alinierea contabilitĂŢii romÂneŞti la...
Post on 01-Feb-2018
224 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ALINIEREA CONTABILITĂŢII ROMÂNEŞTI LA
STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE CONTABILITATE
Standardul International de Contabilitate IAS “Contabilitatea
stocurilor” (Metode de masurare a costurilor)
Diverse metode de masurare a costurilor, cum sunt metoda
costului standard, metoda de alocare a costurilor pe tip de activitate,
metoda pretului cu amanuntul, sunt utilizate pentru raportari interne
si pentru luarea deciziilor de catre conducere. Aceste metode pot fi
folosie pentru raportari financiare oferind asigurari ca rezultatele
obtinute in urma aplicarii lor aproximeaza costurile definite in
conformitate cu SIC 2.
Metoda FIFO presupune ca bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari
(lot).Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al lotului urmator,
in ordine cronologica.In consecinta, stocul final este format din
elementele evaluate la valorile cele mai recente.
Exemplu de determinare a valorii stocului conform metodei FIFO:
Data Explicatii Cant.
(buc.) Pret unitar
Valoare Cant. (buc.)
Pret unitar
Valoare Cant. (buc.)
Pret unitar
Valoare
01.01 Stoc initial
40 120 4.800 40 120 4.800
03.01 Intrare 300 122 36.600 40 300
120 122
4.800 36.600
04.01 Iesire 40 110
120 122
4.800 13.420
190 122 23.180
17.01 Intrare 100 125 12.500 190 100
122 125
23.180 12.500
28.01 Iesire 80 122 9.760 110 100
122 125
13.420 12.500
440 53.900 230 27.980 210 25.920
Avantaje si dezavantaje ale metodei FIFO de evaluare a stocurilor
Avantaje :
valoarea stocului urmareste miscarea fizica a elementelor de stoc
– ideea rotatiei stocurilor;
valoarea stocului este stabilita la un pret actual si poate fi usor
conectat cu facturile ;
este usor de calculat;
este metoda recomandata de SIC 2;
stocul este evaluat in bilant la preturi mai realiste.
Dezavantaje :
in perioade de schimbari rapide de preturi, profiturile pot fi
supraevaluate fata de costurile curente, datorita faptului ca
vanzarile sunt evaluate la cost istoric, iar veniturile din vanzari
sunt cele curente;
comparatia intre costuri pe sarcini este dificila din moment ce
iesirile din depozit vor fi evaluate la preturi diferite si preturile de
iesire este posibil sa nu reflecte costurile de piata curente;
sunt necesare un numar mare de calcule.
NOUA ABORDARE A CONTABILITĂŢII MANAGERIALE
DE GESTIUNE ÎN CONDIŢIILE ECONOMIEI
CONCURENŢIALE
Controlling :Sistemul de bugete al întreprinderii (Bugetele legate
de volumul de activitate: vânzări-producţie-aprovizionare)
Bugetele vânzări-producţie sunt greu disociabile. Ele
formează baza sistemului, fiind strâns interdependente, proporţionale
cu activitatea (cheltuieli variabile) şi legate de activitate (cheltuieli
fixe şi discreţionare).
Bugetul stocurilor - exprimat cantitativ şi completat cu un
calendar care trebuie să ţină seama de stocurile iniţiale ale
consumaţiunilor pentru a asigura stocul minim de menţinut şi
termenele de livrare.
Stocul util este un stoc mediu care constituie practic o
imobilizare.Acest buget ajunge la cantităţi de comandat şi datele
comenzilor.
Se va elabora un plan de cumpărare util pentru viitor şi mai
ales pentru elaborarea previziunilor trezoreriei. Se utilizează legea
20/80 care clasifică cumpărările consumate în ordinea crescândă a
valorii: 20% din articole reprezintă 80% din cantităţile sau din
valoarea cumpărărilor. Metoda A, B, C influenţează analiza şi
distinge cele trei categorii de produse.
Metoda A,B,C
În acest exemplu este importantă administrarea optimă a
celor 10% din materiile prime A respectiv 65% din valoarea totală a
bugetului de aprovizionări. Studiile se elaborează în amonte şi
facilitează aplicarea unei politici de aprovizionare eficace.
Produse sau
materii
prime
Procent din numărul de
articole (Ox)
Procent din
cantitatea sau
valoarea totală (Oy)
A 10 65
B 25 25
C 65 10
T 100 100
1
0
2
0
3
0
4
0
5
0
6
0
7
0
8
0
9
0
100
% cumulat din
valoarea netă
% cumulat din
nr. de articole 10 20 30 40 50 60 70 80 90 10
0
SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN
CONFORMITATE CU STANDARDELE ISO 9001/2000
Evaluarea sistemului de management al calităţii (Cerinţele
standardelor ISO 9000 privind auditurile calităţii)
Auditul calităţii este o examinare sistematică şi
independentă pentru a se constata dacă activităţile referitoare la
calitate şi rezultatele acestora satisfac dispoziţiile prestabilite şi dacă
acestea sunt efectiv implementate şi apte să atingă obiectivele (ISO
10011-1/1991)
Auditurile de primă parte sunt acelea pe care o organizaţie le
face pentru a confirma echipei manageriale că sistemul calităţii
propriu funcţionează eficient.
Motivele pentru care se declanşează un audit intern pot fi:
a) cerinţă a unui standard privind calitatea;
b) necesitatea existenţei şi funcţionării unui mecanism
de control util echipei manageriale;
c) stabilirea de acţiuni corective şi preventive referitoare
la neconformităţi înainte ca acestea să fie găsite de un
organism extern.
Indiferent de tip, auditul calităţii constă dintr-un ansamblu de
activităţi în care rolul factorului uman este determinant. Se
recomandă ca auditorii să aibă o experienţă de minim patru ani, să
aibă studii într-o etapă ulterioară studiilor medii, instruire în
asigurarea calităţii şi experienţă de auditare.
Se recomandă ca auditorii să fie imparţiali şi să nu fie supuşi
unor influenţe care ar putea să le influenţeze activitatea. Auditul
intern se efectuează de personal independent, altul decât acela care
are responsabilitatea directă pentru activitatea în curs de auditare.
Auditul intern reprezintă unul dintre elementele generale ale
sistemului calităţii, faţă de care în standardele din familia ISO 9000
sunt formulate o serie de cerinţe.
Astfel, în cazul implementării unui model de asigurare
externă a calităţii (potrivit standardelor ISO 9001, ISO 9002 sau ISO
9003), se prevede obligaţia întreprinderii de a planifica şi efectua
audituri interne, pe baza unor proceduri scrise, ţinute la zi, în două
scopuri principale:
pentru a verifica dacă activităţile referitoare la calitate sunt
conforme cu dispoziţiile prestabilite;
pentru a determina eficacitatea sistemului calităţii organizaţiei.
Aceste audituri trebuie planificate şi programate în funcţie de
natura şi importanţa activităţilor întreprinderii.
Figura 1: Programarea auditurilor interne ale calităţii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
Metodologia de analiză şi raţionalizare a sistemului deciziona
Culegerea, înregistrarea şi centralizarea informaţiilor privind
conceperea şi funcţionarea sistemului decizional existent în cadrul firmei.
Analiza se va realiza pe o perioadă de timp prestabilită şi relevantă pentru analiză.
In cadrul acestei etape, se recomandă parcurgerea următoarelor faze:
a. Identificarea şi caracterizarea decidenţilor individuali şi de grup din cadrul
firmei, sub aspectul denumirii, nivelului ierarhic, compartimentului din care fac
parte, ponderii ierarhice, sarcinilor, atribuţiilor, competenţelor şi responsabilităţilor
care le revin în conformitate cu documentele de formalizare a structurii
organizatorice, respectiv Regulamentul de Organizare şi Funţionare şi fişele de
post. Se poate elabora pentru decidenţii de grup, o fişă a componenţilor după
următorul model:
Fişa componenţilor ..................................
Postul în
organismul de
conducere
participiativă
Postul în cadrul
structurii
organizatorice
Pregătire
profesională
Cursuri de
specializare în
management
Vârsta Experienţă
în funcţii de
conducere
(vechime)
Observaţii
Pentru decidenţii individuali, se poate elabora un tabel în care se vor centraliza
atribuţiile acestora, după modelul:
Lista atribuţiilor managerilor de la nivelul ierarhic.....................
Nr.
crt.
Nume şi
prenume
manager
Post ocupat în
cadrul structurii
organizatorice
Atribuţii Clasificarea atribuţiilor pe: Observaţii
Funcţiuni ale
organizaţiei
Funcţii ale
managementului
b. Elaborarea listei deciziilor adoptate în cadrul firmei la diferite niveluri ierarhice
în intervalul de timp stabilit anterior (se recomandă minim 3 ani), decizii care se
vor prelua din registrele de procese-verbale ale organismelor participative de
management şi din hotărârile scrise ale managerilor de nivel superior. Se
recomandă centralizarea deciziilor într-un tabel de forma:
Lista deciziilor adoptate în perioada .............................
Decizia Emitent Stadiul aplicării
Aplicată În curs de
aplicare
Neaplicată
c. Gruparea deciziilor adoptate după criteriile de clasificare a deciziilor
manageriale (încadrare tipologică), funcţiile managementului, funcţiunile ale
organizaţiei şi evidenţierea respectării cerinţelor de raţionalitate a deciziilor
manageriale. Pentru a facilita analiza informaţiilor, se recomandă prezentarea într-
o formă centralizată, după modelul:
Gruparea deciziilor adoptate la fiecare nivel ierarhic
Decident: .......................
Decizia
adoptată
(formularea
deciziei)
Data
adoptării
deciziei
Gruparea deciziei după: Obs
Criteriile de clasificare Funcţiile
managementului
Funcţiunile
organizaţiei
C1 C2 C3 C C
Pv O C A CE C&D R P Cm Fc
Legendă: - Gradul de certitudine (decizii în
condiţii de certitudine, incertitudine şi
risc);
C2 - Orizont de timp şi implicaţii ale
aplicării (decizii strategice, tactice şi
curente);
- Număr de persoane care
fundamentează decizia (decizii
individuale/unipersonale şi de grup);
C- Frecvenţă /periodicitatea elaborării
(decizii unice şi decizii repetitive -
periodice şi aleatorii);
C - Numărul de criterii care stau la
baza fundamentării (decizii unicriteriale
şi multicriteriale);
Pv - Previziune;
O - Organizare;
C - Coordonare;
A - Antrenare;
CE - Control-evaluare;
C&D - Cercetare-dezvoltare;
R - Resurse umane (Personal);
P - Producţie;
Cm - Comercială;
Fc - Financiar-contabilă.
Evidenţierea respectării cerinţelor de raţionalitate
Decizia
adoptată
Cerinţe de raţionalitate a deciziei manageriale: Observaţii
Fundamentare
ştiinţifică
Împuternicire Integrată în
ansamblul
deciziilor
Oportună Completă Clară, concisă şi
necontradictorie
d. Identificarea instrumentarului metodologic-managerial utilizat pentru
fundamentarea deciziilor - care presupune evidenţierea metodelor, tehnicilor şi
instrumentelor folosite de managerii organizaţiei respective în fundamentarea,
adoptarea şi aplicarea deciziilor în cele trei stări ale condiţiilor obiective - de
certitudine, incertitudine şi risc.
INFORMATICĂ
Aplicaţii pentru procesarea textului ( MS OFFICE)
Un produs software reprezentativ pentru proiectarea şi
realizarea unui sistem informatic de birou este produsul integrat MS
OFFICE, cu componentele WORD, EXCEL, POWER POINT,
ACCESS şi funcţiunile care asigură servicii INTERNET.
Noţiuni de bază pentru lucrul cu procesorul Word
Programul Microsoft WORD (notat în continuare doar
WORD) face parte din pachetul MS-OFFICE şi este unul dintre cele
mai performante procesoare de texte disponibile pe PC-uri. Este un
mediu eficient pentru procesarea textelor şi imaginilor în vederea
tehnoredactării computerizate a scrisorilor, cererilor, articolelor,
referatelor, cărţilor, etc şi, prin utilizarea unei imprimante moderne,
poate realiza o tipărire de mare fidelitate.
WORD este deci un procesor de texte puternic specializat şi
performant, deoarece asigură prelucrarea documentelor la nivel
superior, lucrează cu desene - având încorporat un desenator propriu
şi oferă o mulţime de facilităţi pentru aranjarea şi înfrumuseţarea
textului în pagină.Astfel, WORD permite introducerea şi apoi
corectarea de la tastatură a unui text, urmate automat de aranjarea în
pagină, încadrarea între marginile foii de hârtie şi numerotarea
paginilor.
Curriculum vitae Europass
Inseraţi fotografia. (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Informaţii personale
Nume / Prenume Nume, Prenume (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Adresă(e) Număr imobil, nume stradă, cod poştal, localitate, ţară (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Telefon(oane) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Fax(uri) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
E-mail(uri) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Naţionalitate(-tăţi) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Data naşterii (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Sex (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional
(rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Experienţa profesională
Perioada Menţionaţi separat fiecare experienţă profesională relevantă, începând cu cea mai recentă dintre acestea. (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Educaţie şi formare
Perioada Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională absolvite, începând cu cel mai recent. (vezi instrucţiunile)
Calificarea / diploma obţinută
Disciplinele principale studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
(rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Aptitudini şi competenţe personale
Limba(i) maternă(e) Precizaţi limba(ile) maternă(e) (dacă este cazul specificaţi a doua limbă maternă, vezi instrucţiunile)
Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Autoevaluare
Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie
Discurs oral
Exprimare
scrisă
Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi sociale
Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Competenţe şi aptitudini organizatorice
Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Competenţe şi aptitudini tehnice
Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului
Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Competenţe şi aptitudini artistice
Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Alte competenţe şi aptitudini Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Permis(e) de conducere Menţionaţi dacă deţineţi un permis de conducere şi categoria. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Informaţii suplimentare Includeţi aici orice alte informaţii utile, care nu au fost menţionate anterior, de exemplu: persoane de contact, referinţe etc. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Anexe Enumeraţi documentele anexate CV-ului. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
top related