară a întreprinderii,
Ed A.S.E.,Bucureşti , 2001
89
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L Brezeanu P. Diagnostic financiar ,Ed Economică,
( coordonator ) Bucureşti , 2003
Gheorghe ,A Finanţele firmei ,Ed.Economică,Bucureşti,2000
Halpern,P. şi colectiv Finanţe manageriale ,Ed Economică ,
Bucureşti,1998
Hoanţă ,I. Finanţele firmei ,Ed Continental ,
Bucureşti,1996
Manolescu,Gh Management financiar,Ed.Economică,
Bucureşti,1995
Pierre,S Precis finance ,Quebec,Canada , 1997
Robinson ,S Management financiar ,Ed.Teora,Bucureşti,1998
Stancu ,I Finante, ed a III a ,Ed Economică ,Bucureşti,2002
Toma ,M, Finante şi gestiune financiară de întreprindere
Ed.Economică , Bucureşti,1998
Tudorache ,D. Finante publice -Finanţele firmei ,Ed Sylvi,
Bucureşti 2001
Tudorache,D Finanţele publice ,Ed.Fundaţiei”Andrei
Şaguna,Constanta,1999
Vlad ,C Finanţele întreprinderii, Note de curs
Vintilă ,G Gestiunea financiară a întreprinderii,
ediţia a III-a Ed Didactică şi Pedagogică ,
Bucureşti 2002
*** Colecţia revistei Tribuna Economică,2004
*** Colecţia revistei Capital ,2004
90
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L
ANEXA I
BILANŢUL SC EFO INTERTRANS SRL INDICATORI 2002 2003 2004
A Active imobilizate I . Imobilizate necorporale II. Imobilzate corporale 703.414 1.380.085 7.340.711III. Imobilizate financiar TOTAL ACTIVE 703.414 1.390.082 7.340.711
B Active circulante I.Stocuri 44.240 152.323 77.166II.Creanţe 718.859 930.521 1.451.234III.Investitii financiare pe termen scurtIV. Casa şi conturi la bănci 1.816 85.356 403.207TOTAL ACTIVECIRCULANTE
764.915 1.168.200 1.931.607
91
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L C Cheltuili în avans 427.001D Datorii ce trebuiesc plătite
într-o periodă de pâna la un an
296.248 1.325.910 2.047.330
E Active circulante nete , respective datorii curente nete
478.667 -157.710 311.278
F Total active -datorii circulante
1.182.081 1.222.372 7.651.989
G Datorii ce trebuiesc plătite intr-o periodă mai mare de una an
1.287.790 1.304.045 7.218.250
H Proviziane pentru riscuri si cheltuieli
I Venituri în avansJ Capital şi reserve
I.Capital subscris vărsat 2000 2000 2000
II. Prime de capitalIII.Rezerve din reevaluare IV.Rezerve 5.702V. Reultatul reportat C D 107.710
431.739
VI.Rezultatul exerciţiului C D 127.697
24.037 515.412
K TOTAL CAPITALURI -119.995 -81.673 433.739
ANEXA 2
Contul de profit şi pierdere nrcr
INDICATORI2002 2003 2004
1 Cifra de afaceri netă 4.158.614 7.901.345 12.757.1582 Producţia vândută 3.201.531 7.901.345 12.757.1583 Venituri din vânzări
marfuri 957.083 0 05 Venituri din exploatere
-TOTAL 4.158.614 7.901.345 12.757.1586 Cheltuieli cu materia
prima si materiale 1.423.611 5.785.852 9.037.1587 Alte cheltuieli materiale 14.535 43.6819 Cheltuieli privind mărfuri 889.33010 Cheltuieli cu personalul 39.009 108.608 236.41311 Aportizarea pentru
deprecierea imobilizărilor119.167 167.896 570.136
12 Alte cheltuieli de 1.594.171 1.716.732 1.891.330
92
ANSALIZA ECHILIBRULUI FINANOIAR LA S.C. EFO INTERTRANS S.R.L exploatare
13 Cheltuieli de exploatareTOTAL
4.065.288 7.793.623 11.787.629
14 Rezultatul din exploatare 93.326 107.722 969.52915 Venituri cu dobânzi 1.085 2.047 4.52316 Alte venituri financiare 1.019 0 26917 Venituri financiare
TOTAL2.104 2.047 4.523
18 Cheltuieli privind dobânzile
1.144 65.965 249.825
19 Alte cheltuieli financiare 17.589 0 22.46320 Cheltuieli financiare
TOTAL18.733 65.965 172.288
21 Rezultatul financiar pierdere
16.629 63.918 267.765
22 Rezultatul curent profit 76.697 43.804 701.76423 Venituri extraordinare24 Cheltuieli extraordinare 8.627 10.91125 Rezultat extraordinar26 Venituri totale 4.060.718 7.903.392 12.761.68127 Cheltuieli totale 4.084.021 7.868.215 12.070.82828 Rezultat brut 76.697 35.177 690.85329 Impozit profit 11.140 175.44130 Rezultatul net al exer .fin 14.286 24.037 515.412
93
top related