A°

,f!

°=:4

NIIn

,5a

-.

- v

._''.

.--',

.-

-..

--.

:'.

-I

o;

:!-,

,'"%

tr

/--.

Us

"Ozt

..'

a -t '

.".

F.

......

142.

!,--

. ,,,:

-1:

41..b

6,

,,,,

in te

-.'

'4..,

,'.*I

iirr.

'4

' '-

,00

4 -

.--,

' .i"c

`9

--..;

,---

-,..-

t.....

,,,,

, 4 ,

-,..

-.. -

:. ,

,_. n

.4

7.

'''. '

,1. .

- '

''

,,

.-.-

,.:.

;1..'

f'..'.

--.:1

7i4

.1: f

.._...

.t>

,,,

.._

r,.:

..:

-v

4..-

,..,

-1'''

:,''''

' - '

,:

.,

...-

...

_,

A,..

....,

,

!,a.

)G

_

:^N

1,-,

6 s

,6

ii3P

,4

,.

-rj

...r,

:,,,t

...-.

),4

1:7

,,.

ei u

nl,

.I

i 4.

,

.(.

.-,

,,,,i

, ...:

_,.

...,L

,.....

T..,

....

,

.'

.az

.-"

-

.2-

--..4

,...

, ....

..a,-

...4'

lu...

,-

'P-.

...,..

, . N

. - 3

,.. '4

:'-'

'

.-/

)..

y 4,

..'

,.n

,-,,

-N

1 ir

,,

i rr

°r

-4,

ro, -

-...

....

.,,,,

,,), ,

.. i

,tr

\ 1.,,

¿,,,,

'''',.

;...

.'..

..-A

..4

.,,o.

,..-

;I.

E,..

¡EE

c-,

',t

,.

,,,E

e,,,)

., --

, : -

-.--

---

...k

;..

...,..

.,,

-,..

....,.

--..,

......

.1_,

-.,..

,:e..,

,....

,, -,

.... -

...1,

_.,,.

,...

_..,

- ri

t ii,o

rt, .

-w;;;

.-.-

: -:;.

;.:-.

,e,..

..r

0: i.

,.. ..

,,c,..

,,- ,_

.. 4'

.rt4

74-

.11

.),I

:etto

-.i.

;17.

-,

._

e...

z-.,

-V' -

4.

t.-1

:_,.

1.1

'I

.

,z7

9 7

-4 o

-,,_

...

, II

o'

. -.

''

.c.-

1 "g

i.

,

`'

-...

"!..

,.'.,'

f. .-

'7.6

2\,-

_.

-.

.,

, - N

.

_

-,E

,

.-.,

E,'.

n. . o

...,..

,xi

o

N. IORGA

1STORIA ROMANILORPRIN CALATORI

EDITIA a II-aaclAugitil

Vol. L

BUCURESTI

EDITURA CASEI SCOALELOR1928

I.

Rana' la jumatatea veaculuial XVIIlea.

I.

Innainte de Intemeierea Domnillor

Cglatoriile In plmántul romanesc Incep abia de lasfársitul veacului al XIV-lea. O observatie prelimi-nard: de ce Inainte de 1389 nu-s cglItori cari sà fistrgbatut tara noastrà i sä fi lgsat o de,scriere a a-cestei teri? N'ar fi o pagubg esentialà dacä n'amcunoaste unele din scrisele calgtorilor din veacul alXVII-lea si al XVIII-lea, pe cand, dacä am avea pen-tru anii 1350, ori pentru o datà din secolul al XIII-lea,lucruri privitoare la noi, ele ar fi de un folos ex-iraordinar, dat fiind cä primele documente pri-vitoare la Tara-Romgneascd, serse In limba latinasi mai tarziu In slavong, supt influenta vecinilorde dincolo de Dunk're, Bulgari i Sgrbi, dar mai a-les Sgrbi, siint abia de prin anii 1370, iar, In ce pri-veste Moldova, documentele, afarg de anume leggturicu strgingtatea, ant Incà mai recente. i cronicile,sau cela ce precede cronicile totdeauna, analele, in-semnAnd In ctiteva cuvinte evenimentele, nu por-nesc decat ceva mai tarziu, prin secolul al XV-Lea,si ele cuprind numai InsemiAri dupg polemioelepgstrate In mandstiri, In leggturä cu ctitorii lor,and numele deosebitilor Domni i, ici i colo, a-mintirea unei lupte. Dar, afarg de câtiva dluggri

O

franciscani, cari au mers In partile rilsaritene,de dragul nostru, nu din dorinta de a ne cunoaste_ci din nevoi de propaganda, ca.m prin anii 1250-1260, In tenle ocupate de Talan, pe cari misionariicredeau sa-i poata cdstiga la credinta romana, afarkde notele pe scurt ale unui Jean de Plan-Carpin, aleunui Ascelin i unui Rubruquis, cari toll vorbesc depoporul la care veniau, iar nu de elementele su-puse acestui popor, cum eram i noi, once stirelLpsete pentru vremea veche.

Causa este cä marile drumuri de comunicatieRasaritul cu Sud-Estul european nu treceau prinpartile noastre. Si se lntelege bine de ce: pentrunu exista o ordine asigurata. In aceste pa.rti i cala-torii -ca.ulau totusi o siguranta a drumului i mij-loacele materiale pe care trebuiau sa le alba pe a-cest drum. CAMora se cam prldau la noi, si, maitarziu, Guillebert de Lannoy, pe vremea lui Ale-xandru-cel-Bun, a fost jafuit; i alti calatori Inseamnaaceste pradari, de si Domnii Intrebuintau amniatoatà energia ca sa opreasca acest lucru.

Am mai putea spune, chiar de acum, Inca un lucru.anume ca, de oare ce drumul mai scurt totusi ire-cea prin partile noastre, tenle romanesti a-u fostIntemeiate i din causà ca populatia noastra a-junsese la o constiintà superioara despre puterilesale si despre tintele pe care le puteau urmari a-ceste puteri, dar si din nevoia de a avea un pazitor aLdruinului mai scurt care trecea prin teritoriul nostru. Atunci Domniile noastre au fost fundate i camijloacele materiale date de drumetii negustori pe.aici.

In,ainte de aceasta Insa erau doua drumuri marlcaire Rasdrit: unal trecea la Nord de Moldova demai tkrziu, prin partile Galitiei, pornind din Europa

7

central, din pdrtile germanice, spre a trece In steparuseascd. Drumul acesta era foarte natural, filndca,iniainte ca sd.-1 balà misionarii in secolul al XIII-lea,fard Indoiald ca-1 lAtuserä atâia negustori germani.Monede germane se gasesc nenumdrat de multe Inslepa, rdsdriteand. Negustorii fdoeau parte din aceavasta asociatie medievald care se numia Hansa si pecare o formau Lilbeckul, Brema, Hamburgul i altecentre ha,nseatice. Mergeau pe aceastd cale de Nordsi pdtrundeau pana foarte adânc In partite Novgo-ro lului. 0 parte dim orasele rusesti au fost inte-mciate prim acesti negustori; asezdmintele pe carele-au conservat aceste orase pand tilrziu In secolulal XVII-lea Ant asezaminte germanice, avdnddrept, prin, -urinare o basa de jurisdictie, cu totuldeosebit de dreptul consuetudinar, de obiceiurileinant-ului ale Rusilor i Slavilor In genere.

Un alt drum, eare ducea cdtre Peninsula sud ,!sticaa Europei, catre Peninsula Balcanicd, trecea prinUn,garia, strAlAtAnd-o In diagonald. Drumul acestaera obisnuit si pe vremea Bizantirfilor: el ajungea In'Art& Belgradului si la insemnata cetate care afost Iii evul mediu Branicevo, se cufunda pe urind.In. vasta pad-ure sarbeasca i bulgdreascd, ce ocupaun. teritoriu imens. Partile dintre Ni s Vidin eraucuprinse de acea foarte mare 'Allure, cum i prinalte pArti din regiunea aceasta rdsdriteand existaucodri imeni, ca acela de la care Teleormanulluat numele (Dell-orman inseamnd pddure mare",si este un Dell-orman si in partile dobrogene, uncleiardsi a jost, deck, o padure mare). Si in, partile ju-detului Ilfov exista padurea cea mare a VIdsiei,carii amintire s'a pastrat In limba, pentru cd IncaIn secolul al XVIII-lea padurea exista. Tot asaIn. Moldova afldm codrul Chigheciului, de unde un

8

Tin,ut Intreg s'a numit Codrul, si in judetul Doro-hoiu pg.durea care Incepea la gura Hertei si pecare o pomenesc anecdotele populare.

Se strKbglea, prin urmare, pKdurea aceasta mareArbeascit si se mergea cdtre Adrianopol i Constan-tinopol.

In felul acesta noi eram cuprinsi, ca o regiunefärä rost pentru. culturK, In triunghiul care se fIceaintre aceste douä linii de dru.muri.

Laä de ce n'au tre,cut cdldtori prin partile noas-ire In.ainte de Peter Sparnau i Ulrich von Tenn.stiidt,la 13891.

Dar, dacä am fi avut o descriere de cAltliorie prinpäri1e noastre Inainte de 1839, iatd ce ni-ar fi putut povesti diritorul, i de data asta ne substituimlui, cu informatii ap:Itate pe alte

Acela care, In loc sA se Indrepte spre Belgrad prinUn.garia-de-Sud, ar fi luat drumul Ardealului, deacolo ar fi trecut, cum au trecut Cavalerii Teutoni,dupà 1200, In pgrtile Umpulungului, unii pre-tind cA i prin pArtile Buylului, dar nu gAsescnicio dovadà pentru aceasta. Si de la Campulung arfi coborat pe Raul Doamnei in valea Dâmbovitei,iar prim acea vale, Mil sä ating4 Targovistea, asezatàpe valea altui râu, Ialomita, ar fi ajuns la Bucure$li,care pe vremea aceasta era un simplu sat, fArd cela-lea de mai tirziu, in Umbra cAreia s'au desvollatBucurestii vechi, pe malul cellalt. De la satulurmasului mosului Bucur ar fi trecut la Giurgiu,si pe la acest vad ar fi ajuns in Peninsula BalcanicA.

Sà n.e punem In locul cdilitorului de atunci si

Manuscriptul cAlAtoriei se aflA In biblioteca de la Weimar ;1-am retipArit in Acte fi Fragmente privitoare la istoria Ro-mlnilor, III. CAlAtoria, analisatA in Istoria Comerfului a mea, I,cuprinde numai localitAtile din cale.

9

dam o impresie a principatului Terii-Romdnesti asacum el exista atunci.

Cine, pe la 1260-80, ar fi luat drumul Ardealului,ar fi gasit o Tara-Romaneascä pe care noi, astazi,trebuie sà facem sfortari de minte, Inldturand anumeprejudecati i idei primite In coald, pentru a o In-telege. Tara-Romaneascd, In constiinta poporului nos-tru, Insemna tot pamântul locult de Romani asupracdruia nu s'a intins o stapânire straina. Evident,Romänii din vremea aceia nu erau In stare sa zu-graveasca. aceasta Tara., ei cari n.0 scriau si nu ce-Liam; cu toate acestea nu stiu daca e mai bine saaibd un. popor o harta pe care o poate zugrdvi,dar nu ar putea-o apara, decät sà aibd o tara pecare sd stie a o apara färä sa. fie In stare a o zugravi.

Tara-Romaneased Insemna o conceptie absolut ro-manti, pe de o parte, si, pe de alta, absolut mo-derna, fancieä epoca modernd tine sama de dreptuln.ational si de configuratia geografica, cu hotareleei naturale. Poporul nostru s'a Indreptat dupd lu-cruri pe care alte popoare le-au neglijat. El si-aInchipuit tara lui totdeauna In legaturd cu intregtrecutul si tot pamantul pe care 1-au locuit ai lui.

Deci, can.d In anume documente unguresti se Int111-neste pomenirea terii" sau a padurii Romanilor",nu trebuie sd ni le Inchipuim cu caracter local, ciin legaturd Cu aceasta conceptie populara, asa deveche, asa de vasta, asa de dreapta si asa de fe-cunda, care este a Terii-Romanesti de caracter national si de configuratie geografica naturald.

Intränd In Ardeal, se vedeau orase In formatiune,care fireste nu erau romanesti, orase Intemeiate deSasi pe basa privilegiilor date de regii Ungariei eucateva decenil mai lnainte. Orase Inca foarte noua,

10

desvoltate astfel din sate: Sasii cand au lost adusi InprIrtile acesrea nu au venit numai din regiuni pur ger-manice, ci mai. ales din acelea renane, unde sangelegalic e foarte mult represintat; limba lor e foarte a-propiatä de dialectul alsacian i titlul pe care si-1dadeau odinioarl e de Flandri", din care Romfiniiau fAcut Flondor, cum au fAcut fleandurr dinpostavul de Flandra.

Era o deasebire vddita intre satele lor i satele roas-tre. Salde Sasitor, fiindcA ei veniau mai mull. dinpartik Rinului, aveau un earacter coherent, roman, cacase lipite, cum stint cele italiene sau francese, pecând satul barbar, trac,este campus din case risrpite.Incunjurate Cu gard, având ogorul in alta parte,iar tocmai la margene iezerul, sau helesteul,piidurea. Dar faptul cA In Ardeal salde sgsesti seintemeiaserl pe basä mai mult romanicA, a ajutatfoarte mult ca ele s'a se prefaca, potrivit nevoiloreconomice, In orase; trecerea sate1or cu case compacte la orase a fost mutt mai usoarA, pe crind lanoi ceia ce a Impieclecat schirnbarea a fast tocmairisipirea caselor, orasele noastre chiar pAstrand OraastAzi caracterul sAtesc In mahalalele lor.

Centrele acestea negustoresti din Ardeal eraufoarte mici; lnflorirea lor depindca, cu toate privile-giile de care se bucurar5. In curand, de deschidereade drurnuri, i drumurile nu erau încä deschise.

Marl de aceste tdrguri se ridicau ici si colo cetdfileregelui Ungariei. Ele veniau dup5. pAdurea rege-lui" acesta este sensul cuvântului Erdély, de 'rudes'a- fAcut Ardealul, adecà partea din pAdurea ceamare rlsariteanä care ajunsese in stitpilnirea regeluiUngarici: (lupa aceastg. pAdure ultrasilvanr se in

dincoace de piirtile bihorene, regiunea dedincolo de padure", Transsylvania.

11

In jurul cetatilor regelui Ungariei, cdidtortil puteasit vadd un nunitdr de aameni stilt* din toate pdrtilesi asezati supt supravegherea i exploatarea dregd-torului numit de rege, iobagul fiind elementul militar(numele poate fi peoeneg). Aici nu este o inovatie aUngurilor, eari nici n'au inovat nimic, ci au imitatpedant, precum imiteazd toldeauna popoarele fi-nice, uralo-altaice. E sistemul cel vechiu carolingian,germanic: cum au Meat Carolingienii fatd de Saxoni,In tinuturile locuite de aeestia prin mijlocul Germa-niei i pdrtile mai arientale, tot asa au prooedalUngurii, pkagiind pe Carolingieni, astfel cum, maiinainte de aceasta, Ii plagiaserd Slarvii din Panonia sidin AEoravia.

Poporul npstru insa, aici ca i aiurea, nu cunosteadecat Tara-Romdneascd, pe care o impdrtia pe Mari ;ehiar i acuma poporul din Ardeal nu recunoasteArdealul deal dincolo de Olt si dincolo de Barsa:Tara Olhilui nu e Ardeal; si tot asa Tara Bfirsei ein afard de Ardeal. Chiar in pArtile nordice i nord-vestice sfint tinuturi care Wan nimic a face cu Ar-dealul, precum tara Oasului, de la Havas, careinseamnd in ungureste munte, i Maranturasul, alcdrui nume vine de la una din apele care curg in a-ceste pArti. In pdrtile de dincoace este tara Jiiului, taraOltului. Nu se mai ziee astdzi tara Argesului, taraPrahovei, tara Ialomitei, de si s'a zis fdra indoialaotlinioard, si de acolo vin numele judetelor i astazi,elci judetul Prahova inseamnd tara Prahovei i ju-detul Ialomita, tara Ialomitei; de aici vin si o mul-time de nume de familii, Prahoveanu, Ialomiteanu,etc. Iar dincolo, in AIoldova, era tara Siretiulut.,tara AIoldovei, de unde s'a fdcut principatul Afoldovei,

iardsi nutne 'de famine ca Sireteanu aratd cd ve-

12

ehea conoeptie populard trdieste In masele de lasate si pind astAzi.

Deci, cAldtorul ar fi trecut prin partea de Tard-Ro-maneascd ocupatd acum de Unguri, pe langà ora-ele care abia se injghebau, pe langd. cetdtile In ju-

rul cdrora se strangea o populatie terdneascd maiinuit sau mai putin liberd ori oea In general neli-berd, din care fAceau parte si Romanii. Dacä ar fimers mull mai spre Rdsdrit, ar fi Intalnit, am,zioe, o zond de supraveghere", care se gd.siamânile unor clemente unguresti desfAcute foarte decurand. Fiindcd Secuii nu sant nici din vremealui Attila, nici chiar din timpul venirii Sasilor, ciau fost asezati de Cavalerii Teutoni la granità,tre Pecenegii cari se gdsiau In pdrtile noastre. Ei ausvenit In numdr mic si au gdsit o culturd populardromdneascA, de unde pdnä astdzi au o imbrdedminteasdmändloare cu a Romanilor i Ii cultivd campulIn aoelasi fel; casele Secuilor sant fAcute, nu dupàmodelul unguresc, care e imitat dupd casa slavo-germanicd, ci dupà sistemul caselor romlnesti; prinurmare nu cu cotul la stradd, ci cu fata Intreagd..Cu stalpi In tinda deschisd; de sigur cä i folklorullor are o asdnidnare cu al nostru.

De la o bucatà de vreme, cdldtorul ar fi amasin Tinutul nou al Cavalerilor Teutoni. Cavalerii fu-seserd In Palestina, la Locurile Sfinte, si Indeplini-sell acolo functiuni permanente de cruciatd; peurrnd, ne mai putand trdi In aoeste pdrti pierduteAire Necredinciosi, au trecut In regiunile europene..Inainte de a ajunge In Prusia, pe care au colonisat-oin sens german mai tarziu, ei s'au asezat, prin con-tract Cu regii unguri, In 01.We Brasovului. Auintemelat cea d'intdiu adevdratä sdldsluire ordseneas-ed. lu Ardeal, aici la Cetatea Coroanei" (Kronstadt),

13

Mug satul român al Brasdului, pentru regele Un-gariei. El au inceput i Biserica Neagrd, isprdvitaInsd mai tdrziu, dar de sigur cd incd In acest limp,trebuia sa existe pentru Teutoni un burg, care a-vea i caracter religios i caracter militar, cum afost In Prusia Marienburgul i altele, iar cultul Mai-cii Domnului, asa de rdspandit si In Secuimea ra-masd pios catolied pand azi, era elementul moralde coesiune al acestor asezairi.

De la Brasov, cdldtorul ar fi trecut, tot pe dru-mul Cavalerilor Teutoni, dincoace, la noi, i ar fi-ajuns, cum am spus, in vechiul Câmpulung, pe-

care elementele acestea teutonice, ca i elementel&sitsesti i unguresti care au fost colonisate de Teu-toni in acelasi loe, 11 numiau Langenau (Au in-seamnd Cdmp, de uncle finala, care se intalneste asade des la sfdrsitul localitAtilor germane din Rasa-rit). Langenau, ve.chiul oras teutonic, avea In con-trul sdu ca miez de asezare un turn si o bisericä catolicd. Aceastd bisericd din Cdmpulung aveaoarecare reputatie: In secolul al XV-lea se vedea aicio urairt a piciorului Sfântului Iacob.

Avem stiri documentare care aratd cd opera de des.nationalisare a elementelor venite dincoace de munti,la Câmpulung, Incepuse de pe la 1200 înc i cdoamenii pardsiau, nu numai limba lor nationald, darsi credinta ion catolicd, pentru a Infra in ortodoxianoastrd. O sc,risoare a Papei se pldnge cà acei fal$episeopi", necanonici, shismatici, cari eraunoslri de mdndstiri, din schituri de lemn, fac saSc piardd sufletele colonistilor veniti dincoace demunti.

De la Cdmpulung mergiind mai departe, cälìttoiular fi Intalnit tot sate romdnesti, avAnd intru toaleInfdtisarea din timpurile noastre. Satele acestea cu-

14

prindeau numai rude, toti locuitorii uaui sat sco-bordndu-se din acela0 sir-Amos, al cdrui pdman,t secherna mosia lui 0 al cdrui nume Sc pomenia In, mi-mele satului i in numele fiecdrui membru: Albestii1nseamnd urma§ii lui Albu. Pdmân,tul era al strdino-wlui care tdiase codrul, care scosese rAddeinile,inlAturase pietrele i fAcuse ogorul. Si el nu era imOrtit: ca la vechii Germani, fiecare lua atilta ogorcat pulea lucra, in proportie i cu ealitatea de ru-denie, i Cu numdrul membrilor farniliei sale. Nuera iardsi exclus, fiind oameni putirti §i teritoniulmare, sistemul, pe care-1 preconiseazd i unii a-gronomi moderni) de a se muta partea cullivabild dela un loe la .altu1, iar restul locului sd rdmaie ne-cultivat, pentru a se ingrdsa de la sine sau prinpaterea turmelor.

Vite erau pretutindeni, in numdr foarte mare:turme de oi, cirezi de vite albe .fiin.d mai putine.Boierii, prin Oltenia, mai ales, cresteau i porci,Inteo epoca ulterioard, dar acum nu erau incd bo-ieri, §i basa culturii de vite a teranului o forma oaia.

TreeAnd cAlotorul prin satele acestea, de-a lungulvdii Ddmbovitei, ar fi iutâlnil in cilte un sat maimare un. jude, peste un grup sdtesc care se chernapoate popor, termin pd.strat In nomenclatura aplicatitla vii i In aceia a parohiilor (se zice a fi cineva depopor" la cutare biseried). Foarte veche dregAtoriaaceasta a judelui... Cand au fost Visigotii prin Or-tile noastre, ei erau, nu supt sidOnirea unui rege,ci a unui jude: judele Atanaric. i, de oare ce aiu-rea Vi0gotii n'au trdit supt juzi, aceasta a flcutse presupuie cä hied de atunci, pe la 370 dupd Hris-tos, noi aveam obiceiul de a tili supt juzi. Se du-sese puterea ImpAratului, i populatia se organi-sase de. la sine, dupd nevoi elemen,tare. Adaug un lit-

15

oru care nu s'a observat pana daunazi: c. in Italia,pe vremea navalirilor barbare, dupa." disparitia Im-periului roman de Apus, toti sefii populatiei sechemau judecellori. In Sardinia, care n'a fost alca-tuita altfel deck popular, a ramas sistemul guvernarici prin juzi pana aproape de timpurile moderne.Lucrurile acestea trebuiesc, deci, luate impreuna: A-tanaric, juzii din Roma si din alte pär, juzii dinSardinia, chiar din Corsica, din anume vai ale Al-pilor, pana in Tirol, datinele poporului nostru, pen-tru ea sa-si dea sama cineva cat de caracteristic ro-manic era acest asezarnant.

Acurn, peste toata valea, de la un capat la altul,peste mai multe vai, era un. Voevod.

La Academia Roma)* raposatul Ion Bogdan a pusintrebarea, nu cumva pe lânga terminul acesta, slay,de Voevod, Insemnand conducator de oaste, am pas-trat o bucata de vreme si un. corespondent romanese,vechiul cuvânt latinesc de duce. Este cu putinta,de si el nu se intalnestet.

Aceasta era functia superioarä : Voevodul, atuneiIn veacul al XIII-lea. Dar eram inr'auriti si de ca.-tre vecini, i mai ales de c...atre vecinul de la Nord,caci traiam in vremea aceia mai mult supt in-fluen.ta occidentala, latina, exercitata prin Unguri.Cea d'intaiu organisatie straina gotta pe pamâniul.nostru a fost la Severin: Banul regelui Ungariei, carestatea in oetatea ale arid urme se vad i astazi inoras: turnul In ruine al Banilor din veacul al XIII-lea. Un dregator cu acest nume, in Croatia, bateamoneda care se numia, dupa numele lui, ban. S'atigasit multe exemplare din aceasta moneda, care era

Mai Oulu, Miron Costin are forma italianA de dual.

16

de o rdspAndire asa de larga, ¡neat once alta a Os-trat la noi numek acesta, In loe sd fie numitd cu underirvat din latineste sau slavoneste. Totusi numelede aspru" pentru moneda de argint suptire bizan-Lind pare a fi trdit foarte mind vreme la noi si nuMai intr'o epocA relativ putin depArtatil a dispdruti,si perperul bizantin a pdstrat numele sdu, care existd, oarte tArziu Ina, In numele dAjdii la vii, pcir-pcirilul; cuvantul galben", pentru moneda c,ea maipretioasd, trebuie sd fie un termin extrem de vechitt,cela ce inseamnd ca noi cunosteam aurul; banul deaur se chema insil si- ban roe. Va sa zicà era asprul, oeia ce inseamna banul alb, era banul galbensau banul rofu.

Voevodul acesta, de si supt influenta culturii apu-sene, cu toate acestea in mare parte era teran, si totceia ce formeazd o Curte, eu dregdtori, cu ven ituri, nuexista pe vremea aoeasta, s't nu existau niel veniturile care se culegeau mai tarziu de la negustori, lavdmi, ci si judele si Voevodul trdiau din veniturilelor teranesti si din acelea care veniau din gloab5.Calul se zice si azi gloabd, pentru ed in timpurilevechi o unitate de platd era el, calul, de unde siDomnului de mai tarziu, când era vorba sd i sefacd un. dar, i se dddea un cal de cAldrie.

Mai tArziu insd V0aVOZii trdiau dupd ()Weilll no-bilimii unguresti vecine si, cand s'a ridicat la Argespiatra de pe mormantul lui Vodä Bdsdrabl, cdruiane-am deprins a-i zice Basarab 2, s'a gdsit fru,nteacu diadema de mArgdritare, trupul strâns In mdtasdcu stema angevind a crinului, mijlocul In cingAtoarecu placa de aur frumos seulptatd.

' Poate sd fi disparut si din causa semnificatiei adiectivalc acuvintului.

2 Nimele e cumanic, din categoria celor cu sufixul -abd (To-xoaba, Talaba, Tancabd).

17

In pdrtile de langa Dunare, pe alunci, pe la 1260,se puteau întâlni Insa, macar inteo nomenclaturade judet, rámasitele altei Teri-Romanesti dealt Tara-Romaneasca din munte. In sus, supt influenta Un-gurilor, incepuse pe Incetul o lnchegare a VOCVO-d ale] or. Un privilegin al regelui Ungariei, pentrualti cavaleri deck Teutonii, pentru Ospitalieri sauIoaniti, pomeneste In vremea aceasta juzi ca loansi FIrca i uzi cu atributiuni voevodale ca Lito-voiu, toti acestia In partile oltene, ca si un \roe-vod care nu era jude si nu statea supt influentaregelui, Seneslav de la Arges. Dar In partite de josfuse,se, Incà de pe la anul 1000, cu doult sute deani Inainte, o Inlemeiere de Domnie romaneascit, spri-jinita. pe oetatile de pe malul celalt al Dunarii, peSilistra In. randul Intdiu. Cu atfita timp inainte caArgesul sa. fie centrul Domniei din sus a Terii-Roma-nesti, i poporul facea, macar In Moldova ve-cina, o deosebire Intre Tara-de-sus si Tara-de-josa fost aceasta Domnie de jos a Terii-Romilnesti,cetatea Silistrei rom.anesti, zisa de noi, dup. Duros-torul roman, Darstor, care e foarte bine deslusita inpaginile vestitei scriitoare bizantine Ana Comnena.In partea aceasta era un Voevod, Tatul, nume foartecaracteristic r-omanesc, popular. De aid a ramas innomenclatura terii noastre ca o urmil despre acestVoevodat numele de Vlasca, ce inseamnd Tard-Ro-maneasca"; i se zicea slavoneste fiindca, precumpentru cei de sus limba Statului a fost Intaiu limba

pentru oei de jos era limba slavond (tot asaIn vechea terminologie slava a ramas Starichiajd,care Inseamna Chiojdul Vechiu, iar In Moldova pa.-rintele Bobulescu imi facea o paralela foarte in-teresantà de sate care se chiama i slavoneste si ro-

18

manete ; acelasi sal are, ad-ecd, doud nume: unulpopular si altul de cancelarie).

DacA drumetul ajungea la Dundre, Giurgiul, InformA de oras pe vremea aceasta nu exista;numai un sat. Tot c2ia ea se spune despre Genovesipe Dundre, legenda cu San-Giorgio, dupA care s'arfi numit Giurgiut, »'are niciun temeiu.. Giurgiu efo:ma roniAneasca a lui Gheorghe, precutn, raä defo:ma bisericeasca Nicolae, Nicoara e forma popu-lard. Mai tarziu, mull mai tdrziu, In. legzttura cavama s!zi Neul cetate, i langá cetale s'a strdusoras.

Calatorul, negustor sau diplomat, care ar fi cer-eclat ceia ce era A. fie la jumatatea veacului al XIV-lea Moldova, ar fi gdsif i aici juzi, dar ei erau maiinchegati In Tinuturile de jos deck In IMoldova. A-ceasta nu Inseamnil, cum s'ar crede de cineva jade-cilnd superficial, cd regimul de juzi i Voevozi nuexista i In Moldova, fiindcä documentele nu-1 po-menesc. In cele d'intNiu acte de donatiune ale Dom-nilor Moldovei se Intalnesc totusi mentiuni ca aces-tea: dau locul cutare mide a fost jude cutaresau juzi culare, i cutare". Aceasta Inseamnd, deci,cä sistemul juzitor exista inc5, pe o vreme cand In:Muntenia judecia sau judetul, judecia e hotarul,basa terilorialìl, judetul e auloritalea , populatiafiind mai deasd, mull mai deasg, s'a desvoltatpana la situatia care dureazd i in timpul nostril,eAci hotarul a 1.mas cam ca acela de la 1300. Fatade deparlamentele francese, MAI de proportionate, depared ar fi fast trase de geometri, cum au si fosttrase dupd 1789, judetele muntene presintau for-me din cele mai nesimetrice, fiinded ele corespundtraditiei de odinioard. In Molckva aceste asez5.minte

19

s'au use,at In samanta, Impartirea terii facandu sedupa tinuturi, In legatura cu orasele i cet4ile.In Moldova judocia i judetul au ramas, deci, cu-prinse astfel in mica viata de sat. Tara s'a pastrat ast-fel In vremea aceia mutt mai primitiva in cc pri-Neste alciltuirile romanesti, de si strabaluta de In-fluente straine superioare: unguresti i polone.

Daca, acum, calatorul se cobora pana la Duna-rea-(le-jo, el afla aici doua importante cetrtti, ante-rioare Intemeierii Domniei moldovenesti, ChiliaCetatea-Alba, pentru Bizantini neagra, fiindca eraveche, iar pentru barhari alba, fiindca din padurilelor piatra li se parea astfel.

Cetatile aceAea sant extrem de vechi. Chilia, carese chiama Licoitomo, dupa numele vechiu al guriiDunarii.Gura I.upului"1, era asezata, nu unde esteChilia Nonä hasarabeana, ci la Chilia Veche, din Do-brogee, In insuld. Aici pamantul acopere cladirilece vor fi fost vre-odata. Din.colo, la Cetatea-Alba Insa,zidurile Sant extraordinare, cele mai frumoase dintot Orientul; ele arat c puteau face Genovesii,cari au venit tocmai. pe acest timp aici, capiltând ex-ploatarea Marii Negre, de la Paleologii restabiliti InBizant, la 1261. Aici era de sigur un targ mare:veniau oameni din interior Cu grane, cu peste i alteproduse naturale, i corabii sosiau din toate partile.Braila munteana poate cä n'avea Incä fiintä pe a-tunci, ci era numai un sat al lui Brae de undeBraila, Brilescu, Brailoiu). Daca. Licostomul avea oa-recare importan, Celatea-Alba, Maurokastron, cum

zieeau Bizantinii acestei Cetati-Albe, avea, astfel,In mare parte monopolul comercial In basinul oc-cidental al Marii Negre.

Si azi pe acest brat dunArean VAlcovul cum observA d. G.VAlsan inseamnA in slavonA tot ,Gura

20

Aici era vom vedea-o si un episcopat. Ai nos-iri alarnau pentru Moldova de Vitidica de Cetalea-Albti, prccum cei din, Muntenia de Vhidicii de dincolode DunAre: de cel din Vidin pentru Ardeleni si decel de Silistra pentru Munteni. Pe la cetale selmbarcau si pelerinii rusi cari mergeau la Cons-tantinopol.

i Mcä. o observatie: e cu neputinttí sa se glseascd.pe malul unui r'au sau pe termurile unei Mdri o ce-late Infloritoare, unde se fac schimburi importante,Tara ca din acea,sta sä nu se resimta si toatà viataHinlerlandului, a regiunilor interioare.

Cei d'intaiu c1ätori In veacul al XIV-lea

Principatul Terii-Romkne§ti era sd se Intemeiezein apropierea anului 1300 la Arge§, §i, probabil, nula Curtea-de-Argq, ci la cetatea Arge§ului, credem:Poienarii, iar Moldova era sd ieie fiinta numai pe la1360. Sa incercrim, a ni Inchipui acum ce ar fi vd-zut un caldtor care ar fi strdbdtut Tara-Ronadneasedin veacut al XIV-lea i mai ales In a doua jumdtatea acestui veac. Aleg aceastd datd fiindcd, precum amspus, Moldova_ nu se intemeiazd decal pe la junid-tatea veacului al XIV-lea i Tara-Romdneascd nuse consolideazd decal tot In aceia§1 vreme, aa Inchtacel cdllitor care ar fi venit In a doua jumdtate vea-cului al XIV-lea ar fi vdzut mult mai multe lu-cruri, mult mai bine definite decdt dacä ar fi ve-nit In Intdia jumdtate a ace1uia0 veac.

Inainte de aceasta Insd, câteva observatii biblio-graf ice preliminare. =Mora din secolul al XIII-leasânt, cum am vdzut, cdlugdri, misionan i franciscani,din Ordinul Sfântului Francisc, Intemeiat de ptItindvreme, cu misiunea, rdndulEa, de a propagacatolicismul In mijlocul necredincioOlor, Intre ca\rise cuprindeau i shismaticii de Iegea greceasca",din pdrtile rdskritene. Chemarea lor este, mai ales,

22

de a aduce la crestinism pe eel mai importantipilgani din acele timpuri, cari erau Tatarii, cuoerilorilai une marl pdrti din Europa rdsdriteand, Intinzan-du-se pànä In Carpati, pe atunci. 0 mare activitatea misionarilor franciscani s'a desfrtsurat pentru acastiga populatia terilor noastre la catolicism,secolul al XIV-lea. Foarte dese ori Domnii romaniau trebuit, 'din. motive politice, sd iscaleascd pe-lece de hartie" In ce priveste aderenta lor la Bise-rica romand, supt apilsarea Ungariei sau supt in-fluenta Po!oniei, permitand slabilirea de episcopitolici la Siretiu, In. Aloldova, la Severin i chiarArges, in. Tara-Romdneasca.

Numele loe sant foarte bine cunoscute; activitatealoe mai putin, fancied eran redusi la un cerc decredin.ciosi foarte restrans. In Aloldova emu locuitoriidin orasele care abia se Intemeiau pa vremea necia:Suceava, Sireliul, celelalte fiind ie creathide cevamai noud; iar In Muntenia episcopii din Severin siArges aveau supt pdstorirea loe numai un mic mi-mdr de colonisti veniti de dincolo de munti. 0 po-pulatie romdneascil de aici care sà fi trecut la catoli-cism, se poate zice cà aproape nu exista. Doinniijurau pa sfintii catolici mai pldcu;i. regelui Ung.irieispre a castiga In felul acesta simpatiile vecinului inaipulernic i folositor In acel moment, pentru ca. ix,urmd, dupd incetarea presiunii regale, sà uite si de-sfintii catolid si de loate punctele de deosebiretre ortodoxism i catolicism. Alai tarzia In Aloldovas'a Intemeial o noud episcopie catolicil, pe langa ceadin Sireliu, unde lucrau si cdlugarii dominicanisau predicatori, episcopia din Baia, lânga bisericalui Alexandru-cel-Bun, fdcutii pentru sotia luituand, liângala 1. Episcopatul de la Bacilti, Inca mai

1 De unde satul Ranghilestii, in judetul Botqani.

23

nou, a tritit loarte multì vreme, aviind legaturi cuPolonii, numai p_mtru Secu'i satelor unguresli ccse intind NBA acum in plirtile din spre munte alejudetului &tan si in judetul Roman, plus dourtalte sate in Tecuciu. Cel de la Cetatea-Albil n'a func-tionat decal intilmplittor.

Afarà de cAlMorii acesti misionan, nu se intilmpiniialti. Si chiar acesti Italieni, Unguri, Germani dinpArtile vecine cu Slavii, de prin Siteia, ca intemele-torii episcopiei de Sireliu, nu erau cArturari caacei din secolul al XIII-lea si nu simtiau niciun M(le chemare sà pttie in scris lucrurile pe care levedeau.

Foarte rare ori, in tot decursul secolului al XV-lea afra'm peleriM cari sit treacil pe la noi mergilndLomrile &lute. Ei puteau sit meargrt mai usor im-barcându-se in porturile italiene ori sit apace drumulunguresc-sârbese pe care 1-am aratat. De la (Mush,n'a Arnas scris deck numaiNce spun acci Peter Spar-nau i Urlich VOil Tennstiidt pe cari ¡-am pomenitmai sus.

Pelerini erau insA i acei cari rnergeau in cruciatAcontra necredinciosilor. In riindul acestora puternpune pe vestitul Schillberger, Bavares, care a bratparte la expeditia_ din. Nicopol impotriva Sultanu-lui Baiezid, expeditic intrilTritis5. de -regele Ungariei,Sigismund, care avea foarte mulle legaturi ca Apu-sul, fiind din Casa de Luxemburg, pe trei sferturiFran.ces; el a fiicut apel la cavalerii de acolo, cadvcniau din Franta, din Burgundia, ca acel Jean-sans-Peur, care, pe urrnit a fost (luce si a avut ca-riera tragia ce se cunoaste, ori si din Suabia ger-maul, ca burgravul Narnberg, Frederic de Zol-tern. Duprt infriinvre, multi dintre In4ari - pe cfnulSigismund fugia pe Dunare ca sa ajungd, incun-jurând Peninsula Balcania, pAnI in Dalmatia

24

trecut pe la noi, unde au fost deshrrcati de haine,dupä mdrturia lui Froissart. Alta dintre luptAto-rii nerrscumpdrati au ramas robi la Tura Untd din-tre ei a fost i acest Schiltberger, care a stat vre-odoudzeci de ani In Imperiu: scdpand intr'un tarziu,a venit la intoarcere prin pr.rtile noastre, pe care decile-a vazul la 1396 In calitate de crucial si dupd 1420ca brtran drumet obosit, care se duce spre ca.a.

Alti pelerini luau drumul, care era al pelerinilorrust, poloni, lituanieni, dar mai ales al ortodocsilorrusi, crtrelea-Alba, strabdtand o parte din basa-rabia, pa la localitatea, pe care unul dinire dansiio numeste ,,Mitirivi Chisini", In legaturd cu cu-vantul din limba slava care Inseamnd varnd, i CuChisinau12, care ar t'i existat pe vrernea aceasta casat. De la Cetalea-Alba era prilej ca drumetii sd fiedusi la Constantinopol, de ande luau, sau drumul deuscat, mai rar, sau drutnul de Mare, pentru a a-junge la Ierusalim.

In afard de cillugdri si de acesti pelerini inarmaticari sant cruciatii, este, In sfarsil, si o altd categoricde oameni cari au strdbdtul, fard srt serie, foarte a-dese ori aceste piírti. Dar, chiar efind nu scriu ei, seserie despre dansii In registrele de socoteli ale ora-selor lor, care au pdstrat In. felul acesta insemna-rea alator name de oameni ce au strdbatul terilenoastre. E vorba de negustori.

In. vea.cu.1 al XIII-lea Lard indoiald foarte putininep,ustori treceau pa la noi; negotul, intru cat sefdcea, se fdcea in.direcl: teranul nostru îi fabrica sin-gur toate cele de nevoie go,poddriei lui; lucruri caresi se aducd de la strrini si de striiini fr.rd indoialacr. nu prea erau, de i, in ce priveste pe fruntasii

Pentru editii v. bibliogrofia la lorga, Chilia i Cetatea-Albd.' De la cuvantul popular care InseamnA cascada, gura' unui

rat], aici BAcul, care-si are si ,,cheile" lui.

25

societritli noastre, pe Voevozi, pe cnejii Cu atributiiNoevodale, acestia precum am si ardtat mai susse Imbrdcau ca nobilii unguri din Ardeal i ca ju-panii sasi de la orase din aceiasi vreme.

Caci, In a doua jumdtate a veacului al XIV-lea, labotarul n.ostru se Intemeiazd aoele patru importantecentre comerciale din care doud stint In Ardealdole. In Galitia, si se deschide astfel drumul pe la noicare Rasdrit. Legdtura acestor drumuri cere i sta-bilirea unei ordini politice cum se cade. Negustorii,am spus-o. 1111 Intrau oriunde; li trebuia spre a seaventura sit fie siguri cd si maría lor si banii si per-soana lor sant In oarecare sigurantd. Pentru aceastatrebuia o politic". Politia" e In legdturd Cu ordincade Stat, si consolidarea politicd era deci cerinta birdgres pentru lnceperea drumului pe la noi.

Cele cloud cetdti din. Ardeal, care fuseserd odinioardsate si ajung In vremea aceasta numai sit fie orase,sant cetatea Coroanei i cetatea lui Hermann, deciBrasovul i Sibiiul; Brasovul fiind in legdturd maimutt cu tinuturile ce se Intind dincoace de Olt,Sibiiul cu celelalte regiuni, oltene, de si negustoriidin. Sibiiu aveau putinta de a trece si pe cestillaltterni al Oltului, pe la Slatina, care e si pomenità Incutare privilegiu comercial din vremea aceasta.

Pe de altd parte, in Galitia, prin privilegii aleprintilor i regilor ruteni, Intdrite pe urind fiindcaaici a fost Intdiu o Rusie Rosie de regele Polo-niel, In secolul al XIV-lea se Intemeiazd cloud cen-tre foarte importante, din care unul are legdturi ne-contenile cu noi, iar celalt era mai putin In mdsuraS.AloJoeascä drumul moldovenesc: de o parte Lem-bergul, pe care ai nostri 11 numiau, dupd cuvan-tul polon, Liov, iar pe locuitori Lioveni, i, pe

altd parte, Cracovia, pe care ai nostri o numiau

26

Cracaul. Negustorii din. Cracovia veniau mai rarla n.oi, dar Liovenii era oaspeti obisnuiti ai

Drumul de mai tärziu strabalea aceasta tara, oriprin. Tighinea spre Caffa genovesa, ori prin Dore-hoiu, Bolopni, Iai, Bärlad, Chilia i Getatea-Alba,iar mai tärziu, cänd cetatile acestea au cazut In milnaTurcilor, decazand, drumul a tins catre Galati. Pela Hotin, In sfärsit, putit sil fie alta linie de comert.

legatura cu cel d'intaiu.Drumul Lemberg-Caffa se cherna cel täteiresc. pe

cand celalt, care a avut o Intrebuintare mai impor-tanta in ve.acul al XV-lea, dar era mult mai slab,trecventat chiar in intilia jumatate a acelui secol,era drumul moldownesc.

Acum sa vedem ce au putut sil. vadd si uniialtii, supt ce aspect s'au putut presinta tenle noas--tre acelui care venia aductind marfa sau indepliniafunctiuni religioase ori, In sfiirsit, era chemat pe aicide cine stie ce imprejurari neasteptate ale viet.ii lui.

Acel care apuca drumul Carpati-Dunitre i de la.Dun.a.re catre interiorul Peninsulei Balcanice,

acum In Ardeal o viata mult mai desvoltata. decätinainte. Viata aoeasta incepea sa graviteze in juruloraselor- Cetatile regale ale regelui unguresc, oripierdeau cu totul importanta lor, ori pastrau impon-tanta. numai In legatura cu anume izvoare de ve-nit local, de exempla ,cle la minele de sare, petunde existau, ori se transformau si ele In orase deInsemnatate mai mica, cum e casul pentru Turda,pentru Dej, care fusesera odinioara cctäti i, prinaceasta situatie, capatasera o Intocmire o7aseneasca.Drumul tindea catre cele doua mari emporii degranit.i alc Ardealutui. Orasele se infatisau foarte

27

frumos: blsericile cele mari Incepuserl s'á se ridice_Biserica Neagrà din Brasov, -biserica vastà din Si-bliu Mai de-o parte Clujul, un Klausenburg pentru_Szqi (nu de la Klaus, Nikolaus; ungureste, Kolosz-

vár, cetatea lui Kolo5z, pare a fi nume de impra-mut), 0 el, ca privilegii de comer, n'avea legAtttridirecte cu Transalpina noastrA In legAturd cumertul, bog4ia se desvoltase foarte mull; industriaera exercitatd de b.-esle alcdtuite duprt sistemul ger-man: legAturile comerciale cu Germania erau asa dedese, Incât once se petrecea In viata germana de-acolo avea influentl asupra fratilor din Ardeal. Bres-lele acestea, supt influenta acelei vieti din Europacentralrt, aveau i caracter militar si politic. Cutare-poartA, culare parte din ziduri era aparata de cutare breasla, co:.-espunzilnd cartierului respectiv,care se gAsiau mai multi mesteri de o anume cate-goric. Pietle eratt necontenit strIbiltuie de multimeaAtenilor cari veniau din imprejurimi, IntinzAnd cor--turi, satre, cum se Inlind pc -alocurea i pdnrt In zi-lele noastre, deprinzandu-se tot mai mult a cumparafabricatele pe care juptmil 1 scoleau In viinzare prinprAvallik boltite, prin boltile care Incunjurau piat-t(de unde boltd, boltas; pravalie e de originedar negot, negustor au rAmas latine).

In aceste pieti nu era rar sà se Intillneascä i oa-meni de la noi, trimisi ai celor d'intAiu Domni, cariveniau pentru tot felul de rosturi, ca sA cumpereceva pentru VocIA sau pentru boieri, ca sà aductIun dar judelui sau juratilor cari-1 Incunjurau, for-mând Consiliul municipal al orasului sdsesc,tran.smitä vestea unui Domn mort si a urinastiluicare se ridicase In Scaun ori amenintarea izbucniriiunui rAzboiu. Veniau toti acestia cu ceia ce se nu-meste In socotelile, Sasi!or ,,evangelium", vestea Mina.

28

chiar când nu era bulla. Ii gazduiau in anume caseSasii, li dadeau de mancare si bauturd, tinând sama

posturile noastre, facAnd socoteald de untdelemnul,de pestele dat pentru acesti oaspeti veniti din Tara-Romaneasca sau din Moldova, caci veniau i Moldo-veni, mai ales la Brasov, la Sibiiu foarte rar,adesea i In alt centru sasesc, Bistrita, pe unde seirece,a obisnuit la Baia si de la Baia catre SiretiuSuceava.

Pe Muga negustori i purtatori de vesti bune"erau ciliar de la Inceput i pribegi, învini in lup-tele politice de la noi, pribegi bojen i Domni pri-begi. Ei erau obiectul unui joc de bursa politicttal Sasilor; daca pretendentul ajungea sä capete mo-sia parintelui sau rudei sale, evident ca pentru .o-rasul ce-1 adapostia era un foarte mare avantagiu.

Dupd ce calatorul strabatea acest Ardeal, inviataeuni i Imbogatit Cu existenta oraselor, se treceadincoace prin trecatorile obisnuile, pe care le stiauRomAnii de odinioard ca i cei de azi. Trecatoarea

ralcanul, era foarte rar Intrebuintata.; Tur-nul-Rosul In schimb, foarte des: pe acolo mergeauearele Sibienilor zi de zi. In ce priveste drumulBrwvenilor, el pornia pe la cetatea Branului, careeste pentru Unguri Törcsvar (de la un vechiu numeromanesc: Terciu), iar pentru Sasi Thrzburg, cetatefoarte frumoasa, existând i acum, si care poate dao notiune a lucrurilor din veacul al XIV-lea. Acolostateau strajerii regelui Ungariei, domn al Ardealului,unde-si linea Voevodul, dupit datina noastra. Stra-jerii acestia erau une ori cine s'ar fi asteptat?pana i arbaletrieri, puscasi englesi a fost uncas In secolul al XV-lea, ceia ce nu trebuie sa ne

29

mire prea mult, clack tinem samk de originca apu-seank a lui Sigismund de Luxemburg.

Se Infra astfel In Tara-Romkneascä a lui Vodk.Une ori acela care conducea pe crtlätor era un ck-rAus din Ardeal, dar, de la o bucatil de vrcme, sicred chiar pentru epoca aceasta, se formase o breaslaspecialk de cárkusi la noi chiar. Mai tarziu

cu nume deosebite, in legkturá cu Tinutul dincare se recrutau: In veacul al XVIII-lea erau maimult, se pare, Prahoveni.

Drumul mergea mai departe de-a bmgul Dllmbo-vitei, pe la Rucár si Dragoslave, De acolo, de laRuar, foarte cunoscut pentru Sasi si al ckrui nume.se IntAlneste necontenit, a ckrui desvoltare e cu totulspecialk In ce priveste regularitatea strazilor, fru-museta cllidirilor dc oarecare traditie i de o bunkgospodkrie In care se vddeste i influenta srtseasck,se continuà pe malul rAului pentru a sdri, pe urmd,la cursul Ialomitei, ajungând la Thrgoviste.

Capitala Terii-Romdnesti a rAmas pknd 'la juind-latea veacului al XIV-lea tot in. Arges; Basarabvechiu, a stápilnit de aici; Alexandru sau Nicolae Ale-xandru, fiul lui Basarab, s'a coborât mai departela CAmpulung, de unde vine d., pe cand In bise-rica cea mai veche de aici, cea catolick, se ponle-neste un primar, un jude, un conte" sAsesc la1300, Laurentiu, In biserica domneasck orlodoxkchiarsupt jetul Vlädicäi, poate fi vázutä piatra de mor-milnt a acestui Nicolae Alexandru-Vodd, ingropat aicila 1361, piatrd frumos skpatá. In adânc, nu In re-lief, ca mai tarzin, care pomeneste, In limba sla-voná, acum limba cancelariei, numele Marelui Voe-vod.

Dupk Nicolae Alexandru, Vlaicu-Vodá. sau Vladis-lav numele e Imprumulat si el din Peninsula

30

Balcanied; mai ales in Bosnia se gdseste des numelede Vlaicu, si de obiceiu numele ardta si legAturi defamilie s'a asezat mai la ses, la Targoviste.

Tdrgovistea din veacul al XIV-lea ni-o pulemchipui dupd anume stiri, mult mai noi, dar apli-cabile i pentru vremea mai veche, pentru ed schim-/Ad esentiale nu se intlimplaserd. Getatea nu eraineunjuratä Cu ziduri de piatrd; cele de piatra,(.1;n care au ramas arme, Vi11 de la Matei 13as.arab.

Vechea imprejmuire era o pahsada, din pari cuimpletite si acoperite cu lut, ca un gard le-

ranesc mai mare, capabil de a fi aparal. De almin-terea Thrgovistea trebuie sa fi tost asezatd pe loculunei mai vechi cetati, unui tdrg de pe vremuri,fiinded sufixul slavon isle" inseamnd toldeauna untrecut, ceva care a fost acolo porumbiste, pajiste,sdliste, etc.). La facerea tdrgului nou intrasera inlargd proportie oaspeti veniti de dincolo de munti,catolici, Sasi si Unguri: o bisericà a lor s'a pitstratpdnii loarte tdrziu í avea la inceputul veactilui alX VII-lea privilegii foarte intinse, stdpAnind salid So-tango, de pildd, i Bezdadul. ,Singurul fapt ed erauaici Franciscani arata cd biseriea a fost Intemeiatd demisionan, ca era, prin urmare, de o datd loartetlepArtata.

Evident cd acesti strilini forman miezul orasului,lar de jai- imprejurul acestui miez comercial siindustrial stdteau srttenii nostri. Putem vedea si as-tAzi, in localitdtile 'ande cultura administrativg, nd-vdlitoare i distrugdtoare de originalitate, s'a intinsmai putin, cum se formd odinioard un oras la noi.nth', de exempla : Valenii-de-Munte : in jurul pietiisunt cartiere care toate au name de \vein sate,deosebite, Berivo:esti, etc. O cetate, o indndstire, o

31

pia15. de schimb patea sil adune si sd confunde culimpul satele vecine.

De la Targoviste cälLïtorul putea sd coboare la Bu-curesti, care n'are nimic a. face cu bucuria", nicicu ciobanul Bucur". Nu ciobanii intemeiazd satele;ei sant culreierdtori de lame. Bucur trebuie sd filost strabunul care In mijlocul plurii ce exista.odatd aid si a l'ost restransd, de o parte Inpadurea Cotrocenilor, care a trdit foarte multd vreme

din care a rdmas parcul de astAzi, iar, de altaparte, de pAdurea cea mare din Ilfov, pAdurea

, a gAsit un teren pentru gospoddrie agricold, fa-candu-si casa aici.

Bucurestii vechi, cum am spas, erau pe parteqde dincolo a Dambovitei, unde este acum biserica Mi-

claditd de Mihai Viteazul, dar inainte deaceasta exista fiird Indoialá o altd bisericutd de lemn.

Curtea cea veche se afla acolo. Ceia ce se chiiund.azi Curlea Veche e numai una din formele ulte-rioare, dincoace de Dambovitit, ale resedintei dom-nesti.

De la Bucuresti, asezati foarte bine, dominandlreaga regiune de pe IndItimile lui relative, si capa-Iili dc a apdra drumul comercial, se Inainta In joscdtre Giurgiu. G'urgiul este, precum am spus, o for-matte cergeneasca, ords.eneascd, relativ no-u. VladDracul, vorbind cu Ufl cruciat la 1445, spunea catepietre de sare a cheltait Mircea, tatäl lui, pentru casä facd cetatea: pietrele de sare erau un articol de ex-po:t In Peninsula Balcanicii, un surogat de monedii.

In toatd aceastd strdbalere a Terii-Romanesti,ldtorul avea a face cu o coarsitoare populatie te-raneascd. .A.ceastd populatie era In lntregimea eiliberd i stilpanitoare de pdmfint. Teoria care a

32

aparut mai tArziu, acum câiva ani, a lui C. Giu-s'ar fi mers de la o stdpiinire boiereascd

mai apsásAtoare cdtre libertatea tot mai mare a era-nului, este, credem, ye/slid. Ea se sprijind pe cespun documentele, dar documentele se friceau debo:eri, si se putea gdsi un boier care sá spuie cd adeposedat pe terani? Vitalitatea In domeniul politicsi militar, biruintile cásligate Impotriva dusmanului,nu se pot explica decal prin majoritatea, dacd nuprin unanimitatea unei populatii libere. Cu o na-tiune de sclavi sail: din care cei mai multi se gd-sesc In atarnare, nu se face nimic nou, nimic dura-bil In desvoltarea istoriei universale.

Viata de sal corespundea foarte bine cu aceia pecare am fixat-o mai sus. Toti sritenii aceasta tre-buie s'o addugim, toti sdtenii erau cop5rtasi ai mo-siei, ai mostenirii mosului; fiecare dintre dánsii aveaIn Intrebuintarea acestei mosii o parte corespunz5.-t-oare cu descendenta lui. Aoeasta In teorie. In prác-ticä se putea ca vre unul, oricare ar fi fost des-cendenta lui, sd fi avut mai multi copii, asa Incaavea o parte mai largd; se putea ca putinta de lu-cru i nevoia de hrand sd fie mai mica, si In casulacesta omul, care nu lucra cu elemente muncitorestipldtite, tuate de aiurea, se mdrgenia la mai putinIn ce priveste cerintele sale. Exista un fel de parteideald, care nu se cobora pe pdmant, a fiecdruia din-Ire acei cari alcdtuiau comunitatea urmasilor aceluimos care fusese Intemeietorul.

Mai tarztu numai, pe la 1570, cum vom vedea,urma unei mari crise, au ajuns sätenii ca, vAnzandu-sipartea, sd fie siliti sd o si delimiteze. Atunci vecheafrie de pà'mânt vecinul fiind totdeauna un frateIn Intelesul frumos al cuvántului, a dispárut. Pen-tru moment insd satele formau si o unitate moral/

33

o unitate de sdnge si o unitate materialri. Acesta eraun element de viatd si. de putere pentru oamenii deatunci.

Ca si la Germanii vechi, In co priveste apilrareaterii salde mergeau solidar: la un. mutile semn seaprindeau focuri pe dealuri, toti se stangeau suptconduccrea putinilor boieri cari strtteau obisnuit injurul lui Vod'd.

De sig-ur cd o parte din boierimea cea veche,ambele leri, venia din ve,chii juzi i cneji. Prin ur-mare exista o boierime de origine romdneascd si ince priveste sangele. DemnitAtile i rosturile deosebite,functiunile particulare ale Curtii eran insa Intpru-mutate de dincolo de Dundre, de la Bulgari si Silrbi,fircste, dar numai ca transmitAtori ai obiceiurilorbizantine, cdci boierii eran o imitatie, cu oarccare re-miniscente pdgâne, a funetionarilor de curte bizan-tini: Vistierul, Logofalul, ComisuL Stratornicul aratdsi In nume originea Ior greacd sau romano-greacd.Transmiterea acestor forme s'a fdcul in secolul alXIV-lea, supt influenta acestor vecini i in legaturd.Cu Ineuseririle pe care familiile noastre doimtiloarele legaserd cu vecinii de dincolo de Dttnare. In Con-stantinopol calitatea fiecartha dintre acesti dregAtoriera foarte strict fixatrt; ni putem inchipui insa ertstricteta bfzantinà nu era Indeplinita cu cca maiperfectd exactitate la noi. Era o haina de itnpru-mí, pe care o poartA eineva cu oarecare stiingkie,si se putea Intampla ca acel care punta un nume sdIndeplineascd, In acelasi thnp, si alte functii. La bo-ierii acestia de modd slavo-bizantind se adrtugia u-nul in legdturd Cu desvoltarea teritoriuluinostru national, Banul. Cdnd Severinul ajume sil fieIn legAturd cu Domnia de la Arges, Ungurli au

34

intervenit adesea ori ca sh-si lea Inapoi stApdnirea,In tot decursul veacului al XIV-lea i al XV-lea,fireste cri Banul a trebuit sti ieie loe altituriDomn.

Boierii azetia dispuneau de oarecare avere, aveau omdndrie de neam dacti veniau din vechi familii asezate In cutare sau cutare se Ami. însä, Incitdin veacul al XIV-lea, boieri, foarte trufa§i, cari nuerau de la noi, ci veniau din tinuturi cu o aristo-oratie mult mai veche decdt acea aristocratie nAs-cal-1M a terilor noastre. Erau pribegi de dincolo deDunAre. Turcii IntraserA In Balcani; toti acei eari a-veau un nume mare, cari Indepliniserá. functiuni In-semnate si dispuneau de bani, se refugiau la noi,asa Incat terile noastre incepuserl sA adAposteascáIncA de pe vremea aceia pe represintantii unei pu-ternice clase adunate din deosebitele State ale Pe-ninsuki Balcanic,e.

In mijlocul boierilor, având dreptul de a-i nutnide a-1 scoate, drept-ul de a-i osdndi la moarte i fo-losindu-se une ori de acest drept, stAtea Domnul.Cate un Domn vechiu, cum era Basarab, Insemna IncAmai putin lucru; dar Nicolae Alexandru Incepea

acum,In independenta lui, cdstigatA prin luptelui, Basarab, biruise pe Carol Robert la 1330,

cdnd Ungurii trecuserA pArtile noastre, anumite ati-tudini; legáhirile cu familiile domnitoare din Peninsula.Balcanick se f Aceaa tot mai dese, si fiecare din a-oeste legAturi adAugia sentimentului dinastic, pe carevechii stápânitori de la noi nu-1 aveau. Erau IncADomni. improvisati, dar Mircea, care avea sdnge bi-zantin prin mama sa, Calinichia, era adoptat, oa-recuxn, de Bizant.

Bizantinii aveau obioeiul In vremea aceasta, ca sA

35

castige aliante, s5. acorde unor stdpAnitori vecini titlulde despoti, care titlu Insemna ruca Imparkteascr.Dtkr el se acorda unui nepot, unui cuscru, cuiva careavea, oricum, legáturi de sange cu dinastia bizantink.Despotul avea dreptul la anumite forme imperiale;el purta, ca si Impkratii din Constantinopole, pur-pura, avea dreptul sk Incalte coturnii rosii i skintrebuinteze In vesmânt coloarea rosie. Rosul eraintrebuintat, exclusiv, i pentru peoetluirea

pentru monograma stkpanitorului. In chipullui Mircea-cel-BAtran si al fiultti sdu Mihail, care sevád pank astkzi la Cozia, vulturul cusut cu aur alimpkratilor RI,zkritului se deosebeste foarte bine. Co-reana pe care o poartk In bisericá. Domnii nostri dinacea vreme este de sigur In legdturk cu conceptiadomneascA", ImpArkteasa, pe care poporul fl-cea despre cápeteniile sale, dar si cu aceasta admitereIn siluatie de paritate din partea Bizantului: Mirceapurta aceiasi coroank i aceleasi atribute exterioarepe care, de alminteri, le poartk despotii bulgaro-greci de la Chiustendil, unde era o stlipanire localaai cArii efi, Constantin, Ioan, stAteau In legkturk cuBizantul i cápátaserk dreptul de a purta i ei a-tributele despotale. Mai tkrziu, când In Serbia nuvor mai fi nici Tari, nici crai, stefan al Serbiei dela Inceputul veacultil al XV-lea, fiul lui Lazkr, vali despot al Serbiei i va purta aceleasi atribute.

De sigur ck aoesti Domni aveau i In constiintasine Insii alt rost decast Domnii modesti pe vremuri.Din ce In ce li plkcea mai mult sA aibk o Curte, o-cancelarie, sk dea porunci bine stilisate, copiate fru-mos de oei mai buni caligrafi de dincolo de Dunkre;din ce In ce mai mult se dedau la ¡deja

aceasta a fkcut ca Mircea sk asocieze la Domine pefiul sku Mihail, care libera diplome alkturi de ta-

36

frit sku, pentru care B. si vedem pe Mihail figurAndalkturi de acesta in fresca de la Cozial. Domnuplkcea s clkleascrt biserici i mänàstiri, sä Indemnepe ciuguíri a-i pomeni numele. Este o crestere ne-contenitk. a mandriei acestui stapanitor, i tol Walkun ckstig de aderenti prin dkruirea mosiilor faril stk.-pan, a pámknturilor pe care le cucereste, a pose--siunilor mate din averea truídil.torilor earl nu ascultk_de Domn. Si acei cari au primit mosii de la Donut.,pe viatk, sau pentru a fi chiar transmise urmasilor,Inta In clientela Domnului; supt ordinele lor locui-toril terii vor fi datori sil alerge la once chemarelui pentru a-i forink armata. Ctun vedem, tara seconsolideazà, supt puterea In crestere a Dommtlai.

Stainul ce se apropia astfel- de Domnul care unjapc langA originile sale teranesti tot ce putea cu-prinde, sknktos si real, Orientul, pe 11110 influenteleunguresti Basarab are Inflitisarea unui vasal al re-gilor Ungariei din Casa de Anjou, Mircea e ImbracatIn haina stramtk a cavalexilor cruciati, strainul a-cesta se simia, fàril Indoialä, impresionat. El aveaconstiinta c Inta In contact cu o viatk politicil care-a astigat acum tot ceia ce-i trebuie pentru a ramil-nea si a se desvolta.

T lateo bisericutA din munti, la Brazi, Mircea are alaturi peDoamna lui, Mara, fireste o Sàrboaicl. Mihail trebuie sa fie mi.

bastard

Cele d'intAiu alcAtuiri biserice*ti

Calatorul IntAmpina insg alaluri de accastà viatapolitica i sociala una religioasci, care se consolidase

ea.NIgnastirile cele mai mane i frumoase, uncle din-

1.re dAnsele pastrate asa cum trebuie, altek Late°stare de ruinä totala sau partialli, mringstirile caielac miindria terilor noastre, nu existau la slArsitulveacului al XIV-lea decat numai in chteva colturide targ, InfatisAnd mai malt inceputuri decal o des-voltare ajunsg. la WY termen apreciabil al ei.

Vechea noastrà viaà religioasg, pe care ar fi pu-lut-o întâlrii calgtorii din secolul al XIII-lea si dinintgia jumatale a secolului al XIV-lea, avea foartemodeste rostitri canonice. Ceia ce nu inseamngVlädicii cari se ingrijiau de sufletul celor din alXIII-lea veac n'aveau niciun bel de leaturi intre sine.O eanonicitate foarte elementarà exista, fireste. Ca.sg inteleaga cineva de ce am trgit atâta vreme informe bisericesti loarle primitive, care n'aveau niciuncuprins legal, niciun exterior solemn, trebuie sà negiindim la originea vietii religioase la noi.

In mare parte aceastà origine e predica in mijloculbarbarilor, Inteun limp cAnd acestia aveau stgpAnire

38

asupra ace.stor tinuturi, o stApAnire de la un la-gAr depArtat cAtre tinutul de vli locuit de terani_Pe vremea aceia InrAurirea bisericeasa s'a exercitatnu prin episcopi, ci prin misionad, Intocmai cumcrestinismul se Intinde, In timpurile noastre, prin a-numite tinuturi de civilisatie redusA, cu ajutorul mi-sionarilor, misionad cari pleaa putin pe samalor proprie i potrivit ImprejurArilor, pe când, a-tunci and crestinismul se Intinde In formA episco-pall, mijloacele sfint cu totul altele.

Din acest crestinism de misionad au rAmas anumetraditii, pe care le IntAlnim, nu numai In pdrtile-noastre, dar tot asa trebuie sä fi fost si la BulgariInainte de a se fi alatuit o Bisericl bulgarA, In re-latie cu Constantinopolul, i chiar documentar se-dovedeste a era prin pArtile Panoniei Inainte demAsura pe care a mat-o regele moray de a bite-meia o adevAratA Biseria, atArnAnd de Scaunul SfAn-tului Petru. Am pomenit si mai sus pe VlAdiciiapAtAiu earl veniau cine stie de unde i cari mer-geau din loe In loe, avAnd mai mult popasuri deatloeuinte In anumite schituri de lemn, unde popu-latia, 1n iegAturA cu anumite dat.ine ale cultului pA-gAn, era obisnuitA sA aducA daruri, lucruri consa-crate, care se pAstreazA de obiceiu de la o religie la.alta.

Un schit de lemn, evident, nu se poate tinea cle-at un timp relativ scurt, de si acel din pAdurea CA-potestilor, In judetul Vasluiu, care exista pe vrémeaand Vasile Lupu s'a adApostit acolo de Tatari, la1650, se vede pAnA acum i poate sA aibd o duratIsi mai luna Tot asa se IntAlnese In MaramurAs multebiserici de lemn, ate una avAnd vechime de secole_

CA1Atorul nostru, care vAzuse In Ardeal marea, im-

39

punAloarea bisericä sAseascd, trecand In satele romA-nesti, grsia ca loe mide sä stea preotul, episcopul,canonic sau necanonic, 1àcaul acesta de lemn. Uneori, IDA, el nu intdlnia n'id macar Injghebrrile a-cestea simple. Se Intampla foarte adese ori ca osingurr. cruce sr. Inlocuiascä si biserica de lemn. A-cesta este, In parte, Intelesul crucilor rAspandite,multe dintre dansele de lemn, In unele regiuni, cum eregiunea Buzrului si o parte din Prahova vecind;prin edteva judete de ses sant cruel de piatrd. Unstudiu asupra crucilor romiinesti ar fi foarte folo-sitor din. punctul de vedere al elementelor de artd

traditie religioasli, extrem de veche, care se grt-sesc In ele. Crucea de pe o vale nu samrnA cu ccade pe allá.' vale; sant fel de fel de forme, cu fel defel de representatii, care pot sá aibrt un mare in-teres isloric.

Cruci se Intalnesc i foarte tdrziu In veacul alXVII-lea, de exemplu In casul lui Serban Canta-cuzino, cand a fost silit sä meargd cu contingentemuntene la asediul Vienei, i legenda spune InlegAturd cu aceasta Austriacii au numit dupA Ser-ban Cantacuzino o stradA a Vienei cr Domnulmuntean a ridicat crucea ca sá arrte cà e crestin,eeia ce ar fi absurd. De fapt crucea lui Serban Can-tacuzino ca i atatea altele din tot cuprinsul TeriiRomrnesti Insearnnä atata cà, neputandu-se avea InlagAr o bisericr, se fAcuse. crucea pentru a se pu-tea sluji acolo liturghia.

Revenind la legAtura ierarhicA ce Indreptgeste pecineva sl Indeplineascd functli religioase, ea era,reste, ca la aceia dintre vecini cari aveau o orga-nis a pe religioasA suOrioarr. si, In randul Intdiu, lacei de dincolo de DunAre.

40

La noi vechile orase dacice au foit desfiintate foartergpede; n'au putul triii, dup6 toate Imprejur6rDRgrele care au trecut asupra tinuturilor acestora. Din-colo de rfiu, de bine, de rliu, In Imprejpriiri demulte ori foarte precare, orasele s'au mentinut, pinurmare i episcopiile de odinimu-A. Era deci unrost de ascultare Intre Vlädi.cii nostri si une ori chiarIntre preoti, and ei erau inai aproape de unja dehotar, i intre episcopii de pe malul drept al Du-narii.

Am vAzul ce erau pentru ai nty$tri Vidinul,. Silistrachiar Cirventil de Magi! Rusciucul de 'azi, rese-

dintii de episcop. Moldova avea asemenea relatiisupunere ieraritica numai cu Cetatea-A1b5.

In ce priveste, 1111 episcopii, nici preoii, cinAstirile care au fost principala vatrA de cultura,nu numai In Riisiiritul european, dar mai ales InApus, prin Benediclini In special, cidatorul d'inaintede 1350 n'ar fi Mid'!nit In tot cuprinsul Terii-Roma-nesti niciun likas de oarecare inratisare. Cu bateacestea cuvintele caluetr", maniistire,vin de-a dreptul din latine;de si aratil o transmisiunenecontenità a vie(ii monaliale. Toate acestea dovedexcä niciwlata nu s'a pierdal lucrul Insusi; nutnais'a intfunplat ca el cum se Intilmplrt cu anume- planteIn regiunile Inalie ale muntilor: ele 1-A111i:in, dar de-genereaza din ce In ce mai mult, i aceiasi planta,dacti ar fi stramulatii In all mcdiu, dupa un stadiude desvoltare, si-at- recapata calitittile primitive.

Clopotele se auziau sunfind prin munti si vAi, seauzia Witând baca, tot asa de veche, la noi, ca si laGrecii si Slavii din Peninsula 'Balcanic5; tocmai pen-tru ca terminul e de origine populara 1, aceasta a-

Cf. italiarmi tocco, momentul cand bate ceasul.

41

ratd i vechimea i rilspAndirea lucrului. In ce pri-veste clopotul, numele e slay., pe an.d Bulgarii aupastrat, probabil in legilturd cu Italienii sau cii pro-paganda catolia, terminul italian i latin: cambana.

Supt Nicolae Alexandru-Vodí am vdzul ca Domniilenoastre ineepuserd a se alatui mai bine. Alexandru.de la Arges i Ctunpulung niu se putea lisa mai prejos deat Alexandru, ruda sa, care strtpdnia la Thr-nova.

Ajungilnd sà represinte un Stat organisal, Dom-_nul muntean s'a dea o forind biserice:tscricorespunzilloare. El a tinut aibit neaparal un:Nlitropolit. Pe vremea veche fiecarii forme politicecorespundea o aniline forind bisericeasa. Dacrt eranumai un print, o apetenie de tard furt titlu supe-rior, el se putea multruni i cu un episcop. Un Domn

toatd Tara-Romaneasa.", unul cdruia Bizantul eradispus sd-i acorde calitatea de despot, trebuia aibrt,

In domeniul religias, ceva care sd raspunda situa-tiei sale. Precum, and capetenia bulgard din veaculal IX-lea a trecul la religia crestind, cdpdtilnd

Impitrittesti, si si-a zis Tar, din acel moment chiartinut sil aibil lângd el un Patriarh, tot asa Domnul

liberisi vrea Mitropolitul. Precum lush', acolo si a-tunci, Bizantul n'a cedat usor, tot asa la noi Interne-ierea Mitropoliei, pe la 1350-60, a eerut negocien i in-delungate, i, and ele au ajuns la capdt, noua crea-Vine are si o foarte mare valoare politia.

Trebuie st tinem samrt si de nevoia pe care o sin-tia Domnul munlean de a-si aseza un Mitropolit lad:Insul acasit Bizantul insd, In legdturd cu dorinta luide a pdstra cill mai mult trecutul si de a recuntiasteat mai putin din presentul care se desvoltase girddeslegare din partea lui, se feria sd creeze o nota

42

forma episcopald pe langä cele vechi, pentru cd for-ma noud ar fi Insemnat el se poate inova i fära o-provocatie de la Constantinopol. Canti era vorba de-o tara noud, de nevoia unei vrednicii bisericesti noud,acest Bizant bisericesc Isi avea sistemul, precum Bi-zantul laic II avea pe al sdu, Cu numirile Domniloi-ca despoti.

In domeniul religios, se delega, deci, Cate un e-piscop care functionase §i Inainte, aiurea, ca sa in-deplineascd functiunea metropolitand. Asa s'a in-tamplat i cu eel care a cdpdtat misiunea de ar-hiepiscop ortoJox in Tara-Romaneascd; el rdmanealegat deci cu Scaunul constantinopolitan i prin de-legatia noud care i se adaugia.

In felul acesta i s'a dat Domnului munlean, dupdcererea lui repetatii, ca sef al Bisericii lui un epis-cop de Vicina. Vicina era In Dobrogea, nu la Md.-cin, ci pe la Tulcea, cum dovedesc portulanele.

De ce s'a luat Mitropolitul acesta, Ioachim, care-era un Grec, de acolo din Vicina, si nu altul din Vi -din, din Cirven sau Silistra? Cdci a merge la Vicinapentru episcopi sau preoti nu era In vremea aceastalucru obisnuit,dat fiind faptul cd Ialomita i BrAilasant judete de colonisare relativ recentd: fusesepArtile aoestea o populatie foarte veche, a Getilor,dar assezdri mai importante nu erau. Explicatia ar-fi cd puterea Domnului Terii-Romdnesti se Intin-dea asupra regiunii dobrogene In care se gdsia cel pu-tin acel triunghiu nord-vestic, usor de stlipanit de-cline are malul opus, si locuit atunci ca i acum,In cea mai mare parte, de Romani, unde státea Vi-cina.

Inainte de a se aseza Mitropolitul de Vicina, Dom-nii lntemeiaserd o bisericd, pe care caldtorul nostrilar fi putut-o ledea, sus, la San-Nicoard. Chiar fap-

43

tul cd i se zice San-Nieoard, §i nu Sfantul Nicolae,aratd timpul depdrtat, patriarhal, pur romdnesc, ne-influentat de rosturi grece0i, al intemeierii sale,cdc.1, Indata ce a venit influenta greceascd,§i-au pierdut numele vechiu 0. au cdpátat allele mil.

Caracterul arhitectonic al acestei vechi zidiri e usor-de des1u01: ea samdnil cu a§a-numitele biserici-cas-tele din Ardeal, asupra cdrora e o Intreagd litera-turd. In Ardcal, In satele sdse0i, biserica are mrcaracter de fortilreatd. Este incunjuratd de zicluri§i poate servi de addpost pentru o populatie In-tl-ea& In pivnitile ei se pot strange grane pentrirtimpuri de restriste. Si la San-Nicoard biserica emicd, lar turnul cu mult mai mare deck dansa.

Imediat ce a venit un Mitropolit, cu tolul and or--dine a trebuit sä domneascd 0 In alcdtuirea ierar-hied a Bisericii, 0 In forma arhitectonicd a clddi-rilor sfinte. Atunci s'a Intemeiat Biserica Domneascdde la Arge§, mai la vale.

Biserica Domneascd nu represintd, de sigur, uncomplex de clddiri capabil de a fi apdrat, cela cearatd cd Tara-Romaneascä trecuse din lasa primitivd

Intrase Inteuna relativ asiguratd, care n'avease teamd de ndvdliri. E fdcutd. In stil bizantin, dupitdatina domnitoare In noile clddiri de la Salonic, fiindalcdtuità din acel amestec de cdrdmidd ce Incadreaz1bolovani prin0 In ciment, care se chiamd opus reli-culatum. CAllitorul de pe la 1350 ar fi viizut bise-rica In toatd strdlucirea ei, aa cum astdzi nu e,pe cand, mai tarziu, peste vechea formd exterioarIs'a Wernut tencuiala care a stricat frumuseta vechi-lor biserici, acoperind atatea vechi zugrAveli, iar,In interior, Indatd ce zugrAveala 'Area cd e eanistricatd, zugravi contemporani, cari-0 Inchipuiau cd_

44

stint mai buni deck cei vechi, prefaceau sau pictaupe de-asupra.

Ca anidnunte, Biserica DomneascA, alunci lumi-noasa de picturd In mari ppoportii, e impArtitd inirei, prin pilastri, obiceiu pdrdsit pe urna In lo-cul tribunelor, care lipseSc, e numai fereasta suptareal bbind desfAcisindu-se din monolonia profilului.

Biserici Tnai VeCili nu s'ar fi gasil In orase; ele stint,acest principat, numai din secolul al XV-lea. In

cele mai mul:e orase, care abia se injghebau,,erau nu-mai biserieute de lemn. Dar calkorul care ar fivenit pe alei in a doua jumittate a veacului al XIV-lea, urmilnd all drum deck acel care duce la Ar-ges, drumul pe la Turnul-Rosu sau pe la Orsovaori Vitrcioroval, ar fi putut sa intalneascd cele dintdiuciddiri manic' viire.qi ale noastre. Caci in a dotta ju-mdtate a veacului al XIV-lea organisatia bisericeascdin Tara-Romdneascii a fost in legdturd ca doug in-fluente care s'au combdiut; o influenta greceascitprin episcopate si o influentd shrbeascd prin mdnds-tiri. S'au luptat intre dânsele, s'au obosit in a-ceastd lupia, iar noi am luat forme si de la unasi de la alta, nationalisandu-le incd de la inceputulveacului al XV-lea.

Un alugdr, Nicodim, originar din Macedonia, dinpdrtile Prilepului, unde shut foarte multi Aromftni,si care Nicodim era pe jumdtate Grec", pe jumdtateSlav" ceia ce insemna o dependentd ierarhicamai mull dock o notd nationald , trecand pe laNlantele Abs,o a fost atras In tara noastrd, nu numaiea ä scapi.., de primejdia turceascd, dar poate i princine stic ce legkuri de rasd. Nicodim fusese i prinSerbia-de-Nord, umle erau foarte Insemnate mdnits-

De la varfcior, cu sufixul slay -ova (Orsova, Moldova, etc.).

45

tiri vechi, dintre care Studenita exista pana acum,scapata de pe vremea turceasca, si constituie untildin marile monumente de arta ale Peninsulci Bal-canic,e, amesteandu-se influenta italianí cu cea gre,a-ca.. Din partile acestea a trecut, multamitil si bunelorrelatii de vecinatate dintre Despotii sitrbi i Domnifnostri, In Banatul Olteniei, care era disputat pe vre-mea aceasta Intre regle unguresc si intre Voevodul atoata Tara-Romaneasea. Privilegiile cele mai echiale manastirilor Intemeiate de Nicodim sfult i privi-legii unguresti, i prima In secolul al XV-lea manitsti-rile din partile aceslea cereau carti de Intarire de laregele Ungariei sau si de la guvernatorul ei, IoanCcvrvinul.

Nicodim a Intemeiat manastirea Vodita: din ea auramas atiltea urme pe prtmitnt cât O. se vada WW1-derea bisericii de odinioara. Cealalta fundatiune alui Nicodim, Tismana, In muntii Gorjului, uncle ela scris vestita Evanghelie, a fostfacuta din nott insocolul al XVI-lea; pe urmrt au venit alte prefacerimai tarzii, si In sfârit, cea din urmä din secoluIal XIX-lea, care a strical Incä mai mull proportiile.

A fost apoi o bucata de vreme lupta intre grecis-mul Mitropolitului si Intre stavismul egumenilor, aIlui Nicodim i urmasilor lui. E lucru foarte sigura, In veacul al XIV-lea, la Arges si In bate biseri-cile domnesti care al:an-tau de Mitropolie, slttjba sefacea, nu In slavoneste de romrtnesle nu putcafi vorba; Sfânta Scriptura nu era tradusrt In limbaromaneasca, ci In greceste: pe and la mrtnastirislujba se facea In slavoneste. Si n'a putut s biruiela Inceput slavismul din manastiri grecismul din bi-serici. Poate dupa 1400 s'a ajuns la forma biseri-ceasca slavona färä sä putem spune Insa cà aceiearl au facut sa Invinga. In serviciul divin, In litur-

46

ghie, limba slavond, cd Mitropolitul sau episcopiiaceia,ar fi venit din mAndstirile create de Nicodim. Asistdmnumai la faptul cd de la o bueatd de vreme timbaBisericii In Tara-Románeascd inai ales, a fost aceasta.

Am spus cd Nicodim a zidit Tismana, pe vremeacand Domnul muntean era Viajen. Dupd. aceasta Mir-Pea a facut Cozia, In Valcea, i Cotineana, in Arges,cea din urmd transformatd in secolul al XVII-lea si,a-poi, In al XVIII-lea. In ce priveste Cozia, i ea, afost Intru calva prefAcutd de Constantin Brancoveann;holnita Insd, unde era spitalul i locul de Ingropare21 cAlugdrilor, e mult mai recentd ded.t biserica pro-priu-zisd. A fost Indltatd In secolul al XVI-lea, darinainte de influenta fetei lui Petim Rares, DoamnaChiajna, i pictura din ldcasul acesta Inalt, suptiratec,e vea mai frumoasd din aceastd epocii, In toatd Mun-tenia. Dar veacul al XVI-lea n'a avut nimic pc acestloc.

In mdnitstirile acestea cárátorul putea sd fie inte-resat si din alt punct de vedere dedil al artei: dinpunctul de vedere al datinelor. O mAndstire de astdziInseamnd, de obiceiu, In viata culturald a terii preaputin lucru: e locuitä de bieti terani, de multe ori2bia stiutori de carte, si de ativa clerici cari si-augdsit addpost acolo, si numai de foarte putini cd-lugdri adevdrati.

Pe vremuri Insd, aceste ldcasuri Insemnau. In multepArti ale noastre ceia ce Insemnau mandstirile dinvremea carolingiand, cand influenta culturald s'aintins Impreund cu influenta erestinismului In pdr-

Saxoniei, ale Germaniel centrak.CAlugdrii aduceau un sistem de culturd superioa-

rd; aveau coli, InvdtAturi de mestesug, i pentru21td lume, din Imprejurimi. La un loc ei alcdtuiau

Instructiei Publice si al Cultelor". E-

47

rau foarte bogati: oele d'intdiu privilegii ale Domnilornostri li dau stApilnire In tot cuprinsul terii, cu-vAini la DtmAre, eu locuri de pescuit, mosii cupAduri, helesteie. In afarl de acestea se da ImbrAcA-minle cAlugdrilor pentru rasele lor. Praznicele mA-nAstiresti aveau o Insemndtate cu totul deosebitA,loarte adesea ori se intampla ea boieri mari sau

Domnul Insusi sA asiste la praznicul ctitoriei lor.SerbAtorile ngionale de astrizi erau suplinite pe vre-mea aceia prin hramurile inAndstirilor, i trebuieadaug cä era mult mai multd realitate in serbareahramului mAnAstirii deck In felul cum se intelegaclesea serbatorile nationale la noi. Si strdinul carear fi venit In pArtile acestea i ar fi asistat la oslujbd la Tismana, cel care ar fi pritruns In chi-hile unde cAlugdrii zugrAviau i scriau si ar fi vA-zut blandul chip al lui Nicodim si ale ucenicilor sAi,ar fi plecat adanc impresionat, si de caracterul sfin-teniei In ce priveste viata, si de caracterul cultural alocupatiei eklugArilor. Din ceia ce se constata IncApAnA mai dAunAzi la Muntele Abs,o unde viata ino-nahilor s'a mentinut ea in evul mediu, ni putem faceo ideie de ceia ce era viata cAlugAreascA in pArtilenoastre.

In ses cAlAtorul n'ar fi putut Intâlni Ins6 nicioallá mAnAstire in afarA de Snagov, care e pomenitAIn privilegii din veacul al XIV-lea incA, dar nimicdin clAdirile de atunci nu s'a pdstrat In epoca mo-clernA.

IV.

Moldova din a doua jumiltate a secoluluial XIV-lea

Dacit acelasi cálátor din a doua jumátate a veacu-lui .al XIV-lea ar fi strábritut In Moldova, poate pen-tru scopurile sale, dar, in acelasi timp, ar fi avutprilejul sä constate si imprejurárile de viatìi re-ligioasti i artisticá, ar fi intalnit aici o organisatieierarhicá. i canonia, dobfinditá cit mai multe lupte&chi. In Tara-Románeascá.

Pe acest timp, precum episcopul de Vicina, deve-nind. al Terii-Románesti dar nu de Arges cá--

páta de la Patriarh delegatie de exarh al plaiurilor",Romfinii din Maramuráis, de unde a venit In valeaMoldovei intáiu Drago, ca represintant al regeluiUngariei, i apoi Bogdan, ca intemeietor al Domnieiromilnesti a Moldovei, Romítnii acestia, zic, nume-rosi, bogati, avAnd pámânturi Intinse, strânsMire supusi u.nor Voevozi cari erau capabilisi de acte spontanee, de o politicrt independentA, culi/a fost arda care a creat Moldova, au simtit, de si nuformau un Stat osebit, i nevoia de a avea o orga-nisatie bisericeasa. In Tara-Románeasa. se Interne-laza o Domnie a tot primântul románesc: imediat con-secinta este, in ordinea bisericeascá, existenta itnui

49

Mitropolil; In prtrtile maramurdsene, de supt co-roana Ungariei, Voevozii ajung la o mare importantd:imedial ei cautd sd creeze, In ordinea biscriceascd,ceva corespunzAtor Insemnatdtii lor In ordinea po-

Atunci un neam al lui Drago., Balc sausi un Dragu se adreseazd la Constantinopol i cerPatriarhului ca o mandstire intemeiald de (Musa a-colo i care, din nenorocire, a ramas dincolo degranita fixatd Maramurásului, ca mandstirea Peri(cf.Peris, Peret) sd capete un &epa i decretul datde Patriarhul Antonie s'a pdstrat, prefaclind md-ndstirea In stavropighie, ceia ce Inseamnd Infigere(le cruce". In acelasi timp egumenul din Peri de-venia exarh al Patriarhului de Constantinopol, a-vfind o Intreagá listrt de regiuni maramurdsenevecine cu Maramurdsul, de la Vest si Sud, prtnil a-(Une In Ardeal, supuse autoritdtii Vladicai exarh.

Pe atunci Patriarhia de Constantinopol servia unorscopuri romantice de restauratie bizantind. Ii nchi-puia Bizantul, necontenit amenintal de Turci, loarteslilbit de primejdiile continue, cä ar putea sd reviela ce fusese odinioarrt pe vremea Comnenilor, si,dad. Imperiul se mica mai greu, clacd n'avea mij-loacele prin care sä se poatd impune, fiintled erasdrac,. frtrd armatd, ftird comunicatii, Patriarhia seputea mica mai usor: In toate partile, in Munte-nia, In Moldova, In Rusia ea cauta Intindd dinnou influenta, sd-si tese din nou firele, pentru cape 'arma srt vie Imperiul si sd profite din ceia cea castigat Biserica, precum In alte timpuri BisericaInsdsi cdta sd-si castigo din ce dobfindise Imperiul. Siexarhatul plaiurilor de la Arges i exarhatul asupraMaramurdsului si a comitatelor de la Vest si unorpArti ale Ardealului Metan parte din acest plan pa-triarhal, din care fdcu parte apoi i interventia In

50

Rusia, la Chiev i pang. In Rusia moscovita, careforma alt element politic si religios.

Tot asa a vrut sk facil Patriarhia i In Moldova. DeIndata ce s'a Intemeiat tara, Domnii, dupil sovaielilede la Inceput, cand nu stiau daca o sa se poata des-face de Ungaria, vazand c.a. Moldova ramane, Ca'utarasa aiba o forma bisericeasca. In legaturd cu orga-nisatia politica, de acum independenta i perma-nenta. Ei au trebuit sd se gandeasca la Scamml, decare a mai fost vorba, de la Cetatea-Alba.

Acum, episcopii ortodocsi din preajma noastra, Intimpurile mai vechi, au fost fara Indoiald Greci; celde la Cetatea-An. Insa se Intamplase, la un momentdat, prin legaturi pe care nu le stim, sa fie Roman,Moldovean. Poatc ciisi In dorinta de a se muta episco-patul de la Cetatea-Alba la Suceava, precum Ale-xandru-Vodd, Tiul lui Basarab, In Muntenia, mutaseepiscopatul de la Vicina la Arges, cautase Domnulmoldovean sii strecoare la Cetatea-Alba ca episcop peun Roman. Unii au crezut chiar cii Iosif Vlädica eramembru al *celei d'intaiu dinastii moldovenesti.

Bogdan si fiul sau Latcu disparusera i venise a-cum, dupa dinastia Bogdilnestilor, Petru si pe urma.Roman, fiii mostenitoarei, Musata (Margareta).

Alunci s'a pus chestia aceasta, foarte importantapentru viitorul terii, pentru orientarea ei Intr'un senssau Intealtul: noul Mitropolit al Moldovei ce va fi?Va fi un Mitropolit national, cum se zice acum si cuminstinctiv se simtia i atunci, atarnand mai mutt deDomn decal de Patriarhul de Constantinopol, ori vafi un Mitropolit grec, al Patriarhului?

De fapt erau ire influente: Intaiu instineliva In-cercare de nationalisare a Bisericii, pe de alta partetendinta Patriarhului de Constantinopol, care, avandinfluenia la Arges, Peri, Chiev, Moscova, tindea sacuprinda In aceasta infIuenta si Moldova, i, In sfarsit,

51

influenta macistirilor seirbqti. In lupta aceasta, carea durat mai multd vreme si pe care a terminat-o A-lexandru-cel-Bun la inceputul veacului al XV-lea,Domnii moldoveni, Inddratnici, cu toate schimbdriledese pe tron, au ajuns mai departe de cum au.ajuns Domnii munteni; el au cucerit o situatie maihunä decal aceia pe care-a avut-o Insusi Mircea-cel-Bdtran. Bizantul a trimis pe rand tot felul de exarhi,ba, la un moment dat, vdzand éä nu poate sd im-puie un Grec, a ajuns la ideia de a face din Mi-tropolia moldoveneascd, pe care o doriau Domnii, oprotopopie numai, protopopul fiind Incä pe a-cea vreme seful popilor", ca Nicodim al ieromona-hilor din mAndstiri.

Cand Moldovenii au biruit Insd,Mitropolitul acela Io-sif, dintre ai lor, care a stdpanit mai multd vreme,fiind fast episcop sarbesc", adecd dupd datina luiNicodim, se ocupd foarte mult de mdndstiri si el func-tiond la Neamt: se uneste máindstirea Neamtului cucea de a doua mare mAndstire moldoveneascA, Bistrita,supt aceiasi conducere. Legenda spune a la sfar--situ' zilelor sale Iosif s'a retras la mdndstirea Neam-lului.

MdnIstirea aceasta, asezatd la o parte de dru--mu' cdldtorilor, era fundatd, cum spune traditia, delrei cdlugdri veniti din Tara-Romaneascd, si cari fu-seserd ucenicii lui Nicodim. CArtile vechi ale ldcasu-lui unele au fost furate dlundzi si duse In Ru-sia de vestitul Iatimirschi arata legdtura foartestransd dintre viata mdndstirii moldovenesti si viatacullurald din Balcani. Pe vreMea aceia, am spus, laBulgari era un nou curent bisericesc, precum era.In Serbia altul pentru caligrafia cea noud: curentulde la Tarnova, In legAturd cu vestitul patriarh Ef-Ernie, ale cdrui scrisori se copian acolo, la Neamt.

52

..kstfel In Moldova Mitropolia coa noua pornise dela episcopi carora Bizantinii li ziceau sarbesti". ve-niti de la manastiri. S'a stabilit aici, prin urmare,o stransá legatura "Mire manastirile calugaresti facandparte din curentul lui Nicodim i Intre noua or-ganisatie metropolitana, cu sefi apartimind natiuniiindigene. Aici n'au fast conflicte indelungate mire oforma si cealalta a vietii religioase, si confictul nus'a terminal, ca In Tara-Romaneasca, prin biruinta u-nui element strain asupra celuilalt element strain:ci, de la inceput, un element national, trecand prinmanastirile sarbesti i Invingand staruintile de Mitro-polie gneceasca, s'a impus In fruntea vietii culturalea prinCipatului, ceia ce este un fapt de cea maimarelnsem n ata te.

Moldova pe care ar fi gasit-o calatorul i vomIntalni Indata unul, In epoca vecind cu veacul alXIV-lea, In zilele lui Alexandru-cel-Bun are osituatie mult mai sigura decal Tara-Romaneasca. LaRa.'sdrit era Polonia, care trecea printr'o crisa; Inteunmoment cand regatul se unja cu Lituania, cand Ia-gelonul pagan, ramas mare cneaz lituan, deVenia princasatoria cu Hedviga, mostenitoarea Poloniei, rege po-Ion, cand un membru din familia ramasa lituanianäfala de altii din cea polond Incearca disensiuni, dindse agita neastampa'rata nobleta feudald, asa ca foarteadese ari, °data i in secolul al XIV-lea, Poloniiau fost batuti., cand Intrau In Moldova, ca.'ci cead'intaiu rasturnare de copad i asupra Polonilor nueste cea de la Dumbrava-Rosie, ci aceasta, din adoua jumdtate a veacului al XIV-lea.

Pe de alta parte, Secuimea ardeleand, care nu a-tarna de-a dreptul de rege, i Maramurasie, In careelementul romanesc joadt un rol asa de mare, re-

51

presintA pentru Moldova altfel de sprijin In Car-_NV decal acela pe care putea aibA. Tara-Roma-neascri., asa cum muntii se desfAsoarA la Nord. In ge-neral, pasurile Munteniei sant mult mai usor detrecul decal cele din Moldova. Regele Ungariei In-cercase odaUí sd Impiedec,e o formatiune moldove-neascA neatarnatri, sa uneasca demnitatea de conteal Bistritei cu Se,cuii i cu Maramurlsul sA deaIn mâna unui Andreiu, Tiul lui Latcu, care pare dupii.-mime sil fi fost Roman, grija hotarului, InsA-cercarea cázuse, i acum i Secuimea i partea sa-seasca In jurul Bistritei erau iarasi elemente frtralegAturA flare danselc, incapabile de a forma unfront Impotriva Moldovei nou-Intemeiate.

Moldova aceasta a lui Alexandru-cel-Bun Infati-seaza pentru cultura veacului al XV-lea Inteadevarun spciacol mult mai impunator decal. Tara-Romd-neasca, si aceasta chiar atata timp cat trAieste Mir-cea. Alexandru are, si cand rolul lui nu este bola-rator, [Data InfAtisarea unei icoane ImpArAtesti In re-giunea aceasta. La un moment dat, a luat In cAsAto-Tie pe o Levantina, Marina, Tiica lui Marin, spuneletopisetul, si din cercetdrile fAcute In urmd reiese totniai mult ca aceastrt Marina trebuie sA fi avut legaturicu familia domnitoare din Constantinopol. Nu erao persoand de rand: se pare cA apartinea acelei lumiIn care italianitatea de origine se unja cu grecitateade adoptiune, adecA oameni foarte puternici prin bo-gatiile i situatia lor seniorialA In RAsArit, cArora Bi-zantinii li dadeau titluri i li atribu.iau o anume im-portantA. Pe un patrafir gAsit de curand lute° mg.-ndstire din Nord-Ve,stul Rusiei, Alexandru este In-fAtisat liingA Marina, purtând aciula caracteristicApentru Cesarii bizantini; si In greoeste este Insemnattitlul lui si al sotiei lui: el este autocrat, ea au-

54

tocratorite, cela ce Inseamn/ Imp/rat si Imp/I./teas/.La Oxford, apoi, se pAstreazA o Evang,helie slay/ sigreceascA, foarte frumoasA, din care se vede cà in-fluenta greacK a dAinuit alAturi de cea slavon/ si.In vremea lui Alexandru-cel-Bun, i, iarlsi, se po-mene§te si aicA sotia lui Alexandru, Marina.

Fiul ImpAratului bizantin Manuil, loan, a stabAtutMoldova la 1424 si s'a oprit aici. O legendA, care s'apAstrat la Neamt, spune el din prilejul acesta s'acreat o situatie superioar/ Mitropolitului Moldovei,Gheorghie, situatie care-I punea In rândul Patriarhi-lor, si iarAsi legenda st/ruie asupra faptului a A-lexandru ar fi apKtat lnsusi ridicarea situatiei sale-In urma acestei alAtorii a fiului ImpAratului.

Avem am spus un cAlAtor stain, care vedebine §i sorie frumos i limpede. El vine la silrsitul.Domniei lui Alexandru-cel-Bun pentru scopuri.de cru-ciatd si e trimis de ducele de Burgundia, care pre-gAtia o mare expeditie cruciatd In Orient. Drumetul,sosit din Lituania, care Inta In Moldova e Guille-bert de Lannoy1.

Guillebert de Lannoy a fost la Curtea marelui printlituan Vitold, In limba lituan/ Vitovt. Posesiunile luise Intindeau On/ la Nistru,§i acolo-si tinea el Curtea..CAlltorul nostru a vdzut In solda lui Tatari i Mol-doveni. LegMuffle erau foarte stanse atunci IntreMoldova si Lituania. CAci Akxandru-oel-Bun pare-a fi trecut prin trei fase: o !as/ romAneasa traditio-nail, and tinea pe. Doamna Ana, Inmormantatà In.mlnastirea Bistrita din jucletul Neamt, dupà aoeia o.

Descrierea cAlAtoriei lui a fost tipAritA de doul ori pinA acumdupl una din editil a fost reprodusA de Hasdeu, In Arhiva Isto-

ricA", I I, p. 126 0 urm. V. 0 Iorga, Voyageurs francais en O-rient europeen, Paris 1928.

55

fas1 lituaniand, nu paloná, did Poionii erau catolici,pe cand Lituanienii, artodocsi, i, Alexamiru a luatde sotie pe Rângala, vará a Iagelonilor, In sfArsit,Tasa bizantiná, cu Marina. Mid acest cálátor a fostprin tara noastrá, Alexandru-oel-Bun se gásia suptinfluenta Ringalei, cdreia sotul ei i-a inchinat bise-rica din Baia. $i el a cásátorit apoi pe fiul sá.0 IlieCu o princesá lituaná, cu Marinca, adusd la sotulde acel nabil Milan Ghedigold, care avea un fel demarchisat la granita Moldovei i auta pe vrenaea a-cestei cálátorii sá Intdreascá zidurile Cetatii-Albe_

Cu cillAuzd moldoveneasa. Guillebert a IntratMoldova si a cdutat sä meargá. la Curtea Donmului.

Se credea odinioará cá. acel Cozi al" unde s'a Intálnitcu Alexandru-cel-Bun se gáseste In Basarabia, darse pare el scriind acest flume cáliitorul s'a Indreptatdupá pasaportul slavon dat In Suceava. Deci el avisitat pc Alexandru, nu Intr'un sat oarecare, ci laSuceava Insási. A. putut sd vadá cetatea, care efoarte veche, cu biserica de la Mil-nip, atat de urátdreasá de oficialitatea austriaa, acea biseried pe carea prefácut-o $tefan-cel-Mare, cuprinzand In ea oa-sele Sfantului loan celui Nou.

Cum era biserica din Miráuti pe vremea aceia nuputem spune hotárk; de sigur era mult mai micá,iar picturi e foarte dubios cd ar fi existat. Era nu-mai un inceput de desvoltare a artei románesti, artáadusg. de Nicodim In Macedonia din mánástirile dela Atos, de acolo In Oltenia, de unde PAnd la Su-ceava.

Guillebert de Lannoy a vázut Cetatea-A11.4 Dar,dacá, In loe scl treacd pe aici, de-a lungul Basarabiei,el ar fi urmat drumul care Sud sau &lire Sud-Vest,ar Ti Intalnit, cum am spus, Dorohoiul, popas de ne-

56

g,ustori, care n'avea biseria. domneascil, Botosanii,cari erau numai un sat. al tu-masilor lui Bollis; arfi Intillnit Iasii, cari existau pe vremea aceasta, epomenit In descrierea cAlatorului bavares Schiliber-ger, care-1 numeste Insa Aspasseri (Ias-Bazar, laTutci). Trebuie sil fi fost o bisericut'd de lemn,langa' dansa tot ce cra 11CVOie pentru a apqra ostrap ostaseascd, in drumul de comert care mergeala Sud. Alai jos ar fi IMOlnit Barladul, unde era vainapentru Muntenia, cela ce nu Inseamnil cä era hota-rul acolo: el pulen fi mai Inc°lo. Tecuciul Insusi existala Inceputul veacului al XV-lea. Restul era terende granitii. Inca neocupat, neconsolidat, i manristiriIn panca aceasta nu existau.

Dacit, acum, caldtorul ar fi mers In partea deciltre munti, ar fi Intalnit Moldovita, nu asa cuma fost prefacula de Stefan-cel-Alare, ci vechea cla-dire, Inca foarte modesta. Ar fi trecut la Neamt,cea mai mare manastire din Aloldova, uncle poatecil a l'ost ingropat Petru al Alusatei, pentra ca,atunci cand StAan-cel Mare a facia mormintele de la

pentru Inaintasii sill, mormantul lui Bog-dan, al lui Laieu.sant, i este si al lui Roman-Voda,dar al lui Petru nu ; legenda insasi pune in le-gátura intemeierea Neamtului cu Petru-Voda. Alaipe urnid se atingea Tfirgul-de-jos, cu cetatea lui Ro-man-Vodri, ale cdrii rilmasiti se vad si acum la mar-ginea orasului. Aici era si o nAndstire, din care s'adesvol t at ep iscopa ul.

Coborandu-se la Roman in jos, calátorul patrundealute° lume ambigul Aici fusese Tinutul de granitri un-g,uresc, cu episcopatul catolic de Alilcov, cu minele(le sane, In legaitura cu coroana Ungariei, de la Ocna,cu Bacaul Insusi, -care este de fundatie ungureasca.(Sascul. Inseamnd Fantana Sasului In ungureste.)

57

Trebuie sa se faca lusa aici o deosebire Intre vechiiSecui, aflatori si In veacul al XIII-lea pe aici,de o parte, si, de alta, intre Ungurii prinsi In Ardeal

colonisati de Stefan-cel-Mare.In munte, in sfarsit, exista aici un Tinut pti'storesc,

al Vrancii, de care am mai vorbit, si care nu eluci pana acum 1, pretulindeni cercetat In viata sapopulara, de o covarsitoare importnita.

Veacul al XV-lea numara o suma de calritori cari.mr strabatut sau Tara-Romaneasca sau Moldova, pen-tru cri el este acela al unei activitati comerciale. Prinmijloacele pe care le pune la dispositia Doniniloraceastà activitate comerciala prin interesul curese concentreaza asupra terilor noastre tocmal dincausa ace.stei importante comereiale seeolul se deose-beste puternic de eel ,care 1-a precedat. Este ocupat in_.NIoldova de Domnia lui Alexandru-cel-Bun si a ur-masilor sal îñdumäniti, iar de la 1457 inainte pana(lincolo de margenile veacului al XV-lea (1501), deDomnia, neasamanata supt bate raporturile, a lui$lefan-cel-Mare, Tara-Romaneasca fiind bite() si-tuatie mult mai scazuta.

Drumul de comert e necontenit ocupa de negustorial caror punet de plecare este acum cunoscut: Ga-litia i Bislrita ardeleana pentru Moldova si o partedin Ardeal, Brasovul i Sibiiul, dar cu deosebireBrasovul, pentru principatul muntean. Pe de altaparte, din causa pritrunderii Turcilor In PeninsulaBalcanicä si a instalarii lor in aceastà peninsula, aluarii in stapanire de catre dansii a liniei Dundrii,-unde acum ei dominau i malul stiing al fluviuluicaci s'au ingrijit sä aibil, cum facusera i Romanii

O excursie stiintitica la 1927 a fost condus.1 de d. D. Gusti.

58

dupa razboaiele lui Traian, ca Ia. Drobetis, langaSeverin, un cap de pod pe celalt mal, precumDentru ea terile noastre sant acum prefacute Incela ce se numeste bulevardul crestinátatii", asu-pra lor se cheltuieste cea mai insemnata sfortare desfaramare i patrundere a Turcilor. Interesul ace-lora cari lupta pentru cruce in Orient se inclreaplIrfoarfe adesea ori Iii furia întìiiu asupra Tinuturilornoastre, iar din Apus vin, rdspunzand cererilor deajutoare, de sume de bani, informatori, din partearepublicilor italiene sau din panca vecinitor imediatinteresati In aceste probleme de resistenta fata deTurci. Tinuturile romanesti se buctfra de un interesspecial din partea regalitiitii unguresti, stapana peArdeal, i, apoi, din partea Poloniei, Podolia siRusia propriu-zisa fiind provincii lituaniene unitecu regatul polon al Iagelonifor.

Astfel am avut mai multi rnusafiri In aceasta vreme.O parte din informatia ce gasim, vine din note ale ne-gustorilor cutarui sau cutarui oras ardekan. Cu batea nu sant infatisate In forma de cronia, ele represintàamintiri ale unor calatori sau stiri venite .in oras printrimiii Domnilor munteni i moldoveni. Cine vreasä aiba, prin urmare, vesti precise cu privireschimbarile care se petrec In tenle noastre pana ina doua jumatate a veaeului al XVI-lea i chiarsecolul al XVII-lea, cand relatiile intre Sasii din Ar-deal i noi se continuä mai putin importante, sepoate adtesa 1a aceste cronici municipale ardelene.Dar pana la sfarsitul secolului al XV-lea n'avemnimic din Ardealul Insusi. De alminteri Ardealui sa-sesc se presintil foarte slab supt raportul izvoarelor-istorice: evenimente de c,ea mai mar-e importanta.sant cuprinse de multe ori ,Inteo singura notita de

59

cAteva Unii. Ni pare rAu c n'avem un cAlAtor venit.din Ardeal, fiindck acesta a r fi gAsit mai mult rágaLsa cunoasc5. deplin stArile de la noi i ar fi spus lu-crurile In forma naivä care pentru istorie e mult maifolositoare decAt forma literarA, decat forma pregAtitA.a scriitorilor de obisnuite cAlAtorli.

Pe langl mentiuni In socotelile oraselor ardeknerIn ce prive.ste pe acei cari au trecut prin pArtilenoastre In leg,Alurd cu primejdia turoeascä i nevoia.de apArare a cre.stinAtAtii, sAnt douä izvoare de cApe-tenle, unul destul de intins, celalt scurt, dar cuprin-zAtor.

Cel d'intAiu dintre acesti cálAtori \nu cunoaste Mol-dova ci numai Tara-RomAneascA, si nu In calitate-de trimes diplomatic, care observA lucrurile In rA-gaz, pe uscat, strAbAtAnd drumurile pe .carearAtat, ci trecAnd pe apA, pe linia DunArii. E 4rorbade o cAlAtOrie dunAreanä de la 1445, aeeia pe care-o face Walerand de Wavrin si care e descris5. Incronicile", de un caracter burgund-frances, relativesi la sfArsitul rAzboiului de o sua de ani, ale lui Jean.de Wavrin1. E vorba de expeditia Apusenilor pe-Mare si pe Dunlre, cAutand rdmIsitele armatei eres-tine invinse la Varna.

Se stie c5., la 1444, fatd de prog,resele necontenite.ale Turcilor, cari aveau aproape toat5. Peninsula_BalcanicA, afarä de pArtile bosniace de la Vest, dar nu.ocupaserA Constantinopolul, care cerca necontenite a-jutoare, In Vest s'a luat hotArdrea de a uni fortelecrestine de acolo cu ale regatului Ungariei, In vre-

Editia d-rei Dupont in publicatiile SocietAtii pentru 1storiaFranciel si a d-lui Duffus-Hardy, in Roll-Series englese. Partes.care ne priveste am dat-o eu In Buletinul Comisiei istorice aRomaniei pe anul 1927.

60

mea vestitului Ioan Corvinul, nu nmnai pentru astavili Inaintarea turceasca, dar, In acelasi timp,pentru ca de la Varna, unde Gastea cretina asteptasä se imbarce pe flota Papei si a ducelui Burgun-diei, doritor de cruciatd, sd meargd la Constantino-pol. Acest plan, care se desface foarte limpede dindesvollarea expeditiei insesi si care, dacd ar fi fostadus la Indeplinire, cine stie ce consecinte ar fi avut,o Mid crestind ranianfind stripand pe Strihntoriforte destul de importante debarcand In Capitala bi-zantind, a fost zdddrnicil. Sultanul Mohammed alII-lea era foarte tandr pe atunci, dar tatd1 san, Mu-rad, care abdicase, a fost rechemat, si la Varna cres-tinii au fo.,t zdrobiti Cu desdvdrsire, regele Ungariei,Vladislav, un Iavlon chemat la tronul Arpadienilorsi al Ang,Ninilor, f Um' omora, ca i cardinalul-legat.Atunci cruciatii, cari nu sliau de soarta lui IIunyadi,dar isi Inchipuiau eä ar fi cu putintd cä expeditia.56. fie reluatd dacä el ar fi scdpat, hotarfird sd tri-meald pe Marea 'Neagrd si pe Dundre corabii de in-formatie l, Intâmpldtor, chiar de luptd, supt steagulSfantului Petru i al Republicei venetiene, si Cu con-tingente ale ducelui Burgundiei: ei au paruns pegurile Dundrii, si au lnaintat pand la vArsarealui.

In povestirea lui Wavrin este vorba de ceia ceputea sä se vadd din corabie, de pe mal si de deosebi-tele incidente care au resultat din coborarea pe uscata armatelor crestine, de conflictele avute cu Turcii.Tot ce se petrece In interior e necunoscut. Expeditian'a continuat, pentru cd s'au primit stiri cä klunyaditrdieste, dar nu poate sd strangd forte si sti le orga-niseze In asa fe! Inca sä vie la Intanirea pe careo daduse. Cu bate acestea stiri despre orasele de peDundre, despre Domnul Terii-Romilnesti se dim. A-

61

cest Domn era Vlad Dracul, care participase li luptade la Varna si a fost acusat cd ar fi trddat pe cres-tini i, In retragerea lui Hunyadi chiar, ar fi fost pu-tin prietenos fatd de acesta, care I-a si omoriii peuraid pe dusmanul romdn. tiiìle lui Wavrin stIntde cea mai mare importantd, i vom cauta sri leImpleticim ca alte informatii pentru a avea privelis-tea Terii-Romdnesti atuncea, In apropierea anului1450.

S'ar putea addugi pe lAngit aceastd marturia unuicdldtor venit ceva mai tarziu In expeditie cuMemoriile unui Sarb turcit, devenit Ienicer, carese gdsia In armata lui Mohammed al II-lea, venit casd Ininure din Scaunul munte.an pe fiul si urmasul,dupd o serie Intreagd de lupte, al lui Vlad Dram'.pe celalt Vlad, cdruia i s'a zis Tepes. E vorba deexpeditia de la 1462, care a izbutit In adevAr sísfardme Domnia lui Tapes, sd-1 sileased a se retrageIn Ungaria, unde a stat foarte multd vreme, Inchisla Buda, ca unul ce fusese bdnuit, pe basa unoserisori pdstrate si care par a fi adevárate, cd a statIn le.gdturd Cu Turcil, pentru a fi apoi iertat, aparticipa la expeditia din Bosnia, a fi restabilitpe tronul muntean, murind Indatd, de sabie, In mar-genea Bucurastilor. Sarbul acesta turcit este Con-stantin Mihailovici de Ostrovita 1. Campania de la1462 e foarte bine descrisd de +Jamul, si, push' aldturide altä descriptie, fAcuid de eel mai Insemnat cronieargrec din aeeasid vreme, Laonic Chalkokondylas,ne Lee sit vedern aceastd foarte importantä operaticmilitard In. toate amdnuntele sale 2.

Povestirea lui e tradusl din limba polonA de Hasdeu, in Revista

2 Ca §I alte izvoare, Chalkokondylas e tradus de Sincai.

62

In ce priveste Moldova, ar fi ceva asemenea cusarb", numai eat aici informatia e mult

mai scurta abia pe doua pagini, dar acel care o dae un martor al lucrurilor pe care le descrie. E unRrestin din Occident, un Italian care a fost silit caprisonier sa Intre In armata turceascä si a luatparte la lupta de la Valea-Albd, din codrii Neamtu-lui, care se numeste si de la Razboieni, la 1476,,11 chiama Angiolello1.

Arai este Inca un calator, dar acela se gasestein Imprejurari cu totul deose.bite si el vorbestefoarte putin de lucrurile pe care am don i sa le cu-noastern, data fiind importanta epocei i valoareacu totul extraordinara a lui Stefan-cel-Mare. Cacinu putem patrunde In intimitatea vietii lui pentru aavea note directe relative la da.nsul; i, de altfel, In-semnari nu sant deck pentru timpul din urma alDomniel lui $tefan.Bolnav, greu bolnav de podagra,suferind si de rana pe care o capatase la 1462, canda atacat China lui Vlad Tepes, care-1 trebuia pentruapararea granitelor sale, oa sä mi. cada In mânileTurcilor, el a fost silit sa recurgä la medici din A-pus (pe langa un medie evreu al Hanului tatarescdin Crimeia), si s'a adresat, cum era natural, nu nu-mai la Niirnberg, ci mai ales la Venetia, de unde is'a trimis un Matei de Murano, din insula de langaoras, care a stat aici o bucata de vreme. Aoest medicadreseaza. Republicei un memoriu, si In acest me-moriu, foarte scurt, al lui Matei de Murano s'aupastrat cele mai pretioase informatiuni despre $te-fan i, putinteI, i despre frumuseta si bogatiile terii2.

Dui:a aceste lamuriri asupra izvoarelor, sa ve-

' V. Iorga, Istoria armatei, I, p. 159 §i urm.2 E tipArit L In volumul VIII din colectia Hurmuzaki.

63

clem ce se putea observa de cdlatori si In MunteniaIn Moldova.

Daca ar fi venit cineva In Moldova in ultimii aniai lui Akxandru-cel-Bun, ar fi vana ceia ce cu-noastem acum.

In ce priveste Insa Tara-Romrineasca de dupà moar-tea lui Mircea, la 1418, trebuie sil se dea Inainte oa-recare lamuriri pentru ca sa se vadd ce era schimbatlata. de trecut.

Pe vremea lui Mircea, calatorul venit din Apus arfi putut gdsi un lnceput de stabilire a ordinii po-litice si sociale dupa normele bizantine. Evident, dacàar fi trait fiul lui Mircea, Mihail, care fusese ini-tiat In rosturile de Domnie ale tatdlui san, fiind aso-ciat la stapdnire de tata.; influenta bizantiná, asamanatoare cu aceia care a dominat In Moldova Inpartea din urma a Domniei lui Alexandru-cel-Bun,ar fi izbutit sd creeze alta Infatisare decat a prin-cipatului muntean de pe urmd. Era o operà de con-solidare, pe care Mircea o Incepuse si pe care odusese pana la un oarecare punct. Demnitatile de Curtefuseserd stabilite de Domn aici, precum In Moldovaele fusese hotarAte de Mexandru. Ramfinea doarse fixeze mai bine rangurile, sa se adauge mai multprestigiu i sa se creasca valoarea culturald a so-cietatii muntene, influentata si de renasterea bulga-reasca de la Tárnová si de marea scoalá de cartu-rarie sárbeasca a lui Constantin Filasoful. $i mai ra-m'anea ca pribcgii veniti de dincolo de DuW_re, Greci,Sarbi, poate i unii Bulgari, cari aduceau mai multaexperienta de viata politica si deprinderea cii mairnult lux In viata publica, sa se amalgameze maideplin Cu vechea boierime romaneasca.

Din nenorocire Mihail a cazut In lupta cu Dan,Narul si rivalul san, i, dupà aceasta cadere, Invinga-

64

torul, care s'a st.th.lit pe tronul muntean, avu de luptat,o bucald de vreme, cu candidatul adus de Turd,Radu Prasnaglava, ceia ce nu Inseamna: plesux, cica. capul gol pe dinduntru, prin urmare prost sauusuratec. A trebuit, prin urmare, ca Dan, care eraun luptglor, Inaintând pdnd dincolo de Dundrestdpanind Silistra, ba amestecându-se si In lupiapentru pdstrarea Banalului, sr" piardd o multimede vreme in aceste frAmântdri, care, pe - de altäparte, 1-au silit sà cadd in atdrnare fatd de Ungaria.De sigur cd, attuici cilnd Turcii zoriau necontenitla Dundre, drumul Brasovului a fost mai putin cer-cetat. Dupd o serie Intreagd de rdpezi schimbari latron s'a imp us In sfArsit Vlad Dracul, al Liu al luiMircea, pe care Wavrin 1-a gdsit In cruciata de la1115.

\lad Dracul a fost filed Indoiald o personalitatere-marcabild; mai priceput decilt Mihail si mai vrednicde- cat Dan al II-lea, dar In mare parte pecunoscut noua,din lipsd de izvoare. El a fost in stare sd joace unrol militar, si importanta lui polilicd e netdgiitlititii.CAtva timp dui:a Imprejurdrile din 1145 el era sàcad'a' supt loviturile ostasilor lui Corvin, pentru caVlad Tepes, o mad personalitate rdspicatd In Tara-Romdneascd din aceastd vreme, sà reiea aceiasi

aliituri. de Ungaria i In contra Turcilor, pecare a isprdvit-o desastrul de la 1162, cu sfiir'amareatronului säu printr'o sfortare personald a SultanuluiMohammed al II-lea.

In mijlocul acestor tulburdri, natural cd ciernen-tele de civilisatie care se observd pc vremea lui Mir-c,ea-cel-Bdtran n'au putut sa se desvolte. OricAt s'arspune cA rdzboaiele i luptele lduntrice aduc si unfel de spor de vitalitate nationald, cela ce este foarteadevdrat, cu bate acestea, când sfortdri prea mari se

65

cer unui trup prea slab, el rAmane fireste incapa-bil de a Indeplini lucruri mari In alte domenii. AsaIncat cAlátorii, fie negustori, fie arnbasadori, cand arfi venit In Tara-Rornaneasca prin jumatatea Intaiaa secolului al XV-lea, ar fi gksit foarte putin spor fatade ce se MCA'lnia pe vremea lui Mircea.

N'ar fi gksit pe Domn stand ca Alexandru-cel-BunIn Capitala sa, guvernand ImpArAteste, Incunjuratde o Curte cu caracter permanent, fiecare din aceicari o compuneau avandu-si atributiile sale, ci arfi Intampinat un sef de ostasi in fruntea unortrape foarte recluse, capabil de a resista unei cioc-fill, dar nu de a purta un rAzboiu, cu boieri cari,ImpreunA cu setu.1 lor, trebuiau sa alerge necontenitde la o granita la alta. Prin urmare se poate zice cAtronul dispare In folosul aventurilor ostksesti, ckMarele Voevod, cu caracter imperial, care fusese peVremea lui Mircea, e aproape cu totul Inlocuit deconducAtorii de osti, i ea, in locul donatorilor demAnkstiri i biserici, Intemeietori de asezkminte nouk,cum a fost i Mircea, Out oameni cari prind Ingrabk ceia ce pot, lute° carmuire totdeauna amenin-tatk.

Desvoltarea secolului al XV-lea se Infktiseaza aici,prin urmare, cu totul inferioark celor d'intdiu douadecenii ale acestui secol, cum si deceniului cu carese sfarseste secolul al XIV-lea.

Capitala, se zice de obiceiu, a fost mutata de laTargoviste la Bucuresti. Nu se poate vorbi de omutare a Capitalei pe vremea aceia. Radu-cel-Fru-mos, fratele care a Inlocuit pe Vlad Tepes, va stamai tarziu In Bucuresti, dar aceasta resedinta aicinu e un semn de desvoltare a principatului, ci odatorie fall de Turci. Turcii s'au asezat In Giur-

66

giu, s'au acivat in pdrtile Severinului. Ei s'austabilit In punctele cele mai importante ale maluluistfing al DunAril. Si atunci, pentru a avea pe Domnmat. la IndemanA, pentru a-1 ajuta, dacd e credincios,pentru a-1 combate si a Indbusi imediat rdscoalalui, dacä se aratd rebel fatI de Sultan, trebuia cael sd nu se mai gdseascd la Targoviste, ci la Bu-curesti. Satul care se Osia aici ajunge rdpede laimportanta unui oras; lângd cetatea Domnului seadund tdrgovetii: pe la Alihai-Voda, probabil, peIndltimea aoeasta, a fost asezarea oea d'intdiu a Dom-nilor din secolul al XV-lea, si aceastd asezare a Dom-niei la Bucuresti, treciitoare la Inceputul ve.acului,s'a fAcut In chip mai durabil abia pe, la 1160-70.

Cum am spus, Curtea a dispdrut mai ca total;oastca Insd e bine alcifluitd. Aceastao cunoastemprin cutare document al /ui Mircea-cel-BAtrrin.formeazd, In Imprejurti'rile obisnaite, mai malt bole-rime, dintre cei ce Incunjurau normal pe Domn. A-ceasta e oastea cea mica", pe liingià care este oas-tea cea mare", dupd obiceiurile terii, dar si dupAnorme unguresti din aceiasi vreme. Dupti datinaveche ajungea cum am spus sd se tac6 a-nume sernne de pe vârful unui deal pentru ca aceiIn stare de a purta armele sit alerge s-u.pt steagulDomnului.In afard de aceasta se pare Insd cd i oevadin normele introduse In Ungaria de regele Sigis-mund au fost adoptate la noi ; anumo Indatoriride serviciu militar apdsau i alLfel asupra aceloracari primiau mosii din panca Domnului. E vremeacând boierimea Incepe a se organisa In dauna terd-nimii. Fiind lupte necontenite intre un candidat latrou i altul, se Intelege cd rolul boierilor devinemull mai mare deck Inainte, cLInd era o singurdDomnie, asiguratd. Dorinta de functii nil existd Insd,

67

demnitdtile la Curte erau foarte putine, i atuncimosiile se luau de la opositie" pentru a se da gu-vernamentalilor". De si, pe de altä parte, trebuie sdse tind sanad -Si de faptul cd Domnia tindea riecon-tenit cdtre Tinuturile de la Sud, unde populatia eramai rarä', unde nu se fácea agriculturà, ci mai multcre5terea vitelor, si o multime de plmänt rAmäsesefàra stApan ciliar brin miele pArti nelocuite. Sepoate ziee astfel cd o parte din sesul muntean a avutacelasi caracter pe care 1-a avut Sudul basarabean;atatea documente din epoca lui Petru Bares vorbescde donatii care se fdceau In pustiu". Si tot asaIn documentele unguresti anterioare intemeierii prin-cipatului muntean, de cate ori se spune desertum"-pentru partea de Sud a Ardealului, trebuie sd-1 in-telegem In acelasi mod In care putem admite un,,pustiu" In pärtile de yes ale Terii-RomAnesti.

Vine o vreme cánd once demnitar de la Curte tre-buie sà aibá o mosie, eänd, pe de altà parte, accitare ajung, prin donatiuni domnesti, sd aibá. o mo-sie eftstigà o importantd asa de mare, Incast se ri-dicd la situatia de sfdtuitori ai Domnului. In se-colul al XV-lea, mai ales In Muntenia, se gdsese omultime de boieri eari IncunjurA pe Domn fdrá caaceasta sd fi lnsemnat cá aveau o functiune. Säntoameni eari s'au ridicat prin sAnge, prin servicii,dar si prin stdpánire de pArnánt, la ranguri socialeatat de importante, Incat fae parte din Sfatul

Boierii acestia, avAnd rnoii1e Ion, i prin mosiileIon dreptul la un rol In Stat, nu formeazä un par-tid In propriul Inteles al cuvántului, i foarte adeseori trec de la cutare candidat de Domn la altul saude la Domnul In Scaun la cel ce-i voià locul. Deaici vine instabilitatea absolutä a vietii muntene, hao-

68

sul care nici In documente nu s'a pdstrat, nici iacronicile vre-un fel de cronici de tard_pe vremea aceasta nu existil, nu poate sit se lama-reascd.

Cu tot acest haos, de oare ce totusi este o oaste,de oare ce autoritatea Domnului, foarte schimba-toare, este totusi reald, rdnidnând ca acel care std-paneste despotic astdzi sit alerge la Brasov sau Si-biiu, In pribegie, mane, de oare ce este o ordine po-liticd, este o garantie militard in aceastd tarit, ne-gustorii cu mdrfuri tree si mai departe. Insd si aiciobservdm o scddere: prec-um schimbarea rdpede aDomnilor a Impiedecat sit se stabikascd o ordine bi-zantind cdtre care tindea Mircea-cel-Mare prin rela-Vile sale de familie, prin importanta lui politicdimmixtiunea lui In Peninsula Balconied, aceleasi tur-burdri lduntrice, 'unite cu pdtrunderea Turcilor pemalul stAng al Dundrii, sldbesc foarte mult comer-tul slsesc, la care se adlugia i comertul polon,venit din Moldova, care exista pe vremea lui VladDracul si care comert, altfel, ar fi fost In stare sdieie o desvoltare mai mare.

Atâta timp cat Domnii nostri au avut i trecdtoa-rile Carpatilor i vadurile Dundrii, eat tot drumutpd.nä la trecerea fluviului a fost in stdpnirea ace-leiasi puteri politice, Imprejurdrile erau altfel, darele s'au schimbat cand vadurile au trecut In mânile-Turcilor, cand, prin urmare, era un vames la muntesi alt vames jos la apd, când functiona un regim vamalde o parte si altul de altd. 'parte i, mai ales, candIntre stdpEtnitorul muntel-ui i stdpanitorul Dundriidäinuia foarte ade,se ori o situatie de neincredere,de dusmAnie sau de rdzboiu. Orasele sIsesti auluptat foarte multd vreme ca sit pdstreze drumul a-cesta de comert, si drumul a fost foarte mult folosit

69

de dansele, dar de sigur el s'ar fi desvoltat altfel,dacg. Tara Romdneascd s'ar fi putut organisa.

A fost o adevdratd nenorocire pentru Inaceste regiuni sud-est-europenc cd principatul mun-tean, pornit supt asa de bune auspicii In veacul alXIV-lea, ggsindu-se In f ata Turcilor, cu o mult maislabä apdrare, fär. ajutor din Ungaria si din Mol-dova, c principatul acesta, zic, a ajuns s sliibeascì.In ceia ce priveste puterea sa de viatd i mijloacelesale de actiune. Balotat necontenit intre engariaTurcia i supus foarte adese ori i Incä aceaslaera o fericire influentei stdpanitoare care venia dinMoldova, M'ä ca, iardsi din nenorocire, in.fluenta a-ceasta sd fie asa de puternicA, 'Me& principatul mun-ean sà fi fost si el reunit supt aceiasi miind, el n'aputut servi scopurile Insesi ale fundatiunii sale

prin Wavrin, avem cgteva note de realitateCu privire la. infeiparea Terii-Romdnesti In aceastdvreme. Cunoastem astfel Bräila. Despre ea se spune

De ce nu s'a facut aceasta unire a celor dona. ten i supt AlexandruStefan se intelege, cand se tine sama de cata importanta se dadea

in general, in evul mediu, dinastiei §i de cate drepturi avea de la sine.dinastia care intemeiase un Stat. hl Muntenia dinastia Basarabilor,.a intemeietorilor, avea Mata prestigiu, incat, prin ori§icIne ar fi fostrepresintata, omul gasia sustinatori contra Moldoveanului care,.oricat de bine inzestrat, °rica de chemat sa joace un rol la Du-.narea-de-jos, ramanea totu0 In mintea tuturora un usurpator. Din.aceesta causa, ca $ din obiceiul romanesc, Inradacinat, de a uniin4a cu neamul stapanului, cu coboratorul acelui care o deti-l'use intaiu, a fost cu neputinta ca Tara-Romaneasca, Incapabilade a se se apara prin propriile ei mijloace, sa primeasca unireacu Moldova. Cu toate acestea (Mi moldovene0, supt Alexandru.cel-Bun i supt Stefan-Cel-Mare, patrund In repetite randuri din-colo de granita, care nu era MlIcovul la Inceput, ci trecea pe laNordul Vrancii, coborandu-se pe urma la cetatea Craciunel, langaOdobe0i.

70

cela cc cunoa§tem §i din Schiltberger, Bavaresul des-pre care s'a vorbit Inainte §i care aran ca veniauaici corabii din toate partile. Brkila figureazaWavrin ca Brilago". Cruciatii au IntAlnit aici ne-gustori din ce se ntunia Grecia, din Peninsula Bal-canica ce se gasia Inca supt autoritatea Imperiuluibizanfin, §i ei s.puneau cà nu se poate merge peDunär In Ungaria, dar cä de la Chilia ori de laBrNiia s'at putea trimete cu sigaranta emisarius:at In Ullgaria. A.stfel avem constatarea drumuittiBrailei, care pleca de la Brasov §i mergea pe valea.DArobovitei, sarind pe urma la Rasarit catre a-ceasta Braila.

Am spus a e vorba si de Chilia, de castelul Li-costomului (Licocosme"), care apartinea atunci Inc5_Donmului Terii-Roman' e,§ti. In ce priveste malulrii, se Inseamna Mangalia, ,,ora § foarte ciudat", cmziduri Waite, largi de treizeci, patruzeci de picioare,foarte stricate îns, i ca un port rau, in care luntrilese rupeau de furtunA Tot pe termul Mari Negre,de asta data In Moldova, calaforii vad Cetatea-Alba.,ora§ul-castel care apartinuse Genovesilor, iar acumMoldovei: aici se gasesc multe corabii ale celor din.Trapezunt §i ale Armenilor". Pe vremea aceasta,pe la 1445, mai ramasese ceva din activitatea comer-ciala a Armenilor din Armenia Mica de pe termulMediteranei, dar §i de pe acel al 1114rii Negre.tând cruciatii, ei ajung la Silistra, care, ca si Tur-tucaia, e Toarte bine descrisd, cu Infdtisarea chiara milloacelor de aparare ale zidurilor, ceia ce apar-tine mai mull istoriei militare 1.

Se spune cä Silistra fusese odinioard distrusa deRomAni: aoeasta Inseamna atacul lui Dan al II-lea

1 V. lorga, Istoria Armatei, 1, p. 63 0 urm.

71

asupra cetälii. Pe Dundre merg luntri pe care el-ldtorul strdin le numeste cu un termen pe care nu-1putem identifica, manoques.

Si, aici, o visiune interesanta i supt raportul li-terar. Pe atunci intre Turci erau mai multe par-ticle. Unul dintre ele sustinea impotriva SultanuluiMohammed al II-lea pe un pretendent cu numele deSaugl, care era adapostit aici, pe Dunitre, si, la co-bordrea pe termul drept al rdului, cei din corabiiau putut sd-1 vadd Imbrdeat in brocard albastru, pu-tdnd turbanul In jurul capului, i, lucru nea5tep-tat, un cerc de aur", ca la ImpOratii romani depe vremuri mai mult deck la Bizantini. Saugl avealeglturi cu cei de la noi pe O vreme cdnd. Turcii depe malul stâng se adilposiiau la Domnii nostri.

Mai departe se ajunge la Giurgiu, care nu era a-tunci pe uscat, fiinded vechea cetate a lost acolo uncleeste ostrovul Giurgiului, c;..,tate din care se mai ve-deau anumite rgulksite.

I se zice: risle de Georgie". Se aminteste cà acestcastel a fost Mcut de Mircea, si chiar Domnul mun-tean Vlad Dracul explica am mai spus-o cds'au cheltuit multe pietre de sare pentru ca sI sepoatà riclica zidurile acestei ceia ce aratdcA pe vremea lui Mircea salinele de la noi erau ex-ploatate i ca se Meca export de sare in Penin-sula Balconied, un venit principal al Domniei re-sultdnd din vfinzarea acestei stdri. InaintfInd nfaiIn sus, se descrie Nicopolea, pe de o parte, Turnul,pe de alt1 parte.

la Nicopole, avem o mdrturisire care n'a fostIn destul de Intrebuintatd ca privire la insdsi luptade acolo la 1396.

Cruciatii intraserd In legAturd cu Domnul mun-lean, cu Vlad Dracul, care venise cu soldatii lui

72

cu mijloacele de lupta. primitive. N'avea tunuri, darcruciatii aveau, si, de bucurie, ai nostri, and dit-deau din tunuri, le incarcau asa de strasnic, incatunul a si plesnit? omorá'nd ativa dintre Romani,in chiolul pe care-1 noleaza cronicarul. Dar impreunaeu Domnul venise si fiul lui, si cu acesta boierulin sarcina caruia era dat printul, le fils de laValaquie".

5i el poveslia astfel, inteo noapte frumoasa, en-veloppé en une robe de nuit". AMU., a ,,acolo setinea regele Ungariei si Ungurii7 acolo era conetabi-lul de Franta si acolo se afla ducele loan de Bur-gundia, care se tinea langa un turn mare si rotund,pe care acel duce II Mease sà fie subminat: si totulera pregatit sil se puie foc la mina", in ziva andTurcii s'ar fi apropiat de turn. 5i Wavrin inchcie:Acest guvernator al Mostenitorultui muntean era inserviciul seniorului de Coucy, care totdeauna chernabucuros langa danyul pe tovarasii nobili romani cartstiau vadurile Turciei (qui toujours voullentiers re-tenoit vers lui les gentilz compaignons vallaques, quieavoient les aguez du pays de Turquie"). Cu o zi Zna-inte de lupta, guvernatorul, care era favoritul luiCoucy, se batuse cu Turcii si biruise vre-o 6.000 dinei veniti cu gandul s4. surprinda les fourra-geurs crestiens". Dtipa biruinta aceasta a lui con-tra celor 6.000 de Turci si fimste a numarilla crescut cu anii , el insd e prins si vandut Genove-silor, la cari invata le language qu'il parloit", prinurm are ori limba francesrt, ori limba italiana.

De fata era si Vlad Dracul, care va fi ascultat po-vestea luptei de la Nicopol.

V.

Moldova lui $tefan-cel-Mare

Matei de Murano arard cum a venit de la Venetia,pe calea Ragusei, cum a sosit In Moldova, dupd in-vitatia lui stefan, care, pulem adaugi, declarase Ve-netienilor ca n'a vrut sa-si aduca un medic din and'parte a iumii decat de acolo unde are siguranta clie iubit. Incunjurat de dusmani din toate partile,adauga el, a avut treizeci si sase de lupte de cand eDomn si din acestea In treizeci si patru a biruit,iar numai doua le-a pierdut.

Medicul, ajungand In Moldova, In surta lui pe-trecere aici Isi face o parere despre Domn si Impre-jurarile Insesi ale terii, pe care o expune astfel Inraportul sku:

Domnul este un om foarte Intelept, vrednic demulta laudd si iubit mult de supusi, fiindca esteIndurator si drept, foarte veghetor si darnic, bineInd. (prosperoso de la persona) pentru vrdsta lui, denu 1-ar fi apasat aceasta boald". Turcii au marefrica de acest Domn." Fiul lui, Bogdan Orbul, careera ranit la ochi, cum Fr e vede si in cutare fresca demanastire, e de douazeci si cinci de ani, modest cao fall mare si om viteaz, prieten al isprdvilor (WWI)§i al oamenilor de ispravd". In ce prive.ste pe supu.si,

74

sant oameni viteji (valenti homini) i oameni defapte (homini de fatti)", nu de frase, si nu de statpe saltea (so li pimazi), ci In razboiu.." Oastea poatefi alcatuita din 40.000 de caldreti si 20.000 de pedes-tri.

Cu privire la tara, o gaseste roditoare i foarleplacuta si bine asezatd, boiata in animale si In toate-roadele. Graul se samana in April i Maiu si se a-duna In August i Septembre. Vinurile sant ca inFriul, pasunile perfecte, i ar putea sä lirdneaka.peste 100.000 -de cai."

Dru.mul de aici la Constantinopol se face in uns-prezece pAna la doudzeci de zile. Negustorii vin dinCapitala Imperiului turcesc, si pe langa negustoriiacestia vin i Evrei din Crimeia.

Raportul e din 7 Decembre 1502.

Acum, dupa ce cunoastem ce spune insusi Mateide Murano, sa Incercam a vedea ce ar mai fi pututel Intalni In catea lui edad a venit sa Ingrijeasca peStefan-cel-Mare sau ce ar fi putut sà castige ca ex-perienta dupà caleva luni de sedere In Moldova.

In Moldova, venind cineva din Venetia, putea sà so-seasca pe mai multe drumuri. Pe drumul Ragusei,urmat de Ragusani, pe cari-i ga.sim poate In pr-tile Inca din 1440, la Targoviste de exem.-plu, unde pare a Ti. documentata presenta negustorilorveniti din acest Du.brovnic" al Slavilor de pe 'Ma-rea Adriatica. In casul acesta, se strabateau tinuturilesarbesti, unde Ragusanii aveau privilegii de comertInca de pe vremea lui Stefan Dusan, si o parte dinBulgaria supusa Turcilor, ca si Serbia.

In Silistra, cetatenii Ragusei aveau case de bancaInca din secolul al XVI-lea. Acesta e motivul -infor-matiei exacte pe care o dA, In Analele Ragusei" ale

75

sale, Luccari, care vorbeste In treacIt despre terilenoastre In cele d'intNiu timpuri, cu stiri pe care cri-tica istoria le-a Intrebuintat de mult ca sä extragIceva despre cei d'intliu Domni cari au sapanit In

noastre. Pasagiile acestea ale lui Luccari, dela sfarsitul secolului al XVI-lea, sant un fel de re-sumat al experientei pe care Ragusanii o f Acuserädincoace de DunAre, ca si al. amintirilor istorice pas-trate In cancelariile Republicei ori i In traditia oralla negustorilor. Bancherii acestia mai aveau un cen-tru important si In Timisoara: sant scrisori slavonedatate de acolo tot din veacul al XVI-lea, pe la 1550,orasul fiind In stdpanirea Turcilor, iar ei, tributariImpdrAtiei otomane, cdtand sä se asezè de prefe-rintd unde stapilnia direct suveranul care putea sadocroteasa

De si nu era drumul cel mai obisnuit, totusi nulipsiau oameni cari sA apuce prin aceste pdrti aleSerbiei. Neagoe Basarab, Domnul muntean de la in-ceputul veacului al XVI-lea, trimete astfel dupa lu-crurile trebuitoare In cas de boald, prin Ragusa, pemedicul Ieronim Mateevici, care trece la Venetia, si Inizvoarele venetiene se InseamnA pctrecerea acestuimedie In orasul unde i s'a acordat si un titlu dedistinctiune filcandu-i cavaler, eques auratus.

Se putea merge, natural, i prin Marea Neagra7In acest cas debarca cineva la Getatea-A1M, si amvAzut din Wavrin importanta la 1445 a orwilui.

Dupa me.sterii lui Ghedigold Lituanul, care pevremea lui Alexandru-cel-Bun fortificase cetatea, a-dausuri s'au datorit i trudei mosterilor si zidarilormoldoveni cari chiar Inainte de Stefan-eel-Mare, i intimpul luí Stefan, au lucrat aici, la Cetatea-Alba. Ce-tatea fAcea o mare impresie, fiind asezata frumos lalimanul Nistrului, Cu o splendidl perspectivA.

76

armuiau doi pArcitlabi. Cand pdtrundea cineva prinpoarta ei, de-asupra cgreia stgtea inseriptia slavong.si stema terii Cu bourul purtand steaua Intre coar-ne, se deschidea strada cea mare, Incunjuratg fgrg. In-

dupg datina italiang, de o parte si de alta, declgdiri mai importante, care serviau negustorilor. Incetate, sus, pgziau strgjerii, acei gtrgjeri romani asade prelmiti In secolul al XV-lea, incat Ii IntAlnimla Caffa. din Crimeia, unde fAceau parte din asa-numitii orguxii, termin tAtgrese, acei Valahiunguri" poloni" cari sdnt MunteniiMoldovenii. Pomenirea lox' se Intdlneste In socote-lile Caffei, páng. la 1475, egad cetatea a fost cuceritäde ostile lui Mohammed al 1I-lea.

Drumul vechiu al ltalienilor era, de sigur, pe aici..Alt drum trecea prin Buda, u.nde era Cartea lui Ma-fia Corvinul, foarte luxoasg. Curte. Regele, Romfindupg tatg. si Ungar ori tot Roman dupg mamd, ElisabetaSzilágy, In fetid sgu de a fi nu era nici Romá'n, nici Un-gur,f iind cu total strgbiltut de ideile Renasterii. Iubi-tor de fast si de laudg, splendid exemplar regal, asacum i-a dat aceastit Renastere pretutindenea. Tru-fia lui o fi fost ungureascd, dar celelalte calitdti, fd.rd.Indoiald, le datora pdrintelui sdu, In Buda, Matiasavea un palat foarte frumos, si el chemaie si un pic-tor din Italia ca sd-i Impodobeascd pdretii, pe Fi-lippino Lippi, unul din principali represintanti con-timporani ai artei italiene; era acolo o admirabild bi-bliotecd, din care fragmente s'au gdsit In timpul nos-1m u prin Seraiul din Constantinopol, unde fuseserdduse ca pradd de rdzboiu cAstigatd de Turci pe vre-rnea lui Soliman Magnificul. Matias Insdrcinase cudescrierea Domniei lui pe un Italian adus anume pen-tru aceasta, acel Bonfinio pi-in care cunoastem amd-nuntele stdpanirid marelui rege, ungar mai mult de-

77

cat unguresc. Si, In ultimele lui zile, Corvinul, carefusese casatorit Intaiu cu fiica regelui Boemiei, Eca-terina, luä In casatorie pe Beatricea de Neapole, careaduse In Buda o viat1ä cu total. italiana.

Asa Meat, adaugindu-se faptul ca pe vremuri maivechi Buda era puternic influentata de Florentini, Ita-lieni multi veniau pe aici, si din Friul, pe drumul aus-triac, mai scurt, prin Viena, i ei se gasiau Intre oa-meni din lumea lor, ceia ce, In toate timpurile, eun avantagiu pentru cine calatoreste.

De la Buda deci, calatorul putea sa treaca prinArdeal, care era In vremea de cea mai mare inflorima oraselor sasesti. Asa de mandri erau In aceasta vre-me Sasii de puterea lor, incat, la un moment dat,s'au gandit chiar sa desfaca Transilvania de Ungaria

sa-si proclame un rege In partile acestea. Expedi-tia pe care a facut-o Matias Corvinul Impotriva luiStefan-eel-Mare si care s'a ispravit, treand prin pa-sul Oituzului, cu Infrangerea de noapte de la B-aia(1467) si ranirea reg,elui unguresc, care se si credeastapan pe Suceava, de care era asa de aproape, ex-peditia aceasta a fost in parte datorita i legaturilorde alianta pe care Stefan le incheiase cu nemulta-mitii din Ardeal, doritori sa ridice ca rege pe unloan de P5sing i Skt. Georg, care, de sine inteles,ar fi fost inainte de toate un rege pentru Sasi. S'arputea ziceca a fost un moment de constiin¡A transilvà-neana Indrazneata, cum se Int'ampla totdeauna candIi e omului prea bine. Cad podoabele principale aleacestor orase sasesti dateaza toate de la sfarsitul se-colului al XV-lea i Inceputul secolului al XVI-lea,pand pe la 1550, and Incepe decaderea, care sevede si din Ingustarea socotelilor oraselor.

Daca cineva apuca pe drumul acesta ardelean

78

spre a merge In Moldova, trebuia s. treacä prin pa-surile prin care a trecut i Matias Corvinul In contralui Stefan. Calea de obiceiu, mergea prin Brasov side acolo prin Oituz mai mult deck prin Ghimes.Dacd drumetul era adus sd ieie alt drum, el se du--cea la Bistrita, de unde putea sa Intrebuinteze pa-surile de la Nord, care duceau In Moldova mai di-rect dire Suceava, dar pe o cale foarte grea, carepdstreazd i pAnd In timpurile noastre ceva 'din a-ceste greuldti. Trecea, de la Bistrita, la Cdnapulung,pe la Carlibaba, aldturi de regiunile maramurdsene,care au sdlbdidcia lor primitivd i pAnd astdzi.

Un alt drum foarte obisnuit pentru a intra InMoldova, pe care un Italian nu 1-ar fi 1ntrebuintat,dar pe care-I lntrebuintau negustori mai bogati, maiactivi si mai Intreprinzdtori, acela care aducea multfolos principatului moldovenesc prin ce Mau negus-torii aceia la vaind ea si prin cheltuielile pe care lefAceau In trecerea lor prin lard i prin cumpArdtu-turile pe care le 1ncheiau in cuprinsul terii, eradrumul galitian, drumul Cracoviei i mai ales alLiovului, pe unde mergeau necontenit card nemtestisi armene,sti ea produsele despre care a mai fostvorba.

In casul acesta, vama In ultimul timp al stdpilniriilui Stefan-cel-Mare, se pldtia, nu la granita Bucovi-

fiindcd el izbutise a cuceri Pocutla, ci la Co-lomeia, vechea statie de vanad a teritoriului pocu-tian. Avem ici si colo mentiuni In documente desprevamesii lui Stefan-cel-Mare asezati In acest punctextrem al cuceririi lui de bdtrdnetd, al reIntrdril luiIn dreptul pe care, dupd. un 1mprumut neplAtit dinpartea regelui Poloniei, 11 capdtase Incd Alexandru-cel-Bun. Si, addug,im, nici mi fusese In intentia rege-

79

lui polon a plati, cdci Imprumutur era facut a-nume pentru ca acel care dAduse banii sa poata rd.-manea stapAn asupra teritoriului dat ca zAlog.

Acum, ori daca venia cineva pe dru,rnul ragusan,ori pe drumul italian, pe la Moncastro, ori, straba-land Ardealul, din Buda, ori daca pátrunclea pe laNord, prin Galitia, cea d'intdiu Intalnire pe care oavea la hotar era cu vamesii i ostasii.

Ostirea moldoveneascd pe vremea lui 5tefan-cel-:Mare era alcatuita Intaiu din strajerii cari stateau ne-contenit langd Domn si cari se pot socoti, macarIn parte, ca o armata asamanaloare cu armatele dede lefegii, de simbriasi care existau In alte parti

care se constata si In Muntenia de pe la 1420, dinvremea lui Dan al II-lea. Alaturi de acestia se In-trebuinta partea din populatie care se bucura de a-name privilegii 1n schimbul slujbei pe care i-o fa-cea Domnului. Stim aceasta foarte bine pentru curtenica i pentru asa-numitii pläiei, cari aveau grija pla-jurilor, apArAnd tara de lotri, cari erau foarte multipe vremea aceia; tot acestia tdiau i drumul preten-dentilor la tron, alti lotri", asa-numitii domnisori".In acelasi timp pläieii std'teau pe Panel dregatoriicari paziau granita, In calitate de aparatori armatiai dreptului acestora si de garanti ai indeplinirii da-toriilor bdnesti pe care strainii le aveau falä de tara.

In ce priveste vanaa, e interesant sa spur-Lem cloudcuvinte: vama moldoveneascd era, In esentl, tata-reasca, pe cand basa \Tamil muntene avea mai multun caracter unguresc. Era si In Tara-Romaneasca a-cea tricesima, acel 300/0 ce se lua de regele wigar dela acei cari mergeau cu. marfuri pe la dInsul; In cepriveste insa Moldova, vama era organisata dupaobiceiul din vremea Hanilor. Caci nu trebuie sd se

80

uite niciodald cil Moldova cea d'intalu, peste ob5tearomaneasei mai veche, fusese un teritoriu ocupat deTalari, In epoca aceia ciind ei se sprijiniau pe zidulCarpatilor, cd pe basa sfdrâmarii puterii tatdresti seIntemeiazä a doua Tard-Romdneasca" pe lfingd ceade la Arges, tard care, fiind mdrgenitd la Inceput devalea Moldovei, s'a chemat tara ruoldoveneascd" pen-tru un Domn român". Nu e de mirare decisi In terminologia slavond, au mai rdmas o mal-time de termeni tdtdresti (de exemplu lucrul opritde la export se cherna tarhan"). Am avut deci vamatatilreasca cam asa cum s'a pdstrat In Crirneia pdndla sfarsitul veacului al XVIII-lea. Ea avea un ca-racter absolut neeuropean, corespunzAtor institutieimongolice aduse de_ Tatari In Europa. Dupä aceastanegustorii erau Indatoriti, conform cu un obieeiucare este si unguresc, dar s'a imprumutat de Ung,urica si de Poloni din lumea germanicd a evului mediu,sa opreasca neaparat-cardle lor In aflame orase ca-rora acest obiceiu li crea U.I1 venit. Ii aceste orasenegustorii plAtiau o vama mica" pe lânga vamacea mare" achitata la granitd. Era deci o Stappel-platz", un loc u.nde negustorii brau siliti sit facaetapa". In Moldova loe de etapd era la Suceava In-sasi.

Domnul, care opria exportul unor anume produsemoldovenesti, cum erau caii, avea dreptul sa-si re-serve preemptiunea, cumplrand el Inaintea oricui.Indatorirea privia ceia ce se aducea mai scump dinVenetia i de aiurea, brocardul de aur ori fabrica-tele Genovesilor cari veniau prin Pera si cari au. a-vut atatea procese In Moldova, pe vremea lui Ste-fan-eel-Mare chiar sau Inaintea lui. Asa, dese vede ca $tefan comandase o spada facuta dupdmoda velachesca" adeca romdneascd. Pe atunci era

81

sistemul represaliilor: clack nu se pldlia un lucrusau se fkcea o pag,ubk din partea supusilorten, se Inchideau pur i simplu alti supusi ai a-celeiasi ten i sau se prldau, pentru paguba prici-nuità de concetAtenii sau compatriotli ski, prink cepkgubasul isi ckpAtk dreptatea. Era foarte practic,dar foarte nedrept; asa s'a practicat Insk In toatetenle de-a 1-ungul evului mediu.

Prin urmare, Inchizand parentesa, negustorii adu-ceau brocard i alte fabricate de lux mare, si a-atimei Domnii cdutau, natural, sk aleagk ei intaiuce era mai bun; baloturile se desfriceau InainteaMAriei Sale, care nu se uita la platd. Cäci Domnii4nostri evoluaserk foarte mult de la caracterul terä-nesc primitiv; aceasta se vede si dupk Infätisarea inminiaturile i frescele contemporane (ca, de pildà,In Evanghelia de la Humor, ca i dupä ce s'a gk-sit cu ocasia reparatiilor fAcute la Putna sau aiurea,precum In cutare biserick din Backu, unde au fostInmormântati oameni de samk din vremea lui $te-f an-cel-M are).

De sigur ck Suceava avea pe vremea aceia o fru-moask InfAtisare. Cetatea cea veche, care fusese In-ceputk In imprejurdri modeste de cei d'intäiu Domni,fusese Intkritk foarte mult. In forma actualk, cuma fost degajatk de skpkturile austriece, cu multd in-grijire, ea nu ni apare cum fusese In vremea$tefan, filnd adausk In secolul al XVI-lea, pe vre-smea lui Ieremia Movilk, i chiar, mult mai tarzin,In veacul al XVII-lea, cand Ioan Sobieski pktrunseIn Moldova cu armatele sale si Polonii stAturk obucatk de vreme In cetate. Fusese stricatk, de alt-fel, une ori, dup5. cererea Turcilor, i iar refAcutd.

Pe vremea lui stefan trebdie sä fi fost mai mickdecat acum. S'a gksit beva dintr'un paraclis, care a

82

trebuit s semene cu bisericile lui Stefan-eel-Maresau cu paraclisul cetritii Hotinului, mai nou,pe 1Ang5. dansul, oddile de strajd, subteranele uncle sepuneau provisiile care serviau pentru apdrAtorii ce-tdtii, i, Eird indoiald, acolo erau i oddile de sedereale Domnului. Cdci nu cred sä se fi aflat lângit ve-chea bisericd din Mirduti, uncle Alexandru-cel-Bunadusese moastele Sfantului loan, strdinutate apoi Inbiserica Sfântului Gheorghe din aceiasi Suceavd,uncle se gdsesc

Cill priveste stilul In care vor fi fost fdeule asestebiserici, se poate sti din atdtea alte zidiri ale epocei_In fatd era un zid Inchis, stabdtut de feresti gotice,doud Intaiu si mai titrziu trei, feresti Inflorite curosate. Intrarea nu se fdcea prin zidul acesta dinfatd, ci prin cel din dreapta. Usa era joasd i micd,In stil golic i simplu, cum se vede la toate bisericiledin Ardeal, de wide s'a si luat modelul: astfel labiserica lui loan Corvinul, din Santimre, sau la ceadin Feleac, de Pang Cluj, unde, cum s'a spus, afost i revdinta episcopilor români din acesteba chiar In frumosul castel de la .5 oiluu,Lipova, In Banat. Ornamentele gotice erau modeste,dar liniile care se taie intre dânsele, sânt foarte ele-gante, cäci liniile gotice, chiar foarte simple, productolusi o pulernieg. impresie. Inscriptia care aratrt cinea zidit. biserica §i In ce limp, se gAsia totdeauna, nu laintrare, cl la usita prin care strAbdtea cineva In prid-vor; era asezatd sau de-asupra ei, sau In zid, c,evamai departe, cum e casul inscriptiei de la Rdzboieni,foarte frumoasd, In care e vorba de Infrângerea decdtre Mohammed al II-lea. Se pdtrundea apoi Inacel pridvor, care era Ingust i intunecat. Usa ceamare era Incunjuratd cii arc sfdramat, cu ogivd,

avea, n-u o singurd linie, ci mai multe, paralèle.

83

Se &jail aid, adese ori morminte. La Neamt santinmormantati In aceastA parte partAlabii cetdtii, cum,cle.altminteri, morminte se Intalnesc, nu nurnai In bi-sericile lui .5tefan-cel-Mare, dar si In ale lui PetruRares, ca la Pobrata, langd Lespezi, pe malul Sire-tiului, de care ne vom ocupa pe urmd. De acolo,lin pridvorul care cuprinde morminte i unde nu

se face niciun fel de slujbd cleat cea de pomenirea rdposatilor, se deschide o altd usd.

Iatd-ne, prin ea, In biserica propriu-zisd. Ea eraidcutd dupd modelul celor din Atos, destinate numaipentru cdlugdri. In proportii mici, avea o forrnddc arucc, Cu pridvorul pentru oaspeti, pe cand cd-lugdrii stau In strand; \rail-al crucii 11 forma alta-rul. Gaud, apoi, aceste biserici au fost faite pen-tru orase, s'a edutat ca pronaosul, tinda, sd fie maimare, pdnd s'a ajuns astfel la biserici mici ca Hildatnormd, cum Se va ardta mai tarziu. De-asupra a-ceslui naos bolta se rolunjeste, si pe dansa se spri-jine un hull, pe o asezare arhitectonicA particular.Moldovei si care constituie o inovatie tehnied, maimult a noastrd: un sir Intreg de arce rdziniate uncle-pe allele, suprapuse. Turnul nu sustinea vre-un do-pot, ci era gol: In fundul lui apdrea chipul lui Hris-tos binecuvânland. Cat despre clopote, ele se gl-sec In tuck de la poartd, servind de clopotnitd

De o parte si de alta a zidului, ferestuici, Inguste,Impodobite cu ornamente gotice. Cdci biserica tre-buiá sd rdmand In penumbrd: asa cerea mistieul re-ligios, special evului mediu, de care ortodocsii nus'au despartit deck foarte tarziu.

In fata altarului era catapeteasma. In unele ca-suri, rare, e de piatrd sau de cardmidd, dar credcd i catapetesmele lui tefan-cel-Mare, care nu nis'au pAstrat, cdci cele mai vechi dateazd doar

84

din veacul al XVI-lea, erau Mettle din lemn. Ad-mirabile catapetesme, cu fel de fel de florl, de ani--male bizare, grifoni, cerbi, vulturi, avänd de-asupracrucea cu sulita i buretele crucificgrii, care a-tinge aproUpe, cu värful ei, bolta. Altarul cuprindeade o parte si de alta firide, diaconiconul i prosco-midia, IncAperi mai mici, unde se sgvArsesc anume-acte rituale.

Vazutä din afarg., biserica se infAtisa deosebit deelegantä. Ale lui Stefan aveau jos un Inalt posta-ment de piaträ. Stefan e si acela care a introdus-piatra In zidire: s'a zis de cutare Imnärat romancà a gäsit Roma de cgrämidä si a lgsat-o de mar-murg; tot asa s'ar putea zioe de Stefan cä a gäsitMoldova de lemn si a liísat-o de piatrg. De-asupraacestei pietre se Intindea apoi un strat de cärämidä_aparentä, smältuitä; firide erau practicate In acestipäreti, In care, mai tArziu, cand s'a ajuns a se zu-grävi bisericile, se pictau sfinti. In vremea aceastalnsk zugrAveala era numai interioarà, i chipurile,dupä tipicul bizantin, se desfäceaU pe un fond al-bastru lnchis, sumbru totdeauna, ele fiind ceva maimari la Inceput, de si nu asa de mari ca In bisericadomneasa de la Curtea-de-Arges.

Pe din afarg., pentru podoabä, se mai Introduceau,discuri de smalt Infipte In zid prin rädgeina lor. Dis-curile acestea erau de colori deosebite: cgrämizii,brune, galbene, verzi, albastre. Se asezau In locurile-unde se Intalniau firidele, unde se ciocniau arcurile.Alíe ränduri se urmau apoi supt stresinä, si totasa si la turnuri, care, avind firide, purtau si elela Imbinarea arcurilor cate un disc de colori dife-rite. ()data mgear, douä discuri de aceiasi coloarenu stäteau

Figurile ce le represintau discurile &Ant foarte

85

remarcabile, unele neexplicabile: ele Infatiseaza sterna_terii, ori animale curioase, apocaliptice, ca zmei cucoroana pe cap de om, avand trupul de leupile de vultur. Fiecare din aceste figuri pare a fie nAscocire a artistilor moldoveni din vremea aceia,Insa n'ar fi ca neputinta ca ele sa fi Yost In lega-turA, ceia ce li-ar da o importanta deosebitd-ca chipuri din basmele noastre. Altii au cAutat sagAseasca aici fel de fel de figuri heraldice, dar desig,ur preocupatiile de beraldica nu erau lucrul decApetenie al oamenilor din Moldova lui Stefan.

Venim acum la coperis. Coperisul, care azi seface scurt, patrunzand ploile In zidire si deteriorAndcladirile In cAtiva ani, se facea pe acea vreme potri--vit cu conditiile climaterice de la noi. El avea sin-c1i1A. tare, cum nu se mai lace In timpral nostru;jigla s'a introdus mai tarziu, supt influenta arde-leanA. Strasina era foarte mare. Totalul se combinafoarte frumos cu cladirea InsAsi: era un joc Intreg(le planuri deosebite ce se intretaiau; nu se infAtisao singura linie, ci coperisul se mlddia dupa liniileclAdirii, asa cum se mlAdie vesmantul dup5. formelecorpului. Aceasta formeaza i framuseta lui deose-bita.

Dintre curtile domnesti, cateva, mai noul, s'aupastrat, de exemplu la manastirea Slatina din Mol-dova.

Cladirile care se zie a fi In stil romanesc" astazinu dau nici cea .mai departata ideie despre zidirileacestea cu caracter laic: In cele de acum s'au Ingra-rnaditomultime deelemente de Impodobire, mai alescoloane scurte, care dau o Infatisane grea, pecarecladirile de odinioara n'o aveau. Erau putine Inca-perile cu zidurif foarte groase. Se pastra sprintenealacaracteristica intregii noastre arte. Cat priveste lin-

86

podobirea d'induntru, se pare cd se acoperiau pa'retifcu pktrate de smalt InfAtisAnd deosebite fig,uri. S'augdsit astfel In ruinele Sucevei elemente de acestea,care s'ar putea sA apartie i unei, epoce mai. vechi.

Iesind din cetate, du.pd ce Meuse cunostintd cu bi-serica i cu casa de loeuintd a Donmului, cdnitorulIilâln.ia prAvAlii foarte asImAndtoare cix erne una din:cele ce se mai vdd i acum In vechiul Iasi. Inpivnite., enorme erau instalate cArciumile; clientutie cobora cAteva irepte supt pdmAnt ea sä guste vi-nurile acl;matate In Moldova, ca vieri nemti de laTokaj, de Stefan-cel-Mare, la Cotnari, cdci altloc de ii nu se afla in INfoldova. Präväliile.oKte-rioare aveau un pridvor sprijinit pe coloane, eel pu-t,n lute° vremc mai tArzie. Dugheni dé leinn, (:a a-celea care se vdd Ina. la Hotin, nu lipsiau,Ele aveau coperi§ul mare al vechilor case romd-nesti. Obloanele, seara, se prindeau in cArlige. Unclelucra mesterul, el se aseza, ca In Orient, pe acelasioblon, prefAcut In masd de linera.

Casele particulare se InfAtisau, cum se infAtiseazIacu.m, pierdute In mijlocul grddinilor, incunjurate

cu un gard de rAchitä sau de scAnduri, filcut duprtuit obiceiu care n'a fost pArAsit nici "And acum: Eramai mult satul pAtruns In oras dedit orasul intin-zfindu-se In dauna satului.

Pe urmA, negustorii italieni, germani, armeni, turd,cari veniau prin pdrtile noastre, isi in-

cArcau cdrAle i plecau, supt paza unor strAjeri, pecari bucurosi Ii dAdea Domnia, in adAncul

Pe vremea aoeasta negustorii gdsiau pretutindeni o-rase care acum se Injghebaserd la toate punctelecare trebuiau apdrate, Mud ici 1 colo cetAti puter-nice. CAnd cAlAtorul pleca In partea de la dreaptaPrutului, dupd Holin se gAsia vamA si la Tighinea,

87

cu o Infatisare pe care n'o poate deslusi cineva dinlamentabilele ruine i din triviatele p.refaceri care seIntalnesc In timpul nostru aid. In cale ar fi putut.sil se opreasca. la Orheiu, al citrui numc Inseamna:toe de cetale" (várh61y), uncle pe vremea lui Stefan-cel-Mare era un phrcalab. Parunztmd mai adismc prinaceste locuri care numai in jos, la Dundre, crau pa-mânt basarabesc, al Domnilor munteni, se ajungeala Chiba si Getatea-Alba, In fiecare din ele fiind doi-pfircalahi.

In partea dintre Prut i Stretiu, se gasia un vechIapopas la Dorohoiu, unde Stefan-cel-Mare a ridicatbiserica ce s'a pastrat pänil astazL Se trecea apoi laBotosani, i In salmi vecin, Popauti (de la poprz, ciisufixul slavon du(i, corespunzAnd celui romanesc

reunit astazi cu orasul, se Indlta zidireaocare,cu. toata reparatia ce i s'a facut, are marele avanta-giu de a pastra i astazi zugraveala din ultimii ani aiDomniei lui Stefan, zugraveala pe care o IntiiInimpentru. aceiasi epoca numai Inca. Intr'un loe In Mol-dova, la Dobrovat. De la Botosani se scobora cala-torul la Iat, pomenit Inca de Schiltber.ger la începu-tul al XV-lea; orasul vechiu fusese la Ce-tatuie, de unde s'a Intins in sesul Bahluiului, Main-tand mai departe pe celalt mal al urAtei ape lenese,pana uncle este astazi Palatal Administrativ i unde°data erau curtile domnesti, care au trecut prinmulte prefaceri papa au. ajuns a fi In stil curat Louisal XV-lea, cum le vedem acum.

Ling Gurtea domneascä era acum hiserica Stan-tului Nicolae celui Domnesc, pe care Leconte duNoily a transformat-o cu &AN/I-sire, (bind o veseldzidire mica de lux, In locul celei, mnit mai severe,din vvemea lui Stefan, când, cum am spus, nu se zu-graviau bisericile din afara. Daunazi, pe ciind In fron-

88

tispiciul bisericii se vedca o tabla de metal, biatainscriptie a marelui Damn zdcea in curte. Trebuiesd addugim cd, atunei cand Leconte de No5y a In-ceput lacrarea, biserica era transformatd de o refa-cere din secolul al XVII-lea, pe vremea lui Antonie-Vodd Ruset. Oddi ale slujitorilor, care mdrgeniattmai tarziu piata, pdreau a fi dinteo vreme mai a-propiatd.

Ias-ul nu cuprindea pe vremea aceia and bisericadeck aoeasta, a Dornnului; de. alminterea, crawl n'a-vea, pe departe, importanta pe care a cdpiltat-o peurmd.

Dacil de la Iasi se cobora cineva mai Jos, popasulera In orasul pe care, dupd. legendd, Stefan 11 cercetaadesea, Harldul in care i s'a ndscut hut Petru, dinlegdturile Cu o femeie de actolo. Biserica lui Stefan sepdstreazà putin reparatd, dar nu asa ea sit se strieeurmele, pretioase, de zugrAvealit din secolul al XV-lea. Se ajungea la Vasluiu, care era In vazd caacel Vasluiu, In margenea curuja s'a dat lupta de laPodul Ina11, In 1475. In grddinile proprietarului maisânt rdindsiti din ruinele Curtii domnesti. Bisericadomneascd. ea Insdsi, foarte mult prefdeutd, s'a pas-trat si ea, Cu vechile ziduri acoperite de o teneuialdoarbd. Acum cdteva deeenii Teodor Burada, un ex-plorator foarte harnic si adesea norocos, gdsi inscrip-ptia Insdsi a lui Stefan.

In druanu.1 spre Galati, pe atunci un simplu satfärä vadoare economicd, se intillnia Barladul, loartemodernisat astdzi, cu bisericile-i zguduite de cu-tremurul din 1802, asa tuck turnurile au fost In-locuite, dupd sistemul odios de la Bueuresti, cu In-jghebdri de lemn Imbrileate cÚ tinichea, vdpsiti a-poi eu chinoros. Si tot asa e si In Tecuciul pome-nil in actele comerciale din veacul al XV-lea.

89

In partea de dincolo de Siretiu, de la SuceavaApus, Siretiul lui Petru-Vodà al Mu§atei deeg.-zuse cu tolul s'ar fi gIsit Bala, unde e Incgi obisericl a lui Stefan, de curand reparatg..

Sasi exploataserg. baia", minele de argint acolo;In numele localitdtilor vecine si In aspectul insusial populatiei se simte î.nc lumea, venitg. din Ardeal,care a stat odinioarg. acolo. Se pare ci o pecete ve-che a BAH. dateazd Incg. din secolul al XIII-lea, depe la 1200; orasul avea In pecetea aceasta cerbulSfiintului Hubert, patronul vg.ntorilor, Cu cruceaIn frunte.

De la Baia se coborau carIle la Roman, unde eracetatea doinneascl, Intemeiatg. de Roman-Yodd. Inbis-caca episcopa1g. se odihneste Doamna Anastasiaa lui Roman-Vodg, mama lui Alexandru-cel-Bun;floate si de aceia Romanul a fost un ora § In de,osebide Ingrijit de cdtre Stefan. Si In Tinutul acesta seInt'alneste si un alt Mea§ bisericesc, ridicat, dup. cum.ave,a obiceiul Stefan, In amintirea unei hiruinte Im-polriva dusmanului, cel de la Doljesti, pe locul undea lost Infrant Petru-Vodg. Aron.

De la Roman se trecea apoi la Baegu, Tinut .demare InsemnItate din causa minelor, a ocnei",undeluerau sanggii unguri, veniti din Secuime. BacAule un nume unguresc, i asemenea numiri ungure§tise mai Intftlnesc prin Imprej-urimi In judet, In le-gIturg. cu Ungurii de odinioarl, mai vechi decat In-sg.si descAlecarea. Regiunea ungureascl era ruar-genitä de o regiune romAneascA, a pAstorilor vrán-ceni. La Bacgu, fiul lui Stefan-cel-Mare, Alexandru,a ridicat biserica Precista, care existä i pand acum,de si, candva, transformatà. In hotarul de mai Ca'rziu,Foesanii erau numai un sat, orasul fiind clädit apoi,§i pe locul satului Stoiesti. Aici, pe vremea lui Ste-

90

fan-cel-Mare, exista numai cetatea Craciunei, in a-propierea Odobe§tilor, c,etate la'nga care s'au datlupte foarte grele.

Aeestea sant lucrurile pe care le-ar fi putut ye-,dea cine ar fi venit In Moldova pe vremea lui. Ste-fan-cel-Mare.

VI.

Moldova din prima jumlitate a secoluluial XVI-lea: consideratii generale.

Pentru secolul al XVI-lea trebuie sà se Inceapg. cuMoldova, cad cea mai mare putere politicà, cea maistransI organisare religioasà, cea mai bogata" înflorirearIistic i literarà se gäsesc dice. Dar, Inainte de aarAta ce putea sä se vadN. In Ailoldova lui Petru fla-res. i se va argla, de ce se alege acest moment,si nu altul, e bine sà se spuie care sasnt izvoa-rele In ce priveste cArátoriile din care se pot cA-pAta informratiile.

In cei cAtiva ani de stApanire ai lui Bogdan Orbul,fiut lui Stefan-eel-Mare, ocupat In lupte cu Tata-rii, chemat adesea la hbtarele terii si se p-oate zicecA acestor lupte Impotriva Tatarilor sdrau datorit In-sematatea Tinutului Fàliciiului i orasul Iiusului, Incare se vede Incà vechea bisericà episcopala" din vre-mea lui Stefan-eel-Mare, ifavern stiri In categ,oriade izvoare pe care ne sprijinim. Tot asa pentru scur-tul timp de stApfinire al lui $tefAnitil, nut i ur-masul lui Bogdan, acel tanAr Domn care a fost o-morAt, cum se stie, de boieri. Când Insà du.p5. aceastaa venit Petru Bares, lucrurile stau cu totul altfel:stApAnirea lui IndelungatA, care tine de la 1527 ODA

92

La Intdia lntrerupere a Domniel lui, In 1538, pentrutru ca, pe wind, dupd ciltcva luni de petrecere InArdeal si la Constantinopol, sà se intoarcd i sd maidomneascd cinci ani, aceastd Domnie care se In-Linde, piqn urmare, peste trei decenii, este de sigurdestul de importantd i, relativ, destul de linistitdpentru ca sd atragd chiar negustori i cdlAtori dinalte prirti. A fost supt aceastd Domnie o noud In-florire a Moldovei: de fapt opera lui Stefan-cel-Mare a fost continuatil In ce are mai esential si maistralucitor prin accastd stdpânire a lui Petru Ra-res, fiul Au natural.

Pentru tot acest timp avemdiu un cAlátor, unSas, care, In calitate de trimis diplomatic, a venitIn pthi1e noastre: Reicherstorfer, care Infdti.seazdrile lui despre Moldova In forma unei descrieri, Cho-rographia Moldaviae, un mic tratat geografic pentruca strdinii sd cunoascd Moldova. Lucrarea e Intov5.-rd5itd si .de o hartd, cea d'intAiu consacratd nuraaiMoldovei, foarte interesantd. Textul dd, In propo-sitii latine, scurte, o multime de stidnte,foarte exacte,privitoare la o tard pe care Reicherstorfer In cali-late diplomaticd a strAbItut-o de multe ori: vomreveni asupra lor.

In ce priveste Tara-RomdneascA, doar glsim catetin caldtor italia.n, curn e Della Valle, care a fost lamAndstirea Dealu i a vorbit cu cdlugdrii de aici,cari i-au pomenit de originea noastrd romand. Nu tre-buie sà se uite Insd un lucru: acesti cdlugdri cu cari

vorbit el erau foarte probabil influentati, ca millce se gdslau langd Targoviste, unde era o mAnds-tire de Franeiseani, cereetatl si ea de cAldtori, dedoctrinele apusene ale Renasterii In legAturd cuceputurIle neamurilor. Cdci. noi n'avem In acest senstraditiuni atat de vechi.

93

Fiindcd este de glsit un aldtor tipic, sd ni Inchi-puim pentru vremea aceia a lui Petru Rare§ unulvenind pe laturea cea mai ceroetatd, a Hotinului. Cdcl_In vremea aceasta Marea Neagra, îi pierduse foarte-mult din importantn ei. La 1453, cum se stie, Con-stantinopolul cdzuse In mAnile Turcilor. Acestia. n'a-veau, bine bateles, niciu.n fel de interes sd scadd co-mertu.1 Mdrii Negre, dar, iardsi, ei aveau tot into-resul sl lmpiedece flotele Puterilor italiene, care a-veau amintiri In ce priveste stdpanirea Mdrii Ne-gre, de a se purta prea des prin Stramtori, asa In-cat Intre *bpi de comert i eve.utuala pagubd po-litia ce ar fi iesit din aparitia continud a unor ga-lere care puteau fi armate, con.stituind o amentn-tare pentru stdpanirea turceascd, Turcii au pre-ferat s5. renunte la cdstigul prea scump pldtit. Dupkce s'a luat Constantinopolul, noii snpani 1-au colo-nisat cu oameni adusi din toate pdrtile: foarte mult1hune crestind, prinsii din cutare oras de pe MareaNeagrd, care-si pierde cu totul importanta, erau luati.

asezati In mahalalele Capitalei otomane. Dar a-ceasta niciodat5. nu si-a mai cdpdtat importanta co-merciall de odinioard. A fost un centru foarte impor-tant de stdpinire politick', un lagdr pentru ostasi,cari la fiecare SfAntul Gheorghe porniau la cuceririspre a se intoarce la Sfantul Dumitru, dar punctul.de mare strdlucire comerciald care fusese odinioard.dispdruse. Italienii n'au plecat din Constantinopol,ci au ramas In Pera si Galata, localinti care peurmd s'au confundat si a rdmas, In partea de din-colo de Cornul de Aur, o populatie de graiu ita-Lan, de religie catolicd, de relatii necontenite ca Apu-sul, Insd din ce In ce mai stabilild. Cad, pe edndnegustorii stAteau Inainte o bucatd de vreme In a-ceste regiuni si pe urm5. se Intorceau acasd, acuma.

94

se imobiliseazd locuitoril acestia catolici In cutaresuburbie, i dau astfel conditiile necesare pentrudesvoltarea unei lumi cu totul particulare, care airdit mudtd vreme aldturi de Greci si de Tutci fArda se confunda cu unii sau cu altii. Dar aceia nu H.-ceau decat micul comer t de detaliu.

Marea Neagrd ajunge astfel sd fie pentru comertaproape o Mare moartd. Aceasta mai ales dupà ce sicelelalte centre crestine ale Märii Negre sAnt cuceritede Turci i distruse prin Insdsi aceastd cucerire. La1475, chleva luni dupd lovitura, neizhutità, pe Carebeglerhegul Muneliei, comandantul 'tuturor forte-for europene ale Turcilor, o Incercase i care-i detedesastrul din Ianuar In smarcurile pliduroase de laPoctul-Inalt, lAngl Vaslulu, In vara aceluiasiCaffa, acest centra al posesiunilor genovese i, Ingeneral, al activitatii comerciale crestine la MareaNeagrd, a fost cuoeritd de Turci.

Aoeasta a desfiintat mnsà Caffa cu desdvarsire; eaeta sg. Invie numai dupd secole Intregi, supt numele

Feodosia, pe yremea Ecaterinei a II-a, Idrd cavre-odatd sd recapete, mdcar pe departe., importantape care o avuse. In acelasi timp Turcii ma-

tins stApAnirea asupra Intregii peninsule a Crimeii;flanu idtdresc, srdpAn al hinterlandului, devine va-sal al Sultanului, chiar lnainte ca acesta sd-si fi pu-tut atribui calitdti imperiale. Vechea cetate a Com-nenilor din Trapezunt, de unde Stefan-cel-Mareluase cea mai mAndrd dintre sotille lui, Maria deMangup, Ingropatd la Patna, acest oras al Sfin-tilor Teodori", Tiron i Stratilat, a fost cuoerittotal distrus. Legdtura cu Trapezuntul ajunse Infelul aoesta rupta.

La 1484, In sfArsit, a fost euceritI China i Cetatea-AlbA, Inteun moment cand Stefan-eel-Mare nu se as-

95

tepta la o loviturd, Tiind sprijirat pe armistitiul Intreregele ungar Matias Corvinul si Sultan, In cartMoldova era cuprinsk explieit. Cu toate sfortdrile lui

tefan, mai mull de un an de zile, ceia ce l-a. silit-sk facd actul de Inchinare fatd de Poloni, care zdbo-vise pAnd atunci, cu toatà interventia lor, Intdiu fdr5.Importantd i al doilea traddtoare, Polonii tinzandsk InlAturi pe Domnul moldovean, care si-a rdsbunatpe urmd In Dumbrava Rosie din Codrii Cosminului,Turcii au rkmas stdpani si pe Cetatea-Albd si pe Chi-lia, i, iarksi, din una, cat si din alta nu s'a maiales nimie supt raportul comercial. Populatia, dinCetatea-Albd a fost ridicatd cu grAmada: parte a fostvandutd ca robi, parte asezatd, cum am slit's, In,noile sub-in-Jai ale Constantinopolului.

Acum, In Marea Neagrk se expunea cineva la a-tatea supardri din partea deosebitilor agenti airktiei turcesti, cu toate privileg,lik de comert pe care si'Venetia si Genova le capdtaserk de la Turci, Cu toate-capitulatiile, mai bine garantate, Incheiate IntdiuIntre Franta si ImpdrAtia turceased... AdministratiaTurcilor mostenise toatd conruptia administratiei bi-zantine, addugindu-i instinctele prddalnice ale popu-latiei de jaf din central Asiei. Venetierai preferau sdfad., In Orient, comertul si. In altd directie, iar Ge-novesii an plecat cu desdvarsire din Marea Neagrd.Acestia p'á.strau In Rdsdrit insula Chios, lar Vene-tienii Creta, Ciprul, i in jurul acestor iusule Isi e-xercitau ambii comertul, cercetand i Constantinopo-lul, (lar netrecand dincolo de oras, In apele Mdrii Ne-gre.

S'a vorbit mai mult de aceasta pentru cd e binesk ni ddm sama de conditiile generale de istorie uni-versald In care s'a desvoltat viata politicd, economicà

culturald a terilor noastre.

96

In ce priveste negotul Ardealului, de la o bucatAde vreme el e In scAdere. Timpul de mare Inflorireeste MA. Indoialá epoca lui Stefan-eel-Mare. In adoua jurniitate a veacului al XV-lea e un momentand se poate zice cà negotu.1 Sasilor, slàbin4 inTara-Romlneasa, se IntAreste In Moldova, Negustoriibrasoveni se Intámp1ä sä cerceteze mai mult pasurilegrele ce due atre Rá'sárit deat pasurile, mai u-pare, altfel, de trecut, care duc dire Sud. Prin ur-mare pe calea prin Tulghes, dar si mai ales prinOituz, merg atAtea call de comer ale Brasovenilor,i, iaräi, comertul Bistritei cu Moldova e foarte pu-

ternic pe vremea lui Stefan, de i, din nenorocire,.socotelile Bistritei pentru aceastá epocà nit ni s'aupástrat.

La Inceputul secolului al XVI-lea, relatiile de co-l-1-ml cu Ardealul au sliibit Insd, i motivul trebuieckutat In Insási situatia Ardealului. El nu se maiafIX In acca stare de liniste pe care o avuse atátavrelue cal fusese legat de comma Ungariei, purtatIca siguranta i strálucire de un om ca Matias Cor-vinul, de si Ardealul avea stápà'nire deosebitá. suptun Voevod, unul dintre acestia, Stefan Báthory, oimportantg. personalitate militará, sprijinind une oripe Stefan-cel-Mare In luptele lui.

Dupà moartea lui Matias, succesorul lui fu un Ia-gelon din Polonia, Vladislav, suflet pasiv i fárá re-sort Ungurii 11 numesc Dobje", pentru cä la fie-care prpej spunea bine", dobrze". Naválirea tur-ceascI In pártile acestea devine de acumdin causa slábiciunii vá'dite a regelui, care se trans-mite s't fiului sgu, Ludovic al II-lea, cel ce moareIn lupta de la Mohacs, cánd se pierde regatul Unga-riei.

Se iveste atunci indoiall In ce priveste soarta vii-

97

toare a Ardealului. Ce se va face cu dAnsul? In-colro se va Indrepta? Care va fi acoperemântul si-gurantei sale?

IncA de supt stApAnirea acestui Ludovic, provin-cia capAld InfAtisarea unui teritoriu autonom. Ar-mata ardeleand se deosebeste tot mai inult de ceaungureascA propriu-zis. CAnd Turcii lui Soliman-cel-MAret atacd Ungaria, aceastA armed, supt Voevo-dul Ion Zápolya, om bogat, avAnd kgAturi cu Polo-nia, ca unit' ce era din Tinutul Zipsului, nu ieaparte la desperata defensivA Acest Slav, cu nu-mele abia ungarisat, are atat de putin patriotism un-guresc ca sA intrebuin.tAm un tannin contempo-ran, Inc& consimte sg. vadd Ungaria prApAdindu-sesupt ochii lui. DupA. infrangere, Voevoclul Ion Zá-polya trage nAdejdea sA capete coroana ungureasca;pe cAnd o parte dintre nobili aleargA, in puterea u-nui pact de familie incheiat intre Habsburgi i Ia-geloni, spre acel Ferdinand de Austria, fratele laiCarol Quintal, altii aleg pe Zápolya, si dia aceastAscisiune va resulta acea orAnduire ultimA care va daHabsburgilor Nordal, Vestul i Sudul Ungariei deodinioarA, iar Ardealal i Tinuturile vecine, comi-tatele exterioare" pAnd la Tisa, vor rAmAnea, o bu-catA de vreme, ca toatele ale lid Zápolya. CAnd Sul-tanul Soliman va 'interveni din non, cu o puternicAarmatl, el va fi in stare-sA aseze, dupd moartea pre-=lard a lai Ioan Zápolya, pe fiul lui, loan Sigis-mun.d, cAraia Turcii, cari se tot gAndiau la SfAntulStefan, Ii ziceau Regale $tefan", pentru, ca, dupätrecere de cAtiva ani, Soliman sA se hotArascA a In-temeia un pasalAc la Buda. Dupl pasalâcul acestava veni apoi cal de Timisoara, precum i stabilireaunui beg la Seghedin, a altor begi la Solnoc i in Or-tile vecine.

98

O Ungarie turceascd se aseazd astfel la mijloc, des-pdrtind Ungaria austriacd a Vestului de Ungariasdriteand a "lui loan Zápolya si a succesorului sdu,care Isi va tara o existentd miserabild, mai totdeaunaslAbit de boald si incapabil de a guverna.

Acum, Impdrtirea aceasta nu s'a fAcut usor, ci aufost luple Indelungate. 0 parte din populatia din Ar-deal era pentru Habsburgi: Sasii rdman ferdinandisti,considerand pe Zápolya ca pe trAdatorul crestindtd-tii; nu-i recu.nosc titlul de rege care resulta din ale-gerea lui si din recurioasterea Tm-cilor; pentru clan-sii el e Já.nos Waida", si Impotriva lui sant gata,°Hand. Aceasta a dat prilej Domnilor nostri sd.trundd In provincie. Petra Rare§ a strdbdtut-o demai multe ori, avand de la Stefan-cel-Mare ca mos-tenire Ciceul §i Cetatea-de-Baltd, una represintand unvast domeniu, cealaltà cuprinzand cel mai impor-tant balciu din mijlocul Ardealului. Rares si-a 'M-ans posesiunile la Reteg si Rodna; Vlddicii cari sesfintiau la Suceava stdteau la Vadul Somesului; Bis-trita lrebuia sd pldteased censul Sfantului Martin Ro-manului din Moldova, si Vodd a Intrat In cetatea carenu i-a fast cedatä deplin, si, dacà n'a putut sd insta-leze aici parcdlabii sdi moldoveni, el s'a Infdtisat Informa unui senior care vine sd vadd posesiunile sale.In once cas, Bistrita a stat supt aripile, une ori foartenervos cutremurate, ale .Domnului Moldovei. Acestaa asediat Brasovul, a tinut supt dependenta sa, cudesavarsire, pe Secui, cari stdtuserd si fall de Stefan-eel-Mare In atarnare de vasalitate §i-1 ajutaserd Inluptele lai, nu In calitate de contingente trimise deregele Ungariei, ci ca oameni supusi la chemareaVoevodului roman. Dupd expeditia aceasta el a cu-les vama la Prejmer, nu ca ocupant, ci ca Domn alMoldovei. Izvoarele contemporane sp-un cà, sprijinit

99

pe Secui si pe populatia romdneascd, el ar fi fost'In stare oricând sd. se Inscduneze in Ardeal.

Insd bate aceste imprejurdri nu favorisau negotulSasilor, cdci situatia variazd de o zi pe alta. In cu-tare moment Petru era invingdtor la Feldioara i dis-punea de Ardeal; Intealt moment se schimbau lm-prejurdrile, silindu-1 sd urmdreascd altd politicI Asaincât, incd negotul sdsesc e ingustat din causasiluatiei neldmurite si vesnic,. schimbdtoare in Ar-deal, pe cdnd el se Intilrete din pdrtile polone,

prin urmare, vin mai malt din acestea.

In privinta aceasta cdteva liimuriri asupra rega-tului polon ea sit s inteleagd de ce importanta luifatd de Moldova este mai mare acum decat Inainte.

Am vdzut cd Polonii se asezaserd in Galitia abia injumdtatea a doua a veacului al XIV-lea, pe de oparte rspingand pe Tatari, pe de alta inlAturandultimele stdpâniri ruse4t-i- ale Coriatovicilor, i cd,(WO stabilirea lui Casimir-cel-Mare In Galitia, aurmat reunirea dinasticd a teritoriului ruso-lituan cuPolonia.

In afard de greutAtile colabordrii ca LituaniiRush, cari absorbird pe cei trebuia, pentruca Polonia sd se fixeze, stabilirea de raporturi nor-male fatd de Impdrdtia turceascd. Dar pentru a-ceasta era necesar all lucru: ca Moldova ea insdsi sä-sifixeze situatia ei fata de aceastd ImpdrAtie. Cu toatecd dupd doi ani de la luarea Constantinopolului Pe-tru Aron, Domnul Moldovei, a fost silit sd trimeatdtribut Turcilor avem i astAzi actul slavon,Turcii tineau i cancelarie slavond, care constatdaceastd legRurd, Cu toate acestea Stefan-eel-Mare numai urmeazd pe aile lui Petru Aron, si, Odin]. Mol-dova a fost ndvAlitd la 1475 de SuHaul i se cerea

100

raspunderea acelei Indatoriri baneti pe care pre-decesorul lui, scos din Scaun de dansul, le luasefatd de Sultan. Si In campania din 1476 Turcii s'auInfatiat ca oameni cari au drepturi incalcate de unrebel fata de dan§ii, dator sa plateasca datoriile acu-mulate. Insa. Stefan n'a devenit tributar al Impara-tiei deck spre sfaritul vietii sale, and a vazut, nunumai ca Polonii nu-1 pot ajuta sa recapete Chilia§i Cetatea-Alba, dar cl au ganduri rele fata de Mol-dova.

CAnd regele loan Albert vine sd asedieze Succava,supt impresia puternica a acestei tradari Stefan aincheiat legdtura cu Turcii, §i trupele din cetatile dejos, pierdute, merg ca avangarda in Tinutul vecinal Poloniei. Astfel, avand nevoie de Turci ca sa ca-pete Pocutia, pe care a §i. ocupat-o, Domnul moldo-vean a trebuit s. plateasca tribut.

Tributul e probabil cä 1-a raspuns num.ai and n'a-vea ce face, de §i nu trebuie sa considerdm lucrurilecum le consideram astdzi, and exista alt sentimentde onoare, §i, totug, anumite planuri economice dehegemonie echivaleazd pe deplin cu legdturile de-pendentei de odinioara, Dar, and Moldova ramanetributard Impdratiei turceti, supt Bogdan Orbul, seputeau crea §i relatii durabile intre regatul polon§i lumea turceasca. Intre Turci §i Poloni fusesera o.bucata de vreme.neIntelegeri In ce prive§te Insi si-tuatia de vasalitate a Moldovei, fiindca Polonii pre-tindeau ca tara e un Palatinat al regalitdtii lormergeau atat de departe Inat chemau pe Palatin"sa iea parte la alegerile de rege; navalirile polone InMoldova erau Mute, nu ca din partea unui straincare invadeaza, ci ca din .partea unui suzeran carevine sa afirme drepturile lui. Niciodata Polonii,pana In epoca lor de decAdere, In veacul al XVIII-lea,

101

n'au pArasit cu totul aceste pretentii. Cu toate a-cestea, cand Moldova a ajuns In atarnare statornicatatä de'Imparatia turceascd, fireste cä aceste preten-tii au ramas In domeniul teoretic, ramanand sa fiereluate numai cand Domnii no$ri se ridicau Im-potriva Turcilor. Avem tratatele pe care le-a Inche-iat loan Albert §i urma.sii lui cu Sultanii, avem pri-vilegiile de negot pe care le acordau In schimb sta-onitorii din Constantinopol negustorilor poloni.

Din acel moment negotul Polonilor, din Rdsarit, aluat locul negotului S4lor, de la Apus. Si In acelasitimp partea rasariteana a Moldovei a c4tigat o im-portanta pe care n'o avuse pana atunci, In dauna par-tii apusene, care, din causa scaderii vitalitatii Ardea-lului, trebuia sa sufere §i ea o scadere corespunza-toare.

VII.

Supt Petru Rare*, In Moldova

Venim la ceia ce s'ar fi putut vedea de un calatorIn Moldova luí Petru Rares, i Incepem drumul luidin acel punct foarte important pe vremea aceastacare e Hotinul.

Cetatea, care odinioara avuse o Insemnatate mullmai restrAnsa, ajunsese, gratie comertului necontenitcu Polonii, sa capete un rol deosebit in viata co-merciall i economica a Moldovei. Era, cu esceptiaCetatii-Albe, care nu e de origine moldoveneasca, ceamai frumoasa cetate a Moldovei Intregi. In local zi-dirii anterioare, care trebuie sa fi fost de proportiimal restranse, se Intemeiase, la Inceputul veaculuial XVI-lea, una Inteadevar impunatoare, care si as-tazi se ridica In cea mai mare parte, cufunandu-senumai acoperisul, In apropiere imediata de malulNistrului. E facuta dupa acea datina care se Intál-neste In toata Peninsula Balcanica, si In vremea bi-zantina, si In vremea turceasca, asa-numitul opusreticulaturn: un cadru de caramidd asezata pe mu-che Incunjura un bolovan cufundat In ciment. Secistiga astfel o Infatisare care scuteste de picturasi de alte elemente decorative. De departe se distingfoarte bine liniile rosii ale caramizilor amestecan-du-se cu linia sura a bolovanilor i cimentului.

103

Cetatea era foarte Intinsa, cuprinzand §i un para-clis care a ramas Inca In zidurile sale. La u§i §i lafere§ti sant cadre gotioe foarte Ingrijit sculptate.

Erau acolo In chip permanent un numar de os-ta§i de tall §i foarte probabil §i tunuri. Cad Pe-tru Rare§ e cel d'intalu Domn al Moldovei care aavut la indemana mai multa artilerie, pe care Indin'a putut-o Intrebuinta cum se cuvine: tunurile ce i-aucazut In mana In lupta de la Feldioara, de la Sa§iicari fineau cu regele Ferdinand, au fost pierdute maitarziu, In ce.a mai mare parte, in lupta de la Ober-tyn, cu Polonii, pentru Pocutia.

Supt cetate era vatna. Stim care era sistemul. Dela vama din Hotin s'a pastrat In veacul al XVI-leaceva socoteli, traduse In lhnba polona pentru unproces la Liov: ele arata circulatia Intinsa care se fa-cea pe vremea aceia. De sigur Insa ca de la 1550Inainte circulatia avea un caracter deasebit de celpe care-1 putea Intâlai calatorul In IntAia jumatatea secolului. Pe atunci vame§ul se pare ca. era incIdintre oamenii de tara; mai tarziu Insa s'au Intre-buintat negustori, oameni de afaceri din Rasdrit:Domnia dadea in arena vaina, §i se presintau

orientali, Greci, Levantini, Ragusani, cariluau In arendä acest principal venit al DomnilorMoldovei.

Pe vremea lui Petru Rare§ Incepuse abia acestdrum al bogatilor In moneda din partile rasaritene.Dar pe la 1550-60, supt Alexandru Lapu§neanu, vaajunge foarte bogat, tocmai prin faptul cA tinca

Moldovei, cineva al carui chip se poate vedea §iastazi, In calitate de ctitor, pe zidul bisericii moldove-ne§ti din Liov, Constantin Corniact, care §tia §igrece§te §i italiene§te §i avea legaturi ca lumea ra-sariteana ca i cu cea apuseana. Apoi Cretani, Ci-

104

prioti, locuitori din Rodos vor avea un rost tot maimare In viata comercian a Moldovei.

Pe vremea lui Petra anume Greci jucau totusi unrol important In pArtile noastre. In corespondenta di-plomaticä a epocei se pomeneste adese ori un Di-mitrie Chalkokondylas, pe care Su'lanai 11 trimeteaIn pArtile acestea pentru a face negot cu Moscul sauMoscova. Aici In Moscova se gAsiau anumite balladcare se vindeau numai In aceste pArti; mai tárziu sevor pomeni cele de vulpe albastrI", foarte multpretuite; In acelasi timp dinti de peste, poate bagA(carapace de broased testoasd). Cu astfel de cumfAra."-turi pentru Sultan era InArcinat acel Chalkokondylas,mare negustor" al Sultanului, post care nu se in-talneste 00. la Inceputul veacului al XVI-lea.vedem umbland necontenit de la Constantinopol laMoscova, oeia ce dovedeste valoarea cea mare aunei circulatii comerciale, pe deplin asiguran a-cum, Intre Basfor i reg,iunile interioare ale stepeirusesti.

Acum, pe lang6 cetate, cu cei doi páralabi, pelângd blroul vamal" cu vamesul sau mitnicur,cum i se zicea In slavoneste, era orasul Insusi carese Intemeiase supt cetate. Terminal oficial pe vremeaaceia era podgrad" (pod: slay. supt, grad: oetate)Aceasta .era una din formele de alcKtuire a oraselor.Pentru necesintile centii Insesi se a,sezau anumitinegustori, la cari se adAugiau mereu altii.

Cel d'inniu fel de negustori era, dan fiind seteapAzitorilor Hotinului, pe care apa Nistrului n'o pu-tea iltura, arciumarul sau posadnicul, cu posad-nicele care nu vindeau numai vin, ci si ce maicexe omul dupä ce a taut prea mult vin, cum spune

cântecul popular In legAturà cu cdrciumele celemai cercetate. Pe lftngä posadnici i posadnice se a-

105

daugiau Insa i mesterii cari dregeau armele, lu-crurile de imbracaminte; astfel lucratori de arce,sele, curele, de unde a venit numele de sahai-dacari, care se Intrebuinteaza i astazi; erau i croi-tori, cizmari, etc.

Toti acesti mestesugari sant asezati In bresle sancaci breasla e bratsvo", care vine de la brat"

Trate"; terminul corespunde cu confraternitate", cuBruderschaft din Apus. Breslele acestea, natural,pentru ini oras mic ca Hotinul, aveau o importantAmai slaba decal In orase ca Iaii, de exemplu, undeele se desvolta pe deplin, avand In frunte un sta-roste sau un batran" i un \rate, Incasator devenituri. Pentru cä breasla avea veniturile ei. Era§i o bisericA de care se Ingrijia breasla, (land luma-narile, plata preotilor, lar de hramul bisericii, al sfan-tului patron al breslei, era o serbare speeiala. Pece-tea breslei purta i chipul sfantului patron al ei,Mudd., atunci cand se Intemeia, ea avea si un ca-racter sacru, religios: era facuta cu invoirea Mitropo-litului, si In condica breslei se gasia totdeauna Infruntea celorlalte acte recunoasterea breslei de ca-tre acesta.

Adaug ca breslele erau de toate categoriile; func-Vona chiar si o bresld a 1,misei1or" sau a calicilor,un sindical, sa zicem, al acestora. Fireste cà breaslacalicilor nu era decat In orasele uncle existau bise-rici multe.

In totalitatea lor, orasenii nu formal], o comuna,cum sant cele din Apu.s, care s'au rascumparat dela seniorul lor ori au capatat de la clausal parasireannor anume drepturi pe care acesta le avuse maiInainte, sau, In sfarsit, s'a intemeiat spontaneu, cuvoia seniorulud, ba, une ori, Impotriva seniorului.

'MY mare neajuns al vietii noastre trecute a fost

106

lipsa de autonornie a orasudui i incapacitatea luíde viatd spontanee, aci In once organisare care nuse bucurd de autonomic se produce si nepulintade a produce clemente die spontaneitate.

Orasele fuseserd &lie de Domnie: prin urmare eamostenise sistemul anterior, mai adese ori sistemulGalitiei decal cel din Ardeal. Pe de altd parte, Dom-nul, care avea atributiuni foarte Intinse, a autat, in-stinctv, sdrestrangd i dreptul oraselor de la Inceput.De exemplu, In ce priveste judecata, orasele a-veau inainte dreptul german de Magdeburg, pe lala 1400; dar, In rocuil aceidui drept, care era deose-bit de dreptu,1 teranilor, acestia tinandru-se de obi-ceiul pdmantu2ui, Dornnul a Incercat sä introducldreptul bizanntin. Dreptud. de Magdeburg nu se inaíIntalneste pomenit de la o bucatd de vreme.

In Truneta orasului, la Hotin ca i aiurea, erasoltuz, nume trecut din Silesia, prin Polonia, la

noi. Acest soltuz Inlocuia pe vechiul jude. In Tara-Ro-mlneascd, cuvantul jude s'a pdstrat, pe and inMoldova cuvantud strdin a dominat de la Inceput. Pelangd acest soltuz sari, wit, cum, se zicea, dupd uncuvanl polon, sinonim, se intalnia un Sfat de con-silieri comunali, cum am zice In timpul nostru, carise numiau pargari (Biirger). Pargarul s'a pdstratpAnd foarte tarziu, dar Intr'o situatie tot mai sa.zutd,

de unde la inceput era un cuvant de chiste, lasfarsit, pentru cä pargarul fAcea slujbd de vdtdsel,fugia lumea de aceastd calitate. Resturi de pargarlIn amintiri de familie am apucat i eu.

Acum, rostul acestor oameni nu se Intindea asupraadministratiei lntregi a orasului, pentru cd Domnulizbulise sd capete anume drepturi In viata aceastamunicipald; functionari domnesti, cari se vor Imnulti

107

din ce In ce mai -mult, vor Indeplini rosturi care a-partineau Intdiu acestor modesti magistrati".

Cei mai multi supraveghiau tArgurile care se ti-neau acolo. In ce priveste fixarea locului unde setineau tArgurile, mai tArziu se cerea totdeauna si unprivilegiu de la 'Domnie. Tdrgul era ImpArtit, cume si astdzi In multe pIrti, dupá vânz,area ce se fdc,eaIn fiecare piatd: Targul Cailor, Targul Vitelor, rirgulGrânelor. In afard de aceasta voitiiîoltuzì i pargariitineau condica ora§ului. O astfel de condied e po-menitI pe la Inceputul veacului al XVII-lea la Târ-gul-Neamtului. Ea se numia catastiful targului". Cu-tare act polon din a doua jumAtate a veacului alXVI-lea aratd cá voitii i pargarii aveau i anumechemdri, In se priveste schimbarea banilor. Venindbanii din toate pdrtile, schimbul, valuta", cum amzice noi, era In milna acestora; cel putin prin vea-cul urmdtor era un dregdtor special care se numiaschimbdtorul targului", deci un zaraf oficial.

Fjindcd a venit vorba de bani, negustorii trebuiau,de la cel d'intdiu pas Meat la noi, sd se Ingrijeascdsi de monedd curentd. Pe cea din Muntenia o cu-noastem. Se pare cd avem monedd moldoveneascdNO de pe vremea lui Petru-Vodd, fiul Musatei, pe la1380. $i ea continud sd circule In tot decursul vea-cului al XV-lea si la inceputul celui al XVI-lea.Monedd curentd, nu numai politicd; nu ca un xnij-loc de afirmatie a independentei, ci ca unul de cir-culatie economicd si de folos pentru Vistierie. Cu-noastea destule monezi vechi, i In sdpdturile care sefac ici si colo se mai gdsesc comori.

Moneda aceasta e Intru bate dupd sistemul ger-man introdus In Polonia, cea munteand fiind maimult supt influenta sistemului german trecut prinUngaria i Ardeal. Astfel groful german din evul

108

naediu este unitatea Intrebuintatd i aici. Banii mol-dovenesti de aramd si de argint ca i cel muntenisAnt suptiri; oei d'intdiu. poartd. stema Moldovei:precum pentru Muntenia este vulturul care se spri-jind pe o stAncd i floarea de crin In legAturd cumonetdria ungureascd ori poate i Cu anume pre-lentil unguresti asupra Transalpinei" vasale, In Mol-dova figureazd bourul cu steaua Intre coarne; dejur Imprejur e o inscriptie ca In principatul vecin.Forma latind a acestei inscriptii se schimbd cu vre-mea Intceo forand slavond, fdrd sd se poatd spune Insaedt inscriptia latind merge numai pand la o datd,dupd care Incepe cea slavond, pentra cd se pare dlIn acelasi timp se intrebuinta, In legAturd cu situatiipe care nu le cunoastean, sau cu Imppejurdri carese schimbd, i inscriptia latind i cea slavond.

In oeia ce priveste banii strdini, In vremea aceasta-ei erau autentici Inteo epocd mai tdrzie, monetd-ria Moldovei obisnuia falsifice banii strdini, InlegAturä cu plata unor ostasi apartina.nd terii aicthii bani se falsificau. Ei veniau din mai multepdrti. Cei turcesti nu lipsiau. In veacul al XV-lea-era mult mai edutat banul care venia din coloniileitaliene ale Mdrii Neg,re, In special ianuinii sau banidgenovesi din Caffa, asa-numitele ruble tdtdresti".In earl de acesta era eel care venia din Ungaria,floa-intul, cum se zicea odinioard. Banul acesta secherna In forma sloveneasca prescurtatd, din acte:.ug, adecd ban unguresc; deci s'a zis, la noi, pe urmd,romdneste, ,ughi".

Cdnd, la cumplrAturi, void cineva sd ardte el este-vorba de bani gata", se zicea, In slavoneste: ughigotovi". Talerul german apartine unei epooe mai tdr-zii, fful sl fie exclusd Intrebuintarea banilor ger-inani In epoca lui Petru Rares. Socotirea preturilor

109

obiectelor servind in loc de monedd avea un numedeosebit In obiceiurile comerciale: se zicea a buciu-lui.

Vom addugi cd Petra Bares era un Domn foarte-bogat i putea In anume Imprejurdri sd figurezeIn viata politica i ca un Imprumutd.tor pentru std..pAnitori mult mai liberi si mai puternici deckdânsul. Asa s'a Intâmplat cand, In a doua Domnie,era gata O. se ridice Impotriva Sultanului, sd-1 prinddsi sd-1 dea In mânile cruciatilor, i Electorul deBrandenburg, Ioachim, care trebuia sd fie seful ex-peditiei pentru recAstigarea Ungariei, Intrd. In le-gdturi cu Petru, care i-a fdcut un Imprumut, clan-du-i pentru o parte boi. Zapisul de la Ioachim deBrandenburg s'a purtat pe la multe judecati In de-ceniile urnattoare i chiar grin secolul al XVII-lea.

In ce priveste exportul, Moldova trimetea In strdi-ndtate, si pe la Hotin, mai ales pe acolo, produseleanimale: boj. Boii acestia moldovenesti erau foarte-cdulati. Polonia era plina de dânsii. De multe oritransporturi treceau prin tara vecind ca sä ajungdla Danzig, de unde se trimeteau In alte pdrti, InAnglia si aiurea. De la Danzig importam, In schimblucruri de metal: skit, pAnd tarziu, clopote la noi,care, aldturi de cele turnate In Ardeal, vin de acolode la Danzig.

Graul i produsele noastre agricole pe vmmea a-ceasta nu treceau granita, agricultura bind mArgenitdla nevoile terii. Se pare cà se fdoea o culturd degrail mult mai mare deck In timpurile noastre,porumb neconsumandu-se

Ce primiam noi din Polonia se poate vedea foartebine din rdmdsitele de registre de vamd de care amvorbit, de prin anul 1590, si prin seria Intreagd de

110

documente care stab:lesc isloria relatii!or dintre Po-loni i Moldoveni..

In general importul era mult mai mic decal. ex-portul. Stofele cele scumpe, de care aveau nevoieDornnii nostri, boierii cari-i Incunjurau, clerul supe-rior, se aduoeau, i pentru Poloni, din Rdsilrit.arnune din atelierele mari pdstrate de pe vremeaBizantinilor sau, dupd ce ImpArdtia turceascA, prindominatia ei necrutAtoare, a izbutit sà ruineze viataindustriald, dacd nu si cea comercial d InsAsi, a Im-periului, stofele acestea veniau din Vene¡ia, mare fur-nisoare si de hartie, si de cateva alte fabricate, aOrientului lntreg. Brocardul venetian era intrebuin-tat de obiceiu. Dar pentru se,colul al XVI-lea legAturileacestea sant Incd foarte putine: vechiul comert italianfusese ruinat; noul comert italian nu castigase Incdsituatia lui de mai tarziu. Cand se va ajunge la a-ceasta, vor veni i galbeni venetici", oeia ce Inseam-nd: din Venetia.

Un alt produs de export, dar in altd directie, erauporcii. Se trimeteau in Ardeal. Negus tor mare deporci a fost, astfel, Alexandru-Vodd Ldpusneanu, ca-

transporta la Bistrita si Brasov, unde rnergeau,de altfel, i boii moldovenesti.

Cand stim acuma ce putea SA Insemne un orasde granitd, sà urnarim pe negustorii cari porniaude acolo cu carele, pe drumuri care nu eran pio-truite. CAlAtoriile se fdceau deci cu multd greutate,pe carele .cu bol, i, Tire*, Cu popasuri dese. Eraun desavantagiu pentru negot, dar un avantagiu pen-tru Inmultirea i desvoltarea oraselor In tara noas-trd. Dacd negotul s'ar fi puhrt face pe un drum maibun, popasurile ar fi fost mai rare, pe cand asa,dupd eateva ceasuri de trudd, trebuia ca omul sdse opreasca Intr'un oras spre a se odihni.

111

Drumul Hotinului mergea la Iasi, si un alt drumvechiu: prin Dorohoiu i Botosani, tintia iarási laIasi.

Cáci drumul prin Galitia, natural, n'a dispgrut, nicipe vremea lui Petru Rares, de si acestálalt, de laHotin, ti fAcea concurentg. Orasele din Nordul Mol-dovei nu se desveltá Insà prea mult Onà la inceput-tdveacului al XVI-lea, ori si in epoca luiMare.

Ajungand negustorul la Iai, orasul lui Petru Ra-re§ se deosebia foarte mult de ce fusese el,, in sercolul al XV-lea, precum i Suceava, Capitala ceavecho, avea si ea o desvoltare pe care veacul anteriorI1U o cunoscuse.

In ce priveste rostul celor doug. Capitale una fatáde cealaltg, se poate spune cit pgrerea care atribuielui Alexandru Lgpusnean-u. mutarea Capitalei" laIasi este cu totul gresitg, de si s'a dat numeleLApusneanu strAzii principale din Iasi, socotindu-1ca Intemeietorul acestei resedinti. In secolul al XVI-lea, Domnal era, de cele mai multe ori, un drumetsi se strámuta din loc In loe ca sit dea sentinte; cáci,circulatia fiind grea i oamenii neputánd sit se sfrg.-mute departe ca sg.-i vie inainte, Domnul îi schimbascaunul de judecatd. Acelasi lucru se intalnestepentru Cate o altg regalitate europeang, in timpurimai depArtate: de exemplu pentru A.uglia secoluluial XIII-lea, pentru Ungaria lui Andrei al II-lea, con-temporaná. Astfel, Domnii nostri avand case dom-nesti pretutindeni, fiind datori sit se presinte cándintr'un când, Intr'altul pentru a impárti drep-tatea, nu se poate vonbi la Inoeput de o Capitalg.statornicg. Pe de altg. parte,, Capita1a din timpul nos-tru presupune o multime de ofidii, de lunctionari,pe and pe vremea aceia, and toate se fAceau prindelegatie, numindu-se un ispravnic pentru o sarcinl,

112

cat sarcina insäsi tinea, lucrurile acestea toate nuexistau. Dar din documente se constatä foarte binecd Damnii stäteau une ori la Iasi din motive inmare parte militare: in relatie cu incursiunile tätä-resti in Basarabia, cu primejdia ce venia de la Nis-tru din partea päganilor tatari, sant In vesnicAcare.

Orasul Iasi se numeste In cutare documente Stepa-novita, fiindcä biserica domneascd i Curtea de Mugd'ansa fuseserä. Intemeiate de Stefan-cel-Mare, socotit,prin urmare, ca un ctitor al orasului. De si Iaspa-zar" ninth, cum am spus, i Inainte de Stefan, i semal zicea i Foru.m Philistinorum, fiinda a existatIn vechime o populatie a Iasilor, a Iazigilor, carepurta i numele de Filisteni, cules din Biblie.

Foarte cercelat pe vremea lui Stefan, orasul rknaneasa In zilele lui Bogda.n, care a stat mai mult prin.pärtile de Sud-Est deck In cele de Nord, avändduck' lupta, pomenitä Impotriva Tatarilor. In Iasi,biserica lui Stefan e Sf. Nicolae de längä. Curtea Dom-neasa, In se.sul Bahluiului, care nu era, Tire:0.e, ca-nalisat atunci. Dincolo de cursul lui, era Cetätuia,unde fusese vechea bisericI a celor d'intAiu aseedriIn pärtile acestea. Petra Rares i aceasta meritäsä fie relevat n'a constrult el insusi in Iai, ci, Invremea lui, de un fruntas boier s'a fAcut bise-rica aceia care exista läng,A clädirea de acum a Tea-tr-ului National, pe locul wide s'a fäeut instalatiatehnia. a Teatrului, biserica Dancului. Vechimeazidirii se vedea si din faptul cä era cufundatd inpknant.

Dar numai and Domnia trebui sä se razime peTurcii din Chilia i Cetatea-Albä, Iasii au lost pre-ferabili Sucevei, precum, In Muntenia, Bucurestii,fiind mai aproape de Turcii din Giurgiu, acest oras

113

a fost preferat Targovistii, expusd nävälirii pribegilordin Ardeal.

Suceava Insdsi se InfAtiseazd mai bogatd In epocalui Petru decat Indintea lu.i. Dacä de la Alexandru-cel-Bun rdmAsese biserica Mirdutilor, pe care Stefan-cel-Mare a prefdcut-o, dacd, langd aceastä bisericd,existau Curti domnesti, datAnd din secolul al XV-lea,cele mai frumoase biserici sucevene vin din epocalui Petru Bares. Astfel e biserica SI. Dumitru, care Inliniile ei generale se pgstreazd pdind astdzi, InfAti-sAnd, Intr'o forrnd deosebit de frumoasd, sterna Mol-dovei deplin Infloritd. Tot asa bisericuta pe care aIntemeiat-o Doamna lui Petru Rares.

Aceasta, Elena, cdpdtase, prin donatia sotului, ve-niturile Botosanilor, cari pAnd la anume punct dinDomnia lui Rares erau incä un sat. Dar, and veni-turile au fost ale Doamnei, o femeie foarte priceputd,ambitioasd si iubitoare de clädiri religioase, ea a indl-tat sfintele 15.casuri care vin din aceastd epoed si pecare edlgtorii le vor fi privit cu admiratie. De oparte era biserica Uspeniei sau Adormirii MaiciiDomnului, fdeutä de ddnsa ca i Sf. Dumitru din Su-ceava; pe de altä parte, biserica SI. Gheorghe, ziditdIn acelasi timp..Aceasta a fost rdzAluird din tencuialdspre a i se restitui forma primitivd, de si supt cea-lanä era mai chipoasd, iar Uspenia este Ind asacum a fost fdcutd. de ctitori.

De alminteri aceastä regiune putea sä aibd un inte-res deosebit pentru Vodd, fiul Raresoaii din Harldual unei neveste de negustor care primia din andIn and pe Stefan-eel-Mare. Acolo, la MI-Mu, se In-tdlneste o clddire speciald Mena de Petru-Nrodd lalocul de origine al mamei sale si unde se zice cd in-susi vIzuse lumina

Tot In liârldu e si o veche biserid a lui Stefan-cel-

114

Mare, ref dcutd, si am và.'zut Inuntru picturi intere-sante din veacul al XV-lea. Pe din atara bisecrica ereparatd; pe d'induntru a fost lgsatd neatinsd.

Petru llares, de altminteri, si7a bitas atentia asu-pra regiunii nordice a Moldovei In ce privestedirile, din care causK, la Baia, pe lAngd biserica lui

tefan, care a fost iardsi reparatd In timpul nostru,este aceia, Inc. nereparatd, a lui Petru Rares. Dacg.la Piatra-Neamt avem biserica Sf. Ioan, foarte fru-moasa, de pe vremea lui Stefan, Petru Rares figu.-reaz5. i 'n Impodobirea orasului Roman. Acolo era obisericd. foarte veche, din epoca lui Stefan-cel-Mare,dar Impodobirea i-a fost adausd de Petru-Vodd. $i, Insfarsit, el ar fi putut clàdlisilaPutna lui Stefan,careaici Ii fixase locul de Ingropare, pentru ca toticari se vor linea mai aproape de dansul afleun mormAnt. Petru a sinatit Insái ambitia de a-si a-vea loe de InmormAntare deosebit. $i pentru aceastaa ales o mIndstioard asezatd. IângI Siretiu, Sf. Ni-colae din PoianA, unde era Inmormantatd, aldturi deanume boieri din veacul al XV-lea, mama lui Stefan,Doamna. Oltea, cdreia i s'a zis Maria. In timpuriledin urmN. Petru llares a izbutit sà facd din .bisericade la Pobrata una din cele mai frumoase ale Moldo-vei. Ea are un caracter deosebit de acela al epooei lui$tefan: e mai spatioasà, mai Inaltd; cuprinde, pelangd pridvor, pe lánga pronaos sau tinda femeilor,o Inchere deosebitd, fdcutä anume pentru Ingroparealui si a sotiei: j astdzi se vdd admirabilele mormintede marmorA care au cuprins trupurile celor doi soldclomnesti, la dreapta, la o Indltime oarecare de-asuprasolului, cum era obiceiul.

Afard de aceasta pict-ura este de o foarte mare fru-musetA. Pictura aceasta moldoveneascA din epocalui Petru llares se poate vedea mult mai bine In. a-

115

celea din zidirile Moldovei-de-Nord care, o bucata de-vreme, s'au gdsit In pribegia austriaca si au fost reu-_nite acum patriei romanesti, In Bucovina. Si maiales In doud biseriei pe care un calator din veaculal XVI-lea le vedea In toatA stralucirea lor. E, pe deo parte, Moldovita, lar, pe de alta parte, In infiltisa-rea ei aetuald, Voronetul.

Moldovita isi datoreste inceputurile ei Domniei luiAlexandru-cel-Bun: din vechea constructie sant numairuine, i biserica actuald, foarte bine pdstratk-razboaiele se pare cd n'au adus niciun lel de stri--cdciune pe acolo , se datoreste epocei lui Pe-tru Raras. Sant, Intre altele, pe langa pictura, foarteIrumoasa, elemente decorative care nu se IntalnescIn alte hiserioi: un fel de cadru de lemn aurit sevede, astfel, de-asupra portilor cand se trece dintr'oparte a bisericii la alta.

Voronetul a fost fdeut chiar de tefan-cel-Mare,<lar pictura exterioara e datoritI epocei lui PetruRare§. Pe eand pe vremea lui *tefan podoaba pe dinafara a cladirilor bisericesti se lacea prin alterna-rea Intre cdrdmidd i piatrd i prin discurile desmalt, aicea pictura se deslace pe un fond albastrupalid, de toatii frumuseta.

Precum lui Petru Rares li placea sa zideased, asaboierilor lui. In deosebite parti ale Moldovei ramase

totdeauna supt Romani, ca si In Buoovina, se gdsesccladiri de ale boierilor din vremea lui Petru: de e-xemplu la llbrocIniceni, la Arborea, de si acel Arboreal ami cNp se pastreaza, impreuna cu al copiilorfui, pe zidul din fund al bisericii, apartine unei e-poce ceva mai vechi.

VIII.

Dregiitoriile rornline*ti in veacurile al XIV-leapling in al XVI-lea.

C5.1átorul care ar fi venit in veacul al XV-lea intedie noastre, in epoca lui Stefan-cel-Mare i chiarInainte de aceastá. epocd, in Domnia lui Alexandru-cel-Bun, ar fi gásit in,ceputul unei ordnduieli deCurte. 'N'as zice orânduire a functiunilor, cácipe vremea aceia, dad. o Curte exista si avea pro-portii impunAtoare, nu exista o ierarhie a dregá-toridor : functiile rtu erau permanente, ci intamplá-loare si fárá platd; eran delegatii care se aoordau u-nor anumile persoane in legáturà Cu anume servi-cii, i, dupá.' ce indepliniau acest serviciu, ele seintorceau inapoi la rosturile lor de la Curte si lasituatia lor intre demnitarii Statului.

Inainte de epoca lui Alexandru-cel-Bun Domniamoldoveneascà avea un caracter nefixat, anumite in-fluente occidentale luptând cu influente orientale ;de o parte era un curent care venia din Ungaria,adus de desdlecátorii maramurAseni, de allá parteera un curent care venia din Polonia, ceva mainou dock celalt. Ceretând lista boierdlor cari in-tovkrásiau pe Domn, cari garantau de multe orijurknântul si prin urmare puneau valoarea lor

117

politicd personald In sprijinul valorii politice schiin-bdtoare, dupd temperament si Imprejurdri, a Dom-nului, o sk se glseased un numdr destul de im-portafit de nume ; dar efectul pe care-1 producelista aceasta, cam amestecatd, fOarte nestabild, mieste al unei ordini politice stabilite. Boierii aces-tia din seeolul al XIV-lea, din vremea lui Petru alMusatei si a lui Roman. al Musatei, a urmasilor lorpdnd la Alexandru fancied de la Bogdan si Latcun'avem documente cu boieri, ci numai din a douajumdtate a veacului al XIV-lea, purtau foarte pro-baba numele supt care clasa noastrd aristocraticd ecunoscutd.

El vine de dincolo de Dundre, La Sarbi el ntu seIntalneste. E bulgdresc, uralo-altaic. Am emis undevaipotesa cd, de cate ce ar" e un sufix de pluralIn limbile turanice i, prin urmare, scotând sufi-xul, rdmane rddIcina bol" sau bul", s'ar puteafoarte bine ca Intre numele chiar de Bulgar" si a-cesta de boiar", care In izvoarele bizantine se in-iitiseazd ea bolds, boládes, sd fie o leglturd, i, pre-

cum Franca se numesc cei libari", precum Alema-nii sp numesc obstea", toatd lumea", tot asa aces-tia ar fi Insemnat fruntasii".

Rostul acesta al boierilor trece de dincolo de Du-nd.re In Tara-Romdneascd, In principatul muntean.

Bine Inteles, and zicem cd numele trece de la Bul-gari dincoace de Dundre, aceasta nu Inseamnd cdBulgarii singuri In Peninsula Balcanicd ar fi avut oclasd dominantd cu atributii functiondresti si cu si-tuatie privilegiatd, cu un. rost deosebit In viata so-ciald a timpului, ci numai cd singur numele a vernit de pe malul ikept al Dundrii. In ce privesteclemnitatea, aceasta se IntalneSte si la Romani, laBizantini, de unde, confunandu-se cu vechea insti-

118

tutie uralo-altaid. a Bulgarilor, s'a alcauit clasa boie-rilor la acestia.

Nu trebuie uitat c5. MohloN., n'a fost i ea ,la Ince-put supt influenta celor de dincolo de Dundre. Ea.a fost In.temeiatI de curentul de initiativA politiciiven,it din Nord-Vest: a plecat din acel punct uncle sereuneste regiunea de N.-E. a Ardealului cu Maramu-rlisul, Bucovina si Ardealul. O influentà, prin urmare.a vietii slavo-bizantine In Insusi cuibul de undeplena. viitorii Voevozi moldoveni este absolut

numai dup. desalecarea Moldovei s'a scrhactul slavon de-acasd care s'a descoperit mai acum

urm5.1. Ei au venit cu idei politice unguresti. Aces leidei s'au amestecat pe urm6 cu acere idei patriarhalecare veniau din obiceiul p5mAntului de la `noi, dela populatia romdneascd g5.sitA aici, i, ceva maititrziu, cu o influentl politicä pornitd din lumea.ruso-lituanianA.

Aoeastà lume ruso-lituanianN. era Insl continuarealumii rusesti din. Chiev; Lituanienii erau numai clasadiriguitoare, militarA i politicA, iar supusii In ceamai mare parte Rusi din Galitia, cari continuau viataRusilor din Chiev. Acolo, la Chiev, de pe urma le-Oturilor pe care natia ruseasa le avea cu Bulgarii,In veacul al X-lea, când Bizantinii chiamA pe RusulSviatoslav sg. distrug Statul bulgresc, institutia bolerilor a putut ratrunde.

Asa !neat ea s'a introdus prin douN. c5i: In Munte-nia, de;a dreptul de dincolo de Dungre, iar In Mol-dova, Intru ca't nu s'a. Intins o innuentà munteanh.care Incä e posibil sA fi pltruns chiar de la lute.meierea principatului, din lumea ruso-litvang..

De alminteri si In ce priveste cancelarla este o

V. memorlul mieu despre el In Arz. Ac. Rom. pe 1925.

119

deosebire Intre Mu,ntenia §i. Moldova, de la Iniceput.Limba latina a fost foarte rapede Inlaturata, a-ceasta mire allele §i fiindcä mai greu se gasiautori slavone§ti. Luinea ungureasca. §i. polonä aveanevoie ea Insa§i de carturari, continuand viata ei po-Mica, pe cand In Balcani viata politia. a Bulgarilorera In compketa desfacere prin venirea Turcilor. SiIn felul acesta, distrugandurse viata politica a Slavi-lor din Ba1cani, elementele arturare§ti de acolo ve-niau la noi. Insa limba slavona adusa de damii, sla-vona de biserica, nu era cea vorbita de Rui, cilimba din partile Salonicului In epoca lui ChirilMetodiu. In Moldova i se adku.gira apoi slavonismeruse§ti. Chiar In ce prive§te formulele, sant deo-sebiri diplomatice", de canoelarie. Asefel la *Mull-teni, cancelarla sarbo-bulgara a servit de model §iapoi sa stramutat cu totul la noi; In Moldova ecancelarla acelor stdpanitori lituano-ru§i cari mo§te-nisera tipicul cancelariilor din Chiev, cu forme binedeterminate, putand trace apoi §i. aiurea.

Pentru a da un exemplu: Domnii nopi pun, paniIn epoca Fanariotilor, In documente, Inaintea nume-lui lor Io", cu un semn de-asupra lui o, care In.-seamna prescurtare. Io" e loan", numele Impa-ratului, Tarului balcanic Ionita, pe care urma§ii1-au adaus la numele lor propriu, precumratii din Roma 1§i ziceau cu totii Cesan, dupa nu,-mele lui Iuliu Cesar, ori precum Craii s/avi nu facdecal sä poa,rte in Insu..,i titlul lor numele lui Carol-ce1-Mare. Dar, In Moldova, numele prem,ergator deloan sau Io" nu se Intalnete decal de la o bucatade vreme; la Inceput se zicea: adeca eu".

Moldova avea, deci, fara Indoiald §i In a doua ju-matate a veacului al XIV-lea boleri. Boierii ace§tia

120

erau de origine deosebità si de caracter deosebit. Uniiveniau din vechii Maramurdwni, rude ale Donmilor.Se si pot recunoaste foarte usor dupd numele debotez. Cutare nume se intrebuinteazd in Ungariamult mai mult cleat aiurea: Petru i Stefan. Rega-tul ungaresc fiind un regat apostolic, numele Sfanturlui Petru e un nume favorit, iar numele de Stefan eal Sfantului rege. Printre Domnii .nostri cei d'intdiuInsd intalnim pe Petru al Musatei, pe fratele sdu Ste-fan, pAnd la Stefan-cel-Mare insusi. Tot asa la Sarbinume1e lui Stefan Dusan si al lui Stefan Nemania,Intemeietorul dinastiei.

Numele de Iuga, cdruia-i corespunde eel rusescde Iurg, Gheorghe, pare sd nu Ti venit din lumearuseascd direct, de uncle era si Iurg Coriatovici des-pre care se credea cit s'a intercalat Intre Domnii dedinastie nationald moldoveneasckl, ci sd fi trecut prinMaramurds, unde era o influentd ruteand. Dar nu-mele 'de Roman, pe care-1 poartit fratele lui PetruStefan e caracteristic rusesc, ventt din Bizant. Bi-zantul a avut Implrati cu acest nume, care nu In-seamnd decal Roman: Rhomanos, Romanus. DinChiev el a trecut apoi in Ga.Ella, si de acolo la Dom-nul Moldovei din veaCul al XIV-lea, de unde si nu-mele orasului care exisid Ora in momentul defata: Roman. Roman e un nume favorit i actiniala Rusii apuseni, i chiar la Poloni.

Pe Pang aceste influente este i influenta locald,bdstinasd, a fondului primitiv romdnesc din pdrtile a-cestea. Sant astfel boieri din clasa conducdtoare carea fost gdsitd. de Maramurdseni la descalecarea lor,§i altii din himea enejilar i a Voevozilor traditionali.

S'ar putea crede cd aceia dintre boieri cari in docur

4V. Revista Istoricd pe 1928, p. 320.

121

mente Inseanurd satul de unde vin si unde isi audrepturile lor, nu sant proprietari In sensul in carepaella admite proprietatea in secolul al XV-lea si alXVI-lea, ci mult mai malt In legAturd cu vechileinstitutii de Stat populare ale Romanilor. Cutare zice-ed e pe Somuz, In Nordul Mo1dovei; cutare altul searatd. ca boier" de Dorohoiu.

Acum, In ceia ce priveste titlurile, deosebit de o-rigine, deosebit de nationalitate, de demnitate si atri-butiuni, de sigur ed. In cele d'intdiu timpuri s'a in-cercat, fdrd plan, prin Insdsi desfdsurarea lucrurilor,a se atribui boierilor acestora din Moldova acelasi ca-racter pe care-1 avea nabilimea in terile de eulturd la-tind, supt influentele germanice din vecinatatea noas-trd. Astfel cate unu1 dinteinsii apare ca titlul deconte, de comes. Titluri slavo-bizantine, In oncecas, nu se gdsesc alipite pe langd numele boierilormoldoveni In a doua juirndtate a veacului al XIV-lea,dar titlurile acestea sant atribuite celor din vremealui Alexandru-cel-Bun.

0 cronieä romdneascd tarzie, a lui Ureche, spunecd Mircea-cel-Bdtran ,,a luat la sine" pe Domnua Mol-dovei care a precedat pe Alexa.ndru, deci cd acestaar fi fost impus de Munteni. Textul e am'biguu Inaceastd formd romdneasca, iar textul slavon nu-1 a-vem la Indemand. Cu toale acestea nu putem sd nune gandim la faptul cd numele lui Alexandru e unul-care era foarte rdspandit In Peninsula Balcanied, itlegAturd cui isprdvile lui Alexandru Machedon, cd unImpdrat. bizantin s'a chemat Alexandru, cd Taru/ dinTarnova, In momentul cand s'a cansolidat principatulmuntean, era Alexandru, cd Domnul muntean de pela 1360 se cherna tot Alexandru. Numele nu erau,atunci, Intampldtoare; deci nu sant excluse cine §tie

122

ce legkturi de familie intre dinastia inoepAtoare aMoldovei i dinastia, mai veche, a Terii-Românesti: oAnastasie a fost sotia lui Roman, §i fiul lor a fostAlexandru; aceastd. Anastasie se poate sd fi avut le-gAturi ca mai vechea dinastie romdneascd, munteand.

Oricum, la inceputul Dornniei lui Alexandru in-fluenta munteand, cu tot ce addugia din lumea bal-culled, este incontestabild: Moldova ajunge sd fie dince In ce mai mutt supt influenta Terii-Românesti alui Mircea. LegMuffle supt raportul politic Want foartestranse. CAnd moare regele Ludovic al Ungariei, mos-tenirea lui e disputatd intre cele cloud fete ale lui:Hedviga, mdritatd ca Jagello, si Maria, care a luatpe Sigismund de Luxemburg. Se stie cä Domnii nos-tri au oscilat; in ce priveste Indreptarea lor politicksi a fost un timp arid contra Ungariei s'au stabilit le-gdturi cu Polonia. Si Mircea a Incheiat legdturilesale cu Polonia, cu Vladislav Jagello, servindu-se demediatia vecinului moldovean. Solii munteni au tre-cut prin Moldova de s'au dus la Curtea lui Vladislav.Alexandru, care a pdstrat legrituri foarte lntinse cuPolonia, fusese precedat Infra aceasta de Inaintasulsäu Petru, iar Petru al Musatei a fost introducatoruIlui Mircea in alianta cu Polonia.

Supt influenta munteand, care aduce cu dânsa nor-mele acestea balcanice, boierimea moldoveneascd seorganiseazd, pdrdsind Indreptarea apuseand, renun-tAnd la tot ce putea sd vie, ca titlu sau atributituti,din aceastd lume latind-germand, §i acceptd normelecelelalte, bizantine §i slave. Atunci apar la Curtealui Alexandru, Intdiu färä niciun fet de randuialkMrä sä se cunoascd ranguI fiecdruia In insirarea lorca martori prin documente, dar pe urmä inteo or-dine care se fixeazd tot mai mult, Logofdtul, Vis-

123

tierul, Comisul, ale cdror rosturi mai mult sau malputin sAnt cunoscute. Logofdtul se Ingrijia de Canee-lana Domnului; Vistierul pdzia averea lui; Comisulavea sama Curtii, a cailor, i asa mai departe. Cate-va dregdlorii, nu multe, care se Intdlnesc In veaculal XV-lea i In Muntenia lui Mircea i In Moldovalui Alexandrurcel-Bun, cea d'intdiu avand doarmai mult pe Ban si pe stratornic.

In schimb, corespunzand Banului de margene mun-tean In Moldova se Intalnete starostele, In regiuneaSepenicului, a $ipintului, pe care Petru al Mu-satei a izbutit s'o capete printerm Imprumut fdcutregelui Polon, regiune care cuprindea Tetina de ldn-gd Cernauti, Iloinul i Hmilovul. Regiunea aceastaa fost luatd de la Poloni impreund cu organisatia ei

cu titlul dregItorului care stdtea In fruntea aces-tui Tinut, Intocmai cum pdrtile Severinului au fostluate de Domnii munteni Impreund cu organisatialor de supt Unguri, cu demnitarul special acestui dis-trict. Starostele acesta s'a pdstrat pAnd tdrziu In se-colul al XVIII-lea, and nut mai putea fi vorba de olegdturd strAnsd cu Polonii sau de o influentd puter-nicd plecand de acolo; ispravnicii de Cernánti se-chemau starosti.

In ce priveste comanda cetdtilor, aceasta era, curaam vdzut, In mdna pdredlabilor. Se pare cdcalabi existau si In Muntenia. In veacul al XIV-learde exemplu, In ndvAlirea Voevodului Ardealuluivremea lui Vlaicu, castelanul din cetatea Ddmboviteia stat Impotriva ostilor venite de dincolo de minterDar poate fi Intrebarea daed acest apArdtor al cetd-tii purta titlul de pArcAlab, care se Intâlneste curentIn Moldova. Un lucru e sigur: cd pdrcdlabii acestia, a-sezatr cate doi, lute° anume ordine, constituie un ca-racter deosebit al ordinii boieresti In Moldova, pe

124

când In Muntenia niciodata nu Intalnim doi pArcä-labi In aceiasi cetate, si e Intrebarea daca ei seIntftlniau In Mate cetäti/e. Se poate pune chiar intre-barea daca Muntenia a avut vre-odatà organisarea ce-tatilor asa de solida cum a fost In Moldova; de, alt-fel, principatul muntean a fost räpede silit de Turcisä-si paraseasca rosturile de independentä, pe cá'ndMoldova s'a mentinut, i organisatia ei militara de-fensiva a putut sa iea amploare, sà capete soliditate.Astfel In Tara-Româneasca era doar un parcalab laBucuresti, unul la Targoviste, apoi la Gherghita, lacetatea Teleajinului, care se pare a fi fostde-Mtmte, la Arges, la Poienari, pArcalabi cari seconstata pana foarte tarziu, pe când Moldova nu-mard pftrealabi Indoiti, dacd nu la Suceava, unde eranumai un Portar, Hatmanul de mai thrziu, dar la So-roca, la Hotin, la Roman, la Orheiu, la Chilia siCetatea-Albä. In Tighinea nu se Inseama, pentru ehcetatea a fost Intemeiatä numai de Turci, si acel careavea administratia Intregii asezari mai vechi era va-rnesul. Supt Stefan-cel-Mare pärediabia a trebuitse desvolte mai mult. Pâralabii din Craciuna, Inmargenea hotarului Terii-Romanesti, sant din epocalui.

Fled Indoialä. Curtea lui tefan-cel-Mare era im-pundtoare si bogatä. O dovedesc chipurile care sevad pe fresce in miniaturi, pe perdelele care acope-riau mormintele domnesti si care arata un foartemare lux In Imbracaminte.

Legaturile lui de familie au fost importante,car douà dintr'Insele, caci cea de-a treia, mai du-rabill, cu femeia care i-a Inchis ochii si care a ho-Mrà't In ce priveste mostenirea tronului, este cuo principesa din Muntenia Maria. flica lui Radu-cel-Frumos, care In traditia populara poarta nu-

125

mete de Voichita 1. Au Tost Ins4 cloud Inrudiri im-periale: una cu Evdochia de la Chiev i cealaltd caMaria din Mangup.

De cea din urmd am vorbit mai sus. InaintasaEvdochia, a fast mama fetei lui Sidan, Elenasi Elena e un nume ImpArdtesc, numele maiceiConstantin-cel-Nlare, care a fait mdritatd cu mos-tenitorul tronului rusesc si era sd poarte coroana Ta-rilor, ca mamd a unui fiu menit Domnici. Ea venisedin Chiev, si acolo, cu toate cd, de fapt, erau hp-prejurdri foarte restrá'nse, eu simpli cneji, total ladispositia regelui Poloniei, rdmdsese vechea ordineruseascd, si pdnd In a dona jumiltate a veacului alXV-lea printii acestia de Chiev îi ziceau Tarr,cel putin In cronicile relative la disinsii: cronica noas-trd Insgsi o spune. Chievul In vremea aceasta era,de artfel, din ce In ce mai mult stdpânit de influenteoccidentale si nu se putea sd nu aducd un mareaport de culturd. In Moldova.

Dupd moartea lui Stefan, fiul sdu, Bogdan, a gd-sit cu greu o nevastd. A vrut sd ieie pe o fatd a re-gelui Casimir al Poloniei, pe sora lui loan Albertcare ndvdlise In Moldova i fusese bdtut de DomnulromAn, pe sora lui Alexandra, cneazul lituanian, alui Sigismund, menit odatd sd fie instalat In Moldova,pe sora lui Vladislav care a stdpanit la Inceputulveamilui al XVI-lea In Ungaria, pe sora cardinaluluipolon. Bogdan era un om urât: i s'a zis Orbul, celace inseamnd Chiorul, cáci fusese rdnit la un ochiu.Mesterii, cum se vede pe frescd II Infdtiseazd Intea-devAr cu un ochiu Inchis, ränit. Frumos nu era,

aceastd aliantd nu represinta ce putea fi mai

Numele de Vochita se mai pAstra prin Moldova-de-sus In co-pilAria mea.

126

strdlucit pentru o principesd crescutd. In mediul po-Ion, orientat tot mai mult dupd gustul i luxul Re-nasterii, asa !neat principesa n'a fost bucuroasd sà

lncheie o asemenea cdsdtorie; apoi, orica'te garantiidAduse Alexandru-cel-Bun sotiei sale catolice, Ran-gala, cu toate acestea i catolicismul a contribuit sd sesfdrame aoeastd. s000teald. De aici a urniat intrarealui Bogdan In Polonia si pfuirea terii pang. la Liov,lar apoi ndvdlirea Polonilor pdnd la Botosani. Prin-cipesa s'a naritat en altcineva, lar Bogdan a In-cheiat o cdsdtorie In tard cu o fata de boier, al cdriimormänt se vede la Dobrovdt.

In ce priveste pe Sterainitd, fiul lui Bogdan, el aluat o principesd munteand, pe una din fetele luiNeagoe Basarab. Erau cloud.: una mai frumoasdsi alta mai urätd, i Domnul muntean ca si al Mol-dovei voia sd ieie pe cea ma], tândrd i mal frumoasd.De Rici lupta lntre ansii, care s'a terminat cu sin-gura cdsdtorie posibild pentru Moldovean. Ea a fostscurtd. Fdrd Indoiald insd cä, dacd ar fi durat maimultä vreme, fata lui Neagoe .ar fi introdus o civili-satie slavo-bizantind mai perfectd In Moldova, pentrumolivele ce se vor vedea pe urmd.

Petru Rares, and a luat Moldova, putem zice :pe neasteptate, era cdisAtorit cu o Romancd, se pare,Maria, care este Ingropatd la Putna, pe cänd sotulei nu apucase a ridica noua i splendida mdndstirede la Pobrata. A doua asátorie a lui Petru Rares afost cu o femeie din neamul särbesc al Brancovicesti-lor, Inrudit l cu Cantacuzinii imperiali. Aceastd fe-meie este Elena, fiica despotului Ion, si ea nu uitd,and Intemeiazä o bisericd, precum e a Uspeniei InBotosani, sl Insemneze In inscriptia slavond a cuifatd este. Tinea foarte mult la descendenta atri-buia In puterea ei un caracter aristocratic superior

127

aceluia pe care putea sa-1 aib5. Petru Rares InsusiDoaxnna aducea, si din amintirile sarbesti ale fami-liei sale, In legAtura asa de stransI cu Bizantul, sidin Ungaria, unde stAtuse familia o bucatil de vreme,deosebite elemente de civilisatie; aducea un complexde influente culturale de cea mai mare importantIpentru desvoltarea Mcddovei.

Ce lucruri frumoase se fAceau pe vremea aceia Inlumea slavo-bizantinä aratI i stofa cusutA cu aur a-flAtoare si acum la mIn5stirea Putna, pe care santInsemnate numele a doul principese sarbesti, unadin veacul al XIV-lea si alta din veacul al XV-lea,care au avu.t legAturi, nelAmurite încä destul, cuCurtea lui Stefan-cel-Mare. Doamna Elena a datea desvoltare artei tesgloriei, pe care o Intalnim,de alminteri i Inainte, de epoca lui Stefan. Tota.sa 1n cela ce priveste clAdirea, piCtura, influentaei se poate presupon.

In acelasi timp se exercita pe aceasta cale si o in-fluentà literarà asupra Moldovei. CdlAtorul care arfi venit pe vrernea lui Stefan n'ar fi Intalnit In pdr-tile acestea oameni Invdtati. Isprdvile asa de mariale aoestui straucit Domn, biruintile lui, asa elestrAlucite, caracterul Impdrtesc al Domniei lui, le-gdturile pe care le avea In toate pIrtile i care-1 f5.-°eau sä fie considerat ca apArItor al crestinAtatii a-menintate de Islam, toate acestea ar fi fost vrednicefarl Indoiallit de cantece sau si de povestiri In prosd.

Nu stim dacA, pentru epoca lui Stefan, cantdretiide Curte erau prea numerosi, dar de unde ve-niau si In ce limbI au cantat Intliu, se stie: eranacei aezi din Peninsula Balcanica, din Serbia, cari

ei InvAtaserä de la cantlretii de pe termal mnitAdriatice, supt influenta lumii normande la care

128

pentru lntdia oard s'a introdus obiceiul de a celebra,prin menestreli, i lucruri de dragoste i lucruri derdzboi-u. Au venit deci cantdretii din Balcani si aucantat in slavoneste, iar pe urma." si In romaneste.De. sigur cd au fost cantece despre Stefan-cel-Mare,pe care nu le mai avem In forma de la Inceput. Eleau continuat pe vremea lui Petru Rares, i neapdratcà atunci se cantau mult mai des si mai frumos lamasa domneascd isprdvile Domnului In Scaun sau alelnaintasilor sdi. Iardsi e foarte greu de deosebit Inposia populard actual, care a suferit atatea trans-formdri, textul primitiv, ca s. zicem asa, al cantd.-rilor privitoare la Domnii din acea vreme.

Cand insd era verba sä se scrie in prasd isprdvilelui Stefan, cAlugdrii "din Patna puneau in zece ran-duri istorisirea c,elor mai importante bdtdlii. 5i epdcal. Luptele acelea le cunoastem astfel, nu prininsemndrile cronicarilor nostri, ci prin mdrturii strdi-ne: prin scrisori contimporane, prin cronicile popoa-relor vecine. Tot asa a fost si dupa moartea lui Ste-fan.

Chid Insd Petru Hares a stat pe tron, avand langddansul pe Sarboaica Elena, capabild de a scrie In-sdsi, In ceasuri grele, rapoarte slavone cdtre Sultan,pentru sotul ei, lucrwrile n'au mai fost asa; la in-fluenta cea veche a curentului slavonesc din mInds-tiri s'a adaus, pentru a desdvarsi cultura moldove-neascd, influenta noud, adusd de mandria acesteiDoamne.

In ceia ce priveste vechea viatd culturald a mAnds-tirilor, mIndstirea Neamtului a dat In tot veacul alXV-lea manuscripte admirabile, care pe urmd auservit de model pentru cei cari scriau In mandsti-rile vecine. PAnd In secolul al XVI-lea In bisericile

129

din Maramur4 se Intalnesc cArti de format mare,cu literele foarte frumos randuite, cane sant adevaratedovezi fle civilisatie pentru

Nu numai cd se scria foarte frumos, dar se deprin-sese me0e§ugul de miniaturd, care e principala artade picturd a evului mediu. Un manuscript de originemoldoveneascd se gdse§te azi In Biblioteca publicd dinManchen, §i el Infdti§eazd pe pagini Intregi chipuride sfinti de toatd frumaseta. Putem zice cä minia-turistica moldoveneascd era pe deplin stabilitd la1450. Erau §i portrete In aceste miniatari, cum santale lui Stefan, ca acela, foarte cunoscut, de la Hu-mor, care-1 rePresintA In genunchi inaintea MaiciiDomnului.

Legdtura manuscriptelor acestora, din argint bAtutcu ciocanul, este iardsi foarte frumoasd. Avem multedin legAturile acestea din veacul al XV-lea in tesaurulde la Neamt. Cate unele s'au rAspandit pdnd In Ar-deal, de exemplu la Feleac, Una. Cluj, unde in bi-serka din acest secol locuia VIddica romanesc , osplendidd legAturd ddruitd de un Vistier moldoveanpe la 1490.

Toaid aceastd literaturd, toatd aceastd miniaturisti-cd, toatd aceastd caligrafie tot acest meste§ug de le-gare a cdrtilor nu s'au tinut numai la Neamt, ci deacolo au trecut In toate mdndstirile, §i Vlddicii mari,cum a fost Mitrapolitul Teoctist, au ocrotit aceastdmi*care. Venind acuma Doamna lui Rare§, cu am-bitia ei IrnpArdteascd, In legdturd cu aceastä tradi-tie indigend, s'a ajuns, pe langa strdlucita desvol-tare culturald bisericeascd, 0 la o culturd de ca-racter ,profan, pe care terile noastre nu o cunoscuserdpAnd atunci. Intalnim astfel o expunere a faptelorDomnului, nu In stilul scurt, scum") i sdrac al ana-listilor mdndstire0i, ci o presintare Impodobitd cu

130

perioade retorice, cum era In istoriografia bizantind.Macarie, episcop de Roman, scrie viata lui Petru-Vodd, cu elemente de stil Imprumutate din vestitacronied balcanied, slavd a cronicarului Manase, carea servit de model veacuri Intregi Pentru, astfel delucrdri.

Astfel cdldtorul care ar fi venit la Curtea lui Pe-tru Rare§ ar fi Intalnit, In acela§i timp ca o tallconsolidatd, cu o ordine ierarhicd pe deplin stabi-litd, cu o deosebitd. mandrie ImpArdteascd diií parteaDomnului ca §i din partea Doamnei, In legdturä custdpanirea ImpArdteascd a lui tefan-cel-Mare §i cutraditia lui Alexandru-cel-Bun Insu§i, o civilisatienationald, care, dad., In ce prive§te forma, nu In-trebuinta Incä limba terii, nu era mai putin un feno-men din cele mai importante ale culturii generale InIldsdritul Europei §i, datd fiind situatia tutttror celor-lalte provincii cre§tine din Orient, fdcea din noi, pela jumdtatea veacului al XVI-lea, mo§tenitorii ci-vilisatiei bizantine §i continuatorii acestei civilisatii,de multe ori pe drumuri pe care insd§i civilis'atia bi-zantind, neinfluentatd de Apus, nu le cunoscuse.

IX.

Tara Românease6 supt Neagoe Basarab

irr Intdia jumdtate a veacului al XVI-lea Tara-Ro-mâneascd ()fell oarecare deosebiri fati de Moldova,tare std foarte mult su,pt influenta Poloniei. Este oinfluentd occidentald care se Intinde, i, prin tot cecaracteriseazd drumurile de negot, transformd Mol-dova Intr'un sens tot mai mult In legAturd cu aceacivilisatie a Apusului care se afla In fasa culminantd_a Renasterii.

aildtorul care ar fi trecut prin Muntenia ar fi con-statat aici unele elemente comune cu cele corespunzà-Ware din Moldova, dar si altele deosebite de ciernen-tele moldovenesti. Intre elementele comune sânt ace-lea de culturd orientald, care nu mai vin acurn dinBalcanii propriu-zisi, din Constantinopolul crestin,care nu mai existd, din Statele slave complect distrusede. Turci, ci vin prin fugan, apartinand familiei o-datd domnitoare In Serbia, a Brancovicestilor,

In Ardeal si In pdrtile unguresti.In Moldova influenta aceasta slavo-bizantind aduce

cum am vdzut schimbdri importante si In do-oaeniul literelor si In domeniul artei, fiind represin-tata prin a doua sotie a lui Petru Rares, Elena, tucaDespotului loan. Influenta sarbeascdexercitat asupra

132

Moldovei e insd mult mai restransd, din causa situa-tiei geografice a terii, pe care din doud parti o batevantul Apusului, si din Polonia, si din Ardeal,cand In Tara-Romaneascd acest vant bate numaiArdeal. Cat pdtrunde In Moldova din influenta a-ceasta apuseand se poate strecura In Muntenia si pecalea Moldovei, prin fata lui Petru Raras, Chiajna,cunoscutd mai mult prin nuvela lui Odobescu decatprin realitatea lucrurilor, care a fost mdritald cacel putin doi Domni munteni din aceasta vreme, cdci,murind unul, Chiajna lea pe celalt, represintan-dmai departe influenta pdrintelui ei.

Influenta sarbeascd din Moldova Intalneste deci a-numite piedeci care la Munteni lipsesc. Asa incatcdlAtorul care ar fi venit In epoca pe care o putemnumi a lui Neagoe Basarab Mudcä dupd dânsuIpAnd la jumdtatea veacului al XVI-lea nu intalnini.vre-o personalitate domneaicd rdspicatd, ci numaibieti Domni cari astdzi apar pentru ca mane sädispard, ar fi av-ut mult mai mult decat in Mol-dova impresia cd se gdseste pe un teritoriu bizan-tin, oriental, In I Mull cu iraditiile rdsdritene ale e-vului mediu. Acest cAldtor, venind din Ardeal pen-tru cd negustorii din Polonia pe vremea aceia veniaufoarte putini in Tara-Romaneascd, de si In micutmuseu de la Curtea-de-Arges, creatiunea lui Neagoe,se Intalnia o aingdtoare care Vine din Luck; aceastape l'angà vechile legturi trebuiau sà se simtalute° lume noud, deosebitd de aceia pe care o cu-nosteau, de si mesteri sasi, cum era Celestin de laSibiiu, lucrau juvaiere pentru Domnul munteanai

Relevdm cd drumul Ardealului era bdtut incd de o.sumedenie de negustori, si nu se poate zice cä in a-

133

cest timp, Cu toate schimbarile rapezi ale Domnilormunteni, este In decadere negotul de peste munti. Dealminteri, daca pane cineva Intaia parte a secoluluial XVI-lea comparatie cu tot secolul al XV-leadupa moartea lui Mircea, va constata cd, de si 6lunga Domnie asezata este, In Mara de casul lui Nea-gool imposibila pentru Tara-Româneascd, totusi poatea e mai multIstabilitate de cum fusese Inainte.

Dupa moartea lui Mircea, ce se Intdmpla In secolulal XV-lea? Fiji! lui Miroea, Mihail, domneste catevalani. In lupta cu varal Oa Dan, Mihail cade. Danstaphneste In lupta cu Radu Prasnaglava. DivastapAnirea lui Radu, care nidodata nu s'a asezat,vine epoca lui V1ad Dracul. Vlad Dracul are tot-cleauna dusmani In fata; e amenintat de Turci Infiecare_ clipa. In urma, Hunyadi, cu Ardelenii lui,11 prinde §i-1 omoara. Dupa disparitia lui Vlad e oadevarata anarhie cu Domni marunti, dintre cariunul, Inca un Basarab, abia ieri, alaltdieri a fost des--coperit. Apoi iata Vlad Tepes, pe care Sultanul 11rastoarna, puind In loe pe Radu-cel-Frumos. Acestaare lmpotriva lui pe un Domn al Moldovei ca Ste-fan. Ispravind cu Rada, Stefan numeste Domn peBasarab-cel-Batran, Laiota. Acesta, ridicandu-se Impo-triva binefAcatorului sail, Stefan 11 gonete, apzandpe Basarab-cel-nnar, Tepelus, care, amenintat deTurd., nu gaseste sprijin destul In Stefan si se dade partea pagAnilor. Dupä peirea lui vine la tronVlad Calagarul, care stapAneste mai multa vreme,dar nu e o Domnie: tot timpul cat acest batranVlad, fast cleric, se gaseste In fruntea principatuluimuntean, el n'are o politica, n'are o actiune, In nicio&reef e.

Dar la Inceputul secolului al XVI-lea se IntAlne.,te

134

o Domnie relativ IntinsA, a lui Radu, cdruia i s'a ziscel Mare din causa caracterului stralucit al stapa-nirii sale, din causa donatiilor pe care le-a facutmandstiirilor din Rasarit, ajungand sa fie cunoscutde la Ierusalim pang. la Muntele Ates. lar, dupa dis-paritia lui Radu-cel-Mare, dupä trecerea rapede alui Mihnea-oel-Rau, omorAt la Sibiiu, unde se refu-giase, de alt Basarab, pretendent la tronul muntean,cdruia i se zioea Danoiu sau Tepelus, si a lui VIA-dut, vine Neagoelnsusi, care, oricum, represinta cevasi In desvoltarea politicd. a tern. Chiar dupa moar-tea lui i lupta nu stiu a câtor Domni, until la Bu-zan, oelalt In Tinutul oltean, rdsare un Radu de laAfumati, care lupta viteaz i stapâneste In urrna lup-telor asa Ino.at sd. poatd. fi Ingropat la Curtea-de-Ar-ges, s-upt o pi atr care-I Infatiseazd. lare, cu ,buzdu-ganul In mana, cu mantia In vant, ca un biruitor.Chiar urmasii nerazboinici, un Radu Paisie, un Mir-oea Ciobanul, Domni pusi de Poarta, dar cari aveaustapArlirea asigurata supt scutul turoesc, se tidied. Inmijlocul neoontenitelor turburari, framântari cuun relief mai puternic decat Vlad Calugdrul sauRadu-cel-Fru.mos.

Prin urm are vremea aceasta permite relatii comer-ciak, ea tine drumurile economice deschise. Daca Si-hihil e In seadere rapede, In partile oltene ridican-du-se o multime de mici Tamilii boieresti, care nu seIntelegeau Intre dânsele, ci se luptau necontenit unelecu allele, Brasovul, caruia-i corespunde ca dome-niu comercial partea de dincoace de Olt a principa-tului, îi pastreaza Inca activitatea adauge bo-gatia.

Deci pe cdlator 1,1 luni de la Brasov Intovdr6.--§im pe drum prin Giurgiu spre Peninsula BalcanicA.

135

El ar fi gAsit In cetatea Poienarilor1, cel putin pAnAla un anumit moment, urme ale trecutului de in-fluentA ungureasa, de puternicA influentA de pestemunti asupra principatului muntean. Aici mai stAteacand si and ate im paralab care putea sk fieungur, impus de Voevodul nou al Ardealului.

Coborandu-se de acolo, cAlAtorul ar fi ajuns la Ar-ges. Curtea aoeasta a Argesului de foarte multA vre-me nu mai avuse niciun fel de InsemnAtate. San-Ni-coard va fi Inceput poate sk cadA In ruine de pevremea aceia; cat priveste Biserica DomneascA, rarmai venia cineva la oeremoniile, odatA strAlucitoare,ale Bisericii ortodoxe. De la un timp InsA Argesulacesta castigA din nou lnsemnAtate, Neagoe e acelacare a clddit cunoscuta bisericA, ref AcutA de Le-conte du Noiiy, observand mai malt sau mai putinmodelul care fusese pe vremuri, biserla lipsitA azide Incunjurimea de ziduri i de toate clAdirile undestAteau egumenii si pe urmA episcopii de Arges #scoasA astf el din cadrul ei firesc.

Inainte de a se ridica din nou Argesul, Targovis-tea se Invrednicise totusi de o nouii favoare, caregiunea Incunjuratoare, din care fac parte colindede dincolo de cursul Ialomitei, mide s'a ridicat bise-rica D ealul ui.

Pentru Radu-oel-Frumos Capitala fusese Bucmestii;pentru Vlad CAlugArul, de la care avem un numdrde acte, Capitala e tot aceasta din Sud, mai nou5,

de alminteri, el e Inmormantat, de si nu i semai vede mormantul astAzi la tundatia sa InVlasca. Acestia toti sant Domni sprijiniti de Turci,cari-si au basa In regiunea mai apropiatd de Giurgiu.

7 Satul e de pus in legAturA cu Poiana sibiang, fiindi poate ocoil:. a wien arilor" de acolo.

136

E incontestabil Insd cd, la Inceputul veacului alXVI-lea, dacd regatul sUngariel decade, In schimbVoevodul Ardealului cAstigd o InsemnAtate mult maimare decAt inainte. Supt lageloni, Vladislav si Ludo-vic, Ungaria propriu-zisd sldbeste, pdnA ce, In luptade la Mohdes, Soliman-cel-Mdret biruieste pe co-pilul-rege, care si moare Inecat In mlastini, creAndu-se atunci cele trei Ungarid: pe cAnd Nordul i Ves-tul sAnt ale lui Ferdinand de Habsburg si Turcii seascazd In Buda, lar apoi In T.timisoara, Solnoc si Se-ghedin, Voevodatul ardelean se consolideazd deosebitpentru a ocroti ideia de Stat ung,ureascd. Ceia ce esteconstiintd nationald maghiard, supt raportul politic,cultural si religios, calvin, se pAstreazd aici, InArdeal. In ce priveste influenta asupra principatuluimuntean, Ardealul, desfdcut din vechea Ungarie, cuo dinastie proprie i ocxotit de Sultan, avAnd decitoata valoarea pe care i-o dd aceastd ocrotire, influen-teazd mai mult asupra principatului muntean decAtcum putuse sd o facd regatul unguresc cAnd Ungariaera Intreagri çJ Ardealul numai o provincie mai multsau mai putin neglijatd a acestui regat. Este o con-centrare de viatd ungureascd la hotarele Terif-RomA-nesti, care schimbd Cu des- Avarsire situatia.

Atunci Domnia, care ixtcheie tratate de hotare, tra-late de aderentd politied cu Vo3vozil ardeleni, seduce din nou spre munte. De aici vine cd Radu-cel-Mare face mAndstirea din Deal, si tot de aici cà Nea-goe va ridica, la rAndul sdu, biserica de la Arges.

De la Neagoe n'avem multe documente, dar, chiardacd n'ar Ti residat mai mult timp la Arges, singurfaptul cd a clAdit o astfel dc bisericd Intr'un locunde nu era nici mdear o episcopie aceasta e nu-mai de la sfArsitul veacului al XVIII-lea Inseamndcd el avea intentia sA locutascd aici, cA interesele po-

137

liitice il purtau spre aceste pdrti. CAldtorul, prin ur-mare, ar fi gdsit parte.a aceasta de sus a Terii-Ro-mânesti foarte vie.

Pe and In Moldova influenta Brancovicestilor seexercitä numai prin cdsdtoria lui Ntru Rares cu.Elena, cu influenta literaturii slavone din PeninsulaBalcanicd asupra noii literaturi de cranici a Moldo-vei, aid, In Muntenia, influenta aceasta este Intreitd;cand Mihnea-cel-Rdu a fost omorat La Sibiiu, acelcare-1 omoard, pretendentul de tron despre care mvorbit, era sustinut de S'arbi, cari aveau a face cuboieril de la noi. Iacioii acestiau au Intretinutturi foarte strAnse cu principatul muntean.

In al doilea rand, Neagoe e fiul unui Domn cu nu-mele de Basarab din veacul al XV-Iea si al unei fe-mei care vine din puternicul neam oltean al asa-nu-mitilor Banoveti sau Craiovesti, Banoveti, Rindcdla Craiova era mosia lor; Li se mai zicea si familiaParvulestilcrr fiindcà unul dintre cei patru frati secherna Parvu (numele Insusi e slay, din Balcani;acela al altui frate, Barbu, Insä e un nume vene(ian,venit prin Dalmatia, pe la Barbarus, Barba).Mdndstirea Bistnita, pe care au Intemeiat-o acesti Ba-noveti, era runa din cele mai frumoase ale terii, fiindfAcutd i Impodobitd tot In stil sarbesc. Singurul.faptal legdturilor acestui neam cu Balcanii trebuia sd a-ducä o influentg. In artd, In literaturd si in sistemulde guverngmAnt din aceste

Dar, and Radurcel-Mare a vrut sd Intemeieze InTara-Romgneascd si o organisatie bisericeascd si oviatd culturald, el a recurs, nu la Apusenii de culturdlating, catolicd, din Ardeal, ci la elemente de strictäccrtodoxie si mare traditie istoricg. din Balcani. Tipo-grafia, pe care Moldova n'a avut-o pe vremea lui Pe-tru Rare.s, a functionat pentru amândoug. tenue, ca

138

pentru Slavii de peste Dungre, supt un cAluggrcare a lncrat Intgiu In Muntenegru, la Cetinje, dupAdatine venekne. Cgluggrul Macarie, devenit tipografal Curtii supt Radu i cei d'intgiu urmasi aiajunge Mitropolit al Terii-Românestd. In acelasi timpa fost vorba sà se ierarhiseze Biserica munteang., careprinä atunci a-vea numai elemente dal:And din secoladal XIV-Lea, de la Greci, i anumite elemente culturaledaiând de la Nicoddm, din secolul al XIV-lea; turbu-rg.rile Inrauriserä defavorahii i asupra ei. Ciind afost nevoie ca ea sä fie reilcutil i Intregitg; mgcarasa Incg.t sä poatà sta algturi de Biserica moldove-neascg., foarte bine organisatd ierarhic pe vremealui Stefan-eel-Mare, cu un Mitropolit la SuceavaVladici la Rddäuti si Roman oel de Hui e multmai nou, Domnul a recurs la Patriarhul Nifon.

Nifon fusese Patrjarh La Constantinopol, i se re-trgsese ca monah la Muntele Athos; In oe privesteInsä influenta culturalà pe care o aducea cu dAnsul,aceastI influentä era greoeasegi fgra Indoiald, dar nufgrg un amestec slavon. Viata lui a fost serisg. deGavriil Protul, egumenul de cg.petenie mire ceilaltiegumeni de la Muntele Rant, dar exista i o form&s1avong; traducerea romaneaseä mai tarzie e fAcutg.dupg. aceasta. Nifon Insusi, In ce priveste originea1ui, era din acea lume balcanicg, mai mull slavo-albanesg. cleat greoea.scg. Dar, and a fost Vorba caTara-Româneascg. aibg, In 'forma aceasta cano-nicA, un Mitropolit, nu cine stie ce biet om scosdintr'o mgrastire, ai unul adueánd un nume mare,o traditie istoricg, o constiintg culturalg, un presti-giu, acela care a fost In stare sa impac,e pe BogdanMoldoveanul cu Domnul muntean din vremea luirRadii-eel-Mare insusi, iesind In fata ostilor gata deluptg i imptinând Domnilor Intindg. mâna, Mi-

139

tropolitul acesta a fost Maxim Brancovici, care a stato bucatdde vreme aici si s'a Intors Inapoi acasb."dlnsul pentru a isprdvi ca Mitropolit de Belgrad.

Neagoe a luat de sotie pe Milita, care-si zicea Des-pima, Mudd, era fatd de Despot, ca si Elena. Bizan-tinismul a pdtruns deci la Mimteni tot pe aceastd_cale slavd.

Acurn, acest bizantinism aduce cu dânsul i ideiimpArdtesti, i Neagoe a T.:3st, mult mai mult deeltPetru Rares al Moldovei, un Domn de forme bizan.-

Caracterul acesta al lui se cuvine sd fie relevat.Petru Rares meritd a fi asezat in rândul Suverani-lor clin epoca Renasterii. Cand si-a flout un plan,11 urmdreste per fas et nefas, pe cdile bune i rele,..pe tele cinstite si pe cele criminale. A fast un mo-ment Oand doi oameni ai Renasterii au stat aici, lanoi, fatd In fa,ä. Petru Rare i Aloisio Gritti.numiserd pe un bastard de do,ge al Venetiei guverna-tor al Ungariei, i acesta, sprijinit Intdiu pe Ardeal,voià sd-si adauge Aloldova si Muntenia. Petru Rares,din parle-i, doria sà alipeascd Moldovei lui Ardealulsi Tara-Romlneascd, aceasta atkrand In adevdrdansul. Atunci au dat lupta lor acesti doi oamenigata a recurge la toate mijloacele Renasterii: min-ciuna, trldarea, otrava, asasinatul. i intre eiavand talentul politic special al epocei, ceia ce se-cherna virta" Intr'alt sens deck cel moral, c,elmai tare a fost totusi Petru Rares, care a flout asaca Gritti, Ineunjurat la Medias de nobilii terii, i a-And hevoie de dansul, sà fie prins de adversarii luiunguri din Ardeal i omorl.t. i oopiii lui, dint:1.e cariunul era menit pentru Moldotva, iar oelalt pentru.Muntenia, IntrAnd In mAnile lui Petru, au, dispdrutfIrd wind.

Neagoe este, din contra, tipul Casarului bizan-

140

-tin: o picturk care a ajuns populark Il InfAtiseazIImpreunk Cu Milita si copiii lar, au eoroane enorme,cu pkrul f Acut zulufi i atarnand In jos, cum e in-fdtisat s't Radu-cel-Mare, Cu haine grele, Intr'un as-pect ieratic, de pare ca. Sant clerici, i nru Domni. Iu-birea extraordinark de Riserick se Intalneste si laPetru Rares, dar din punctul de vedere al , gloriei",pe cand dincoace nu e gloria, el devotiunea. Petru isicrestea copiii asa Incat, totusi, un Ilie ajunge tradk-tor raä de tara, de natia si de legea lui, turcindu-se;()elan fiu, Stefan, era un monstru, pe care au trehuitsk-i omoare boierii; fetele au fast Temei teribile: siChiajna i Ruxanda, si ele tipurl ca ale Renasteriiitaliene. In palatal lui Neagoe si al Despinei Insk,copiii lar, acei cari an murit, Petra i luck unul,precum i cel care, traind, n'a ajuns totusi la bkrbk-tie, el s'a stins In exil la Constantinopol, dupk maar-tea tatálui sku, tankrul Teodosie, toti acestia santcreseuti In norme stricte bizantine ale evuluiIn camere Inehise, supt higrijirea deosebitd i idealda tatklui. Numele, al Marelui Teodostie, al lui Teo-dosie Caligratul de mai tarziu, n'a fost ales cine stiecumTeodosie nu s'a chemat niciun Domn.al nostru.Lui Neagoe i se atribuie, au dreptate, InvAtáturile"cktreTiulsAu Teodosie, foarte important monument decompilatie bizantink, de un caracter moral deosebit,au Invdtarninte din viata lui Varlaam i Ioasaf", ve-nitk tocmai din India si trecutä prin canalul bizantin

sarbesc, apoi din Sfanta Scriptura, etc. S'a spusniat de eurand eh' lucrarea ar putea fi datoritk unuiealugkr care a hnprumutat numele lui Neagoe, darsAnt miele capitole In care Domnul Isi Invatá fiul-cum O. se poarte cu solii, cum sk meargä la rkz-boiu, ce atitudine sk aibk fatk de Tiwei, care nu potNeni de la un alugkr, ci mimad de la un Domn,

141

Ined de la unul foarte experimentat In toate rosturileterii, asa cum ele existau, precis, In aceastd. epocd.

Biserica de la Dealu -nu este bizantind, dar in-fluenta sarbeaseä aducea cu ddnsa, In aeest ineeputal veacului al XVI-lea, o alta influentd, care pentrahitdia oard se manifestd In viata terilor noastre: oca.venetiand. Clddiirea aoeasta de marmurd se InfAtisea-zd ea un parat perfect, purtând la dreapta i lastanga usii de Intrare, si nu de-asupra, ca In biseri-cile lui tetfan-oel-Alare, In (loud tabèle, o inscriptiefoarte find, ow litere care amintesc pe cele latine cumse fAceau la Venetia In vremea aceasta. Cu totul alt-ceva, decdt inscripiile moldovenesti, amestec intere-sant si original de elemente gotioe i orientale. Nuputem judeca partea d'induniru a mAndstirii Dealuluircare a fost foarte adese ori prildatd, i, la Inceputulsecoludui al XIX-lea, total schimbatd; ea n'are picturi,iar oddjdiile au dispdrut In cea mai mare parte.Cdnd, aaum, Neagoe, s'a hotdrdt sd f ac.ä o biscried pecare s'o opuie eelei de la Dealu, mAndstirea din Ar-ges, au tot luxul de catre era capabild, nu numaiVistieria terii, dar si atmoara, cum spune legendasi chnteoul, pe care o stransese familia doinneascd,Doamna Milita, aceastd bisericd lea anrumite elementetot de la Dealu. Biserica de la Arges are Insd stra-nele rolmajite; turnuri grele, care dau totusi o Infd-tisarè foarte sprintend, se 'idled de-asupraOrnamentarea este bogatd, Insd asternutä cu ce.1 maimare bun gust. Cdnd s'a fdcut reparatia de Lecontedu Noily, s'a seris si o lucrare explicativd, care re-leveazä clemente orientale i armenesti, dar In artabizantind. Insdsi se adunaserd de multd vreme ele-mente rdsdrite.ne i, pe de altd parte, Venetia, undese strAngea atdta viat4 din Orient in awastd. vreme,

142

era In stare sä deje maestri cari aveau toatà cunos-tinta artei orientale.

In ee priveste vechea zugrAvealá, desfdcutä si ex-pus4 Intr'una din s6lile Museului din Bucuresti, esteimposibil sä nu se recunoasca influenta occiden-tald venita prin Ardeal. O insemnare In socotelile Ar-dealului spune cà din pArtile aoestea ardelene a ple-cat un Vitus (Stoss, fiul), care era sculptor si ef-figiator". S'a discutat In ce priveste sensul acestuicuvant, ce fel de efigii" fAcea, In relief, ca sculptor,sau In picturá i se pomeneste un pictor rásá-ritean care a ldcrat alci, Dobromir. Cine privesteicoana Sfantului Gheorghe va recunoaste cä nu ebizantiná: are coiful occidental, sprijinit pe umg.r,.0 ideie indrázneatá, inovatoare, pruml roscat, carese desface in chicA, samáná foarte bine cu al cava-lerilor occidentali germani de pe vremea aceia. Sfan-tul e foarte sprinten, gata de luptá, extraordinar devioiu: spada lui, dreapt5, nu incovaiatá, o sprijinepe mftná. Este in el ceva din Deutscher Michel", sise poate recunoaste Indatá influenta lui AlbertDilrer. Evident, cálátorul care ar fi Intrat In bisericaaceasta s'ar fi simtit, pe de o parte, intr'o lume cu-noscutá lui, dar, pe de altA parte, ar fi avut o reve-latie a acestei arte bizantine refugiate la noi.

X.

Tenle noastre supt influenja turceascii.

Jumdtatea veacului al XVI-lea poate fi numità,pentru Moldova, epoca lui Alexandru lApusneanu,aci cele cloud Domnii ale lui, destul de Intinse siuna si alta, cu intermezzul aventurierului Despot, cu-prind o mare parte din aceastA vreme; iar pentruMuntenia s'ar putea numi: epoca lui Mircea Cio-banul, pentru cl iarAsi sá.'nt dou'A Domnii, ale a-cestuia, Litre care e intercalará stgpAnirea lui Pe-trascu-cel-Bun.

Afarà de izvoarele relative la Despot Insusi, carese cuvin a fi Infdli.sate de,osebit, n'avem, pentru a-nii 1550-1570, decat foarte scurte InsemnAri de d.-15.torii, asa Inca se poate zice a e mai putin cu-noscutd, mai rdu luminatA, partea aceasta a istorieiterilor noastre deck chiar epoca lui Petru Barespentru Moldova si a lui Neagoe Basarab pentru Tara-RomAneascA.

In aceastd epocA se petrec InsA lucruri foarte im-portante,si,ia,r6si, pXstrand forma de expunere a a.-ldtorului care ar strAbate tara noastr5 o sä cIutdm avedea ce se putea IntAlni In acest moment de prefa-oere si de incercare, Intr'un principat, ca i In ce-lalt.

Nu mai e acum nicio personalitate din cale afar5

144

de aspicatd. Ldpusneanu e interesant supt raportutpatologiei, supt raportul bolii care-1 chinuia, boaldcare i-a cdzut, pe urmd, la ochi; e interesant supt ra-portul nebuniei speciale, al patimei de sfinge care aresultat din aceastd boald Insdsi, dar, altfel, el nu eo personalitate politiicä vrednicä de luare aminte. Ni-mie In istoria Moldovei nu pleacd de la dânsul, ni-mile din rosturile esentiale ale istoriei Moldovei nuse Intrupeazd In el. N'a fost nici mdcar un nomn vi-teaz; bdtut de Despot In lupta de la Verbia, els'a intors 1napoi numai fiinda. 1-au adus Tumid. In,legAturile lui cu strdindtatea introduce niunal mo-tive de in [eres sau de vanitate: In Ardeal vinde porciyflind cel mai mare neg,ustor de asemenea marfdpe care 1-a avut vre-odatä natia noastrd, lar, In cepriveste legdturi1e lui cu Polonia, de unde i-a venitla 1557 solia lui Otwinowski, cu care prilej afldm,cd Vodd carea Inapoi pielea boilor dati pentru tain",i-au umblat prin cap idei din cele mai curioase, caaceia de a cumpAra armuri occidentale §i In schimbdAdea boj de Moldova; sau 1i trecea prin mintepropuie a mijloci cutare asdtorie a vecinilor sdi pen-tru ca sd i se rdspundd a, da, ar fi foarte bundcdsAtoria aceasta, dar ea nu se poate face a.5a deusor.

Pus aldturi Alexandru Ldpusneanu cu Petru Ra-res, cu neinfrântul lui avdnt atre fapte, ca con-stiinta lui cil mosteneste pe Stefan-eel-Mare, cu std-rninta lui In a apdra toate drepturile marelui pdrinte,cu dorinta-i de a jura un rol In istoria universald,pe came personalitatea lui 11 IndreptAtia, AlexandruLdpusneanu, chiar In afard de boala lui, se Infdti-

T P. P. Panaitescv, Intluenfa polond in epoca lui Grigore-Ureche Miron Costin, p. 9. D. P. P. Panaltescu pregätetero colectie de calatori poloni la noi.

145

seazd faarte sters, $i numai fondul row de criinitde pe care se &dace biata lui figurd bolnava po deimpresiona pe amatorii de romantism istoric.

E loarte curias c Domnul muntean care (him-neste pe 1a jumatatea veacului al XVI-lca, MirceaCiobanul, nu corespunde ILA Lapupeanu numai C70-no!og:ce§te, cri are si o core.spondenta psihologica cu.dilnsul. Nu erau rude urtul Cu altul; Mircea Ciobanulera fiul lui Mihnea, care era fiul lui Radu, nu fitillui Mihnea-cel-Rau, aci In casul ace$la s'ar fi pututzice cd rdulate.a tatalui a trecut asupra fiului, Mill-nea land, el Insusi, Hut lui Ylad Tepe. Ciobanul 'fit-sese un biet om traind prin Misarit, factind nego-tul de, oi, un toptangiu de carne de herbece, careavea o deosebitd trecere la Constantinopok pentruhrana ienicerimii, a Curtii, a Seraiului i a Intregiipopulatii. Din parte-i, Alexandru Ldpuweanu, panda nu ajunge Domn, petrecuse o bucata de vreine prinPo!onia, ca Petru Stolnicul, Inainte de a lua acel flu-me al lui Alexandru-cel-Bun, pe care 1-a purtat $iun Lapu$neanu din Muntenia, rdmas In istoric caAlexandru-oel-Rdu.

Petru-Alexandru, vine, deci, din Polonia, pe candMircea Ciobanul, chiar dacd a trait diteva luni inArdealul pribegi!or, e trimes d3 Imparatul tti.rcesc dinConstantinopol ; el apare ca omul Sultanului, Irdinddin voia acestuda, Imbogatind Poarta ou daruri dela no;, Incunjurându-se, In cea mai mare partc, Cuoameni din Rdsdrit.

Cu bate aoestea, cum Lapu$neanu a gdsit cea maimare pldfoere In a ilia boieri, tot a$a a gdsit ceamare pldcere in aceia$i Indeletnicire Mircca Cioba-nul. Cum Mexandru ppuweanu pdrea sd fi fostoin foarte doritor de bani de pe urma confiscarilorce i le procurau executille, se pare cif acela$i lu-

146

cru 11 urindria i Domnul muntean. Cum pe Alexan-dru Ldpusneanu 11 Incunjurd o asa de teribild re-putatie, i descoperirile mai recente, care-1 aratdcomandand prin Ardeal prune uscate i cerand femedcare sd stie face pane mai blind decat cea moldove-neascd, nu ajung ca sd in'Rare aceastd figurd ori-bill a lui, Ciobanul taie boieri i sileste pe altii sdfugg. $i In ce priveste sfarsitul vietii lor este oa-recarb asAmAnare: Alexandru Ldpusneanu e ctitorde biserici, Indr,dlorul uneia din cele mai frumoaseclddiri pe care le cuprinde Moldova: Slatina, din a-propierea hotarului celui vechiu al Bucovinei, undee Ingropat supt numele de monahul Pahomie. MirceaCiobanul, din parte-i, a avut si el mai mult norocdecat atatia Domni blanzi ale cdror oase nu se stieunde se arid: Radu Paisie, fostul Petru de la Arges,fostul egumen Paisie, trebuie sd fie Ingropat prin E-gipt, la Alexandria, Mircea Irish' a fost coborat laBucuresti, In biserica zisd Curtea Veche.

Si sd mai acldugim un lucru, ca sd fim mai com-plecti. Iatd acel fiu al lui Petru Rares, Ilie, care afost crescut In datinile crestine cele mai curate, Incea mai strictd observare a normelor trecutului, Incea mai adancd evlavie bisericeascd, i, Indatd dupdsuirea lui pe tron, el a tinut samd, mai mult d3cat decreterea-i de acasd, de luxul, de modele pe care levdzuse la Constantinopol i, pdrandu-i-se Moldovastearsd, facia, fdrd strAlueire, fdrd interes, s'a tUrc:t,addugindu-se primcjdiei de a fi scos din Domnie, spe-rana cd el nu va fi numai, curn a si fost, pdnd lamoarte, un biet beg la Dundre, ci cä se va fac,epentru Onsul un fel de a treia Domnie, pdga'nd,peste Romani, cuprinzand Brdila, Chilia i Cetatea-Albd, Tighinea-Benderul, toatd linia de la Severin

147

pAnd la Limanul Nistrului, i poate cu Dobrogea In-sd§i.

Si ai no§tri 1-au §ters pe Ilie de oriunde era In-semnat: din inscriptiile pe piatrd, din cele zugrAvite,din Insemndrile pe manuscripte: piatra se mutileazd,pergamentul se rade, pentsu ea numele trAddtoruluisd nu se Intalneascd.

Dandu-ni sama, acum, de motivele acestei asdind-ndri futre doi oameni, din ten i deosebite, de impor-tantd deosebitd, fdr:d Inrudire futre dama, cu altapregAtire de tinereld, domnind In Imprejurdri carenu erau cu desdvar§ire acelea§i bateo tard i Inala, cele doud figuri domne§ti de la Inceput, cu a-dausul cestei de-a treia, spun ceva: incepe aici o lu-me nouri. Pdnä acum influenta orientald a fost oinfluentd bizantind, Întäiu, sarbeascd pe urmd; a-cuma vine influenta orientald represintatd de Turci:Intrdm In felul acesta 'n era turceased, din care sin-gure anume fapte §i situatii din secolul al XVII:leane vor smulge. S'ar putea spune Insd, tuteo pri-vin;d, cd mai puternica a fost influenta turceascd a-supra noastrd prin anii 1550 de cum a fost chiar Inepoca Brdncoveanului, cand boierii se Imbrdcau tur-~e, cu papuci galbeni, cand mâncau i petreceautume§te.

$i iatd explicatia.Anul 1550 este momentul celei mai mari Infloriri

a Statului turcesc. In secolul al XIV-lea cdpeteniaTurcilor e un beg, un print; In Intdia junidtate a vea-cului al XV-lea, Moliammed al II-lea este succesorulImpdratilor bizantini In ce prive§te Scaunul de std-pAnire, hotarele teritoriului eare-i apartine, Insemna-tatea lui politied i militard, dar In vremea lui Soli-man-cel-Mdret, e,are este tocmai aceasta, Sultanul e §.1

148

succesor-ul talitilor, fiindcd s'a cucerit Egipetul, ulti-mul addpost al acestora. El Incepe tot atunci sd fieconsiderat ca un Han, fiindcd al Crimeii este vasalutsdu. Pe de altd parte, rostul Impilrdtese se coboardsi In legislatie, In organisatie, In obiceiurile sociale,In datinile de Curte, In tot ceia ce formeazd mdretia-unei Domnii. Pentru Turei Soliman este astfel ceiace a fost August pentru. Romani, ceia ce a fost Lu-dovic al XIV-loa pentr.u., Francesi. De aoeia supt toateraporturile ne gasim influentati de Turei.

Asa fiind, cdlatorul care venia In vremea aceasta,fie In Moldova, fie -in Muntenia, trebuia sd fie lovitde la Inceput de aoest caracter, Intru cat nu 1-ar fiIntalnit si in tenle vecine, si ele Inraurite, totusi, In.aceastd fas de mai marea desvoltare a ImpdrAtielturcesti.

Cdei acelasi lucru se petrece si In Ardeal i InPolonia: lumea ardeleand se ii-nbracd din ce in ce maimult turceste, lar marea aristocratic luptitoarePoloniei primeste o mica' twecased, ce se amestecd

cu o mai veche modd orientald adus5. prin Tatari,din lumea indepArtatului Rdsdrit asiatic. Nu maivorbim de Moscova si de toatd viata ruseascd gra-vitând acum in jurul ei, cdei Moscova e pe treisferturi tiltdreased: costumul de ceremonie al. Tarilorla Incoronare era absolut mongolic, ca i coroanelepe care si le puneau pe cap, pdnd ddundzi.

La noi, Alexandru Ldpusneanu e Incunjurat deTurci, i chlar Petru Rare's, când se lntoarce de laConstantinopol, mule petrecuse cateva luni ca pribeag,adusese cu el Ienloeri, având dDtoria .de a-i tinea cagarant:e fata de dusmanii lui proprii i ca garantiepentru Turci fatii de once actiune a Domnului. PehInga Turcii acestia, Petru scrie la leafd", cum

149

se zicea alunci, o ceata de Sdrbi, cari trebuiau sd-i fieshnpatici si credincio0 prin legdturile lui de fami-lie, pe care acuma le cunoastern. Dar, dupd PantRares, supt lije, n'au fo,t ntunai Turcii din garni-sona, dintre cari unii stateau in tand. altii figuraunumai In state, ramdind la Constantinopol, cried peatunci nu mai erau Ienicerii cei vechi, ci i Turcide nastere oatneni Insurati, Cu copii, cu prilvdlii, fa-cAnd si negot de banca, ci eran i prietenii turci pecari acta. eye Ilie din Constantinopol. unde ple-Lrecuse atdta vreine, i cari formau podoaba Curtiilui, spre marea indignare a boierilor nostri.

Domnia fratelui sau Stefan a fost foarte scurtd sin'a putut sd-si desemneze caracterul: boierii 1-auomorât. Dupa seurta trecere pe tron a lui Joldea, cd-ruja i s'a taiat pdmtele despdrtitor dintre ndri, fiindtrimes la mandAire, a venit Alexandru LdpusneanuInsusi, Cu Turcii lui statornici, mai ales In a douaDomnie.

Suitt el cetatile de odinioard nu mai joacä niciunrol. Ele au fast umplute cu lemne, din ordin turcesc,si arse. Nici nu ma) era nevole de armata, pentru cdSultanul cu umbra aripilor lui ocrotia Moldova. Numai Intra, clod, strdinul ca Inteo tan l de sine std1.5.-loam, cu strajeri la margine i cu cetdti, cu tunuri,wand rosturi de aparare, de garantare a independen-tei sale, ci Inteo provincie privilegiatd a Sultanului.Nici vo:ba ca In aceastd situatie militard autoritatealui Ldpusnean-u sd se Intindd In Ardeal, cum se in-linsese asa de temuta autoritate a lui Petru Rares,child amertinta pe Secui cd, dacd nu-1 ajutd, îi va ldsasa pian d de foame In muntii liar de piatrd. Cetatea-de-Bahl i Ciceul, feudele moldovenesti, avurd aceiasisoartd ca i Suceava i Hotinul: i, ea recunoscut Dorn-nului mosia acestor oetdti, dar, In ce priveste zidtP

150

rile, ele au fost ddrámate. De alminteri, Ardealul st5.-tea acum supt ocrotirea Sultanului ca si Moldova siTara-Romaneascd. Dad. Lkpusneanu a tracut In Ar-deal, el a flcut,-o numai dui-A ordinul Sultanului, pen-tru a Introduce pe fiul lui Loan Zápolya si pe maicksa Impotriva dusmanilor pe cari acestia-i aveau acolo.

Allfel, In ra,tur le adânci ale Moldovei nirnienu fusese schimbat. Aceiasi terknime libera In aceastk vreme ca si In vremea anterioark. Erau neli-beri munai cei cari veniau de aiurea:Secui fugari dinArdeal, ¡erani veniti din Podolia sau Galiii, prinsi derkzboiu pe cari-i aduceas Domnii nojtri, oameni carinu erau de la noi, cari nu aveau legkturile lor cupkmftntul i cari trebuiau sui lncheie anume conventii ea boierii pe al aror pkmant truuiau i unde-deveniserk usufructuari, datori sk, se supuie condi-tiilor care li se impuseserk de stkpánii

nola tusk pentru epoca aceasta un lucru foarteInsenmat pe care-1 IntAlnim numai In Moldova, siIn Muntenia nu: un vklit antagonism Intre boieriterani. Aceasta se vede foarte bine In timpul Domnieilui *tefan Toma, acel care a lnlocuit pe Despot, darn'a putut sk se mentie impotriva lui Alexandru Lkpusneanu, tutors cu Turcii. Se spune foarte Limurit,Inteun raport genoves, al cuiva care cunostea foartebine rosturile de la noi, cd Domnul pe care-I spriji-niau boierii nu era sprijinit de terani Domnul careera sprijinit de terani nu va fi sprijinit de boieri.Boierimea cautà sk-i stabileasck puterea In condi-tiuni pe care trecutul nu le cunoscuse, si se pare16coraia se apropia de drepturile de independentkteranului. Cel muntean n'a resistat; eel moldovean aluptat cu acea energie care s'a vdzut apoi la aceladin Basarabia.

Ajungand la Jai, i singurul fapt cd Domnia

151

stAtea mai mult la Iasi decAt inainte aratd legAturastrAnsd cu Turcii, cresterea influentei turcesti,aicise Inlfilnia un lux pe care trecutul nu-1 cunoscuse, ocomplexitate de ceremonii care veniau iarAsi de laCurtea constantinopolitanA: se IntAlnia toatI acea ci-vilisatie de suprafatd care nu foloseste niel celui tare,cAnd iea din prisòsul lui, 1 cu atilt mai putin celuislab, cAnd iea din nevoile terii. Incepuse tristul po-vArnis al Domnilor nostri, care fAcea ca, In secolulal XVIII-lea, In vremea fanariotd, cutare biet om,amenintat In viitorul lui la fiecare moment, sA sepoarte pe strAzile Bucurestilor i Iasului cu un a-laiu mai strdlucit decal acel cu care se plimba pestrAzile Parisului un rege frances, alaiu imitatdup6 al Sultanilor decAzuti din Constantinopolul con-timporan.

SA ni inchipuim acuma pe acelasi cAlItor mergAndIn Tara-RomftneascA, de exemplu cutare sol po-lon, de la care s'a pdstrat §i un fel de pasaportslavon, pe care-1 vom da mai departe. El intalniape Domn In Bucuresti, nu In TArgoviste, undestätea foarte fricos, stiind el de aici poate fi mai usorajutat In clipa de primejdie, fiind mai aproape deocrotirea Turcilor de la Giurgiu sau, intAmplAtor, dela BrAila, cAcil i acest oras se pierde la TiircilcomplectAndu-se in felul acesta linia militara oto-mand de pe malul stAng al DunArii, prin anii 1550.(La un moment dat, Turcii au pus si ei un episooppentru crestinii din raiA, episcop care se numeste deobiceiu al Proilavului, forma greceascA a BrAileifiind Proilavul, cu autoritate asupra Ismailului,Chiliei i CetAtii-Albe, precum si a intregii Dobrogi,din fatA.)

La Bucuresti cAlAtorul ar fi gAsit mai multA viatlturceascA In legAturl cu Turcii: fiinda acum Gre-

152

cii nu mai vin. pe sarna lor. Ar fi gdsit el, deci,mai multd lume orientald deck la Iasi. In clientelardsdriteand a Domnului se Intalniau une ori i Ar-meni, cari joacd un rol foarte important, dar nu ceidin Moldova, Armenii mai vechi decat principatulavand nume romanesti, deprinsi cu datinile noastre,ci Armeni noi, cari vin din cartierul armenesc alConstantinopolului. Asa: Inca" In general am puteaSJ)Ufl cä ei toti nu eran atilt de mull Turd, Greetsau Armeni, câl. eran, cu totii, Constantinopolitani. A-ceasta este deosebirea cea mare fata de trecut.

Causa e i aceia ca bani veniti din crestinatate seIn.alniau mai putin deck inainte, cdci comertul sa-se.sc decade, iar cel polon insusi de la o bucata de'vi-eme sldbeste. Dar Domnilor li trebuie bani, fiind-^a legaturile Cu Turcii prin tribut se fdceau pe basebanesti, pc langa Inume pesche.suri. Dar banii nu-ipuieau da dealt anumiti capitalisti din Const.intino-pol, uncle se strang bogatiile Impardtiei intregi,pe de alta parte, vin negustori din Venetia si de aiu-rea i aduc bani, toate acestea afard de metaleleprotioase, toldeauna din bielsug, multumitd prazilorde fiecare an, din care Sultanul batea galibenii sai,

Aceasta introducere a unui noucapitalism, care nu poate veni &cat din Rasdrit, esteuna din explica.tiile influentei constantinopolitane carese exereitd asupra amanduror Curtilor noastre.

Mai la vale, Infra cineva lame de Turci, carede la malul Dunarii se intindea panà addnc in inte-rior, la noi. Lumea aceasta o cunoastem foarte bineprin izvoarele turcesti. Scrisorile contimporane nefac sa vedem i balciurile care se tineau necontenit,cu Ienicerii cari veniau aducand marfuri din Rdsa-rit, si nu se purtau ca once negutdtor, ci erau foartepretentiosi: dacd. Imprum.utau sau cumparau, lumeatrebuia sd se supuie conditiilor lor. Formula de

153

prin cronici despre cine arunca bani prin sate" a-rata ca Ienicerii veniau oferind s ianprumute peoameni, i, ciliar daca acestia n'aveau nevoie sil seimprumute, se lasan In sild banii, Cu o dobanda pecatre o fixau Turcii. Baleiurile acestea erau foarteeeroetate, i viga economica foarte vie pe malulslang al Dunarii, cuprinzand si o banda importantadin sesul muntean. Populatia de aici era adesea oripreschimbata din causa autoritatii turcesti ce se in-tindea si pe un mal si pe celalt al Dunarii. Multidintre ai nostri se Intalnesc dincolo, si mai multi dedinoolo veniau de se asezau la noi. Domnii mal ve-chi, din secolul al XV-lea, aduceau chiar Cu zecile demii populatia din Peninsula Balcanicit si o asezauIn acelasi sens.

Tol ()data, pe ami timp, In regiunea aceasta s'armai fi putut vedea activitatea, mai vioaie (lee.« odi-nioard, provocata de nevoile de razhoin ale l'upara.-tiei tureesti. Domnia lui Soliman inseamna acea e-poca din istoria Imperiului In care se Intemeiazd,cum am spus si aici, ceva mai sus, pasalaculde la Bada, pasalacul de la Timisoara, stapa-nirea turceasca de la Solnoc, Seghedin si asa maideparte : jumatate din Banat era turcesc; numaipartea rasariteana ramasese cretina, in legaturaCu Arde.alul. Si necontenit mergea flotila de rau aTurcilor de la gura Tisei catre gurile Dunarii si dela gurib Dunarii catre cursul superior al Tisei satt,catre cursul superior al Dunarii, spre Buda. Du-narea era deci In mornentul aoesta un ran otomansupt raporlul militar si politic, si, prin urmare, ocontinuä activitate, comerciala si militara se purtape aoest rau. Terilor noastre li se oerea necontenit sacontribuie. pentru razboaiele Imparatiei prin ofertede lemn pentru construirea corabiilor si tot ce tre-buia pentru viata intensa a Imperiului.

XI.

Un intermezzo de Renaatere apuseanA inMoldova.

Cu Domnia lui Desrot-Vodd" ajungem pentru in-Läia la adevdrate izvoare, izvoare Intins, carecuprind, cu privire la toate domeniile vietii noastrenationale de la jumdtatea veacului al XVI-lea, in-formatii bogate si interesante.

Dar, lnainte de a vorbi de aceste izvoare, care sdntcloud: Sommer si Graziani, si care trebuie InfdtisateImpreamd, e bine sd se amintenscd. personalitatea In-sdsi a lui Despot.

La un moment dat, a rdsdrit intdiu In Ardeal, stiindromdne.ste, Invdtând poate româneste acolo, un Greca edrui origine era mai mult sau mai putin confusd,c,are fusese amcstecat In rosturi apuseue In calitatede copist de manuscripte elinc.sti, In tovArdsia priete-nului sdu Diasorinos, i In legdturd strânsd cuvdtatii germani din aceastd tara.

In ce priveste situatia lui, ea era aceia a multaroameni ai Renasterii. Un om foarte bine Inzestrat, cuplanuri foarte mari, care nu erau gala personale alelui, at ale epocei In care trdia. Färä rAddeinile luiPetru Rare*, fArd legitimitatea acestuia, caro, el,a apartinut unei singure societAti i unei singure na-tiuni and apartine cineva mai multor natiunisi mai multor societAti, poate Tace mai multe lu-

155

cruri decat atunci cand e In legAturd Cu ungur popor si o singurd societate, Insd nu tine mult:.inomentul e foarte strdlubeitor, dar n'are duratd,Des-pot a venit deci, In pártile Ardealului si a intratlegaturi Cu un senior polon, care avea rosturi pe aici

unde tinca mosii In margene, Cu Mbert Laski, siel un om al Renasterii In sensul neserios al cu-vantului, un aventuriei., care avea planuri mari:eandva, a win sri capete Domnia Moldovei, i, cubate ca spriFnia pe Despot, tot trAgea nddejdeaiea el Domnia, dacd s'o putea.

In acest timp al Renasterii, care era dominat deanume idei de succes, de glorie, de dominatie, de cul-turd., asa cum se Intelegea atunci, nu se judecaulucrurile din punctul de vedere realist al nostru. Inepoca noastrd, cand se gandeste cineva la o situatie,mai mult sau mai putin Isi face si socoteala dacd echemat pentru d'ansa i dacd o poate pdstra, pecand pe vremea aceia existan oameni pentruonce fel de situatii, Incepand de la cele destul deumile i mergand pAnd la cele mai neinchipuit demari. Iacob Vasilic (Basilikos) a luat bani, a stranssoldati si soldati se gdsiau totdeauna pe aceltimp , a intrat In legdturd cu Imperialit, cu.

Ferdinand regele, si a trecut spre Moldova, de undea fost rdspins. Cutare biograf pretinde cd, atunci, casd. scape, s'a dat drept mort, i alaiul Inmormantd-rii lui s'a desfdsurat In cine stie ce punct al Polo-niei, fiind aitirea In cea mai bund sdhAtate. Dupl.aceia a strans din non trupe, s'a ciocnit cu Alexan-dim Lilpu.$neanu, pe care 1-a biruit la Verbia, loca-lilate In pdrtile Iasului, pe Jijia, i prin biruinta a-eesta, pe care o cunoastem foarte bine printr'un ra-port german contemporan, ca si prin povestirile luiSommer si Graziani, el a ajuns stdpan al Moldovei.

156

ai novtri Ii zieeau Despot; el, cand s'a in-coronat vi-a zis, loan-Voda. In documente se presinidca lui Stefan-Voda. Ar fi vrut foarte bucuroi safie eonsiderat, ca i Petru Rarev, Inaintasul sdu,ca i tatal lui Alexandru Ldpiivneanu, care era 13og-4en, ea o odrasld a marelui Domn care stapanise ojumatate de veac vi mai bine Moldova. Ii zieea des-pot de Samos, marchis" (marketlios) In legaturdeu insula Paros din Arhipelag, dar, fireste, in plr-tile nu fusese niciodata un marchisat. Despo-tat fusese unul singur: al Sarbilor, vi omul preandeacd se coboard din despOi sarbi de odinioard, din fa-milia Brancovici, care am vazut cat de multe Vi catdie stranselegdturi avea eu tara noastra: Doamna luiAlexandru Ldpuvneanu, Ruxandra, era fiica Elenei,-vi ea Hied a Despotului Joan. Strdinui avea vi o in-treagd genealogie scrisd, dar cei cariji scriunellogia nu sant toldeauna cei cari o posedä In ade-vdr. Infdtivandu-vi astfel genealogia, el se ardta eadescendent din Gheorghe Brancovici vi-vi mai zicea

Heraclid, afirmand cd se oobora din Hercule pe ocale pe care numai zeii din Olimp o putean cunoavte.lar poporul nostru, care n'a fost deprins cu cuvantulde Despot, 1-a acceptat In calitatea aceasta, din carea fdeut un mime: Despot-Vodcl.

A trdit In Moldova cativa ani vi a Incereat sa facdcela ce nu se putea face dintr'Insa, indiferent dacaar fi Tost bine sail ha ea luerul sdi fie facut. Avrut sd fwd. o politicd mare, din acelea care cer mij-loam bogate, pe care tara nu era dispusd sd le puieLa Indernana lui. Om foarte personal, venit Intr'otard care acoepta personalitdti In fella lui Petru Ra-rev, dar nurnai pentru cd ele respectan i datinele,el era eu totul strdin de obiceiul pdmantului".Venit dintr'o fume absolut strdind, tinând sd. aibd

157

legaturi necontenite cu aceasta. lume, chemândGreci de-ai lui, atinsi de cultura italiana, ca Hermo-dor din Creta, invitänd pentru sooala pe care a siintemeiat-o pe Gaspar Penoer, pe Ioachim Rh.eticus.

un Reto-Roman la noi, fratii lui? personalitatifoarte insemnate, care n'au venit , a izbutit sà aducdpe acela care era sa fie blograftil lui eel mai cu-noscut, pe Iacob Sommer, caruia-i datorim una din_Vietile stapdnului sau. A vrut sà intemeleze in acestcolt do vii cautate de strdini, in acesti Cotnari, undeDomnul i Mitropolitul i episoopul catolic aveau

lor si unde populatia era de religie catolickalCaluild Hind in coa mai mare parte din Nemti a-clusi in veacul al XV-lea, o scoalit superioard, curaerau co1i1e Renasterii, un fe! de Universitate".Si astazi se vdd la Co[marl rdma.sitele unei mari bi-serici ce1 putin dupd proportitle obisnuite aid

noastre , cu ziduri care au -foit atät de pu-ternice, Meal de si de foarte undid vreme Ora-

hiserica aceasla se mai tine in picioare sedeosche:-,c inca ornamentele gotice. De sigur, cld-clirea si e intreharea dacd a fost terminataera, oricum, -cea mai incapatoare, i cea mai spa-tioasa dintre bisericile catolice pe care le-au, vazutvre-odata tenle noastre, i poate ca n'ar Ti statIn arma niciunei biserici ortodoxe in ce priveste pro-portiile i frumuseta.

Erau insa ataila cari uheltiau impotriva lui Des-pot. Alexandru Lapusneanu fugise la Turci, i Turciiocrotitori Ii aoordau tot ajutorul trebuitor ca sà seintoarca in Scaun. In afard de aceasta erau boierii

tara.eari nu-1 puteau suferi cu nician chip pestrain. Atunci Toma, care a si 1uat Domnia suptnumele de Stefan-Voda, caci Toma era prop' riul luínume de hotez, si el si-a zis Stefan dupa numele lul

158

tefan-cel-Mare, glorias, pe cdt de popular,a ridi-cat pe boieri contra usurpatorului §i 1-a asediat inSuceava (1564). Multi din soldatii cu leafd, i el'leaf 5. scumpd, ai lui Despot au ref usat, In ceasul acestasuprem pentru dansul, sd.-1 apere. Donanul a re-sistat, totu§i, destul de frumos, ca unul purtatprin atdtea rdzboaie, avand §i un simt superior aldemnitatii sale, dar, la urmd, rdzbit, trddat de ai lui,a crezut cd poate impune supu§ilor de pAnd atunciie§ind In cea mai solemnd Imbrdcdminte, in celemai luxoase haine domneAi pe care le avea la hide-maul Dar ai noAri nu s'au speriat, §i, acolo undespera poale sä aid un ultim succes, tragicul erou vi-agdsit moartea. A fast lovit cu buzduganul de Toma,

i lovitura cu buzduganul a Domnului insernna.dupà dat:na veche, osdndirea la moarte. Un Tatari-a tdiat capul; a fast Ingropat In cimitirul veein.Aceasta este povestea lui loan-Vodd, zis Despot.

In izvoarele pe care le avem la Indemand ca i Indocumente contemporane sant oarecare probe sufle-te§ti, am zice,.despre ddnsul, dovezi ale intentiilorsale, mijloace de a verifica aceia ce se cuprindeasulletul lui. Se poate zice eà toate acestea sant for-me, cà e retoricd, stil, aparente. Da, dar In epocaRena§terii e a§a de greu a deosebi ce era formal dece era intim, §i niciodatd o intimitate nu existd caresd caute o forma, §i, oricdt ar fi de artifi-ciald aceasta, ea cuprinde ceva din intimitatea su-fleteascd ce a Intrebuintet-o.

Avem, de o parte, un act contemporan plecat dela dansul, care este de sigur foarte important, cheidin el se vede conceptia lui politicd despreviitorul nostru Insui. El doria sd creeze cum ziceinnoi: RomAnia Mare, sA uneascd Muntenia §i Ardealulcu Moldova, sä aibA toate tinuturile ronidneti

159

preund. Nu pleca, fireste, dinteun sentiment natio-nal, care nu fusese cultiva prin nimic pdnd atunci§i pe care un strdin putea sd.-1 aibd cu atiit mai pu-in cdnd nu-1 aveau nici localnicii, fiind inlocuit

la ace,tia printeun atolputernIc instinct, care poate sdInd totdeauna minuni, chiar când lipseste ideia,dar el pleca de la conceptia oamenilor Renasterii. A-cestia aveau In minte Dacia pe care o cunosteau dinizvoarele vechi, §i, potrivit cu unitatea aceasta strd-veche a Daciei, ei numiau lucrurile contemporane cunumele antice §i tocmai in legAturd cu acel stransnex intre forind si fond eran adu§i, de la intrebuin-¡area deasd a numelui, sd doreascd lucrul.

Numai in aceastd calitate Despot era doritor deunitatea româneascd, §i ni se povesteste In izvoa-rele citate, cum, stdpanit de asemenea planuri, elpretindea a fi vlzut trei ingeri imbrdcati In albcari-i aduceau trei coroane pe care era chemat sä lereuneascd pe capul lui. Si se pregAtise Inteadevdro ceremonie foarte imposantd In vederea Indepliniriiacestui vis.

Iar proclamatia lui din Februar 1562 are urind-torul cuprins: Voi, voinicilor §1 rdzboinicilor ce vdcoborati din vitejii Romani cari an fdcut sd tremui-ehumea... Scopul mieu nu e altul deal sd. fie Dung.-rea hotar al terii mole Moldova".Erau pdrtile ocu-pate de Turci, cu Chilia §i Cetatea-Albd, care pevremca lui Petru Rare§ se Intinseserd, dupd ex-pcd:tia Impotriva Moldovei, In 1533, pAnd dincolo deTighinea, devenitd un Bender al Turcilor, mai multde juindtate a viitoarei Basarab:i intrand deci In std.-pilnirea Turcilor. i Despot indemna pe boieri sdrecucereascd aceste celdti, cum Incercase §i Alexan-dru-Voild Cornea, acel care s'a strecurat Intre celecloud Domnii ale lui Rare§.

160

Aotul urmeazd: Si sd md lupt zi i noapte cu ne-credinciosii i bldstdmatii de Turci. Nu và va lipsiinima de a face once ispravd glorioasd, dar Oatacum n'ati avut Doinnul vostru drept, care sd yitduod la lucruri decinste." De sigur a. nu AlexandruLdpusneanu ar fi putut vorbi asa: trebuie sd fimdrepti i cu acel care, neTiind din silngete nostru,gdsindu-se In mijlocul unei societAti pe care n'o cu-nostea si care nu voia sà-I cunoasa, a jucat aoestrol, de si une ori ridicol, cum joaca oricin- se anInteun mediu ce nu i se potriveste i pe care nu eIn stare sà-1 domine.

i Despot adauge: Cu ajutorul i sprijinul ce-1voiu av;..a de la neinvinsul ImpArat Ferdinand, std-'AMA inieu cel prea milostiv". El lAtea i banidonmesti, ca talen i imperiali, cu chipul sdu incoronatsi de partea cealaltd iVlaica Domnului, patroanaUngariei", Intocmai ca pe moned.4e corespuneitoareale ImOratului habsburgic, rege al Ungariei

Astfel, deci, nddAjduiesc sit astig In scurtd vre-me oentile Moldovei mele pe care le stdpOneste pl-gOnul" adocd malul Dundrii, si nm numai ace-lea, ci i Tara-Romäneascd, i toatd Grecia", pecare el o introducea, cu rost sau Tdrd rost, fiindcdvisa, probabil, de liberarea pOpoarelor crestine, inImperiul bizantin reconstituit, asa cum va visa A-lexandru Ipsilanti la 1821, In momentul and vaporni, la noi, in Iai, Eteria

Si nu, e nicio indoialá cit vom avea de la inoeputsprijinul tuturor domnilor crestini,. pe mare si peus,cat, Impotriva dusmanilor tuturora, si, cu aju-torul lui Dumnezeu, neourmat vom avea biruinta a-supra Ion, Cu venia vdrsare a sangelui lor. Si Cu a-oeasta ne vom face cunoscuti de toatd llama ca ade-vArati Romand", pentru intdia oarà un Domn al

161

terii noastre pomene§te de originea aceasta romanA-si coborAti din aceia, §i neamul nostru va fi nemu-ritor, i vom spAla icoana pärinilor no§tri cari s'aulAsat pradA lupului, cu atfda ru§ine fall de toatA lu-mea."

Aoeasta In ce prive§te ceia ce am putea numi po-litica lui externA.

In ce prive§te intentiile lui fatA de tarA, §i a-cestea sAnt interesante, iatA cum se exprimA Des-pot, In proclamatia lui IndatA dupA cApItarea Dom-niei:

Dorinta mea nu e alta decat sà liberez aceastAtarA a mea de tirani i s'o adue iarA§i In stare bunkcum a fost pe vremea prea-luminatilor miei strA-buni. V'am liberat de tiranul cel mare si de Domnulde nearn prost care nu se siltura sA. VA verse san-gele InsweascA averile voastre, sà và facA petoti rabii lui, Cu nevestele i fili vo§tri. SAnt departede gAndul de a stApAni astfel. Mai IntAiu, eu siintDomnul vostru cu drept de mo§tenire §i nu sAnt deneam prost §i vA iubesc ca pe fil i frati §i pe fiiivo§tri, §*1 vreau ca averea voastrA sA nu fie supAratAde nimeni. Cre§tin sAnt, §1 niciodatA nu voiu aveaplAcere sA vArs sAnge de cre§tini. Nu vreau sA p1A-titi bir nimAnui, nici nu voiu IngAdui sA fiti vre-odatAapAsati cu angarii de cineva. De la voi nu vreau altadeck sA-mi fiti credinciosi cu totii i supu§i. Si a-ceasta va fi mAntuirea voastrd. Acum, fiilor i fra-tilor prea-iubiti, Domnul Dumnezeul nostru si-a adusaminte de voi, §I m'a pus pe Scaunul strAmo§ilormiei."

Cuvintele sAnt nobile, i poate el descendenta luiDespot din Stefan-eel-Mare §i despotii sArbi, ca §idin Hercule, ce si-o atribula, era n.ecesarA pentru a-sigAsi situatia In care voia sA facA lucruri mai auten-

162

tire supt raportul politic decal autenticitatea ge-nealogia, a pretinselor sale origini.

De sigur a un astfel de Domn trebuia sa atragaatentia strainatatii mai mult ca un Alexandru Lapus-neanu. Avea o multime de cunostinte In Apus. InImperiu, era poet laureat". Era stint si In Franta;acum In urma, s'a gasit In niste adnotatii ale croni-cei lui de Thou amanunte despre tinereta lui a-colo: el Invatase medicina la Montpellier, si intr'unalt izvor se spune, de !apt, ca el Invatase medicinasi acolo a avut legaturi cu o femeie al arii co-pil muri din vina lui peste catva timp. S'a dus apoila Saint-Germain, a avut un conflict N. un senior dela Curtea regelui, i, acela fiind omorat, Despot s'arefugiat la un principe german care traia awl°, langliCurtea regelui Tramiel, scapand cu ajutorul lui.Avea legaturi, pe langd aceasta, cu Ardealul, uncleImprumutase bani; avea legaturi cu Ferdinand, re-gele Ungariei, al carui vasal se declarase; avea foartemulte legaturi cu Polonia, si a autat sa introducala noi un fel de reforma religioasa In sensul socinia-nismului din Polonia; era In corespondenta cu du-cele Albert de Prusia, Hohenzollernul din Kénigsberg,succesorul Cavalerilor Teutoni pe malul MArii Baltice.Pe lang,6 acestea am putea zice, n terminii de acum,ca el avea legaturi cu opinia publia i cu presa dintoata lumea: toti oamenii Renasterii intretineau, di-rect sau indirect relatii Intre sine, i, In once cas,Despot putea irifluenta, prin cunostintile sale, asu-pra celor cari creau gloria sau proclamau miseliaunui om din timpul lor. Se explica astfel cum Som-mer, mai lute la drum deat Peucer i Rheticus, avenit In Moldova si s'a pus in slujba lui, stand aicipana la sfarsitul aventurii, and Ii auta saparea

163

printre haracii viilor de la Cotnari.In ceia ce priveste pe Graziani, aoesta marturiseste

cá n'a fost In Moldova, ci In vecinAtate numai, pe laNistru, dar cä a stat In relatii cu Polonii cari spriji-niau la Inceput pe Despot si cari au pAstrat raporturicu dansul pánA la sfarsitul Domniei lui. Si e deajuns o verificare cat de rApede a informatiilor luica sA se vadA cä izvorul acesta e unul din cele maisigure.

Venim acum la 1nsesi mArturiile pe care le-am a-nuntat de la Inceput. Ele nu sant, In uncle puncte,deosehite de ceia ce se spusese eu treizeci de. aniinainte despre Moldova, In linii generale numai,iar nu In amAnunte, de Sasul Reicherstorfer, InChorographia Moldaviae". De exempla, aoesta gAsia5i el cA. Moldova e foarte bogatA: In aceastA tarA nuse aflA a lipsi oeva ce ar putea fi de folos oamenilor;tara e loarte bogatA si In mine de our, de argint, de sare,foarte Imbielugatg. In ogoare, vii, turme, in helesteiecu feluri alese de peste; clima e blandA, viata u-soarA". In acelasi limp Insä se par tulte asezArile:casele sant acute din nuiele, acoperite cu huml,având de-asupra un acoperis de stuf. Poportil e unpopor sAlbatec, cu limba de origine evident latinA,dar barbarA i conruptI"; si el recunoaste cà i nea-mul nostru e de origine romanA, dar trecut la obi-ceiuriile Getilor". InseamnA cA, In lucrurile militare0 de rAzboiu Moldovenii sant, In felul lor, extraoroli-nar de bine pregAtiti". Adauge cl fiecare strAin seloloseste de legea lui dupà plac, acea largà tole-rantä care formeazà. un titlu de onoare al trecutuluinostru.

In ce priveste pe Domni, i Reicherstorfer Ii con-siderA ca tirani", a cAror putere n'are nido stavilA,

164

cari pot sa faca Cu boierii lor ca i Cu restul popu-latiei ce vor. Din causa pedepselor aspre, spune el,pe toate cararile intalnesti oameni orbi, mutilati,cari se tara.sc dup. Domnie i carora acestapomana din careli in zilele.

Trecand la viata popuIara, i episcopul Veran-elms, pe care de sigur.n.0 1-a cetit nici Sommer, niciGraziani, observa cà divorturile sant usoare: ajungeo carte de despartire"; fiii neleg,itimi, asa-numitir-copii, mostenesc ca i fratii lor nascuti din casatorie.Se observa la nuntà datina rApirii femeii. Parintiiplang Intaiu si se impaca pe urma.; dar, fireste, seImpaca Intaiu fata. Oamenii sant 1acomi de baniucid usor. Nu primesc pe oricine In casa. Sant rab-datori, dar i se pare calatorului a n'ar fi frumosi:71negri la fata, pletosi, barbosi i foarte aspri la In-fatisare", cei mai multi.

Venind mai precis la armata, acelasi vorb2ste dearmele ostasilor de odinioara: ca ale Tatarilor, de fe-lul de a se apara: In loc de platosa au o camasa dein u.mpluta Cu bumbac i esuta des. Caii sant mici

rabda de foame i sete. Boierii poarta inele multe,au haine de matasa, de aur, cu colori felurite, se Im-podobesc cu bratKri i lanturi pana la coapsa, Indreapta avand o punga de postav, In care tin gal-benii.

Intre Moldovean i Muntean acestalalt martur dinvremea lui Rare.s face oarecare deosebire: la Mun-teni se ucide adese ori Domnul. Nu e unul dinsemintia lor care sa nu stie ca merge la moarte si-gura daca e facut Damn." Mai ospitalieri decat Mol-dovenii, Muntenii sant mai putin razboinici. Inschimb, Moldovenii, odata ce au ridicat Domn peunul, Ii sant foarte eredinciosi iubesc, afard nu-

165

mai dacA ar cAdea In tiranie i ar vedea despre-tuieste"; In casul acesta, 11 ucid ori 11 gonescl.

tinut sA dAm notele acestea ale lui Reicherstor-fer i Verancius ca sà se vadA ce poate fi comuneu informatille lui Sommer si Graziani2.

unul i altul cunosc originea noastrA romankcaracterul latin al limbii noastre. A.stfel Grazianispune: au o limbl care nu e prea deosebitA de cealatinA", dar s'a stricat cu vremea i grin ames-tecul barbarilor". Literele cele vechi s'au InlAturat,

sunetul e mai aspru", asa luck trebuie atentiesarguintA" ca sl 1ntelegi, dar peste foarte putin

strAinul deprinde usor limba, cu total".Acesti descendenti ai Romanilor, vorbind o limbk

latinA stricatA, sant Ins& i pentrw Sommer s't pentruGraziani un neam aspru. Boierii, spune cel d'intAiu,au sufletele barbare": &Ant barbari trufasi i sim-pli", cap abili de lucruri Insemnate doar cAnd e vcabade a plAnui si de a Indeplini nelegiuiri, ntunaisA fie nAdejde de castig ori prilej de a sAtura nes-tinsa lor urA".

De simpatie universall nu ne-am bucurat niciodatl,si de multA vreme ni se cantA acelasi cAntec: poateInsä cA, dacA am fi fost mai amabill, n'am fi trAitpinl In momentul de fatl. Graziani adauge cä Infruntea lor se glse*te Domnul, care are stApanireaabsolutA a terii. Si el vorbeste de legAturile in.treDomn i supusi In acelasi fe! In care vorbise i Rei-cherstorfer: Se 1nchinA Domnului ca la Dumnezeu,fie el si tiran, dar cand li s'a seArbit de dA'nsu1, nu

Chorographla lui Relcherstorf e datA In Papiu Harlan, Tesaur,I. SI Veranclus, tot acolo.

2 Reuniti de tattle Legrand, In Deux vies de Jacques Héra-elide, dit le Despote, Paris 1885.

166

numai cd-1 dau jos, dar 11 i ucid; putini se In-tfimpld sà moard de moarte bunà sau de boald.Boierii au pe terani ca pe robi, Domnul pe boierica pe robi".

Dupd ce se dau cdteva stiri privitoare la fugalui Rares, care scapd de acei care-1 urmdriau,spune cronica i legenda, aruncAnd, In Piatra, gal-beni pe urmà lui, se adauge : La cdpatareaDomniei, pe lAngd avere, ajutd mult fata frumoasa,statura i Infdtisarea trupului", i aceasta se cerepdnd Intr'atála, incást, dacd. un Domn e beteag sauschilod", 11 exclud, fie el cat de nobil, i i se pre-ferd unul mai prost de neam, dar ardtos." Din a-ceastä causd a cd.zut Inainte de Ldpusneanu Joldea..care li s'a pdrut boierilor mai mutt decât Ruxan-drei, care, ea, 1-a luat da sot, cà n'ar fi, des tul defrumos, si 1-au trimes la mdndstire dupd ce i autdiat nasul.

Obiceiul ca Domnul sd fie frumos, si mai ales In-t-reg, este In kgdturd cu o foarte veche conceptie, cuconceptia bizantind a Impdratului, care, In acelasitimp, era si arhiereu; el presida sinoadele, el seImbráca In haine Intru toate corespunzdtoare haine-lor de paradd ale clerului, el putea Indeplini, dupdanoane, cum a fdcut, la noi, Mihnea Rada In seco-lul al XVII-lea, chiar anumite ceremonii bisericesti,hand parte la sfintirea bisericilor; putea decreta md-suri privitoare la Biseried. Insd. Biserica nu admi-tea printre slujitorii ei, de la preot pAnd la Mitro-polit i Patriarh, decât persoane Intregi. Chiar unaspect desagreabil, comic al cuiva It Inldtura depreotie. De aid, de la Bizantini, obiceiul a trecut, printerile slavone, la Domnii nostri. Cilnd, de nevoie,poporu/ su feria pe until care nu era Intreg i frumos,Ii alipia pentru vecii vecilor o poreclá, care era tot-

167

deauna exageratd, tocrnai pentru cä tara voia sd-siplAteascd astfel, ce sacrificase primindu-1. Asa, deunde Bogdan, era, poate, numai rdnit la ochiu,a ajuns sd i se zia. Orbul, iar Petru 5chiopul nuera schiop, ci avea numai un betesug care-1 Impie-deca sà meargd calare, i totusi el a rdmas supt nu-mele acesta de Petru Schiopul".

Acuma, de la Domn la popor, iatd ce ni se spuuecu privire, mntäiu, la tara pe care el o locuiesteapoi la urea Insdsi a natiunii.

In ce priveste productivitatea terii, bogdtia ei, stirimai amilnuntite am avut nurnai la Matei de Mu-rano, de la sfarsitul. Domniei lui telan-oel-Mare.Trebuia de asteptat deci saizeci de ani pentruca sd avem o noud descricre, mai largd, a unui prin.cipat mdcar. i iatd. c zice Graziani care, supt ra-portul dcscrierilor, e mull mai bogat deck Sommer:

Moldovenii au tard ,,loarte bogata In ogoare i oa-meni", de i Tara-de-jos a fast pustiitd In ullimultimp de ndvdlire tdtdreascd. Gran samInd atata catli trebuie pentru traiul lor de fiecare an". Nu sefd.cea export de grane, i o mare parte din Oman-tul terii era acoperit 1ncd de codri mari, cari aufost tdiati abia In veacul al XVIII-Iea: Vldsia cacodrul Hertei i al Chigheciului, ai Neamtului. Intimpuri foarte depArtate, In veacul al XIV-lea, de-parte deci de momentul la care am ajuns, se In-arca grau de la noi, la Chilia; mdrturii venetienedin a doua jumátate a veacului aceluia spun ca a-ceastd. Chilie era consideratà ca un loc de Incar-care, caricatorium, a graului.

Graul se samAnd dui-A 1-iu April." SImAndturade toamnd nu se face, cea de priindvard, tarziu.

Explicatia pentru care s'a ajuns a se face siimAnd-

168

turi, toamna, iar, In primAvarA, timpuriu stA In In-troducerea culturil porumbului.

Mai departe : Vin n'au adecA teranii ; beau pu-tin vin, vinul fiind al Domnului, al episcopiler, alboierilor, cari, ei, aveau vii vestite. Pe vremea aceastanu erau Odobestii, Nicorestil, ei numai Cotnarul. larvil In al arä de regiunile de deal propriu-zise, viicare s'au Inmultit mai ieri atAt de mult, Inat atrebuit O. se legiferew In contra lor, nu existau.

Se bea foarte mull mied, ca unii ce au mieremultA". CAci toate regiunile cuprinse Intre dealuri,toate poienile din codri, asa de multe atunci, poienepline de flori, cuprindeau prisAci. Moldova era unadin tenle clasice ale apiculturil, i proverbele a-ratil ce importantA avea ea In viata de odinioarA.zicea de cineva a e plin de bagAtie si de alte da-runt ca un stup".

In ce priveste vitele, Graziani spune, In scurta luidescriere a Moldovei, care ar trebul tradusAprinsA si In cArtile de cetire: Necrezut de multe sintvitele: se plui ate doisprezece boi la un plug... Epdcat sA se tale v4ei. Deci din'Moldova se scoate aceamultime de boi din carnea eNrora nu se hrAnesc nu-mai locultorii Ungariel i ai Rusici, ci i ai Polo-niel, Germaniei, ba Ong. si Italia, mai ales In Ve-netia." Venetienii li. zic acestor boi: boi unguresti"

precum grAul nostru trecea, p4n.4 mai dAunAzi,mAcMAndu-se la Pesta, ca grAu unguresc". ,2In_ fie-care an se fac sapte iarmaroace de vite in Mol-dova, la care tArg-uri de vite vin multi n.egustori."Vitele se adunA pe ampii lntinse, unde sAnt i miide bol. Trei zile se IntrebuinteazA pentru a se ho-tArft de negustori pretul", pluä ce se rupea pre-tul", cUm se zice. Pretul Intrece rare ori trei gal-beni de vitA. In ateva ceasuri se vinde toatA multi-

169

mea de hoi... De la acest nego an raare castig bole-Domnul Insusi mai mult din aceasta se

Imbogateste, caci i el vinde In fiecare an multi boide pe mosiile lui." In Italia chiar se incearca atrece boi grasi. Am vazut c Alexandru Lapusneanuindea foarte multi porci, mai ales porci, dar despre

aoestia izvórul acesta nu pomeneste nimic.Privitor acum la obiceiuri, pentru intaia oard da-

tini ale poporului nostru, datini cu care se ocupa azifolklorul, o stiinta noua, creata in vremea contem-porana, sant insemnate Intr'un izvor strain. Se vor-beste In Sommer de fratia de cruce". Era un obiceiudin dele mai vechi, potrivit ca care se proceda s't lasc.himbarea de sange, dar Sommer vorbeste numaide obiceiul de a inghiti o bucata de pane in formade cruce.

Se pomeneste In ace.st izvor si de notiuni de drept.Nu este drept scris", spune Sommer, 2,Ci totulface dupa placul Domnului, judecandu-se dupa obi-ceiul pamantului", care e extre.m de vechin, pert-tru ca-1 cunasc i regii Ungariei In hotararile pe carele dau prin veacul al XIV-lea. In datina de atuncinu se judeca 1=111, ci buna credinta a acelui carefacea o declaratie. Fiecare aducea un numar de ju-ratori, cari deelarau a cunoaste pe para.§ ca om decuvant, ca unul pe cuvantul caruia se poate pune te-meiu; partea cealalta avea Irisa voie sa aduca dedouà ori mai multi juratori", cari sa spuiedin potriva, al lor este un om atat de vestit prinbuna lui credinta, Inca once asertiune a lui trebuiecrezuta. Dar avea dreptul, la randul lui, eel d'in-taiu sa aduca de doua ori mai multi martori, si totaa pana venia momentul cand unul se dadea In-vins, ne mai putand sa aduca, fie prin legaturile

re prin conruptie, un numar dublu de opa-

170

nenti. Dacd era cineva despoiat, ceia ce se Intamplades negustorilor, el cerea despdgubire acesteasant represaliile, de care am vorbit , de la aeelpe mosia cdruia a fost jdfuit, ori din ddrile targului,satului uncle a Tost fdcut furtul. Un fel de represaliiIn interior : o lature foarte interesantd represaliile,care si la noi erau de un obiceiu curent.

Toi aici se arata cat de aspre erau osandele cu SU-ferina trupului. Tgierea ndrii drepte, de dare cd-Mu, era curentd. Deci, in afard de suprimarea Ore-telui despdrtitor, se opera si prin extirparea ndriidrepte. $i se adauge: cu astfel de obiceiu Isi in-semnau ei si pe aceia despre cari se credea cd, fiindde neam domnesc, trqgeau nddejdea sd iea Scaunul,616 nimeni care ar fi suferit o slutire trupeascd nuse primeste la aceastd cinste."

Graziani spune, 1ntocmai ca i Reicherslorfer, cd,In general, cdsdtorille n'aveau nicio trdinicie, Barba-tii desfac cdsdloria pentru cele mai neinsemnatecause": n'au decat sd trimeatd nevestei stire cd nu maivo:esc sA trdiascAlmpretuid Cu dansa, i sd. dea Vi tierieidoisprezece dinari". Am gäsit pentru secolul al XVII-lea astfel de scrisori. Cdsdtoria o putea desfacebatul pldtind nevestei doisprezece dinari. In 'Sommerse expune lucrul mai pe larg: Despot a ctiutat sdstarpeascd obiceiul acesta, el, bun crestin, protestant,om de randuiala stricid, de si a Mat o fatd in lea-

cu o tiitoare grecoaicd, si s'a pornit dupd el opersecutie a Armencelor din Suceava care tre.buiefi f6st putintel In legAturd cu obiceiurile Domnului;dar fatd de altii era foarte aspru. Se 1nrddIcinase InMoldova acel obiceiu, pe care-1 au si astdzi ca lege,ca femeia dojenitd ori, in casul eel mai rdu, putinbdtuid sd. aibd voie a trece in altd cdsdtorie." Acum

partea oealaltd: Dacd ea era In stare a pldti bdr-

171

batului a treia parte dintr'un galben, prin care sd.ardte cd femeia iese din puterea bdrbatului."

Si, pe urmd, se adauge ed obiceiul era asa de rás-pandit, Inca 1-au fost primit i Ungurii i Sasiieari locuiau In Moldova, si episcopul socinian Lu-sinski, venit din Polonia, lud mdsuri pentru a- oprimdcar pe ai lui de la ace,astä cdlcare a bunelor mo-ravuri. Cdci Sommer pomeneste cd la Trotus unul a-vuse patru neveste, dar si ea patru b.drbati, i totierau in viata. Episeopul a vrut sd iea mdsuri, dartargul Intreg s'a ridicat, cerând sä nu-i supere pe-crestini. Lusinski a fost spit s. aprobe.

In alte casuri Insd Domnul fácea ca stricdtorii de.cdsatorie sd lie adusi Inaintea lui: Inteun singur ceas-a Mat sese dintre dânii. Ameninta si pe boieridacil i ei fae asa, n'o sd-i sufere.

In sfarsit, avem la acesti doi scriitori sari intere-sante despre oastea de atunci.

Iatd ce spune Sommer, dui:4 ce vorbeste de lup-tele, foarte dese, cu Tatar SAnt niste oameni

Inalti, tari, apreciati. la rdzboiu. Au suliti foartelungi, scut, sábii rotunde, buzdugane cAtiva, cei maimulti, seeuri." Deci sabia rotundr ea, In chi-pul de la Curtea-de-Arges al Sfantului Gheorglie.Mai departe : Cu atilta IndrAzneald se luptd, cuatata despret de dupnan i credintd In ei, Incât a-desea cu putine pulen i bat si astiri Intregi ale veci-Jailor. Au fost supusi de Turci, fiind mai mull sld-biti de desbingrile lor &eat pentru cd ar fi fost

In rdzboiu."Socoleala pe care, o face seriitorul In ce priveste ar-

mata, meritrt srt fie pusd aldturea de socoteala, luiReicherstorfer. Acesta spune cd pe vremea fui Pe-tru Rare§ eran 3.000 de curteni, cd Vodd putea sdridioe Insd pentru rdzboiu 60.000 de oarneni. Dincoaeese Iriseamnd 40.000 de oastea Moldovei Lind

172

In cea mai mare parte oaste de calarixae, caci pe-destrimea e alcatuità din oameni de rand, fara va-loare militara. Caii sant mici, i nu cunosc grajdiul;chiar In mijlocul iernii se hranesc pe camp... sifrang Cu copita lor ghiata ce acopere iarba, de sisant potcoviti".Supt Despot un alt izvor pomeneste totde 60.000 de oameni si 50.000 de calari. Despot Insusivorbeste de 40.000 de pedestrasi si 50-60.000 decalari.

Chiar daca am admite exageratii, faptul a maimulte izvoare dau aceleasi cifre arata ca Intr'adevarMoldova pe vremea aceasta avea o respectabila paste.Mai ales important era faptul ca de aceasta oaste dis-puma Domnul In Iiecare moment. In cateva zile a-deca se putea s'o strangd, pe cand se vede din luptelede la 1531 ale lui Petru Rares cu Polonii, care s'auterminat Cu infrAngerea lui la Obertyn,eat de greu re-gatul polon putea sa-si stranga armata. Se convocadieta, caci regele n'avea nici oaste, niel bani, si Indieta se punea Intrebarea ce mijloace se vor Intre-buinta ptr Lru a raspinge pe dusman: meroenari, no-bilime, chemare generala supt arme; se discuta impo-situl care trebuia sa se plateasca. Pana la o in-telegere, deci, o armata asa de sprintena cum eracea moldoveneasca Ii Indeplinia toate rasturi/e, mer-gaud si panà dincolo de hotarul Pocutiei, la -Lem-berg, ande se zice el Bogdan a lavit cu sulita poartacetatii, de se cunostea locul. Gaud Polonii veniau Inrepresalii, la noi, Intr'adevar era o surprindere timpdecateva zile, dar numai pnä oeDomnul Ii strangeaoastea; i, oricum, mai mare paguba aduceau ainostri Poloniei, tarl de mai Inalta cultura, cu orasebogate, decat puteau aduce Polonii In Tinuturile noas-tre cu satele rari i ascunse 1.

z Ina un izvor asupra lui Despot a fost gAsit mai de curAndbiro bibliotecA italianA de un membru al Scolii RomAne din Roma,

propune sA-1 publice.

XII.

Tenle noastre in a doua junatate a veaculuial XVI-lea

Pentru a doua jumAtate a secolului al XVI-lea izvoa-rele sfint mai multe si mal interesante.

Incepem Cu acela care este mai putin Intins.PAnA acum ni-am inchipuit un cAlAtor polo» ve-

»id In pArtile noastre; de astA datA avem a facecu un cAlAtor real, care a Iost adese ori prin pArtilenoastre si probabil cl stia chiar romdneste, fiindlegAturi strAnse cu lumea boiereascA de la lioi.

Crici In vremea aceasta legAturile dintre nabilii po-loni i boierii nostri skit mult mai intime deck odi-nioarA, 0 se va ajunge, la stArsitul veacului,Domnia lui Ieremia Maya, la cAsAtorii lntre uniialtii: Ieremia-VodA si-a mAritat trei din fetele luidupà nobili poloni; una dintre dAnsele a fost aceaAna Mohilanka, sotie a ti-el bArbati, care a ¡neat un.rol extraordinar In istoria polonA din IntAia ju-mAtate a secolului urmAtor, pAnA Intr'atAtacAnd a mitrit, i s'a pus pe mormAnt o linigA inscrip-tie latinA enumerând toate defectele care, supt ra-portul politic, o Impodobiau.

Inainte de aceasta, dad. Polonii nu cumpArau mo-ii In Moldova, Moldovenii isi asigurau mask In Po-

lonia. Cum, odinioarA, se Ingrijiau boierii din seco-lul al XV-lea, si mai ales din Intgia jumAtate a vea-

174

cului al XVI-lea, sd aiba o mosioara in Ardeal, unde-sa se poata retrage In timpuri grele, tot asa, acuma,se autau mosii dincolo de Nistru. Una, vestith, care-se pomene§te adese ori in docurnentele noastre, cacifamilia lui Ieremia Movilà a stat acolo multa vreme,este mosia Ustie, wide probabil chi trebuie sa segaseascä si urme ale petreeerii lui Voda, a aprigeiDoamne Elisaveta, a fiu.lui lor, Constantin, si a tu-turor boierilor si jupaneselor cari-i incunjurau.

Afard de aceasta boierii nostri erau interesati Intoate marile afaceri comerciale pe care la faceaucapitalista din Orient In regiuhile polone, s'i mai a-les in Galitia. Provincia avea de multd vreme lega-turi strAnse cu Moldova: la Lemberg exista o subur-bie moldoveneasca si o biseria moldoveneasch, fa.-cuta de Constantin Corniact, pe care 1-am mai men-tionat, si care a fost Van:es-Mare In Moldova si a-poi. si vames In regatul polon: e zugravit pe zid, incostumul boierilor de la noi, si se vede pana astazibourul moldovenesc sculptat pe acelasi zid. Alexan--dru Lapusneanu are o intreaga corespondenta cufratia ortodoxa" care exista acolo, la Lemberg, laLiov, cum i se zicea de ai nostri: e vorba de un clo-pot si. de cate alte lucruri necesare acelei biserici.

. i tiparul nostru are anume iegaturi cu fratia"aceasta a ortodocsilor, In mare parte Romhni sauGreci romanisati, stabiliti chndva si la noi. Chnd amstudiat arhivele din Lemberg, am gasit acolo o serieIntreagä de procese privitoare la Romanii din oras,unii foarte buclucasi, cu copii cari spargeau capulcutarui Evreu liovean, arunchndu-i pietre de pe fe-reastra. E un intreg capitol de viata romaneasa din-colo de hotarul. Moldoveil-.

I Despre bisericlie moidovene§ti din Liov vorbeite d. P. P. Pa-naitescu, In Buletinut Comisiunii Monumentelor Istorice, an. 1928.

175

CAnd se IntAmpla vre-o schimbare politicd i ba-menii nu se simtiau asa de siguri acasd, la dAnsii,ei se retrAgeau la mosiile lor din Polonia, sau seIngrijiau sing,uri de afacerile pe care le IncepuserAInainte. Asa au f Acut familiile Domnilor IeremiaSimion Movild, Nistor Ureche Vornicul i toatA ceatacare Incunjura pe Movilesti.

Pentru asigurarea boierilar mai importanti se dA-duserA chiar acte de cetAtenie polonA. Avem si a-cum documentul prin care se recunoaste calitatea deoetAtean al regatului cutArui prieten", care Ina-inte de aceasta Indeplinise functiuni boieresti pelAngA Domn si care, la schimbarea regimului, asteptasà Indeplineascl din nou aceIeasi functiuni.

MAsura de precautiune nu era rea, pentru cA, Ina doua jumAtate a seoolului al XVI-lea, trei dintreDomnii moldoveni refugiati In Polonia prieten1 cuTurcia, pe vremea regelui, de origine ardeleank un-gureascA, Stefan Báthory, fost Voevod al Ar-dealului, care avea visul de a Intinde *Polonia Ong.la Dundre, Inviind un vechiu pretins drept de su-zeranitate asupra principatului moldovenesc, dar pen-tru moment fAcea politicA oportunistA In folosul Tur-cilor au fost tAiati la cererea ceausilor turoesti.CAnd Stefan Toma, Inloduitorul lui Despot, s'a re-fugiat la Poloni, a fost Inchis i i s'a tAiat capul, Im-preung. cu ,dol boieri cari-1 IntovArAsiserA: MotocSpancioc; s'a pAstrat i testamentul lor, fAcut cu cA-teva zile lnainte de a muri. Aoeiasi soartA o avilseJoan PotcoavA, care se zicea a fi Ion-Vodd cel Cum-plit, acel care se rAsculase contra Turcilor i ftisesebAtut, Impresurat la Roscani rangl Prut, 0, pre-dAndu-se, perise legat de patru cAmile. PotcoavA, ex-ruia i s'a dat aceastA poreclA fiindcA rupea pot-

176

coavele In mAnk, un splendid barbat cu ochii i pie-tele negre, cu talla impunAloare si un suflet cores-punalor cu aceste daruri ale lui Dutnnezeu, retal-gandu-se in Polonia, a fost 1nchis, osandit la moarte

executat: s'a pdstrat In doua versiuni discursul,foarte frumos, tinut de d3nsul inainte de a i se tliacapta prin care, murind pentra crestinAtate, a-cusa miselia reglui tefan. In sfarsit tot ca fugardin Moldova peri acolo Iancu Sasul, fiul lui PetruRares cu o SIsoaicA din Brasov, persoanä destulmandrI i originalA: cronica spune a el se plimbavara la Iai cu sania cu tAlpi de os.

A fi recunoscut e,etItean polon insemna InsA unmijloc de a se asigura impotriva intemnitlrii si aosfindirii la moarte, cAci nu se putea proceda cu uncetAtean polon ca fatA de un simplu fugar din Mol-dova, un cetAtean turc", la discretia cererilor venitedin Constantin-opol.

Legitturile principatului muntean, de sigui., santmult mai rare si mai puVn importante. Cand i andvine din Polonia cate un trimis care visiteazATara-RomaneascX; ici colo se mai intâlneste cate unact care aratA existenta de relatiuni cu acele pdrti.Pentru curiositatea lucrulai inTltisez scrisoarea-pa-saport datA lui Nioolae Brzeski, care a jucat un rol.important in legAturä cu terile noastre prin aoeia cla dat o traducere In limba polonl, cu oarecare expli-catii asupra boierilor i rosturilor terii, a ve,chii c.ro-nici slavone a principatului: vestita Cronica mol-do-polonA", tipArità de Hasdeu si pe urmii de IoanBogdan

IAa ceva s'a IntAmplat numai de douA oil In istoria noastrA,ca strAlni sl prefacl letopisetele noastre in llnba lor. Pe vremealul Stefan-cel-Mare. cAnd filca lul, Elena, a luat pe mo§tenitorultronulul rusesc, ca sA se invedereze cl e fatA de neam bun, s'au

177

latà pasaportul:Io, Petru Voevod" era Petru Schiopul, din

cuila lui Dumnezeu Doinn a toatd Tara Ungrovlahiei,scriu Domnia Mea cinstitului i bunului prieten,prea-inbitului pArinte, marelui Zecmot August, mareGraiu lesesc i litvan i mazur" Mazuria sau Ma-zovia fdcea parte din deosebitele State ale regelui po-Ion si peste alte teri i pártile lor de sus, multasdndtate i dragoste trimetem Craii Tale, si ca a-ceasta dam stire Criliei Tale cd a venit un poclisar(adecd ambasador) al Mdriei Tale criesti, cneazulNecula, de la cinstita Poartä domneascd a Cinstitu-lai Impdrat la Domnia Mea, si ne-a vestit deviata i prietenia i dragostea pe care o are CrdiaTa aire noi, si a cerut de la noi oameni sd-1 ducá.la'Stelan Craiul" era pe vremea aceasta StefanBáthory, domnul Ardealului, considerat ca succesoral regilor unguresti, si Domnia Mea i-am dat luioameni s6.-1 ducd" acestia se numiau mai tarziumehmendari, Si, ¡linda. a Intrebat Crdia Ta pen-tru mantuirea noastrd, sä tie Crdia Ta cà noi cuajutorul lui Dumnezeu santem in viatd i sánlosi,

sd dea Dumnezeu ca i Crdia Ta sd fie sana-toasd i Dumnezeu sá-ti Inmulteascd zilele j aniiCrdii Tale."

Aceasta este traducerea In româneste, pentru elactele de Stat se alcdtuiau In timba slavond: limba

introdus analele putnene In letopisetul rusesc, puindu-se pe lAngäaccasta si o lntreaga poveste fabaloasa, In care se arata de undevin Moldovenii, de la Roma, cu lupte pe vremea Papel Formosusintre Roman, de o parte, si Vlahata, de alta parte. Mai tarziu, insecolul al XVII-lea, cronica lui Miron Costin a fost prefacutalimba latina pentru Poloni, dar de dAnsul Insusi, care a dat Polo-nilor, in acelasi timp,cum se va vedea mai pe urma, si o scurtadescriere i istorie a Moldovei $i a neamului romanesc in genere,intr'o poema si o expunere In prosa polona.

178

romaneascil nu juca deceit rolul de a da anumite inter-pretatii. Cand i cand la margenea documentuluivon cuvinte romanesti se amestecau In textul sla-von. In romaneste se scriau insá scrisori particulare,

avem una Incá de la 1521, pe vremea lui Nea-goe Basarab, vestita scrisoare a lui Neacsu Lupa ca-tre Brasoveni. In afará de aceasta se scriau in ro-maneste minute de tratate i instructii pentru am-basadori. Pentru vremea lui tefan-oel-Mare stimtratatul de pace cu regele Ioan Albert a fost redac-tat i romanesle, i slavoneste, i latineste. In sfar-sit pe vremea lui Petru $chiopul sant o sumedeniede acte romanesti: insemndri de ale Domnului, con-tracte, instructii, scrisori particulare, pástrate, prin-tr'un hasard fericit al istoriei, prin presenta lui cafugar In Innsbruck i Bozen. Pe urmg, pentru epocalui Mihai Viteazul, despre care o sa. vorbim mai tal--ziu, numárul de documente romanesti e mai mare,

avem chiar cate un document oficial. In sfarsit seajunge a se serie i inscriptiile de biserici In ro-mlneste, pr.westind o Intreagá literaturá de care,In treacát, se va mai vorbi aici.

Dupä aceste explicatii venim la cálátorul AndreiTaranowski, care vine la noi In 1570.

Notele lui de cálátorie sant foarte scurte. El so-seste prin Nordul Moldovei, prin regiunea pe careAustriecii o vor numi mai tarziu Bucovina, nume 1-A-mas si dupd reunirea ei la patrie 1.

inteun scurt studiu, d. I. Nistor aratA originea acestuinume, care se intffineste IntAiu la sfArsitul veacului al XIV-leaInsemnAnd pldure de fag". Bucovina" c nespunde astfel, In le-gAturA Cu un singur fel de copad, cu numele pe care-I poartAobisnuit Chigheciul de la Prut, din pArtile FAlciiului: Codru,§1 lo-cuitoriI de aiolo Codreni. De alminteri BucovAt Inseamn1 acelaslucru: pAdure de fagi.

179

Cu privira la aceastd Bucovind zice caldtorul:. In-care pAdure a Bucovinei cu septezeci i trei de aniInainle, adecd In 1497, 50.000 de ostasi poloni aufost ucii, întno singurd zi, de Romdni".

Aceasta inseamnd Insd lupta lui tefan-cel-Mare culoan Albert, cand copacii Intinati", adeca tdiati

Mid la coajd, cazurk asupra armatei polone si o dis-truserd.

Dupd aceia se pomeneste de Suceava, si in lega-turd cu ea se aminteste si de moartea lui Despot,-care se Intdmplase numai cu sase ani inainte. Evorba si de Tutora, la vdrsarea Jijiei, care va devenipe urmd vestitd prin venirea Hanului Tatarilor la1595, prin instalarea lui Ieremia Movild. Aflam si deLdpu,na, putin mai jos, care a ajuns sà fie destul deimportantd: avem acte ordsenesti de acolo, Alexan-dru Ldpusneanu era din acest targ, prin mama sa,Ingropatd la mdndstirea R5.,sca.

Din celelalte orase ale noastre, cdldtorul stie numaiChilia, care acum era turceascd, decrause foartemull, ca sà treacd apoi In Dobrogea, Insemndnd Tul-cea i Babadagul, In drumul 'cdtre Constantinopol.Se mai, vorbeste de unele lucruri care se Intalnescla alti cAldtori, de marile pescdrii ale Moldovei, careerau pe vremea aceia aici. O intreagd populatie, carenu arald sd fi fo6t ruseascd, ci româneascd, erau pes-carii de pe cursul Dundrii pänd In Muntenia, de oparte si de alta a fluviului, cdci Turtucaia nu e de--cat un vechiu sat de pescan i romdni. C'dMorn' nispune c In bratul Chiliei se prindeau moruni, laun sfert.de Zi cale, cu luntrea.

La Intoarcere se noteazd i Cetatea-Albd, Tighinea,care acum era Benderul tumesc, Intdrit 'de Sulta-nul Soliman (la Bender s'a gdsit inscriptia de mar-moil care simile, In legdturd Cu aoeasta, cum a

180

fost strivitd Moldova supt copitele cailor Sultanului).Galatea Msä nu mai avea rosturi de varna, ca altadata, fiindcd toti fugiau de vamesii turci; HotinuIa folosit foarte mult de pe urma fapiului cà rivalasa a fast ocupata de Ttu-ci. Tot la intors, calatorulajunge la Iasi, care este o Capitala" a terii.

Calatorul iese din Moldova prin Camenita, ceta-tea polona aproape de Hotin.

Iesuitul Giulio Mancinelli a fost pe la noi intre anii1582 si 1586, In epoca In care tronul Moldovei era o-cupat de Petru Schiopul, bunul Domn intfensiv,matca Tara ac", si de Iancu Sasul, a carui stapftnirede cdtiva ani a fost terminatd prin acea scend tragicdde la Lemberg.

Inainte de aceasta frisk' cdteva cuvinte asupra le-gaturilor pe care le-am avut noi ca acest Ordin alIesuitilor i cu Ordinele propagandei catolice in ge-nere. Am vazut cà aceasta propaganda se lama laInceput prin Dominicani, calugdrii predicatori,pi-in Franciscarti. Rolul Dominicanilor a scazut cutolul In timpurile mai noud, dar al Franciscanilor ardmas Insemnat. Vechea, lor propaganda se facea priafrati din Ungaria, bara(i de la barat, dupa slavuilbrat, frate). Italienii s'au amestecat cu dansii In adoua jumatate a veacului al XVI-lea. In timpuri mainoua însä, dupd 1600, propaganda se, lacea de altiFranciscani, veniti de la Marea Adriatica, din regiu-nile Albaniai si ale Dalmatiei, unde misiunile lor auavut totdeauna o foarte mare importanta, i cariInaintasera prin Peninsula Balcanied pana la Dn-flare. In Bulgaria ei au &rasa, de alminterea, pentrupropaganda lor un substrat care la noi nu se intalnia:acei vechi eretici cari se chemau bagomili sau pav-lichieni, crestini ai Sfantului Pavel, Reichersdor-

181

fer Inchipuit, un moment, cä eram si noi, In Mol-dova, tot crestini pavlichieni, fiindca s'a pastrat cevadin eresia aceasta In spiritul poporului, i cari,ramasi, de la o bucata de vreme, fara niciun sprijin

fxr6 nicio orientare, si-au, gasit refugiul, din causardspingerii lor fata de ortodoxie, In catolicismulpauperist, popular, al Franciscanilor. Aceasta explicade ce Franciseanii au venit din Bulgaria, nu din cau-sa legaturilor speciale Intre poporul bulgar i reli-gia catolica sau cultura pe care o aducea aceasta re-ligie catolica.

Mai ales In seoolul al XVII-lea a juc,at un mare rolIn propagarea catolicismului la noi acea parte a Or-dinului Franciscanilor care se zicea Observantii pen-trucà i-au fost impus anumite regule de obser-vare" morala, ceilalti cdlugari fiind ratacitori, cersi-tori, ignoranti si de mine ori i cu morav-uri rele.

A fost un timp deci cand Biserica latina din Mun-tenia a ararnat Intru toate de cea de dincolo de Du-nare, mai tArziu de episcopatu`l de Nicopol i, de laun timp, episoopii nu mai residau acolo, la Nicopol,unde erau Imprejurari grele, ci preferau sä steie pelftnga bogatele Curti ale Domnului muntean, In Bu-curestii cariz In tot casul, nu puteau fi comparaticii niciunul din vechile targuri mucegaite, pradate,cazute In saracie din Peninsula Balcanica. Catoliciibulgari de la Cioplea, din apropierea Bucurestilor,erau In legatura cu ,propaganda aceasta a Francisca-nilor veniti din regiunile bulgaresti

In Moldova Insa, Franciscanii din Secuime, cari a-aveau o Casa." vestitä acolo, la Simlaul Ciucului(Ssik-Somly6), deserviau bisericile episcopatului deBacAu, de i biscupul" era acuma In Polonia; eiduceau o viatl foarte modestl, administrand flrä apredicA.

182

De la o bucata de vreme, un alt Ordin, al Iesuitl-lor, luase asupra-si aspandirea crestinismului si lapdgani si la shismatiei i noi, ca ortodoesi, eramcuprinsi intre shismaticii pe cari Biserica catolicd-idespretuia si-i prigonia, autând sd li mantuiased su-fletele prin chemarea-i la singura Biseria salvatoare.Fuseserd Intemeiati In a doua jurnillate a veaculuial XYI-lea, in momentul and catolicismul, atacat deprotestanti, a crezut ed nu se poate apdra mai binelmpotriva acestei invaddri a eresiei cdei pentruddnsii pyotestantismul era o exesiedocdt prin pro-elamarea dogrnelor Tata de care nu se Incape niciun!el de Ingdduintd sau transactie, i prin organisareaunui corp de alugdri invdtati, capabili de toate fi-netele i initiati In toate subterfugiile diplomatlei, si;pe l'Onga aoeasta, stdpAniti de o energie ostdseasca,am zice, Tdrd pdreche.

Iesuitii, de si avand ca fundator pe un Spaniol,s'au recrutat mai ales, nu in Spania, aci tempera-mentul spaniol nu prea e potrivit Cu o activitate dedibdeie, de ipocrisie, de strecurdri mestesugite, eidintre Italienii cari fkuserd scoala Renasterii, caritrecuserd prin Invdtaturik lui Macchiavelli, cari lua-serä o parte atAt de Insemnatd la alatuirea diploma-tiel inoderne, ldsând cele mai importante, adeydratesi folosiloare rapoarte ca privire la desvoltarea po-litia. a Statelor de la inceputul epooei moderne..Preocupati si de eucerirea morald a Extremului 0-rient,-Iesuitii au mers de prefer-hip, nu In Germa-nia, capabild sà se apere, nu in Peninsula Bala.-nick unde era un domeniu al Franciscanilor, ci,inainte de bate, In regiunile ardelene, polone i ru-sesti. Pe la 1580 ei aveau o situatie admirabildIn Ardeal, si au Intrebuintat-o cu atilta ldcomie,.Inal. a trebuit, sd se iea mdsuri impotriva lor, fiind

183

expulsati, la un monient dat, cad. altfel 1ntreaga po-Mica a printilor unguri din Ardeal ar fi cazut In ma-nile lor: avem In Sigismund Báthory, acel care secredea stapänul lui Mihai Viteazul, de i supt rapor-tul militar nu era vrednic nici sa-i deslege Incalta-mintea, asa ambitios, iubitor de glorie, degeneratincapabil cum 11 stim, tipul tandrului bine crescut deeducatori de acestia cu apueaturi calugaresti. InPolonia ei s'au putut aciva foarte bine pe Miga. re-gele Stefan Báthory, care era din aceiasi familie casi stapánitorul din Ardeal; el a fost un mare ocrotitoral Ordinului In lupta contra eresiei sociniane, formaIn care protestantismul patrunsese acolo, 1mpotrivachiar a protestantismului unei parti din orasele polo-ne, ca i împotriva orlodoxismului un,ei parti din nobiliiai cdror stramosi facusera parte din Statul lituano-rus. Avea nevoie, pe lânga aoeasta, de Iesuiti, nu nu-mai supl raportul religios si cultural, dar si pen-tru cä ei adu.ceau o escelenta cunoastere a limbii la-tine, calitati pedagogice distinse i erau oameni, In

cari, inteun sens, au continuat actiuneaRenasterii, capabili Tiind a da lustru unei ten. Pen-tru a fi In legaturä cu aceia dintre Rusi cari ra-maseserd ortodocsi, s'au stabilit, pe king alte Case"pe care le aveau In Polonia, cu manastiri, scoli, tea-tre scolare, o Casa" si la Lemberg.

De la Lublin veni parintele Warszewieeki din So-cietatea lui Isus, care avea misiunea speciala de alucra Mire Rusi i Intrei vecinii, tot ortodoc.si, totshismatici, cari erau Românii din Moldova. In specialasupra M,oldovei s'a exercitat prin aceasta Casa dinLemberg o puternicä influenta iesuita. AsupraRomânesti s'a lucrat mai putin, influenta ardeleanafiind mai slaba, iar de jos cum am spus, venind altainfluentä catolica, a cálugarilor franciscani din Bul-

184

gana. In sfdrsit In Rusia Iesuitii au jue_at, la in-ceputul secolului al XVII-lea, un rol extraordinar demare, si a fost un moment and Moscova puteaajunga catolia. Pentru ca sa se opreasca opera depropaganda, aici au trebuit sfortari mari din par-tea ortodoxiei, cu greu, salvata de Patriarhul deIerusalim, Teofan, care a alergat imediat In par-tile ace,stea, pe la 1620, i ortodoxia din Ierusa-lim era mult mai mult deal cea din Constantinopol,

cu atdt mai mult deck ces din Moscova i Chievdar, inainte de toate, printr'un Roman, fiul lui SimionMovila, Petri; care fusese Intaiu Patrascu-Voda can-didat la tronul Moldovei i Munteniei si se asezaseapoi In calugarie la Chiev, la vestita marastire aPesterii. Ajuns Mitropolit de Chiev, Intemeietor detipografie, aleatuitor de catechism, creator al uneiraturi rusesti i, prin originea lui aristocratica, prinle,gaturile lui cu Curtea polona, din cele mai maripersonalitati pe care le-a cunoscut poporul rusesc,cäci viata culturala a httregii natiuni derivà de la pre-senta pe Scaunul din Chiev a lui Petru Movila sauMoghila, a doua zi dupa epoca lui Mihai Viteazul.

Iesuitul care a jucat un mai mare rol i In Ar-deal i In Rusia a fost vestitul Padre Possevino,care a fast si un scriitor vestit, In total o perso-nalitate Toarte interesanta.

Asezati mire Ardeleni, Poloni i Rush de suptcoroana polona, din Galitia si de peste Nistru, langaCazacii supusi pe uirma iffluentei Tarului din Mos-cova, natural ca i noi a trebuit sa primim influentede acestea iesuite. SAnt Domni din a doua jumatate aveaeunti al XVI-lea cari au ocrotil propaganda cato-ha. Petru Schiopul a fast prietenul acestei propa-pagande: pe ldnga dansul a funetionat multa vre-me In calitate de camaras de Lapusna, pe urma de

185

Postelnic, un Albanes italianisat, cu aparentA de no-NI venetian, Bartolomeo Bruti, trate cu tAlmaciulambasadorului venetian la Constantinopole, Cristo-Toro Bruti, i rudA cu alti membri ai aoeleiasi fami-

rAmasA In Capo d'Istria si In deosebite pArti aleItaliei. Bruti era asa de bogat, hick putea sd tri-meatA 6.000 de ga1beni unguresti rudelor.

Acesta a fost sprijinul de capetenie al propagandeicatolice. la noi. Era vorba sA se primeascA stilul nouIncà de la 1590, Indatä dupä decretul prin care Gri-gore al XV-lea il impuse, In Moldova; s'a cAutat ase redacta un catechism românesc, ceia ce nu s'a fa-cut. Ungurii i Sasii cAstigati pentru propagandaluterand trebuiau sA fie adusi din nou la catolicism.Se va vedea ca. si Ieremia MovilA a sprijinit catoli-cismul, mergAnd In Suceava la biserica catoliel. InMuntenia Alexandru-Voda, Tratele lui Petru Schiopul,este zugrAvit asa de un scriitor catolic, autorul nnuiraport italian: Petru-Voda din Moldova, si prietenal regelui Poloniei, a avut un frate care a fost DomnIn Muntenia si se cherna Alexandru, care a murit la1577, fiind socotit sfânt, ca unul ce purta ascunsAsupt haina lui un vesmant de cdlugAr de pa.'r decal foarte aspru, cu care a si murit1."

Se pomeneste In aoelasi raport- de nevoia unorcArti unguresti i sArbesti" (aded. slavone) In le-gAturä cu propaganda catolicA.

Asa fiind, era natural ea Iesuitii A i vorbeaselde ;erne noastre.

Acum, nu cunoastem tot ce au spus Iesuitii si cese pAstreazA In relatiunile lor manuscrise. Este o i-

Tot el spune, In ce prive0e pe Petru Schiopul, cá avea o gar-dl de 400 de trabanti 0 500 de Albanesi, cari erau catolici, 0 afAcut o bisericA de piatrA foarte frumoasA. Cf. Rev. ist., VII, p.212 0 urm.

186

mensa arhiva la Roma, a Congregatiei de Propa-ganda Fide" (Pentru raspandirea credintei"), carese ocupa de toate provinciile castigate Impotriva pa-ganilor sau ereticilor. Un inventariu al acestor bogatillipseste, si s'au tiparit numai relatiuni -Intampla-loare, sporadice

In scrieriile parintelui Possevino despre Ardeall- sevorbeste despre situatia poporului roinânesc de acoloEste ciliar un pasagiu foarte important In care seconstata existenta unui Vladicä romanesc la Alba-Iu-lia. A fost o discutie foarte pasionatil. In ce privesterostul acestui episcopat. Cativa, printre cari mà nu-mar, sustin ca Românii n'au avut un Mitropolit re-siklánd In Capitala Ardealului deeat pe vremea luiMihai Viteazul si din causa influentei lui; a1ii, spri-jiu:ti pe anume acte, dubioase, pretind cá. Inca din se-colul al XV-lea era un Mitropolit ai Ardealului. /11c:esta

se pare cu totul imposibil, pentru ca situatia Romani-lor din Ardeal era asa de umild, cu Mata despret e-rau priviti de oficialitate, Incat un Mitropolit al lorasezat In Tata episcopului catolic, In Insasi rese-dinta principilor Ardealului, e nelogic. De fapt, pevremea aceia, se faoea In Ardeal printre Románi ofoarte puternica propaganda calving careia i se da-torete i traducerea In romaneste a o multime decarti sfinte sau predici i tiparirea acestor carti. Infruntea Bisericii acesteia calvine a Românilor dinArdeal era un. superintendent, dar ai nostri nu preaIntelegeau ce e superintendentul, ziceau i mai de-parte: VIgdica. Si, de oare ce superintendentul tre-buia sà aiba legaturi stranse eu. printul, era nece-sar sa alba un birou" la Alba-Iulia: s'a fgcut acolo,deci, O bisericuta, care pe urmà a fost transformata

Ed. Andrei Veress: Transilvania (1584), Budapesta 1913.

187

In biserica de zid de catre Mihai Viteazul. Acestaeste sensul prese.ntei episcopului. Dar el /in eraacolo in ealitate de episcop roman, caci nu represintaca episcop neamul sau romanesc, ci era unul careprin aducerea noastrd la calvinism lucra la desna-tionalisarea neamului

E posibil ca Possevino sà Ti spus ceva i despre Mol-dova, Insa acel cam a povestit despre dansa §i a caruiexpunere s'a tipdrit este panà acum numai aceLGiulio Mancinelli.

El vine din Sud, prin Varna, Mangana, Preslavita.Ce I-a izbit Intàiu, In cale, este ieftinatatea de la flor.Pentru un aspru moneda micà de argint Toartesuptire, pe care Turcii o Talsificau In chip scand.alosdar, pe cand ei platiau In aspri nui, cereau sà fieplAtiti In aspri vechi, se dadeau cinsprezeee ola;o gttin.a costa doi aspri i un butoia de vin patru.

Mancinelli Inseamna la Constanta cd mai existan.Inca ruine din vremea veche de, la Tomis. Se maigasiau marmuri mari" aici, i un Turc bogat le&colea din ruine. Pe urma Mancinelli inainteaza labratul Chiliei. Pe aici se trecea foarte greu, fiindcdbratul era Inomolit, i numai In anume momente co-rabiile, cu multa. primejdie, puteau,sa se strecoare inaeeste parti. Alci_a vdzut furci de care atárnau mo-runi spinteaati, pu§i In protap. In ce priveste pre-tul, se spune ca morunul plin de icre, cat omul demare, costa 60 de aspri. La Ia* calatorul vede co-loniile straine §i asupra acestor colonii vom re-veni , compuse din Ragusani, Germani, Unguri. E-rau §i familii bogate catolice, care aveau pe mormin-tele din jurul bisericii lor, apoi distruse, blasoa-nele familiilor lor. Cand se Intoarce, Mancinelli e

188

prins de Turtuna In locuri grele de la gurile Dunariiajunge In pericol sa se Mece. TovarAsii lui de ca-

latorie se roaga atunci de Dumnezeu sa-i erute viata,fagaduind sA reeladeasca biserica de piatra a SI.Nicolae din apropiere.

Adaug a la 1565 Giovanni Andrea Gromo da o des-criere a Ardealului, In care Romanii sant presintatica hoti talhari. Alaturi, se vorbe§te de cei 3.000de calad. ai Moldovei (de toti, 60.000 de ostasi), cucai buni i oimi vestiti (300 de cai si 100 de soimise dau Sultanului). Se atinge i alegerea Domnilorl.

Un raport de Iesuiti2 presinta o calaiorie la Suceavasupt Ieremia Movild. La Cetatea Neamtului e par-ealab Hrisoverghi cu fiu care a Invatat la Venetia(Intors de doi ani; si tatal Intelege italienaste). Intargul vecin, dona biserici, cu un preot catoliccredinclosi sasi. Iii Suceava Voda-i mangaie de pri-gonirea printului ardelean Imbraca. E un D011111pios i foarte bland: biserica romaneasca are fru-moase pictur4 icoane In sala de audienta. Sant, pen-tru ceva negustori i soldati poloni, dota biserici ca-tolice. La urma se pomeneste biruinta lui Raduerban contra lui Moise Székely, acel print de pri-

gonire 3.

Archiv für siebenbiirgische Landeskunde, N. F., II; Rev.1st, 1, p. 65 si urm.

Veress, Annuae literae Soc. lesu de rebus transylvanicistemporibus princtpum Bathori, Btidapesta 1921.

3 y. §i Rev. 1st:, VII, pp. 212-5.

XIII.

Trei cglAtori francesi la noi

Venim acum la alltorii francesi. Avem doi: unlitIn Muntenia, Lesealoppier §i Bongars, §1 altul InMoldova, Fourquevaux, cari sant aproape contem-porani.

Sri Incepem cu acesta. Fourquevaux1 era un omdeprins In negocIatii diplomatice, care a jucat unrol §i In Spania i care, fIcand o cAlg.torie In Orient,s'a hotArat sit se Intoarca prin Polonia. La Inceput e1urmeazil deci acelasi drum pe care-1 fAcuse Man-cinelli, strabIt'and Moldova de la Sud., de la gurileDunAril, cAtre

Si el Intalneste la guri pesc/riile acelea strapice,cu morunul citt omul, care formau un obiect demare venit pentru. Vistieria turceascd. Pretul unuimorun, cantdrind cat o sarcinA de catar, spune el,era de doi solizi francesi. Icrele, care se vindeau Intoata lumea greceasa. supusA Sultanului, erau dinpArtile noastre; negotul Ru§ilor e mai nou, presu-punand relatii comerciale care atunci nu existau.

IndatI dui:a aceasta se Intrd In imensa stepà pe

V. lorga, Acte si fragmente, I. Cf. lorga, Voyageurs fran-pis en Orietzt, Paris 19_8.

190

care Tatarii o numiau Bugeacul. Pe vremea ac,eianu erau pe aici Tatarii, dar Cazacii, hoti de dincolode Nistru, erau, fär. ca pe vremea aceia sa represinte43 parte din populatia ruseasca. Cuvantul Cazac etataresc, Inseamna pribeag" ori, cum s'ar zice cuun termin engles, outlaw", care se did afara dinlege". Oameni fugiti din Polonia, din Rusia, din Mol-dova, oameni cari facusera vre-o crima, vre-un pacatsau cari aveau mari ambitii pe care nu le puteau sa-tisface in tara lor. In ostroavele Niprului, acopea-itede paduri, acolo se strangeau i prá'dau pe oncedrumet. Erau asezati la cataractele râului, unde emai greu de pàtruns, In regiunea unde fuseserd IntaiuOstrogotii. In secolul al XVII-lea li se zicea Zapo-rojeni,sau i Nizovi. Regele Poloniei se scutura de ori-ce legatura cu dânii, spunând Turcilor ca pot sí. viesa-i execute pe toti, dacä pot; dar, de fapt, aQestiazaci li erau Polonilor foarte necesari fiindcd-i in-trebuinta In contra Tatarilor, si nu exista alt mijloc4e a lupta contra lor decat acesta, Cazacii fiind, analla urma urmei, lui fel de Tatdri crestini. $tefan Bá-thory i-a oranduit puindu-li In Trunte un Hatman,pe vremea aceasta Moldova, nu numai ca li cunos-tea calitatile ostasesti, dar Ioan-Voda cel Cumplit aTost sustinut Impotriva Turcilor de Cazacii lui Svier-sevschi: când boierii moldoveni 1-au tradat, acesti au-xiliari straini aa luptat alaturi de dânsul si 1-auaparat pana in ultima clipa.

Pe urma, Ioan Potcoava a fost asezat tot de Cazaci,Hatmanul cazacesc a stat In rândul boierilor Mol-

dovei la Iasi, cateva luni de zile. $i au venit i altiloan-Voda, precum si un Alexandru-Vocid, un

Constantin-Voda, cari toti erau sprijiniti de Cazaci,bucurosi ca, In loe de a prinde pe drumetii maixari, sa prade o tara Intreaga care-si refacea bogatia

191

In tinap de cativa ani de zile. Un fiu al lui AlexandruLapuweanu, Petra Cazacul, s'a numit a§a, de 0 eraMoldovean, pentru cä fusese sustinut tot de Cazaci.Si pe vremea lui Mihai Viteazul au jucat un rol mareIn luptele ace,stuia.

Pe ace0i Cazaci Ii Intalneste calatorul nostru, careli zice les Couzaquis". Ei Taceau drumurile cu to-tul nesigure. Drumurile acestea, ni spune calatorul,sant cutreierate In cea mai mare parte de familii care.locuiesc In carute cu mai multe randuri si care auIn ele pdna §i mori de vant pentru faind. E vorbadeci de Tatari, cari bacuiau In ce se nume0e de cro-nicari, In secolul al XVII-lea, coquri, cam cum säntazi-cdrutele cu care ooboara satenii de la munte candmerg sä culeaga recolta la §es.

In ce prive0e cetätile de aici, Fourquevaux cu-noa§te Chilia §i Cetatea-Albd, care aveau garnisone de

Statea In ele un vame turoesc, i erau Inchi-nate eel putin Chilia unei Tundatiuni religioasedin Orient; 0 Sultana Validè, mama Sultanului, aveadrepturi asupra veniturilor orasului. La Cetatea-Albäguvernatorul tinea cloud biete galere.

Prin mlätinile acestea era un numar colosal detantari. Ii simte calatorul, care §tie §i cand s'a luatCetatea-Alba: acum noudzeci i cinci de ani". Acestamanunt arata ca In localitate se pomeniau vremurilemoldovene0i. Cetatea avea Inca turnurile cele mari,zidurile duble, §anturile adanci, de moda veche".C,ea mai mare parte s'a pastrat panä in zi/ele noastre,

cetatea este, cum am mai, spus, cea mai impo-santà constructie militara din tot cuprinsulMari. Mahalalele erau Intinse, Insa. Tacute de lemn,Intocmai ca i casele din Constantinopol.

Ca sa continue drumul, caldtorul Trances a trebuitsk se suie In earl cu boj, i cu ele a mers pana la lo-

192

calitatea pe care o numeste Porcaer", Purcari, cam eragranita 1ntre locul Domn.ului moldovean i teritoriulSuitanului. Regiunea aceasta", scrie el e put-in lo-cuild i putin fertild, afard de pdsuni. Vile santmulte, si foarte ieftene, in aceastd regiune: boi, cai,oi, capre, i ateste vite le pradd les Couznquis",hoti goniti din Polonia, Rusia si terile vecine, suptgroaza cdrora trdieste toatà tara, asa Inc& noapteatrebuie sd stea cineva sà pdzeased tabdra aprin-zAnd focuri, care erau foarte necesare din causa

adus de vântul din stepd. Imprejurarile a-oestea de frig i hrand proastà au fdcut ca drumetiisà se si imbolndveascd. Cu Francesul era si unItalian i alti tovardsi. N'aveau ca hrand decat pisco-turi i carne sdratd. Cu bate acestea, fdoeau haz dendcaz: Italianul s'a apucat sd joace si comedia lui lia-na:ad, Arlechino, In stepa basarabeand... Se mai dis-trau i cu vanatul de pdskri, In Basarabia, In pdr-tile din spre Orheiu i Soroca, se mai vad i acuindropii ldsându-se grele In mijlocul buruieniior e-norme. In pdcluri erau mistreti i ursi, cari invitau

ei la vândtoare.Cand s'a trecut pe pamintul moldovenesc, populatia

era mai deasd, i, ne mai fiind primejdia de Cazaci,se vedeau necontenit sdleni i satence mergand latarg.

In aceastd tara, spune Fourquevaux, Telele obis-nuiesc sd pund cununi de flori pe cap. In cardle lorse aduceau foarte multe oud, i femeile erau atdt desprintene ca clAntuitoarele din Spania, care saltdasa de usor, cä o bale de trandafir pusd In papuc nuse ofileste, Inca oudle asezate In carà nu sestricau,

Pe ateste drumuri", zice el Intalnim adeseadoudzeci pInd la treizeci de cdrute laolaltd"sis-

. i

t...!. -'

' r..1.1 /c. 7

I N I) I k: r(!apo ti RA F (..,pI, PR I I fi 1.1

er team'p .» eft%

t.fersteserso e eitiste 1

vetAri 4h;/e.',

T.1.1NyZ, 4;1 o ,- - 4-

Xi...W., .

t

Ì , .

. _. .. ,e1

.4 L , V ...S0i . ..) 1/4)... 11-.) \'' ,--..

` ':... :.i>.:A.'"):41,t-11),_, '6.4,4,?;,...%'..,*- 1,,' - ." \ '8 :.\:;.:14-,* 3» ik . .4k..-. F, i. - .4 ." '7-1' ,7...... --, -4,0:1,\j 4- . OA ,'' k t - "'.", ). .?'. -''''''".,- ',-,-,4., 3 -: - 4; .4* 4; _.--,,, , ..-: '7, '.,.... 1 .

' .. ...".. ..,..,- Et!' .,,A.,...-A:,....,. , ,,,, N:-.:14....4 ..., , ....,,,..,

- !,:,.: i ,-.4. 4, ;IV? t ;--7. .,- , ' '1 V

,---:.:,..2..ii..,» - . ".....A '..-44..,e-5.*+.- .c. .i-

_ .,. ..,'. A..-..,fr ,i ' . . /&.,:i,c3.-1-4r..,s,A Z...-;;,.. ...,..#4- -,..--4 :4w Ak.,,,,,AV 1 ',.. ,...i, '04 4,,,",,,,

.....!,,t..2,;-,.........4,".....,..,___, ......--. .......,_,

:' -_,,. 1`,.,,,4 4,r-. -,t,::'Ci'..L.4t. -:." 1.!...1_,` t--',..,.......:z.,......---,.,.. ) -7. = ' - N, s. ,:,- - r-1,- - 1...:9' "I. -;.. , ., - o 0-, it,- :-,..'s

...* .S; t.,:.0.1 ..:1,1, -67 '.::,..? .# '.%: ,...,,,L:i. 4;,:.!;i1 ,,. -Ati-7....),!:

7,-alri

x

'Prf,..."1---L...*. :...

4-4,9... itt

t.

ft ot ,

-,... ,

v,,

.:h A t *-1 ;---' '' -r--- _ - ...--_,...,,.A , '1i- -;x7 ft,...i )....------ .,---:--. :t."- ., II

1-4 ' ,-- 0..- -. ., _

, -1--

-t.,...0'k .fr -'- -;,..':., -y 4- 'Pr,..,Ae4 ...- . -, .. .. '`,... 2. ,.I

TS.: , , .a,_: /., . -,1 ....,..,A 4 je. 's., 2 '",,Ya :!..,2,7,

.,,,,,,, ..-,..,..*.. --.,..-:..., -11 . ,-, ...t.. '1 ....,..t,.., i . IS. ;I' . v. 3_ li/: $

.,,.. ________:-..-- ' ,4.,\:. . . .;a-At..t. 1 r- '',..' ' .. . '4 9, 91

prr...tIteNI f.7.0..,21.1...1 k.teol .* ' I 1 i

,.:

!, 1,.../...., ro.m.... Pfts.t, ,-,.. espy,itir 1 '. 2 -' t 1/ \V-r.,,,.. .i.....

Y............1.47 i.......,1. r...,... .4.9 .. -a/41wi +3, .:),..wele din r-. A...n.4. . ...i%

. ,. `SS 4.4.1,4.. n.1,4 .1........., .4 11,....,...

4kis.

t 's:.41:4141±.:meeretirt-;.--':

,rt-41-'7-;"(A. TR oriwiat,

. , - -

t., 1,4 .

,,.,,:.;, ......,4. ',.,c. , . .. ,.',.7. ....;.,;, . - ..77,-,;,irii,.;:.;;;,..,.. Avi,

wsr_s ni Is.retess, VOW Zu.t.tg ii9X 075,rd

."4,'. .:. "6"rirre..."...'-rA,

. 4-'4: 1.."1:.-4.4. 1'..t., .k,S.,. °' -

,,,,..,,,,,!..,.f,.47.,..i.t,,,,Ipr,:!...r...4%I.v.L.t...,..4.,:,,fh,.4.,

ea:,..-it:,...,..,.),--..-,,-tx,,,¡;_.4--,,,...tx47.*44... ;:r4--, . , - A, , , .....

_ .,.,, ,....1. 1Liiel.re 1:11,7, C'VP.:11.: .

In 71.,..., , Iff.R...evikror :ssr'''''.'11",-..".Is (Me. "

I04,71.0

rt ''',".:' ..t ..."' ..t41. -2.17k/ ,v,",...;-1.,.--h".. 1.1e.,.,-,;;Ftt.,...7.4.,,,i7t.il, _.,-,,r.y.c,..-, it, ....&- ..- .:, ir, -

., .,t,t. , ,I , \ tii:.; 46' .11--t;:x,,r. & ...1.3..,!';,.. :;:-. -; 4,-77-,k*11),` ."-:.::4:-. , .

' ,, - t ..-èt ' ...t,:. ,i, 1* ,.4;2 ,.,,,%J.,,,,- ''' l'''''!:-.s - ....."ty: i f 1 .,... !.- ',12 1. ' d." . ' .'": i-

' 1

, ''7, i .4.4,*.1'``.t.%'11.' II

- :2'',.......)g)x-rAtt'tf* ''''-_ i iNN Pi ,.,, ,,,,t4,

tt:: -.-;.' 1.., Ls t: '''i- : A.'" ./.," -

, . d ,,,

*y',,q*::"::.1.,. -..-.k : - - .-h-., .:,, ,..1,....

. '(').1k. -'

:1 I

l';' ,..,tV17P;.

E:41-,, . - 524_ 'A. , ., . '''''k ."3,,,. ti- ,,,,,,,, 4 1c6,.....K.,,,,,,,,'"-..

j.

(1'. t.:115" "VL.4.41..a. -, .4 ,.,..tp.,. ..

,..,,,,- I* > .7;7 ,..,:$ kJ; .:' .'4 ,

'et144

,

."V"' 4.

r;&.0

0 -

r". ' A,P.4 t, . 1,1.

. , y

T Ito -1.4

' c -). o

1. 1 ;,

Harta lui Constantin Stolnieul Cantacuzino aclausa la opera lui Del Chiaro.

¡if

- *Vr7.t,`

' N' raob.4.1 :6.-r:rill

41-tr..0

:

ad

1

CD

.m '624,

.. st V

t.-

W

e.1,1014-i

t11/ /III

_

fm4at...

-

* 1,er "rJAM,

JeeS411 '.

..

t ,t7N

P-ä...

, 'VT

iTo

193

temul de a aldtori In caravane de frica hotilor;fiecare era cate o fall. Veniau de la tdrg. Erau foartefrurnoase, färä gAteald, cu cumuli de flori In Or,ca s. ardte ca'sant Incä de mdritat. Am cutupdrat dela ele lapte, -prepelite (des caillcs qu'elles appeloienten leur Wipe perpelissa"), oud, de care une ori e-rau pline cardle rank sus, 0 ele erau wzate InvArf, pe care mergeau ei, se sprijiniau pe ele f aräsä le sparga".

AjUns la Ia0, Fourquevaux vede unde locuiauTi g ani i mdndstirilor; erau mAndsiri Toarte multe

In proportic. 2.000 de case tigAnesti dAdeaudajde Domnului. Se face oarecare confusie intre Im-brdedmintea Româncelor 0 a roabelor tigance. Pe a-tunai cela ce meral sd. 'fie relevat Romdnceledin mahalale purtau costumul de la sat, cu pleptd-ndiura Malta, cum se vede acum la femeile ungu-roaice din Tinuturile de =racy, in judetul RomanIn special, si care se Intdlne§te, Imprumutat, §i laRutencele din Nordul Bucovinei i Basarabiei.

Se mal vorbeqie de casele foarte §ubrede ale came-rtilor de rand, de Curtea doraneascd, cu oarecarein15.11§are, fiind fAcuta de piatrd. Drumetul a vdzut0 pe Petru Schiopul and audientd. Ducele Mol-dovei", poveste0e el, (Mica audientd, cu mdretiemaiestate" (avec grandeur et majesté). Lang (MatsuistAtea Bruti, care-i adusese scrisori din Constantino-

Domnul era pdzit de trei, patru sute de soldatiunguri, cari paarld sdbii §i halebarde. StAteau dorate doi pg.nä la umbrarul supt care std. Vodà. E ase-zat ; dreg,dtorii Ii stau In preajmd. Pard0 vin lael, de oriunde, se opresc In fatiti i, ingenunchind,Ii vorbesc. Pare cd asistdm la o scend din evul mediu:Ludovic cel SfAnt judecand pe Francesii veaculuial XIII-lea supt stejarul de la Vincennies.

194

I se oferg. sà visiteze Curte; care pentru un drumetdin Apus nu Inseamná." mare lucru. Era din lemn,.ca i casele boierilor, si cu foarte imtina piatra,r6.u. asezatd". Petru chiopul, de alminterea, aveavadA In posesiunile austriece i allfel de locuinti, dupàfuga lui din Moldova, la 1591, la Tulln, la Innsbruck,la Bozen, dar, cu gandul la Arkia Moldovei sale Ina-po:ate, el era sl moard de dor supt binecuvântareacald5. a soarelui din aceste pdrti vecine cu Italia,unde-i era menit odihneascg. oasele.

CN.11.orul stie despre originea noastrà romanä, i elrecunoaste i latinitatea limbii, m5.car In parte, aciavem elemente italiene, slave, grecesti, turce§tisimulte altele".

Tara e foarte bogatl, pAmAntul negru; helesteiesAnt pretutindeni."

Plecand din Iasi, cu trate In Polonia care nu furaachitate, se dà o cArutl usoarg., cu un singur cal

pentru un singur om, cum au fost cgrutelepostä de mai tarziu, cu care atatia calAtori aufost scuturati, ha zvarliti chiar din ele si suitiInapoi.

In bate pArtile cd15.torul nostru a v5.zut pasuni,pe alocurea pAmAnt lucrat, agriculturà sporadicAprin urmare. Trebuie trei zile pentru a ajunge la

unde se trece Prutul. Ajunge In sfArsit, laHotin, care este o oetate, un mic castel" de Ara-mid5., !nail.

Una din cele mai neasteptate descoperiri ne facesà vedem printeun AlAtor Insäi viata din Tara-Ro-mftneasc6 si In deosebi din Bucure.ti In al fret-lea sfert al secolului al XVI-lea.

D. Edmond Cleray a gsit la Montpellier un ma-nuscript, provenit din familia de Thou, cuprinzandcAlAtoria, care e In. general de o ImportantA deose-

195

bag., a unui Parisian, viitorul consilier de Parlamentom curios de a vedea lueruri noug, ager in a leprinde i capabil de a le reda ea mult haz naiv,Pierre Lescalopier, care a fgcut, numai pentru plg.--cerea lui, fdrd Insdremare diplomatica dintru Inceput,fdrà planuri pioase de pelerinagiu i farà interes decomert, drumul prin Venetia la Constantinopol (Vo-yage fait par moy, Pierre, Lescalopier, Parisien, l'an1574, de Venise à Constantinople"). Descrierea lui, cu1/rgi reproducen, Intre care paginile care privesc peRomâni, a apdrut In Revue d'histoire diplomatique"din 1921.

La Constantinopol, ambasadorul Trances se gdn-deste a-1 Intrelminta pe drumet In proiectul de cd-sg.torie dintre Stefan Báthory, principele Ardealului,-viitorul, in scurtui vreme, rege al Poloniet, i d-rade Chgleauneuf, din suita Ecaterinei de Medieis, pecare, asigurd el, regele, Caro/ al IX-lea, obisnuia s'onumeascd soil" a sa, 'de fapt, Renee de Rieulc,o persoanla nu tocmai recomandabild, 'care a luat mait'arziu pe un Italian oarecare, grdbindu-se a-1 asa-sinal. Escalopier stiind latineste, ministrul regeluicdutase a-1 Intrebuinta Intr'o tara ca Ardealul, incare aceasta era limba curentd.

Dar mai era un scop:1 pe atunci influenta francesaUndea a cuprinde Orientul. In Polonia fusese alesrege Iienric, al doilea fiu al Ecaterinei de Medicis;un represintant al regalitäÇii francese se instalase laConstantinopol, mide Apusul catolic Intreg era con--siderat ea o tara a Francilor eu un Imparat" fran-oes mai presus de toti ceilalti seTi de State. In NordulRusiei negotul frances pdtrundea Indrgznet. Asupraterilor noastre, In care era sa se aseze, peste cAtiva

M-lle de Chasteaneuf, l'une des fines de la Royne-Mere, quele Roy nommoit sa cousine.

196

ani numai, ca DOMI1, un ocrotit al lui Henric ajunsrege al Franciei, Petru Cercel, din Tara-Romdneasca.

unde visgtoril se gandiau la colonisgri de Fran-ces! (I era cu neputintg. ca aceastg inlfiltrare, diploma-tieg deocamdatg, sä na aibg consecintele ei.

AAA Lescalopier avea i sarcina ca, In treacat.sgi multdmeascg celor doi Voevozi pentru bineTace-rile lor Tatg. de France.sii cari treeuserg. din PoloniaIn Levant" si sä caute i niste inele pierdute la Mun-teni de contele de Tavannes, Inteo cglAtorie asupracgreia n'avem stiri mai bogate2.

Pe mink trecLid In Polonia, algtorul, devenit a-cuma un agent al diplomatiei f ranoese, avea sä duelstiri lui Gilles de Noailles, senior de Lisle, care sealla la Cracovia.

Asefel el e bine informat asupra situatiei In p`irtilenoastre. Stie cg., la ngvglirea lui Ioan-Vodg. ce! Cum-plit In Tara-Româneascg, ca 60.000 de oameni,ambasadorul frances stgruise pe lângg. atotputerniculVizir Mohammed Socoli pentru reasezarea In Scaun,prin interventia militarä turceasck supt conducereabeglerbegului Rumeliei, a lui Alexandru-Vodä celizgonit1. Aceasta pentru cà Henric al Poloniei era Inconflict ea /oan, din intetirea vestitului aventurierAlbert Laski, îndemnätorul i ajutatorul, apoi dus-manul lui Despot cel de o saing cu dilnsul, care Laskinu voià numai sä i se restituie Hotinul, usurpat'

1 N. forgo, Histoire des relatiOns entre la France et les Roll-mains, Paris 1917.

2 Remercie ces deux VaYvodes de leurs bienfactz aux Françoisqui avoient passé de Pologne au Levant et une creance de quel-ques bagues volées en Walachie au sieur comte de Tavannes.

S Ce qu'il avoit fait et moyenné avec Mehemet-Bassa en fa-veur d'Alexandre, VaYvode de Valachie, chassé par Juan le Mol-da re. auquel il avoit procuré le secours du beillerbei de la Gréce,qui l'alloit restablir.

197

de Moldoveni, .,pretinzánd cg. era In hotarele Moldoveicg. Laski nu Tg.cuse omagiul". El se afla la Paris,

de mide, In legáturg. cu planurile lui, bine cunos-cute, de Domnie româneascg, °feria pentru tronulmantean 10.000 de galbeni crestere la tribut, pelangg. darul In valoare de 200.000 alii, pentru Socoli

Incd trei Pasi 1. Cunostintile Parisianului mergchiar asa de departe, Incát stie i /ocul unde, dupàlupta dintre loan i Alexandru, acesta se reträsesecu 10-12.000 de oameni, asteptând pe Turcii be-glerbegului: schat Joane,stschte", satul Ionesti (?),la Dungre, de sigur In raiaua Giurgiului, De altTella ambasadarul regal, episcopul d'Acqs, se presinta-sell solisi de la Alexan.dru, care voià sa-si rdsbune,si de la loan Insusi, care dAdea explicatii: ambiise arátau gata sä fie la Poartg. Intr'un an pentru ase judeca acolo cearta dintre

Drumul 04 face spre Ardeal, unde negociatiilepentru cgsátoria francesg. urmau., Intre omul printului

agentul Trances se vorbia Turcilor, pentru a-i-cAstiga la proiect, de posibilitatea amenintátoare aunei cásátorli dintre Báthory si o Tatg. a Habsburguluide pe tronul german, In továrásia solilor acesteiteri.

Dungrea se trece pe la Rusciuc, cguruia i se dànumele romlnesc de: Rusi; tárgul era locuit si deTurci nu numai de Bulgari. Aici se Inseamng preturileçi echivalenta monetarg.; un cal costä dougzeci degalbeni sau o mie de aspri, galbenul valoránd cinci-zecilaizeci de bucKti din mica monedä de argint,adesea falsificatg, a Turcilor.

La 6 Iunie Parisianul trece prin vad, unde e cer-

Le Walaque lay avoit usurpes, pretendant qu'ils (les chasteaux)etoient dans les bornes de Walachie et que Laski ne luy en avoitfaict l'ho m age.

198

cetat ca s. se vadg dacg nu duce cu dânsul sclavicre*tini fugan. Aflä pe malul stang un sat tur-cetc", ea multi Romani In el; din oetatea vecheGiurgiului cgci nu poate fi vorba de altcevaaflä numai un turn pdtrat, despre care i se spun lu-cruri din care Intelege cg pe acolo ar Ti fost PetruErmitul, pe vremea Intaii cruciate

FArä a descrie 1oca1itAti1e intermediare, Lescalopierpresintg. acuma Bucurestii de atund, o adevdratgrevelatie. Orasul e Intgrit, pe vechea lui avezaredin deal ca trunchiuri inari de copac IrifipteIn pgmant, unul langg altul, si legate Intre ele priagrinzi transversale, prinse de acele trunchri cuInjghebgri lungi i mari de 'elan"; ulitile Sant aco-perite i ele Incg de atunci cu trunchiuri decop ac" 1

In clipa cand se pregAtia marea loviturd turceascgImpotrilva Moldovei, ande, In pustietatea seacä dela Roscanii, Ioan-Vodä era sg fie vandut de boierii sgi

rupt de cgmile, Francesul dig pe Vod5.-Alexan-dru Intre boierii lui i Turcii ajutorului. Locuia Incetate, acel chasteau fermé °mire la ville" pe carenu-1 putem aseza aiurea decat pe Ingltimea de laMihai-Vodg.

In trasurg domneascA cu cai Trumosi (coche bierrattelé) cglgtorul merge la Curte, ca scrisorile de a-creditare, date din Constantinopol, precum si cu.allele In care Vodg era rugat sg primeascg bine peGilles de Noailles. In trecerea lui de la Poloni In.Tura*, Alexandru rgspunde cg Intampinarea va Ti

Gros troncs d'arbres fichés en terre contre Pun l'autre et at-tachés ensemble avec des sollves de travets fichées auxdits troncsavec de longues et grosses chevilles de bols ; le pavé de la villaest de troncs d'arbres.

199

ca a unui sol al regelui Franciet, caruia vrea sa-iaduca servicii" (auquel Il vouloit servir").

Palatal e In paianta: cloisonnages de charpente-rie remplis de torchis de boue et herbe hachéeparmi". Cuprinde o sala mare cu covoare turoesticu sapaturi jur-Imprejur, la Inaltime de aproapetrei picioare, ca In caravanseraiuri."1. In Tata por-tii de Ihtrare sta Voda In jet (chaire). Boierii asteaptaIn picioare la distan., precum i satargiii si c,ei cubuzdugane (plusieurs armés de haches ou mar-teaux d'armes"); langa Damn sta numai un paj",un copil de casa, care iea scrisorile si le cetestetare. Rgspunsul, aratat mai sus, Tu smut (le princeme parloit en peu de parolles"). Un talmaciu lati-nesc, gasit cu greu, ajutase pe calator, care e re-condus seara cu torte, la casa lui In oras, wide Voda,care-i daduse si un mehmendar pe drum, trimeseseun bun bucatar.

Orasul, spune el, n'are nicio clddire cum se cade(aucun beau bastiment"). Ar fi ceia ce e falsnumai douä bisericisi acelea de lemn, dintre careuna saseasca: l'une a la grecque, rautre de luthé-riens". Casele sant acoperite cu tigle, cu indilä saucu stuf.

Tara e pliha de roada. Locuitorii stint coloni ro-mani printr'un glissement de la lang,ue"Romani: cezrx du pags se disent. vrags successeursdes Romains, nomment leur parler romanechté,c'est-d-dire -romain". Ei vorbesc o liinba pe jumatate ita-liana, pe jumatate latina, dar amestecata cu gre-ceste cu vorbe ciudate" (meslée de grec et de ba-ragouin"). Sint ortodoc.st stricti, absolut contra Pa-pe& Respeetul pentru Domni, e religios, pomenese

Grande salle tapissée de Turquie, des reliefs tout autourd'environ trois pieds de haut, ainsi qu'aux carvacerats.

200

In rugheiunt. Ospetele sant Imbielsugate, si se lidia.phharul aici dh, cel d'inthiu, cuvinte romdnesti:pentru Dumnezeu, pour la sanitat de Dnazou",pentru Vodd, pentru Sultan, pentru toti bunii eres-tini", pentru pace, pentru ai lor, cu urAri demantuire, shnhtate, drum bun si bun Intors, Im-plinire a dorintilor" (prières de bon salut, santé,bon voyage et retour, accomplissement des désirs").In acest timp stau in picioare, tinand sus phharul,cu gestul larg. La Curte Domnul insusi se aseazhsigur la o mash mai Inalth, purtand cuca; boierii,cu capul gol, i-ar fi shrutand picioarele.

Drumul 11 iea Lescalopier prin Popesti (Vopecht),unde, Inteo cash de terani, era sh ardh Tavannes,Domnul trimitandu-i pe hirurgul shu. Apoi se ajungela hotar, la Bran, de sigur: hotarul e insemnat prin-te° bard In latul drumului. Garnisona, straja, stdsus, Inteun castel.

In Ardeal, chldtorul aflh. Francesi, pe Blandrat",Biandrate', Piemontes, care i se presinth de Báthory,ca fiind François comme moy", pe Normand, carenegocia chshitoria, pe care o strich vestea cà Herniea fugit din Polonia pentru a ocupa tronul frances,vacant prin. moartea- Tratelui. Va veni Indath Gillesde Noailles cu doi Poloni, in calea spre Dundre. Culocalnicii se vorbeste en bon gros latin".

Din orase se pomenesc Milesvar", Sibiiul, cu ca-sede zugrAvite pe din afarh", Deva Alba-Iulia Insh.si, bouri grand marchant et peuplé commeune ville". Ruinele antice 11 intereseazd, cum vor in-teresa mai apoi, pe vestitul Bongars.

De la acest chlhtor Trances, care era un dile-tant, un turist, trecem la altui, a chrui chldtorie areun rost precis. E verba de unul dintru cei mai bu-

201

portanti oameni de stiintI din a doua jumg.tate a vea-cului al XVI-lea. Pentru Intgla oarä avem a 'face cuam om foarte invgtat care strgbate tara noastrl. JacquesBongars (1546-1612), acLmirabil cunoscgtor al anti-chitätii a stra'ns laolaltä izvoare privitoare lacruciate pe care le-a intitulat Gesta Dei per Fran-cos" (IsprAvile lui Dumnezeu prin Francesi"), cu-Nântul care a rkmas pentru a fi amintit, de cate orieste vorba de isprgvile Franoesilor, In timpuri mainoi, prin Orient. Pe langä aceasta el culegea in-scriptii. Ardealul pe acea vreme era cunoscut ca a-vand multe urme romane; sä se mai adauge cä aicise asezaserd Iesuitii, oameni foarte culti, cari aveaucunostintä de ce s'a Tost gg.sit In acest domeniucomu.nicau aceasta i In Apus, creandu-se astfel Ar-klealului o reputatie speiath.. Nimic mai natural decidecat cä Bongars a venit In pgrtile aoestea dupä a-semenea urme.

Descriptia de cglatorie a lui, pe care n'avea inten-Va s'o publice, constä din simple note, pgstrate intrehartille ce se aflg. la Biblioteca din Berna. Publican.Intäiu Intr'o brosurä germang a 'fost reprodusg. In'vol. XI din colectia Hurmuzaki.

Santem In epoca lui Petru Cercel si a lud Mihneazis Turcul", la 1585.

Petru Cercel e fratele lui Mihai Viteazul, unul dinfratii lui, cäci era si un altul care parta acelasi numede P6tra.scu ca si tatgl lor, Patrascu-cel-Bun; i se zi-cea PAtrascu 061 din Cipru. O famine foarte bine In-Zestratg., unii intr'un sens, altil. ce

fdcut Mihai; Pg.trascu din Cipru a scris o grama-tick pe care am ggsit-o, sant multi ani deatunci, la Biblioteca regalg din Dresda, purtand chiarin titlu 1nsemnarea acelui care a Tgcut-o. Cat des-

202

pre Petra Cercel, el a avut o viatà foarte zvanturatLFusese o bucata de vreme In Damasc, cum spuneInsusi intr'o plange-re a lui, de pe la 1579, catre re-gele Franciei, pomenind de nenorocirile copilarieitineretei lui. Reclama Inca de atunci dreptul demostenire la tronal muntean, cerand sprijinul regeluiHenric.

Dupd aceia a apucat drumul catre Apus. Unul din-tre multii pretendenti cari apareau la Curtile occi-dentale, I:aprumutand bani i rugandu-se de un spri-jin diplomatic. A Tost bine primit la Curtea aceluirege Henric al III-lea, om inteligent, vioiu, elegant,cam stricat, incunjurat de tineri cari aveau acekasicalitati i defecte, vestitii mignons" cu cercelul lao ureche, de unde i, pentru el, numele de Cereel".Voevodul roman pribeag a stat o bueata de vremeIn preajma Suveranului trances, care i-a dat laurma scrisori de recomandatie, cu care merge la Con-stantinopol, unde ambasadorul trances de G-ermignyl-a sustinut, din ordin si din aplecare. Din nenorociren'aveau bani, nici ambasaderul, nici .pretendentul,nu se gasia cine sa-i Imprumute, nici pe unul, nicipe altul, i acolo lucrurile nu mergeau f6rx bani.Cu toate aoestea Germigny continua staruintele sale,

In cele din urma, Petru ajunge Domn al Terii-Ro-manegti. Venind pe tron, s'a Ineunjurat si el de Ita--lieni, de Francesi. A carmult asa doi, trei ani, ne-multamind pe boieri prin partile rele ale guvernariilull, ea i prin ce se nemultarnesc oamenii mai usor,adeca prin partile bune. In acest timp a cladit Curtea.Domneasea de la Targoviste In stil apusean, a "mpg-dobit biserica de acolo, a organisat o armata, a varsattunuri,din care otarama, cuvulturul i frumoasa in-scriptie slavond, se poate vedea pastrata ca prin.minune', la Museul Militar din Bucures-ti. E, vadit,

203

un Tel de imitatie,fara ca modelul sá fi existat Ina-intea ochilor, dar din causa acelorasi curente occid,en-tale, a lui Despot; numai cat ceia ce facuse strainulIn Moldova, facea, de data aceasta, In Munteniaz undrept mostenitor, resultatul nefiind asa de catas-trofal.

Cu toate aoestea Petru a trebuit sa paraseasca tro-nul muntean, refugiindu-se pe urma In Ardeal, Pra-dat, prins, a bast apoi Inchis In Maramurds, la Hustyde unde a scapat, lasandu-se cu o faille pe fereastra.

S'a dus din nou n Apus, unde fost primit cevamai rece decAt Inainte: a mers In Italia, adresand deacolo scrisori desperate catre Franoesi, cari In:sa nu..mai aveau aoeleasi dispositii 'fata de dansuL A statla Venetia un timp, cheltuind din larg sistemul eelmai obisnuit pentru a Ti crezut cineva bogat si a gasicreditori, i de acolo, cu ajutorul Venetienilor, atrecut la Constantinopol, reincepind uneltirile pentruDomnie. Fiind Insa tot asa de sarac i fara sprijindin partea vre-unei ambasade, Turcii, la un mo-ment dat, l-au suit Intr'o luntre sparta i l-aucat In apele Bosforului. AO a murit, pentru a rk-minea neingropat In veci, fratele lui Mihai Viteazul.

Dupa pleca.rea lui Petra Ceroel s'a Imprastiat i lu--mea straina care-I Incunjurase un moment, toti oas-petii neobisnuiti cari lineau de persoana lui, Tluturi_ce jucau In raza trecatoarei lui lumini. A revenitMihnea, fiul acelui Alexandru, despre care o martu-rie, citata lnainte, II arata ca aplecat catre catolicism;din parte-i, Mihnea s'a Tacut Turc mai tarziu, dar aluptat Impotriva lui Mihai. Viteazul, pentru tronulmuntean, rivnind sà fie beglerbeg In partile aces-tea.

Pe vremea lui Bongars Insa, era un tanIr de doul-

204

zeci i cinci de ani, i amintirile lui Petru Cercel nuse ImprIstiaserà.

CAlatorul porneste vara din Brasov, cApAtand duplicerere scrisori i pasaport cltre Domnul muntean.Mai avea scrisori de la unul dintre eel mai Insem-nap represintanti ai Sasilor In momentul acela: Al-bert Huett din Sibiiu, care-i dl.duse i scrisori cltreMihn.ea-Vodl, pe care-1 cunostea In deosebi. Bongarsera IntovArdsit de un cAmdras al lui Vodl, care ve-nise In Ardeal pentru cump6raturi, Guile1m Walter,foarte probabil rudI cu alt Walter pe cared vom In-Intalni pe vremea lui Mihai Viteazul, tradu.chnd cro-mica romAneastà a LogdfAtnlui Tudose despre cei

ani de Dom.nie ai acestuia i dandu-i oformA mai potrivitä gustului oetitorilor din Apus.La Brasov, Inainte de a pArAsi orasul, el pornenestede balciul de Vineri i SâmbAtA, care se tinea in ()-raw" acesta.

Ni se spune el la aceI bAlciu se Intllniau negustoridin orasele noastre; i vin" ni spune el, si oa-meni din Muntenia si Moldova". Probabil cei dinImprejurimi, i, pe lângl acestia, oaspeti Intamplà-tori cari se glseau In oras : atatea Tamilii boierestirefugiate, ambasadori, curieri.

Cum era balciul acesta din Brasov putem sä tim,de altfel, printr'o icoanä care s'a plstrat si de pe care43 copie se glseste la Academia Românl, represintândpe aodla din Brasov In veacul al XVIII-lea, cu

Terminul de Mau" vine din ungureste, bucsii", care in-_searnna pelerinagiu ; iar terminul corespunzAtor in Moldova, iarma-roc% din Jahrrparkt" al Sasilor; noi mai avem i alt termin InsApentru asemenea adunAri, i anume nedeie", care vine de la ,,ne-,delia", ce Insearana slavoneste Duminice. Se mal intrebuinta..cuvAntul tare in acelsi sens,

205

teni de ai nostri, Imbracati In costumele lor pito-resti, cu calugari, preoti, boieri In acest cas pur-land costumele epocei fanariote, Cu negustori sasi;tot Telul de lucruri sant expuse, de la icoanele i cru-cile pe care le vindeau monahii pana la produsele sa-tenilor si la obiectele fabricate de Sasi, ca toateleexpuse In corturi sau, cum se mai zicea, satrel.

Fiindca Bongars trebuia sa paseasca Inteo tara cu.totul necunoscuta, cu privire la care umblau tot felulde legende uratedie wilde Walacher a dusmanilornostri din vremuri mai nouaera In mintea mullorMori, cu mai multa dreptate, si pe vremea aceia,Bongars luase scrisori de la Sfatul Brasovului

catreMihnea-Voda.i catre Marele-Vornic al Terii-Roma-nesti, Dimitrie. In acelasi timp, fibula se cere ocarte de drum si de trecere" la Bran, el se Ingrijestesa aibd aceasta

Face drumul pe la Rasnov, una din cele mai ve-chi asezari din pal-tile acestea, Rosenau, al Sasilor

Indoiald n'a dat Rasnov, i trandafiri a.sade multi In partile acelea de munte nu se Intalnescca la Cazalacul Bulgarilor; de altfel poate cä gradi-aria persana nu adusese Inca trandafirii, al carornume nu e romanesc, ci greoesc (treizeci de foi").

Calatorul af15. la Bran castelul, care oferia si un a-da'post drumetilor. Se arata cum era pazit hotarul:o parte din garnisona iesia dimineata, alta parteseara pentru a strajui eran doua schimburi. Lao leghe dincolo de (Bran e hotarul, Insemnat cucruce. $i, deci, pe langd crucile care se ridicau casa se Insemne local unde se savarsise o crimasau se petrecuse un eveniment istoric, era si cruceade hotar. In Moldova, adaugim, pentru hotarul mo-

7 SatrA", la Inceput, n'avea niciun sens tigSnesc ; acela dintre-dreg6toril Doamniei care ingrijia de corturi se Lhema Satrar.

206

huer futre sine, ca i pentru. hotarul terii, se in;trebuinta nu crucea, ci asa-numitii boari, niste staneie piatrg, pe care, xnai bine sau mai rgu, era schitatun bour, care se Tdcea une ori si din lemn; când eravorba de o noug hotArnicie, se spunea c. s'au mutatbourii".

Dupg oe s'a trecut granita, se face coborasul pe laPiatra-lui-Craiu. Nu existau, fireste, soselole, pe careApusul Insusi le-a Intrebuintat abia in secolul alXVIII-lea. Drumul era foarte greu. Trgsurile, carepe vremea aceia se ziceau sau reidvane, cu un ter-rain slavon, sau cocii, termin unguresc-nemtesc (Ku-tschen"), sau hintae, cuvânt tot unguresc,trIsurile a-cestea se coborau cu funiile, ca la mAngstirilepe stin.cg din Tesalia, de la Meteore, sau la MunteleSinai.

Cu cargle se trece apoi Dâmbovita, la vad. Dru-mul se Meca foarte incet din causa greutgtilor extra-ordinare pe care le °feria. O noapte o dormise cd-lgtorul la Bran, o alta o va petrece intr'un sat pe Ia-lomita. Pe drum, Bongars vede cetatea lui Negru-Vodg, care se pomeneste si cu ocasia retragerii luiMihai Viteazul dupg lupta de la Ckluggreni.

Ne oprim pentru a spune, In ce priveste pe Negru-Vocig, cg vechea pgrere cum cg principatul munteanar fi fost Intemeiat de Radu-Negru-Vodg, este cutotul gresitg ii foarte târzie. Radu se bucurg de la-ceastg favoare de a fi fost considerat ca Intemeietorulprincipatului pentru cl a fost acel Inaintas al luiMircea care a contribuit esential la facerea mgnAstirliTismana i cginggrii cari ei au dat intgiele analemuntene, cum cei din Putna au dat pe cele d'intgiuale Moldovei, au pomenit pe eel mai vechiu Domn pecare-I stiau ei, flcandu-se o confusie futre Radu, clover

207

dit documentar Inainte de Mircea, si un InchipuitRadu din secolul al XIII-lea. In ce priveste pe Ne-gru", e Neagu, Neagoe Basarab Insusi, care, totfiindca a fa.cut o mare manastire, cea de la Argmyunde iaräi s'au scris, Tara. Indoiald, Annie, a trecutIn cantece ca i In legenda populara i In nomencla-tura determinata de acestea. Cum In Moldova toatelucrarile mai vechi, mai .frumoase, mal impuna-toare erau puse In sama lui Stefan-cel-Mare, tot asaaici ele se puneau In sama lui Negru sau Neagu-Neagoe. La Inceput, pe la sfarsitul veacului alXVI-lea, se zicea numai Negru-Voda: ideia unui Ra-du Negru e mult mai recentd.

Noaptea urmatoare, Bongars e gazduit la Targo-viste. Cum era orasul atunci, se va vedea Indata dincalatoria Italianului Botero. Aici, la Targoviste, ti-neau ospatarie pentru strainii catolici, hind Inda-toriti la aceasta prin datinile lor, asa cum se obisnuiasi la manastirile noastre, Franciscanii, de multa vre-me asezati In ora i carora lumea li zicea barati",de la euvantul unguresc care Inseamna frate" (slay.:brat. Cf. Baratia, biserica catolica din Bucuresti). Aicinu era, ca la Campulung, un stravechiu Cloaster"ca al vechilor Cavaleri Teutoni, din care se pastreazaIncä piatra de mormant a lui Laurentiu, conte deCampulung" pe la 1300, ci Franciscanii unguri dinA.rdeal Intemeiasera o biserica mai modesta, deser-vita apoi de Italieni: am pomenit de Inralnirea cala-torului italian dela Valle, la Inceputul acestui veac,cu calugarii de aici.

Pe timpul lui Radu de la Afumati, marele luptatcrrcontra Turcilor, Argesul era un vechiu Scaun deDomnie, Incunjurat de prestigiul trecutului, dar I)om-nii stateau mai mult la Targoviste. Daca n'ar fifast asa, nu s'ar fi fault, pe vremea lui Neagoe si a

208

lui Rad, vechea Mitropolie de aid, clddire de toatlfrumuseta, pe care Leconte du Noily a gasit cu cales'o strice. RidicatA In veacul al XVI-lea, reparatA deBr'aucoveanu, era Impodobit6. cu o multime de mor-minte; o ineununau mai multe turle deck once alt5.bisericd din tot cuprinsul pg.mAntului romanesc; a-vea si un pridvor 'frumos, i Infatisarea ei de totalera cu adevArat grandioasa.

Celelalte biserici din TArgoviste, uncle frumoaseaci nu s'a resimtit i aici cutremurul eel mare de

la 1802, ddriimând turnurile, i n'a fast nevoiese inlocuiasc6 prin odioasele cutii de lemn Imbrkate intiniehea i spoite cu chinoros,care dateazA din secolulal XVIII-lea si al XVIII-lea. Biserica domneascà estesingura mai veche, fiind anterioara chiar lui PetruCercel, care o refacu: a fost restauratà de Matei Ba-sarab si pe urmA mAritg. de BrAncoveanu, iar o ul-timA reparatie i-a dat, pe la 1790, uncle din picturileCare se vAd azi.

Aceasta era Targovistea de atunci, Dup5. aeeia Bon-gars merge la Bucuresti.

Continuandu-si drumul, din nou pe cursulFranoesul ahinge acolo, uncle, spune el, este

Curtea.Mutarea Capitalei aici, cu toate cä in acest orAs re-

sidase Radu-cel-Frumos ì, child si când, i alti Domnide la sffirsitul veacului al XV-lea, a trebuit sA sefacà din nou in veacul al XVI-lea, fiindca p5n5. laRadu Paisie, pdnA la Mircea Ciobanul, cum am spus,Domnii aveau legAturi stranse cu Ardealul si de a-ceia tindeau cAtre munte. Bucurestii, pe vremea luiBongars, erau deci hied o Capita15. nou. In deal, laRadu-Vodl, se vedea bisericuta lui Alexandru-Vodg.,care a fost prefAcutà pe urnià de Radu, fiul "luinea, despre care a fost vorba mai sus. Iar biserica

209

lui Bucur" e numai bolnita de 1ngropare a caluga-rilor de la Radu-Voda.

Partea cealalta a Bucurestilor era, cum am vazut,cu totul noua. Curtea Veche fusese fäcutä abia deurmasul lui Mircea, Petru-Voda, i fratil lui. Ea In-semna un punct lixat pe malul oelalt al raului.Orasul era, de altTel, i dincolo foarte restrans. Pe la1630 biseriea Slobozia se aTla In camp, si acolo s'adat o lupta 1ntre boierii pribegi i Leon-Voda, cru-cea din curte amintind tocmai de aceasta lupta i arl-tand locul unde au fost ingropati boierii i soldatiielzuti In jurul lor.

A doua zi dupa sosirea la Bucuresti, Bongars sepresinta la Divan, si Domnul, care era Toarte iubi-tor de traini, daca n'ax Ti fost de altceva macar dincausa exemplului pe care-1 daduse Petru Cercel,pune, prin talmaciul sat; 1ntrebarea, naiva, dacanu consimte sa Intre In serviciul lui. Ni Inchipuimea Bongars n'avea niel pe departe asemenea inten-tii. In aoelasi timp Insa Tack sa-1 Intrebe un lucru pecare bietul Invatat Trances 11 uitase cu desavarsire,anume: ce peches aduce? Bongars nu era ambasa-dorul nimanui, el venia numai pentru stiinta sa pri-vitoare la antichitate, si a trebuit sa declare ca nu a-duce niciun eadou. N'a fost minio suparare: era ointrebare obisnuita, o simpld datorie de buna-cuviinta.In schhnb Domnul, cu toate ed nu primise nimic,aeorda tainul, cad orine oaspete venia la Curtea Dom-nului primia acest tain. Pentru. vremea aceasta, Ia-cob Paleologul, o ruda a Doamnei Ecaterina, mamalui Mihnea, ni spune din ce se compunea tainul sau:din pane, carne, ggini, vin, etc. Cuvantul tain"este turcesc, dar Bizantinii aveau obiceiul sa pri-measea astlel pe calatori, dueandu-i In asa-ziselexenodochli, oteluri wide strainii aveau toata Intre-

210

tinerea, de si Apusenii se plangeau de putina hrandce cdpItau dupd obiceiul greoesc, oriental.

La 1-iu Iulie Postelnicul se InfAtiseazg. In casa undestglea Bongars si-i cerceteazd hdrtiile, care vor fitraduse de Franciscanii din Bucuresti, prin ur-mare erau Franciscani si la Bucuresti si de Ragu-sani, atdt de influenti atunci, Inc:At, pe langl cei caritineau vama moldoveneascd In arena, unul din fratiide' Marini Poli, loan, care era agent politic si suptMihai Viteazul, tinea pe Prepia, o nepoará a DoamneiEcaterina. i un Marsilies, Barthélemy Bertrandy, eraasezat In tara. Hai-tale acestea se restituie,o nouà audientd la Domn, ca unul ce nu era amba-sador, Bongars pleacà a doua zi, cu un pasaport re-dactat In slavoneste.

I se oferà si facilitAti de cdldtorie: va fi dus cu ca-rdle domnesti, care plecau la Constantinopol cu tri-butul i ddrile les carres dominesques pentruTurci, card acoperite cu stofe tari i pecetluite cu pe-cetea Vistieriei. Cdci banii nu se numdrau, ci se can-tdriau dupd un vechiu o.biceiu rdsdritean, Tatarii,de exemplu, socotiau cu asa-numitele sommi, greu-tdti din anume metal. Ni s'a pdstrat si o chitantä tur-ceased pentru plata tributului pe vreme.a lui Pe-tru-Vodd.

La cardle acestea domnesti 11 duce pe drumet unPortar, del el avea grija cäläuzirii strginilor. Setrece podul peste Arges, pe locul unde erau Mug-renii cäci lupta lui Mihai s'a dat pe podul drumu-lui mare, peste mlastinile Neajlovului, ca a luifan la podul drumului mare, pe Racovdt, dire Vas-luiu. Se ajunge astfel la Giurgiu.

Aid-era Incà cetatea turoeascd pe care Mihai Vitea-zul i Sigismund Báthory i inginerii toscani In-trebuintati cu acest prilej au Mat o descriere asupra

211

eAreia vom. reveni pe urmA., au cucerit-o la 1595.La Rusciuc se trece pláltind trei talen i la vamä pen-tru a se continua cilldtoria, care nu ne mai intere-seazd.

Acum, dupd calatoria aceasta a lui Bongars, cateva-cuvinte despre cälätorii englesi cari au fost tot pe-vremea aceia la noi, caldtori ale clror descrieri nis'au p6strat Intr'o culegere de acte privitoare la dru-murile f acule de Englesi In deosebite regiuni ale lu-mii, a lui Hakluyt.

John Newberie, Inteá la noi, In 1582, pe gurileDunaxii, plätind doua la trei coroane dregAtaruluiturc. De la Isacce el trece la Reni, uncle aflI copiicu cercei de aur, femei ca monede dc argint in co-site si cutite In brau,Tigani i Tiganoe. DupI cepomeneste de ieftinatatea pestclui, el InfatiseazI maideparte calea lui pe Prut, prin Falciiu la Tutora,apoi la Iasi, ande vamesul Nicolae Nevridi lua 24de aspri pe vite i 5 lei, 10 aspri pe butea de vin.

aici se Inseanin Curtea ca Imprejmuireagard, helesteul i spanzuratoarea. In fatd, pe deal,m6ndstirea Socolei1.

Avem apoi doug. Insemnäri privitoare la drumulpi-in Moldova al lui John, Austell si Iacob Manucchio.

Iatä ordinul pe care-1 primeste Domnul din parteaTurcilor ca s dea ospitalitate calálorilor englesi In1586f

tu, care esti Domn al Moldovei (al Mun-

V. 1orga, Histoire des relations anglo-roumaines, Iasi 1917,pp. 8-9; cf. Beza, Papers on the roumanian people and lite-rature, Londra, Macbride, 1920, pp. 22-3. John Smith, suptMovilesti, dá numal stirl de luptà ca ale lui Joppecourt; cf. lorga,v. c., pp. 23-4; Beza, o. c., p. 23. V. sl Lithgow, in Iorga o. c.,pp. 33-4; Studii fi documente, XXIII, pp. 459-63.

212

teniei), ci alti °Merl ai nostri cari stdpanitii i lo-cuiti pe calea pe care se treoe de obiceiu In Mol-dova (Muntenia), cd. ambasadorul pevremea aceia Incepused Inthile kgdturi urmate In-tre Anglia i Poartd i, dupd primul ambasador,care a apdrut mai scurtd vreme, Harebone, de care-vom verbi Indatd, a venit altul, Eduard Barton., carea avut legdturi Toarte strânse cu Moldova, Intodrd-sit fiind In afaceri cu anumiti Evrei prefdcuti In su-pusi englesi, el Insusi finant'and la Poartd. pe Aron-Vodd, contemporanul lui Mihai Viteazul, i negociindcu acesta pentru pacea Cu Sultanul, trimetând doinobili englesi cari voiesc sd piece In Anglia, peHenry Austel si Giacomo de Manucchio, a c,erut dela Indltimea Noastrd scrisori de liberd treoere priastdpanirile noastre, cu o slugd pe ldngd. ei. De a-ceia và cldm cu strdnsoare voud i tuturor dregAtorilornostri celorlalti pe la cari vor trece ca, primind a-ceastd porand a noastrd, sà aveti deosebità griji

sd Inapt sama sd Tie Ingrijiti acesti cAldtori ca os-pitalitate In aoest drum al lor, pe bani dându-li pro-visii pentru ei ci caii lor, asa Incdt sà n'aibd de ce-se plfinge pe urind de voi. Dad., din Intâmplare,.ar veni In vre-un loe uncle ar trebui sd se teamd pen-tru persoana sau averea lor, sd. te IngrijesLi ca eisd fie pdziti de oamenii vostri, çi sd meargd cu eiprin toate locurile de blnuialdiavand tovards'i destuilCi sd bagati bine de samd ca ei sl nu dud dintara noastrd vre unul din caii ce pot In de folos" _

caii erau opriti la export si de Domnii oei ve-chisi de Turci, ca o contrabandd de rdzboiu. A.soul-tati porunca noastrd ci dati crezare peoetii noastre."

Cälätoril merg, la 1586, de la Varna la Isaooea.am Intrat-In Isaocea" orasul se cherna In vechileizvoare, nu cu numele aoesta, care poate i romd-

213

nesc si vechiu, In legaturd cu un stapanitor din vea-cul al XL-lea care se. cherna asa; terminul slav era O-blucita , si am Intrat In tara Moldovei, unde santerestini, supusi Turcilor." Dupà aoeia apuca o calecu totul neobisnuita: de-a lungul Prutului, mergandpe la Falciiu, un targusor cu oarecare impor-tanta.

Vor Ti trecut 0 pe langa Hui, cu biserica lui Ste-fan-cel-Mare, pe Draslavat, In fata satului de ca-tolici Cornil I-.

Calatorii se urca apoi la Prut In sus, ajung la Iasi,caruia-i zie: -Capitala Moldovei" cdlatorul poloncu cativa ani inainte zicea numai una din capi-tale". Si se adauge: unde Petru-Voda, Donmul a-cestei ten, 10 are resedinta, 0 de la care am primitmare curtenie, ca si de la boierii Curta sale". Li sedau pazitori, fara plata., de sigur, si tain, intocmaica lui Bongars, dincolo.

Ei se lidicà apoi pe Unja Prutului pana la Ste-fanesti çi merg la Hotin, apoi la Camenita.

Avem acum çi calatoria, aratata printr'un pasa-port din 15 Mart 1579, a lui Gulielm Harebone, ara-basadorul engles chiar, prin aceiasi Moldoira.

Un privilegiu de comert din 25 August 1588 a--cordat ambasadoruluil e cunoscut ca tratatul" cuPetru Sehiopul. Tiparit In Uricariur lui Codrescu,IV, çi aiurea, el ni-a servit, pe o vreme candse discuta dacà tenle noastre au fost provincii tur-cesti sau ba, daca aveam autonomie sau ba, daca niera sau ba Ingaduit dreptul de a Incheia tratate,In timpul Congresului de la Paris, care botara a-supra soartei noastre.

StrAmosul e un Husul; nu poate fi vorba de Husiti, cari nu sedovedesc a se fi chemat asa. Episcopia era sl se intemelezecurAnd.

214

Harebone Insusi s,crie asa despre una din cálátoriilelui: Am ajuns (,cu patruzeci de persoane), la 4Septembre 1585 In Moldova. Dupá. porunca Sulta-nului am lost primit foarte curtenitor, de Petru,Domnul erii, Gre,c de religie"1. Dupd aceia spuned. a trecut In Polonia, fárà sá dea alte amánunte.

De alminteri si altd datá a trecut Harebone pe lanoi, Tiindcl ambasadorul imperial spune la 22 lu-lie 1581 cd Gulielm Englesul" a plecat prin Mol-dova si Polonia la Danzig si apoi In Anglia: lega-tura Danzig-Constantinopol se Moca pe vremea aceiape aici.

La 1587 niste Ardeleni strábAteau Moldova mer-gand de la Sigismund Báthory, printul lor, In

unde, murind regele Stefan din aceiasi familie,o moste.nire Oxea cd s'ar putea deschide pentru

ambitios care stápánia In Arde-al 2.De la Brasov se trec greu muntii spre Oituz: tre-

buie ca toti sá ajute la ridicatul cárutelor, solii sin-guri, cu cancelariul Wolfgang Kovacsöczy In frunte,rámaind càläri. Prin noapte adâncá se strábat la lu-mina faclelor, pádurile de la hotar, foarte dese: unrá'u iute curge aláturi cu zgomot printre foarte Inaltestânci. Te-ate nácazurile acestea sAnt Infátisate foartepitoresc In latina diacului anonim. Se doarme dup6putintà, fárd hraná, In mijlocul noroaielor.si In pis-catul tintarilor. Pe, la straja ungureasa, impotrivaMoldovenilor s't a Tatarilor, se ajunge la Trotus, undeasteaptá mehmendarii cu obisnuitul tain.

' V Hurmuzaki, 111, p. 122, No, 107; XI, la locurile arAtate intablA. Cf. Iorga, in Melanges Bemont, In Relations anglo-rou-mains i In Istoria Comerfului, L

2 Hodoeporicon itineris transsylvanici, moldavici, etc., Wiften-berg, 1587; In articolul d-lul Motogna din Revista isioricd, XI,p. 15 I urm. Cf. si no. 4-5 urmAtor.

215

Aici autorul, loan Deczy, se crede dator cu notitearheologice cu privire la sensul cuvantului de Va-lahie", care nu vine de la Flaccus, ci de la cuvantulgerman pentru Italieni: in adevAr aici se vorbesteo limbä latinA, de si foarte stricatA. Tara bogatA,bunA de cultura vitei, dar sArAcitA de tirania Dom-nilor, pe cari storcandu-i Turcii, i ei store pe supusi.

Cale mai bunA 00. la Bacau, unde se trece grenBistrita, unul din foarte frumoasele rauri ale terii.Romanul e pe foarte limpedea" MoldovA., ai cAriiafluenti sant presintati in desordine (e si Oltul, Arge-sul! ; aici sant i negustori turci. Se ajunge la sa-tul Aracele", unde a fost odatA i popasul regelui$tefan. La Suceava, foarte frumos" palatul; i cetatedistrusA: se amintesc Domnii de la $tefan-cel-Marela Despot, la Ioan-VodA cel nou, cu atat de tragiculsfarsit", la PotcoavA cel tdiat la Liov.

Prutul e trecut la Forum Amans" (?) i de aiciincepe pustiul Tatarilor i Cazacilor. CancelariulGaspar Kornis, care era sA fie dregAtorul lui MihaiViteazul in Ardeal, pun cinci terani sA condueA am-basada prin locurile acelea prfmejdioase.

O alta povestire, de Gyulaffy Lestár, mentioneaala Suceava peirea lui Despot, inseamnI treoerea pe laSiretiu, langI raid revArsat, oprirea la CernAutulplin de Rusi, uncle se iea ca vanal peste 100.000 deflorini pe an: la acel targ al Rusaliilor vede ducan-du-se 30.000 de vitei in pret de 80.000 de florini1.

SA mai addugim incl un lucru: navigatia. Pe Nis-tru i atunci umblau. luntri. La un moment dat alost chiar un plan, pe care-I gAsesc foarte intere-sant, de a faoe Nistrul navigabil. Planul de a face

Dupa Monumenta Hungariae Historica, clasa 11, XXXI, p.20, acelasi, In aceiasi revista, XI, pp. 96-7,

216

navigabil Oltul e de-abia din secolul al XVIII-lea,administratia imperiaIA. din Ardeal gAndindu-se la a-c,easta. Dar planul pentru Nistru e !neg. din 1568, fd-cut de un Florentin, care cerea in schimb numai sAi se acorde, dupä aceastä lucrare, scutire,a pe optani a mIrfurilor lui. El e pomenit intr'un izvor,descrierea Poloniei i p'ärtilor vecine de abatele ita-lian Ruggiero'.

' In Iorga, Aete fragmente, 1, 1.

i Mai multe editii.

XIV.

Vin altitor italian inainte de Mihai Viteazul:Botero.

Niciunul din edlAtorii pe cari i-am infAtisat Onäaciun nu era alAtor de profesie; de data aceasta ve-nim la cel ea aceast5. calitate: Italianul Giovanni Bo-tero1, abate a/ mgnAstirii San-Michele in Chiusa, Ie-suit, secretar al lui Borromeo, si In aceasa calitatetrimis la Paris; mort la Turin la 1617. El a intrebuIn-tat cea mai mare parte din viata lui anume pentrualAtorii, de pe urma cArora a strans o multime de in-formatii foarte pretioase, având doar singurul pkatcä nu se poate fixa data exactA cAnd cutare sau cu-tare din §tiri au fost strftnse. Opera Amalie mai multceia ce Italienii numiau relazioni", rapoarte ca aceleape care le fAceau bailii venetieni de la Constantinopol.Dar dintr'Insa putem culege si 15muriri de mare im-portantl cu privire la starea terilor noastre pe la1580-90.

Botero, care cuno$ea bine tenle noastre fArl sà pu-tem stabili cAnd a fost pe aici, tie cg. Moldovenii sântnumiti de Turci: Carabogdani, Turcii avand obi-ceiul de a numi fiecare tail dupä ace]. sapdnitor pecare-1 cunosteau lntgiu.; de exemplu parte din Gre-cia continentalà se cherna k ddnsii provincia lui

218

Carol, Car1-111; Dobrogea, dupd Dabrotici care iastdpanit pe aici, Dobrugi-Ill. In. casul aoesta, deci,Moldova e dupd Bogdan Orbul, presupusul Inchind-tor al terii, san poate dupd Bogdan Intemeietorul,iar numele de cara, negru", pe care cdlAtorul setrudeste sd-1 explice dupd coloarea Intunecatd a gra-nelor moldovenesti 1, fiind In legdturd cu designatiaturanied, dupd coloare, a punctelor cardinale 2.

Definind Basarabia In sensul cel drept Basara-bia este de-asupra Mdrii, unde e Cetatea-Albd",se descrie MoIdova Intreagd astfa: Moldova este otara seasd si roditoare, dar rdu tinutd", mal tenuta"bund tara, rea tocmeald",spune proverbul ;

care lucreazd aici cat vrea, asa e de mare multimeaterenurilor s'i rdrimea locuitorilor, cari, pe langdaceasta, sant si lenesi si se bucurà. de lenea lor."i aiurea el spune cd locuitorii sant betivi si lenesi,

trdind In case acoperite cu stuf.De sigur explicatia acestei critice sociale trebuie edil-

tatd In aliceva decat in Pldcerea pe care o simtoamenii de a fi lenesi. Acel care simte pldcerea de afi lene§ este fdrd Indoiald bolnav, fiindcd actiuneaInsdsi a vietii produce pldcere si munca pentruomul sdnAtos este un vesnic izvor de mu/tdmire.Pentru secolul al XVII-lea aceastd lene" are Insdo explicatie, care nu este cea de acum, a stoarceriiputerilor, intretinute cu o branä miserabill, prin sfor-Orne aliase ale scurtei perioade agricole si fdrdIndemnul pe care-1 dd posibilitatea progresului eco-nomic. Pe atunci nu era inca principala conditie a

' Perche fa il formento nero.2 Cf. suburbiile numite dupa colorí la Constantinopol ce si la

Bucuresti si deosebirea Persanilor turcomani dupai oaia alba" oil,,oaia neagrau .De asemenea Rusia Alba, Rusia Rosie, Rusia Neagra,nume ramase dela impartirea teritoriilor rusesti de catre Tatari.

219

une munci ordonate, care este valoarea economiefpAstrate In formA de capital: tara abia incepuse sl_aibg. legAturi care sA-i cearA bani. Banul nostru prin-de a fi cerut pe la anul 1570-80, cAnd tributul tre-buia sd-1 plAtim Turcilor in monedd, si din acestfapt a resultat serbia teranului, care nu dispunea debani, oricAt de bogat ar fi, fost In lucruri. CumpArA-turile zilnice s'au fAcut abusiv. Acesta a fost un abusasamAnAtor cu ceia ce s'ar intampla cu o familiefoarte Waal ce ar vinde pe un pret de nimic sin-gurului cumpdrator posibil cine stie ce juvaier ve-chiu pentru cä trebuie, a doua zi, sA rdspundAunei nevoi care nu poate fi zAbovitA. Pe de altAparte, caracterul pantehnic al teranului nostru, des-toinicia lui In a face bate cele ce-i sa.nt de nevoieera mult mai insemnatä pe vremea aceia decdt a-cum. Mestesugarii strAini erau putini, iar, ifarA dedânsii, pe Ungä boieri, pe langä mAnAstiri i epis-eopli, lucrau doar mesterii tigani robi, cari nu ser-viau deck pe stApAnii lor.

La l'Arg nu se gAsia mai nianic, cAci targurile,forma caracteristia. Moldovei, dateazA de pe la 1830-40. SA se mai adauge faptul cA atunci femeia era li-bel-A de munca la amp: se zioea rumân" in Tara-Romaneascd si vecin" In Moldova teranului neliber,dar niciodatA nu se zicea vecinA" in sens die femeieneliberA, si o s'ingurA datd am gAsit cuvântul ru-manA", din gresealA. Când se vindeau mosiile, seinsemnau bArbatii indatoriti la muna,niciodatA insA_femeile: sistemul acesta de a robi femeia la muncaogorului, care a adus i degenerarea populatiei, eo croare economicä si un act de barbarie socialApe care epocele mai vechi nu le-au cunoscut. ToatAarta noastrà populard, asa de strAlucitA, n'ar fi e-

220

mistat dacä femeia ar fi muncit de-avalma cu bgxbatulla camp.

Iati deci explicatia desfg.tgrii In lene" de care-vorbeste Botero, care-si Inchipuie cg. terile noastre e-xau cam ca Lombardia sau alt Tinut fericit al Ita-liei sale, In care serbia nu era cunascutä si teraniiJibed aveau ogorul lor, iar orase Infloritoare stAteaulangl sate, asa Meat omul avea si plgeere si avan-tagiu In a munci, strangftnd capital si putandu-siprocura plgeeri ale vietii pe care ai nostri 'Ad nule blnuiau.

Botero, care a cunoscut tara mai bine In pArtilebasarabene, spune a.' lipsiau codrii si focul se fg.-oea din stuppi, étoupes", de fapt: tilzdc, ca In Do-brogea si ca In miele pgrti din Basarabia pdnä azi,supt influenta si a Tatarilor, cari obisnuiesc Incà a-oest fel de a se Incllzi. Din potrivg In Moldovadintre Prut si Carpati ca si In Muntenia, erau ne-numIrate pgdurile 0 codrii, asezlrile sg.testi gl--sindu-se de-a lungul rfturilor, In lunci, sau In poieni,de unde numg.rul mare de localitAti al clror nume eIntovIrgsit de cuvantul poiang.": Poiana Tapului,etc.

In ce priveste izvorul de bogAtie al vitelor, sespume cä ele slut In numIr foarte mare, de se scotfoarte multe si pentru terile vecine, cum s'a vg.zut-si din expunerea lui Graziani.

Pentru Intgia oarg. Insl la Bongars si la Botero sepomeneste despre saline, cu drobul ca marmura.surI", despre minele de la noi, care n'au fost au-tate cum trebuie din causa Igeomiei Turcilor ; bachiar, mult mai tarziu, o propunere de a se ex-ploata minele noastre venind de la Rusi prin fai-xnosul Trandifilov, pe la. 1840, din aoeiasi temeres'a refusat, ca fiind oferta unor strgini primejdiosi.

221

Totusi cAldtorul adauge cA se gAseste aur In rAuri,de si min.ele de aur i de argint nu se cautA dinacea pricinA a Turcilor. Pentru culegerea auruluidin rAu se Intrebuintau anumite categorii de Tigani:aurari, zlAtari, superbori lingurarilor, cari lucrau lem-nul, i altor categorii tigAnesti: In legAturA cu ml-nAstirea mai ales, se spAla astfel a urul din rAuri,din Olt, am- care venia din Ardeal, din minele ex-ploatate continuu. Se vorbeste si de ceara" mi-nerall de lAngA TArgsor, un fel de pAcurA", ser-vid la f aced-ea lumAnA.rilor. SA nu uitAm pomenireamarii bogAtii de miere si de cearA.

Vislieria lua o dijmA de la toate produsele: de laoi, gostina, de la porci tot asa; de la vitele albemai tArziu s'a luat vIcAritu4 pe vremea lui Branco-yearn', care IndrAzni, la Munteni, sä se atingUde a-ceastA boggle a boierilor. De la albine se crulegeaclbináritzil,§i. Botero ne asigurA cA se /uau din acestvenit 100.000 de semi pe an numai de Domnie. Mie-rea aoeasta din Moldova se expedia prin Italia IncAde pe vremea lui Alexandru LApusneanu, care aIntrat In discuii formale cu negustori italieni, Flo-rentini i Venetieni, pentru exportul de vite ì alteproduse moldovenesti (1560)1. La Venetia se tri-metea i °earl, asa Incat frumoasele peoeti vene-tiene i lumAnArile care au ars, fArä sA afume mo-saicele i picturile nepretuite, In splandidele bise-rioi din aoest oras erau datorite sporului harnioeloralbine moldovenesti. In general, spune Botero, dijmele-produc, la un loc, Vistieriei un venit de douA mili-oane de scuzi, oeia ce era enorm pentru vremea aceia.

In Moldova Ant cincisprezece orase, iar In Mun-tenia, mai putine: Targovistea, unde lbcuieste Dom-

T lorga, Istoria comerfulai, ed. II, pp. 191-2.

1 Hurmuzald, III, pp. 94-5.

222

nul, era Incunjuratd, cum este si acuma o curte terd-neascd, eu gardul de rdchitd bdtut une ori i ca lut,eu o lmprejmuire de palisade umplutd cu pdindnt;ziddria, din care se vdd rdmdsite l astdzi, dateazdam spus-o-- numai de pe vremea lui Matei Ba-sarab.

Orasul avea, dupd alt izvorl, o mie de case roma-nesti, i sdsesti abia doudzeci i doua; capela SI.Francisc era in ruine ; la SI. Martin servia un preot,luteran.

Se. mai vorbeste acolo si de Câmpulung. cu noudsute de case (patruz,eci i noud sdsesti), de Ram-nic, unde se mai allá catolici In doudzeci de case,de Brdila, de Thrgsor, Tarsor, care a avut oarecareimportantd odinioard, fiintand ca oras Incá din se-colul al XV-lea, când a fost omordt acolo un Domn,Vladislav, dacd nu Vlad Dracul i fiul sdu, iar bi-&erica mal veche In Thrsor e numal din veacul alXVII-lea.

Ca situatie Ronda., In ea priveste legAturile cuTurcii, Botero conitatd. cd Domnii Moldovei datorescajutor Turcilor. Aceasta ne face a veni la origineasi caracterul acestor reign.

Ele eran Inca ale unui vasal, fiindcd. Turcii se de-prin.seserä Cu un anume sistem feudal pe care-I gd-siserd la Intrarea In Peninsula Balcanicd, formandun element de cdpetenie In Statul sarbesc si In celbulgAresc. Astf el eram datori sd. servim, afará detribut, de peschesul care era trimes suzeranului,de daruri cdtre cei puternici la Poartd, ca un elementde politetd, de omenie, L furnituri de rdzboiu: Lem-ne, grane, catarge i allele. Asa IncAt datoria pe

223

care o aveau pe urma tenle noastre de a da anu-mite provisii la Poarta In mod normal, pe pret fix,mult inferior valorii lucrurilor vandute, este In le-gatura cu Indatorirea primitiva a furniturilor derazboiu. Tot a§a salahorii eari se cereau pentrucetati erau iara§i o consecinta a obligatiei noastrede a ajuta In razboiu pe Imparatul" pagan, cacia fost un timp cand ni se cerea §i un ajutor mi-

numai cat foarte rapede s'au Inlocuit con-tingentele de osta0 cu aeeasta salahorie care a fosto desonoare pentru tenle noastre.

Ca un adaus la aeeste Indatoriri am vAzut caTurcii Impiedecau exportul cailor, pe cari-i reser-vau pentru oastea lor, Intru cat nu mai erau Intre-buintati de Domn pentru nevoile militare. Vorbindde cal, Botero spune ca aee§tia sant de o pu-tere §i o rasuflare neobosite. E vorba de caiirunti, rasa de stepa, Intrebuintati qi de Cazaci,lutii cuminti i rabdurii, pe cari In timpuri mai noii-am despretuit a§a de mult, fara sa ne gandim easant singurul fel adaptabil Imprejurdrilor de clima

conditiilor In care traie§te cea mai mareparte a populatiei noastre. Atatea Incercari facuteCu animalele de aiurea n'au reu0t. Pe eand In se-colul al XVIII-lea boierii §tiau sd creasca ace§ti caiindigeni din cari se facea remonta austriacl, da-nesa, prusiana §*1 cel d'intaiu consul al Pru-siei pe care 1-am avu.t, pe la 1780, un dasedl nem-tesc, anume König, fusese instalat In randul In-taiu pentru aeeasta remonta.

Armata terilor noastre exista Inca. Aoest izvor nisp-une ea Moldova dadea 3.000 de archebusieri, a-deca pu§ca§i (pu§c1", In timpurile vechi Insemnatun, de §i Intr'o tradueere din ungure§te am gdsit

224

cuvântul tun", la inceput: tunet, in intelesulastAzi al lui; sineatä era atunci puKa; pare a. InArdeal a inceput intgiu sä se intrebuinteze, deci,tun").

CAldreti se puteau strAnge 25.000, iar in Muntenianumai 10.000, pe langä cari, in degenerarea militarda acestui principat, pedestra0 sânt numai oDe aceia Moldova a fost In stare sä mai dea Mcg. o.armatd lui Ioan-Vocld-cel-Cumplit, pe and In Tara-Romaneasa, atunci and a trebuit ca Miliai Vitea-zul sà se ridiee Impotriva Turcilor, el s'a vg.zutsilit säii faa o armatd, nu cu elemente indigene,ci ca elemente pldtite, ceia ce era sd-1 duel la ca-tastrofd, ca pe unul care n'avea bani i tara nuera capitalistd ea sä aibd.' de tmde-i lua: sistemmilitar capitalist, deci, Inteo tara care nu cuno-tea capitalul.

Inteun alt pasagiu Mudd. Botero revine demai multe ori asupra lucrurilor pe care le spune-se aratd a Moldova putuse da §i Ong. la 50.000de cal, dar numgrul sazuse din causa prddäciunilorcumplite pe care le suferise, In a doua jumg.tatea secolului al XVI-lea, supt loan-Vodd i dupdsul, din causa ndvAlirii Cazacitor sprijinitori ai pre-tendentilor la Domnie, ai domniprilor", 0 a Ta-tarilor cari-i combdtedu.

Tara aoeasta", spune Botero, avea biel§ug detoate, acum rdzboiul a pustiit-o aproape."

Alte izvoare contemporane vorbesc pentru Moldovade 15.000 de aldreti: boierii purtau plato§e de zale,teranii aveau suliti j scuturi. Printr'o descriere dina doua jumdtate a secolului al XVII-lea 0im cdsulitile 0 le fdeeau teranii, din pari cu vArful arsIn roc. Supt Toma erau 50.000 de aldri. O soco-teald a lui Despot, fAcutä de el insu0, cuprinde

225

40.000 de pedestrasi si 50-60.000 aldri. Iar Ruggiero,acel care vorbeste de planul Florentinului de aface Nistrul navigabil, noteazd 50.000 de caldri, Intrucgtva asImandlori cu ai Tureilor, cu putinc arme,arce mostenire de la Tatari, ca in vechea luptáde la Pos-ada a Muntenilor lui Vodd-Basarab contraUng,urilor regelui Carol-Robert, luptá care e Ina-tisatd In Chronicort pictum al regalitdtii maghiarel.

Giovanni de' Marini Poli, Ragusan amestecatarendarea veniturilor ambelor principate i inru-dit prin sotia sa cu dinastia Munteniei, socotiaMoldova avea 23.000 de ostasi, dar el e partial pen-tru principahil unde-si avea rosturi and spuneIn Muntenia erau 35.000.

Bolero cunoaste i legdturile Românilor cu Po-Ionia, chiar cele vechi, cici citeazd tratatele din1103 si 1432, addugind cil vechile relatii sllibiserdputin: Polonii n'au sprijinit pe Ioan-Vodg. cel Cumplit,In ajutorul cdruia au alergat Cazacii, fiindcg. acestcumplit" Domn inlocuise pe Bogdan cel Tandr,fiul lui Alexandru Ldpusneanu, care-si muuiitase su-rorile cu Poloni, inainte de a o face Ieremia MovildCu fetele lui, i petrecea In lumea polong, pierzandu-sichiar tronul pentru cd trecuse peste Nistru la onuntd, i prietenii lui poloni au incercat restituie

Domnie prin expeditia, interesantd, pe care odeserie in deosebi Polonul Lasicki2

In ce priveste, in sfarsit, firea poporului nostru

1 Reproducere i In editii mai 1. echi din a mea Istorie a Ro-mdnilor pentru scoli. Cf. legenda arcasilor cari Cu sdgeata lor fi-xeazd locul unde va fi mAndstirea de la Putna.

Paprocki, apoi Gorecki povestesc luptele lui loan si ale Caza-citar cu Turd.

226

legaturile cu Domnia, iata ce Inthlnim la contem-porani: Este un popor supus apdsarii, si din causaaceasta e de ajuns sa vada cä .vine cineva cu aievedusmanoase ca sa se retraga Inaintea lui". Iar un no-bil ungur, Forgách, care ctmostea foarte bine Mol-dova, de prin anii 1560-70, si care a descris lupteleMoldovei de pe vremea aceasta, are m-matoarele cu-vinte de ura: Asa de cruzi skit barbaril acestia,Incht ucid pe Domni f Ara cel mai mic motiv, si totasa fac supusii MO. de Domn. De aceia nimeni n'aputut stapâni multa vreme. Stralucirea familiilor nuse poate astepta acolo. Caci une (xi se nimicesc fa-milii Intregi flra niciun cuvânt, adesea pentru ali lua banii sau averile."

Intorchndu-ne acum la Botero, iata ce spune el:Tamil numesc pe Donmul muntean. In Moldovatara a peistrat mai tdrziu dreptul de a numi Domnul.

Aceasta alegere a Domnilor, de tara, era o reali-tate. S totwi o alta realitate sant masurile de ma-zilie pe care Turcii au putut sa le ieie, de la untimp, fall de Domnii nostri. Jata explicatia. LaInceput, cum am spus, ei se alegeau de tara, carese strangea Intr'un anume loe i aclama pe Vodacel nou. Casuri de acestea le IntAlnim Inca dinvremi foarte departate, de exempla chnd tefan-cel-Mare a luat tronul Moldovei i lumea statea laDireptate", adeca la locul de executii, pentru adeclara ca voieste pe Invingatorul de la OrbicDoljesti. Obiceiul s'a pastrat pana thrziu: astfel lamoartea lui Matei Basarab a fost aclamat In felul a-cesta urmasul lui, Constantin Carnul. Cand a muritIn sfArsit erban Cantacuzino, la 1688, Brancoveanua fost ales, In conditii pe care le stim foarte bine,de tara.

227

Turca n'aveau dreptul de interventie prin obioeiuori prin tratate, caci asa-zisele tratate cu ei aufrist fabricate de noi, In seoolul al XVIII-lea: de bo-ierii nostri, ca si arate Tatd de Rusi cil avem,drepturi pe care ei trebuie sil le confirme. Domnulli datora insa o bullil aciministratie; i se cerca amune,,sa erute raiaua Saltanului". Sultanul era ciobanul:el singur tundea oile. Daca se iscau plangeri, na-tural ca. ,Imparatur le judeca. Acesta neputand s'A-vie la Bucuresti sau la Iasi, Domnul era rugat sil sepresinte la Poarta pentru a se indreptati. Asa erasdatoria. Dar mai era un cas: cand se schimba Sul-tanul ca i cand Domnul era ales de tara, se cu-venia ca el sil se Inzatiseze Sultanului i, (lupa

asiatic, oriental, sa-i sarute poala hainei. CandDomnul se presinta la Poarta din causa unei pari,pe dreptate sau ba, Turcii cantariau motivele de oparte si de alta, inteo cumpana deprinsa a primi.aur, i, atunci, daca. Domnul era condamnat, i selua tronuf pentru ca abusase de situatia lui. Dar tre-buia, indata, un alt Donan, si, In acest cas, cela ces'a facut de obiceiu Inaintea unei ten i se fácea laConstantinopol inainte represintantilor terii, a agen-tilor, a capuchehaielelor, lnaintea boierilor pribegi,In fata acelora cari presintasera para. Candidatul latron Isi arata semnul, tainicul semn imprimat, inain-tea marturilor, la nasterea unui copil nelegitim. Sem-nul se verifica: pe basa tmei operatiuni de acest felera sil avem la 1577 In Muntenia ca Domn pe unmedie lombard din Constantinopol, Rosso, care pre-tindea ca raposata lui malea fusese In partile mun-tene pe vremea lui Alexandru-Voda sau poate erachiar Romana..

De obioeiu, spune Botero mal departe, Domnii nutin mult, pentru ca, din pricina paftei de castig a

228

Turcilor, sAnt adesea ori goniti dupà cererea cui o--fera o mai mare suma de bani. Si astfel birul a a-juns sa creasca necontenit.

Nu. e necesar, In felul cum se desfa§urA aceastaexpunere, sa se arte variatiile tributului, crescutcontinuu, gratie §i s000telii in aspri vechi §i In asprinoi. Pe vremea lui Botero Insd, el era de 70.000 degalbeni pentru Tara-Româneasea, iar Domnia costa300.000, d'ara de cela ce se mai (ladea PaOlor §icelorlalte obraze §tiute". Se schimbl Domnii aproa-pe zilnic, pentru cà terne se d au cui ofera mai mult,li, pentru ca Domnii sa se poata 'lastra, se prapadesclocuitorii i se distruge tara."

XV.

Striiinii la noi dup adeverirea

Venim acum la c,eia ce spun cAlAtorii cu privirela strinli pe cari-i Intalnesc In a doua jumglate asecolului al XVI-lea.

S'a vlzut cä orasele noastre, i In Moldova si In1\iluntenia, au fost lntemeiate exclusiv noi am In-temeiat numai tá'rguri de strainii din Ardeal saudin partea anexatI In veacul al XIV-lea a regat-uhdpolon, care este Galitia. In ceia ce priveste Muntenia,and a fost vorba de Targoviste, s'a vorbit de cola-nia catolicä ce exista acolo si s'a pomenit si colonia,mai veche, din "Câmpulung.

In Moldova erau mai multe orase, civilisatia eco-nomick i politicä fiind aici mult mai Inaintatl, asael i numArul oraselor Intemeiate de strlini a tre-buit sà fie mult mai mare.

Am spus e5, unul din cele mai vechi a fost fundatde Sasi In legAtu.rà Cu exploatArile de mine careodinioarl formau, fArg. Indoia16, un Insemnat izvor debogN.tie: e vorba de Baia (lAng5. Folticeni), al ariinume chiar Inseamn5.: minA. In Ardeal se IntAlnesteRodna, cu acelasi sens (In slavoneste): anumite numede localitAti din Imprejurimile Bdii amintesc colo-nia de Sasi de dineolo de munte, cari erau specialisti

230

In lucrarea minelor; ba chiar populatia satelor aces-tora pdstreazd si astAzi un caracter deosebit, cu ochiialbastri si poate chiar si cu anume vechi practicede gospoddrie mai bung. cleat a sAtenilor celorlalti.Am pomenit iardsi si de pecetea cu insctiptie la-Lind a orasului Baia, pdstratä pAnd tarziu, pAndIn momentul cirnd sdpdtorii, cari In cea mai mareparte era acum Tigani, habar n'aveau de literele chi-rilice si mai ales de cele latine, pe care le drfor-mau, dar ei sculptau Incd pecetea in mijlocul cd-reia este cerbul Sfdntului Hubert, cu crucea Intre-coarne. Putem spune cu sigurantd cd orasul exista Insecolul al XIII-lea, cd e deci mai vechiu cu vre-o sutdde ani chiar cleat. Domnia Moldovei, precum si,dincolo, Campulungul este de sigur mai vechiu dealtDomnia Terii-Românesti In forma ei consolidatd. Inregiunea care se Intinde Intre Carpati si Siretiu,luAnd-o la vale si ldsând la o parte Folticenii, unuldin cele mai noi orase, creat abia la sfarsitul seco-lului al XVIII-lea sau la Inceputul celui al XIX-lea(satul lui Folticiu), se Intalnia Piatra-Neamt" deastAzi, care are si un nume unguresc: se zicea siforma s'a pdstrat pAnd In secolul al XVII-lea Ka-racSonk6, ceia ce Inseamnd Piatra lui Crdciun",adecd Stanca lui CrAciun.

In ce priveste Bacdul, numele este, Mil Indoiald,de origine ungureascd, In legAturd cu exploatareape sarna coroanei Ungariei a minelor de sare de laOcrta, care par sà fi fost Intrebuintate, de pe vre-mea Romanilor, necontenit, si chiar In timpul std-pfinirii barbarilor, cari, si ei, aveau nevoie, fireste,de sare.

1 Pentru amAnunte cu privire la toate oraple se poate consultacartea mea Istoria poporului romanesc.

231

O colonie striini In Baau pe vremea pentru careavem izvoare nu se Intilneste Ina Dar acolo era re-sedinta nominali a episcopului catolic, care aveaIn atArnarea lui un num'air de sate, de origine, cumvom vedea, foarte veche. La Ocna, Insäi erau asa-numitii sau sangii, al ciror nume poate fipus In legituri ca Ciangiii. Daci la Baciu nu In-Minim alAturi de loctiitorul episcopal o populatiestriini, aceasti populalie, Cu caracter rnarcat un-guresc, i In ceii- ce priveste nume1e locuitorilor, seIntilneste la Trotus.

In jude¡ul Putna, numit dupA apa Putnei, era o-chnioari unul din cele mai vechi centre strdine lanoi, care a fost dirimat de Tatari ca ocasia niviliriilor, pe la juimitatea secolului al XIII-lea. E cetateaMilcovului, resedinti episcopali. Si, precum In Ar-deal, cind Ungurii au Intemeiat episcopia de BM-grad (Alba-Iulia), ei au asezat si o orânduiald mili-tari, cu iabagi, cari erau intliu ostasi, terani liberisi luptitori, acelasi plan 1-au urmirit ei, parunzinddincoace de Carpati, and au organisat episcopatulde Milcov, destinat a Ti punctul de plecare peiitruluarea In stipanire a Intregului Tinut. Prin armarecm aceia ce ar fi fieut, dacä ar fi rimas, CavaleriiTeutoni pitrunsi In Tara Barsei si In Câmpulungo Teutonie" pini la Dunire, au incercat sä faci,Indati dupi. aceasta, In legituri cu episcopatul deMilcov, Intemeiat pentru Cumani, i ntunit i al Cu-manilor, Ungurii regelui. De aceasti a doua tenta-tivá de a ni distruge cu'desivarsire viitorul, de a Int-piedeca once desvoltare de Stat nationald. ne-a sa-pat nivilirea Tatarilor. Din episcopia de Milcov arimas, ca si din exploatarea minelor de catre Sasila Baja, anumite urine In nomenclatura geografici;numele de Sascut Inseamni In ungureste nutAnaSasului. Focsanii, In schimb, sânt extrem de re-

232

centi., cam de prin anii 1700, pe local satului Stoesti,mai mult decal pe al urmasilor mosului" Focsea.

Venim la al doilea rand de orase, cele IntemeialeIntre Siretiu i Prut. Sant mai vechi decat existentaDomniei. $i se poate adaugi ca, de oare ce unde e-xista orase este imposibil ca viata rurala sa nu seresimta de vecinatatea lo'r, in Moldova Domnia atrebuit sa gaseasca o viatà nr-ti inaintata. si In ce pri-veste satek, si de aceia regimul patriarhal, cu cnezi

juzi de sate, e, aici, mult mai putin pastrat deckIn Muntenia.

N'am pu tea spune care a fost cel d'intaiu oras.moldovenesc Interneiat supt influenta Galitienilor: pro-babil Insa cà acelea din regiunea de Nord a terii, cares'a chemat pe urma Bucovina: Siretiul i Suceava,numite dupd apele ce curg In preajma -lor. Evidentcà vor fi existal targuri mai inainte, poate chiar des-tul de insemnate, dar asezarile mai mari, asa cum lecunoastem prin documente, sant datorite emigrantilor.

Acestia erau de doua categorii: de oare ce Evreii nuapar decat, sporadic, in a doua jumatate a veaculuial XVI-lea, i Po/onii nu se amestecau prea mult inviata oraseneasa, fiind, sau dregatori, sau nobili, sauterani, cei ce vin la noi, din colonisarea In Galitiafacuta chiar de la jumatatea veacului al XIV-lea deatre regele Casimir, la Liov i Cracovia, erau Ger-mani i Armeni.

In ce priveste pe Armeni, iata pe scurt, de undeprovin ei: Dincoto de Armenia cea veche, de suptCaucas, In vecinatatea lacului Van si a muntelui A-rarat, a card istorie se desvolta paralel cu vecheaistorie romana si pe urmà cu istoria Bizantului, s'aformat mai tarziu, prin migratiuni In legatura cucruciatele, dar chiar i inainte de fenomenul crucia-

233

telor, in legatura Cu nevoi economice provocate denavigatia pe Marea Mediterand, o Armenie Mica.Ea era aproape de muntii Taurus i Antitaurus, a-colo unde se and Sis, Adana, Mamistra, Pilerga, cen-tre care au decazut, dar care acum, cu ocupatia fran-cesa i cu tot ce va resulta din marele rdzboiu, sepoate Intampla sa Invie. Regiunea aceasta s'a occiden-talisat, clasa dominanta, dinastia s'au francisat, pri-mind o multime de usante de la cruciati. La urma,regatul Armeniei Mici a fost desfiintat, la sfarsitul se-colului al XIV-lea, de Musulmani, atunci and el a-vea In fruntea sa pe ultimul represintat al dinastieifrancese, din Poitou, de Lusignan, care a carmuitsi In Cipru.

Dupä migratiunea cea d'intaiu, din Armenia MareIn Armenia Mica, au urmat altele din Armenia Mica.Insasi peste Marea Mediterana si peste Marea Nea-gra. Cei mai numerosi colonisti s'au dus prin pe-ninsula Asiei Mici catre Trapezunt, unde i acumeste o populatie armeneasa. importantd. Apoi de pecoasta asiaticà au trecut pe coasta europeanii, cumau facut i Grecii (am vazut cum Comnenii din Tra-pezunt au avut o colonie la Mangup, In Crimeia, deunde era Doamna Maria, si cu sAnge de-al Paleolo-gilor a caror monograma e pe perdeaua ei de mor-mant, a lui $tefan-eel-Mare). Tot asa au trecutArmenii acolo, In Crimeia, i au format supt stapa-nirea, la Caffa i aiurea, a Genovesilor, cu cari eraudeprinsi Ina. din Asia, colonii Infloritoare.

Drumul de comert Insà mergea de la Gaff a spreNord-Vest, care Liov. Astfel Armenii au venitMOM cu carale de comert ce legau c u Poloniamarele port genoves din Orient aici la Liov pentrua se coboa tot cu cardle de comert, prin Moldova,atre Cetatea-Alba, daa nu totdeauna i catre Caffa.

Goilav inseamnA Goliat.

234

In acest chip, ei s'au InrAddcinat in orasele incepd-toare ale Moldovei, unde Nemtii aduceau dreptul lord6 Magdeburg, pe care 1-au pdstrat multd vreme;Armenii, din pricina religisi lor deosebite si a obiceiu-lui de a trdi mai mutt intre ei, s'au pdstrat mai bineIn aceste colonii.

S'a pretins cd biserica lor din Iai ar fi fost zi-ditd la sfdrsitul veacului al XIV-lea; de fapt, acestioaspeti, imbo,gdtiti prin negot, au cumpdrat bisericifrumoase de la ai nostri: astfel una dintre cele dinBolosani ori Zamca de laugh Suceava. Se pdstreazd

anume din cdrtile lor de slujbd: la Roman esteo eirafighelie scrisd In Crimeia, in veacul al XIV-lea.

Pietrele de mormânt care se vdd azi langd o bise-ried armeneasca din Botosani apartin insd altui cu-rent armenesc, venit din Turcia, In secolul al XVIII-lea, care nu trebuie confundat cu cestailalt curentde colonisare armeneascd, foarte vechiu. Cei veniti cuambele curente s'au romanisat, i romanisarea, pen-tru cei d'intdiu, a f ost asa de deplind, incat si nu-mele de familie s'au schimbat cu desdvdrsire, luftn-du-se allele, românesti, dintre cele mai vechi i maiinteresante, ca: eptilici, probabil la inceput Armeni,Pruncul, Bolfosul, Teranul, Ciomag, LebAdd, Manea l.Armenil cari au trecut in Ardeal pe la 1670, dincausa rdzboaielor dintre Turci i Poloni, cu unAxentie (Oxendie) Virzirescul, la Gherla, la Ibasfaldu,au pdstrat vechi nume moldovenesti, ca Vdrzarul,Cap-de-bou (Kapdebo), etc.

Cand existau acum Siretiul i Suceava, aceastaurmd avAnd si ea o loar te insemnatd colonie arme-

colonisti din acest neam au trecut mai de-parte. La Dorohoiu nu pare sd fi existat vre-odata o

235

asezare, cela ce dovedeste a, dacI popasul era ve-chiu, orasul e mai nou: am vAzut InsA o bisericAa lui .5 teTan-cel-Mare. Botosanii au avut colonisti ar-meni mai vechi, din veacul al XV-lea poate, In totcasul din al XVI-lea si mai ales al XVII-lea, cAnd eisAnt adesea constatati documentar. Alt grup a mersla Rom.an chiar, cAnd a fost nevoie ca orasul sA se co-loniseze, primind o populatie specific oraseneascA.

In general aceasta a fo;t un avantagiu pentru. noi,cAci, dacI n'ar fi fost Armenii, veniau Germanii InnumAr mai mare, si presenta Armenilor, deprinsicu viata orIseneascA italianA, mai ImaintatA In foartemulte privinte decAt cea germanA, italianisati inpracticele comerciale, a constituit un Tolos pentru des-voltarea nationalitAW noastre, In primejdie sä fieinvadatA de elementele germanice si subgermanice,cum erau Ungurii.

$i la BArlad au fost Armeni; la Galati mai putin,cAci portul s'a ridicat mai tArziu: pe vremea lidDespot abia se pomeneste, Renii, Tomarova, .deuncle: Tomoroveanu ca nume de famine, avAnd o maimare importan/A dec.& Galatii. Bine Inteles cä si laBeni si In Galati erau si alti Armeni, veniti probabilpe corAbii, asa cum veniau, apArAnd si dispArAnd,la BrAila si Cetatea-AlbA, care-si aveau legAturile cu.Constantinopolul si Trapezuntul.

Intre Prut si Nistru acuma si, cAnd spun aceasta,cuprind si o parte din Bucovina, chiar dacA e vorba,de o localitate asezatA dincoace de Prut, cum e ca-sul pentru CernAuti, la margenea raului, impresia,mea este cä am mostenit orase Intemeiate, Tie de re-galitatea polonA, Tie de regatul ruso-lituan, care erape o treaptA de desvoltare economicA superioarä te-rilor noastre, absolut rurak pe vremea aceasta, E

236

sigur ca nu noi am Intemeiat Tetina i Hmilovul,mart In manile noastre, nici Hotinul, niel Tighinea(Tehin, Tehynia la Slavi; cf. Sniatynul, Rohatynul,Delatynul, In Galitia). La Sud, In aceiasi Basarabieerau centre orAsenestt pe care nu le-am Intemeiatnici noi, dar flint Ruso-Lituanii, ci Genovesti: Cetatea-Alba-Moncastro i Chilia-Lico,tomo. Prin urmare intoat6 aceasa Basarabie noi avem a face, nu cu ras-pandirea unui element strIin venit de la sine dincausa necesitAtilor drumului economic, ci cu nisteparti asupra carora se Intinsesera oarecare influentepolitice ale Statului care sapania dincolo de Nistru.

Nu mai e nevoie s5. se spuie ca. e parasita, azi,vechea legendl, a republicei Barladului" intemetatade Rust cart ar fi avut drepturi asupra Dundrii-de-jos si cart si-ar fi Intins influenta pand la Mesembria,de unde anume avantagii ar fi fost acordate lui IvancoRotislavovici, print de Barlad". Barladnicii rusi, carts'ar i Intins pg.n1 la Duare, cantata. in Canteen'lui Igor", apartin produselor Intel falsificatii asu-pra dreia nu e locul sa ne intindem mai mult aici.

Venind acuma la sate, e incontestabil cä din timpu-rile cele mai vechi a existat la noi, In tot cuprinsulpamantului romanesc, s't o populatie slava. Am a-ftrmat chiar ca., de oare ce Ardealul, Tinut aa deromanesc, are cel mai mare numar de numiri slave,

anume de acelea care niciodata n'au avut un sensIn romaneste sau cel putin nimic In monumen-tele noastre de limbN. nu arata cà am avut aoeste cu--vinte, Slavii trebuie O. fie mult mai vechi la noi-deck secolul al VII-lea, cand se zice ca. au navalitprin pIrti/e acestea, In lega.tura. cu Avarii i supt sta-panirea Avarilor 1. Cred cg. vechii Sarmati, un ames-

Ardealul nici nu era In calea emigrapor slave c5tre Balcani,la inceputul evulul mediu.

237

tec de tot felul de natii, cuprindeau un puternic ele-ment slay. La aceastd pArere au ajuns i deosebiti in-vdtati strdini, pe o calo cu tolul alta decdt aceia princare ajunsesem la aceasld pirere. Este singura ex-plicatie pentru nomenclatura slavd a Ardealului. A-cum, nume slave se Intdlnesc si In alte cloud Tinu-turi: In Oltenia, unde sdnt i cele in ova": Orsova,VArciorova (une ori se schimbd accentul, dar aceastan'are atdta importantd), 'Panciova, si in ati": Roma-nati (In partea corespunzAtoare a Serbiei: Crusevat,Craguievat), etc.

Pe de Old parte, In Moldova si In mare parte dinBat arabia, Wand la unja care despIrtia oclinioard ra-iaua turceascd din Sud de partea rdmasd Domnului"Moldovei, cam pdnd la unja RAutului, gdsim un nu-mdr mare de sate, Colincauti, Popduti, BAdduti, Pdr-hduti, etc., care corespund In origine si sens sate-lo: al cdror numo se termind In esti" sau eni".Rdddcina, tot asa, indicd numele ce/ui care a Inte-melat satul : Popauti vine de la Popa, Climdutide la. Clim, etc. Sufixul Anti" corespunde ruses-cului ovce".

to1deauna sufixul este important Insd pentrusolutii -istorice. Si rAdd.cina nu are, adesea, caracterulrusesc. Clim e mai mult rusesc, dar Popa nu erusesc, iar RädAulii vin de la Radu, care nu e ru-sesc., BAddutii de la Bade.

Am avut aici intdiu sate rusesti pe care le-am des-nationalisat, dir sufixul 1-am adoptat pentru a-1 aplicaunor nume romdnOi de persoand In creatiunea desate noi.

Prin urmare avem a face, In toate acecte trei re-

Am consacrat acestei nomenclaturl un studiu special In revibtadin Be'grad Delo", studiu tipArit si In Bulletin de l'Institut rourl'étude de l'Elrope sud-orientale", anul 1915.

238

thud, cu strdini cari au lost total desnationalisati; cei-din Ardeal lute° vreme foarte veche, cei din Olteniasi Moldova TArd Indoiald Inainte de veacui al XIII-lea.CAnd s'a Intemeiat Moldova, nu erau de loe strdini peaici. Rusii, Rutenii, biserica Rufenilor" din IasiInseamnd: a Rutenilor, Rusnecii, cari-si zic azi U-crainieni, acei cari nu s'au asimilat Inca, au venit, Intimpurile mai vechi, prin colonisarea de care Dom-nii nostri cari Tdceau expqditii In Polonia §i pe urmalor aduceau un mundr de oameni pe cari-i asezauIn slobozli. Altii fugiau de la sine de veniau aici,pentru cd la noi teranul era liber, iar acolo, In, Po-lonja, §erb: In casul cel mai rgu ei erau vecini",.dar ,,vecinii", la Inceput, nu erau serbi, ei oameni cucontract, asezati pe pgmântul boierilor. Tarziu detot au venit apoi alti Rusi, acei cari au fost chematide pe urma desvoltgrii agriculturii In tenle noastre,and pacea din Adrianopol, la 1829, ni-a permis sdexportgm graul pe care Inainte U. tineau Turcii numaipentru ei, tot atunci, and s'au adus de peste Dunkre,de proprietarii din Romanati, Vlasca, Ilfov, Bulgari.

Vechii Slavi se chemau la noi Se/lei (numele fe-meiesc e Scheia sau Schiauca): $cheii din Brasov,$cheia din Roman §i de Pang Suceava, Scheii de pevalea Buzdului

In Ardeal, In schimh, se ggsesc localitAti ca Rus-don, Reussmark-Miercurea, care ar Insemna o in-filtratie de elemente slave, nu cu caracter general,-ci ou cel special rusesel. Mai tarziu s'au introdus siunii Bulgari, prin colonisatie, ea In Vinga din Banat,

1 V. si Rusciucul, pentru RomAni : Rusl, Rusii-de-Vede. $1 inUngaria de Nord si Est sAnt localit5ti formate cu urmele Rusilor,dar de sigur mai noul Se pretinde cA locuitorilor din Rusciori IIse zicea Sarni, adecA Slavi in general.

239

lar de acolo i In cate un punct din Ardeal, dar a-oeasta numai In secolul al XVIII-lea.

Venim acum la coloniile unguresti de la noi.Noi ne-am obisnuit sä vedem unja Carpatilor ca

un hotar ; a fost Insa un Ur-up cand, iari, linia Car_patilor nu lnsemna hotar. Hotarul noi II concepemmai mult sau mai putin pe clam pe care-I fixeazdhotarnicii; dar pe la 1760 Moldova avea In Ardealun Tinut atat de Intins pe care ni 1-au luat petacute Austriecii, Incat a fost echivalat ca. douacomitate, oferindu-ni-1 In schimb pentru Bucovina.

Pe de alta parte, cum am vazut, cand a .fost, vorbade Intemeierea Moldovei, ea a fost conceputa de re-gele Ungariei ca o provincie a lui. Prin urrnaremargenia, fara Indoiala, In vremea aceia Ungaria,pe alocuri, cam pana unde e Siretiul, amintindu-side acel episcopat rnilcovean, pe care Ungaria nu 1-ausacrificat niciodata ca pretentie politica. De si pela 1460 nu mai resida un episcop In Milcov, dispa-rut, unui simplu preot catolic de sat din Ardeali se zicea episcop de Milcov, pentru ca sa. se poatasprijini pe aceasta calitate revendicarile asupra Mol-dovei ale lui Matias Corvinul, care poate, cand avenit In Moldova sa distruga pe/SteTan si a fost In-vins la Baia, se garalia la acest plan.

Populatia ung,ureasca e deci veche. 0 parte sta. Inleg,atura cu SeCuimea, f Ara Indoiall, care, de altfel,nu este asa de straveche ea Insasi cum se pretinde deobiceiu, ci avem a lace cu colonisti -asezati de Cava-lerii Teutoni la Incep-atul veacului al o-data cu orasenii din Campulung si de aiurea. Dovada

V. volumul II al Buletinului Comisiei Istorice a RomAniei",unde am studiat originea Secuilor i legAturile cu noi.

; V.i mal sus.

240

cd toti au ramas catoliei, tinand straits la catolicis-mul lor, pe cand Ungurii, afard de o parte dintrecoi din Ungaria propriu-zisd, sant calvini. $i satele lorsant foarte adose ori numite dupd sfinti, ceia ce seintalneste si In Prusia teutond si iii. regiunile cele-lalte, colonisate tot de Cavalerii Teutoni.

Aceasta este originea populatiei unguresti din ju-detul Bacdn. Satele lor sant flcute dupA norme ro-mInesti, i numite, nu dupd sfinti, ci dupd Intemeie-tori: Tdmdseni, de la 'Minas, numele unguresc al luiToma, ori, In Romanul vecin, Sndoani de la Sa-bdu (Szab6), care Inseamnd croitor. A fost cu atatamai usoard trecerea la datinele nolstre, cu cat SecuiiInsii au in cea mai mare parte sartge romdnesc, siaceasta se dovedeste i prin felul lor de viatd, prinfelul cum Isi cultivä campul, cum ingrijesc de grd-dint, cum clddesc casele mai ales: nu cum sant celeunguresti, din pustd, ci Intoemai cum e casa ro-mdneascd. Chiar si In imbrdcdmintea lor este o foartemicd deosebire NA de portul rorn5.'nesc. $i sant con-vins cd i In folklorul lor, In cantece, danturi, po-vesti, superstitii, ei au foarte multe elemente rem&nesti 1

Multe dintre salde judetului Roman Insd nu santasa de vechi. E sigur cà Stefan-cel-Mare, care a prá-dat prin Seeuime, a adus de acolo, dupd abiceiulpe care 1-am mai pomenit, colonisti strdini. Pe candcei din judetul Bacdu, In legAturd necontenità cu Se-cuimea, une ari nu cunosc limba noastrd, la Un-gurii din judetul. Roman nu e sat In care sa nu sevorbeascd romaneste.

Studii serioase f Acute de aiunea decat de la So-cietatea Sf. Ladislas din Pesta In sens sovinist

241

ghiar, ar fi trebuit sil inceapd de mutt, de si nu eprea tarziu nici astdzi.

Venim la insesi mdrturiile izvoarelor despre popu-latia strdind la noi. Ele sant mult mai numeroase pen-tru Moldova deck pentru Muntenia, cdci Muntenia,fiind cuprinsd Intre Ardeal i Turcia, avea mai pu-tine rosturi de comert, In veacul a/ XVI-lea, i ofe-ria mai putind facilitate de strdbatere In Orient, peand Moldova pdstra drumul cel mare Danzig-Con-stantinopol, acuma prin Reni si Galati.

Dar elementele acestea, cunoscute IntamplAtor prinonce strAini cad cAntoriau pe aici, pot fi si maibine cunoscute printeo categorie noud de cdldtori,cari se ocupd In deosebi de ei i In special printeocategorie dintre acesti strdini, catolicii. De catolicifidin Muntenia se vor ocupa anume misionad italieni,ori Slavi italianisati, cari vin din Balcani, de la Bul-gari; pentru Moldova, In a doua jumdtate a veaculuial XVI-lea, Intalnim cAldtori catolici, misionad carivin anume pentru a face inspectia localitdtilor locuitede oei cari au aceiasi religie ca dansii.

Este caracteristic pentru acest sfarsit al veaculuial XVI-lea cl, In acelasi timp cand Iesuitii polonisfAtuiesc pe Iemmia Movild, cam merge la bisericacatolicd din aceastd mai veche Capitald a Moldovei, seIncearcd regacerea episcopiei de Bacdu si a acelei deArges cdci, cdutandu-se In vechea arhivd

pontificalsegdsiau numele vechilor episcopate spre a ti In-viate. Si pentru aceasta se trimite Intdiu un Arsengo,din Creta, care apartinea, prin lndoita deprindere agraiului, ì populatiei grecesti supuse i populatieiitaliene stApanitoare, apoi un Querini, dintr'o fami-lie venetiand, dar probabil din ramura cretand.cu atilt mai usor putea veni pe la noi unul din a-

242

cesti levantini, ca at era mai mare numArul ne-gustorilor cari, de la o bucatg de- vreme,, veniau, fiedin Pera, fie din insulele Mgrii Mecliterane, pentru aface comert aici i cari aveau aseari foarte impor-tante la Liov, algturi de aezg.rile Moldovenilorcu cari se amestecau i fgceau casg impreung, a-dgugdndu-se i leggturi de familie.

Cgei dupl Corniact, despre care a fost vorba, a-vem un sir Intreg de Levantini cari fgoeau concu-rentg. Ragusanilor In ce priveste luarea in arendä avg.milor sau afacerilor de cornert. Ei aveau o situatieprivilegiatg. pe Iiingg. Domn, cgci doi dintre stApâniiMoldovei din a doua jumatate a veacului al XVI-leaau fost Insurati cu femei apartinând acestei lumi le-vantine: Iancu Sasul, a cdrui aotie, Maria, o Pa-leologg, avea un fiu, Filip, din altä cgsgtorie, cuun Grec sau Levantin, care fAcea comert cular, cu Domnul, trei fete, dintre care una poartgnumele caracteristic grecesc de Chrysaphina. Tot asaPetru Schiopul a tinut pe Maria Anairali din Ro-dos, care a murit In vremea and bdrbatul ei eraDomn, fiind Ingropatg la Galata, lângg. Ia§i.

Relatii cu total neasteptate pentru cine nu ur-mgreste curentul, care creste necontenit, dar rela-

de cea mai mare importantg i pentru econo-tnia noasträ nationalg, ca i pentru cultura noastrg.orientarea noasträ in viata politica i In alte rosturi.Mai tarziu, la inceputul veacului al XVII-lea, seva ggsi, lute° situatie cu totul predominantg peiângg Domnul Moldovei, Radu Mihnea, care a fost§i. al Terii-Romg.nesti si e Ingropat In Bucuresti, la Ra-du-Vocll, supt o piatrl de marmurA de toata frumu-seta, un rGec, Vevelli, care se cherna Constantin, pen-tru ai sdi, iar ai nostri Ii ziceau Batiste (de unde bi-serica numitI astfel In Bucuresti): Battista, nurne

243

levantin. El a mutt un rol deosebit de important lanoi, provocand, la urind, chiar o manifestatie popurlara Imp°triva celor cari-1 sprijiniau, manifestatie Insens national, indigen, autohton.

In Muntenia, sotia lui Alexandru Mircea era oLevantina, Ecaterina, care avea o sora careia i se zi-bea Marioara, ceia ce arata o legatura Indelungatacu tenle noAstre. Marioara era catolica dupd tat&

s'a maritat cu un Genoves din familia AdornoVallarga, de care ramânand vaduva, s'a facut apoicalugarita, Pang Venetia, la Murano, In San-Maffio,uncle s'a §i gasit corespondenta ei, In. grece§te §i. ita-lieue§te, cu Ecaterina §i fiul ei, Mihnea. Mai era osora, wzata. In Tara-Romaneasca, lânga Ecaterina,Lucretia, ale carii fiice (una numill, grece§te, Prepia,.adeca.: Euprepia, Frumoasa) au fost date dupä cu-tare boieri de tara, ori dupa Ragusanul catolicGiovanni de' Marini Poli.

Poporul Ii privia ca Greci" pe ace§ti straini,dar elementele levantine aveau o inteligenta mai etas-tica decal a Grecilor, o prestanta occidentall care lareci sclavi de atdta vreme, lipsia, i, Intretinandmulle relatii cu Apusul, ei dispuneau i de capita-luri mai importante decat capitalurile ce puteauavea Grecii.

Resumdnd, informatorii catolici gasesc o lume noudIn tenle noastre din a doua jumatate a veacului alXVI-lea: pe de o parte catolicii cercetati de misionan;pe de alta. parte negustorii straini, afluxul de Le-vantini fac apzarile In. tenle noastre, mai a-les In Moldova, sau In acele puncte din strainatateeu care prin.cipatele au legaturi foarte stranse, caLlovul, de ex., capitali§tii cari vin pentru vami,pentru Imprumuturi §i cari Amin

244

Ajungena acum la insesi informatiile pe care ni ledau izvoarele despre acesti strdini. Intr'o insemnarea lui Belsius, care scrie in epoca lui Despot, se spune

foarte multi Sasi se gdsesc In Iasi si aiurea. A-cestia erau dintre vechii negustori ardeleni cari dela o bucatd de vreme se fixaserA la noi. In situatialor de supusi ai Domniei, ei se bucurau de o situa-tie pe care n'ar fi avut-o ca stráini.

Un alt izvor care vorbote desprc strrtinii la noiIn acest thnp este Francisc Forgách, acel nobil un-gur amestecaT In roiturile noastre din secolul al XVI-lea. El spune: Romdnii tin cu totii foarte mult la le-gea greceascd. Nu s'a gdsit niciunul care, de frica pe-depsei, sd fi Indrdznit a mdrturisi altd dogmd. CunoseInsá abia slovele sarbesti, pe care si acum le 'in-trebuinteazd. Ei nu socot cd poate fi nelegiuiremai mare decdt sd mdnance carne In zilele oprite;de aceia... peste o jumdtate de an se chinuiesc."

De Tapt, cela ce inseamnd el, sentimentul acesta-de scarbd fatd de mAncarea de frupt in post,mai ales In postul cel mare, se adevereste i pratcronica lui Miron Costin, cdnd vorbcste de Donnaulstrdin care ajunsese a stdpAni Moldova in 1619, Gas-par Gratiani, Morlacul din Croatia, despre care aratdcd manca si carne In post, coja cc ar fi con tribuit la.tdderea i catakrofa lui.

De la Forgách venim la Botero.In orasele Moldovei", spune el, locuiesc SasìUnguri." Populatia ungureascd se intalnia, cum

am vdzut, mai mult la tara.Negotul 11 fac insd, mat ales In Moldova, vechit

Armeni sau mai. noii Sasi i Evrei, aici este con-statarea formald a Evreilor, la sfArsitul veacului alXVI-lea, dar skit Evrei turci, cari nu formau coloniiasezate. Apoi Unguri i Ragusani. Negotul constd.

245

din grane i vinuri." Vinul valahic" se vindeasi In Galitia; era destul de bun, mai ales pentruardusi çi lumea mai sáracá, dar Levantinii aduceauvin scump din Rásárit, de Malvasia, care, venit dinMoreia, dar, acum, si din Candia, se ducea in Rusiavi. Polonia, ca i vin moscatello, muscat". Pe urmäse f dcea negot ea piei de vacá, asa-numitele schia-vine", cu cearg., miere, cu butelii de rádácini deteiu, pretuite pentru frumuseta vinelor lor". Maitarziu vindeam, cum Motii Vánd doniti i ciubere,In Crim-eia Tatarilor produsele indu.striei teránestidin Moldova. Cu cáráusia localnicii îi fAceau Insem-nate izvoare de bogátie.

Cárdusii moldoveni sant Insemnati In socotelile Lio-vului Incá de la Inceputul veacului al XVI-lea; eicunosteau admirabil drumurile, i erau i pAzitoriimárfurilor ce li se Incredintau, un fel de chervana-gil, cum sant cei, tot de sange rom6nesc, din Penin-sula Intá.lnim pe unii dintre dansii cunume caracteristice, ca Ursul, In Iasi, In Roman, InBá.'rlad si In alte pIrti ale Moldovei 1.

$i In a doua serie a insemnXrilor lui Botero sespune cä negotul e fkut In Iasi, intre alii, i deSasi i Unguri, Ei dau In acelasi timp i meqterii.

afart de mestesugul pe care-1 fIceau In casaboierului Tiganii, afará de mestesugul pe care-1 fá-cea fiecare teran pentru casa si gospodária lui, ori3nesterul din sat, pentru cä era cftte unul mai di-baciu care era rotarul ori fierarul satului, lncepeas6 fie o categorie de mesteri liberi, la dispositia ori-cui. ,,Meter", mestesug" Ant cuvinte Imprumutate

1 Cf. loro, Relatiile cu Lembergul (din Economia NationalV)Studii fi Documente, XXIII.

246

de la Unguri, si aceasta aratk nationalitatea celor cariIntkiu au exercitat aceastk meserie la noi 1.

Mancinelli, Iesuitul despre care a fost vorba si all&datk, spune ck In Moldova, In special in Iasi, santRagusani si Chioti, adeck locuitori din Chios, insulacare turceste se chiamk Sacaz (sacazul e masticade Chios).

Tot aici se cuprinde informatia, pe care am adus-asi Inainte, cà unele familii mai bogate dintre Sasitdin Iasi aveau In biserica lor catolick morminte cublasoane de comert.

In ce priveste pe Anneni, se spune ck ei fac, ina-inte de toate, negot cu aromate": smirnd si tà-male pentru biserick si, pe langd acestea, mirodeniide pus In manckri, ckci noi aveam bucktdria cons-tantinopolitank, care Intrebuinteazk multe mirodenii.

Se Inseamnk si personalitatea lui Cristofor Brutiral ckrui mare rol 1-am arltat si OM datà. Se mentio-neazk si toatk silinta pe care si-o dAdea propagandacatolick represintata printr'insul si printr'un agentpapal venit la noi pe vremea lui Mihai Viteazul, unCroat, Alexandru Comuleo (Kom.ulovie). S'a Impiede-cat asefel protestantismul, care Incepuse sk strgbatkmai ales supt Despot si Iancu Sasul, de si acesta eraortodox, In mijlocul acestei populatii strkine. Se aratkck acel care trecea de la catolicism la protestantismera supus acum la o amendk strasnick: o sutd deM.

In ce priveste negotul cu Polonii, el nu era fAcutde Poloni, ad negustorii de aoeastà natie nu se In-tampinau, iar Evreii poloni veniau numai la iarma-roacele de hotar.

Se aducea bere din Camenita, de si existau si la

' V. lorga, Istoria indusirtilor, 1927.

247

noi fabrici de bere, ca aceia a Sasjlor de la Baia,pomenitg. In acte din veacul al XVI-lea. De al-minteri chiar terminul de pivnit4", care a biruitnumele de beciu, de zemnic, unul unguresc, altulslavon, vine de la pivo", care In slavoneste in-seamng. bere".

Acura, de la informatorii acestia cari vorbesc nu-mai In treacg.t de strgini, venim la ceia ce ni spuneInsusi Querini, episcopul numit la sfärsilul veacultdal XVI-leal.

El aratä cä a ggsit In Moldova, pe la 1590, cinspre-wce orase i eisprezeoe sate care aveau catolici, po-pulatia catolia. fiind In numAr de 1.691 familii cu10.700 de membri. In Baegu i Imprejurimi, a-proape era un sat foarte important catolic, Trebe-sul , se aflau 4.000 de case, si din populatia a-ceasta 216 familii, cu 1.692 oameni, apartineau re-ligiei romane. In oras chiar era biserica Sfintei Ma-

si a Sfäntului Nicolae, de lemn. Domnia, Ingeneral, era foarte tolerantg fatà de toate confesiu-nile, l, eänd era vorba sä se ridice o bisericg strging,ea dIdea din Vistierie: astfel s'a dat i pentru aco-perirea bisericii SI. Marii Odin Bacgn 500 de scuzi desur, sumà foarte importantg.. De altfel Vistierul Mol-dovei pe vremea aoeasta nu Vistierul cel Mare,care era Roman, ci al doilea , Giambattista Amo-rosi, pe care-1 Intalnim pomenit i In alte documente,era catolic, Italian, avänd un nepot care Invg.ta laRoma, In Collegio dei Greci. In Trotusul vecin erau68 de familii i 3.994 locuitori, cu bisericä de plan-A.

In ceia ce priveste predica la sate, ni se spune clse fileea In limba ungureascg. Mai tärziu, In seco-

T Cf. 0 Prefata mea la &add Documente, l-11.

248

lid al XVII-lea, aceasta limba a fost Inlocuita In parteprin cea romancesca, pe cand calugarii eran Incea mai mare parte Italieni 1

Catolici, ni spune calugarul, se gasesc, fireste,la Baia, care Infatisa pana datmazi inscriptii de mor-minte In limba germana sau latina'. Aici erau 3.000de <'etre, din care 63 de familii, cu 316 oameni,tolici. Se aflau i cativa Unguri, dar cei mai multiSasi. Se noteaza 'douá. biserici Intregi si una pe ju-matate ruinata, probabil a lui Alexandru-cel-Bun.Preotii se daduserä dupa obiceiul pamantului: eraucásatoriti.

La Targul-Neamtului, pe vremea aceia erau 250de case; 74 ale catolicilor, pentru douä biserici delemn, preotul Iiind Sas.

In grupul de la Prut, Husii sant aratati ca 1.300de case. Tocmai atunci se lntemeia i episcopia deHui, dupd. ce Mihai Viteazul i aliaii lui moldoveni,Aron-Voda i tefan Razvan, desrobisera raiaua tur-ceasca ce asculta pana atunci de episcopul, supusTurcilor, de la Braila. Se--inseamna 72 de case cato-

cuprinzand 435 locuitori, la o biserica de lemn.La Coinari, din 3.500 de familii, sant 198 catolice

cu 1.083 membri. Aici erau trei biserici: dourt depiatra s't una de lemn. Se mai pastra si un profesorde gramatiel. Dascalul preda In limba ungureasea,si latina. Preotul fusese luteran i vellise din Ardeal.Aici s'au gasit i carti eretice" unguresti.

La Suceava, cu 6.000 de case, din care 30 catolice,f ncÇonh si un capelan, adus pentru soldatii po-loni i unguri, In numar de 2.000. Erau douá. bise-

' O 1ncercare de a se introduce din nou timba ungureasca s'afacut de Primatul Ungariei dupg 1840. V. tot lorga, Studii fi Do-cumente, I-II.

Azi la Museul Arheologic din Bucuresti.

249

rici de pialrL predica se fdcea In limba polonA pen-tru soldati, pentru ceilalti In greceste", cumaciu moldovean.

La Vasluiu, un preot, dar nu se spune numArulcredinciosilor lui.

La Roman, In oras, erau 400 de Iamilii, dintre care25 latine; mernbrii, 138, eran Ungttri cu douä bisericide lemn. Preotul tinea ImpArtAsania la dansul acasà,b5gatA supt pat. La Sdbdoani, Berindesti (?),

RIchiteni, Giudeni, LAcAseni, 300 de fa-milii si 1.480 de oameni. Biserica din S6-Moani e de piatrà i acoperità de Domn.

Acestea sint cele d'inniu informatii asupra popu-latid catolice In Moldova si, pe aldturi, asupra po-pulafiei ora' qenesti a (erii, In genere.

XVI.

Epoca lui Mihai Viteazul In miirturiilealittorilor.

_

Ne ggsim Intr'o epocg. In care cglitoriile sant rela-tiv dese, pentru sfarsitul veacului al XVI-lea, si amfi dorit sä avem alte amdnunte cu privire la acedcativa ani cari formeazà cariera lui Mihai Viteazul.

Poseddm cu privire la aceastg. Domnie o expunere Inlimba latind a isprgvilor lui Mihai, fdculd pe basaunui izvod", mai probabil slavonesc, datorit Logo-fdtului Tudose, care a Intovgrdsit pe Domn InArdeal, un boier de modd veche, cu oarecarecunotinti si oarecare pricepere la scris, ori, maibine, Cu simtul cg. In asemenea vremi Logolltul arputea sä fie putintel si istoriograf. Acel care a fdcuttraducerea este un Silesian, Baltazar Walter celtandr", rudd probabil cu acel Walter pe care 1-amIntalnit cu prilejul aldtoriei lui Bongars. Omul astat o bucatä de vreme la Targoviste, In ce cali-tate este greu de spus, si a cunoscut acolo pe An-drei Taranowski, intimul Voevodului, iar, pe candprietenii" sal plecau spre casd prin Moldova, cu so-lul polon Golski, el se ducea la Poartg.. Mihai Vitea-zul a cenit la un moment dat, si a si cdpItat, darnu exact atunci and li trebuiau si In proportiile de

251

care avea nevoie, aldreti silesieni, acei schlesis-che Reiter" cari joacl. In istoria militarà de la sfar-situl veacului al XVI-lea un rol important; o cavale-rie grea, cu platoui, mult mai mult Poloni deckGermani: este posibil ca Intre acestl cavaleri silesienisd fi fost si Walter. Spune Insusi ceva, In prefata

cu privire la legturile cu Tara-liomâneascA, dare prea putin ca. sä Intelegem ce a putut fi si ce mi-siune a Indeplinit la noi.

A.r Ti fost de dorit, iaräi, ca, pe lângä ce a cre-zut cä trebuie sd adauge, ca explicatii generale, des-pre rosturile terii însei, s5. Ti adaus amnunte geo-graTice, lämuriri cu privire la moravuri, la impo-sAe, la organisarea armatei, etc., dar, de si genul a-cestei lucrAri ar fi admis, ha chiar cerut sI sedea aceste amAnunte, nu le earn In ea ; In-Minim, In schimb, lAmuriri, care nu prea au In-semnAtate, cu privire la Alexandru-cel-RAu, un La-pusneanu rItAcit din Moldova si strAmutat la Mun-teni, acel care era s6 taie pe Mihai Yiteazul In mo-mentul cá'nd i-a bAnuit intentiile Impotriva stdpd-nirii lui; se vorbeste si de spanzurarea la Con-stantinopol a acestui Alexandru, cu alte lucruri aflatela Curtea lui MihaL Astfel fiind, nu-1 putem puneIntre 6.16tori pentru cA, de si a cAlAtorit la noi, de

s'a legat prin activitatea lui de istoriografia noas-trA, cu toate acestea nu ni-a dat material' de c5.15.-torie, ca acela din Sommer, din Graziani, etc.

pentru cä a Yost vorba de cronici privitoare laMihai Viteazul, este si o altA cronia, netradusg. Inlimbi strAine, ci pristratg. numai In romaneste, cro-nia In legturi Cu foarte puternica familie a Bu-zestilor, cari aveau o multime de mosii, dis-pundnd de Tinuturi Intregi, si au luat o parte decea mai mare Insemnglate In campaniile Domnului

252

lor. Ava'nd de multe ori In aceste campanii oarecareprecum au avut i In ce priveste politica

lui Mihai, ei au vrut sa se serie istoria campaniiloracestuia In asa chip hied sa se reliefeze inainte-de toate partea lor i chiar sa se atribuie, cuinsi face, inceputul miscarii, nu lui Vodd, ci aceloracari-1 Incunjurau, Sfatului terii, In fruntea caruiaar fi stat Insasi ambitioasa influenta a lui Radaluzescu, Preda Buzescu i Stroe Buzescu, cei treimembri ai acestei puternice dinatii. Cronica Bums-tilor", foarte importanta din punctul de vedere allimbii, fiind scrisa Insa de un cronicar de tara pentru-oameni cari cunosteau tara lor, evident cd nu dastiri despre mediul romanesc al luptelor eroului

Mai avem apoi doar ici si colo eke o informatiesubsidiara In rapoarte militare privitoare la lup-tele lui Mihai, cateva note privitoare la orase, lalocurile pe unde au trecut ostile crestine la 1595,and, dupà batalia de la Calugareni, Mihai a fostsilit sil, se retraga In munti i sil. astepte ajutorullui Sigismund Báthory si al lui $tefan Razvan, care_parasise Moldova ca alerge In sprijin.

Aceasta campanie, care a dus pe noii cruciati dela Targoviste la Bucuresti si de aici la Giurgiu, afacut zgomot; la dansa participasera, nu numai Ro-mani din Tara-Romaneasca si din Moldova si Ar-deleni de-ai lui Sigismund, intre cari Sasi, dar, WO-cà era o expeditie de cruciata, Tacand parte din por-nirea generala a crestindatii contra Turcilor, me-nità sà ridice i entusiasmul religios pe o vremecand Papa lupta Impotriva protestantismului i tre-buia sa-si legitimeze autoritatea prin succese asu-pra paganului, au venit i specialisti din Italia, si a-

' V. Hurmuzaki, XII, p. 79 0 urmAtoarele.

253

nurne din Toscana. Ei au luat parte la asediulcucerirea Giurgiului, operatie de valoare supt ra-portul militar, si rapoartele acestor Tosc,ani ar me--rita din acest punct de vedere special o cercetaremdnuntitd.

Poate cd e cel d'intdiu raport cu importantd tebnicä.pentru luptele care s'au desfSsurat la noi. Se maipoate culege înisä numai une ori cate o 15.murire pri-vitoare la orase, dar pentru organisarea armatei,pentru 'felul cum se fdcea tabdra, cum se punea straja,.pentru toatd situatia militard acest izvor are odeosebiili irnportanìt2.

In dard de aceste ldmuriri pe care le dd redacto-rul italian sant, de altfel, atatea scrisori de strdinicari 'au fo-A. amestecati In luptele lui Mihai Viteazul

pentru unele puncte de anadnunt, ele pot sdne llmureascd. Astfel rapoartele nunciului Visconti, e-piscop de Cervia.

Pentru tonul naiv in care shut redactate i pentrusinceritatea, n'am zice stifleteascd, dar mdcar de stil,pentru transparenta populard a scrisului se pot reco-manda i scrisorile unuia dintre fratii de' MariniPoli, despre cari s'a vorbit si mai Inainte, Giovanni.Agentul acesta a ldsat o multime de scrisori, lute()italieneascä de ultima treaptd, asa cum se vorbiape coasta dalmatind, cu o sintaxä care une ori aducesi a romaneste3.

Venirea Toscanilor se explid prin aceia cà Marele-Duce de-Toscana, Ferdinand de Medicis, avea un plan de cruciatA fa-cuse o militie specialA In acest scop, un Ordin de mated alSfantului Stefan, cate concura pe cavalerii de Malta In ce prive§te-lupta, nu numai impotriva piratilor turci, ci §i a corAbilor impArA-te§ti ale Sultanului.

2 Alte tiri In memoriul din 1926 al d-lui Andrei Veress la A-cademia Roma.n5..

° Ele se al tot In volumul XII, publicat de mine, din colectiaHurmuzaki.

254

unele stiri francese privitoare la ae,est rdz-bo:u, dar toate mai mult dupd gazetele de atunci,gazete manuscrise, care cuprindeau, dupd localitdti,lucrurile de mai mare importanA pe-trecuté In toatdlumea Cutare din ele, reprodusd In facsimile la1913, dupd originalul tipdrit la Lyon, in 1595, dd,aldturi de lucruri secundare, si cutare informatie dinBrasov in care se spune ca ce pret se vindeau a--co eN ele care fdceau parte din prada româneascd.2.

Izvoare grecesti priv.loare la Mihai Viteazul &bitdoud, dar nici unul, nici allul nu dau ldmuriri asupraterii. Intdiu avem o povestire in versuri, scrisd, cu-earacter mai mull popular, de Vistierul nu Marele-Visticr, ci vre-un Vistier al treilea, care Ikea func-tiune de cdpilan Stavrinos, prins de adversariilui Mihai Viteazul j inchis bite° temnitd din Bis-trita, unde a scris, In noptile luminoase, la luminastelelor", povestea Viteazului. Apoi un alt Grec, pro-fesor la scoala din Ostrog, In pdrtile rusesti ale re-gatului Poloniei, unde era o scoald Cu caracter clasic,a scris o epopeie a lui Mihai, imitând, Cu asa de mo-deste pulen, Gerusalemme Liberata" a lui Torquatol'asso. Opera lui Gheorghe Palamed e mai putin im-portantd tocmai pentru led e artificiald, pompoas,d,solemnd, deck naiva povestire, plind de orgoliu na-tional grecesc, cdci se scot necontenit la iveallaptele palicarilor greci c,ari au luptat si la Ulu-

gdreni, a lui Stavrinos3.

In colectia Hurmuzaki, ill , se dau o multime de extrase dinaSemenea gazete, unele inteadevar foarte folositoare.

2 Povestire despre ceia ce .s'a petrecut in Transilvania, etc.,tradusa de Ion Catina, la Lion (sic), editor Gh. B Niculescu, 1913.

Preturile sant acestea: 48 de bol, 42 de vaci, 45 de vitei de un an100 de talen i ; 8-11 cal, pana la 2) ughl (bani ungurep), dontles six vingts font le ducat".

Am dat din acesta o traducere romaneascA In versuri.

255

Lucrurile acestea le spunem mai mult ca sd nu secreadd cd, dacd lipsesc stiri de cdldtori pe vremealui Mihai Viteazul, lipseste si informatia In izvoa-rele strline privitor la epoca lui. Isi lnchipuie ori-clue cd, pe o vreme de necontenite turburdri, candVoevodul se rdzboia In toate directiile; la Sud fatdde Turci, la ITord Tap. de Ardelenii unguri ai lui An-drei Báthory, la Rdsdrit Tata de Ieremia Movild side sprijinitorii lui poloni, pe o vreme cAnd rdzboiulfierbea deci la toate hotarele, nu era rAgaz sd viecAldtori pe la noi.

Acum, din activitatea lui Mihai au resultat lucruriloarte marl, care au trecut, si lucruri mai putin mariIn aparentd, care au rdmas. and ajunge cineva sdrealiseze planuri ca ale lui In ordinea militar ipolitiel, nu totdeauna resultatele pot Ti mentinute,dar din faptul cd au fost cdpdtate la un anume mo-ment urmeazd o stare de spirit de Incredere, de e-nergie, de optimism, de Indrdzneald. Chiar dacd, deci,resultatele cApdtate la un anume moment nu se vormentinea, ele fac posibild cdpdtarea din nou ale a-celorasi resultate Intr'o epocd de viitor mai apropiatdsau mai depdrtatd.

Acest lucru s'a Intamplat si pe vremea lui MihaiViteazul, El a ajuns la lucruri pe care nu le aveamdcar In planurile lui sau, admitând cd le-ar fi avutcu vremea, el a mers dintr'unul Intealtul, ca odini-oard Iustinian In refacerea Imperiului roman deApus.

S'a creat Insd o stare de spirit de pe urma Intre,prinderilor lui care, ea, a cdlduzit pe urmà istorianoastrd aproape un veac. Asa Meat, cftnd se vorbestede Mihai Viteazul, nu trebuie sd ne oprim la urml-rile imediate, ci sA tinem saml de toatA ae,eastA Ina

256

tare si Imputernicire a sufletului romdnesc. In loculcelar cart primiau once, incapabili sd vadd anä po-litia cleat cea turceascd, In locul eelor cari rdb-dau oriat de la Ienicerii capitalisti, de la Turcii,Armenii si Grecii din Constantinopol, in locul Dom-niilor cari la cel d'intdiu semn se duceau la Poartd, siin locul unei ten i care, and primia vestea a Dom-nul a lost exilat inteo insula din Asia ori a lostspanzurat, n'avea niciun sentiment de revoltd, in-tdInim dupd Mihai oameni mdndri, oameni tari,oameni hotdrati si oameni cari au constiinta a potrace ceva.

Se vdzuse odatd cd un Roman poate sd mearglpe drumul lui Alexandru Machedon, rdvnit de Mi-hai 1; au incercat s'i altil si atdtea s'au cdpdtat ast-fel; un popor care inainte nu se rdscula, pe la intdiajumdtate a veacului al XVII-lea, indatA ce nu-i pld-ce ceva, se rdscoald; un popor care primia °rice-strdin indatd ce el juca un rol mai mare, dintreGreci 0 Levantini, se 'idled impotriva acestor strdini;un popor care Inainte Singdsluia In toate pe Turci a_stint sd. lacd In Intdia jumdtate a veacului al XVII-leaasa Inca ei sd.nu-si mai afle rost in tard deat cafunctionari având rosturi spe,ciale pe lângà Divan;un popor care ni,ci nu s'ar fi gdndit sd poatd alege-un Damn impotriva Domnului trimis de Poartd sisà se bald cu oastea in mijlocul areia se gdseste stea-gul trimes din Constantinopol, poporul acesta a cu-lezat a face altfel and a asezat In margenea Bucu-restilor pe Matei Basarab contra lui Radu-Yodd, fiullui Alexandru din Moldova, numit de Impdrat". Asa_oeva ar fi fost posibil oare Mil dovada de energie-

T V. memodul men .CArti representative", In Analele Acade-mia Romane, XXXVII.

257

nationalg. incununatä de succes i aureolaig de glo-rie care e insIsi Domnia lui Mihai Viteazul? In a-ceasta stä importanta lui cea mai mare pentru des-voltarea vietii noaslre n4ionale1.

Dupà ce am explicat astrel- lipsa de stiri din c5.-lgtorii pe vremea lui Mihai Viteazul, sg. venim la cg.-Igtoriile care s'au fg.cut Indatg.' dupg. ansul. Si In-cepem cu acei putini cari au fost pe la noi In vre-mea chiar a lui Mihai. Intgiu, dupg cronicarul MateiStrykowski, care, la 1574-6, In alaiul lui Andrei Ta-ranowki, vgzuse Hotinul, Bdrladul, Buzgul, lntre zi-duri, Bucurestii, cu capul, proaspgt Mat, al luiloan-Vodg. cel Cumplit, bglut In cuie, tureeste, pepoarta Curtii, un Polon, un dusman.

Cgci Impotriva politicei de desbinare a crestini-lor Indreptatg. atre Imperiul roman din Apus, denatie germanicà politicg, pe care o represinta Mi-hai, era In pg.rtile rgsgritene altä politicg, avand,In fond, aceia§i ideie de cruciatg, dar îi Inchipuiacä ea trebuie atinsg, nu InfrAngând pe Turci dela Inceput, ci castigand deocamdatä totce se putea pe cale pasnicg, sau i pe calea ar-melor, dar f ärä declaratie de rg.zboiu, pentru ca, a-tunci cfind s'ar Infg.tisa inomentul potrivit, sà setragä conclusiLle din aceastg. Inaintare pe acoperitele.Politiea aeeasta de sigur n'avea ulnae cavaleresc, darputea fi foarte diplomaticg. Ea era preconisatl deunul dintre cei mai importanti oameni pe cari i-adat Europa oricntalg. In aeeastg. vreme, HatmanulCancelariul polon loan Zamoyski, care el este Invin-ggtorul lui Mihai Viteazul, cg.ci prin el au fost zdro-bite planurile lui.

V. N. lorga, Fajina hit Mihai Viteazal, 1920.

258

Originar din Zamosc, nu departe de granita noas-tra., avAnd i legaturi cu partile de Nord ale Moldo-vei, el Isi facuse studiile in Italia, la Padova. Un omde InaHa cultura, capabil Insusi sA insemne, la ceamai buna latineascA, isprAvile pe care le-a Indepli-nit. Paä de noi s'a folosit de turburarile provocaleIn 'Moldova prin cruciata Impotriva Turcilor si aInlocuit pe Stefan RAzvan, care si el lnlocuise peAron-Vodd, prins de Ardelenii lui Sigismund Báthory,printr'un boier foarLe bogat, dinteo famine foarte cu-noscuta,un frate era Mitropolit i ei toti aveau lega-turi In Polonia i mosie acolo, dispunánd de uncapital pe care 1-au pus apoi in deosebite Intre-prinderi locale, prin Ieremia Movila.

Acum, cu prilejul instalArii lui Ieremia-Vodd, o su-ma de Poloni au vazut pentru Intaia oarA pamânt41Moldovei; alii, cari cunosteau acest pamânt, au a-vut prilejul sl-1 revadA, i In povestirile privitoarela campania din 1595, a lui Zamoyski, IntAlnim atAteastiri privitoare i la pamantul moldovenesc. In spe-cial la un scriitor foarte distins, cu forma foarte in-grijita, Heidenstein, Silesian, care intre altele vor-beste si de aspectul Iasilor pe vremea aceasta, depalatul domnesc, de cele trei biserici ortodoxe, decea armeneasca, de baia turceasca ce era in Iai i

care s'a pastrat panA daunAzi 1.

De altfel s'ar putea pomeni pentru epoca imediatprecedenta si an izvor oriental, un cAlAtor grec,care si el dä stiri despre Iasi, despre Domnul carestAtea In Scaun, mai ales despre el, Petru Schiopul.

Pe atunci, In a doua jumatate a veacului al XVI-lea, veniau o multime de prelati greci In pArtile noa-stre. Veniau pentru cg. Biserica din Constantinopol,

1 Cf. 0 lorga, Istoria Armatei, I, p. 397, notele 2-3.

259

tot asa Bisericile celelalte, din Alexandria, Ieru-salim, Antiochia, ai aror -sefi s'au Imbulzit la noiIn decursul acestui veac, ajunsese foarte sAracA. Pri-vilegiile mari care fusesera acordate de Turci la cu-cerire, au fost, multdmitd. presentei In fruntea afa-cel Hai a unor Viziri abusivi si a unor Sullani cari-iingiiduiau pe acestia, necontenit Ingustate. Asa i

s'a luat Patriarhiei ba o clddire, ha alta, si ea aajuns, ca sa se mai poatà mentinea, sd se adApos-leascA, la sfarsitul veacului al XVI-lea, In paracli-sul bisericii adause pe langd. , ambasada", capuche-haielhul Munteniei la Constantinopol, In casa luiVlad", ruda Doinnului de atunci (1586). Pe MAOneeasta Patriarhii erau schimbati foarte des, dupApofta oricdrui- intrigant care Pldtia bani ca sd fie a--sezat In ace,st loc de mai Inaltd pdstorie. Toate lu-erurile acestea aduceau Patriarhia In aceiasi stareca i stdpfiniiea Domnilor nostri. Precum catastrofafinanciard de pe vremea lui Mihai Viteazul a fostadusA, nu de datoriile lui Mihai Insusi, de si cum-prirase si el Scaunul cu bani, ci de faptul cà platadatoriilor Domnilor anteriori trecea In sama Domnu-lui celui nou, asa Inctit -el se trezia: de la Inceputzdrobit de asemenea sarcini, tot asa Patriarhul aveardspunderea datoriilor acumulate. Si atunci Patriar-hul îi lua une ori td1pdsita si venia -In Muntenia oriIn Moldova, ha chiar In Polonia, In Rusia, In Mos-cova, vanzand ce putea: moaste, tilluri si privilegii,pe bani.

Astfel un Nichifor DascAlul, un Teofan., Patriarhde Ierusalirn, un Chiril Lukaris, fost Intdiu Pa-triarh de Alexandria, pe urin'd si administrator alBisericii din Coiastantinopol, au fost oaspetii nostri.

Impreund cu dânsii veniau i clerici greci maimArunti, ca acel Ieroteiu de Monembasia, care a si

260

Amas La noi pAnd a pexit inteo rdscoald, ca Ma-tei al Mirelor, din orasul Sfântului Nicolae, cares'a asezat ca egumen la Dealu, langd mormán-tul lui Mihai Viteazul, ca Mitropolitul munieanLuca, din Cipru, vestit pentru scoala de cali-grafie pe care a intemoiat-o si care, de si depas, astat aLci pAnd. la moarte, fiind ingropat, se spune,la sehitul Lzvoranu din Mural. Dintre dânii, Mateia continuat pe Stavrinos, scriind cronica lui RaduSerban, biruitorul Impotriva Ungurilor i luptAtorulimpotriva Turcilor, zugrdvind apoi Domnia lui Ale-xandru I1ia, a lui Radu Mihnea si asa mai departe.lar un Doroteiu de Monembasia, care se crecle acuma deosebit de Ieroteiu, a fAcut si un Croruvraf, a-deed o Istorie universald, Incepand de la FacereaLumii, pentru a trece la Evrei, la Romani, la Bizan-tini, pAnd se ajungea si, in timpurile mai noud,

ai nostri.Figura lui Petru Schiopul o cunoastem si din po-

vestirea acestui oaspete, care, trecand pe la Mihnea,a vexiit la Iasi, fiind bine primit de Domn, ddruitcu tain, si a stat de vorbä cu acesta, care i-a spus cdse intereseazd de geometrie, am zie,e: de agrimen-surd si, de fapt, cdnd Petru a fti.git in Apus, ela Idsat o insemnare a distantelor fdeute, a itinera-riului unnat.

Pe urma se dd o Intreagd povestire despre familialui Petru-Vodd, ardtiindu-se de ce origine este, cerude are, care afost cariera Domnuluil, este, si a-riitarea unui minunat al maicei lui.

Dupd un Grec, un Rus, Tribu Corobeinicov, taremergea la Constantinopol pentru nevoile cneazuluidin Moscova, la 1593.

Am reprodus s;si. tradus aceste pasagii in Hurmuzaki, XV, p.83urtnAtoarele.

261

El vede Hotinul, cu cetate micd de piatr i lo-cuitori putini, cunoaste, In treacdt, Botosanii, ca sat,ca i tefdnestii, In care &lilt trei biserici si 450de case, fIcandu-se i targ. Iasubvechea Capitald,Suceava, ar Ti fost pArdsitd dupd un ordin formal dela Turd, färä cetate, e intdrit numai In jurulCurtii domnesti, care e de piatrd, ca i miele din celeIndear zece biserici,altele fiind de lemn. Prin Co-robeinicov avem descrierea bisericii Sfantului Nicolaelangd Curte, cu Insemnarea zugrdvelii. care, la alta,e 0 pe fata din afard a pdretelui; ea are la mijlocsi un turn de piatrd. Coperisul e larg Intins In stra-§ind; partea undo std Domnul, in jet Imbrdcat cu

e inalzitd. Se pomeneste numele Mitropoli-tului, Nicanor, MO care slujesc un protopop", Ioa-chim, patru preoti i doi diaconi. In oras se noteazd,,multe dugheni" pline de marfd.

Primit la Aron-Vodd, drumetul vine cu ai lui, cd-lare, pdnd la scdri. Vodd stä pe un loe Inalt acope-rit cu scumpe covoare, turcesti, dupd cat se pare;In fata lui, fiind noapte, ard lumandri In sfesnice.Grecul Calogera, un Cretan, Vistier al Moldovei, stälangä stdpanul terii; alti curteni, cu capetele goale,se and aldturi de el.

Aron Intreabd, In picioare, de sAndtatea Tarului,,si de Intreaga lui Impdrdtie". Urmeazd obisnuitaintrebare dacd aduce sau ba daruri, care, InfAtisate,sant Intinse, dupd ordin, inaintea lui. Apoi se dd tai-nul i cdrtile de trecere cu scutire de vanad. Dru-mid urmeazd prin Campul lui Dobrici" (Dobrogea),si se pomenesc Tatarii cari atunci se asezaserä acolo,langd Babadag i Caraus", cari sant deci mai vechidecat asezarea definitiva a nafiei In Bugeac1.

I. Bpgdan, In Arhiva societdfii stiintifice ti lit erare din Iasi,pp. 762-4.

262

Venind acum la Apuseni, avern pentru aceasta vre-me un calator (laudes, de alminteri singurul care afost In pArtile noastre. El se chiatnä." Dousa si a scrislatineste cartea lui, din 1599, care descrie cAlAtoria cea facut-o pe aici la 1597-8'. E mai mult o Insemnarea localitAtilor prin care a trecut, dar ici si colo sant

explicatii. Dousa a Va'zut Hotinul, mergandacolo la Iasi. ObservA doar, In ce privesteeste un oras bine populat. A trecut pe la Tutora, unclefusese tocmai Intalnirea armatrt a Polonilor cu Ta-tarii, care a Inglduit lui leremia Movild ocuparea_tronului Moldovei.

Pomeneste apoi de Ismail, care nu a asa de noncum s'ar crede dupai numele tureesc de astazi; nu-mele vechiu moldovenesc al orasului este SrailsiBolgradul, centrul asezdrilor bulgresti, recente, dinSudul Basarabiei, pare cu totul nou, dar aproape dedansul a fost cetatea veche a Tobacului, ale arilurme se vdd

IntovdrAsit la Intoarcere de acel sol polon, Stanis-las Golski, de care vorbeste Waller, Dousa pome-neste de Babadag, care pe turoeste Inseanmil Mun-tele Mosneagului", dupà un santon Ingropat acolo,un dervis, al cArui mormânt se vede Fang o f an-tanA. Vorbeste cu west prilej si de lacul Ramzin, po-menit si de Reichersdorfer, care-i zice însä Roso-ve". De la Isaccea, apoi, Dousa trece pe la Hui, uncleera A. fie In curand o episcopie, In leaturä enpN.rtile dungrene: spune eh' aid era vadul spre Bu-geac, unde Tatarii se vor aseza, cum am spus, toe-mai pe vremea aceasta, In colonic, ca s6 facá im-posibill de acum Inain.te o rIscoall a Moldovei sau a

I De itinere epistola.2 St. Ciobanu, In Revista istoricii pe 1919, p. 80 0 urm.

263

Munteniei. Ii e cunoscutg. si populatia catolia ungu-reascä din inargenea orasului. Se mentioneaz5. apoiIasul, Hotinul, Camenita, andu-se si unele inscrip-tii, pentru cg. Dousa era un umanist ca si Bongars,In cdurtare de urme clasice 1.

t Amintirile lui John Smith, apoi presedinte al Statului nord-american Virginia (The true travels, adventures and observa-tions... from A. D. 1593, ed. Edward Arber, Edinburg 1910),Mot un curios faisificat (totusi edifia 1 e din 1630 s'i el trAia a-tunci). V. Rev. 1st., XIII, p. 186.

XVII.

Epoca Movile*tilor n paginile de c611itori.

Câtiva ani dup1 Dousa, un anonim, care era in le-&t'A. Cu Biserica catolicA, un misionar, foarte pro-babil, a fost la 1606, In Moldoval, iart ce simuledespre (Musa:

La Suceava este biserica Sfântului loan, cu o urnlde argint. Ieremia-Vodä refkuse lkasuri1e de acolo,filtre altele unul care dupd picturi pare a fi fost obisericl dominicanA; este si o biseria polond, deo-sebi de cea Aseascd. La Siretiu se mai observN.mg.sitele lg.casului Dominicanilor din veacul al XIV-lea. Vorbind de Iasi, se Inseamn4 cg. eran vre-osprezece biserici pe vremea aceasta. Cotnarii ardtaupe atunci patru biserici romanesti, trei catolice de zid

dou5. de lemn. La Baia se noteazA cA populatia ro-mftneascä ortodoxI era restransk si, In legAturä cubiserica latina de acolo, se mai spune cA sopa unuiDomn, care era catolicä si care e IngropatA acolo

legenda Margaretei de Losoncz, a ridicat clàdireasTantk. Aceastà biseric fusese mai bogatä decál ce-lelalte, dar Mihai (Viteazul) a despoiat-o de odkj-diile scumpe si de mult argint ce avea". Cki se pare

Hurmuzaki, VIII, p. 307 l urm.

265

In adevdr, si dupd alte stiri, cd, In nevola extraordi-nard de bani ce siintia Mihai pentru plata solati-mii rnercenare, care altfel n'ar fi luptat, el a luat deoriunde i, deci, si din oddjdiile unei biserici caaoeast a.

In ce priveste Ole localitdti, de la Cotnaritirite, de natura statisticd, au fost date, dup. ace-

lai In capitolul precedent.

Treeem la iniormatiik unui Ragusan care strAhtteMoldova la 1611: Grigore al lui Nicolae Ragusanul.

Am vdzul rolul pe care l-au jucat acesti Ragusani:am spus eä vdmile, i inteo tard si in alta, erau inmanile lor, cd aveau case de barbed la Adrianopol laSilistra si o colonie importantd la Timisoara. Acestnegustor vine cdtre starsitul Domniei lui Constaulin

fiul, menit sä isprAveased foarte nenorocit,al lui leremia 1

El trece prin Camenita, i aici intalneste pe unuldintre candidatii la tronul Ardealului, Stefan Kendi,Roman de origine, care strângea oaste in vedereaschimbdrilor ce se petreceau In aceste pdrti ardelene

unguresti. De la Camenita merge la Iasi. Esteprimit de Domn si de Doamnd: mi de sotia lui Con--stantin Movill,ci de mama lui, de Doamna Elisavela,care, de fapt, conducea toate lucrurik. Constantin a-vea si un epitrop, pe care-1 vom vedea imediat,

izgonit de Turd, s'a tutors cu ajutor polon s't i-a biruit, dar,Aupà infrangerea aceasta, Turcii s'au 1ntors din nou, si Constantina trebuit sá fuga. Prins de Tatar', ei voiau sa-1 duca in tara lorspre a obtinea un pret mare de rascumparare, dar, cum treceauNistrul, tAnarul Dotnn a cazut in valuri, de unde n'a mal rasarit,

nenorocita Doamna. Elisaveta, al carii fiu era, 1-a asteptatmulta vreme, pana sa ajunga a capata siguranta mortii lui.Des-.crierea calatoriei In Hurmuzaki, VI, pp. 455-7.

266

si care este boierul Nistor Ureche, tatAl cronicaru-lui, care Insusi a Mal Insemndri de cronied.

In Moldova, pc vremea aceasta, Tatarii roiau, prd-dând Tara-de-jos, care se afla In cea mai misera-bill stare, din causa necontenitelor jafuri. Caleaera asa de greu de flieut, Inca a trebuit ca dru-metul sä stea o sdptdmlnd asteptând posibilitatea dea continua edldtoria. Ceruse sá i se dea soldati pentru.pazd.

Rag,usanul face cunostintä la Iai cu Nistor Ure-che i cere de la dlnsul sd-i IngAduie a merge laaier cure, la o mlndstire. Mdndstirea pe care doriasà o visiteze era sigur, aceia pe care a fAcut-o In-sui Ureche, cu sotia lui, Mitrofana, dupä datina dinAlos, i purtând numele unei mdnastiri de acolo,mlnAstirea Xeropotamului, a rdului uscat", sec",In codrii Neamtului, dar In tot casul numele a fostdat dupä acela al mAndstirii din Sfântul Munte, pre-cum, cand Petru Schiopul ia fAcut mAndstirea deIfingl. Iasi, el a numit-o Galata dupà suburbia eon-stantinopolitand care pAnd In momentul acesta poartIacest nume.

Peste cl.tva timp cAldtorul pleacA,Wind pretu-tindeni urmele presentei Tatarilor. La Intors mergecu Insotitori poloni i cu o caravand de cinzeci decai, Cu toate ed Ureche-i dase sfatul sà nu pleoe.A Yost rechemat InteadevAr de tutorul lui Con-stantin si a pornit definitiv dupd alte eateva zile(1611).

Cam pe vremea aceasta, un German, loan Wilden,face o edldtorie prin Moldova, la 1613, de si la 1623numai apare cartea care zugrdveste aceastd cad-torie: Neue Reysbeschreibung". El pleael. din Con-stantinopol ea un Italian, Bernardo, edruia Moldove-

267

xiii i-au zis Drgnat", Bernardo Borisi, Levantin carea jucat un rol important pe urinà. Venind la Iasi,\\Tilden gdseste trupe adunate impotriva Tatarilor.Palatul domnesc, ca o urmare a atator nenorociri cA-zute asupra terii, era Intr'o stare foarte rea, iarcasele ce-1 Incunjurau aveau aspectul umil. LumeaslAtea gata de fugil din causa groazei cA Tatarii potapArea la fiecare moment.

Si prAddcitinile lor au Iinut pAnA la 1630, ba chiarsupt Vas ile Lupu tara a fost pradatd cumplit, la1650, de Gazaci i Tatari, reuniti.

Acum, dupri cAldtorii acestia de micd importantA,ve.nim la Tommaso Alberti, negustor italian care demulte ori f Acuse drumul prin RAsArit1.

El trece prin Dobrogea, vorbeste de Mdcin, satulunde era vaina Turcitor. Venise pAnd acolo, cu earlturoesti cu cArAusi turci. Obiceiul era sA se des-caree aici, sA se plAteascl vaina i O. se deje drumulacelor cArAusi turci; pe urmA In bArci se trec,ea Du-nArea.

Gea d'intAiu descriere a Galatilor o avem de la a-c,est cAlaor. Aici el a asistat la ,slujba bisericeascA,messa alla valacha". TArgul nu era mai importantca schell pentru oordbii d,ecAt ca non centru pentrupescan 2 CAci pescarii pe cari i-am vAzut la Chiliaaveau si aici asezIrile lor. Se vindea morunul proas-01, de cloud categorii, sturioni e luzzi, aproape penimic. Din causa prAddciunilor Tatarilor In timpuldin urmA, aprovisionarea era mult mai grea; iepu-rele oostA cinci solizi unul, gAinile si puii InsA mise mai vindeau.

Buletinul societtiiii geografice pe 1898 (tiraj aparte supttitlul Càlätori, ambasadori ci misionan i etc.).

I V. lorga, Studil i documente, XVI, p. 223 §i urm.

268

Drumul se facea In Novembre, popasurile fiindmoaptea: satele, din causa acelor prAddeiuni de pevremea lui Constantin, Movild, erau foarte rari, slcuprinsul s'a pdrut pustiu pana la Barlad. Ace,sta era-un oras complect ruinat. Alberti apucd sleaul ve-chiu, pe unde au Intrat si Turcii contra lui tefan-cel-Mare, si merge cdtre Vasluiu. Aici vede multecase", o bisericd si palatul domnesc, ale cdrui ruinese desebesc Incd. In curtea caselor proprietdtii. Dupaaceasta se Intrd In codrul imens din care a rdmaspddurea Dobrovdtului, Intre Vasluiu si Iasi.

Drumurile erau foarte rele: ,,ase perechi de bolnu pot sa tragä un car". Noaptea se petrecea InpAdure, fara brand, si era fried mare de lupi, cariurlau grozav."

Alberti ajunge la Iasi. Constata ca orasul, emu sestie, n'avea ziduri Incunjurdtoare. Populatia o so-coate la vre-o 8.000 de case, prin urmare sanl 40.000de locuitori. Casele acestea erau de lemn. Bisericileapar ruinate. Palatul e de piatrd, Insd imprejmuitcu gard de lemn.

Vede pe Domn, care nu mai era Constantin Mo-vila, ci stefan Toma, un Willi, venit din Con-stantinopol, care servise In armata lui Henric al IV-lea, regele Franciei, luptand In Pirinei, la cucerireacetatii Jaca". Foarte crud, el stAtea cu caldul ti-gan langa dansul, razand de boieri pe cari cu o notade ironie-i arata gadei, spuindu-i cd. s'au Ingrdsatberbecii, si-ar fi de Mat. i Intr'adevd.r el a tdiat ceamai mare parte din nobilimea tandra, care toatä eracu Movilestii, pentru politica lor rdzboinicd. El vededeci pe Toma Imbrdcat in rosu, cu buzduganul Inmand, 500 de archebusieri dupd dansul, strAbdtandstrdzile Iaplui.

Orasul era foarte murdar, cu mult noroiu"; nu

269

incepuse Incà podirea strdzilor cu barnele de lemn-supt care se ingramddia apa noroioasd, tasnind lafiecatre scuturdturd a poclului". Orawl, se mai spune,e proprietatea Domnului.

Dacd vine un cdldtor, Vodd are dreptul sg.4 tri-meatd. In gazdd In once ca.* i oamenii primesc pestrgin foarte bucuros, fiind foarte ospitalieri. Femeilesant foarte gospodine, Jac toatä gospoddria casei";ele vorbesc liber §i. prietenos cu blrbatii, de fatd.cu lumea i singure, act nu e nicio pazd: and aduede bdut, ori de mancare, gustg. ele Intdiu1". CandIi moare cuiva solia, ca sä se stie cá e vdduv, mergecateva zile prin oras Cu capul gol."

Libertatea femeilor la noi mira, fireste, pe cei cadveniau din Turcia, unde §i Grecii tineau femeile Cutotul departe de once relatii cu bdrbatii.

Se aratä apoi cum sant alcdtuite casele fn6.untru,cu sobe cum nu mai vg.zuse Venetianul, deprins cucdminurile din tenle calde.

Face socoleala cg. sant 24.000 (!) de sate in Moldo-va §i tot ata-tea (1) In Muntenia. In ce priveste,tributul, Moldova plAtia 60.000 de talen, lar Mun-tenia 100.000.

Continuindu-si drumul, neg,ustorul trece Jijia cucardle pe ghiatd, ajunge la StefInesti, targusorul depe Prut, care avea oarecare importan[A, cuprinzand2.000 de case; era si o bisericd de piatrd. Aici, defrica Peonilor, cari tineau cu Constantin Movild,stAteau 1.000 de soldati, de fdeeau strajd.

Dupä aceasta se trece Prutul. Calea e foarte greape timp rece: lipsia apa i lemnele. Pretutindeni ld-custe moarte de frig: eran pline puturile i helesteielede dansele. Ajunul de Crg.'ciun se petrece supt lu-mina stelelor, la Prut. Raul era foarte mare, §i un

SOnn le prime a far la credenza.

270

Ant strasnic tia la NI Alberti n'a gàsit nici mfin-care, nici vin. 0.11.1oria se fleea adesea ori i noap-tea, ca sä scape mai rdpede de regiuni/e acestea.Tot noaptea se ajunge la Hotin, prAdat de Poloni,Cetatea pare frumoasN.: Polonii aveau garnison5. InA.-untru pentru o veche datorie a Moldovei, de 100.000de florini. Se trece Nistrul la vadul Braila, si se a-lunge la Camenita. Aceasta la 1612.

Pe urml, la intoarcere, in 1613, primdvara, ne-gustorul e Cu seizeci de care mari de ate sase caisi tot felul de màrfuri inteinsele: bldnuri de sobol,altele mai i,efLene, piei de iepure de casà, pe urnäpoAav, cutite de Tabricatie germanA, care se vin-deau rnai ales in ImplrAtia turceascA. i omul seruga s6.-i dea Dumnezeu drum bu.n, fArg. ucigasi".Ajunge la Hotin, trece prin. Stefdnesti, Iai, MI--lad, Galati, Mdcin, refAcând drumul descris inai sus.

In sfdrsit el va intreprinde o nouä cAlAtorie, por-nind in Iunie pentru ca la 27 Iulie sà ajung5. laL iov.

Aceastä cAlKtorie este una din cele mai importante,si ea ne lImureste direct asupra rosturilor comercialecare se fAceau prin Moldova pe vremea aceia.

XVIII.

Alti clilgtori din IntAia jurngtate a secolului alXVII-lea 'Anil la Vasile Lupu.

Caleva cuvinte despre o noud solie polond care atrecut prin Moldova, una din acelea care au flcutfoarte mult zgomot prin luxul extraordinar pe carel-au desfdsurat, Inspdimantand pe Turci i prin pot-coavele de argint puse cailor i prime foarte negligentasa Incat ele adeau, ca säii facà pdganii plrereacd. In Polonia este atala argint de se pune i la pi-cioarele cailor. Solia aceasta vestitd a fost descrisd

Inteo carte particulard de cineva care Intovda-sia pe ambasador, ducele de Zbaraz, care a alcdtuitsi un proiect de cruciatd cu atdva vreme Inainte.Pe langd ambasador s'a adaus si un scrlitor Insdrcinatanume sd povesteasa isprávile ambasadei, Kusze-wiez. Cdrticica a apdrut In ./atineste la 1622, aid-toria fiind Melia cu putind vreme Inainte.

Acum, and Polonii au venit In Moldova, ei au gd-sit-o Intr'un moment de relativd liniste. Se isprd-viserd luptele !Titre Movilesti i adversarul lor, acelStefan Toma care luptase In Pirinei, bdtanul soldatcu vastd. experientd In ce priveste luptele din Oc-cident: neamul lui Ieremia ca si al lui Simion fuseseInlaturat, cel cu Constantin, care a domnit

272

cd:dva vreme In Moldova, cu Alexandru, cu Bogdan,earl, dusi la Gonstantinopol, s'au turcit, lar celalt(land pe Gavril care a stdpanit In Tara-Romdneascdsi a fugit In Ardeal, uncle s'a Insurat, pe Moise,care a domnit in Moldova, putin Inainte de VasileI.upu, addpostindu-se In Polonia, unde avea ruderrelatii, mosii i tot ce trebuia pentru Incheia bd-trânetele acolo, si pe Petru sau Petrascu, care, tre-cänd si el In Polonia, ajunse vestitul Petru Movild,.Mitropolit de Chiev, din tot neamul Movilestilorramaind In pdinantul romlnesc numai copllasul In-gropat la Dobrovdt, In bisericuta cea micä, supt unmormdnt frumos. Se dusese i Toma cu cortegiullui cel strasnic In haine rosii, cu halebardierii dupddansul pe strdzile Iasitor, mai teribil In alaiuri de-ail In lupte, care, Incunjurat de ura cumplitd a bo-ierilor, a fost chemat de Turci la Constantinopol, deunde n'a mai iesit niciodatd.

In Moldova si In Muntenia rolul cel mare it joacdacum acel strillucitor Dotnn al cdrui mormânt sepoate vedea In Bucuresti, la biserica Radu-Vodd, a-coperit Cu o piatrd de marmurd purtAnd o inscrip-tie romdneascd, cel mai vechiu epitaf domnesc,dupil al lui Mihai Viteazul, scris In romdneste, nuIn slavoneste. Domnul acesta este Radu Mihnea,mort ca stApdnitor al Moldovei la ildrldu i adus apoiIn Bucuresti In mdrastirea fAcutd mai mare si maifrumoasd de ansul.

Era fiul lui Mihnea Turcitul. Când tatAl situ s'a M.--cut Turc, fireste cit mama, rdmânând crestind, atrebuit sd.-1 pdrdseascd, Mihnea-Mehemed ludndu-siIn schimb mai multe femei, cu care a avut §i_dar cari n'aveau drept asupra tronului. Din leg-tura cu Doamna Vi§a, s'a nascut Radu de care vor-bim acum. Mihnea a avut totdeguna o iubire deose-

273

bítä pentru dânsul, dar, neputandu-I .tinea langàsine, l-a 41sat pe sama marl-lei, trimetand, Md. In

tOt necesarul pentru eresterea lui: inteunrfind Ii fg.g6cluieste§i un cal frumos ea s41 se deprindAla.dzbolu. Pe urml Radu a fost dat la invAtAtw-5. laVenetia, si piinä mai ditintitzi, cand a fost dttrainatàbiserica San-Maffio din Murano, a Mtirioarei, de caream mai vorbit, se vedea pe altarul ei o inscriptie Inmarmura, ditruità de Radu Mihnea. Crici omul erafoairte familiar acolo, unde avea rude, cum a fostMaria, fiica lui Petru Schiopul, mIritatá intAitt cuZotu Tigarà SpAtarul, originar din Ianinq, care afost Ingropat in biserica Grecilor din Venetia, larapoi dupa Polo Minio, dintr'o familie destul de cu-no-icutl 'de patricieni, dad nu chiar dintre cei maimarl 1.

Cronica spune cä Radu a invittat si la mAnAstireaIvirului, din Muntele Atos, unde eran multime dedanii ale 'Domnilor nostri; in m6ngstirea Zografulni,de pildA, care, inainte de a apartinea strAinilor deazi, fusese a Domnilor Moldovei2.

InvAtând la Muntele Atos carte greceascit si la Venetia carte latineasd. i italieneasd, Radu Milmea acunoscut o lume mult superioard celei de la noi.Atunci cand, dupa ce s'a trudit sit fie Doinn pe vre-mea lui Mihai Viteazul si a Tost invins, dupit ce aluptat o bucatI de vreme contra lui Radu Serbann'a izbutit, el a ajuns sa se instaleze ca Domn la Bu-

Fiul el, numit Stefan, a dus sAngele moldovenesc intr'o fami-lie patriciad. a Venetiei.

2 Steagul lui Steian-cel-Mare adus la Bucuresti de Francesimaieste acolo unul destul de frumos, cu SfAntul Gheorghe a§ezatin jet i cu insemnare greceascl de jur imorejur, vine de la Zo-graf. V. memoriul mleu Mun tele Ato; In Analele Academiei Ro-mani, XXXVI, i studiul lui L Bogdan, in acelea0 Anale", (XIV.

274

curesti, cAnd a trecut, mai ales, In Moldova, pdtrunsg.de o civilisatie aristocraticd superioard, cum eracea polond, el a desfdsurat un fel de a stApAni asd-mAndtor cu acela al Iuitru Ceroel, cu mai mulacumpdtare, deci i cu resultate mai bune decAt ale'oelui inecat In I3osfor, cdci a murit, incunjurat deboieri moldoveni i munteni, cum am spus, la HAr:

unde-i erau Curtile domnesti, astdzi acoperitecu Omani, Radii Mihnea e Idudat si de cro-nicarul Miron Co3tin pentru Intelepctunea lui. Tur-cii l-au intrebuintat ade,ea ori ca princiar ambasadorIn legAturile ion cu crestinii. E sldvit apoi Domnulpentru deosebita rAnduiald i luxul de bun gustde care s'a Incunjurat lotdeauna. In NIiron Costin sepomenesc inovatiile In Imbrdcdmintea acelora cari-1serviau vi-1 pdziau: uniforme strAlucitoare introdusede dAnsul, care s'au pdstrat i mai tArziu, cdci, dacdse IntAmpind aceiasi strdlucire supt Gaspar Gra-tiani, nu trebuie sil se creadd cd aoeasta venia dela dAnsul, ci aventurierul gdsise o mare traditie mo-narhicd, pe care. dupd obiceiul Apusului i supt in-iluenta spiritului Renasterii, o introdusese Radu Mih-nea. Chiar dacg. Vasile Lupu are o faimd de Impdrat

si Grecii IL cântau astfel in poemele lor, astep-andu-1 sil Intre In Constantinopol la un momentdat, spre a Inorvechea Impdrdtie cresting. ortodoxAaceasta nu se datoreste traditiei de familie a luiVasile, care era de neam balcanic, probabil aroma-nesc, din oameni parveniti, strdmutati de ieri alal-tdieri In Moldova, ci se datoreste influentei lui Radu-Vodd, ocrotitor al Agiii Nicolae, taw lui Vasile.

Dacg s'a zis de Constantin BrAncoveanu cä a fostun Tel de Ludovic al XIV-lea, apoi si Radu NIihneaa dat In Moldova un capitol de istorie care, suptraportul strAlucirii Curtii, era vrednic sil preceadd

275

Domnia munteank asa de mkreatk a Brancoveanului.

CnlAtorul polon spune cl a trecut pe la Hotin, care,cum am vazut, fusese amanetat Polonilor. A maifost amanetat si pe vremea lui Despot, care apktaseIn felul acesta bani i sprIjin militar; a fost dinnou amanetat pe vremea Movilestilor, dar, cand atrecut Kuszewicz, stApftnirea polonk dupA pac,ea CuTurcii, In urma expeditiei personale, la NistrU, aSultanului Osman, nu mai exista la Hotin. Drumulse fAcea atunci tot In diagonalk prin Basarabia deNord_ drept la tefInesti.

Ambasadorul a Intrat la Iasi, i aici 1-a primitfan Toma, care era Inc:1 In Scaun. In MunteniaInsà a fost primit de Radu i de fiul lui: Ra,duInsusi era bolnav de ochi, din care causg a trebuitsä pArkseasc,.1 la un moment dat tara pentru a seIngriji. Fiului, ca unul care a fost asezat ca Domnde foarte tândr, i s'a zis Copilul, Coconul. Drumetula fost deci primit si de acest Alexandru Coconul, pecare-1 va supraveghia, In momentul cand se va In-tAmpla ca tatAl sA lipseasck mama lui, Doamna AT-ghira. I au iesit lnainte curtenii, i In fruntea loracela c,are, je vremea aceia, juca un rol foart,e im-portant pe langl Radu Mihnea i familia lui, accapersonalitate greceasck despre care a Tost vorbamai lnainte, cel d'intAiu diplomat al Moldovei pe a-tunci, Constantin Batiste Vevelli. Cu dansul era siPolonul Kulkowski, plecat pe urmg la Constantino-pol.

Venim. astfel la cAlltorul loren Charles de Joppe-court.

In luptele care se purtau Impotriva Movilestilor saupe care Movilestii le purtau, dupg. aderea lor, pen-tru a cApata din nou puterea, au intervenit i strAini.

276

Si n' era extraordinar cán' .d Stefan venia din lupteleApusului, dupä epoca lui Despot in care tot f3e141de Apuseni, i Francesi chiar, ca un Roussel,erau lngä dansul, dupà epoca lui Mihai Vitea-zal, cand cavaleri toscani lucrau pentru a slim*Giurgiul din stgpanirea turceascA. Prin urmareIntarnplà sA awn pentru miele din acestein 1615-6, povestirea unui cavaler al OrdinuluiSepulcrului Ierusalimului", Alexandru, de origine dinElvetia , cel d'intAiu Elvetian cunoscut a fi venit inpgrtile noastre. Asa fiind, nu e mirare ca un gentilornlotaringian, cum a fost Joppecourt, sg fi Iuat partela tulburgrile moldovenesti, Inteo vreme când, dealttel, multi ca dansul §e oferiau a sustinea un par-tid sau allul. Cg.ci au fost, pe langg. Joppecourt,Franoesi cari au luat parte activg la aceste lupte, caMontespin, care conducea cavaleri de aventurg.1.

In ocia ce prive§te redactaren memoriilor sale, Jop-pecourt se gkseste In aceiasi categoric ca i predece-sorul sdu din veacul al XV-lea. Wavrin, Sant amintiridictate, dupà un obiceiu curent, mai mult: amintiriprelucrate, redactate de altul. Cand s'a intors acasti,

In Franta insái, luptele religioase din a doua jumAtate aveacului al XVI-lea au fost sprijinite 0 de strAini : Spanioli pentrusustinerea causei catolicismului, Germani pentru sustjnerea causeiprotestantismului, ap-numitii Reiter, de la carl a rAmas In limba fran-cesA cuvantul mitre". Dupà exemplul acestor straini veniti sa sus-tina un partid sau altul, dupa cum faceau parte dintr'o confesiunesau alta, 0 Francesi s'au deprins sd iasA din cuprinsul regaulutca sl lea parte §I la expeditil foarte deplrtate, cutreierand tot atataplmant ca i cruciatil cari au luptat la Nicopol odinioara. CandvenIt Henric al IV-lea 0 Richelieu, cu guvernarea lor strIcta, cuinterzicerea oricaror turburAri in provincie, cu oprirea oricArui duel,atitia din acei car1-0 simtiau fierband singele in vine 0-au Orbitpatria. Pentru Alexandru, v. lorga, Acte fragmente, I, pp. 52-5.

277

luptAtorul a gasa, pe un oarecare Baret, dare aluat aceastA sarciral.

Joppecourt, incepe pove,stirea luptelor petrecute laMoldova din anul 1606, de ei n'a fost chiar atunciacolo. Luptele acestea sant descrise In amAnunte,oerecare IncurcAturA cronologicA, cum e natural, con-tundand de multe ori stilul riou cu cel vechiu; pelangl aceasta, cand dineva n'a luat note zi cu zi, etiresc ca unele lucruri se cam Incurce, ha e chiatde mirare cat de mitin le Incurcil autorul. Aceasta .sedatoreete faptului, pe care 1-am relevat i altd datd,e4 noi am pierdut admirabila memorie pe care oaveau oamenii de odinioarit; ne lAsArn prea mfllt itisama scrisului i, apot, ne ocupAm prea mult dece fac altii ca sä tinem mai bine tninte cela ce amtAcut noi.

Povestirea lui Joppecourt este astfel de cel maimare interes: nu se poate serie isforia Motileetilort'AM acest izvor2.

Baret s'a crezut InsA dator sa adauge de la dan-sal o sumli de lucruri pentru plAcerea publicului:asUel partea a doua, care. formeezA jumAtatee cArtil,euprinde un fel de nuvelA romanticA In care seVede cum fata lui Ieremia M-ovilA el a Doamnei Eli-saveta, clistitoritit cu printul Korecki, a lost prinsli

Inchisd In Cetatea-Albff, ce scrisori a schimbat cuprintul, cum a cAutat sä fuga, un adevArat romande eventuri. Evident cA scrisorile acestea sant alcA-Wat de Batet, cAdi el n'a avut niciun fel de cores-pondentA In manile lui. Totul In stilul acela

' Lucrarea a ieglt, bite° brourA foarte rarA, la Paris, in I620a fost reprodusA In Intreglme, Cu traducere, In Tesaurut de Me-

aumente istorice" al luí Papiu liarían.In Istoria Atitiatel Rotrulae, vol. 11, se dl analisa, aproape

paginA cu paginA, a povestirlí lui Joppecoutt.

278

vre", lesinat, obisnuit In vremea aceasta la Francesi_Pe noi, de sigur nu ne intereseaza nici partea de

istorie militara cuprinsa In cllAtorie, ci partea des-criptivA, sctu-ta, prea scurtA.

Joppecourt spune. ca Moldova este Impartita indoua: Tara-de-sus si Tara-de-jos. Impartirea era maiveche, dar iese la lumina pe aoeastà vreme. Odinioarit.veniturile Moldovei, supt fiii lui Alexandru-cel Burl,Tuseserit ImpArtite bike lije, care avea veniturilepartii de sus, si lntre fratele sAu stefan, care aveaveniturile regiunilor de la DunAre si Mare, de laBarlad In jos, pinA la Chilia si Cetatea-AlbA. Dela 1600 Inainte rostul acestei dedublAri a Moldovei emult mai precis, si din aceastA descentralisare pro-fitA foarte mult Tara-de-jos. Din a doua jumAtate aveacului ace,stuia, neamurile care hotardsc mai muttsant Josenii, de unde a venit cd familia liacoviti,din pIrtile acestea, a ajuns sh dele pe Mihai-VodA peurmit pe fiii lui ca Domni ai Moldovei i, apoi, I aiterii celeilalte. Joppecourt constatd cA Vornici eraudoi: cel de Tara-de-jos judeca la Barlad. Despre/asi, care, pe vremea aceasta, duph. prAdarea Suce-vei, ajunsese Capitala unic6 i definitiva a Moldo-vei, el spune cd era flrI ziduri, chiar fArA Imprek-muirea, cu totul neindestuMtoare pentru mijloaceleunei lupte mai serioase, pe care am vAzut-o la Targo-viste.

In ce priveste productia Moldovei, iat6 cum seexprimI Joppecourt: carapiile Moldovei Sant foarte-Imbielsugate, udate de izvoare frumoase si de .rauricare le fac foarte roditoare In grail, orz, ovas, 'mitt

Tan, asa bleat locuitorii orasului hritnesc o marecantitate de vite de tot felui i chiar bivoli, cari ser-vesc In locul boilor si cailor la cultura pAmantu-lui", si, adauge el: de aceia figureaza In marca Mot-

279

dovei. un cap de bivol (In loe de boar). Se vkl..inaceast5. tarn. i o multime de povarnisuri foartecute si asa de bogate In vin, hick, nu numai cAMoldova. are In de ajuns, dar se exporil. in Podoliasi In alte teri vecine." Ba incä spune pit langd Vas-luiu se face un vin asa de bogat in alcool, Inca n'aideck s. apropii o flad.rä si se aprinde.

releva cg. Joppecourt nu enumera printre ce-reale porumbul. Porumbul se numeste In italianAgratr turco, prin urmare a fost adus din PeninsulaBalcania, de la Turci In Italia. Pdrerea generaltl,Indreptkità, este cà a fost adus d,in America, precuma fost adus de acolo si tutunul, care ajunge s6. fièIndrggit tocmai la sfarsitul veacului al XVI-lea. Inoe priveste Intrebuintarea_ porumbului in terile ro-manesti, ea e fAr5. Indoiala mai tarzie dock jamItateaveacului al XVII-lea. Pe la 1650 nu se cultiva porum-bul la noi. Sc vorbeste de Serban Cantacuzino ca deIntroducalorul porumbului. N'am putea precisadata cand cultura aceasta pAtrunde in Principate,dar cä e nouà, o aratä i numele, dat prin comparareCu lucruri cunoscute aici. In Muntenia s'a pilrutsamkä Cu porumbelul i i s'a zis porumb; In Mol-dova i s'a zis pApusoiu, de la p6pusd; In Ardeal ecucuruz poate i Lindcä bobul samAnA Cu insecta nu-mitä Un lucru este sigur cd, oricat ar fipittruns si mai Inainte porumbul, amestecandu-secu alte sNinAnAturi, el n'a eilpatat o culturl. mai in-tinsil deck In momentul cand Turcii au oerut maistatornic de la noi tot grata care trebuia pentru all-mentarea Gonstantimopolului. Turcii n'au mancat InsàiniciodatI mknAligN, i, atunci, natural, am sfarsitprin a cultiva mai mult oeia ce nu li pldcea lor.Cum, de alminteri, am flcut cu cresterea oilor:pentru cà Turcii cereau numai carnea de oaie, noi am

280

Ingriji1 mai mutt de cresterea vitelor albe ori a par-cilor, a aror carne nu se mAnincA de Tanisi care, deci, nit se lua la Constantinopol cu preturisckzute. In lipsa porumbului, pentru milneare.a obis-nuitA a onntlui sArae se Intrebainta altA mAmAligadecAt coa pc care o cunoastem noi.astAzi: mAmIligAde meiu; chiar euvintul mAmAligA vine de la meift,mAlaiu. Cand Mihai Viteazul s'a asezat In Ardeal,

cari n'au miincat niciodatl mAmAligd, au po-redit pe Mihai-VodA: Meilaiu-Vodl, din causa má-laiului care se cerca necontenit de trupele lui.

Incheind parentesa, se mai pomenesc in Soppecourtsi coloniile de stAini care eran la noi. Se spune astfelcl pe langh Franciscani era un episcop catolic laCotnari. Mentiunea nu se Intalneste nicAiri aiurea.Am relevat-o pentru cg este particular de intcre-

A.cum venim la cAlAtoria,. mull mai interesantA,de si mai putin IntinsA, care e mai mult cAlAtarl0decal descriere de rAzboiu, a lui Paul Strassburgh.

Pe vremea lui, prin anii 1630, Rdzboiul de treibecide ani era In toiu. Purtat pentru rânduirea situa-tici a Germaniei, el a trebuit, ca i cel des-fAsurat supt ochii nostri, sl cuprindd i regiunimai IndepArtate; ditpA o asteptare mai IndelungatA,tenle noastre au trebuit sA fie amestecate In 1.upfA.Ardealul lui Bethlen Gabor i lui litik6czx I-iu, doiprinti de o foarte mare importan, amilndoi cu si-tuatii regale; ambitiona.nd sA se Intindl pAnA la Ca-sovia §i la stApAnirea unei pArti din marea Ungarlesfasiatit, a luptat, dupd Indemnul Francesilor si alSuedesilor, In lagArul calvin, de oare ce clasa do-minantA a Ungurilor din Ardeal era calvinA, pen-tru scopuri nationale, dar supt steagul c,alvinismului.

281

Pe atualeir Ins, de pe urma presentei de catevet /liraa lui Mihai Viteazul In Ardeal, de pé urma cuno$,tknii reciproco care se cdpdtase prin aceasta,pe urma frecventdrii mutt mai dese a unei prOvin-cii de cdtre locuitorii oeleilalte, ca si de pe tirmaintereselor solidare create prin cucerirea de la 1599,Ardealul rAmdseselfoarte straw legat de terile noas-tre. Inainte de 1600 nu se mai intAlniau de rntlttratate incheiate intre o parte mdtar de Ardelenitre tenle noastre, ç cdtrd pe vremea lui Radu Mih-hea si tratatele pe care le incheie Ar-dralului cu Domnii nostri i tratate separate, caale Brasovenilor, cu Domnia munteand. Gaspar &rap

amintindu-si de Mihai Viteazul, a cdrui me-rnorie era foarte vie, urindrind pe oricine avea putindambitie i simia Intr'Insul pulin vitejie, a visatel do Ardeal, crezdnd cä i _se va putea impune. Dealtninteri, cand Simion Movild merge In Ardeal cutrupe auxiliare, se inielege cd nu i-ar Ti displAcutnici lui sd rdmdie, i and i alti Domni, cdnd Radu

cand Stefan Toma îi fiiceat Infra-rea In aceste pat* ardelene si luau lot la slujbd Instrana biseried din Scheiul Brasovuhti, era o pro-pagandä indirecta pentrd unitatea nationald romd-neascd. In once cas Domnii acestia de dupd MihaiViteazul au Intrat In Ardeal altfel deed" cei de'nain-tea lui Mihai, un Alexandru Ldpusneanu, un Pe-trascu-cel-Bun, a cdrui pecete a si fost glsitd acoloIn ptimant, ei cari veniau ca oameni ai Sultanulat,pe cand, dupd Mihai Viteazul, Domnii nostri caripdtrund dincolo de munti o fac, oricare li-ar fi fost-vrAsta l prioeperea rzboinicl, valoarea personalli,putintel i ea represintanti ai poporului rorrul-nesc. Dad. un Neagoe, un Petru Cercel, din ceiau ajutat sd. se ridice si au fdcut sd se Impodobeascit

282

biserica SfAntului Nicolae din Scheiu, Domnii ces.-tialalti au necontenite relatii culturale, economicepolitice cu Ardealul, si granita Inseamna malt maiputin ca inainte.

Prin urmare, in vremea aceasta Moldova si Tara-RomAneasea faceau putin politica Arde-alului,,Ardealul simtia nevoia de a se sprijini pc politica_Moldovei si a Terii-Romftnesti.

S'a IntAmplat chiar intre concurentii pentru mos.-tenirea lui Mihai lucruri particular de interesante. S'aintAmplat ca un Ardelean a vrut sa inoiasca ceia ce-Incercase la 1595 Sigismund Báthory, cdruia izicea Craiu si care se intitula print al Ardealului, alTerii-RomAnesti si al Moldovei, socotind pe Mihaipe Domnul moldovean ca pe niste cdpitani ai lui,cari n'aveau voie sa judece pe boieri ca sa li tale-capul.

O ruda a lui Sigismund, Gabriel, care voià sa fie sirege in Polonia, un tá.nar extraordinar de ambitios

de pompos, care; apoi, In cutare lupta de la1611,, and a lost batut de Radu Serban, lAnga Bra-sov, se infatisa cu aripi de vultur la coif, ca un e-rou de legenda, s'a Wanda sd cucereasca Principatele-si si-a prefacut gândul In fapta: a surprins pe RaduSerban cAnd nu se astepta, asupra Craciunului, aimpuscat cAni pe la Arges i in alte parti, a des-poiat bisericile de acoperemAntul lor de plumb stapoi s'a awzat la TArgoviste, de unde a scris Sultanu-lui ca Domnii nostri stint ticalosi i mincinasi, pe-and el este cel mai credincios si mai in stare aservi hnparatului", i deci ()ere sit i se trimeatittuiurile, cozile de cai care insemnau infeudarea hti,noul Gavril-Voda. Turcii n'au consimtit Insa, si au_

trimis pe Radu Mihnea.Astfel si din partea Ardealului s'a inoercat stabi-

283

urea unei unitAti dacice. Dacia Intrase In constiintapoliticA a timpului, dupg. ce .umbLase prin cArtilede istorie i arheolog,ie si se pref Acuse In faptA deMihai Viteazul. Gheorghe Rfikóczy I-iu apoi a tinutel sg. aibI Moldova si Muntenia totdeauna prietene:ambasadorii treceau necontenit de la o provincie laalta. Terile noastre au dat i un fel de tribut Ardea-lului pentru a fi ocrotite, dar In forme foarte deli-cate: se cherna cg. e In legAturA cu pAsunarea aid.a oilor mocne.sti; o parte din ce se lua.de la Mocanise dAdea printului Ardealului, stdpinul lor.

Tocmai In vremea and vine Strassburgh la Bum-resti, printul Ardealului cAuta sg. Inlocuiascg pe Leon-VodA, fiul lui Toma de pe vrernuri, antreprenor defurnituri de stridii pentru Constantinopol, cu aoelMatei din BrAncoveni, care, dupA. ce a trecut prinprimejdia de a i se. Ulia nasal de cAlre adversar,ajuns aproape de bktrAnete a fi Matei-VodA Basarab.

Paul Strassburgh vine In Ardeal ca sA negocieze invederea RAzbolului de treizeci de ani pentru Suedia.De aici a trecut la noi, sJ iatA ce a vAzut In Tara-RomitneascA.

De la Brasov pleacA spre Targoviste, care nu malera Capitala terii, de si Matei se va intoaroe aici,uncle va ridica, *el i boierii lui, biseriei nouA, si vatinea mult la acest oras, care va deveni iarAsi co fu-se In in fatAia jumAtate a veacului al XVI-lea. CAci Ma-tei-VodA nu voiA sA fie numai omul Turcilor,avea toate legAturile lui cu Ardealul.

IndatA ce intrA cAlAtorul in tarA, Domnul Ii tri-mete un mehmendar, care sA-1 IntovArAseasa pe

Voevodul i se pare a Ti un Grec". Leon-VodAnu era Insg. Grec, de si sotia lui - tefan Toma a pu-tut Ti GreacA; dar el crescuse la Constantinopol

284

-vorbia greceste. Do_anma lui era Levantind, Victoria,akeia tare a dat mnstirii ViforAta de lAngli Ter-goviste o Marte fruznoasd icoand a Sf. Gheotghe, Itn-brficata cu argint.

Mehrnendarul trebuia sh.-1 ducd pe SuedeS la Bu-euresti, care, spune citidtorul, este acum locoktta,sliastil Domnilor. Ajungánd liingd oras, Voclit tinuntit

vrea su-1 primea.scd insusi, de atAta respect sebucura ambasadorul, si anume era sil iasd Intru_ In-támpinarea lui Cu ostasii i cu steagra Strassburghrefusd aceastd onoare ì intrit singur in oras, tare is'a pdrut si este intdia constatare de acest fel des-pre Bucaresti loarte mare si intins".

Daed se evitase prirnirea, care era prea grea pontrumodestia solului, din partea Domnului, i-Eftb iesitInainte o sutà de boieri, cari,- indatd ce-1 vdd, se do-

board de, pe cai infatiseazd omagiul lui Leon-S'oda. Apoi e dus la locuinta liti. Seara, Vornicul,prefectul Curtii, inare,salul Palatal-1g, am iice, 11

,chiarnd pentru a doua zi la prAnz.Merge intoVdritsit de doud sute de Dahnatini, caris'au pdrut mai, frumosi decAt garda din Ardeal. E-

rau probabil oei adusi, din Ragusa si de aiurea, deCapar Gratiani.

Mai departe se apune cd toate strdzile i. pietiletrau pline de mdrfuri sctimpe pe care Italieni, Greci,

Turci i Armeni le scoseserk spre vAnzare;erau atAtia oartieni, de ai fi crezut cd toatd Roma.-nimea s'a ingrAmAdit acolo". Dupd aceia alaiul intrii.in Curte. Domnul intimpind pe oasspete cu captagol la usa odditi de prirnire a jálbilor, a Divanuluilinde judeca. Este oarec,are deosebire de la bdtrAnulPetru chiopul, care stiitea supt un Copec din Curteapalatului unde distribuia dreptate,a, i Domnul de.acam, care avea o Sall anume pentru audiente.

285

Intrand solul 1n aeea sala, loath. lumea, In seamde cinste, ca la Constantinopol, §i ca pe vremeazantului, pune minile la piept k pleacit frUntea. Dejur Imprejurul paretilor erau divanuri, dupa modaturceasca, Lar scaune numai doul: unul pentru Domnsi altul pentru musafirul sau. Langa vodri, cacumva sl se iveasel o banuiala cu privire la celerostite, stateau cativa Turci de Trunte, cari se in-trodusesera la nòi pentru judecarea prieinilar IntreLocuitorii indigeni i Turcirne, Intaia forma suptcare demnitari civili turci au patruns la noi. Ladreapta Domnului boierii, Imbrilcati in blanuri dezibelinA.

Strassburgh tine un discturs in limba latina; predi-catorul Curtii, un Grdc, tOlmaceste. Se spune caera om foarte Invatat, care statuse sapte ani laWittembergu/ lui Luther, stiind turceste, greceste,latineste, nemte,ste. Erau traditiile lui Radu Mihnea,eel d'intaiu care a dorit sa fie Incunjurat de carta-rari veniti din Apus. Donmul agaduieste ambasa-dorului sa-1 conduca oamenii lui parta. la Dunare.

Apoi se aseaza la masa. Canta instrumente must,cale, care sant trambite, dar se poate Intampla. sa fifost i fluierele pomenite la intrarea lui Mihai Vitea-zul la Alba-Julia. Sc Incepe pranzul. Strainul e ase-zat la dreapta Domnului, care bilnanca Inteun blidde argint; ceilalti, Banul, Vornicul, mananca In blidede lut, iar boierii mai mici In blide de lemn, fie-care dupa rangul lui. Mancarile se aduc rapede unadupa alta si se aseaza la masa gramada. Si obiceiulera, In Rasarit, obiceiu pastrat pana foarte tarziu,sa se Inceapa cu budinca i O. se termine cu friptura.In toate manearile se punea miere dupà obiceiul tur-oese, si din aceasta causa mierea noastra era foarteceruta la Constantinopol. Vinurile erau alese iToarte

286

generoase, atat de generoase bleat nu odatii bluto-rii se cufundau, cu VodA cu tot, supt masg, i lucrulnu era de loc afark din etichetg.

Sant si toasting. Cel d'intliu e ridicat de Domn pen-tru regele Suediei. In momentul cand VodA ridicA pA-harul, bubuie tunurile de se clatinA toatA casa»bli-dele ca i pgretli clAdirii. Pe urml boierii Inchingpentru Domn, stand In genunchi.

DupA aceia, iindcà solul trebuia sA plece, Dom-nul 11 conduce Impreung cu toatA Curtea. Erau 1000de egigreti, 600 de pedestri, escorta care Insotia peLeon de ate ori tinca sA facg. alaiu mare. Inaintetrece steagul rosu dat de Sultan si tuiurile. Pentruea musica s sune mai plAcut, musicantii erau as-cunsi In cring, de unde se auziau trambitele si to-bele. De amandoug. pArtile Domnului erau boieri,cAlgri pe cai, albi. Langg VodA cantau lAutarii antecede tarà, precum s'au cantat am spus-o-- tot delAutari, i cand a Intrat Mihai Viteazul In Alba-Iulia.

CA1Arind impreung, Strassburgh Intreabg pe toomnati ostasi mai poate strange In tara lui. Iar Dom-hul rAspund-e: 10.000 de cAlgri si 2.000 de pedestri sisuspinand a adaus el pe vremea lui Mihal Viteazulerau 50.000 de oameni supt arme". Atat de mull sepAstra amintirea erouluil Dupg aceia Suedesul seinformeazg In ce priveste bogAtiile terii, i i sespune cA se i,e.a dijmä de la p<ste, sare, cearg,iniere, eirezi de vite albe, turme. Venitul este de300.000 de galbeni, darg de bir, care se obisnuia a seda In bani gata. Cu toate prgdgeiunile, asa de bo-gatI era Tara-RomAneaseg! i i se aratà cIt ar fi

mai bogatI daeI de frica Turcilor nu s'ar neglijaautarea minelor de aun i argint.

Domnul se plange apoi de perversitatea supu§ilorde sunetul lor gata de rAscoalA. El poveste4te

287

cum au fost Infrânti boierii lui Matei i aratd chiar,trecand pe la SLobozia, afarä de raza orasului, mor-mintele i crucea ridicatd pe locul uncle se (Muselupta. lifikelczy n'a vrut sd-i de,a pe fugan, i el,Leo; ar fi dorit mult sd taie nara dreaptä a luiMotel, pentra a-1 scoate, prin aceastd Slutire, din.concurentd.

Sc °fell, In sfarsit, si o petrecere militar, dupdmoda Rdsäritului, Domnul Insusi aleargd In irunte

dd exemplul, tintind cu pusca, altii trag cu. Sage-tide, si la urnid Leon Imparte galbeni celor cari sedistinseserd mai mult. Un nobil din suita lui Strass-burgh capdtd, In loe de decoratii, zece cop de ma-tas, adusd din Bucuresti.

Apoi cardle domnesti due pe sol la Dundre, carese trece la Giurgiu, cetate slab Intdritä de Turci.

Pe Cand Strassburgh dAdea. Infdtisarea Terii-Romd-nesti prin anul 1630, ceva se, poate spicui din cloudizvoare accidentale privitoare la Moldova din acestlimp.

Ele sant amandoul din vremea lui Gaspar-Vodä.Am putea face un capitol deosehit pentru acest Gra-tiani, care, cum am observat, meritd sd Tie pus aid-turi de Petru Ceroel si de Despot. Laid trei perso-nalitdti care vin din lumea apuseand i nici n'autimpul sd se deprindd cu obiceiurile de tard sau, caIn casul lui Petru Cercel, sd se Intoarcà la obiceiu-rile terii, i cari ispravesc cu totii prin catastrofaomului neadaptabil la mediu.

Ar fi Incd un capitol de anormalitate, un inter-mezzo bizar L rar In istoria Romanilor din aceastàstdpanire de doi ani de zile a lui Gaspar-Vodd InMoldova.

A foist o vreme cand se credea cd el era German

288

dip Graz. Gratiani nu vine insA din G-raz, ci dintr'olocalitate Gradaac, care se intillneste Ong as-14zil In Croatia, In Wirt& vecine cu Peninsula Balca-nicA. Astfel el trece pentru cei mai multi din con-temporanii sAi ca un Croat. Vorbia li-mba sarbeaseA.curent. Chiar In cronica lui Miron Costin se citeazitcAteva cuvinte ale lui in aceastA limbA: deprins cunorme de guvernare mai stran.se, ea acelea din Eu-ropa centralA i apuseanA, el se indreaptA, intr'unrAnd,cittre boieri i li spune: sA respectati pe Dom-nul vostru". Chiar Montalbani, de care o sti fie vorba

zice cA, intr'un moment de mare primejdie;cAnd nu stia cum sa scape, in mijlocul bAtAliei pier-dute, s'a adresat sarbeste cAtre un intim al lui. Dinaceastd causg, de indatA ce s'a asezat in Scaun, a a-dus negustori din Ragusa pe cari-i trimetea i In mi-siuni, de exemplu Giorgio de' Gradi, care a merspeutru rilscumplirarea unor prisonleri tu.rci crezandsk-i facii astfel manA bunA a Corkstantinopol. El aadus de asemenea Cu dansul pe asa-numitii Uscoci:Uscocchi, in italianA, sant un Tel de haiduci slavi.din pArtile MArii Adriatice mai ales din TegiuneaSegna in italieneste, nemteste Zengg ori in. sarbesteSenj, nu departe de Fiume, si cari continuau pe pi-ratii ilirieni de pe Marea AdriaticA; Uscocii erauobioeiu apArAtorli causei crestine fiind In servicialrepublicei Venetiei Impotriva Turcilor. Li se ziceMorlahi, adecA Maurovlahi, Valahi Negri". (Co-loarea InseamnA o anumitA orientare geograTicA.)

Pe de altà parte, prin laturea italianA a originiisale, prin vecinAtatea locului sAu de obarsie Cu po-sesiunile venetiene, prin ocupatia sa indelungatA cadiplomat la Constantinopol si In serviciul Francieibate° vreme cand limba diplomaticA era oca ita-lianA, Gaspar a avut legAturi foarte strAn.se Cu Italia,

289

asa Inca% pc libigg negustori ragusani, pe langlUscoci i Dalmatini a adus i Italieni. In armatalui se Intillniau, afarg de nobilul ragman Marinode' Resti, din cea mai bung aristocratic, i cei doiAmati, tatgl si fiul, dintre cari unul, Annibale, afost pgralab de Hain.

Dar Gaspar avea foarte probabil sftnge romlnesc,Morlacii, din c.ari se trggea el, cu coloniile lorpe pgmantul imperial, se desnationalisarg foarterApede. Pe la 1570-80, cfind ei jucau un rol militarfoarte important, In luptg necurmatg Impotriva mar-tologilor, ca elemenle de pazg a granitei, se mai In-tdlniau Insg organisatii romlnesti, supt Voevozijuzi, In Arhivele din Graz am gásit nume cu ter-minatii romgnesti, de pila Frencul, Catolkul",pentru cg cea mai mare parte din ei nu erau

ci ortodocsi. Pornit de acasä copil sgrac, Gas-par, care n'avea alt nume deck al satului sgu denastere, a avut o bucatg de vreme rosturiiar (WO aceia a trecut, cu ocasia negocierilor diplo-matioe ale Turcilor, In serviciul acestora. A stat cgtivaani la Constantinopol, a imitat pe Despot, de careva avut poate stiintd, fgand sä fie numit ducede Naxos si de Paros, insule care aveau un regimautonorn In fruntea lor 1.

Folosindu-se de leggturile lui si de rolul ce a jucatIn negocierile diplomatice, el a izbutit, in sfArsit,sg 'fie numit Doran al Moldovei, In care calitate,cum am spus, el a vrut sg continue marea traditiea Voevodului muntean, s5. aibg Ardealul, In carefierbeau felurite intrigi, i, pe de alig parte, a cAutat

In schimbul unui tribut, guvernau aid creOini de obicciv, dar laun anume moment s'a gAsit §.1 un Evreu portughes, care, elandbani mai multi, a ajuns duce de Naxos, don Jose, singurul Evreucu functiuni politice i militare cal-6 a fost in ImpAratia otomanA.

290

EA rupd, tot In traditia lui Mihai Viteazul, robiarurcilor, pentru a trece la politica fIcutà de cres-tini, care pe vremea lui nu mat putea fi politica Im-rtiratului, c5ci acesta Incheiase pacea cu SuHanoi, cinumai p-olitica polon5..

Zamoyski izbutise O. InMule pe aliatul Imperiali-lor, Mihai, si (Muse impresia cd Pste asa de pu-temic, Welt, dad. ar interveni in luptele din acesteregiuni, ar castiga In chip statornic biruinta si stk'-panirea care trebuia sä vie din aceastd biruinta.Marcie Cancelariu -Meuse, acas5 la el, o scoa15., oscoalà militar5 admirabilà prin exemplul att. Ceimai Insemnati dinire acei cari mosteniserl scoalade strategic pe care el o Invdtase In Italia, la Pa-dova, au fo3t Zolkiewski si locotenentul sAu Koniec-polski.. Stanislas Zolkiewski era, prin anii 1619-20,in fruntea fortelor polone In calitate de Hatman. Cuel a amtat O. Intre In Intelegere Gratiani.

Ca s5. se Inteleagà isprava lui, trebuie s5 se a-dauge cá rAzboiul, fArd sd fi fost declarat, IntrePoart5. si Polonia exista necurmat cam din a douajumAtate a secolului al XVI-lea, din momentul Incare regatul polon consimtise sA adopte pe Cazaci.Odatà o asociatie- de luptAtori operand numai pe sa-ma lor, ei au trebuit sä se schimbe dup5 Imprejurdri:de la o bucatI de vreme ro.gatul i-a organisat si li-apus In frunte un Hatman, care se recunostea depen-dent de Polonia. Cand Polonii voiau sa loveascl InTatari, Intrebuintau pe Cazaci. In a doua jumAtate asecolului al XVI-lea, i-am vAzut amestecandu-se foarteadese ori In ImprejurArile din Moldova, impunandu-iDomni cart erau pe voia lor. Dup5. Zamoyski, laInceputul veacului a/ XVII-lea, Cazacii s'au pref5cutIn cei mai temuti pirati pe Marea NeagrA, prKdandpAn5 si satele din apropierea Capitalei imperiului o-

291

toman, i Su1tanul nu odatd a vlzut ridicdndu-se !Id-cdrile In incunjurimea imediatd a resedintei sale. A-sezandu-se la cataractele Niprului, ei cdpdtard numelede Zaporojeni (za porn' la cataracte).

La un anume moment beglerbegul Rumeliei, co-mandantul tuturor fortelor europene ale Imperiuluiotoman, Meuse, la 1589, o adevdratd campanie contraPoloniei ca sä ardte cd, oricdt ar acopen i amestecul'tor, el se stie la Constantinopol i cd Poarta este Instare sh se rdzbune. Pe urmd, pe la 1617, s'a orga-nisat i o flotd speciald pentru a combate pe Ca-zaci, i Capudan-Pasa, amiralul Turciei, veni In Or-tile de sus ale Mdrii Negre si pe gurile DunArii-anu-me pentru. a Impiedeca präddciunile Cazacilor. De-oare ce Tatarii fuseserd asezati In Bugeac i Polonilornu li convenia de loc presenta lor acolo, cu atdt maiputin, cu eat de la o bucatd de vreme se alcdtuiseIn pdrtile dundrene si ale Dobrogii i Niprului unfel de guvern militar turoesc gata totdeauna sd inter-vie Impotriva Polonilor, legand impreund Silistra,Babadagul, Bugeacul i Oceacovul, vechea urd In-tre Poloni i Tunco-Tatari se Intetise si mai milli.

Domnul a fost deci ascultat fdrd a sta la ganduri.Evident cd Turcii, de Indatd ce au aflat de legAturilelui Gaspar Gratiani cu Polonii, s'au grdbit sà pujeIn miscare pe acel care comanda la hotar, pe PasaSchender (Alexandra, nume In Iegdturd cu. Alexan-dru-cel-Mare: Ischender). Gaspar s'a cobordt pdndla Tutora, numai cu trupa lui de elità, compusa dinUscoci supt comanda unui Italian. El aducea roman-tismul sdu, nu lipsit de vitejie, credinta In victoriacrestinilor, un idealism fantastic, dar nu si o fortdcapabild de a lupta contra Turcilor i nici mdcar de--votamentul desdvdrsit al boierilor, nici aderentalimasd a claselor populare, si nido cunostintd prac-

292

tica a toril peste care domnia. In aoestecausa lui era pierduta.

A fost un moment foarte solemn aoela cand el s'aInfatisat In tabara polona, cand s'a unit cu fortelecrestine care veniau s libereze Moldova. A doua ziInsa dupa venirea lui Schender, Polonii au fost si-liti sa se retraga, si a fost un desastru, eel maimare poate pe care 1-a suferit arrnata polonrt In re-giunile basarabene: eomandantul insusi, batranobosit, dus In radvan, scoPnd capul pe. geam ca savan. situatia luptei, un Tatar, cu o agerime ex-traordinara, i I-a ras. Si multa vreme au pomcnitPolonii de nenorocirea aceasta din Campii Tutorei".

Voda. cel strain fugise In mijlocul luptei, dar isilasase iapa acolo, asa Inca Tared, vazand-o, aucrezut ca el a murif. Doi boieri, dintre cari unul,Bucioc, a jucat un rOl destul de insemnat In istoriaMoldovei si a ispravit tras in teal-A de Turd, i ce-lalt, Goe, 1-au intovarasit In regiunea de munte.Langa Trotus, Gaspar s'a culcat, si, In somn, bole-rii aoestia, pe Mat de lasi, pe cat de putin credin-ciosi fall de Domn, 1-au omora. Asa s'a mantuittragedia lui.

Gaspar Gratiani este cunoscut, de alminteri,ce priveste figura lui. Pe Stefan Tornsa nu-1 puteanicun'oaste cle-cat numai In forma, mai greu de recu-noscut, a unui portret mural pe zidurile bisericiidin Solea, datorit unui zug,rav de tard: de la GasparGratiani avem un portret artistic, In care-1 vedem re-presintat cu mustata rasucita, ca barba rotunzita,cum se purta pe vremea aceia, avand In cap gugiu-mana Domnilor si pe trup oostumul curent i Intenle noastre si In Arde al.

Sant atatea izvoare despre campania Polanilor In

293

Moldova si atatea stiri precise in ce priveste inter-ventia lui Gaspar Gratiani si a soldatilor lui: ele arputea formA un material foarte bogat pentru o lu-crare de specialitate 1.

Ajungem acum la izvoare. IntAiu la Polo Minio.A venit In Moldova inainte de toate ca sl Ingrijeas-

cA de averea rdmasä de la socrul su Petru Schiopul,Familia se stinsese mai toatà, alarA de Radu Mihnea,cal e era fiul nepotului lui Petru-VodA, Bunurile 1A-sate de Petru-Vodl erau In bung parte Mil sh1.-pan, i atunci Minio, tinand pe fata acestuia, a venitsä se ocupe de zestrea nevestei sale.

In acelasi timp s'a ivit la Venetia si ideia dac6nu s'ar putea lua trupe din Principate si din Ardeal.Fahna lui Mihai Viteazul Meuse sä se stie pretutin-deni cä aici sAnt oameni de ispravA, oameni bunide luptà Impotriva Turcilor, i, cum nu se maipurtau rAzboaie la noi, s'au gandit Venetienii, IncAde la 1617, dacä nu s'ar putea Inrola astfel de de-mente pentru Bosnia, Dalmatia si posesiunile italieneale Republicei. Lucrul nu s'a putut faoe din causaImprejurArilor turburi din Moldova pe vremea a-ceasta, si In special din causa presentei prAdalnioe aCazacilor, cari impuneau Domnilor nostri sä ieiesuri de apn.are pentru sine In Principate.

Polo Minio a stat mai mult de un an In Moldova siIn Ardeal. In vremea ac,eia probabil cä Doamn.a Ma-ria, socia lui, trlia Inc4, si el a putut sl se initiezeprintr'Insa In rosturile romanesti sau, In °rice cas,de la bo:erii ce fuseserA In legAturd cu Petru chio-pul a apItat stiri In cea mai mare parte disparute.odatd Cu dAnsul, dar alte stiri, In special despmArdeal, se glsesc In raportul lui.

1 lzvoarele acestea sant tiparlte toate In acelas1 loc, Cu tradu-cerea francesa In fata: In vol. II, Supl, II din colectia Hurmuzald,

294

Iatii ce spune Minio despre terne romanesti, simai ales despre Moldova : Sant mai sdrace decalArdealul, dar, fiind In buza tunului, expuse celed'intdiu la loviturile Turcilor, li se ocre mai multdin sArdcia lor de plugari sdrAciti i robiti deck secere Ardealului Insusi, care avea industrie si comert de foarte mare importantd. Sant niste ten i Incamp deschis", prin urmare nu se pot apdra. Tur-cii, de alminteri, au stdruit totdeauna ca la noi sanu se Intemeieze cetAti si au impus mdsura, pomenitd

mai inainte, prin ordinul dat lui Alexandru LA-pusneanu, de a se umplea cu lemne cetAtile si a sedistruge. Intdririle care se Intalnesc mai tar7iu aufost Mute de altii pe pdmantul romanesc, si Inaintede toate de Poloni, cari au Inoit vechile noastre cetAtiIn veacul al XVII-lea.

Cu toate cd Moldova i Muntenia erau socotite maisitrace deck Ardealul, ca toate acestea cea d'intdiuavea un venit pentru Vistierie de 350.000 de galbenide aur, pe an, ceia ce pe atunci avea o mare in-semndtate. Gaspar Gratiani, la 1619, luase chiar mafmult deck atata, ca unul care pentru politica luiaventuroasd avea nevoie de organisarea mijloacelormilitare si financiare ; de aceia a cerui 400.000 degalbeni de la tail. In ceia ce priveste armata mol-doveneascd, se spune cd ea cuprindea incd In mo-mentul acela 10.000 de aldreti, cari toti erau boierisau curteni. Curtenii ajunseserd a fi o categorie deterani, asezati mai mult in anumite sate si cari_In schimbul unor scutiri de bir (pldtiau birnl curie-nesc, deosebit dc birul muncitorilor de pdmant,orau dátori sit vie, cu calul lor, la chemarea Dom-nului. PAnd pe la 1683, and trupele noastre aumars la Viena, urmand pe Duca-Vodd si pe Serban-Cantacuzino, pAnd atunci intalnim In,ch in izvoa-

295

role noastre pomeniti curteni, foarte bucurosi de aplIti mai putin si de a lndeplini, In schimb, rareori, functiuni militare. Aceastd scutire de bir mergeadin generatie In generatie.

In afard de acesti 10.000 cAldreti, de sigur a Dom-nul avea voie sit cheme pe toti locuitarii terii In ar-me. Potrivit obiceiului pe care 1-am Intdlnit si laPetra Schiopul si la Aron-Vodd si era de sigurla Stefan Rdzvan, pe 1 git armata aceasta, carese strAngea numai la nevoie, era garda personald aDomnului, alcdtuitit intdiu din Unguri, pe uring,supt Ieremia Movild, din Polonii lui Ioan Potocki,apoi din Dalmatini i Uscoci, pe vremea lui GasparGratiani. Pe la 1650; pe vremea lui Vasile LupuMatei Basarab, vor fi asa-numitii Sarbi, Intre carierau i Bulgari, unii amestecati ca sAnge romft-nesc: seimenii. lar dupit desfiintarea lor s'au adus lanoi pentru a pdzi pe Domn Nemti deprinsi In Rdz-baiul de treizeci de ani: cutare cAlgtor pe care-1 vomIasi pe vreinea lui Gheorghe Stefan, Welling, totun Suedes, cAnd s'a Infdtisat la Curlea Moldovei, afost IntAmpinat, spre marea lui mirare, cu striggiulde Wer da?".

Garda lui Gaspar-Vodd e socotitg. de Minio la 500 deoameni, infanterie i cavalerie.

In ce priveste datoriile fatl. de Poartd, vom ob-serva cd i acest Domn a fost silit, ca i Mihai-Vodg.

Aron-Vodd, sit se rdscoale Impotriva Turcilor dincausa situatiei financiare, cdei i lui i se cerca sitpldteascä i datoriile inaintasilor, i, dacd pe l'AngddAnsul nu mai erau Ieniceri, erau totusi creditori,negustorii eari chinuiau zilnic pe datornicul lor,Gaspar i-a omorAt ciun Ii omorAse i Mihai Viteazul.Si tot a.sa va face mai tarziu Mihnea, fiul lui RaduMihnea, care, pe la jumglatea veacului al XVII-lea,

296

a imitat pe Mihai Viteazul In felul cum s'a raseulat,cum a dat lupta, i pana si In local luptei, ales laCalugareni; ha chiar i numele i 1-a schimbat,luand pe cel de Mihail.

Tributul pe care Gaspar era dator sa 1 plateasciiera de 58 de pungi de aspri a cate 500 lei fiecare,cela ce lama, In banii cari erau atunci 58.000 descuzi. Ca id. fie numit Domn, el Insusi addugise sasepungi pe langa birul eel vechiu. Cu peschesurik,tributul se ridica la 150 de pungi pentru 'Moldova.In afarà de aceasta erau chelluieli foarte marl cuIntretinerea Turcilor, cari veniau acum In locul acelor Greci din posesiunile venotiene i Levantinial caror rol 1-am vazut in a .doua jumatate a veacului al XVI-lea. Acum negotul se facea de Tm.ci,lata ce ni spune Vin nesfarsit de multiTurci, earl toti rod aceastd nenerocita tara".

Alti Turci Ii fdceau de rost pe la noi pentru ceta-tile turcesti de la Dunare i pentru cea de la Nistru,pentru Oceacov. Sosiau necentenit sa le visiteze,niciunul nu Intelegea sa plece cu mana goala. Pasade la Cetatea-Alba, Intaritd contra Cazacilor, lua elsingur In fiecare an une ori i pana la 100.000 de gal-beni upt cuvant ca-i sant necesari pentru repara-tii, si, cum cetatea se strica In fiecare an, el trebuia sapuje la loe ce s'a naruit.

Muntenia plalia 250.000 de galbeni Domniei. DarMoldova avea un venit mai mare, de 350-400.000 degalbeni, caci pe vremea aceasta ea era mai bogatd,avand si Bucovina si o bund parte din Basarabia. 'rributul Moldovei, am vazut, era de 58 de pungi; al Munte-niei de 33. Dar pe langa aceasta In ambele ten i veniau Turcii ca fel de fel de cereri pe care izvorul lenumeste In italieneste mangiarie",. adecà ce se mfm-

297

ea pe langd ceia ce, mai mult sau mai putin, se cu-venia.

In Muntenia, serie Minio, nu sAnt atAtea primejdiiea In Moldova, si principele i poporul trdiesc multmai linistiti, dar Moldova e mai bogatd: negustorii

boierii cdstigd mult mai mult". Am vdzut cd re-latiile de comert cu Polonii (1=u-a la Danzigda acolo pind In Ang,lia.

In Muntenia numdrul ostasilor era numai de 8.000:scAzuse, prin urmare, pentru a se ridica din nou pevremea lui Leon-Vodd, Si i se plrea lui Minio cdsoldatii acestia ai Domnilor munteni erau de o va-loare mai micd decAt cei din Moldova: dar nu sdnt&At de valorosi, i aici populatia este mai credin-eioasd j mai stabild."1.

In ce priveste pe Giambattista Montalbano, Intr'olucrare italiand gdsita In vremi mai mud 2, el e unizvor de cea mai mare importan. pentru istoria lup-telor lui Gratiani. Nu cade prin urmare In rdndul

ceia ce spune despre conditiile gene-rale ale Moldovei nu cuprinde decdt vre-o cloud pa-gini. Si adaug cd este de !dent o deosebire !litre a-ceastd operd i opusculul lui latba despre Impreju-rdrile din Turcia (Rerum Turcarum commentarins),In care despre nai este cel mull o pagins Montalbanoa fast secretarul lui Gaspar Gratiani si a insemnatcalitatea aceasta ca sl dea mai mult pond informa-Vilor sale.

In i3artea italiand, se aratd i personalitatea luiGaspar Gratiani i ajutdtorii de origine strlind de

Hurmuzaki, 1V, p. 596 §1 urm.2 Si prelucratá de mine In Analele Academiei Románe", XXI, p.

40 §i urm.

298

eari a fost Incunjurat, ca si conditiile In care s'aTlcut rIscoala lui si felul cum ea s'a desflsurat pind.la Infrangerea totalI si fuga In acel adlpost de muntecare trebuia sii-i fie fatal.

XIX.

Misionarul Bandini in Moldova lui Vasile Lupu.

lu ceia ce priveste izvorul Toarte important careeste Bandini, acest izvor cuprinde o imensitate dematerial de cea mai pretioasd calitate.

Vom ardta Intdiu cine este misionarul, care e ros-tu/ càlätoriei lui, iar dupd aceia, pe basa izvorului

InTAti§area oraselor Moldovei i chiar a satelor,pentru cd el le-a cutreierat, se pare, pe multe dinele. Se va vedea apoi In altà parte a artii ce vor-beste despre moravurile de la noi, el cel d'intdiuchip ap de larg.

Dupg. ce Iesuitii cuceriserd terenul, i, In epoca luiMihai Viteazul, incercaserd a se restabili vechiul epis-copal de Argq In Muntenia si cel de Bacdu In Mol-dova, ea secolul al XVII-lea s'a cdutat a se reintro-duce catolicismul In locurile uncle dispdruse si a seIntdri acolo unde se pdstrase, dar nu In formelestricte ale vechilor episcopate, ci In acelea ale unuiprovisorat care s'a mentinut pdnd In epoca noastrd.

De la Ieremia Movild Incolo, episcopatul a fost Insama prelatilor poloni, cari i residaa In Polonia.Prin urmare, precum odinioard episcopii pentru Mol-dova erau i simpli preoti de sat In Ardeal, aa Inveacul al XVII-lea episcopii de Bacdu erau prelati

300

loni, cori numai une ori veniau sI visiteze tara, deobiceiu rg.manand In patria lor. lar, In ce privesteMuntenia, de care n'avem a ne ocupa, pentruBandini a cercetat mai ales Moldova, episcopatelefost Ilsate pe sama Franciscanilor 0.bservanti dinBulgaria, al clror centru era Nicopol.

Dar, revenind la Moldova, In lipsa episcopului po-lon,care cate odatd n'avea rAgaz sau putintà de a veniIn Moldova, alte ori n'avea aplecarea sit vie pe aici,se trimeteau din cand In cand visitaiori apostolici,alaturi de episcop si de multe ori contra lipsei deinteres a episcopului.

Avem a face cu mai multi asemenea visitatori, cari,de Tapt, sant mult mai importanti decat episcopii 1.

Intre acesti visitatori doi sant- mai importanti: Mar-cu Bandini, un Italian, iar, mai tarziu, Petru Par-cevich, Slav italianisat, Dalmatin, ori poate chiarBulgar, care Parcevich, ca i Bandini, purta titlul-de episcop de Marcianopolis, In apropierea Varnei.

Dar Bandini vine ca visitator Indatit dupg. alt Ita-lian, dui:4 Benedetto Emmanuele Remondi, Milanescare, In calitate de misionar farit delegatie specialA,a Tost In Moldova pe la 1635-6.

all In cateva cuvinte ce a vAzut el:A fost la Galati, la Barlad, la Bacdu, la SINnic, cala Cotnari, la Neamt, la Baia, la Suceava. La Ga-

lati a gNsit o bisericd de lemn i numai douNsprezeoefamilii unguresti, dar se adauge cd une ori vin i ne-gustori catolici ragusani, ultima mentitme despre

Lista episcopilor poloni pentru Moldova, In veacul al XVII-lea,In prefata vol. I si ll din Iorga, Studii ci Documente. Dupl a-ceasta au apArut l alte studii privitoare la catolicismul In tenlenoastre. Cel din urmA e tesa din Viena a profesorului CAndea.din CernAuti, publicatA acum doi an!, i nemteste i romAnesteWer Katholizismus in den Donaufarstenthamern, Lipsca 1917).

301

Ragusani, cAci In a doua jumAtate a veacului alXVII-lea, de decadentA iute, Ingustandu-se raza ope--ratiik lui, orasul nu mai trimetea negustori InMoldova. Barladul e un targ mare", dar catoliciin'au decal douazeci de case. La Hui care fusese-prIdat de curand de cAtre Tatari, sant o sutA de caseunguresti; la Corni, cum am mai spus.

La Iasi se numArA seizeci i cinci de case de ca-tolici, cari sant Unguri, dar, observA misionarul,

Francesi, Venetieni i a1;i negustori din Constan-tinopol". Cum am pomenit i aiurea, ceasornicarullui Vas:le Lupu era Francesul Gaspar Cail16, dela care avem un act de cumpArare, scris, natural,romaneste, dar purtand pe dos o Insemnare de mana_lui In frantuzeste.

La Co:nari se pAstreazI doul biserici de piatrA.Cimittrul pare a Ti un castel, cu turnul mare ce-serveste de clopotnit.A." Este usor de recunoscut InaccastA descriere biserica lui Despot, mult mai rui-natI astAzi. Sant seizeci de case de catolici sasi",.

de fapt Germani din pArtile de langA Tisa, vechivieri germani de la Tokaj.

Trecand spre Roman, la SAbdoani sant optzeci defamilii de Unguri. La Baia, era Inca un targ mare,citta grande". Aici se vede o mare bisericA de piatrAcu turn, a lui Alexandru-cel-Bun, Toarte bine pAs-tratA, deci, IncA la Inceputul Domniei lui VasileLupu. Eran treizeci si opt de case de Sasi, la Su-ceava InsA doar opt, cAci Polonii lui Ieremiase cluseser6 de multA vreme, i Impreund cu dan-

elementul catolic cel mai important.

SA vedem ce spune Bandini Insusi

V. eclif a V. A. Ureche le Analele Academiei Romdne, XVI.

302

El vine din Sud, din. partile Bulgariei, i treceDunarea pe la vadul Giurgiului. Nestiind cum vafi primit de Matei Basarab, el nu se Infatiseazd, Im-preuna cu Insotitorii sai ca misionan i catolici, ci canegustori cari due marra turceasca la Targoviste.Sant Intrebati cui apartine marfa, i ei nu vreau sadea lämuriri, oprind si pe vames de a cauta In ba-gaje; dar gasesc totusi mijlocul de a se intelege cuacesta, platindu-i o compensatie de zece lei, Intaianotiune precisa a bacsisului la noi. In tovarasie cumisionarü erau negustori adevarati, ca Francesul Jo-seph, care, stiind ea sAnt calugari catolici,bani de drum.

Ajungand la Targoviste, i se fixeaza lui Bandiniiainul, care consista In pane, vin, carne, lumanari,fan si ovas. Pe arma e primit In audienta de Domn,Matei-Voda, care atunci, la 1644, era cam asa cum11 cunoastem din portretul ramas, ca foarte batran,,botit la fata, Cu. ochii vioi, cu umflrituri supt ei,un mosneag potrivit tipului celui mai curat al ra--sei noastre. Langa Domn era sicretarul lui, care seIntamplase sa fie catolic, continuand traditia luiBartolomeiu Bruti, lui Branat (Bernard) Borisi, luiVevelli si a secretarului, care Invatase In Germania,al lni Leon-Voda.

Secretarul catolic al lui Matei stia limba polonasi cea latina. Domnul, informat de el, a fost bucurosde oaspeti. Misionarul i-a tinut o scurta cuvantareDomnul asculta cu luare aminte i, neintelegandypane Intrebarea, pe care Bandini o reproduce chiarIn liniba romaneasca: Ce zice?" Dupa ce se spunece zice" Bandini, Matei multameste i Incepe apune alte Intrebari, poTtindu-si oaspetele pe scaun

neasezandu-se decal odata cu dansul. Vrea saItie ce fac,e Papa si cardinaiii, gardinarii", cum se

303

seria In cancelaria liii Mihai Viteazul. Apoi Bandiniasista la venirea preotului Cu zrntaia, un obiceiucaracteristic. pentru Muntenia, care In Moldova nuse afil. Mitropolitul Insusi stropeste cu busuiocpresinta crucea Domnului. Matei cere ca Intaiuse presinte crucea oaspetilor i sa fie stropiti cuaghiasma. Bandini spune ca Mitropolitul a hide-plinit ritul ca Isaia Patriarhul".

Se aud pe urma clopotele, i Domnul pleaca labiserica impreuna cu acelasi Mitropolit 1 cu boierii,iar calatorii se due la biserica lor, a FranciscanilorConventuali. Dupa catava vreme se acorda lui Ban-dini o muä audientd, i secretarul aduce cdtane.pe Iânga aceasta Bandini capta zece galbeni i scri-sari de cale cu mehmendari cari aveau Insarcinareasa-1 tina cu tain 'Ana la hotarul principatului, panala Focsanii munteni.

Despre Moldova, Bandini lncepe spuind ca In Iasibiserica catolica e foarte rau tinuta, samanand acarciuma, Tara Ingraditura macar; In ce privestecasa parohiall, Polonii de langa Domn o Intrebaintaupentru petrecerile lor, i Bandini risca si cuvan-tul de lupanar", lar odAile celelalte Tusesera pre-Tacute In grajduri: putul era plin de hoituri i mur-darii, acoperisul de sindrila spart, paretii erapati.Acel care ar trebui sa ocroteasca pe catolici, secre-tarul domnesc, era un mincinos, un siret si chiarun dusman al Bisericii".

Cu toate acestea Bandini a trebuit sa i se adresezelui pentru a Ti primit in audienta. Audienta cea noula i fost acordata. Bandini gaseste jar toata Curtea Injurul Domnului, care avea langa. dAusul un mediepermanent, Evreu din Rasarit. La dreapta lui stateaudetnici, i Vasile Lupu, care avea o educatie poli-

304

tied mult mai serioasd decal Matei Basarab Matelera un boier de tara, pe cand Lupu, 'fin de curteaaal lui Radu Mihnea, stia ceva din Invdtdtura adu-natd In tnintea bogatd a lui Radu-Vodd, Vasile, zic,Intreabd pe Bandini. despre Papá', cle,spre aceiasitgdrdinari" i, In acelasi timp, se plange de decd.-derea cea mare la care ajunsese Biserica catolicd In_Moldova.

Domnul vrea sd stie dacd. prelatul are scrisori,dupd aceia )3andini Insusi se intereseazd oe episcop

latin se gdseste In tard.. I se spune cd episcop pevremea aceasta era Polonul Zamoyski, dintr'o Tami-lie foarte mare, dar care nu trdia de loe ca episcopsi nu visitase Moldova niciodatd. Domnul grdbestepe misionar si. plece cat mai rdpede, dar i-a admis,la urmd, sd steie o bucatd de vreme la Bacdu.

Adaug el, In ce priveste situatia Bisericii, Inlipsa lui Zamoyski, supravegherea fusese exercitatdde Franciscanul bulgdresc loan Lillo.

Cand Bandini pleacd. din Iasi ca si. se clued la Ba-edu, i se trimit bagajele inainte pd.nd la Cotnari A-juns aici, e bine primit i Tace slujbd, In calitate de-episcop cdllitor, In conditiuni speciale. La 5 Novem-bre soseste la Bacdu chiar. Aiei gdseste casa paro-b.iald pustie, din bisericd numai un turn ddramat,oddjdiile putrede, altarul proTanat, munt:i de gu-noaie In grajd. In casa unde prelatul a Tost poftit,bdtea vantul de toate pIrtile; de jur Imprejur, nici-un gard; o biatä moard era singurul venit pe care-I.mai avea episcopia. In ce priveste pe ordseni, Ban-dini constatd aceiasi aplecare ospitalierd pe caretoti cAlltorii o observd. la RomAni In general; locui-torii iese Inaintea episcopului strdin cu miere, oud,pane, ovas pentru cai.

Profitand de sfaturile secretarului Kutnarski,

305

hotArAste apoi episeopul sA cumpere altA casAiea doul clAdiri vecine, locuite de persoane in-fame". Banii au fost cApAtati cu Imprumutt de la unnegustor- italian orientalist cu totul, Iacob Celebi-

eT. Gilibl Moise, va sA zicá la noi: oin elegant.dar la Turci este un titlu de mare onoare,, Inscinnandam distins, Invdtat. Iacob Gelebi locuia In Iasi, dupáoe casele au Tost cumplirate si ddruite bisericii. Za-moyski recunoaste dupA ac,easta pe Bandini ca vi-cariu In locul vacant cu venituri de mosic de laTrebes, aproape de BacAu.

Misionarul îi ineepe deci cAlltoria prin orase sisate, in Octombre 1616, trecAnd i prin centre maiinsemnate de populatie, ca i prin sate, asa incát,in felul acesta, ceia ce constatI el, ni, dA icoana foartebogatl, nu numai a Moldovei catolice, dar a Mol-dovei In genere.

$i in aceastA cAlAtorie adaug cä el a Tost ajutat deloarte putinA lume cAtiva catolici pe cari-i eiteazd:parohul din Cotnari Gheorghe Grosul (un GermanGross", romanisat cu desAvArsire). un Ragusan,loan Zlatonius".

SA vedem deci cum se presintA orasele Moldoveiin descrierea lui Bandini.

La Suceava Vasile-VodA va Ti mers din cánd incand, de si n'avem dovezi despre aoeasta, dar el astat de obiceiu la Iasi: dincolo era sd s petreacAInsI ultimul act al tragediei lui, cAnd Doonna Eca-terina, cu copilul ei SteTan, pdziti de Timus Hmi-nitchi Tiul Hatmanului Cazacilor i ginerele lui Va-sile a- Tost asediatii In Suceava, mai multe luni dezile, un eveniment din cele mai interesante In ca-riera lui Vasile Lupu si din istoria noastrA mili-tará In veacul al XVII-lea. In afarA de aceasta Su-

306

ceava e un oras parásit, care se va mai invrednicide oarecare importan numai dupä trecere de douá-trei decenii, pe vrenlea lui loan Sobieski, cand Po-lonii au ocupat orasulo au Intárit vechea cetate çd e-rau gata s'o si apere Impotriva Turcitor.

Ckapitala adeváratá In vremea lui Vasile este astfelIasii, pe tare cálátorul nostru Ii cunoaste supt nu-ine1e vechiu unguresc de Idszvasár (vas ir 1nseamnáInseamná tárg, *vdr, cetate).

Orasul se InfAtisa acum mult mai bine de cum11 cunoastem la sTarsitul veacului al XVI-lea prineálátorul care vorbeste despre Petru Schiopul, des-pro Curtea lui i despre InfAtisarea Capitalei Inaceasta vreme.

Nu mai sant vechii negustori veniti dinPera sau din coloniile venetiene; curentul ace,ta s'aoprit. In schimb Insä sant mai multi negustori ase-zati, cu práválii statornice. Si din causa originhi boie-rilor terii chiar0 acuma Iaii capátá. o Infátisare mairásáriteanl. Vechii lumi románesti, pastoralit pe ju-mátate, iar In cládirile principale goticá dupa .mode-lul ardelean, i se substituie din ce In ce mai muttatta, orientalá. Aceasta se vede Oita si din arhitec-tura cládirilor bisericesti 'mai recente; Inert de la zi-dirile Mitropolitului Anastasie Crimea i ale lui Ste-fan-Vodd Toma, cum e Solca din Bucovina, atilt deráu atinsá In timpul din urmd de nenorocirile raz-boiului, se vdd ornamente, In jurul usilor i fereti-lor, care amintesc pe acelea ce se vád la fiecare pasIn Rásáritul persan sau turcesc.

Dupg aceste norme Vasile Lupu Insusi a ridicatIn Iasi biserica Trei Ierarhilor ori Treisfetilelor,dupá numele slavonesc, si, pe de altá parte, Golia,care exista Insá In forma primitivá. chiar din epocalui Ioan-Vodá cel Cumplit, zidità fiind de Ioan Go-

307

lea Logolltul. In ambele biserici, dintre care, a-clAughn, oea din urmA a fast foarte mult transfor-niatA In veacul al XVIII-lea, pe urma cutremuruluide.pe la 1730, care a dArimat-o In parte, iar Trei Ie-rarhii au fast reparati fundamental, In sensul par-ticular pe care-I atribuia acestui cuvint rAposatulLeconte du Nofiy, cu InlAturarea zidului Incunju-rAtor si a clopotnitei fArA de care bisericile noastreapar mici, hind scoase din mediul lor--, s'a imitatIn liniile esentiale biserica Galatei, a lui Petru *chio-pul, oca d'intAlu cu douA. turnuri In loe de unul,grAmAdindu-i msA ornamente care aproape o cople-sesc. Auriturile de odinioarA, pe care restauratia" s'aIngrijit sl le multiplice, apartin, prin frumuseta a-celor arabesce Impleticite, fArA. IndoialA artei orien-tale. De ahninterea i arhitectul care a lucrat la"Trei lerarhi si la Golia era originar din pArtile 0-rientului.

Prin urmare Iasul Acosta este mult mai Trumos,mult mai bogat i strAlucitor ca odinioaril. Domnulcare conducea Moldova in aceastA vreme era, cuiiam spus i Inainte, -unul a elrui faimA se intindea!carte departe In RAsArit, i Gredi vedeau In elpe mântuitorul lor, pe restauratorul Imperitului bi-zantin. La Curtea lui Vasile se Inttdniau o multimede Gre,ci, si VodA Insusi vorbia romAneste stricat,cum se vede In scrisorile lni din exil, de si nu se poatezice cA el a fost aducAtorul, ocrotitorul i sustind-torul Inainte de toate al elementului grecesc. Grecii,fArà sA-i cheme cineva, se Imbuiziau -In tara

rApezi. Pe HMO aceasta represintantii de frunteai Bisericii orientale veniau sA ceroeteze terile noas-tre, rkmAind, o bucatA de vreme, In deosebite ros-turi pe langA Domn: astfel un Atanasie Patelarie,lost Patriarh de Alexandria, un Meletie Sirigul, dintre

308

cei mai mari predicatori ai grecitAtii contemporane,care s'a asezat si el, pe 'urmd, In Rusia. InfluentaPatriarhatului constantinopolitan, p3 care am obser-vato si In Intdia jumátate a veacului al XVII-lea, a-cum cand Vasile -a devenit patronul aoesteieste covarsitoare.

Dar e foarte interesant, si a fost foarte fo/ositor pen-tru desvoltarea noastrA, cd, aldturi de ierarhii acestiagreci, asa de Invdtati, cu o Taimd atat de mare., rds-bat pe vremea aceasta la Mitropolie, la episcopli,Romani de bastind, precum din pdrtile Putnei idsareoaboratorul dintr'un neam de rdzesi, Varlaarn Mitro-politul Moldovei, care, prin ,,Cartea" lui de Invd-tAturd", prin Cazania ha, rd.spandita in tot cuprint-sul pAmantului romanese, a flout Intr'adevdr o mareTaptd culturall pentru Intreg poporul nostru.

In acela.si timp Vasile Lupu se infdtiseazd imitandpe acel Impdrat bizantin al cdrui nume Il luasepentru cd pe dansul l-a chemat Lupu dintru inoe-put. si numai dupd ce a ajuns Domn si-a schhnbatnumele In Vasile,, ea dAtAtor de legi, de canoane",de Pravili, imitand i pe Cons. tantin-cel-Mare in do-rinta-i sä aibd un sinod, sA presideze unul la Iasi,unde Taco sd se aprobe, dintr'o asemenea adunarede prelati romani i rusi, Catehisnful lui Petru Mo-vild. Am zice cd se lntoarce astfel sufletul romanese-de la Chiev In Moldova, ca sd Tie admis, prin aceastaypentru ortodoxia Intreagdi $i tot odatA se Intemeiazdsi o scoald care a avut In Truntea ei pe SofroniePooeatchi si pe altii din cei mai buni ucenici pecari-i formase Chievul, Intre Rutenii lui Petru MovildIar pictori din Mosoova, unde era o foarte bundde zugrdvie, tipografi tot din acel oras, unde tiparulluase un mare avant, se a.seazA In Moldova, contri-

309

buind i ei la splendoarea acestei Domnii lungibogate.

CAldtorul nostru crede cä °raw/ e numit asa dupdvdcarul care-si pdstea boli pe locul unde s'a ridi-cat apoi Curtea domneascd; exact legenda Bucuresti-Jar, cu pdstorul Bucur". De f apt, nu un ciobana fost la inceputul Iasului, numele nu se Intal-neste numai aici, ci si In Arges si In alte pdrti,ci, de obiceiu, un mos" plugar, deschizdtor de ta-rind si IncepAtor de sat.

In present, Bandini noleazd, de la Inceput, impor-tanta comerciald a unui centru care avea 15.000 case,deci 75.000 de locuitori. Atläm aiurea; si cifra de28.000 de birnici si 30.000 de bojen i ostasi carinu pldtiau. Erau seizeci de biserici i unsprezecemlndstiri. Fireste, In rAndul Intdiu se releveazd Treilerarhii, ziditd cu sase ani Inainte i Impodobità cupietre sculptate artistic si, pe 11110 aceasta, cu unbrau de inarmurii neagrd supt streasind; zidul decetate cuprindea si un turn pdtrat Cu ceasornic. Semai mentioneazd i coala de lângd mAndstire, carearsese la 1647, cu alte opt clddiri, In postul mare,bolile singure scapand de pojar. De toate, sânt,doud-zeci de scoli In tot orasul, socotind si pe cele arme-nesti, dar numdrul scolarilor nu intre,ce doud sute.coala era poate dupd orientdri de la Radu Mih-ea de slavoneste i greceste In acelasi limp, si

cei d'intliu cArturari de elineste s'au ridicat de aici,ca Nicolae Spdtarul Milescu, traducator al Bibliei,iar, thai tarziu, Invdtdtorul lui Petru-e,el-Mare si am-basador In China, In tara Chitaitilor".

Se mai vorbeste de mAndstirea de la Nord in vii:este STAntul Atanqsie de la Copou, care existdacum, purtand o piatrd de prin 1600, care atninteste

310

Dotnnia lui stefan, fiul lui Vasile. Lupu, si decele dou5. de Ia Sud Galata si Socola. In locul undeeste astdzi Frumoasa, era mánOstirea lui Baje-a Hat-manul, conteanporan al Movile4ti1or, ruda de aproa-pe eu dansii i sustinator al lor pana la moarte..Tot acolo, mai departe, se vedea i atunci manasti-rea lui Aron-Voclii sau Aroneanu, datand de la sTar-situl veacului al XVI-lea, lar, in cealalt.5. parte, Illin-cea, care, cum se presinta acuma,, dateazä de pevremea lui Vasile Lupu si a fiului sau, dar, interma de la Inceput, era in legaturA, cuna se vededin documente, cu Zotu Spittarul, ginerele lui Pe-tra c..b.iopul.

Orasul, spune Bandini, e Toarte comercial. Pe aicitrece marTa din nimia,. Tataria i Moseovia. Nego-tul cu Moscovia, eu Rusia, se Tg.cea si in seeolui alXVI-lea: pe vremea lui Petru Rares am v6zuterau negustori plgtiti de Sultan ea sá cumpere anumeblAnuri si os -de peste" din Rusia, dar In alXVII-lea legaturile comerciale sant mult mai intimeVinurile din Odobesti se vor vinde in curand, 1141numai in ,Polonia, ea odinioarl, ci aici, In Rusia:vor fi ciliar negustori anume cari vor face druntul intara Cazacilor cu vinurile noastre. Va ajuta la aceasta

Incikserirea Timus, fitil,llatmanului betiv al li-nar terani riisculati cari.Intemeiaserli, un Stat cu ade-vArat bolsevic". Fata lui. Vasile, frurnoasa Ruxan-da, a fost mAritatI duprt acest salbatee,. urat lafatl, Insemnat de vIrsat, care-si manea unghiile inziva nuntii, Imbittanclu-se impreunit cu prieteniipuind pe lgutarii uerainieni sä zicI" algturi demusica tureeascI" a. Jui Voda, socrul. De aiei, intrealtele) a iesit i existenta negustorilor cazaclii, carimergeau acolo; si acuma este la Odobesti o biserica,

311

parilsita, a Cazacliilorl. Ba negustorii ace.Aia treceaupana la Sarhorod, localitate importantA pe vremea a-ceasta, ai crii locuitori apar une ori In actele noas-tre. Calatorli care raportau loarte mult. Blanurilede vulpe alba, neagra, de exemplu, erau cunoscuteIn tenle noastre din a doua jumatate a veacului alXVII-lea, si cu ele se cumparau demnitarii de laPoarea, cand stapanirea Voevodului era amenintatA2.

Fund Iasii un oras asa de Insemhat in ce privestenegotul, ca i Bucurestii lui Matei-Voda, de alt-!el, locuitorii erau foarte amestecati. Bandini insem-neaza: Romani, Unguri nu pentru fumar, ciDentru religie Armeni, Greci, Bulgari e foartegreu Intr'o epoca mai veche sa se faca deosebirea.Intre Bulgari i Sarbi). Vin apoi Albanesi, Ttirci,Tatari, Poloni, Rusi, Sasi, MUscali, cativa Italieni.

lata ce ziee Bandini despre Curte: e Incunjuratadeun zid suptire la Rásárit, fara turnuri i fdra sant:oetatea nu mal joaca deci un rol militar. In celelalteparti e un simplu zaplaz de lemn. Casa n'are niciunfel de aparenta, dar Inauntru este begata.

In ce priveste aspectul general al orasului, calorce-1 vad de departe li se pare o noua. Romit", oead'intaiu Insenmare a pitorescului Iasului. cat pri-vete boierilor, cateva dintrInsele sant, d'upagustul aoestui Italian, splendide". In momentul ca.ndserie dánsul, unii dintre ei se gándiau sa-si faca gos-podarii numai din piatra, din causa focurilor, caciIn 1646 TuLsesera patruzeci de incendii, iar, In celurrnator, cand se serie cartea, In patru luni, cinspre-

Numele de Cazacliu se Intalneste ici §i colo parl astAal; unfost deputat basarabean care se chiarnA

' V. §1 condica lul BrAncoveanu, tipAritA de Aricescu (,,RevistaistoricA a Arhiveloru, 10, pp 164, 276.

312

zece, arzand i biserici. Casele saracimii sant Inca tota§a de nenorocite ca §i odinioara.

Trecand In special la credinciosii lui, misionarulobserva ca erau 1.000 de Unguri odinioara, dar acumau ramas numai 300: eei mai multi dintre dan§iilocuiau In jurul orasului. Pe langa acestia, de un ande zile, Domnul Intrebuinta si 130 de ostasi cal-vini, unguri. Biserica catolica era de lentil §i piatra.Pe lânga dansa subsista si o biserica parohiald: erabud foarte putin cercetata; laicii abia veniau. Vasilecautase f55. faca si o scoala catolica, dorind ca §iai hid sà Invete latineste, la Iesuiti. Fata de preo-tul italian erau nemultumiri din partea credincio-silor de alta natie. Acesti misionan i franciscani fu-seserd introdusi supt Alexandru Ilia§ de Bati§te,care nu este allul decal Vevelli. Boierimea se arata!carte nemultamitii de aceasta ocrotire din partenDomnului: el poate da ce este al lui, dar, dacada un lucru strain, atata timp are putere cat sta-pfineste el; ispravind el, isprave§te §i dania". Inultimul timp se adusese §i un preot ungur, un a-nume Gaspar, care recomanda izgonirea Iesuitilor,aducand ca exemplu ce s'a Tacut la Venetia, dar

influentat de Italieni, 11 Impiecleca de a pre-dick, -§i, cum el se Indaratniceste sä Tunctioneze, eatacat Cu batul, ba era_sa fie si omorat In biserica,de nu intervenia Kutnarski.

Se aduce casul la Divan, §i aceasta judecata este§i ea expusa de Bandini, care ni arata astfel cum sedesvolta pe atunci judetul Inaintea Sfatului domnescClericul se plansese a a fost batut, cà i s'au smulsfire din barba. Vodd intreaba In numele cui a fostgonit, de ce s'a gasit In altar o secure §i un bat.ce a spus Domnul lui Petru", c,are purta sabie?Cine

313

ridicd sabia de sabie va peri.". DacA ar fi fost lovitun Moldovean, era sd Tie condamnat la inoarte.hadreptându-se cdtre oameni: cui vi se pare maiTolositor In legea voastrd pentru slujba durnneze-jasa., dati-i cheile, biserica si casa In mani. lar voi,citlugdrilor, Incetati de a apta multimea si de aridica turburdri, de a mica poporul, cdci altfelvd voiu goni cu rusine din aceastä. tard a mea. Ple-cati de aici, mincinosilor, oameni Tdrd obraz si con-qtddntii.

In ce prive§te legaturile dintre ortodocsi §1 cato-lid, e interesant ce ni se spune despre o discutie in-tre Postelnicul Ienachi, un fel de ctitor si el al bi-sericii catolice, i doi Iesuiti poloni Invatati, cu pri-vire la Papa si la Patriarh. In general pe atunci ches-tille de colifesie cdpdtaserd o foarte mareimportantd: fostul Patriarh de Constantinopol ChirilLukaris trecuse, se zice, la calvinism In ascunsprimise catehismul lor, Inclinând In partea aceastacalvind ca sd se Impotriveascd ingerint-ilor Iesuitilorfranc,esi, mai ales de acolo, din Constantinopol.

Solomon Barlddeanu, boier foarte cucernic, care dd-dea Trumoase icoane bisericii iesene a Sfantului Teo-dor, luase un loe de la biserica latiní. MitropolitulVarlaam nu a urmat Domnia In tolerantd, ci s'a opusla ridicarea co1ii catolice la Vasile-Vodd Lupu.cesta, din partea lai, era de pdrere cd este rusinesa se vadd cd se ceartd." filtre Catolici chiarcela cari dupd chemarea lor trebuie sd aducd paoea,so ajute i sd o Inainteze". El stia i miele moravurice pdtrunseserd in clerul catolic din tara sa; pentriiun vas cu vin, o fatd e mdritatd pe râncl cu doibdrbati In opt zile.

kfard de aceasta descriere a Iasilor, avem la Ban-

314

-dini note privitoare la Suceava. Aici misionarulaqte inca o populatie destul de numeroasa, destul de-bogata, ocupAndu-se de comert L avAnd oeva dinrosturile de odinioarl. Pop.ulatia acieasta se compu-nea din doua elemente : unul romAnesc, altul arme-nesc, Armenii din Suceava sAnt o populatie oarte ve-ehe, foarte importantli, asa incAt acesla e singuruloras In care exista un soltuz, un sef al municipa-litAtii (§oltuz vine de la schultheiss g,erman, tre.-cut prin Poloni) armean i unul romAn. In momen.-tul acela irisa numarul Armenilor nu era coplesitorTatä de al RomAnilor; erau 20.000 de RomAni si nu-mai 3.000 de Armeni.

Despre oetate nu se vorbe,ste nimic. In ce prive,steMitropolia, ea era instalata, nu, ca la .inceput, inbiserica Mirautilor, pe care Austriecii au reparat o

timpul din urma in chip Toarte protocolar, dardestul de urit, cu tiglele ei colorate i cu zugrairealade -caracter strain. Fusese stramutata la biserica InAl-tarii: Se vorbeste si die moastele Sflintului Ioan celNou din Suceava, Grec din Trapezunt, venit ca ne-gustor la Cetatea-A1b i martirisat de Talan i acolo,pe, la jumlitatea veacului al XIV-lea. Madi de Mitro-polie mai sAnt seisprezeoe biseriei roto Ine§ti, treimanastini; se vorbeste si de manAstirea cAluigArite-lor", care era cea de la Itcani, Toarte interesanta bise-ricuta din vale, cuprinzAnd i morminte de la, sTir-situl secolului al XVI-lea. VlAdica armene.sc Ii aveareksedinta Intr'o cladire care dupA forma pare sA fitost intaiu a noastra, Zamea, in apropierea ciliara orasului. Pe lAnga aceasta mai erau patru biserieiapartinAnd Armenilor.

Alte lucruri privitoare la Suceava sAnt numai in-semnarile relative la legaturile cu Domnia. Caci pri-mavara Domnii stau inca acolo.

315

Se mai, noteazA. c6, orasul avea importantl comer,-avem i acte din Bistrita Ardealului privitoare

la,oamenii de acolo, cari veniau i petreceau In Su-ceava, Intamplandu-se a face si scandal, pgnA-1 o-priau strAjerit Drumul- cAtre Ardeal tinea numaitrei zile.

In ce privaste pe calolicif ei sant foarte putini; auuitat limba, fiind inttu toate asemenea Romanilor.

tele fiind in ruble; una se afla chiar In grAdina Dom-Bise.rki de-ale lor erau numai douá de piatrg., al-

stricatd i profanatl, o a doua, la Nord deCurie, fusese inoitg. la 1638. Mai e vorba de vechimanuscripte bisericesti, de ajutorul dat de leremiaMovjlä acestei biserici; apoi.sant note ca In MironCostin, pe care 1-a cunoscut Bandini, despre Wee-puturile Sucevei.

Langl. Suoeava, mai la Sud, era vechea cetate aSiretiului, unde pe vremea aceia se mai pitstraamintirea trecutului. Pe deal, la IINsArit, se arAtafoasta manAstire a Dominicanilor1. In care Margareta,mama lui Petru si a lui Roman-Von., bunica luiAlexandru-cea-Bun, îi tinca caluggrii favoriti.Mtstirea era aproape distrus4., dar se pAstra traditiaa se Indeplinesc minuni la izvorul de acolo,Mudd., la 1641, un boier umblase la izvor.stt tina samil de caracterul sacru, el a fost pe-depsit cu moartea, imediat. Acel care adusese maimultä scAdere orasului ar fi fost un Domn mai ve-chiu, pe care scriitorul Il calific5. de tiran infam",aditu.nd cit pe urmil. a Tost °morn de sable turceas-city cela ce nu poate Insemna &cat Ioan-VodA. eelCumplit, care, cine stie de ce, avea In popor po-reela de Belicdne.

Romitnii piistrau trei biserici, dintre care una delemn; Armenii, donà, ceia ce aratA cä fusese o colo-

316

nie importantl. armeneasel. i aici. Averea bisericii ca-tolice se- Impr6stiase; din bibliotecd o parte se gl.-sia chiar la Miron Costin.

Ca o veche Capital l trebuie sl se recunoasel Baia.Pe vremea aceia era Inteo situatie mult mai bung.ea actual. Avea 6.000 de locuitori, In 1.000 de case.Pe lAngä ceia ce face Incl. InsemnKtatea regiunii, 11-vezile de fructe, foarte bogate In special la Rddlseni,se mai pescuiau acolo pAserAvi pentru masa Voe-

odului.Bandini a glsit o bisericl In bune aceia din

curtea propriet4ii de astlzi era atunci IntreagA, i nise spune cà putea fi socotitA drept cea mai maredin Moldova, cu turnul Inalt de piatrA, cu cele cincialtare, cu baptisteriul ei. Inscriptia de fundatie a vd-zut-o Incl. Erau acolo i cAteva steag-uri de razboiuale Moldovei, poate lnate de Stefan-eel-Mare Insu.si,In amintirea luptei de la Baia: unul cu Schimbarea lafath, altul cu Invierea Maicii Domnului.

In ce priveste organisatia coloniei catolice, ea erafoarte slabA. Odin:oarl fusese preot un spiter al luiPetru Schiopul, Iacob Otth, care nu fusese nalcar unspreot i fugise cu o nevastl, furfind vase de argint. Peurmá a venit un Ungar; un al treilea a fost gonitpentru scandal; lar dupl aceia s'au asezat Francis-cani slavi.

Biserici românesti, ca i acuun, erau doul, de piatrI:una a lui $tefan-cel-Mare, cu un foarte delicat bours6pat de-asupra IntrIrii, si alta a lui Petru Rares,foarte bine plstratI si care, din fericire, 'fare neyoietIe reparatii.

Se anal' i arhive municipale la Baia, care Insäau displrut, cIci se spwae cI de mult se (Muse un

locuitorilor, In care se cuprindea camai Inseminate sl fie hotIrlte de dAnsii In o-

317

ras, si nu de Domn, prevAzandu-se ì dreptul2511 pentru osinditul la moarte, de cAtre DonmjudecAtorul Domnului, care rem-fa sA pdtrundd In

Intocmai ca In catedralele din Apusul me-dieval,

SA ne IndreptAm acuma, ImpreunA cu aoest cAIA-tor, cAlre HArlAu.

Acolo, fuses°, cum am mai spus, o bucatA -de vi-e--me Capitala Mo1dovei, pe vremea lui Radu Mihnea.Bandini vede o bisericS, ce se pAstreazA i acum,foarte bine, cu o usoarA reparatie: a lui Stefan-eel-Mare, si alta a lui Petru Rares, afarl de cele doulde lemn. Dar stAtea IncA atunci i palatul luiMihnea, 1ln stil italian", In care Domnia venia sApetreacA une ori. Local unde a fost se cunoasteacuma prin modAlca mare de pArnant care-i ascunderAmAsitile.

Misiortarul stie cA aici au fost odinioarA Unguri.pen-tru vii, avand 500 de case, dar biserica lor de piatrlera pustie i descoperitA: Românii luaserA clopotuL

De la HArlAu, coborand putin mai la Sud, e Cot-narul. Bandini aflA cä vierii cei mai vechi venisCrlalci din Unigaria. i pe aceastA vreme aveau viiDomnul i boierii, ha IncA i Mitropolitul, dacä nuepiscopii catolici, dupä cari un deal se zicea: la bis-cup". Episcopal polon Ii dAduse osteneala sA pe-treacA la Co(marl catva timp, dar la plecare luase2.000 de scuzi i toatI averea biserioii, ca sA nu semai IntoarcA, i Plharnicul trimesese dupl dan-sul oameni cAlAri, cari 1-au prins, 1-au legat i I-auadus Inapoi. Comunitatea, catolicilor, cu trei lAca_suri,avea din viile sale pe an o su.td de vase cu vin pecare-1 vindea cu 15 scuzi. Locuitorii mai erau Sa0si Unguri, cei din urmd fiind mai multi, dar eeld'intAiu mai bogati. Dlinuia si o sooalA, cu un das-

318

cal sas pentru cetit i scris. Romani erau mai putini.Fusesern °data trei Trntii" bisericesti la eatolici:una. a Ungurilor, cloud ale Sasilor, care se uniserdIntre dansele, si se ad.auge o breaslii a mAcelarilor.

La Piatra, se spune c fusese si ea odinioarn uncull) ungaresc: Piatra lui CrIciun sau Karacsonkii,-dar eran acum numai trei case de Unguri, dintre caredoar Intr'una se mai vorbeste ungureste. Si

erau putini: 300 de case, abia 1.000 de locui-tori, avand cloud biseriei, una de piatrl, zugrAvitd,care este i acum In fiintd, ca unul din cele mai!rumoase monumente ale epocei lui Slefan-cel-Mare.gf. loan, care a sonpat netencuità, InAntru si Inaf ard.

Nu se uità mrinnstirea vecind a Bistritei, ande erauschivnici, earl se dedau cresterii albinelor, dating..eare s'a pAstrat pAnd In ziaele noastre. A.ici -continuaun traiu foarte strict al enlugnrimii. CAlatorul Intrebuinteazn trei randuri latinesti ea sii deserieiinnliga, care pe vremea aceia nu se Ikea poatedin meiu, ci din porumb: Ei socot ea lucrul eel maipineut ca din tnind de meiu s fad o pineinlii pecare o coc In cenusd fdra sare Si o 'unnamed, la ser-bdtorile cele marl. Alffel nu mAnaneii cleat fructelegume, buruieni. Se Imbracn Ii haine de lanA saupdr, ilicitdatà de in," grin urmare vechea ed-masn era exclusiv de in. Casele lor sant goale; schiv-jiicii decdt o icoand; dorm pe paturi de lemn.Dar sant gospodari foarte buni, au albinele i grà-dinile lor si se ocupd i eu o industrie speciald, fh-eind matAnii i cosulete.

De sigur foarte interesantd caracterisare a vietii ma-ndstirilor 1a noi pe la 1650, de un calugYar catolic.

La Neamtul vecin trei biserici de lemn, pentru100 de oame.ui, se pomeneso vechii Sasi" bogati

319

rainasitele bisericii de zid; se mai pastra un li-turghieriu husit. Cetatea vecina, cu zid dablu, pod 0poarta, ale carii dimensiuni se dau, cu stalpi de pia-tra, Inalti de optzeci de piciaare, are 0 laiserica ST.Nicolae, cu frumoase picturi. -La Hangu, sus, stmtdoua laca§uri de pustnici.

La Roman, odinioara Capitala Moldovei-de-jos, seadmira situatia Trumoasd, bogatia larntrilor de ovas§i meiu". Aici nu se mai gasesc credinciasi latini,bisetrica ungureasca Tiind cu totul ruinata: un Ar-mean li cuinptirase locul. Cad In Roman nu maisant decat Ramani i Armerti, acestia mai bogatidec4t Romanii, avand cisele i pietele celeMine; ei ar Ti §i mai' afabili. Toti sant negustoricarau0. Eran 7,ece biserici romanesti, dintre carepatru de piatra, cu Episcopia In Trunte, care dateazà.de pe vremea lui Rainan-Voda, Intemeietorul ora§ului,sic.u.prindea mormantul mameilui Alexandru-cel-Bun.

La Bateau, ne gastirn lute° regiune unde catolicismulavuse odinioara o Toarte mare importanta, dar din varamasese mai mult traditia despre Doamna Marga-reta , de care se vorbia 0 la Baia 0 la Campu-lungul muntean, care ar Ti fast marea ocrotitoareodinioara a legii apusene. Se mai pastra o casa e-piscopala lan.gä o manastire In ruina, unde TuseseraFranciscani; episcopi poloni, ca Adam Goski, V011i-

ser4 In ultimul timp pe acolo, dar pentru momentcatolicii eran Intr'o parKsire desavar0ta. Ultimul e-piscop care fusese, Gavril Fredro, plecase i cuscandal, iar preotul lasat In urma nu ingrijia de ni-mic, linând Impartawnia intr'o odaie 'uncle umblaucanii; averea se Imprá§tiase.

Erau, In schimb, trei biserici romane0i, dintre caredaug de piatra, una dintre dansele a lui Alexandru,Tiul lui Stefan-cel-Mare, ae,el Sandrin" care a mu.-

320

ri tea alatec la Constantinopol. Aici s'au glsit, acuntcAtva timp, si morminte vechi Cu tesAturi foarteteresante In fir de aur. Bandini adauge cd lAngA o-ras era si o mlinAstire run& stAteau Domnii.

Si ca organisatie a orasului este o notA interesantA..citei se spune cA, locuitorii 'fiind In parte catolici,In parte ortodocsi, Unguri i Romani, se alegeausoltuzii pe rAnd dintr'un nea.m si din ()elan.

Si despre Oena stirile sAnt deosebit de impor-tante. Fieeare casA e datoare sA lucreze, ea insailsau printr'un delegat,. pe care-I plAtia, la &costasArii, i anume era datoum sit deje patruzeci depi,etre de sare" pe sAptAmAnd pentru Domnie. DacA.nu se tinea vre una de Indatorirea aceasta, i se cereade douA ori mai inuit. 5i douA sate vecino erau su-puse la aceiasi dare. Pentru Tiecare piatrA se daubani de argint, aspri moldovenesti, cpri valorau cAtdoi solizi

Domnul era represintatde un cämAras, care plecAndlAsa cAte un car pAnA la trei de fiecare familie indar, si fieeare, iarAsi, iesind din oenA, avea dreptutsA ieie atAta sare cAtA IncApea Intr'u.n car.

clescrierea salinei e interesantA, fiind cea d'in-tAiui pe care o avem: Oena este asa de IntinsA,bleat s'ar putea ifac,e un oras InAuntru; oamenii cariIncreaz5. In 'fund apar ca niste furnici." Sarea se ex-porta si In Tinuturile rusesti, In Podolia, In Ucraina,In Turcia si In Tinuturile tAtAresti,

Se vorbeste foarte pe smut de Focsani, lângaparAul Foe.sani", care .era, pe vreme,a aocia, Im-pArtit Intre cele douA ten, Moldova si Muntenia, a-vAnd o important6 din cale afarA de micA.

In ce priveste orasele din Moldova de dincolode Siretiu, se mentioneazA Vasluiul, Barladul, Te-cuciul, Galatii i Hu.sii.

321

Vasluiul ar fi avut odatd trei sufe de case unguresti,dar biserica lor era dAramatA. Orasul suferise foartemull din causa Tatarilor si a ciumei. RdnAseser5. a-cum Romani In 300 de case si Armeni In 100:1.000 de oame,ni la un loc. Ai nostri aveau bisericade piaträ a lui tefan-oel-Mare si. una de lemn.Palatal Insg. era acum complect ruinat, si iezerul.helesteul, aproape uscat.

La Barlad se Inseamnd importanta comercialà aorasului din causa drumului celui mare care tre-cea pe acolo regiuni foarte fertile. La Dealu-Mare se vedeau vii. Locuitorii sant Romani, Ar-meni si, Unguri. Pe vremea aceia erau opt bise-rici romAnesti; dintre care doul de piatil, pentru5.000 de locuitori; unii vieri, ca si la Hasi, dar ceimai multi negustori.

Husi.i aveau interes atunci mai mult prin resedintaepiscopului ortodox, dar si pentru vinurile usoarede acolo. In Tiecare Joi se fácea un balciu mare,pentru regiunea Incunjurdtoare. Afarg. de Episco-pie Romanii mai aveau douà biserici de kmn. Un-gurii erau malt mai multi decat Romanii, 682 decapete oameni darjr, In stare a-si bate preotul siarl aduce cu sila din carcium6, si-i Intreceau peai nostri si In ce priveste gospodária. oltuzir, ia-rAsr, erau, pe rand, Inteun an Romani, In celaltUngar'.

La Tecuciu fuseserà 200 de case unguresti, sipopulatia se ridica la 4.000 de oameni, In total.

Galatii, In sfarsit, ajtuiseserg. InteadevAr, cu 15.000de locuitori, un foarte imporiant port, al tuturormArtarilor", In care se Intalniau Romani, Armeni,Greci, oameni veniti de pretutindeni, cari castigauioarte mult. Era aici si un episcop armenesc. Ro-manii, din partea lor, aveau o puternia. mlnIstire

322

(Mavromolu), pe langd cloud biserici de piatrddoudsprzece de lemn1.

Dupd ce cunoastem aspectul terii, venim laei si la .6biceiuri, asa cum le Infdtiseazd a-

cest cdrátor.Intdiu, si lui li place peste milsurd extraordinara

bogdtie a ogorulut, i o pomeneste In mai multeranduri. Odatd se ail, chiar i In telind cu bu-ruieni. Numai sd tai pdmantul cu plugul,grau sau once altd silmantd din bielsug la sece-ris." Pomeneste si de legumele bogate pe care leratot Intalnit. Se laudd i viile, cdrora li trebuie numaio sapà pe an si o legAturà ca sa producd, iar, dacdsant legate de part, ajunge o sapd i Ja trei-patruani. Pe langd vinul de Cotnari este cdutat cel de Husi

chiar vinul de la Faraoani, langd Roman, i dela Trebes, In inutul

Supt raportul animalclor, nurndrul oilor arldloareIn Moldova este asa de mare, Incat un sing,ur boieravea 24.000 de capete. Si sant asa de mari, Meatstrlinul, vdzandu-le de departe, crede cä sant bojvaci (!). Numai coada un.ei oi moldovenesti tragecal o jumdtate de aaie neinteascd. Atatea se duc a-nual pentru masa Sultanului si a Vizirului la Con-sta.ntinopol; de aici nume turcesti, ca chivergic, pecare le Intainim In socotelile din veacul al XVIII-lea.Asa de mull se. mdnancd. acolo, 'Meat nul mir eä ardmas o singurd oaie In Moldova."

Cresterea boiloe se Tdcea. iardsi In proportii foartemari, filnd pdsuni asa de Intinse. Se vorbeste si devestitele priski moldovenesti: dinteun singur stup,iese, vara, sapte i chiar mai multe roiuri". Am \TA-

I ctiri mai precise, despre aceste clAdiri, In Studii i docu-mente, XVI.

323

2ut. §i mai sus importanta mierii qi a cerii care seexportau, nu numai la Constantinopol, dar §I laVenetia.

Pe FARO aceasta se ca.§tigd. cif pdsdrile. Pddurileerau pline de vanat, dar locuitorii nu exploataudupd cuviintd aceste bogatii pe care li le-a fost datDumnezeu. Pc§tele iarä§i se gdse§te foarte mult, miide card trecand In Rusia, In Ucraina, In Ardeal. Dealminteri cardle ca pe§te sant pomenite la fiecarepas In socotelile sdse§ti din sccolul al XV-lea §imai ales al XVI-lea.

De la aceastd productie trecem la viata insd§i a po-porului.

Poporul rnoldovenee pare loarte ospitalier Inaintede loate. Numai la hotar se poate aplica, am zice,zicdtoarea frate ca frate, dar branza cu bani"; all-Tel poate cd1dLori cineva Third sd aibd un singur ban.Voiu addugi cd banii pe vremea aceia erau relativrari. In Moldova nu se bdteau, iar din strdináltate seIntrebaintau ughii sau banii ungure§ti, talerii nern-te§ti, solizii poloni; dar poporul tinea mai mult lalei, la banii cu chip de leu, de unde vine cd s'a impusacest name. Neguslorii aduceau, vanzand vitae lorla Danzig, §i orti poloni, de unde zicdtoarea: adat ortul popii", ca §i gro§i nemte§ti, de unde a damo§i pe gro§i".

Aceluia care batra In casa lor teranii Ii dddeaupane, ca§, ceapd, lapte, Insd §i omul trebuie sd fieomenos; altf el dacd se poartd prost, Il ieau la bdtaie.Sant seri4 de naturd, dar vioi, isteti, prddalnici, burtiosta§i, suferitori de frig i cdldurd, rdbatori defoame i sete cate doud-trei zile. Si aceasta nu nu-mai In ce prive§te pe terani, ci §i boierimea.

Dar, In ultimul timp, cum constatd §I cdldtorul,

324

se introdusese oarecare lux, luat de la Turci, i md-tasa era foarte Intrebuintatd, unii boieri cercand apldti mai mult cu aparenta i, deci, umbland invesininte strdlucite ca ale Polonilor, intrebuintand,.moduli", un ?el de nasturi mari de argint i aur, pepiept i la maned; i neg,ustorii purtau bldnuriscumpe de sobol. Imbrlamintea femeilor e Milmaned, lun.gi ca ale bdrbatilor, dar cu inele si lan-turi din bielsug.

Aceasta nu Impiedecd insd ca foarte multi boierisd pdstreze vechile traditii patriarhale. Iatd un pa-sagiu Inteadevdr frumos: nu odatd am vdzut boierimuind o bucdticd de pane uscatd In apd rece si man-cand cu pond". Soldatii erau de o temperantd extra-ordinard, luand cu dansii de-acasa branza, carne decal, mancarea obisnuità, cu sos de Mind i otet,fiind pentru praznice, pentru zile mari.

In rdzboiu °stash romani nu stint inferiori Tata-rilor, i In rdpeziciu.ne si in resistentd; caii lor bi-ruiesc mai bate neamurile. Turcilor li dan decitribut numai pentru cit sant mai multi acestia de-cat Romanii, dar nu fiindcd li sant superiori. Caarme au sdgeata, arcul, sabia curbd, rare ori ocacloud tdisuri, i scutul sau zalea. Pusti poarid numaigarda Domnului.

$i Bandini adauge cd Incd. de copii atilt ai tera-nului, cat si ai boierului, sant deprinsi a juca unrol In rdzboiu. Ii vezi cu picioarele goal; cu dimasanumai pe ei, juCandu-se In asprimea geralui,dacd de copil le rabdd cineva acestea, e nddejdéva Ti un adevdrat ostas. Note interesante, care re-conforteazd fatd de ce s'a Intamplat mai l'arziu cuc.lasa dominantd.

Se descriu i paparudele. Noaptea pe intunerecfete mature, cate zece, tree goale, sdltand i jucând.

325

cu bete parlite in inda.. Li iese 'n cale zece-goi, cu suliti. Se salutd i se bat. Sau se pun laplug si ard In jurul satului i atdtea fete mari 11due; rdd i cAntd."

De la datini, venim la felul de guvernare si laaparenta cdrmuitorilor.

Tara e tributard Turcilor, i tronul se ctunpdrdcu bani. Tributul este de 100.000 de lei pe an, dardarurile se ridicd la de dota ori pe Mata. Mol-dova e totusi atftt de bogatd, incdt Curtea ei este oadevdratd umbrd a Curtii turcesti. Boieriile s'au in-doit ori Intreit: Ami trei Stolnici, trei Logofeti, treiVistieri, trei Pdharnici, trei Spdtari, trei Postelnici,doi Jigniceri. Domnul are si elite un secretar pentrutoate limbile: romdneste, greceste, turceste,polonete i ungureste. La Curtea lui sdnt In per-manentd 200 de invitati. De alminterea, o parte din-tre boieri locuiau chiar acolo, Intocmai ca, In Frantalui Ludovic al XIV-lea, o bund parte din nobilime.Zece -cdpitani de serviciu dormiau totdeauna ldngd.Domn. Curtea avea o Imprejmuire de lemn,de cincizeci de puseasi. Ce si la Constantinopol, e-rau mai multe ogrdzi si mai multe porti: dupdpoarta d'intdiu venia a doua, unde erau o sutd de pe-destri; de acolo se trecea In ograda din lduntru, undestdteau alti doud sute si cinzeci de purtdtoriscuturi. CAnd se ajungea apoi la usa Domnului, seaflau Incl alti paznici, si, pe langd acestia, ba-ronii" sau boierii i curtenii, asa Incât Vodd eraal:ara si din nduntru si din afard.

Oddile erau Impodobite, ca i la Constantinopol, cucovoare tesute In fir de aur. In apropiere era bi-serica, In legAturd directa cu elmdrile Domnuluiale Doamnei. Und Vodd treeea dintr'o odaie Intealta,

326

boierii i ostasii fAceau gard de o parte si de cea-laltd. Troj paznici mergeau inainte cu bete de ar-gint i aur. Un Spdtar purta sceptrul, altul sabia,al treilea, sulita. In cale toti se plecau, cu mânilela piept. Dacd Vasile vedea un stain, se supdraToc, cdci strdinul n'avea dreptul sd Intro acolo, cinumai, dintr'un colt, dacä avea un dregdtor prie-ten, putea sd vadd aceastd splendoare.

Chid Domnul mergea la bisericd, tot astfel era in-tovArdsit, i impreund cu el se aflau cinzeci de-ostasi alesi i boieri. Clcrul 11 IntovArdsia in acestdrum aire llicasul de inchinare. Iar, and stapanuliesia in oras, suita era si mai mare.

hid acum ceremonide din Moldova la ziva Bo-botezei. Intdiu veniau preotii Cu episcopii In fruntersi eel atone impreund cu doisprezece copii descoald çi preotii. Cu prilejul acesta apdreau Irozii,cei trei Crai de la Rdsdrit, de origine catolia, pre-cum o spun si numele ion: Melchior, Gaspar siBaltazar. Doi copii intAtisau soarele i luna,doi scuturi cu marca terii, i sterna Domnului. O i-coand a Maicii Domnului o punta unul dintre (Mu-sh i steaua umbla pe sus.

Domnul, eand intrd preotii celor cloud confesiuniCu copiii de scoald i cu Irozii, se ridia i ascultaurdrile; el sdrutd. crucea. Pe urmd. acel care infilti-seazd pe Gaspar laudd. pe Vodd, care este noul So-lomon". Si un copil de sapte ani de la Iesuiti, pur-thud coroand pe cap, zice: Slavá.' intru cei de sus._Un Iesuit aspunde latineste, felicitand pe Donmde Anul Nou; un colar de sapte ani i altul de doi-sprezece urmeazd, vorbind romaneste: Voddbeste la ansii. Mitropolitul i episcopii zic: amin-Dupd aceasta urmeazd felicadrile, la care Domnul.dà mdcar din cap. Dupà aceia se toarnd vin in pd.-

327

hare de aur, i preotilor li se Impart daruri In bani.A doua zi vin toti boierii. Domnul std pe tron Inbisericd, cii copiii lui, unul In vrastd de sapte ani,altul de cinci ani, Mug dânsul, Doarnna rdmaindIn urrnd la-cloudzeci de pasi.

Clerul iea loc lfingd Domn; la dreapta lui std. Vorni-cul-cel-Mare i ceilalti doi Vornici, al doilea si altreilea. LAngà prag stau trei armasi cu seeptrul, su-lita si sabia, pe ldngd zece soldati alesi si 100 depuscasi. La cinci pasi de prag, se due la dreapta Lo-gofdtul, Hatmanul i ceilali, cu capetele goale, In-cunjurati de ostasi.. Intre pragul" Domnului i. alDoamnei stau 100 de Ieniceri. Langd Doamnd seafld sotiile boierilor ImbrIcate In mdtaA cu brdtdri

lanturi scumpe, apoi alti 200 de puscasi, dejur Imprejur nu mai putin de 10.000 ostasi ca caiilor, Insd. descalecati. Publicul se ridicä, din parte-i,la 20.000 de oameni.

Toate steagurile sant aduse; musicantii ctsurtd. seara.Dornnul priveste de jur imprejur t salutd multi-mea. E Imbrdcat extraordinar de bogat: numai nas-turii lui costd 100.000 de galbeni. Imbrded.'minteaDoainnei s'ar ridica la 400.000. Cu prilejul acesta esteInfdtisat Vasile foarte bine, ca In portretul cunos-cut: nu prea Walt, de staturd potrivitd, roscovan,sprincene neg,re, nas coroiat, frunte destul de Inaltd,buze cam rotunjite, mustata i barba neagrd, fataseverà cu multd asprime In privire, cu o mdretieca de Cesar. Doamna e cu fata trandafirie era oCircasiand; totul respird Indurare i bundvointd.

Dupà aceasta vine masa. Domnul are talere su-flate cu aur; sase candelabre de argint stau pe masd,al saptelea 11 tine un paj. Cdrti sdnt asezate pescdunase de purpurd. Mitropolitul se Infdtiseazd cuomitrd Impodobitd cu safire i alte pietre scumpe, cu

328

o cruce mare de salir pe piept; urmeazd cei treiepiscopi, iar, dupà aceia, vine episcopul catolic, peurml cei ortodocsi de aiurea.

Slujba de Boboteazd se face sarbeste i greceste.Evanghelia se oeteste numai In greceste. Mid se eantdsfintirea apei, pornesc tunurile, pustile, musica. Mi-tropolitul sfinteste, çi ficeare vine de sdrutd c'rucea.Apoi doudzeci i patru de cai frumosi din grajdurileDomnului sant dusi prin multime i stropiti cu a-ghiasrnd. In sfarsit, se Intinde o masd mare la Pa-lát, Intoemai ca la Impdratii bizantini in timpurilecele bune ale lor.

Cand Domnul pleacà sd cerceteze tara, alaiul esteInteadevdr extraordinar. Cu doud-irei sdpidmani Ina-inte se fixeazd data. Vodd e Incunjurat de 3.000 declad si 2.000 de pedestri. Lang dansul sant 50 deostasi alesi si 100 de Ieniceri. Boierii vin dupd Ie-niceri. Oastea care-1 IntovArdseste In aceasid cdldtoriese poate ridica pdnd la 12.000 de oameni. Pajii cariIncunjurd pe Voevod sant imbrdeati In purpurd,cu cdciuli lungi, Impodobite cu aur i argint. Ca lao 11* de negustori se in dupá alaiu, caci atatiaAnt de nevoie ca sd-i hiiin.eascd pe toti. Totul se facepe chelluiala fiecdruia dintre parlicipanti.

Domnul are nu mai putin de sase trdsuri cdptu-site cu mdtasd. auritd. Se face o tabdrá ca la HanulTatarilor pe viemea Hordei ¿le atu-. Sant stra'zi intredeosebitele corturi, dintre care boierii singuri au400. Cu prilejul acesta se Inspdimantd i Tatarii dela holar, vdzand mijloacele de aplrare ale Domniei.

Acuma, iald si pe Vodd la Divan.In Moldova e o lege strictd; pedeapsa cu moarte

se dà cu o dIrnicie extrordinard, i Vasile Lupu,care a introdus Pravilele lui Vasile celalt, Bizanti-

329

nul, tin,e ca ele sd fie foarte bine observate. Dar ori-cine este egal la judecatd.

Cand incepe Divanul, boierii stau langd Domn;PC masd se pune sceptrul. Soldatii stau de o partesi de alta. Zece boieri sant de fatA, dougzeci, treizecide ostasi ai Curtii, In hainelti, eu scuturiaurite, pdzesc in odaie, iar afard sant i pdnd la2.000 de ostasi i curteni; cei 200 de puscasi stau lapoartd.

Procesele se pot pleda de-a dreptul la Domn, caree si instantd de apel i aceia pe care o alege directeel ce-si cautd dreptatea. Se aduc inaintea lui Vodahoti, ucigasi, cu martori, si el chiamd intiiiu pe eelmai necdjit. In ceia ce priveste pe curteni, In loesd stdruie pentru cei mai mari un pasagiu de toatdfrumuseta, ei descopdr pe acela care s'ar 'Area maisdlbatec si mai timid, aduc cel ZicAtoa-rea cd. obraznicul manancl praznicul" nu a fostdeci iscodita la Curtea lui Vasile Lupu. Putea vorbieineva i .contra fratelui lui Vodd, i dovadd e cädoi frati ai lui dupd mama au stat In temnitd treizile pentru vinovdtia lor". De alminteri Duca-Voda,la plangerile fratelui sau a nu 1 salutd In Iasi ne-gustorii, sfItuit sä inceapd el, scotandu-si sli-eul.

Vasile spunea fäti cd: nu-i pasd de frate, defii, e fiice, ci este una si singurd dreptate pentrutoti. Singur voià sä judece once pricind gravd,rare ori dIdea delegatie cand era vorba de o pe-deapsd capitald. Divanul se tine zilnic, afard deDumineci i serbdtori", i Bandini adaugd: nu o-datd s'au plans boierii el pdnd acum a isprdvit cupeste 20.000 de vinovati i s'au rugat de Domnse poarte mai bland, ca sd nu, fie lipsita tara de a-tittia oameni". Ajungea sd rdpeascd cineva un lucru

330

de nimic de la up, teran ca sà fie ucis. Domnul a as-puns: , eu nu socot amid, ci ckeptatea; nu lucrul, cilegea. nacd toti ati lace lucruri vrednice de moarte,trebuie sd periti toti. Dacd ar fi ca jumdtate dinMoldova A. fie rea, sà piard; numai sà rdnaie ceaband. Cu cei buni voiu trdi singur, cu cei rdi mdprimejduiesc", i caldtorul adaugd: puteai sd fii In-cdrcat cu, aur i pietre scumpe, i in cea mai maresigurantd mergeai prin

In ce priveste bolerimea, ea nu formit incä o castdInchisd. Ca pe vremea lui $tefan-cel-Mare, boier pu-tea ,s6 fie si ostasul de tard, iar fiul boierului puteasd ajungd simplu teran. Orice teran putea fi ri-dicat la once dregdtoriel."

Pe basele acestea da largd democratic onestd, Mol-dova s'a putut mentinea impotriva dusmanilor ei,asa de numerosi si de lacomi, in ve.acul al XVII-lea,cfind teri mai mari decal dansa, cum a fost Polonia,erau In primej die de moarte, pentru el acolo std.--pânià o sleahtd.

V. sl Veress, in An. Ac. Rom. pe 1926.

XX.

Un clilAtor sirian in Principate la juntAtateaveacului al XVII-lea,

Un nou calator in acelasi moment istoric e Pavel deAlep, diaeonul care a intovarasit pe Patriarhul Maca-rie de Antiohia, unul dintre prelatii cersitori, cumera obiceiul atunci, cari, fiinded eparhiotii lui eraumusulmani, se intretineau din ce culegeau prin terilecrestine strabatute de d'ansii. Caci stim ea' veniaupe atunci multi cleriei pe la noi din tenle Orientu-lui ca said reacà budgetul: un Patriarh de Constan-tinopol statuse in aceste parti Inca de la sfarsitul vea-cului al XVI-lea, apoi un Patriarh de Ierusalim tre-cuse prin Moldova in Rusia. Nu numai nevoia de astrange bani Ii aducea pe la noi, ci i faptul cà li eramult mai placut sä locuiasca o tara bogata, ineunju-rati de foarte mare cinste, gazduiti de printi, decâtsä vegeteze in resedintile lor asiatice, expusi la- o mi-serie aproape cotidiand, ca si la toate insultele dinpartea unei populatii de alta lege

In circumstantele acestea a veuit i Macarie si apetrecut la noi, cu exceptia u.nei excursii in Rusia Ca-zacilor de la Nipru, ai lui Bogdan Hmilnitchi, i InRusia Tarului Alexie, vre-o patru ani de zik. A so-sit la 1653, când Domnia lui Vasile Lupu se prabu-

332

-sia, Mud Inlocuitd, nu fdrd frdmantdri care au adus,and pe unul, cand pe altul pe tron, de a lui Gheor-ghe tefan, iar, pe de alta parte, el a fost martor, la1654, al Imprejurdrilor care au Insemnat sfarsitul luiMatei Basarab i suirea pe tron a lui ConstantinBasarab zis i Cárnul. A vdzut, apoi, sooaterea luiConstantin si asezarea acelui Mihnea, fiul lui RaduMihnea, deci nepotul de fiu al lui Mihneacare s'a grdbit sd iea numele lui Mihai Viteazul, zi-cftndu-si Io Mihai Voevod" i iscälind c6t putea maiasdmAndtor cu marele sau model, si a repetat, dupdpulinta lui, foarte redusd, evenimentele din carieramarelui Voevod, ridicandu-se contra Turcilor, 'Andla o luptd de la Cdlugdreni, unde 1110 a fost bdtutsi s'a retras la munte, de unde nu s'a Intors-odatd, ci a trecut In Ardeal pentru ca acolo sd-i rd-maie oasele. A vorbit cu bizarul personagiu ambitios,-care-si lua titlul de arhiduce, adecd herteg de FA-gdras si Amlas" i pAnd pe steagul care se atlit

acuma la Museul din Belgrad, titlu care aIncurcat mai mult decât un istoric, ciezându-se cdMihnea void sd fie privit ca un arhiduce de Austria,pe and vulturul cu cloud capote al stemei iui eraacela al Impiiratilor bizantini. A fost martur al md-celului boierilor cari nu voiau sä primeascd a servipolitica aventurierului1.

Dupd aceste explicatii sd venim la informatiile pe

' Povestirea, In limba arabd, de o foarte mare Intindere, a diaco-nului Pavel a fost tradusg englezeste intaiu si pe urmä ruseste,lar in limba noastrd ea are o traducere dupd cea englesd, de Has-deu, in Arhiva Istorica i, mai tdrziu, dupd aceiasi versiune, ded-ra Emilia Cioran, WA a mai vorbi de traducerea, ex4ctd caformd, dar nu corespunzdtoare ca fond istoric, Incepiltd de d. Po-pescu Ciocdnel, dupd textul arab. PM-. Radu, profesor la Faculta--tea de Teologie din Chisindu, pregAteste o editle a textulul arab.

333

care ni le da Pavel de Alep cu privire la terilenoastre.

De la Inceput se poate spune ea aceasta calatorie-este de sigur de oea mai mare importanta pentrucunoasterea Imprejurarilor In care Vasile Lupu apierdut tronul Moklovei: e o expunere paralela cuaoeia, asa de bogata, a cronicei moldovenesti din a-ceasta vreme, care este a lui Miron Costin, pe care desigur l-a vazut si Patriarhul sirian la Iasi, In leg-turile lui stAnse cu boierii de cdpetenie ai Moldo-vei. In ce priveste Irma obiceiurile, datinile de gu-vernare, ea si aspectul oraselor i satelor, descrip-tia Curtii, a caselor boieresti i toate amanunteleprivitoare la cultura, In general., tirile lui Pavelde Alep Ant mult mai numeroase si mai importantepentru Tara-Româneasea decal pentru Moldova. Siaici el are o valoare de cronicar: cele spuse de clan-sul despre suirea pe tron a lui Constantin Serban

luptele acestuia si ale lui Mihnea Radu Ant deoel mai mare folos, chiar pentru istoria militara(retragerea lui Constantin In munte, incunjttrareaCampulungului cu transee, -fixarea lagarului la Ru-car, unde creclea sà poata resista, inrolarea soldati-lat. la Targoviste, de Tap'. fiind Milropolitul, care cerejuramant oAasilor, scaderea birului pentru ca, Inschimb, tara A fie datoare a sustinea militareste peDonm). Dar ceia ce intereseazd mai mult Inaceasta parte e insasi icoana terii, mai bogata decala Moldo ei, cä i Pavel a cutrei2rat principatul munteande la un capat la allul, de la satele ialomitene laBaia-de-Arama si de la Cornatelul din fata Silistreipang. In reg'unea Brancovenilor, iar, dincolo de Olt,

pana In reg,iunea Cernetului. Pe langa aceasta,tirile sant Cu atat mai interesante, cu cat n'avem,

ca pentru Moldova, o expunere paraleld n Bandini.

334

Este, de altfel, si o deosebire In ce privestede expunere al misionarului italian si al diaco-nului sirian. Gel d'intdiu Tace si o descriere de all.torie i dd, In acelasi timp, si note desflicute din a-ceastd expunere: o o carte aldturi de zugrá.'virea u-nui drum, pe când Pavel de Alep, om mai simplu,mai patriarhal, are mai putin In minte notiunea cdrtiice s'ar putea i publica', ci el se mdrgeneste s. spuiepe unde a fost, ce a vdzut, ce oameni a Intalnit, celueruri i-au produs impresie, insistand ma,i mult a-supra oelor bisericesti. E o cdrátorie In sensul me-dieval al cuvantului, Orientul, pe vremea aceasta,Tiind, supt toate raporturile, In urma Occidentului,care avuse o desvoltare mai rdpede.

Sd Incepem cu ceia ce din cIldtoria lui Pavel deAlep, poate fi considerat ca paralel cu lucrurile pecare le spune Bandini. Dupd ce am vdzut Boboteazala Iasi, asa cum e descrisd de acesta, sd venim ladescrierea aceleiasi serbdtori asa cum o Infdtiseazd,cu cAtiva ani mai tArziu, cdllitorul asiatic.

El asistd la 1653, la slujba aceasta a Bobotezei, fiindde Tatd nnul din oaspetii Dornniei, Mitropolitul deTarnova , Scaun care avea de multd vreme legdturiCu tenle noastre, prin Grecul Dionisie Rail, intimullui Mihai Viteazul, pe care-1 ajutase Cu Xfaturile lui,fdgdduind a-i pune la indemând fortele de rdscoaldale Bulgariei i, ca rudd dui:A mama., probabil, allui Mihai, fiind Insdrcinat, In 1600, Cu conducerea Bi-&erica moldovenesti. Patriarhul de Antiohia stropestecasa domneascd cu sTistocul, i i se aruncd, asacum a rdmas obiceiul pdnd azi In pdrtile noastre,un dar In cdlddrusd. Domnul trimete apoi, dupdun obiceiu pe care-1 gdsim la Constantinopol; musicalui pe la boieri,musica orientald, la care mai tarziunumai se va addugi i cea neinteased". In ce pri-

335

vete Infatisarea generala a serbalorii se spune: mul-timea i bucuria gloatelor In Tara-Romaneasca laBoboteaza Intreee tot ce se petrece In Curtile celormai mari principi crestini, judecand dupd ce amvazut si am auzit''.

Acum, tot In ce priveste serbatoarea aceasta, pecare o Infaiseaza deocamdata In linii generale, iatace spune mai pe larg acelasi scriitor. Cu privire laMoldova.

Se scot toate trupele de care dispune Donmul si seformeaza un gard de la manastirea Trei Ierarhilor-pe care o si descrie Indatd, ca i alte cladiri, pandla Curte, pe care noi o eunoastem bine prin Ban-dini. Soldatii poorta steaguri, care sant in acelasitimp prapuri de biserica; se descarca pusti" (adecdtunuri). La slujba bisericeasca iea parte Patriarhulde Antiochia i, evident, Mitropolitul terii, cu totiepiscopii i unii pribegi balcanici cautau ros-tul la noi, ca acel nominal sef al Bisericii sarbesticare e Vladiea de Pee', si el cu titlul patriarhal, Ga-vriil. Se Impart lumanari poporului, i, data aceastagrin exceptie, se intinde masa pentru slujba In bi-&erica: pe masa se aseaza un lighian de argint cumoaste. Domnul, c,are luase loe pe tron, se sco-boara de pe scaunul sau; Spaarul insusi tine lu-manari pentru danisul. Se fac rugaciunile de sfintdre,aapei. Lar, dupa ce slujha s'a ispravit, acolo, Inbiserica, toata lumea iese ca s'A asiste la scufun-darea crucii In Bahluiu.

Alaiul se desfasoara frumos, doi cate doi, suptsleaguri si In fluturarea lumanarilor. Se spargeghiata, se aruncä o cruce i, adauge povestitorul, selndeplineste o datina care a servit une ori sprea ne Infatisa ca popor sabatec, prigonind pe cei dealta credinta, de a se da branci cuiva in apa. De

336

data aceasta au Tost zvârliti asa cativa copii, cari austiut s iasl din baia TortatA. Pe urmA MitropolitulPatriarhul stropesc cu aghiasmA pe ce i de Tata,cand Domnul primeste picdturile de apl sTintitA,boierii In blAnuri de ceremonie, sLint stropiti si ed.

Se aseazI pe urmX un scaun Inaintea uii, pentroDomn si se petrece ceia ce am vAzut si la Bandini,adecK purificarea" canon ArmIsarii sAnt adusi aco-periti cu valtrapuri de brocard Impodobite cu m6r-glritare i pietre scumpe, i, pentru multAmireapublicului, dupà un vechiu obiceiu bizantin, care laerice pompI amesteca si un element de ridicul, co-miii mici apar cAlAri pe catftri i magari, ca sdrftdA lumea. Totul se ispráveste cu banchetul, lacare cântà musica i toate tunurile se descarcI.Seara se Impart, In locul decoratiilor noastre, caftane.Patriarhul e condus acasd cu cântAreti. A doua zi,musica Telicità pe Voevod.

In ce priveste contactul Domnului cu supusiica judecAtor de primä si ultina instantà, iatd ce sespune despre Divanul lui: el se tine In fiecare zi,une ori i dimineata i dupd-amiaza (pe. vremealui Istratie-Vodà Dabija, care domneste pe la 1660,si care era din pdrtile Odobestilor, obisnuind a beavin din oala de lut, cäci zicea cA numai asa aregust, nu venia nimeni la Divanul domnesc deck di-..inineata). Sarni.)AtA era judecata criminalà, si Pavelde Alep Inseamnd, ca i altii, marele numrtr de o-s'anditil; In douzeci i trei de ani ai Domnied lui Va-sile Tuseserd pierduti peste 40.000 de ucigasi i tdl-hari. Ca pedepse, IntAia card era bdtaia, tortura silegarea la stalp, pe urrnà se tdia o ureche, apoiurechea cealaltd, iar moartea venia numai In rAn-

V. i lorga, Studii i documente, IV, p. 231.

337

dul al treilea. i preoti au sacra aceste pedepse.Pentru Temei lntaia oara era bataia, fireste, a douaoara taierea nasului, un desastru, eel putin panala oarecare vrAsta, iar dupa aceia legarea la stalpsi in sTarsit inecarea, care, dupa cat se vede, se la-ma ma', mult pentru vinovatii mai speciale femeiil.

In ce priveste judecarea delictelor, ca tulburarealinistii, nu judeca Domnul, ci, am zice, prefectulde politic, Aga, tare °data fusese Mire dregaterii

acum nu mai are caracterul militar, ciindeplineste numai functiuni politienesti. Aga aveaun bat, i, intamplator, si o bardii pentru trei ca-tegorii de persoane: acei .cari bateau, cari faceauscandal pe strada si acei cari vindeau stramb.

La ospete Voda e servit In argint si aur (se intro-buinteaza i furculite). El sta In jet de catifea.Talerele se aduc la masa aeoperite, si ce nu-i placestapanului e pus supt masa. Spatarul tine cuca,sabia, iceptral ; Páharnicul serveste, (land vinul

berea, in cupe de stitla, de portelan i argint; elgusta intaiu felurile. Userii cu toiege de argint pa-zesc. Un paliar de bere vine dupa doua-trei devin; masa tine prima seara. Cantaretii zic arii bi-sericesti supt iooanele aprinse. Iar Wdä vorbestedin autorii bizantini si din poesia turceasca.

Venim acum si la alte stiri privitoare la Moldova.

La Iasi, pe care nu-1 descrie in intregime, Pavelde Alep atrage atentia asupra bisericii oelei mai fru-moase pe care a cladit-o Vasile Lupu: Trei Ierarhii.Era noua, Incunjurata de un zid cu turn care purtaun oeasornic. Toata de piatra cioplita, cu dotia braiesi doul turnan, ea cuprinde mormantul Doamnei

l Ma se Men la Constantinopol, a cArui infIcenta se vede a-cum In toate.

338

Tudoica, Intdia nevasta a lui Vasile, si a fiilor Dom-nului, Intre cari cel slabanog, care, trimis pentru brtila Brusa, In Asia Mica, a murit acolo si trupul s'aadus In tail. Morrnintele erau acoperite Cu un co-lor de matasd, si candele de argint. atiirnau de-asu-pra lor1. In biserica se vede chipul Doamnei si alcelor trei copii morti, cdci se pare cd Tudoscaavuse si alti copii iiai mici. Se lauda mult bo-grdia materialelor, slâlpii de piatra verde cu vinede aur, scar-Lie de marmurti alba, sicriul SfinteiParaschive, ale carii mote fusesera aduje de boga-tul Domn cu bani scumpi din Peninsula Balca-nica, sicriu impodobit cu cuie de argint si incun-jural cu candole din acelasi metal, jeturile de a-bano; de Constantjnopol, policandrtil cel mare, foartefrumos lucral, sfesnicele celelalle de alamd. Bise-rica, asa cum se Infatiseaza, este mai frumoasti de-cal celelalLe romrmesti si chiar cazace.sii", destulsimple aceitea pentru ca a noastrd sa po ita sustineaconcurenta. In apropiere era scoala i lângä (Musabaia cea mare, baia turceasca a lui Vasile Ltipii, carea foit pastrald pand In timpul nostru, cdnd Primariaa gdsit cu cale sti spargd cu dinamiLa zidurile celevechi pentru a face baile pe care le apreciaza cinea rost pe acolo.

Se mai vorbeste (lc Golia, care e biserica Doam-nei, i unde o ico.ma facaioare (1,2 minuni a scapatviala lui Stefan, fiul Doinnului; de I3drnova, cu he-lesteul ei, uncle Macarie e dus in rddvan domnesc cusase cai, In tovarasia Stugerului Ioan, un cunoscut.de la Ierusalim; de St. Gheorglie, care se inct deMuntele Sinai; de Sr. Saya, cu cloud cupole turcesti

Refacerea tut Leconte de Notiy a facut ca inelele domne§ti alemortilor, aduse apoi la Academia Romana, sa se gaseasca in gu-noaiele aruncate pe rapa Bahluiului.

339

noud feresti, filculd de arhiteetul Ienachi, In-gropaL acolo.. Despre aspectul caselor particulare,modestele. case ale mahalagiilor i eranilor, se no-teazd acoperisul, care, cu un termin de comparatie

Illísitrit, e asdmiinat ca spatele cdmilei", lavi-tele, scoartele cládite, care impodobesc incaperea,cuptorul, care face ca, iarna, sit fie cald ca jaleo baie.

Imbrdcdmintea veche, frumoasá, care acum nu sepdstreazd la femei (loca In regiunile de munte, erape atunci de intrebuintare generald, i .siltencile nuse invesmántau dincolo de Siretiu cu odioasele tul-pane, polcute si fuste de astdzi. Párul se Moca co-lac, de-asupra se punea marama, care la cele maibogate putea fi de catifea colorald. Juplinesele Intre-buintau saluri albastre de Alep (lot ce-i aminte.steAlepul e pomenit de calator, i, lucru curios, el §lia,la 1653, cd Petru-Vocld Munteanul, in exilul lui, fu-sese, pe la 1560, la Alep, tradilie local . Copiiise imbracd foarle sumar si sibil. dati chiar cuutspune si Bandini prin zripada ca sa se intareascd.

Cal priveste ale orase, se pomeneste Galatul, undePairiarhul ski la mdnastirea Sf. Dumitru, refileutdde Vasile-Vodd, pentru. °aspado sau, Patriarhul ma-za Atanasie Palelarie, i inchinata la Atos; alte optbiseriGi, cele mai multe de piatra doua ale MaiciiDomntilui, una a Sf. Mihail. cdle una a SI. Paras-ehive si a SI. Ghoorghe) sánt alci; la Precista, cu zi--chut, se vad trei cupole si o clopotnita mare, fa--cilla de un Grec din Brdila, probabill Dia. Apoi Vas-luiul, unde, In legaturai ca vechea biseried, se des-teaptá icoana lui $tefan-cel-Mare, ,sestit In razboaie

temut de toti, care se bate de patruzecii i patru deori Cu Turcit i Tatarii i adesea cu Polonii i Ungu-rii, biruindu-i pe toti i ajungAnd faimos". In apro-piere de podul vechit lupte a lui $teIan, Scrinteia,

340

cu biserica lu tefan, a Si. Paraschive. La Barlad,biserica Precistei, ce,a DomneascA, apoi Si. Dumitructitoria lui Chiriac. Se vorbeste si de Tecuciu, cutrei biseriei, de Focsani.

In treacAt numai se atinge Romanul. Regiunea su-diled. a Moldovei e rAu prOdatd, din causa luptelorIntre cei doi Domni; i chiar fOrA aceste lupte ea fu-sese stra.snic Olida de TOtari i Cazaci, cu cativaani Inainte, cand Vasile Lupu, care mi voiadele fata dupO Timus, a itrebuit sä steie ascuns olunl de zile In codrii Vasluiului, ridicanci si o bi-serlcutA de stejar pentru slujba diunnezeiaseA. In zi-lele acestea de restritste.

Trecand In Tara-RomaneascA, se observd la Bu-zdu o mAnästire de piatrà biserica, mai mare, aSI. Ecaterine, unde cdlOtorii asistA la slujbl,dandu-se cantOrile. Se face o comparatie Intre evla-via din Muntenia si cea din Moldova. Aceasta dinurinI tarà e mult mai ixanpoasd, i Vasile e indl-tat In comparatie cu Cazacii i Rusii din Moscovia.dar i se pare lui Pavel c5. Moldova s'a cam de-pArtat de vechea datinA religioasl, i, pinte, denAcaz cä primise daruri mai putine, el zice :Tatarii sant mai evlaviosi decat Moldovenii".

De la BuzAu se trece la Targoviste. Aici ii ieseinainte Patriarhului Mitropolitul, care avea sA. pd-rdseascI In curand Scaunui sAu: Ignatie,adeed Bulgar, care stia si greceste, pe langä slavo-liaste si romaneste, apoi chiar turce.ste i limba per-sanA. Orasul e Incunjurat cu un zid de lemn. Atrageatentia frumoasa biseried pe care o fOcuse ca ed.ti-va ani Inainte Vasile Lupu, biserica Stelei, numitàastfel dupll negustorul care cladise pe acel loclAcas mult mai modest. E In stilul Trei Ierarbilor,

341

cu ornamente de smalf verde bombat, care-i dau uncaracter particular. O Ineunjurd un zid de piatrd. Pa-vel de Alep porieneste de o poleiald pe din afard,asAmlindtoare eu cea din mAnitstirea de la Iasi, sicare ar fi ca,tat 700 de galbeni venetieni. Se mai In-sird b:sericile SI. Andrei i Sf. Nicolae, care o spu-nem In treacat a fost distrusd, ea care purta Inedpe ziduri fumul de la arderea Targovistii de catreSinan-Pasa, pentru a fi InlocuitA cu un pretentioshall modern.

De altfel Targovkstea e plind i azi de biserici ve-chi. Vom semnala SI. Constantin, acoperitd de curandpeste ruinele ei, ale cdrii frumoase picturi se men-On, cu toate ploile.

Prelatii sirieni merg aici la Curte cu Patriarhul,pentra intrtia oard ei \Id pe Matei Basarab. Dupdclescrierea ce i se face si aici, nu mai este bolera' vi-teaz si genero din oei d'intdiu ani ai Domniei lui, ciun bdtran impoviirat de vrastd, ajuns zgarcitcare poate fi acusat cd e necripitalier: mai bine santprimiti cdldtorii de Turci si de Tatari, spune Pavel,care adauge cd, In general, cdlugdritinea i preoti-mea n'aveau trecere la dansul. Pe langd aceasta,el era fireste bdnuitor fatd de aldtorii cari veniau dela Vasile Lupu, cu care se gdsise In termini rdi. Erapdzit de strdjeri in rosu din randul seimenilor, carivor face In curand o iesire revolutionard i impo-triva Domnului lor, i vor ajunge a prdpddi Cu ei

vechea oaste a terii.

Visita se Meca in ajunul Cráciunului, si se ob-serva pregdtirile pentru aceastd mare serbdtoare.

In acea zi se sund tobele si se adund oastea. Dom-nul apare In rddvan, cdci rana capdtatd la Finta Mi-piedeed pe mosneag de a aldri. Musica porne§te,

342

se aduce In pompd viinatul pentru masa solemitaAlaiul dortmesc, la acest prilej, este de 10.000 deoameni. Se impart caftane. Pe talud vine slujba bi-sericeascd: preotii infAiseazd icoana lui Vodit. Musicaapare, cu acelasi drept de a felicita; alaiul e ltuni-nat Cu felinare si torte. Multi dintre musicanti erauTupci. In acest timp toate ciirciumele erau deschise.pentru seimenii lui Vodil, dar ci ar fi respectat des-tul de bine disciplina ca srt nu se Imbete niciunul.

Curtea, care se &serie cu ocasia aceslei solemni-ido, e de pilará, incunjuratil cu zid, chiar Muga

LtIngit diinsa e biserica, impartitrt in trei, a-viind si un compartiment pentru morminte, lucracare se intAlneste in Moldova la Pobrata lui Petraliares i la S'atina lui Alexandru Liipusnektnu. Unadin cele mai vaste ale principatului, e interesantdazi, duprt reparatia din veacul al XVIII-lea, `prin a-ceia cit Domina i fetele" ei, ca sa asiste la s'upa,Intrau de-a dreptul de la Curte In bisericd printeungang, asezfuldu-se In balconul de la care o scarafoarte frtuncoasd de pialrd duce in naos. Si aici esteturnia." cu ceasornic, mide s'Atea strdjerttl ca toba.

In timpul ea se Meca slujbe de CrAcittn, un feli-nar se ridica pentru ca sd se ante cd circulatia tre-buje sil inceteze; oriente iesia pe slradd era oprit destrajd, care avea dreptul chiar sit ucidd.

Matei Basarab insusi apare cu Postelnicul i Spa-tarul sAu, Incins eu sabia, purlAnd buzduganul i ca-pacul. Dar nu std pdnd la sffu-situl slujbei, fiindfoarte slab i nilcajil de moartea Doanmei lui, Elina,din neamul Nasturel, sora marelui cArturar Udriste,care-si zicea i °reste. Se aruncd baniPe urmrt vine masa, dupd datind, cu musicd si des-ciircdturi de tunuri; se inchind dese ori din pdharemari de chte o oä de vin: de trei ori pentru serbd-

343

Ware, de trei ori pentru Patriarhie, de trei ori pentruVoda; se bea pAnd ce lumandrile, lopite ca desil.-varsire, dau semnul de plecare. Atunci se impartcallane egumenilor, iar clerul cel sarac primestebani legati In nrtframe. In toi timpul me,sei cantaaici preotii i copiii de casii.

La Anul Nou se va da un nott ()sprit, si se va pre-sinta un pesches Domnului.

laid acum i descrierea Bobolezei: serbarea se faceInteun singur loe, de si Targovistea avea optzecide biserici, cal. Alepul i Ditmascul limpreuna". Mi-tropolia, pe care a stricat-o cu desilvarsire Lecontedu NoQy, samand cu a Cazacilor i cit SfantaSofia, avand donasprezece turnuri, Langd dansa eracasa Mitropolitului, impodobita Cu picturi represin-land Facerea Lumii, Ierusalimul, Aluntele Sinai, A-tosul. E aici o soba de ()lane colorate, fereslile stintgolice, chipuri de sfinti se vdd pe pdreti; in ungherescanteie arme, fraie scumpe. Masa se iea Intr'o foartefrumoasd. sald cu ferestile dand In griidini i livezi.Serviciul Ii fac comisi" ai Mitropolitului, imbrdcatiin bliinuri de samur.

Acum se Intrd In carnaval: nuntile skit. dese. PilVC1de Alep le descrie. Mirele merge calare pe strata cu:musica dupd dansul; mireasa-I asteaptd, Incunju-ratd de pr:etenele ei. Se face un joc In jurul easel, im-pdrtindu-se flori artificiale, lucrate la Venetia si inGermania. Slujba minutia se face in bisericd, nicio-data acasd, mireasa, care umbld cu prtrul descope-rit, prime.ste o ndfranirt din care nu se vor mai des-face cositele ei. ,$i crildlorul judecd: femeile, faciestint fd.rd paid, cttrate, cuviincioase in purtarile tor".

Pavel are prilejttl s vada si o Ingropare de omhogat. In Targoviste un se inirelminteaza obieeittl po-pular al bocitoarelor. Chelluiala de ingropare Sc

344

ridia .pAnit la 200 de galbeni., sutnä extrordinar deimportantd pentru vremea aceia §i care aratà a so-cietatea era foarte luxoasA. Bdrbatul care 0-a pierdutnevasta se poartl cinzeci de zile Cu capul gol, Te-ineia vaduvA, cu pArul despletil in tot acela0 timp.

Ajungem la serbAtoarea Invierii. Domnul stA Inbisericä pe iron, era Ina Matei, care se apro-pia de s1Ar0tul vietii lui, cki va muri In April,in Curte, la aier liber. Pe urmd, dup.I ce se mân-tuic slujba, se scot scaune afard din bisericd, pentruel, pentru Patriarh §i Milropolit. Se cfint`á Hristosa invial" de cor, in grece0e §i slavone0e. Domnulingenunche §i saruta Evanghelia; Patriarhul 11 sd-rittä pe frunte de trei ori; pu0ik pornesc.' Urmeazridantul, luminatiile, in zgomotul tutulor tunurilor,si ospetele cu glume. Toatà siiptdmAna, spune el,prAvAliile sânt inchise, afarA de macelArii 0 decei cari vand produse alimentare.

Putin dupà accasta, la moartea lui Matei, putem,pi-in acast caldlor, sA asistam la o ingropare deDomn i la alegerea urma§ului. Alegcrea se faceinainte, poate chiar pdná" a nuli fi dat sufletulMatei. Mitropolitul Ignatie boiirii aleg in piatá peConstantin, care se ingrijise sN. Tie de fará pentru ainlocui pe Diicul, rivalul Au, i avea toti seimeniila Indemdnd. Mitropolitul ie,se inaintea bisericiizice: , Domnul vostru este mort; pe cine voiti sà ri-dicati In locul Multimea ilspunde: ,,Pe nimenialtul nu-1 voim cleat pe Coastantin fiul lui Serban-Voa.". Atunci noul Domn e dus In bisericà i a§ezatpe scaun. A doua zi crainicii chiamà lumea la Curte.Constantin, de 0 proalamat, se ascunde, cum ThecaPapa la Roma 0 ImpArgil la Constantinopol; edus in biseria §i aici se amid: Vrednic este"; ise pune dulama, calpacul, surguciul; boierii vin de-i

345

-siirutd mana. Aceasta s'a Taeut la 9 April 1654.Domnul ()el riou (M'use garantia c oastea nu va

prada. Caci abiceiul la Constantinopol, cand muriaun Sultan, era ca, trei zile, Ienicerii i Spahiii säfaca once pentru ca a treta zi sg se presinte

linistiti, la. serviciu.Dupa ce se indeplinesc toate lucrurile acestea, vine

juramantul bolerilor. Boierii AJA In biserica, oasteain Curte. Se pun doud mese: la una este Mitropo-atta, la cealalta Patriarhul (de obiceiu era numaiuna). Stau acolo oamenii cari noteazä juramantul,se spune: ,.Jurati pe aceasta. sTanta Evangheliepe aceasta sfantil cruce cä veti fi cu Constantin-N'oda, fiul lui Serban-Voda, un suflet si un sfat,ascultandu-1 i ajutandu-i fha. viclenie, ata In fata,cat si in dos, neascunzand de el nimic ce trebuie sg-ifie stiut, In tot cursul vietii lui si a voastre. Nuyeti Ti vânzatori catre el, niel yeti lucra impotrivalui. Iarg, daca va yeti argta vanza.tori sau uneltitori,sau cu suflet neadevarat, sau neprieteni, blastamasupra voastra."

Acuma boierii vin de sarutg. mana Domnului sipoala hainei, apoi vine oastea, In frunte cu Spatarul-cel-Mare, cu Aga Seimenilor, cu Marele-Cdpitan, cucapitana, cu iuzbasii sau ofiterii inferiori. Sant asa demulti, Incat abia o parte a izbutit sa sarute manaDomnului, ramanand ca in zilele urmatoare ur-meze ceremonia. Indatä pleaca un numar de cala-reti Cu vestea In tara. Clerul, timp de patruzeci dezile, este admis pentru a felicita pe noul Voevod. A-celasi timp e acordat os-tasilor de prin sate, asa-nu-mitii rosi de tara".

Numai ¡lupa aceasta se ajunge la Ingroparea lui Ma-teii, care e Toarte simpla. Se pregateste un pavilion cutrei scaune; o mie de persoane se aduna acolo. Con-

346

slanlin, noul Domn, se InfAtiseaza inaintea rudefsale foarte IndepArtate si se lucilina. Mortal e lutins-Intftm sicriu Impodobik, in hable Toarte luxoaseIncheiate Cu nasturt de aur i argint; are pe Truntecalpacul. E acoperit cu un giulgiu alb purlandcruce de aur. De-asupra sicriului se intinde o 'taludzugritvitd. Multi 11 regrela; femeile plang. Sc impartlumandri, si se incepe slujha In limba slavona siIn cea greceased; la Evanghelie remede se pun ingenunchi. Dupd ce se mantuie slujba, ge lac po-meni, dandu-se i preotilor. Boierii urmeaza sicriuldei cale doi. Matei e Ingropat In pronaosul bisericiidonmesti, de unde va Ti strrunutat la ATnoia. In par-tile

Indatd dupli aceasta Constantin face o excursieIn abril de oras, si pentru ruglíciuni de ploaie. Oas-tea cu sleagul. merge cu dansul. El imparte banide argint slujitorilor iar populatia aduce un felde 'trinos ca la regiL patriarhali din aulichitate: grd-unte de orz si ovas, miere, flori de Illmaie si porto-cal si ciliar lucruri trebuiloare pentru masa Domnu-lui: berbeci, rate, gaste, oi peste.

Dupd aceasta N'oda se Inioarce la Targoviste.gandul lui cel mare este, acum, sí primeasca inta-rirea de la Poarld, pentru care i se eer 175.000 degalbeni.

Si aici, cu prilejul asleplárii steagului, se vor-beste de unul dintr cci mai insemnati boieri aiTerii-Romanesti: Po3tAnicu1 Constantin Cant tcuzino,tatàl lui Serban-Voda si al lui Constantin Stolnicul,

lui Brancoveanu, om îiivüat, foarle bland,ambitios ntunai pentru copiii lui i care avea sä is-praveascd zugrumat In irapezdria de la Snagov, pentru-bdnuiala cà fiii lui umbla dupd Domnie. El e po-vatuilorul tuturor boierilor, i nimic mi se lace-

347

fArä sfalul i indreptarea lui. Cdci familia Cantacuzi.nestilor era din cele mai mari si mai stralucitoare:-la Mdgureni, la MArgineni la Filipesti, la Coenirunde avea mosii, se Indltau adevdrate palate, lucratecu cel mai bun gust, impodobile induntru ca tablourimurale. Se observd cd niciodatd boierimea nu se in-trecuse atilta. la facerea de locuinti trainice i fru-rhoase ca in acest moment, si aceasta va tinca pondla sffu-situl Domniei Brfmcoveanului: palruzeci deani de mare prosperitate a boierimii indigene.

Pentru ca sa se yacht cum se infOitisa cel míli bo-gat boier al terii, lath' ce spune Pavel de Alep des-pre Brancoveanul eel bdtrart, Preda, bunicul ace-luia care va fi Domn. El avea asezarea luí de ca-petenie in Oltenia, chiar in satul Brâneoveni de-mide plecase Matei. Aici tine 12.000 de capelevite, 30.000 de ol, 400 de boj, 1.000 de bivoll, 4.000,de porci si are 800 de stupi pe posesiunile lui din200 de sale. Anual trimitea Turcilor 1.000 de boj10.000 de oi. Ca servitori avea 1.500 de Tigani:* fie-care familie, de Sf. Gheorghe, da 6 dinari Doinnului.Erau i laulari i artisti adevdrati.

Altfel, omul ace.sta, asa de bogat, era de o simplici-tate de moravuri adrnirabild. La masa boa numaiapd. Foarte milos, a fAcut biserici pand i in Ar-deal, unde Craiul terii, cu situatie regald, Ii zicea:WO.. La moartea lui Matei a luat asoprd-si intreti-nerea tuluror mtindstirilor acestuia, care erau Vre-0patruzeci. La miezul noptii se lrezia ca sa cAeascdPsalmii, si la bisericd indeplinia i. functia de das-cal, cilntand in strand. and pofteste lume la masa.o serveste insusi. Se bea vin i aici, .dar tot pentruscopuri sacre: pentru Dumnezeu, pentru llristos, pen-tru Sf. Treime, pentru Maica Doinnultd, pentru hra-mul zilei,, pentru biserica de acolo. Pe urind numai se

348

trece la politiel si se bea: pentru Sultan, pentruDomn, pentru Patriarh, pentru copiii Domnului,pen-tru neamurile ha, pentru servitorii Patriarhului, pen-tru preoti, pentru diaconi, pentru nobili, pentru te-rani. In felul acesta ni se spune cd se pot beatreizeci de páhare de vin.

Ilántan acum Insemnárile despre localiatile pe carele-au visitat Sirienii. Nu vom urmári descrierea Inamánunte, ci vom indica numai itinerariul si ce seAA mai important In cale.

Pavel de Alep a fost si la Curtea-de-Arges. Aicispune cà sânt nota biserici, dar cea mai Truinoasá,fireste, este mánástirea, al cárii egumen ¡ese InainteaPatriarhului. Aici se fácuserá de curfind lucrári deMatei Basarab; si clopotnita era cláditá de dAn,sul, dezid, dar se dárátnaSe. Mitropolia de la Bucuresti, carese 'l'Ama tocmai pe vremea aceia, de Constantin Ba-sarab pentru a fi apoi schimbatá cu totul de Fa-narioti, era dupd modelul de la Arges, dupti cumtot dupà acest model e fácutá i biserica de laCotroceni. Se descrie biserica argeseaná In amrmunte,arlitAndu-se cum erau sculpturile, pásruile de araindcare se Invártiau la bátaia vántului, turnurile careuimesc prin asezarea lor Asucitit. Este, dacá nucea presintare a mántistirii, pentru cá Sasiidau una simai veche, dar foarte scurtà., despre Ar-ges, la Inceputul veacului, cea d'intrtiu mai Intinsápliná de admiratie din partea unui om care cunos-tea indestul Orientul ca sàui poatá da sama de fru-museta unei asemenea cládiri.

Tot asa e Infátisatá zidirea, mai veche decilt Arge--¢ul, pe care Neagoe-Vodá a Incercat s'o intunece,Sfantul Nicolae din Viile Targovistei, S1111 mánástireaDealului, care a fost refácutd supt Vodá-Bibescu, stri-

349

cOndu-se total interiorul. Alai se releveazd mosaicu-rile" care er,au odinioarà pe turnprobabil e vorba,de sculpturisi ferestile mai ing,uste, c,are aveau o,garniturI de marmur6 alba. In loe sl fie inunei eurti oareeare, zidirea era IncunjuratO atunci deo frumoasa grOdinA.

COlugOrii asiatici au mai Tost la Ocnele Mari, laMAnhstirea dintr'un lemn, la Bistrita, unde au v6-zut moastele SfOntului Grigore, care, cum. se slierau fost furate de Ung-uri In timpul rOzboiului. pre-textand cA ar fi ale Sffintului Ioan de Capistrano.Nu lipseste din deseriere Arnota; unde nu era ingro-pat Inca Matei Basarab.

La Targul-Jiiului se semn.akazit mine de fier, laTismana se pomenese toate legendele In legaturgCu Sf. Nicodim, la mOnOstirile Gura-Motrului i Bu-covdt, se dau note sumare. Despre Craiova niciostire, dar de Caracll este vorba, ca si de Segarcea-side mAnOstirile de pe cursul Oltului. In regiuneacurestilor, pe lâng6. Väräti i Coeni, pe lângl GrA-diste i Comana, cu palatele lor, avem Dobrenii luiConstantin Basarab, care era fiul nevestei preotuluide acolo cu Radu erban. Biserica se pgstreazIacum, cu mormiintul aeestei vinovate Elina.

Despre BuzAu, si mai ales despre Ramnic, des-pre Ploiesti, nu sAnt ldmuriri, dar se vorbestepe larg de Baia-de-AramA. Se arata si cum Sc ex-ploatau minele, unde arama fusese gAsità tocmaisupt Matei Basarab. Piatra e crOpatä cu un foc te-ribil, pe urmà se face topirea in cincilase cuptoare,cu bale miscate dc ap6. Se luereazä i zi i noapte.Pe urma se pun straturi amestecate de lenmemineraiu, si se arde cuptorul din non. Arama ce sescoate de aici e mai bunI decât, cea din Asia Micksi e dusa panA in Brusa i Trapezunt. Intr'up an.

350

s'au seas 600.000 de oed. Exploatarea este asa deintensa, Inca paduri de plopi si de salcii din regiuneaaèeasta sant aproape desfiintate.

In sfarsit vom Incheia aceste note asupra stdrii Te-rii-Romanesti la jumdtatea veacului al XVII-lea cucloud feluri de stiri pe care nu le gh'sim aiurea. Falsul

Mihnca, fiul lui Radu, petrecuse foartemulti ani In Seraiu, asa Inca putea fi socotit caTune i, chiar In ce priveste moralitatea lui, bo-ierii spuneau multe povesti. Era 'Msä un om foarteinteligent, stand ungureste, poloneste, turceste, litubapersand. Ca Domn, a cdutat sa In'Mum pa'rerile reledospre dansul, adunand un sinod, pe care La pre-sida!, fixandu-se norme In ce privesle disciplina;

aval corespondent'," cu Palriarhul corkstantinopo-Elan In aceasla privinta. Apoi a sfintit biscrici,tinand frâul calului Patriarhttlui de Antialtia, cumera obiceiul, In Apusul medieval, lap. de Papri. Ce-remoniile acestea ale lui Mihnea Radu sant zugravite'carte pe larg de Pavel de Mep: avem la dansul odescriere de sfintire de biserica, Licata de DoinnulInsusi, care Indeplineste aceasla functiune ca vechiiImpdrati din Constantinopol, Tot asa descrierea In-coronarii lui Mihnea Radu, datillorul de canoanenotta, ca Imparatii Bizantului , cu o strdlueire caren'a fait intrecuitil.

In srarsit, ca obiceiuri populare, cu prilejul cala-toriei In Oltenia, calugarul descrie si o nuntd latara. Nimeni nu ploca de acolo rara s capete treicolaci si troj paliare de vin pline. Inainle de nuntase pun brazi la usa' si pe drum. Mirele vine calare,se Impart saluri, care erau un object de foarte marepret. Socrul dddea ginerclui un cal si un surguciu.Pe urmà apare mireasa, In radvan, Intovardsita de

351

ei, urmänd dupil ea cardle cu zestrea. Tatrd-si mama miresei primesc pe diac ca sil. Infäliseze iz-vodul. Se 1ncepe apoi bdutura. Banii cari se strän-geau se pecetluiau inleun servet. Socrul Infdtiscazdginerelui srtu o sabie cu teacrt dc brocard i catifea,lar tatill da fiului o hainrt cu samur. Inainte de ase 1ncepe ciocnirea pdharelor, care dureazd loartemultd vreme, este un moment frumos apela edil(' mi-resei i se dif un lant de argint si cheile fricand-o-cloamna gospoddrici celei noi.

Luxul era mare. Se intrebuintau vase de argint lacasele bogate. Se Inlindeau covoare spociale supt pi-cioarele mirelui, ddruite obisnuil de acela care cu-nund. Mireasa purta un val de matasa -trandaTirie. A-supra mulVinii se aruncau stergare, cofeluri, migdalecu zandr. Ospdtul putea cuprindo i cinci, sase sute

tacámuri.Ginerele apdrea Cu calpacul pe cap, ciliar daca

Domnul era de faä, cilci el e Itnprtrat cu cunund inziva aceia. El serveste insrt, pe de o parle, pe mi-reasd, pe de alta, pe Domn. Pe urmrt se infáliseazaIn numele sotilor lava pentru ca sd dea cine vreadaruri. Darurile erau une ori i citte o mosie In-ireaga; unii fdgiidutau cai, bol, porci, robi.

Alti calAtori supt Matei Basarab si Vasile Lupu

IatA Ine.A. doi cllatori cari au fost in Moldova luíVasile Lupu, cAlAtori foarte putin cunoscuti si a-proape neintrebuintati, iar un al treilea, abia dsco-perit, tratand despre Infdtisarea principatului mun-Lean in Domnia urmasului lui Matei Basarab, Con-stantin; si el Basarab, pentru pretentiile la deseen-denta lui din vechea dinastie, dar zis si ConstantinCal-uta, pentru a, Tiind pretendent la tron, i setAiase nasul".

Avem Intgiu cele spuse de un general ungurescdin Ardeal care a juLat un rol Toarte important pevremea lui s'i care, la ispriivitul carierei, a ajuns siprint al Ardealului, unde, om Toarte viteaz, a stApii-nit putinI vreme, murind pe campul de luptrt, dupào mare Infrangere, Intr'o searä de iarnA, cand trupullui a fost gdsit allturi de cele, numeroase, aletovardsilor sAi cAzuti. E loan Kemény, care ni-a la-sat si InsemnAri de cele vlzute la noi, precum si a-mintiri privitoare la captivitatea lui la Tatari dupào expeditie la care Domnii nostri, Gheorghe stefan.urmasul lui Vasile Lupu, si acel Constantin Basa-rab, au participat si ei. Dupa aceastà expeditie din1657 a lui Gheorghe Ilakòczy al II-lea., Kemény, prinsde Tatari, a descris cele pA.tite In robie Cu amilnunte

353

destul de interesante pentru ea povestirea lui sd fietradusd i In romdneste, de un contemporan1.

Kernény Janos stia eeva romdneste. El aveaturi), pe care nu le Went toate Exit, in Moldova

chiar In Tara-Româneascd, asa Meat, &Ind eravorba sd se trimeatA o solie secreta printr'un om deimportan, care sd aibd infdtisare i, pe Mug a-ceasta, un om având prietehi In terile noastre, printulArdealului se adresà de preferintd lui Kernény. Ast-fel el a fost trimes i ca general la 1637, ea sd. aperepe Mated Basarab de cea d'intdiu ndvdlire pe care afdcut-o In .111untenia Vasile Lupu. Plecat din FAgdra*,a trecut pasul Buzdului cu o oaste alcdtuitd in ceamai mare parte din Secui. Vasile-Vodd, din causaimprejurdrilor defavorabile in care se desvolta intre-prinderea lui, s'a retras, si n'a fost nevoie de luptd.

Aceasta se poate considera ca Intdi,a dildtorie alui Kemény In pdrtile noastre, mdrgenild la unscull drum fdrd resu:tat. Dupl. trecere de cativa aniinsd, la 1641, Vasile Lupu a avut fatd. dc Rakelczy,un om foarte de treabd, care a Intretinut legdturi: cin-stite cu terile noastre, observate si de o parte si deRita fArà at:tudini de suzeran i vasal, o purtare carenu i-a pldcut printului ardelean, i acesta a trimesatunci pe Kemény sd facd anumite mustrdri, spri-jin:te pe acte, pe scrisorile, in.sesi de legilturd intreMoldova i Ardeal, redactate, spune memoriul, si la-tinet i romdneste. Cäci, addugim, era o vreme cânddocumentele diplomatice romdnesti apar destul dedes, aldturi de inscripti:le din bisericci, care se fAceauodinioard slavoneste numai. Asa fiind, atunci, la 1644,Kemény pdtrunde In Moldova cu aceastd misiune,

Am tio.Arit text *1 traducere in vol. XV din colectia Hurmu-zaki, p. 1266 §1 urm.

354

Intovgrgsit de Acatin Barcsai, care a ajuns pe urmAprincipe al Ardealului, un nobil, de origine roml-neascg. (JánosAkos, dar si Iacor i se zicea de-ainostri).

Dupg aceia Kemény, trimes de noul print al Ar-dealului, Gheorghe Rákóczy al II-lea, trufa i ne-statornic domn, a tinut sg. iea parte la cgsgtoria feteicelei mai mari a lui Vasile Lupu, Maria, cu mnd din-tre cei mai puternici seniori lituanieni, Ianus Radzi-will. Cgci In Lituania nobilimea era ruseascà si dereligie ortodoxg: unii Lituanieni trecuserà la catoli-cism, dar familiile cele mari igmgseserg ortodoxe,cu toate cg vorbiau poloneste si au fAcut parte dinaristocratia polong pAng la sfarsit.

Invitatia de cgsgtorie ni s'a pgstrat, anume cea tri-measil principelui de la Berlin sau, cum se ziceaatunci, de la Colonia-pe-Sprea. E datatd 1-iu Novem-bre 1644, iar nunta a avut loe la 5 Februar 16451.

Solul Intrà pe la Trotus. Il intamping un boier,viitorul mehmendar, care cautà pe oaspetii de sa-mg la granitg chiar. Ii aduce caii, i pornesc. Aproa-pe de intrarea In capitala, iese Inainte Marele-Vistiercu earna domneascg, duce la un conac poni-pos. Iargsi se dd un ospdt, la care se vdd vasele a-celea de argint. Kemény are prilej sà vorbeascà ro-mâneste ca Voevodul.

In aceastg. noug .cgllitorie Kemény a fost Intovgra-sit nu numai de Barcsai, care probabil stia loarte bineromgneste din causa orig,inii sale, si de un MariassyIstván, Impreund cu alti nobili unguri. Din partea lui,mirele venise cu suitg foarte numeroasà de oamenifoarte bogati, ca unul care juca un rol important Inregatul polon.

' Am publicat invitatia in Acte i fragmente, I.

355

Avea o suita de 2.000 de Poloni, o mica armatacare in1ovara0a pe petitor. Trimesul ardelean faceo comparatie intre felul cum erau imbracati ai lui

felul cum erau imbracati Polonii i boierii mol-doveni. i de aici se vede ca Vasile Lupu avea o Curtede o stralucire extraordinara. Om foarte bogat, sta-panind multa vreme, avand ceia De se chiama geniulfinanciar i, pe langa aceasta, o mare mandrie, care-1facea sa se considere ca un pretendent posibil la co-roana Bizantului, odata Polonii voiau sä faca oexpeditie cruciata In contra Constantinopolului,el se visa in situatia pe care din scrierile pe careGrecii i le adresau lui Vasile se vede ca. In dorintilelor i-o atribuiau, datittor de legi, dupa Basilicalelealtui Vasile, Bizantinul, Domnul Moldovei nu seJäsa biruit de nimeni In ce prive0e luxul.

Inteadevar", spume Kemény, pe curtenii lui Vo-da nu-1 Intreceau Polonii In frumuseta §i bogália im-bracamintii." Erau Inve0nantati in haine de ma-tasa, purtand blanuri scumpe de ras (linx).

Invitatii erau de doua feluri: Poloni, cari repre-sintau In ce privete cultura sociald ceva mai multAlecat Ungurii din Ardeal i poate, supt anume ra-porturi ale politetei occidentale, deosebild de ceaorientald, ceva mai mult decal notiunea vietii so-dale de la noi. Prin urmare a fost o parte dinmasa aceasta i pentru Poloni. Dupa ce au plecat-ei, pe urnià a venit partea cealalta, pentru Voda

pentru invitaii lui unguri. Au inceput sa beadin nou cei ce ramasesera, 0 au 1)1114 spune Kemény,pand li s'a lira". Apoi Voda, politicos falä de re-presintantul Craiului ardelenesc, un vechiu 0 bunprieten, s'a grabit sa conduca pana la scarà pe oas-pete. Acesta, care §tia ce se datore0e unui print sta-panitor, s'a Impotrivit spuind: mal bine O. ma

356

culc aici", iar Vasile Lupu, care urmä politeta Bi-zantului, a ripostat: mä culc i eu aici dacà teculei dumneata".

Se descrle, apoi si masa de nuntä. Maud:rile eraufoal te b ne OA te, dupä datina polonä, nu cea turceasckDomnul gändindu se la stomahul ginerelui i al,

invitatilor lui; erau si multe pläcinte, care, aces,tea, nu sänt polone. MAncdrile, se, serviau in vasede argint, despre care ni putem faca o ideie prin ces'a pästrat in anume biserici ale noastre la SI.Gheorghe Nou d:n Bucuresti, la Sf. Saya din Iasi, deunde s'a luat model pentru blidele de argmt aleCurtii noastre), ca anafornite lu-rate in seoolul alXVII-lea in Ardeal, care se atlä. depuse la Museuldin Bueure,ti.

La masä se dädeau i reprosintari de acrobati, depehlivani"1, de origine si de modil orientalá, pe

' Pentru astfel de represintatii v. si cronica munteand a lui Con-statin Capitanul, ed lorga, pp. 15i-:

La care logodna lui Stefan-Voda Radu) au fost aicea in taracu mare veselie, au facut multe ospete i jocuri, care se potriveacu o nunta domneasca, lar nu logodnd... Adus-au pehlivani de ce.ce joacd pre funii, si de alte lucruri ; adusese 0 un parlivan h n-din, arap, carele facea I 'crud minunate i nevAzute pre lo urile noa-stre ; iute om era si vartos. Langd altele, de nu le putem lungi, faceaacea,ta mai cludat: puna pe rand opt bivoli si se repezea lute,

sarInd peste ei, se da in vazduh peste cap, si cddea In pi-cioare de cela parte; alta, un cal domnesc, gras, mare, Ii legachica de coadd-i, si-1 batea comiselul cat putea, si nu p tea sA-tmisce de loc ; alta, un copac mare den padure adusease, neated,

Infipt, s'au suit spre dansul ca o maimLta ; deci, dupd multejocurl ce au facut sus In varfu-i, s'au slobozit de acolo cu caputIn jos, si au dat In picioare ; alta, un tulpan lung de multi coti, IL'tinea oamenl in main', cat era, 0 se rApez6a lute, s'r mergea cal-cand pre tulpan, si nu se afunda; alta, se prindea multi oamenicate doi In main', i facea chip ca de o bute ca mainile, l mallung, st se rApezia Lute, i lntra cu capul pen gaura aceia, l nu-1

357

cari-i intalnim dese ori, ca aoeleasi piese de re-sisten l".

Deosebi se porneste jocul: femeile nu ieau partela petrecere la un loc cu barbatii. Astfel i dantul,hora de nuntl, se facea earl, In pi*, ceia ce seconstata de alminteri si din alte descileri, de pildala cronicarul Neculce din a doua jumatate a se-colului al XVII-lea. Inainte de masä cinzeci-seized defete danteaza pentru placerea oaspetilor, cari n'aveauvoie Irma a se amesteca In joc, ci se uitau numai dela fereasta. Inaintea acestor fete 0 poate jupinese,)saria cat putea un stolnic batritn, ca I1ic In cap

toiag In m'And", marele maestru. de ceremonii deatunci.

Mâncarea femeilor se facea de altfel In odaileDoamnei, care avea o Intreagd organisare a ei, In le-gaLura cu practicile bizantine I cu viata turceascape care o imitam.

Judecând In total aceasta nunta; Kemény spune:a fost pompa mare 0 bogatie In toate, nu ea laniste barbari români, ci Intocmai ea la un rege cres-Lin".

Indata dupl aceasta se Infatiseaza alaiul de In-tâmpinare al nuntasilor cari vor pleca. La juma-tate de mill dis tanta Domnul, calare pe uncal frtnnos cu seaua, frlul, scara, haturile toatede aur, ceva din splendoarea Domniilor noastrede odinioarl se poate vedea, o spunem In treacat,In aceia ca mormintele de la Arge.s, desooperite ded. Virgil Draghiceanu, s'au gasit nebanuite bogatii de

simtla oamenii, §1 de cela parte cAdea in picloare. Ca aceastamulte fAcea, cgre nu le tinem mInte."

Alte pasagii in SAineanu, Influenia orientalc1 asupra limbiiculturii romane, II, Bucure§ti 1900, p. 288.

358

margaritare, de inele ca pietre scumpe, de paftalesculptate, care rata ca era o strAlucire regala Incadin cele mai depArtate timpuri, and principatulmuntean era redus la o mica bucata de munte cu te-ritoriul lncunjurator. In Moldova din veacul al XVII-lea ni putem Inchipui a erau mijloacele de a In-tretinea acest lux, nefiind lucrari de utilitate pu-blicA care greveazA un budget modern.

Cusma cu care e Infatisat de obiceiu In portreteVasile Lupu, avea la surguciu o turcoasa si cinci dia-mante. Toata Imbracamintea se evalueaza la 40.000de talen.

In ce priveste parteas religioasd a ceremoniei, nise spune cl slujba nuntii a fost oficiata de unul din-tre ce! mai Insemnati repre.sintanti religiosi ai Ro-manilor din toate timpurile, Peru Movild, fiul luiSimion-Vocla, si fratele acelui tanAr Domn Inmorman-tat la .Dobrovat laugh' Iasi, care Petra Movila s'a a-sezat In Polonia, uncle 'a ajuns Mitropolit de Chiev,interesandu-se tolusi de Moldova, In care avea mosii,si Intretinand legating cu rudele lui, ha IncA influen-land asupra organisatiel si spiritului Bisericii mol-dovenesti, asupra stiintei si arte!, asupra tipografieidin Moldova. de atunci. De si el represinta pretentiileposibile ale unei dinastii care nu mai domnia asupraterii, Mitropolitul a trecut peste amintirile de familiepentru a veni si a lila parte la aceasta ceremonie;poate cA aceasta n'a facut-o InsA atata pentru VasileLupu, cat pentru Radziwill, unul dintre principaliiseniori al. Polonieli, de care atarna atunci si ChievulNu credeam", spune Kemény, sa fie Intre (Musaoameni atat de ,nvatati." i se gandia probabil si laMitropolitul Moldova, Varlaam, om foarte distins,ori si la cate an prelat grec'din acei cari gAsiau o-plosire In Moldova.

359

La plecare, i s'a dat de Domn, CUM era obiceiul sänu piece nimeni cu mana goall, o manta ca gulerde bland, cai, turcesti probabil, i giuvaiere de tur-coase 1.

Dupa Historia Moderna Europae a lui EberhardHappelius (Ulm 1692), Maria lui Vasile Lupu apareca o jupdnitd de staturd rnijlocie, dar frumoasd, deIngle i Intinse legdturi si Cu pldeute moravuri".Proiectul casittoriei cu Janus Radziwill e apro-bat de mama cneazului si de regele Poloniei. In-deamnd i episcopul de Przemysl, Trwbinski, carefusese ajutat de Domn in robia la Poartd. Fiind ne-voie de un mijlocitor princiar strdin, se recurge laprintul ardelean, prieten al familiei Radziwill, lacare se trimet un Sienicki si un Ottenhausen. Dar ne-/ntelegerile dintre Moldova si Ardeal pun piedeci.cand vine propurierea direct din Polonia, se facgreutati, rdspandindu-se zvonul ed. i Marele-Cneazmusellesc ar fi cerut pe Maria. 0 solie, compusd dinMirski i Mierzinski, un ofiter si un consilier, duefetei, ca inelul de logodnd, casete de agatd si opal,o oglindl, ca daruri, lar lui Vodd o sabie auritä, pustide lux, ceasorniee. Ei adue In schimb portretul prin-cesei. Urmeazd solii moldoveni Catarg,iu VistierulIanovici, cunoscutul boier stiutor de latineste. Rad-ziwill pleacd, aducand o snitd de saizeci de per-soane cate cu zec,e slugi, cloud sute de calareti, cloudsute de Cazaci i doud sute de dragoni, plus musche-tari. La 29 Ianuar 1645, el e in Moldova. La Hotin11 asteaptd Toma Cantacuzino i Iordachi Satrarul Cupatru .00mpanii pedestre si sese cdldri". La o -millde Iasi apare Domnul cu solii ardeleni i oastea de

lisleagoe Popea, Memortile lui loan Kemeny, Bucureqti, 1899(tesa de licenj6). Cealaltà descuere a fost reprodusg In revistaloan Neculce, din la0, anul 1926, de d-na Marcela Karadja.

360

12.000, de deosebite natii". I se dd. lui RadziwWcalul de ginere". In cale Turcii fac exercitii pe cal

joacd geridal; se face i pehlivdnia" de a prin-de ság.eti cu mana, de a le culege de jos, de a sdripe cal in picioare. Se daa i privelisti de luptdfutre Ieniceri i strájerii lui \roa.. Si comedia tur-ceascà se represintà ea musica. La intrarea in Curtese dd drumul tunurilor, un peic iiind ucis de oschijd. La 5 Februar nunta la bisericd; dupd obi-ceiu" tatál lipseste. Petru Movila slujeste lângd Mi-tropolit. Sdnt de fatd soli poloni, brandeburgensi,curlandesi, ardeleni, munteni, delegatul Patriarhuluidin Constantinopol. In prima zi se oferd darurile re-gelui si altor printi strdini, ale delegatilor Senatu-lui polon, a doua zi ale Moldovenilor, a treia zi aleordsenilor din Ardeal si Moldova. Masa e mai multdecat regald": niel cel mai mare monarh nu s'ar firusinat a o da". Se dd de mdncare i in case private.O sAptdmand se hrdnesc slugile in bani. Serbarea ur-rneazd doulsprezece zile, cu musica turceascd, ve-nità anume din Stambul, cu pehlivani i circasieni,cu dant, si de fernei. Se icau cetdti mestesugite.Se vdd monstri si animale curioase, in luptd Cuuriasii; se sfarind pietre ca ciocanele pe trupom, se at&rnd pietre de. moard de pdrul tuns al ac-torilor, se joacd pe funie. Artistii Ingenunche inain-tea lui Vodd si-i sdrutà poala; dupd care Vistiera].Ii plAteste, ImpArtind i caltane de cAllirie. Femeilestau la masd. deosebit.

La 16 Februar noii cdsátoriti pleacd. la Varsovia.

Fata a doua a bogatului i luxosului Vasile-Voddal Moldovei, Ruxanda, rasatà din cdsdloria cu Tu-dosca Bucioc, era de máritai, si se ivise ideia cdsd-toriei cu Sigismund, fiel lui Gheorghe Rdic6czy, fiucare n'a domnit. Dar, intâmplà'ndu-se ca tocmai a-

361

tunci sA moarA RAk6czy bAtrilnul, Vasile Lupu atimes Instiintare lui Sigismund cl InceteazI intele-legerea de cAsAtorie. Nu stia VodA a peste patruani numai o sa fie silit sa-si dea odrasla, nu dupl unferches print ardelean, ci dupa urAtul i sAlbatecul laInfAtisare, fiu de Cazac care a fost Timus, la cAsA-toria cAruia venim acum.

Nunta Ruxandei cu Timus e InTAtisatA Intr'o des-criere cari ni dit mai larg decat oriunde aiureaInfdtisarea unei nunti romAnesti de atune,ea. Ea segAseste In limba po1on ca i Intr'o versiune ger-maul contemporanA.Thnus,Aiu, prAdase Moldova: astfel petise el pe

Tata lui Vasile Lupu. Pentru cá n'avea Incredere InDomnul cAruia-ii Meuse atata rAu, el ceru garantiispeciale: viitorul socru sA-i trimeatA Inainte pe unuldin oeil mai Insemnati boieri al terii, pe Toma Can-tacuzino. Acesta se duce pAnA la Iampol aduceo carAtA cu sase cal i tain pentru tot timpul cAtva cAlAtori In Moldova. Timus ()ere InsI sA i se maitrimeald IncA pe cineva, pe fratele lui Vasile Lu-pu, Hatmanul Gheorghe. Si numai cAnd Cazacii auavut pe acesti doi ostateci, s'a hotArAt Timuscentinue drumul, IntovArAsit de rudele lui, niste .Ru-soaim foarte necrescut.,, lenese, grase i betive, avAndo totaiA necunoastere a tuturor obiceiurilor Carpi,06 se va vedea ce s'a IntAmplat, In timpul nuntii,eu aceste drmte.

La 26 Aug,ust 1652 s'a fIcut plecarea. S'a strAbA-tut Basarabia prin BAT; Prutul s'a trecut la Sculeni.La Iasi IntAmpinA VodA. Imprema cu boierii. Pentrua arAta de ce mijloace militare dispunea, ajunge sA.stim cà Vasile era Insotit de 8.000 de oameni pe

Hurmuzaki, Suplement 118, p. 34 0 urm.; lorga, Acte ci frag-.mente, 1, p. 208 1 urm.

362

cari-I avea numai la Curtea lui. In fruntea alaiuluistau opt cai Impodobiti foarte frumos turce§te, §i,spune aceasta scrisoare, Vasile s'a Infati§at ca unvrednie monarh i potentat, a carui vitejie n'o poatedescrie In destud". Tinaus, din partea lui, avea 3.000de Cazaci, cu. cal detestabili, dar cu Imbrde-amintedestul de convenabill, pentru ca. era din prada: Ca-zacii jaluisera pe Poloni. Avea §i musica lui spe-ciala, cobzari ucrainieni, cari ziceau cantece specialerusesti.

Indata ce s'a Iniati§at aceasta trupd, oastea Moldo-vet a cuprins-o de o parte §i de alta, pentru a tineaalinierea",. dar poate §i pentru a Impiedeca pe Ca-zaci faca mestesugul obisnuit. Mai taridu insa,cand au scapat de supraveghere, acestia au datnavalä prin pravaliile Evreilor din Iasi una dincele d'intaiu pomeniri ale acestei populatii in Mol-Tdova, au prins dintrIn§ii §i nu li-au dat drumuldecit dupä rascumparare, pretinzand ca-§i rasbunapentru asupriri sociale ucrainiene.

Intampinarea Intre viitorul socru §i ginere amin-teste una din secolul al XIV-lea Intre Imparatul Ioanal V-lea Paleologul, silit sa-si marite fata dupä unemir turc din Asia Mica, §i acesta. Se scaboara depe cai; Vasile saruta pe Timus, care facuse cumputuse pentru a merita aceastd dovada de iubire.Voda, om care cunostea mai multe limbi, tine un dis-curs; Timu§, foarte simplu, habar n'avea cum saraspanda, dar éra In.sotit de pisarul sau, un Polon,Wychovski, care facea toate cuvantárile.

Pe lima alaiul Intra In oras. Timis purta o hainaro§ie-carmuzie §i o mantie de miitasa cu soboli. Incela ce prive§te infatisarea fisica, era un individtankr, stricat de varsat, nu, toemai mic de stat, destulde voinic, dar grosolan". Dupä dansul veniau earl-

363

tele lui, o cgrutd cu bagaje si patru sute de alte cd-ruti simple, cu care Tama negot de sare, Intrebuin-land prilejul nuntii. Ofiterii lui aveau cai buril, im-podobiti cu argint, cu aur i mgrgdritare la seahlturi; ei Inii erau imbrkati poloneste.

In momentul cand intrau in oras, incepu sd cantemusica turceascd, i in acelasi timp, vechea noastrg.musicä turceased, acoja care a intovdrdsit si pe Mi-hai Viteazul cand facut intrarea in Alba-Iulia:viers romanesc din strung. tigdneascd. Tunurile tu-nau.

Dupd aceia oaspeteie e dus la apartamentele spe-ciale ale Domnului, unde-i e infAtisat acel care erabucuria i mandria lui Vodd, mostenitorul tronului,tandrul tefan, care mai tarziu a ajuns si el Domnal Moldovei, 1E11 Doran alintat, furtunatec i nenorocit.Vasile sine un discurs; rdspunde iardsi secretariutlui Timus.

Este, de sigur, in descrierea polond si o notg. sati-ricd Talk' de Cazaci, si de -aceia poate c. ar trebuica din ridiculul infatisdrii sä se mai elimine Cateceva. Pe urraä a inceput, in sarba" ldutarilor, jo-cul fetelor, iar Thnu, Cu Wychol.vski i Fetera, setal ostii lui, a fost incredintat unor paji, u.nor copiide easd, pentru a-1 curdti i servi; i anumiti boletiIi staleau la indemand. lar el s'a asezat si a inceputa-si curgti unghiile, ceia ce nu prea era in obiceiu-rile domnesti, pe cand Cazacii, bdgandu-se prin vii,incep sä prade in Jidovime.

Ca alt act 1 cdsg.toriei vine masa. Timms se faceasteptat. Apare, in farsit, imbrdcat in costum po-lon convenabil. Se aseazg. Lang Domn. Gaud se ri-died pdharele, tunurile bubuie afard i ldutarii c'antd,cei turcesti i cei romanesti pe rand. Pehlivaniiturci apar, i fac tumbele lor.

Sainbdtd, Timus se gdteste de nuntd. Iardsi jupg.-

364

nitele si fetele intind dantul lor in spatiul libex d'ina-intea Curtii. Timis se aseaza la o ferea.sta si, cumera mare iubitor de tutun, fumeazd ceia ce, iarasi,nu era In obiceiu, privind la fete.

Dumineca se face apoi al treilea dan, tot numai defemei; barbatii. na joaca. De alminteri dantul femeilorIn Moldova era ceva peste abiceiul Rasaritului, pen-tra acolo jocul se facea numai de profesionisteeu purtari rele, ca baiaderele Indiei. La noi eranvechi datini tracice, trecate la poporul nostru.

Dupa acest al treilea dant se merge la biserica.Timms e calare pe un cal turcesc Impodobit cu pie-tre sclunpe. Hainele ce le poarta si surguciul de la§licul din cap sant date de Vodd. Asa era obi-

socrul dadea ginerului haina cu care se in-fat* la bise.rica 1. De o parte si de alta a mirelui,calareste cate-un copil de casa si cate-un boier. In_genunchi, si el si mireasa fac declaratiile cexute derit si, cand se Intorc la Curte, Timu§ Isi saruta ne-vasta. Atunci Ii era Ingaduit. In momentul acelalncepe din non musica, tunurile bubuie. Ruxanda,care nu putea fi Incantata ca are un astfel de sot,incepe a plange, de si Timu§ pusese cante ariicazacesti ca sl.-i treaca. Incepe masa cea mare.

Se trimet carute la carvasara, la Sfantul Lazar4.in Iasi, unde o modalca lutoasa de o parte qi obisericuta de cealalla parte, ca si pivnitile enorme;uncle se aduceau toate marfurile, amintesc ce a-lost °data.

Merg acum radvanele ca sa aduca rudele femeiestiale hid Timus, drnstile cdzacesti. Erau niste bietefemei urate, Imbracate In haine jidovesti" negre,

V. lorga, Istoria Romdnilor in chipuri 1 icoane, I, p. 176urm.

365

gulere de sobol dupa moda moldoveneasca. Doam-na le prime0e frumos, le trateaza. Dupa aceia in-- -

cep iarài cuvantarile, i pentru batAla oard se des-leaga limba lud Timu§, care tine urmatorul discurs:Multamesc foarte Domniei Sale lui Vodd. Tot e bunkce-mi trabaje mai mult? Dumnezeu a lasat sa aud o-vorba bina. Sà cante musica turceasea. Sa traiascaHmilnitchi i legatura caselor noastrel Sa-dea tunu.-rile de bucuriel".

Acum Timus aduce musica lui, compusa din treivioristi, un organist", un basist 0 un trambitas,,cari cantä arii polone. El se Invioreaza i pune peCazacid lui sà joace, i s'a."riau ni spune mar-torul ca bivolii In Mtg.". Pe urma. Incepe pe-trecerea eu baulura, care tine panà la un ceas denoapte. Drustele, 1ncalz.te, pornesc, ca Hasca Carpita,sa spuna Moldovencelor: a.n ve.nit pentru batjoeuravoastra? Chiar daca santeti mai bine crescute canoi, lob* iatà v'ati dat voi Doamna voasträ dupa.un Cazac?". Si, entusiasmata, a 0 cazut jos pescari, 0, cum de betie abia se mai puteau micasingure, au fost suite In carutä i trimese acasa.

Timus si sotia sa se re,raseserd, si cloud zile n'aumai aparat in public. Aliereuri au Meat o plimbarepe camp. Joi urma sa." aiba loe plecarea domniteia mixelwi. Boieri, jupanese ieau un ultim °spat deplecare: 'fetele de casa servesc pe soti, pe Donmul0 pe Doamna la aceasta mash'. Apoi urmeaza dan-tulile.Dala aceasta, }ouch' dupa dadaa liii cdleeasca,nuanai Timus cu neva,;11.-ia. Wychowski, secretarul,

Fetera represinta partea caremonioasa a lueruluisi din partea Cazacilor.

La plecare, Timas face boierilor un (Jar pe careei 1-au privit cu despret, cad li daduse doar o suth.de lei de fiecare. Domnului i-a daruit un soroc de

366

soboli, nevestei o rochie de adamascA, cu soboli,toate probabil de furat. Din parte-i, Vasile ddruipatru cai: doi turcesti, doi moldovenesti; soluluilui Matei-Vodd un cal turce,sc, iar Ruxandei un co-vor $i un vig de brocard. Cazacii, din panca lor,venal sd ii se dea daruri, cela ce nu prea era Inetichetk; Wychowski cdpItO deci zece coti de cati-fea, douAzeci de satin, o bland de ras i trei sute delei. Cand a fost sà piece, domnita s'a prins ca ma.-nile de gatul Doamnei, care nu era deck mama eivitregA, iar Vasile a rAmas cu capul gol multdvreme, vdzand cu.rn se duce In tara barbarA, cu oa-meni a ckror fire o vAzuse acum, cea mai iubitA din-Dtrece cele (loud fete ale lull.

Trecem la expunerea unei noud cOldtorii In Mol-dova. Ea este cunoscutà printr'un studiu publicatIn foarte rara foaie germana Baltische Studien",a SocietAtii pentru istoria Pomeraniei i tradus derdposatul Papadopol Calimah, In cartea sa despreGheorghe Stefan.

La 1656, de trei ani acuma, donmeste In Moldovaacest Gheorghe Stefan, dintr'o familie de boieri dela mull. te. Tatd1 säu, Dumitrascu Stefan, jucase unrol important la Inceputul veacului al XVII-lea. ElInsusi era un om bogat, frumos, indrOznet; InteosamA de cuvinte" Neculce ni spune cum s'a Insu-rat: Intalnind un rOdvan cu o jupdneasl tanAr6pldcutl, el 1-a oprit, poruncind sä Intoarcà acasO,la dansul, fdrA altd formI; astfel a luat el pe ac,eajupdneasI Salta, din neamul Boiestilor, foarte im-portant In cele d'intOiu decenii ale acelui veac,Doamna Salta a trlit mult timp pArAsitA de sotulei, care nu voise s'o ieie In pribegie, mide merse,se

lorga, Acte fi fragmente, 1; Hurmuzaki, Supl. 112.

367

Cu o Viloare rusoaica, te1ani Mihaiiovna, ori nuvoise ea.

Gheorghe SteTan, Logofat al lui Vasile-Voda, se in-telesese cu Matei Basarab §i cu Gheorgh.e Ralc6czyal II-lea §i, proTitand de nemultamirea unora dintreboieri fall de Domn, pe care-I faceau Grec, eirepresintftnd boierimea de tara, surprinde pe sta.-pinul sail., care, de §i s'a intors §i a biruit, trebui a-poi sä paraseasca o tara care nu-1 mai voia; ajutorullui Timu§ nu.-i folosise, dar li aduse acestuia peirea,iar Ruxanda, vaduva, adapostita la Ra§cov, era sapiara, multi ani dupa aceasta, de sabia unor hotipoloni.

Astfel Gheorghe-Voda. Stefan s'a instalat Dom;ca om trecut cu vrasta, cu mustald stufoasa, grasut,având toata inTati§area pe care ni-o putem inchipuidupa felul lui de viala; iubitor de vin ca §i IstratieDabija, pe urma, §i de Temei, si de petreceri.

La dânsul venia acum, 111.1656, un ambasador sue-des, Welling, intovara§it de secretarul Hildebrandt,care, acesta, a lasat o descriere a calatoriei Tacute.Uzi Suedia avea legaturi foarte stranse cu Ardea-lul din causa aliantei protestante, in Truntea careiaea se gasia.

La 28 Decembre 1656 apare mica trupd suedesalanga Ia§i Ambasadorul cata sa vorbeasca Domnuluicrestin §i bland". Bland era intr'un fel, §i era i unsuflet deschis: avem de la dansul scrisori foarteirumoasel, In care-§i aratä. naduhul ca nu-§i poateplati datoriile §i, vorbind de primejdiile ameninta.-toare, spune ca, once ar fi, nu pleacà din tara cuniciun ,pret §i mai bine sa-1 manance canii pa.-

mantului acestuia".La oarecare distanta de ora § oaspetele este intarn-

I N. lorga, Studii fi documente, IV, p. 50 §i urm., i Bute-tinul Comisiei istorice a Romaniei, 11, Documente secuie§ti..

368

pinal de un boier, care-i spune sd. nu intre ziva,pentru cd se gIseste acolo un ceau§ turc si nu e binesd vadd pe. ambasadorul cre§tin, ale cdrui rosturipoate cà ar fi fost bdnuite. A fábovit deci ambasa-dorul pdnd seara prin vii. Un cdpitan polon, carestia limba latind, e deta.sat pe langd dansul catie de urat. Noaptea, intrd in Iasi, care i se paremare si intins, dar fIrd. zid incunjurdlor. Strdzile ledescrie secretarul, cum fac, de allfel, si alti scriitori,ca fiind acoperite ca barne de stejar. Inseamndsant multe biserici si, pentru cd era zitta de 28Decembre, in serbdtorile CrAciunului, erau ridicatein toate pdrtile scranciobe, cum se zice In Moldova,dulapuri, league. Pe piete se afla mult vanat, maiales prepelite, care se cumparau ca monead strilinä

cu silingi, cari erau Toarte rdspanditi in Moldovacdpdtaserd o numire romdneascd, devenind

.Erau o multime de soldati, si invartiau hore. Base noteazd si obiceiurile populare, ca, de pildd,.capra", al cilrii rost it andm da aici. In joc, cum ni-Idescrie Suedesul, 'figura o caprd, In care era yarnun om, si pe care o juca un bdiat. Sfarsind jocul,bdiatul trAgea cu o sdgeatä in caprd i astfel hora sesfarsia, iar biatul cdpdta un bacsis. Se infAtisadeci primitiv o we'l'á de vandtoare.

Audienta se acordd solului tot noaptea, ca sd ninbage de samd ceausul. El merge cu o escortd depatruzeci de oameni. La poarta palatului, spre ma-rea lui mirare, sentinela strigd: Wer da?". Domnultinea ca gardA a palatului o companie intreagd

zioe tit; regiment" de Soldati nemti,mercenari, de teama cine stie cdror imprejurdri in-terne care ar Ti putut rdstaarne si pe dansul,

' Istratie Dabija, care de alminteri a falsificat i alte monede caplAteascA soldatii strAini, fAcea si salAr.

369

Trimesul suie apoi pe o scard mare si largd de lennidescrierea este a Curtii lui Lupu, trece pinmai multe offal ajunge in sala tronultd, untie eraun jet mare, lar, de-asupra., un ceasornic, did nvremea aceia era stabilit chiar In Iasi un ceasorni-car Trances, care-si avea acolo casa si legbiturile deTandlie, Gaspar Caillé, de la care s'a pdstral undocument romilnesc, cuprinzilnd iscitlitura personalda lui Caillé In limba francesd.

Oamenii ambasadarului stint asezati pe lavite deIemn, iar ambasadorui însui, cu secretarul, mergIn odaia unde se gdsia Domnut. Boierii i copiiicasä sânt toti In papuci, nu in cizme, dupd obiceiulturcesc. A dhua zi, ceausul probabil pleciind i sedau solului serisori Iatine cutre rego i i so Tac daruri:cai, un caftan de aclaz rosu, opt coti de postav slip-tire.

Intr'un adaus se pomeneste de retragerea lui Gheor-glie Stefan la Stettin, uncle a trdit ani de zile in mi-serie, cerând ajutor In toate pdrtile si uncle pe hIngddisinsul avea numai pe Rusoaica lui, care Invdtaseromfineste, i vre-un boier doi, nuingftindu-si in-strdinarea i sdrAcia prin aceia cd, ajutat do egume-nul Antonie de Moldovita, traducea Insusi psalmii Inromfineste. Manuscriptul se gdsia In stdpanirea cano-nicului Mokloveanu, din Blaj, i astdzi e Intreale Bibliotecii cipariene de acolo. La silt-sit, An-lonie a Insemnat ceasurile din urmd ale DormiuIn testamentul, foarte duios, al Doinnului, pe care-1aminteste autorul articolului din Baftische Studien",el corea sd fie Inmormantat Fang pdrintii sdi, Intara, cu ceremonie domneascd, dupd legea sa. Sibietele lui rAmdsite au strabdtut o blind parte dinEuropa, cu tiitoarea care-si zicea Doamnd, i ca a-.

pdnd ail Test aduse la mAndstirea Casinului.

370

Iatk acum i cea de-a treia d.esc.riere, cea mai noudi.Este In cartea unui alt cillAtor suedes, tipdritd la1679 In care se vorbeste de cIldtora de care aflcut-o la Constantinopol Clas Raiamb, In 1656.

La 23 April 1657, Ralamb pleacd din Brasov. DomnIn momen.tul acela In Muntenia era Constantinban, care prcifitase de legdturile lui la Curte,chiar Inainte de moartea lui Matei Basarab, provo-case rdscoala seimenilor pentru pregdti succe-siunea, Inliiturand altd rudd a lui Matei, Diicul.Un om u.suratec acest flu al lui Badu erban, urmasullui Mihai Viteazul, cu o preoteasa. din Ilfov, Elena,al aril mormant, In satul unde sotul ei era preot,Dobrenii, se vede si astdzi, Prin Intetirea insd a sei-menilor lmpotriva lui Matei, Constantin s'a fdcut ro-bul lor, g ei au ridicat tot felul de pretenVi, pana."s'a ajuns la o noia g strasnied rascoalá, la nevoiade represiune prin interventia lui Ilakòczy din Ar-deal, g atunci s'a distxus de fapt singura oaste decare mai dispunea Tara-Romaneascd, rdmAnand deacum lipsità de mijloace proprii de apdrare Tem-perament de aventurier, Donmul acesta, scos deTurci pentru participarea la luptele vecinului si pro-tectorului ardelean, va colinda lumea, trecand, o

si In Domnia Moldovei cu ajutorul Cazacilor.A lost i prin Maramurds, unde s'a gdsit un potirruit de dansul, pIng. s'a prApddit pe acolo, prinstriiindtate.

Rilamb, cu soli de-ai lui Rákòczy, ajunge la Targo-viste dupd acea miscare a seimenilor. Dd ldmnririasupra iirumurilor, care erau foarte rele, mai alescä veniserd apele marl. Ajuns In margenea Capitalei,Domnul Ii trimete Inainte o caleascd cu sase cai

Un articol despre ea, de d. C. Karadja, in Revista Istoricl"pe 1920.

371

cloud sute de boieri clri. i acest calator- observitImbracamintea Marte luxoasa a curtenilor, lar despreoaste spune ca era compusa din treizeci de companiide calarasd, ceia ce da aproape impresia unei ostiri.Lucru interesant, dacà ar fi adevarat, se pare diDomnul a fost curios sd vadd pe ambasadorul suedescat mai degraba si s'a amestecat Intre ostasi pentrua-1 zdri. Doi boieri, secretarul i maresalur, u-reazd Suedesului bund venire:, secretarul stia lati-neste. Se lauda Toarte mull- Imbrdcamintea lor fru-moasa: calariau cai turcesti, erau Invesmantati Inzale i ea piei de leopard, de pantera sauslic cu pene lungi. Musica, si alci, capita: musicaturceased, cited calatorul semnaleaza flaute §i tim-bate; trambite nu erau.

A dowt zi, e audienta la Domn, foarte stralucitd,Si aici boierii sant Imbracati ca blanuri de jder.Mitropatal asistà.' §i el, si se descrie Intregul pa-lat, cu odaia de primire a lui Matti Basarab, salade audien/a, avänd ptheii Imbracali In adamascii,§i geamuri de sticlá, pe cand °Rile cellelalte, optsau noua, nu erau tapetate si aveau ferestile inchisecu hartie. Voda primeste In mijlocul sdlii de tron.Se sehimba civilitatile obisnuite. Doua scaune as-teapta. pe Constantin si pe Ralamb, Doinnul Intrea-ba .de sanatatea regelui Suediei i, pe urnia,ai nostri erau foarte curiosi sd afle °elm db lastraini, cateva ceasuri continua Intrebdrile, mai alesdespre lucrurile polone. Pe urma Constantin da am-basadorului un caftan, adecd o mantie de brocardde aur, pe care ambasadorul 11 ref Lisa, parandu-i seprea scump, dar i se spune cä asa e datina.

Se aduce o carata cu sase cal turce,sti, mai mina-nati decal cei cu cari a fost primit la sosirea lui. Am-basadorul voia sa plece apoi, dar a fost poftit la

372

masd. Masa aceasla s'a pelrecut cam In modul ur-inNtor: Cinci boleri 1-au prima la portita din grading,cáci, fiind vara, ospatul se gdlise intfun chiosc saufoisor. Constantin sta la usa foisorului. Nu santdecât doi pe jeturi ambasadortil i Dommtl, lar suilasta pe lavite dupd moda turceascá, pana se aducfclurile. Afara stau cateva companii d infanterienemteascá.

Pe masá se aseazil palru blide de arginl acope-rae cu. capace. Când ica loe Domnul, numai atuncichiamá i suita oaspaeltii i boierii de frunte., carivin si se ránduiesc, dupa ce s'au spalat pe mániIn odaia anterioara; el mrmánca In talere de cositor.Felurile sánl bine gatito si se schimba mereu.

La tulliä vin toaslarilc. Domnul rklicà -Intaitt pa-harul pentru Sullan, ceránd feriare ambasadorului ca'ae cum face astfel: de fapt Donmii nostri, din

punc: de vederc lurcesc, eran niste tradatori", carimerflau" sa alba tratainentul lui Bráncoveanu, maiputin fericit decilt ceilalti. Apoi se inclina in sana-laca regelui Suediei, i Voda, ca sa arate cát Il pre-tuiesle, bea data pillare unul duprt altui, pe cándpentru Sullan nu bause decât unul. Se Incling si in~l'Ataca lui liákbczy, a ltti Ilmilnitchi, un aliat,si a Donmului Moldovei, iar dupìi fiecare pallarmusica zice: viori, tobe, timbale, instrumente lur-cesti Probabil ca se trageau i tunuri, cela ce uiiasi ni spuie calátorul (dar, iarasi, ponle ca Ilii-lOczy le luase pe 'Dale In Ardeal). Cánd ambasado-rul toasleazá penlru Doinn,, se parece un_ lttcru ne-asteptat pentru el : copiii de casa' astern perne pejos si boierii se pun In gentilicia pe ele, si inacesta ridicd i ei palarul, mergánd apoi sä sitrulemána Donmului, cum cerca eticheta. Cánd sa seincheic masa in stistrsit, upar vánalorii domnesti, adtt-

373

and doi ursi, pc cari-i vilnaserd, i primind bacsispentru aceasta.

Ceia ce urmeazd aratà cà ai noslri aveau toiusi maimult shnt de discretie decal strainii: langd chiosc eraun cort mic pentru cei ce aveau nevoie sà se retragasinguri. Seerelarul ambasadorului, mai slab In bala-male, sine aceastii nevoie de isolare, i atunci doimaresali" 11 ieau cu alaiu pAnd la cort si-1 asteaptd

unul dintrInsii tine un lighian, apoiconduc Cu acelasi alaiu la masii.

0 Tilt ul clureizd de la ceasui ii 10 IAA la 7 seara. Laplecare, Domnul In dispositii bune, strange in bratede cloud ori pe ambasador, sdrutd. Condus Cu lau-lari acasd, Ralamb pleactl, dar nu fdrd sà i se aratede Domn dorinta de a cdpkla 500 de Suedesi pentrupaza lui.

A doua zi, i se lace un ullim cadou prin Marele-Co-mis: un cal.IntevArdsit de cilldrasi, e dus la granitd,In ficcare loc pe mule trece, oaste iese Inaintea lrimi-sului Suediei.

Decadenta acestei straluciri era Insil aproape.

CUPRINSULPagina

Innainte de intemelerea Domnillor 5Cei d'intAiu cAlAtori In veacul al XIV-lea 21

Ill. Cele d'intAlu alcAtuiri biserice§ti 37Moldova din a doua jumAtate a secolulul al XIV-lea 48Moldova lui Stefan-cel-Mare 73Moldova din prima jumAtate a secolului al XVI-lea:

consideratii generale 91

Supt Petru Rare§, in Moldova 102DregAtoriile románe§ti In veacurile al XIV-lea pAnA

In al XVI-lea 116

Tara-RomAneascA supt Neagoe Basarab 131

Tenle noastre supt influenta turceascA 143Un intermezzo de Rena§tere apusean5 in Moldova. 154Tenle noastre In a doua jumAtate a veaculul al

XVI-lea 173Trei cAlAtori francesi la noi 189Un cAlAtor Italian Inainte de Mihal Viteazul: Botero. 217StrAinii la nol dupA adeverirea cAlAtorilor 229Epoca lui Mihai Viteazul In mArturlile cAlAtorilor . 250Epoca MovIlegtilor In paginile de cAlgtori 264Alti cAlAtori din IntAla jumAtate a secolulul al XVII-

lea OM la Vasile Lupu 271Mlsionarul Bandini in Moldova lui Vasile Lupu . 299Un cAlAtor sirian In Principate la jumAtatea veacului

al XVII-lea 331

Alti cAlAtori supt Matei Basarab gi Vasile Lupu . 352