alegerea partenerului de viata(pdf bonus)

ALEGEREA PARTENERULUI DE VIA!"

O femeie !i-un b"rbat. Amândoi se afl" în c"utarea partenerului potrivit.

Cum alegem din mul!imea de b"rba!i cel mai potrivit partener?

Câ!i parteneri potrivi!i ai avut pân" la vârsta asta?

De câte ori ai suferit de pe urma alegerilor tale nepotrivite?

#tiu. Nu e!ti singura. E plin" lumea de femei care n-au g"sit ceea ce c"utau.

Asta vreau s" l"murim în paginile care-$i sunt dedicate. Unde gre!e!ti !i cum s" alegi potrivit ca s" nu te mai întâlne!ti cu suferin$a din iubire.

Îmi pas" de tine. #i fiecare cucerire a ta este un semn c" !i eu mi-am înv"$at lec-$ia.

E!ti interesat" s"-#i întâlne!ti perechea?

Îmi place cum sun" perechea în locul sufletului-pereche. Sun" mai aproape de realitate, a!a-i?

S" nu-$i par" r"u de alegerile trecute. Ai f"cut cea mai bun" alegere pe care-o puteai face la acel moment.

Po$i afla multe despre tine dintr-o întâlnire nepotrivit". Cu ce se afl" în tine te-ai luptat în trecut. B"rbatul nepotrivit a ap"rut ca s"-$i arate cine erai la acel moment.

Iubirea începe în inimile noastre. Ea este o alegere. Fiecare alegere pe care o

facem pe parcurs devine un pas important pe calea

iubirii. (Richard Carlson)

ANDREEA PAPP

2

Conflictele dintre b"rbat !i femeie vorbesc despre r"nile inimii tale nevindecate. B"rbatul din via$a ta n-are nicio vin" c" tu te sim$i r"nit" de comportamentul s"u.

Nu el a venit la tine, tu l-ai chemat pe el !i nu pe altul, care ar fi putut s"-$i pun" lumea la picioare. De ce? Doar nu te consideri masochist". Poate nu e!ti, dar nici prea mult" iubire nu sim$i pentru tine.

O caren$" de iubire de sine aduce în via$a ta un b"rbat care-$i arat" prin faptele sale cât de pu$in te iube!ti. #ocant? Dar atât de adev"rat.

Îmi scrie o client" s" o ajut cu durerea ei !i-o invit s"-mi spun" de ce sufer".

“Atrag doar b"rba!i însura!i #i nu în!eleg de ce. Sunt frumoas", de#teapt", inde-pendent", sexy, dar to!i b"rba!ii pe care îi întâlnesc sunt însura!i.”

Îi explic c" din cauza credin$ei “nu sunt demn" de iubirea unui b"rbat”, “nu merit s" ocup locul I în via!a unui b"rbat” atrage b"rba$i însura$i.

Mi-a s"rit în cap c" ea nu crede a!a ceva, c" a consultat un para-extra-mega spe-cialist care i-a spus c" energia ei sexual" este prea mare !i de asta atrage b"rba$i însura$i.

Extraordinar! Suntem în stare de orice numai s" nu recunoa!tem c" avem o problem".

Femeia lui Dumnezeu, !i eu ce $i-am spus?

Atragi b"rbatul indisponibil emo$ional pentru c" e!ti disponibil" doar sexual.

Asta se traduce printr-o lips" de credin$" c" meri$i un b"rbat întreg numai pentru tine.

#tii ce s-a întâmplat? S-a sup"rat pe mine, eu fiind de vin" c" ea atrage b"rba$i însura$i.

Printr-o simpl" întrebare po$i afla de ce alegi un b"rbat însurat, alcoolic, infidel, toxicoman.

De ce-ul î$i livreaz" vindecarea, fericirea, împlinirea.

Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă.

(Lavoisier)

VINDEC%-&I INIMA R%NIT% DAC% VREI O VIA&% ÎMPLINIT%

3

Dac" ai avea în$elepciunea s" prive!ti rela$ia ca pe-un curs de dezvoltare per-sonal" n-ai mai suferi niciodat" în via$a ta când un b"rbat nu-$i d" ceea ce a!tep$i !i-$i dore!ti.

El este profesorul t"u. Cel mai bun în acel moment !i ar trebui s"-l pre$uie!ti da-c" nu vrei s" te mai întâlne!ti cu suferin$a în bra$ele altui b"rbat.

Dar hai s" l"s"m filozofia deoparte !i s" vedem câ$i b"rba$i nepotrivi$i ai ales !i iubit pân" acum.

Te-ai întrebat vreodat" care a fost motivul pentru care l-ai ales pe el? Î!i spun eu. Doar el î!i putea ar"ta o parte din tine pe care o respingeai.

Te-a ajutat acea “rela!ie nepotrivit"” s" î!i accep!i acea parte din tine? Sigur c" omul a scos la iveal" acel aspect pe care trebuia s"-l îmbr"!i#ezi #i s"-l accep!i.

Fiecare b"rbat din via$a ta a fost chemat de tine. În rela$ie ai !ansa s" înve$i cel mai mult despre cine e!ti !i cine po$i deveni. Acum, c"-$i povestesc, î$i dai !i tu seama c" n-ai pierdut timp lâng" niciun b"rbat?

Excelent! Aici voiam s" ajung: de ce am parte numai de aventuri? de ce b"rba$ii m" folosesc !i m" p"r"sesc? de ce niciun b"rbat nu-!i dore!te s" fac" trecerea de la o aventur" la rela$ie de cu-

plu?

Exist" femei care g"sesc b"rba$i pentru cuplu !i femei care g"sesc b"rba$i pentru aventur".

De fapt, aventura te ajut" s"-$i construie!ti rela$ia de cuplu. În cear!afuri începe rela$ia voastr".

Un b"rbat consider" c" are o rela$ie în momentul în care te posed" erotico-sen-zual.

Asta nu înseamn" c" trebuie s" te abonezi la aventuri, doar s" în$elegi cum func$ioneaz" mintea unui b"rbat, oricât de educat !i manierat ar fi.

Trecerea de la aventur" la rela$ie o faci tu. Nu el. Energia b"rbatului urm"re!te energia femeii. Tu e!ti creatoarea !i ini$iatoarea. Un b"rbat a!teapt" s" fie ghidat, ar-monizat, a!ezat acolo unde tu vrei.

ANDREEA PAPP

4

Dac" b"rbatul pleac" f"r" s" se mai întoarc" înseamn" c" tu n-ai !tiut s"-l ghi-dezi !i asta poate înseamn" c" nu !tii ce vrei, c" nu te consideri suficient" de bun" sau c" $i-e fric" de-o rela$ie de iubire.

Repet, alegerile noastre în iubire sunt con!tiente !i incon!tiente. Dac" în plan con!tient tu declari c" vrei o rela$ie de cuplu !i n-o ob$ii, e limpede pentru mine c", incon!tient, ai o re$inere în a construi un cuplu.

Eu asta am întâlnit la clientele mele. #i nu sunt pu$ine. Femeile care au suferit în copil"rie pierderea unui p"rinte !i-a cuplului p"rin$ilor nu va avea încredere în iubire.

#i dac" n-ai încredere în iubire, g"se!ti doar aventuri, care te protejeaz" de o mare suferin$" în iubire.

Când iube!ti, devii vulnerabil"; când e!ti vulnerabil", î$i deschizi inima; când î$i deschizi inima, te la!i cunoscut" pe de-a-ntregul, iar cel"lalt ar putea oricând s" te r"-neasc", s" te foloseasc" !i s" te abandoneze.

F"r" s" ne dorim asta, c"r"m dup" noi credin$ele din copil"rie.

Tu $i-ai zis cândva, când ai f"cut jur"mântul cu via$a, c" nu vei suferi niciodat" din iubire. Acestea sunt decizii cu valoare puternic". Sunt ca farmecele. Te $in departe de-o rela$ie de cuplu, nu pentru c" cineva a aruncat un blestem pe familie (chiar dac" !i asta este posibil), ci pentru c" atâta suferin$" ai tr"it de mic", încât $i-ai jurat c" mai bine r"mâi singur" decât s"-$i pui inima în mâinile unui b"rbat care n-are nevoie de ea.

Cunosc o femeie frumoas", adorabil", sclipitor de inteligent" care !i-a pictat via$a singur" pân" la 70 de ani. Cum crezi c" va ajunge ea dac" nu-!i va schimba de-cizia luat" acum mult timp în urm"? Singur".

Suferin$ele se transmit de la str"bunici la bunici, de la bunici la p"rin$i, de la p"rin$i la copii. Crezi c" tu n-ai mo!tenit nimic din suferin$a str"mo!ilor t"i?

Pe mine suferin$a nu m-a speriat. Din contr", am înv"$at s" tr"iesc cu ea.

N-am l"sat suferin$a s" se iroseasc". Mai mult de-atât, am c"utat-o.

Am cules întotdeauna cele mai bune înv"$"minte din ea.

În stare de fericire e cam greu s" cau$i probleme ca s" înve$i lec$ii. Te bucuri de ce ai !i tr"ie!ti, f"r" s"-$i pese de ziua de mâine. E!ti acolo, c"lare pe fericire.


5

În schimb, de suferin$" fuge o întreag" lume f"r" s"-i în$eleag" valoarea !i pre-zen$a.

Doar din trecut po$i înv"$a s" tr"ie!ti mai bine. Viitorul este o utopie. Degeaba vis"m la o via$" mai bun" dac" noi nu culegem toate înv"$"mintele din trecutul nostru.

De ce s" fugi de perioada care te-a format? Cel mai bun profesor e acum în via$a ta.

Durerea, de orice fel, are rolul de-a te transforma în femeia care te str"duie!ti s" devii uitându-te în c"r$ile de tarot. Nu exist" viitor. Înc" nu $i-ai dat seama c" nicio clarv"z"toatre nu poate s"-$i spun" la ce or" !i cu cine te vei m"rita?

Ghicitoarele în tarot !i în za' de cafea î$i citesc foarte bine trecutul !i prezentul. Cum î$i explici fenomenul? Deoarece tu vii cu informa$ia la ele. Tu proiectezi pe cea!c" !i pe c"r$i gândurile !i credin$ele tale con!tiente !i incon!tiente. Ele nu fac altceva decât s" te citeasc" pe tine, în trecutul !i prezentul t"u. Viitorul nu le este accesibil lor. Nim"nui.

De aici, concluzia mea — tr"ie!te-$i prezentul !i înva$" din trecut. Asta e tot ce po$i avea. #i e mai mult decât suficient, nu crezi?

Suferin$a este antrenorul t"u. Închin"-te în fa$a lui !i înva$" cele mai pre$ioase lec$ii pe care $i le ofer" via$a.

Ai fost ales, înva$"-$i lec$ia !i n-o vei mai repeta niciodat". Atât de puternic" este ea !i atât de generos este antrenorul t"u personal. �

Dumnezeu vrea s"-$i fac" un bine !i tu te plângi: “De ce ai l"sat, Doamne, s" mi se întâmple una ca asta?”

Dumnezeu !tie mai bine ce este bine pentru tine. Întotdeauna. De câte ori nu te-a ferit de-un r"u mai mare prin suferin$a pe care $i-a d"ruit-o?

Mul$ume!te suferin$ei !i ea va pleca mul$umit".

Când o s"-$i cuno!ti cu adev"rat corpul, mintea !i inima, nu vei mai irosi nicio zi din via$a ta, fiindc" î$i vei da seama c" n-ai nevoie de NIMIC ca s" fii fericit" cu ceea ce Dumnezeu a pus în tine.

ANDREEA PAPP

6

Vreau s" te scap de V%IC%RELI. E visul meu s" te aud c" în$elegi comportamentul unui b"rbat f"r" s" te plângi c" a lezat o parte din tine. Nimeni n-are puterea de-a te face s" suferi. Doar tu permi$i b"rba$ilor s"-$i calce inima în picioare.

Faci asta prin DISPONIBILITATE, prin A#TEPT%RI, prin NEVOI INFANTILE, prin VISURI

DIN COPIL%RIE, care nu-s RESPONSABILITATEA celuilalt.

Când o s"-$i asumi responsabilitatea faptelor tale, nu vei mai plânge nicio zi, pentru c" tu singur" te-ai pus în a!teptare, tu singur" ai uitat de priorit"$ile tale, tu singur" l-ai pus pe el pe-un piedestal, tu singur" ai uitat de tine !i de pasiunile tale.

Vina de-a uita de tine, de-a te anula !i-a te pune în a!teptare î$i apar$ine doar $ie.

Copiii plâng când sunt mici fiindc" n-au înc" limbajul unui adult. Plâng pentru c" le este foame, sete, rece !i n-au cuvinte s" le spun" p"rin$ilor de ce au nevoie. Dar tu ce motiv ai s" te t"v"le!ti pe jos, s" plângi cu lacrimi de copil? Cine plânge, de fapt? Egoul t"u c" n-a ob$inut ce !i-a dorit? Asta-i altceva.

În$eleg nevoia narcisist" !i egotic" a ta. În via$" nu-i po$i face celuilalt program de vizite. Fiecare are libertatea de-a face ce-i place. A plecat f"r" s" se întoarc"? Dar tu nu tot a!a ai procedat când ai uitat de tine, priorit"$ile !i pasiunile tale?

Dac" tu l-ai a!teptat cu masa pus", patul f"cut !i inima deschis" în fiecare zi !i noapte, de când v-a$i cunoscut, f"r" s"-$i pese c" ai !i-n via$a ta de lucrat, atunci a cui crezi c"-i vina? A lui c" !i-a hr"nit pofta !i-a plecat mai departe?

Am mare încredere în inteligen$a ta.

Vina (vinov"$ia) este întotdeauna în comportament, niciodat" în persoan". Asta înseamn" c" tu ai f"cut ceva gre!it !i trebuie s" repari gre!eala printr-o nou" decizie.

“De ast"zi înainte via!a mea are prioritate. Eu înainte de toate. Dup" ce-mi ating obiectivele #i îmi respect angajamentele, îmi fac timp #i pentru tine. Dar niciodat" îna-inte. Altfel voi fi frustrat" #i voi da vina pe tine, c" am uitat de mine.”

Nu sun" mai bine? Lista de v"ic"reli zilnice dispare definitiv din via$a ta de femeie care !tie ce vrea !i cât merit".

Frumoasa mea, nu-$i mai permi$i s" tr"ie!ti în lumea iluziilor. E vorba de via$a ta. Crezi c" î$i mai permi$i s" irose!ti o zi? Acum e luni !i imediat e sfâr!it de s"p-t"mân". Timpul zboar", anii zboar". #i tu nu faci nimic cu talentul care $i-a fost d"ruit.


7

Cât de gre!it tr"im? Cum s" te vindeci de iluziile din mintea ta ca s" po$i !i tu s"-$i tr"ie!ti via$a? S" în$elegi pentru totdeauna c" rezultatele din via$a ta î$i apar$in, deoarece tu ai ales ce s" faci !i ce s" nu faci. #i-aici se potrive!te aceast" poveste:

Poveste transformatoare

“Pe un #antier de construc!ii, când sirena anun!a ora prânzului, to!i muncitorii se adunau s" m"nânce împreun". Cu o regularitate ie#it" din comun, Ion î#i deschidea suferta#ul #i începea s" se plâng": «Aoleu», se v"ic"rea el, «iar sandvi#uri cu unt #i salam”. Ur"sc untul #i salamul! $i uite-a#a, se v"ita Ion c" nu-i plac sandvi#urile cu unt #i salam. Zi dup" zi. S"pt"mânile treceau #i colegii s"i începeau s" fie deranja!i de comportamentul lui Ion. Pân" la urm", cineva din echip" i-a spus: «Pentru numele lui Dumnezeu, Ioane, dac" ur"#ti atât de mult untul #i salamul, de ce nu-i spui nevestei tale s"-!i pun" altceva de mâncare?» «Cum adic" nevestei mele? Nu sunt însurat. Îmi fac singur sandvi#urile.»”

Î$i vine s" crezi c" to$i ne facem singuri sadvisurile în via$"?

E!ti sigur" c" vrei unt cu salam? �

Po$i alege întotdeauna altceva, dac" vrei s" nu $i se repete lec$ia la nesfâr!it. Tu po$i schimba TOTUL în via$a ta. De la discu$iile din familie, de la rela$ionarea cu parte-nerul, de la asocierea cu colega de serviciu.

Ai puterea s"-$i schimbi datele cu care ai procesat pân" acum !i s"-$i transformi via$a prin noi gânduri !i decizii.

Via$a st" în mâinile tale, nu în ale angajatorilor sau ale b"rba$ilor din via$a ta.

E!ti st"pân" peste mintea, trupul !i inima ta. Vrei s" învingi lupta cu v"ic"reala?Nu-$i mai dori s" r"mâi aceea!i. Dore!te-$i din tot sufletul SCHIMBAREA. E singura cons-tan'" din via$a noastr".

Numai ignorantul î!i dore!te s" r"mân" acela!i !i s" nu schimbe nimic la via$a sa.

Tu meri$i altceva de la via$"! Tu meri$i s" fii fericit" cu alegerile tale, care se schimb" o dat" cu evolu$ia ta. Dac" stai pe loc crezi c" va intra ceva nou în via$a ta?

Avem preten$ia ciudat" de-a tr"i dup" acelea!i credin$e !i alegeri f"r" s" le schimb"m vreodat". Nebunie curat".

ANDREEA PAPP

8

Tu e!ti aceea!i ca-n anii trecu$i? Nu. #i-atunci cum s"-$i tr"ie!ti !i s"-$i constru-ie!ti via$a dup" credin$ele din anii trecu$i?

Dac" vrei mai mult, schimb" ceva în felul în care gânde!ti !i ac$ionezi.

Dac" deciziile pe care le iei î$i aduc numai suferin$" !i depresie, schimb"-le!

Dac" b"rbatul din via$a ta nu-$i d" ceea ce vrei, schimb" ceva la tine. Dac" nici atunci nu e!ti fericit" cu ceea ce ai, schimb"-l pe el.

Atât de simplu este tot. Dac" schimbi ACUM ceva în felul t"u de-a aborda eveni-mentele !i oamenii din via$a ta.

Abordarea de sine este cea mai important", din punctul meu de vedere. Zile întregi te gânde!ti cum s" te apropii de cel de care te-ai îndr"gostit, de !efa ta de la serviciu, de unul dintre p"rin$i, dar niciodat" nu te gânde!ti cum s" te apropii de tine, astfel încât s" te sim$i mai bine în pielea ta. Când o s" în$elegem c" rela$iile pe care le avem cu ceilal$i sunt rezultatul rela$iei pe care-o avem cu noi însene?

Fericirea este la doi pa!i de tine. Dar prea pu$ini oameni fac ace!ti doi pa!i. F" doi pa!i înainte dac" vrei s" ie!i din povestea trist" în care te scalzi de atâta vreme.

Cum te abordezi? Ce faci pentru trupul, mintea !i inima ta? Nu o dat" pe lun". Zilnic. Ce serve!ti la prânz !i la cin"? Unt cu salam?

Atâta timp cât înt"re!ti !abloanele de îndoial" de sine, n-ai nicio !ans" s" ie!i din povestea “s"raca de mine”.

Cât de tare te bucuri de felul în care ar"$i? Dar de felul în care gânde!ti? Vor-be!ti? Tr"ie!ti !i iube!ti?

Dac" nu reu!e!ti s" faci trecerea de la aventur" la rela$ie, unde crezi c"-i gre-!eala? În cel"lalt?

Femei frumoase, inteligente, talentate, independente !i spirituale îmi spun iro-nic: Ai v"zut tu vreun b"rbat? To$i sunt ni!te femei (ca s" nu reproduc exact termino-logia).

Cum poate a!a o femeie s" întâlneasc" un b"rbat? N-are cum. Credin$ele ei negative despre b"rba$i o împiedic" s"-!i întâlneasc" perechea !i Universul generos îi trimite “femei-b"rba'i” pân" ce î!i d" seama c" s-a n"scut FEMEIE !i c" datoria ei este s"-!i doreasc" !i s" cheme B%RBATUL printr-o atitudine de femeie.


9

Armonie este cuvântul pe care natura îl iube!te. În natur" este armonie. Anima-lele nu se ceart" între ele. Ramurile copacilor nu se frustreaz" fiindc"-s inegale. Soarele nu-i poart" pic" lunii. Una f"r" alt" n-ar exista. A!a este !i-n via$a ta.

Femeia nu poate exista f"r" b"rbat. În contrast cu b"rbatul, descoperi femeia.

#tii ce înseamn" dezam"gire, acel cuvânt pe care-l folose!ti des f"r" s"-i în$elegi semnifica$ia? DEZ-AMAGIRE înseamn" ELIBERAREA DE AM%GIRE.

A!teapt" de la tine lucrurile pe care $i le dore!ti în via$", nu de la cei de lâng" tine.

Tu e!ti persoana care te am"ge!ti !i te dezam"ge!ti cel mai mult. Î$i demonstrez acum ce faci cu tine.

Când î$i propui s" sl"be!ti trei kg !i nu te ab$ii de la dulciuri, te sim$i DEZAM%-

GIT%. Când î$i faci abonament la sal" !i mergi de trei ori pe lun", cum te sim$i? DEZAM%GIT%. Când î$i stabile!ti zece obiective de realizat într-un an !i de-abia atingi unul, cum te sim$i? DEZAM%GIT%!

Cine se am"ge!te? Tu singur". Atunci ce preten$ii ai de la b"rba$ii din via$a ta care se zbat !i ei cu mon!trii lor interiori?

To$i vrem s" ne fie bine. Dar singura condi$ie de fericire este s" ne hr"nim singuri cu ceea ce avem nevoie.

Când nu ob$ii ceea ce-$i dore!ti de la un b"rbat, suferi. Când ob$ii ceea ce vrei de la un b"rbat, te bucuri pe moment, dar ajungi iar"!i s" suferi, deoarece ceea ce-$i ofer" este temporar, niciodat" permanent.

Nici via$a nu e permanent", nici fericirea, nici tinere$ea, nici copil"ria, nimic nu-i permanent. Totul se transform". Nimic nu se câ!tig" pe via$".

Ai s"-mi spui c" ai f"cut destule schimb"ri în via$a ta !i asta nu te-a ajutat în rela$ia cu b"rba$ii.

#i eu am s"-$i spun c" schimb"rile tale exterioare, ca, de exemplu, tunsoarea, culoarea, vestimenta$ia, sandalele înalte, rochiile mulate, buzele colorate nu $in aproa-pe un b"rbat dac" nu sunt completate cu transformarea ta interioar".

ANDREEA PAPP

10

PRACTIC$

Ce înseamn" pentru tine schimbare interioar"?

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Ce crezi c" trebuie s" schimbi la tine ca s" ajungi s" transformi o aventur" în rela$ie?

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Ce-ai aflat nou despre tine dup" acest exerci$iu de autocunoa!tere?

Unele femei au nevoie s" schimbe felul în care se îmbrac", în care î!i poart" p"rul !i unghiile, s" se apuce de sport !i diet", în timp ce alte femei trebuie s" schimbe a!teptarea cu ac$iunea, v"ic"reala cu responsabilitatea, tr"irea cu teoria.

Nu ajunge s" cite!ti ca s" devii femeie. Experien$a n-o g"se!ti în c"r$i !i nici în sfaturile prietenelor sau ale familiei. În pielea ta este înscris" experien$a. Gândurile tale negative care-$i agreseaz" sinele sunt înfipte în propria piele.

Ai ajuns s" te sim$i gre!it" fiindc" nu faci altceva decât s" te r"ne!ti cu critici !i judec"$i. Când a fost ultima oar" când te-ai luat în bra$e !i $i-ai spus: “Te în!eleg, te ac-cept a#a cum e#ti, te iert #i te iubesc, Andreea!”


11

A trecut ceva timp de atunci. În schimb, fiecare zi o folose!ti ca s"-$i aduci aminte cât e!ti de gras", scund", frustrat", s"rac", trist" !i nefericit". De ce nu înlocu-ie!ti gândurile negative cu unele pozitive, creatoare de Sine !i de via$"?

Î$i spun eu de ce. Pentru c" atâta timp cât fugi de sl"biciunile tale, nu-'i vei putea scoate la lumin" calit"$ile. În$elegi c" trebuie s" treci printr-un proces de puri-ficare, care-i definit de acceptarea de sine, ca s" ajungi s"-$i sco$i talentele în lume !i s" atragi un partener potrivit $ie?

Pân" atunci, vei tr"i în întuneric fardându-te puternic ca s" fii !i tu, din când în când, observat" de-un b"rbat.

Alegerea partenerului de via#": cum s" atragi !i s" alegi partenerul potrivit?

De ce trebuie s" $inem cont când plec"m în c"utarea partenerului potrivit? copil"ria interesele !i valorile p"rin$ilor t"i cum !i-au exprimat p"rin$ii t"i iubirea !i ura comportamentele familiei !i-ale prietenilor t"i

Ce mâncau? Cum se distrau? Cum se relaxau? Ce venerau? Ce respectau? Ce de-testau? Ce judecau? Ce apreciau?

Acestea toate sunt for$e familiale !i culturale incon!tiente dup" care tu î$i alegi partenerul !i î$i tr"ie!ti via$a. Spune-mi c" nu-i a!a !i eu m" las de meserie. �

Valorile !i credin$ele familiei, stilul lor de via$" $i-au construit $ie caracterul !i temperamentul. Iar ambele î$i formeaz" personalitatea.

A!a ai ajuns s" dezvol$i tipare de gândire, de sim$ire !i comportamentale.

Ai crezut c" e!ti mai liber", mai diferit" decât membrii familiei tale?

#i eu am crezut asta, dar alegerile !i ac$iunile mele în materie de b"rba$i m-au trântit de to$i pere$ii fiindc" alegerea partenerului de via$" este o alegere incon!tient".

Eu sunt ceea ce sunt, plus circumstanţele mele.

(Jose Ortega y Gasset)

ANDREEA PAPP

12

Ai crezut c" pofta de aventur" $â!ne!te din inima ta pur"? E mo!tenit" !i ea.

Curiozitatea, creativitatea, aventura, compasiunea, competitivitatea, precau$ia, toate aspectele personalit"$ii tale sunt mo!tenite !i definite de oamenii care te-au cres-cut !i care $i-au influen$at felul de-a vedea !i tr"i via$a.

Din p"cate, de-abia dup" ce facem multe alegeri proaste ne d"m seama c" tr"im via$a p"rin$ilor no!tri !i nu via$a noastr".

Suntem tradi$ionali, chiar dac" ne batem cu pumnii în piept c" suntem noncon-formi!ti.

Ajungem s" ac$ion"m în vie$ile noastre a!a cum ne-am jurat c" n-o s" proced"m niciodat".

Î$i vine s" crezi cât de puternic" este mintea ta incon!tient" !i cum te conduce ea spre ceea ce respingi în plan con!tient?! Precum femeia care atr"gea ca un magnet b"rba$i însura$i. Atât de loiali suntem poate unui p"rinte care-a fost profund r"nit.

Stop! Hai s" lumin"m împreun" incon!tientul f"când ordine în alegerile noastre de via$".

De ce ne îndr"gostim de-o anumit" persoan" !i nu de alta?

Te-ai îndr"gostit de vecinul de bloc? Proximitatea atrage.

Te-ai îndr"gostit de colegul de serviciu? Situa$ia socio-economic" similar" atra-ge.

Te-ai îndr"gostit de sosia ta? Inteligent, spiritual, educat? Similaritatea atrage.

Te-ai îndr"gostit de-un vulcan de energie? Complementaritatea atrage.

De obicei, te îndr"goste!ti de b"rbatul care r"spunde nevoilor tale cele mai inti-me. Sau te îndr"goste!ti de cel care se îndr"goste!te iremediabil de tine.

Eu m" îndr"gostesc de b"rba$i care-s dispu!i s"-mi u!ureze via$a, s"-mi alimen-teze ma!ina, s"-mi pl"teasc" facturile, s"-mi repare telefonul. Exagerez, bineîn$eles, dar serviciile sunt importante pentru mine. B"rbatul trebuie s" fac" cu mâinile lui o parte din treburile mele ca s" simt c" am f"cut cea mai bun" alegere !i c" împreun" putem construi ceva m"re$.


13

Nu vreau s" m" $in" în bra$e trei ore pe zi, s"-mi confirme frumuse$ea !i inte-ligen'a. Eu !tiu cine sunt. #i dac" tot am nevoie de-un b"rbat atunci s" fac" ce eu n-am timp s" fac.

De ce anume ai nevoie de la un b"rbat? De ce anume ai nevoie de la o rela$ie?

Te îndr"goste!ti de ce ai nevoie!

Alegerea partnerului î$i lumineaz" sau î$i întunec" via$a!

De cât de bine alegi depinde împlinirea ta în via$". Iar ca s" alegi cel mai potrivit partener pentru tine, trebuie s" te cuno!ti foarte bine.

De alegerea corect" depind dimine$ile, serile, weekendurile, s"rb"torile !i vacan-$ele tale. Chiar !i educa$ia copiilor, traiul de via$", cariera !i evolu$ia ta spiritual".

Alege un b"rbat lâng" care po$i evolua, nu involua!

Alegi un partener curajos, optimist, spontan, flexibil, plin de energie, un adev"rat explorator?

Alegi un partener precaut, calm, lini!tit, t"cut, loial, cump"tat, un bun constructor? Alegi un partener logic, analitic, direct, precis, decis, competitiv, precum un di-

rector? Alegi un partener creativ, idealist, altruist, emo$ional, expresiv, intuitiv, un fin ne-

gociator?

În func$ie de ce alegi, a!a va ar"ta !i via$a ta. Vizualizeaz"-te în timp cu el înainte de-a semna un contract de fidelitate !i exclusivitate pe via$".

Helen Fischer, antropolog renumit !i excep$ional, a identificat patru tipuri de personalit"$i, astfel încât tu s" po$i alege cel mai potrivit b"rbat.

Fiecare personalitate este ghidat" de-o anumit" substan$" chimic", de-un neuro-transmi$"tor, !i anume de dopamin", serotonin", testosteron !i estrogen.

Exploratorul este dominat de dopamin" pentru c" el este un adev"rat aventurier. Constructorul este dominat de serotonin" pentru c" el este un adev"rat gardian. Directorul este dominat de testosteron pentru c" el este un adev"rat manager. Negociatorul este dominat de estrogen pentru c" el este un adev"rat artist.

Cu cine vrei s" faci cas", cunoscându-te pe tine !i limitele tale?

ANDREEA PAPP

14

Î$i imaginezi c" al"turi de-un explorator via$a este o continu" schimbare? Ener-gic !i impulsiv? Po$i s" $ii pasul cu el !i cu nebuniile lui temporare vindecabile doar prin aventur"?

Po$i s" te m"ri$i cu un constructor, un familist convins !i-un om loial lâng" care via$a este sigur", calm", lini!tit" !i stabil"? Eu a! lua-o razna. Întreab"-$i persona-litatea dac" rezist". �

Po$i aduce pe lume copii cu un director? Sigur nu-$i va lipsi situa$ia financiar", dar el nu !tiu dac" va sta pe acas", fiind obsedat de munc" !i control. Po$i s" execu$i ordine?

Te po$i îndr"gosti de-un negociator, gata oricând s" renun$e la stabilitate pentru un vis mai mare? Cunoa!te-te bine dac" vrei s" alegi bine în rela$ie !i c"snicie.

Î$i pun la mân" cel mai bun test de personalitate ca s" descoperi cine e!ti !i care-i cel mai potrivit partener pentru tine.

Rela$ii am avut !i eu !i tu, dar noi vrem s" avem o poveste de spus copiilor !i nepo$ilor no!tri, despre dou" suflete gemene care s-au iubit la prima vedere. #i pentru asta am preg"tit pentru tine un test de personalitate care te va scuti de am"girile !i dezam"girile tr"ite în iubire.

Acest test comprim" o serie de declara$ii. Cite!te fiecare declara$ie !i încercu-ie!te r"spunsul care $i se potrive!te cel mai bine.

DT: dezaprobi total; D: dezaprobi; A: aprobi; AT: aprobi în totalitate.

Scala 1:G"sesc situa!iile neprev"zute amuzante

DT D A AT

Fac lucruri sub impulsul momentului

DT D A AT

M" plictisesc când trebuie s" fac acelea#i lucruri familiare

DT D A AT

Am o gam" larg" de interese

DT D A AT

Sunt mult mai optimist decât majoritatea persoanelor

DT D A AT


15

Sunt mult mai creativ decât majoritatea persoanelor

DT D A AT

Sunt întotdeauna în c"utare de noi experien!e

DT D A AT

Întotdeauna fac lucruri noi

DT D A AT

Sunt mult mai entuziast decât majoritatea oamenilor

DT D A AT

Sunt gata s"-mi asum riscul pentru a face ceea ce vreau s" fac

DT D A AT

Devin agitat dac" trebuie s" stau acas" pentru o perioad" de timp mai lung"

DT D A AT

Prietenii mei ar putea spune c" sunt foarte curios (din fire)

DT D A AT

Am mai mult" energie decât restul oamenilor

DT D A AT

În timpul meu liber, îmi place s" fiu liber s" fac orice pare s" fie distractiv

DT D A AT

Total _ _ _ _ _ _ _ _

Scala 2Consider c" rutina constant" men!ine via!a ordonat" #i relaxant"

DT D A AT

Consider (#i reconsider) fiecare op!iune (variant") înaintea de a face un plan

DT D A AT

Oamenii ar trebui s" se comporte conform unor standarde ale conduitei potrivite

DT D A AT

Îmi place s" planific cu mult timp înainte

DT D A AT

În general, cred c" este important s" urmez reguli

ANDREEA PAPP

16

DT D A AT

S" am grij" de posesiunile mele reprezint" o prioritate major" pentru mine

DT D A AT

Prietenii #i familia mea ar putea spune c" am valori tradi!ionale

DT D A AT

Am tendin!a s" fiu meticulous în atribu!iile mele

DT D A AT

Oamenii ar trebui s" se comporte în moduri care sunt corecte moral

DT D A AT

Este important s" respec!i autoritatea

DT D A AT

Prefer s" am prieteni loiali decât prieteni interesan!i

DT D A AT

Obiceiurile demult stabilite sunt necesare a fi respectate #i conservate

DT D A AT

Îmi place s" lucrez urmând o cale simpl" pentru a finaliza o sarcin"

DT D A AT

Total _ _ _ _ _ _ _ _

Scala 3:În!eleg mecanismele complexe cu u#urin!"

DT D A AT

Îmi plac discu!iile antrenante #i competitive

DT D A AT

Sunt intrigat de reguli #i tipare care construiesc sistemele

DT D A AT

Sunt mult mai analitic #i logic fa!" de majoritatea oamenilor

DT D A AT

Urm"resc subiecte intelectuale în mod regulat


17

DT D A AT

Sunt capabil s" rezolv probleme f"r" a l"sa emo!iile s"-mi stea în cale

DT D A AT

Îmi place s" descop"r cum func!ioneaz" lucrurile

DT D A AT

Sunt greu de cap

DT D A AT

Dezbaterea este o modalitate bun" s"-mi potrivesc inteligen%a cu ceilal!i

DT D A AT

Nu g"sesc dificult"!i în a face o alegere chiar #i atunci când exist" mai multe alternative care par s" fie la fel de bune ca decizia (prima decizie)

DT D A AT

Atunci când cump"r un aparat nou (camera foto, computer sau ma#in") vreau s" #tiu (cunosc) toate aspectele tehnice

DT D A AT

Îmi place s" spun lucrurilor pe nume, nu s" vorbesc pe ocolite

DT D A AT

Consider c" este important s" fii direct

DT D A AT

Când iau o decizie, îmi place s" iau în considerare faptele mai mult decât s" m" las influen!at de sentimentele oamenilor

DT D A AT

Total _ _ _ _ _ _ _ _

Scala 4:Îmi place s" ajung s" cunosc cele mai adânci nevoi #i sentimente ale prietenilor

DT D A AT

Apreciez extrem intimitatea profund" în rela!iile mele

DT D A AT

Indiferent de ce este logic, în general, îmi ascult inima când iau decizii importante

ANDREEA PAPP

18

DT D A AT

Frecvent, m" surprind visând cu ochii deschi#i

DT D A AT

Pot s" m" r"zgândesc cu u#urin!"

DT D A AT

Dup" vizionarea unui film emo!ional, adesea r"mân influen!at câteva ore dup"

DT D A AT

Îmi imaginez pe viu atât lucruri minunate, cât #i lucruri oribile care mi se întâmpl"

DT D A AT

Sunt foarte sensibil la emo!iile #i nevoile oamenilor

DT D A AT

Adesea m" suprind pierdut în gândurile mele în timpul zilei

DT D A AT

Simt emo!iile mai profund decât majoritatea oamenilor

DT D A AT

Am o imagina!ie bogat"

DT D A AT

Când m" trezesc dintr-un vis lucid, îmi ia câteva secunde s" revin la realitate

DT D A AT

Când citesc, îmi place când autorul (scriitorul) alege alte alternative pentru a spune lucruri frumoase sau semnificative

DT D A AT

Empatizez puternic

DT D A AT

Total _ _ _ _ _ _ _ _

Analiza rezultatelor

Pentru a afla rezultatele testului, acord" 0 puncte pentru fiecare r"spuns SD, 1 punct pentru fiecare D, 2 puncte pentru fiecare A !i 3 puncte pentru fiecare SA. Dup"


19

care, adun" num"rul de puncte din fiecare dintre cele patru scale; dar nu aduna toate punctele ale tuturor scalelor.

Scala 1 m"soar" gradul în care e!ti ca Explorator. Scala 2 m"soar" gradul în care e!ti în calitate de Constructor. Scala 3 m"soar" gradul în care e!ti ca Director. Scala 4 m"soar" gradul în care e!ti ca Negociator.

Scalele cu cele mai mari punctaje definesc tipul de personalitate primar" !i secundar". De exemplu, dac" ai 32 de puncte pentru Scala 1, 20 de puncte (punctaj) pentru Scala 2, 27 de puncte pentru Scala 3 !i 19 puncte pentru Scala 4, e!ti un Explorator (personalitate primar")/Director (personalitate secundar").

A!adar:

1. Tipul de personalitate explorator Exploratorul gust" !i tr"ie!te via$a pân" la cap"t. Nu se joac". Alege c"ile mis-terioase !i se aventureaz" f"r" s"-i pese c" n-a mai p"!it nimeni pe ele. Nu-i pas" de consecin$e, curajul !i nebunia îl reprezint". Caut" varietatea !i senza$iile tari. Nimic nu-l omoar" mai tare decât rutina.

John F. Kennedy era explorator. Fostul corespondent de la Casa Alba, Nancy Di-ckerson, spunea despre celebrul pre!edinte c" “puteai s"-i furi portmoneul, s"-l insul$i, s" te cer$i cu el, dar s"-l plictise!ti era impardonabil”.

Un b"rbat explorator este !armant !i sexy !i asta se datoreaz" dopaminei care activeaz" testosteronul, hormonul dorin$ei sexuale. Devine u!or s" recuno!ti b"rba$ii dup" ce ajungi s" le st"pâne!ti particularit"$ile. Nu te vei în!ela !i nici nu vei ateriza pe o plaj" necunoscut" de emo$ii ambivalente !i necontrolate.

2. Tipul de personalitate constructor În urma test"rii, po$i descoperi c" e!ti un constructor (builder) care este tradi$ional din fire !i caut" angajamentul f"r" surprize. Î$i va fi foarte greu s" faci cas" cu un explorator care detest" normalitatea !i rutina. Constructorii sunt loiali !i con-!tiincio!i, respectabili !i conven$ionali. Ei respect" regulile !i autoritatea.

Helen Fischer, autoarea studiilor f"cute în laborator, ne înt"re!te descrierea acestor tipologii prin dovezile biochimice care demonstreaz" de ce constructorul este protejat de st"rile emo$ionale cu care-i înzestrat exploratorul, de exemplu.

În cazul de fa$", serotonina este responsabil" de faptul c" aceast" tipologie este calm" !i încrez"toare în ea !i în via$a ei lini!tit". Serotonina stimuleaz" eliberarea

ANDREEA PAPP

20

oxitocinei, care-i hormonul stabilit"$ii. În$elegi de ce dopamina !i oxitocina nu pot sta la aceea!i mas" decât foarte rar?

O aventur" îi aduce împreun", dar un c"min e greu de construit. Serotonina suprim" nivelul dopaminei !i de asta constructorului îi este atât de u!or s" fie loial pân" la sfâr!itul vie$ii familiei !i comunit"$ii în care tr"ie!te. Exploratorii sunt devota$i doar experien$elor lor personale. Pe când directorii sunt dedica$i meseriei lor !i negociatorii sunt devota$i valorilor !i ideilor.

3. Tipul de Personalitate Director S" zbur"m !i noi mai departe spre un alt tip de personalitate care-i la fel de fascinant, poate directorul din tine sau din via$a ta sentimental". Einstein a fost un director !i asta a fost demonstrat dup" moartea sa !i mai bine când i-au ciopâr$it creierul în 240 de buc"$i ca s" descopere ce l-a f"cut atât de deosebit. S-a demonstrat c" lobul parietal inferior era cu 15 % mai mare decât creierele obi!nuite.

Dac" ai abilit"$i matematice, logice !i pragmatice e!ti tipul directorului. E!ti în stare s" intri într-o cl"dire în fl"c"ri s" salvezi via$a unui om? Directorii au !i o latur" eroic".

#i hormonul care-i ghideaz" prin via$" este testosteronul, cum am mai zis, hor-monul atrac$iei sexuale, care-i produs deopotriv" de b"rba$i !i femei. Doar c" directorii tind s" fie în procent de 24.8% b"rba$i fa$" de 9,7 femei. Destul de logic, a!a-i?

Dac" e!ti director nu înseamn" c" nu por$i p"rul lung !i blond !i pantofi cu toc înalt. Descrierea se refer" la tipul de gândire, care, dup" cum spun exper$ii, este de dou" feluri: empatic !i metodic. Care crezi c" apar$ine directorului? Ai ghicit, metodic.

Dac" ai un b"rbat care-i fascinat de func$ionalitatea lucrurilor !i de logica lor nu te a!tepta s" empatizeze cu tine !i cu restul lumii. Pentru el, lucrurile sunt logice sau nu. #i am pentru tine un exemplu viu care m-a fascinat la început de drum prin inte-ligen$a !i cunoa!terea exact" a legilor universului. Nu m-am m"ritat nici cu el.

4. Tipul de Personalitate Negociator (i se întâmpl" s" cite!ti printre rânduri? Sau ai un iubit care te “cite!te” f"r" s" deschizi gura? Seam"n" mai mult cu o femeie decât cu un b"rbat?

Uite ca Helen Fischer ne !i l"mure!te de ce aceast" tipologie simte atât de bine ceea ce gânde!ti !i ce inten$ionezi.

Estrogenul este hormonul care ghideaz" tipologia aceasta prin via$" !i b"rba$ii mo!tenesc un nivel specific de estrogen, iar unii b"rba$i care îmbrac" haina nego-ciatorului au nivelul de estrogen identic cu nivelul testosteronului.


21

Scriitoarea Susan Sontag spunea: “Ceva feminin este cel mai atr"g"tor aspect într-un b"rbat viril”. Aceast" categorie este condus" de femei cu un procent de 35,8 % fa$" de b"rba$i care au adunat un procent de 29.1%.

Ei viseaz" mult cu ochii deschi!i !i le trebuie ceva timp s" revin" cu picioarele pe p"mânt. #i asta deoarece estrogenul este responsabil cu imagina$ia individului.

Sunt intuitivi precum Sherlock Holmes !i rareori fac apel la logic", deoarece cred prea mult în al !aselea sim$ care-i conduce mereu la destina$ia stabilit" în minte acum ceva vreme. Ai încredere în percep$iile !i intui$iile tale mai mult decât în logica min$ii?

Înseamn" c" e!ti un negociator care st"pâne!te bine orice situa$ie ambivalent". Te descurci excelent !i cu dou" idei care par s" se bat" cap în cap. Intui$ia te salveaz" pân" la urm" din bra$ele îndoielii.

Ai capacitatea s"-$i schimbi fiziologia !i psihologia u!or fa$" de alte tipologii care investesc tot ce au într-o idee de care se $in cu din$ii.

E!ti un bun psiholog !i empatizezi puternic cu oamenii cu care intri în contact?M" bucur c" ai aflat ce tip de personalitate e!ti!

E grozav s" c"l"tore!ti prin via$a asta cu mâna cuiva pe um"rul t"u. #i ne rug"m în fiecare zi ca asta s" fie ultima sear" când vom adormi singure, nimic nu ne dorim mai tare decât s" ne oprim din c"utat la un moment dat !i s" ne trezim în bra$ele unui b"rbat potrivit sufletului nostru fl"mând de iubire !i îmbr"$i!"ri.

E!ti !i tu la fel ca mine? E!ti tu o femeie care viseaz" mult cu ochii deschi!i !i care întocme!te profilul sufletului-pereche înainte de culcare?

Este potrivit" aceast" tehnic" contemplativ" !i proiectiv", ea te ajut" s"-$i con-turezi imaginea b"rbatului potrivit tipului t"u de personalitate.

Eu recomand femeilor care vin la Atelierul de Stil s"-!i construiasc" profilul b"r-batului !i s"-!i cunoasc" tipul de personalitate înainte de-a ie!i la “vân"toare”.

E important s" !tim ce c"ut"m înainte s" g"sim ceea ce ni se potrive!te cel mai bine.

Am încrede în tine !i în selec$ia partenerului potrivit!

Succese !i mult" iubire î$i doresc în c"l"toria vie$ii tale!

ANDREEA PAPP

22

alegerea partenerului de viata(pdf bonus)

Documents