accidentele și complicațiile anesteziei loco-regionale...uneori la producerea unor accidente prin...
Post on 20-Oct-2020
9 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
Accidentele și complicațiile
anesteziei loco-regionale
-
Accidente imediate (precoce)
Accidente secundare (complicații)
Locale și generale
-
Accidente imediate localeAccidentele imediate locale apar în timpul
anestezierii, având consecinte asupra țesuturilordin regiunea OMF.
Durerea 1. înțeparea trunchiului nervos2. înțeparea / traumatizarea țesuturilor
3. distesia țesuturilor
4. soluțiile anestezice
5. injecții în țesuturile inflamate
Leziuni vasculare 1. înțeparea vaselor2. hematomul obrazului
Pareze
Ruperea acului
-
Prevenirea lor se realizează prin:
Indicația corectă a metodei de anestezie
Respectarea dozei și concentrațieianestezicului
Injectarea fracționată a anestezicului
Folosirea unei tehnici exacte
-
Durerea La introducerea acului sau în timpul
injectării anestezicului poate să apară odurere intensă produsă de:
înțeparea trunchiului nervos sau a teciiacestuia (se produce la anestezierea n.infraorbitar, în canalul infraorbitar; n. palatinîn canalul pterigopalatin; n. mentonier șiincisiv, în canalul mentonier, în aceste cazurinervul se află într-un conduct osos). Bolnavulacuză o durere bruscă locală sau iradiată petraiectul nervului respectiv, ce dispare odatăcu instalarea anesteziei.
-
Distensia țesuturilor
Injectarea cu presiune sau introducereaunor cantităţi anestezice excesive pot producedistensia bruscă a ţesuturilor moi, manifestateclinic prin dureri vii în timpul injectării. Acestease pot produce de obicei în zone cu ţesuturiinextensibile, aderente de planul osos, cum arfi fibromucoasa palatină, gingivomucoasaalveolară fixă sau periostul.
Este utilă injectarea lentă
a soluţiei anestezice, rata
ideală este de 1 ml/min.
-
Înţeparea sau traumatizarea ţesuturilor
Orice puncţie anestezică produce unanumit traumatism ţesutului prin care trece.Prin urmare, puncţiile repetate sau folosireaunor ace cu bizoul turtit vor creșteposibilitatea de dilacerare a fibrelormusculare, aponevrozelor sau
ligamentelor, provocând
durere în momentul injectării
sau retragerii acului.
-
Soluțiile anestezice
Unele anestezice pot fi iritante pentru țesuturidin punct de vedere fizic sau al compozițieichimice, al pH-ului; dacă conțin iritanți, urmede alcool sau substanțe antiseptice; dacă suntalterate chimic, și în aceste cazuri la contactulcu țesuturile sau chiar nervul, produc dureriviolente bruște, și uneori și tulburări tardive
-
Injecții în țesuturile inflamate
Injecția propriu-zisă este destul dedureroasă, însă această durere creșteconsiderabil în cazul când țesuturile sunt dejadistinse din cauza edemului inflamator, astfelși eficiența anesteziei scade.
În aceste cazuri se impune utilizareaanesteziei prin baraj sau a celei tronculare, ladistanță de procesul inflamator.
-
Erori de substanță
Sunt citate injectăride substanțe toxice dineroare. Pentru evitareaacestui incident, se vorcontrola cu atențiefiolele,nerecomandându-seutilizarea celor cuinscripție ștearsă.
-
Leziuni vasculare Înțeparea vaselor
Înțeparea vaselor superficiale nu prezință nici ogravitate. În cazul unor vase superficiale, sângerarea sepoate opri prin compresie timp de 1-2 minute.
Injectarea intravasculară a anesteziculuiprezintă riscul accidentelor generale și lipsa instalăriianesteziei locale. De aceea se va face obligatoriuaspirare, înaintea injectării anestezicului. Dacă înseringă apare sânge, trebuie schimbată direcția aculuiși se poate efectua anestezia (după o nouă aspirare). Încazul în care în seringă s-a aspirat o cantitate mare desânge, anestezicul trebuie schimbat, pentru căhemoglobina îi inactivează activitatea.
-
Hematomul
Înțeparea vaselor profunde (în special aplexurilor vasculare de la nivelul tuberozitățiimaxilarului) provoacă hemoragii intratisularecu apariția de echimoze mucoase, cutanatesau hematoame.
Dacă hematomul se produce la subiecțicu bilanțul hemostazei normal, resorbția sa seproduce repede; dacă există o perturbare abilanțului hematologic, hematomul poatedeveni o sursă de compresiune pe căilerespiratorii sau de infecție.
-
Tratament: Se întrerupe injectarea anestezicului
Se face compresiunea regiunii respective cu podul palmei, sub osul igomatic și arcada temporo-zigomatică timp de câteva minute.
Se aplică apoi un pansamant compresiv endo- și exobucal pentru 24-48 de ore
Tratament antiflogistic local – pungă cu gheață, comprese reci
General se recomandă antibioterapie pentru prevenirea infectării hematomului, mai ales că puncția este septică, acul trecând prin cavitatea bucală.
Nu se recomandă continurea anesteziei (este ineficientă și deschide o nouă poartă de infecții)
Hematomul se rezoarbe de obicei spontan în 7-8 zile
-
Pareza facială tranzitorieSe produce în timpul anesteziei
la spina Spix, când injectarea se face preaprofund, astfel încât substanţa anestezicăpătrunde în glanda parotidă şi infiltreazăramurile terminale ale nervului facial, anesteziindu-le.Semnele clincie caracteristice ale acestui accident sunt:lagoftalmia cu blefaroptoză, coborârea comisurii bucale şidispariţia mişcărilor mimicii de partea afectată, cuasimetrie facială. Pareza va dura cîteva ore fiinddependentă de anestezicul utilizat, volumul de substanţăinjectată şi de vecinătatea nervului facial. Parezaregresează treptat, dispărând spontan şi complet.Incidentul poate fi prevenit prin respectarea tehnicilor deanestezie la spina Spix, menţinând permanent acul încontact cu planul osos.
Pareze
-
Pareza nervului
auriculo-temporal
Nervul auriculo-temporal poate fiinfiltrat accidental încursul anesteziei laspina Spix, când seintroduce acul mult maisus. În acest caz are loco anestezie a regiuniitemporale şi apavilionului urechii.
Pareza nervului coarda timpanului
Se poate producedupă anestezia nervuluilingual.
Se manifestă prinanalgezia gustativă alimbii și scăderea secrețieisalivare.
-
Tulburări oculare
Anestezia nervului infraorbital poate duceuneori la producerea unor accidente prindifuzarea anestezicului în orbită sau chiarinfiltraţia anestezică a nervului optic. Pacientul va
prezenta un edem palpebral cu oftalmoplegie,exoftalmie, diplopie şi chiar pierdereatemporară a vederii. Tulburările descrise sunt descurtă durată, remisia având loc în 1-1,5 ore, fărătratament.
-
În anestezia nervului infraorbital, atuncicând acul pătrunde accidental în orbită pot fiiar tulburările constau în hemoragii sauhematoame intraorbitare sau intraoculare,echimoze palpebrale şi conjunctivo- bulbare,tulburări persistente de vedere. Pentru evitareaacestor accidente se va respecta tehnicacorectă de anestezie la orificiul infraorbitalprotejând globul ocular cu degetele mâiniistângi în timpul pătrunderii acului şi de asemeneapătrunzând În canal maximum 0,5- 0,8 mm.
-
Datorită folosirii acelor de unicăutilizare, ruperea acului a devenit extrem derară. Ruperea acului poate apărea în cazulpenetrării profunde a ţesuturilor moi aşa cumse întâmplă în cazul anesteziilor tronculareperiferice la spina Spix şi tuberozitate.Principala cauză a ruperii acului este o mişcarebruscă, imprevizibilă a pacientului în timp ceacul străbate muşchiul sau în contact cuperiostul.
Ruperea acului
-
Pentru a preveni acest accident se recomandă:
Folosirea acelor de bună calitate
Introducerea acului fără forță căci existăriscul ruperii lui în izbirea bruscă de planulosos
Schimbarea direcției acului prin manoperelente
Acul nu trebuie să fieintrodus în totalitate, ci sărămână extratisular 1-1,5 cm.
-
Dacă acul se percepe superficial, extracția este relativ ușoară: se efectuează o incizie a mucoasei, de obicei perpendiculară pe axul acului, fiind posibil atingerea acului cu vârful bisturiului. Cu o pensă hemostatică, cu vârful subțire, se prinde acul și se extrage.
Dacă acul rupt este situat profund, tehnica extracției va fi adaptată în raport cu localizarea acestuia. Se vor folosi manevre blânde, disecând planurile anatomice pe care le-a străbătut acul. Nu se va palpa intens, pentru a nu-l împinge mai profund. Decolările nu trebuie să fie mari, pentru ca țesuturile decolate să nu mascheze acul mai tare.
-
Complicații locale
Descuamarea epitelială şi ulceraţii ale mucoasei.
Necroza mucoasei.
Infecțiile postanestezice.
Trismusul persistent.
Paresteziile persistente.
Alveolita postextracţională.
-
Descuamarea epitelială şiulceraţii ale mucoasei
Descuamarea epitelială se produce priniritarea prelungită a ţesuturilor moi oraledin cauza:• aplicării anestezicului topic pe mucoasaorală un timp mai îndelungat;• susceptibilităţii ţesuturilorla anestezicul topic(sensibilitate crescută).
-
Leziunea apare într-o zonă în care s-aaplicat anestezicul topic şi subiectiv pacientulacuză dureri la câteva zile de la realizareaanesteziei.
Pentru a evita această complicaţie serecomandă ca anestezicul topic să fie în contactcu mucoasa numai 1-2 minute. Fenomenele dedescuamare epitelială se remit în câteva zile.Alteori, pacienţii acuză că la două zile de laanestezie au observat apariţia unor ulceraţiide obicei la locul de puncţie anestezică.Principalul simptom este durerea intensă.
-
În etiologia ulceraţiei mucoasei postanestezic (cu sensibilitate crescută) sunt incriminaţi:
•stomatita aftoasă recidivantă (cel mai frecvent);
• herpesul simplex;
•traumatismele tisulare.
-
NecrozeleApar de obicei pe fondul unei ischemii prelungite
sau decolări brutale a mucoperiostului. Apar dupăanesteziile în mucoasa fixă a bolţii palatine şi mai rarvestibular (mucoasa este mai extensibilă). Necrozaprin tulburările trofice locale poate interesamucoasa, periostul şi chiar osul. Zona de necroză areiniţial o coloraţie violacee, apoi devine brun-cenuşiecu formarea de flictene (beșici) care sedeschid spontan. Zonaulcerativă are margini
neregulate, fundul murdar
şi este dureroasă spontan şila atingere.
-
Leziunea se suprainfectează rar, situaţie în careprocesul de vindecare se prelungeşte şi maimult. Evoluţia leziunii este de 7-10 zile, iaratitudinea terapeutică constă în:
• detaşarea zonelor necrozate;
• meşe iodoformate cu rol antispetic
• administrarea de analgetice şi
antiinflamatoare nesteroidiene.
-
InfecțiileSunt produse de puncţiile septice din cauza:
• contaminării înainte de injectarea anestezicului (ac cares-a atins înainte de puncţie de dinţii vecini, obraz etc.);• asepsiei incorecte a ţesuturilor acoperitoare înaintede puncţia anestezică.
Simptomatologia este în raport cu localizarea şieste reprezentată în principal de:• tumefacţie;• trismus;• disfagie;• dureri nevralgiforme iradiate şi care nu cedeazăla antialgicele obişnuite.
Tratament specializat chirurgical.
-
Trismusul Trismusul este definit ca limitarea deschiderii
arcadelor dentare, consecinţă a spasmului musculaturiimasticatorii. Postanestezic, este mai frecvent întâlnitdupă anestezia la spina Spix, în raport cu celelalte tipuride anestezie tronculară periferică. În etiologiatrismusului persistent postanestezic sunt incriminaţiurmătorii factori:
Puncţia anestezică
Hemoragia
Cantităţi mari de anestezic local
Puncţie septică
Ischemia prelungită
top related