AFECŢIUNI CHIRURGICALE ALE GLANDEI MAMARE

MASTITE ACUTE ŞI CRONICE

TUMORILE BENIGNE ŞI MALIGNE

ANATOMIE

regiunea mamară este delimitată:

- de spaţiile III -V intercostale;

- de stern;

- linia axilară anterioară;

ţesutul glandular:

- se insinuează însă într-un strat subţire peste aceste limite;

- ajunge:

cranial până la nivelul claviculei;

inferior până la nivelul epigastrului;

medial şi lateral până la nivelul liniei mediosternale şi respectiv marginea anterioară a dorsalului mare;

piramida mamară:

- este o hemisferă acoperită de tegument, exceptând zona centrală;

- cunoscută sub denumirea de areolă mamară:

unde lipseşte stratul cornos al tegumentului;

lăsând astfel să se vadă prin transluciditate glandele sebacee şi sudoripare - realizând aşa-numitele glande Morgagni;

areola mamară este centrată de o proeminenţă de regulă cilindrică numită mamelon sau papila mamară;

glanda mamară normală:

- este alcătuită din circa 12-15-20 lobi despărţiţi prin septuri conjunctive puternice;

- fiecare lob este drenat de un canal galactofor numit duct lactifer:

• care se deschide la nivelul mamelonului;

1

• prezintă o dilataţie fuziformă subareolară denumită sinus galactofor;

structura unui lob este asemănătoare unui copac inversat:

- tulpina reprezentând canalul galactofor;

- iar frunzele, acinii, care au fiecare câte un

duct propriu;

unitatea secretorie a sânului este acinul;

mai mulţi acini:

- se unesc prin ductele lor realizând lobulii;

- ductele prin unire realizează canalul galactofor;

în jurul tuturor acestor elemente glandulare se află stroma fibroasă;

glanda în totalitate:

- este învelită în ţesut grăsos - dispus pre- şi retroglandular cu excepţia zonei areolo-mamelonare;

stratul adipos premamar este compartimentat în lobuli adipoşi:

- de formă triunghiulară;

- delimitaţi de proeminenţe fibroglandulare numite crestele Duret;

se continuă la rândul lor pănă la nivelul dermului cu tractusuri conjunctive numite ligamentele Cooper;

- când sunt invadate, în cazul cancerului de sân, determină prin retracţie, aspectul de coajă de portocală;

fixarea mamelei de muşchii pectorali şi periostul claviculei se realizează:

- pe de o parte prin elementele vasculonervoase;

- pe de alta de fascia retromamară - care este despărţită de fascia muşchilor pectorali printr-un ţesut conjunctiv lax;

există două tipuri de epitelii aflate sub control hormonal:

- epiteliul glandular al acinului;

- epiteliul ductal;

2

în mod normal sunt două glande mamare;

anomalii ale sânului:

- amastia = lipsa uneia sau a ambelor mamele;

- atelia = absenţa mamelonului;

- hipermastia sau polimastia = prezenţa mamelelor supranumerare;

în prima jumătate a ciclului menstrual sub influenţa estrogenilor se produce proliferarea epiteliului ductal (creşte arborele);

în a doua jumătate a ciclului menstrual sub influenţa progesteronului şi a hormonului luteinizant se dezvoltă acinii (cresc frunzele);

toate aceste fenomene regresează în timpul menstruaţiei care este faza de involuţie;

METODE DE EVALUARE

ANAMNEZA

stabileşte- vârsta pacientei;vechimea suferinţei; relaţia cu ciclul menstrual;durerea;

- ultima menstruaţie;prezenţa sau absenţa scurgerilor mamelonare şi felul acestora;

- sarcinile şi alăptarea la sân;antecedentele heredocolaterale;

- tratamentele medicamentoase;

EXAMENUL OBIECTIV

Inspecţia poate evidenţia: asimetria sânului; tumefacţia;hiperemia tegumentară;

- edemul în coajă de portocală;retracţia mamelonară;

- fistulele tegumentare;ulceraţiile;aspectul de „axilă plină”;

Palparea se face:cu bolnava în ortostatism; cu pectoralul contractat;

- în decubit dorsal, de preferat la 45º; examinând atât glanda cât şi axila;

examinarea se face:cu degetele întinse, în fiecare cadran;

- pornind cu cele mediale şi terminând cu cadranul superoextern;

la depistarea unei formaţiuni ne interesează: forma;dimensiunea; suprafaţa;consistenţa; marginile; mobilitatea;

3

obligatoriu se caută:sânul şi axila controlaterală;

- zonele supraclaviculare pentru depistarea eventualelor metastaze;

INVESTIGAŢIILE PARACLINICE

Puncţia exploratorie se face:

- când există fluctuenţă sau formaţiune renitent elastică;

se poate extrage: puroi în abcese; lichid serocitrin; louche în maladia Reclus;lichid lăptos în galactocel;sanghinolent în cancerele cu necrobioză;

lichidele aspirate se trimit la examen citologic;

Mamografia poate evidenţia: opacităţi regulate, cu limite nete sugestive pentru tumori benigne;

- opacităţi intense, festonate, rău delimitate caracterizând tumorile maligne, la fel ca şi microcalcificările diseminate la nivelul sânului;

Ecografia sânului dă: imagini sugestive pentru colecţii lichidiene;

- formaţiuni ecodense bine sau rău delimitate;

MAMOGRAFIA

Stereotaxia sânului pentru tumorile infraclinice se face cu un mamoguide;

Scintigrafia sânului

Tomografia computerizată

Puncţia bioptică se poate face:prin aspiraţie;

- cu ac fin, cu sau fără radio- sau ecoghidare şi rezultatul se trimite la examen citologic;

- cu ac gros special, care decupează un cilindru de ţesut care se trimite la examen histologic;

Biopsia chirurgicală excizională:

- constă în excizia unui fragment sau a tumorii în totalitate care se trimite la examenul histopatologic;

- acesta poate fi:

- extemporaneu (în 15-20 min.);

- obţinut prin congelare şi secţionare;

- la parafină;

4

ABCESELE MAMARE

Mastitele acute = inflamaţii acute ale glandei mamare;

când inflamaţia interesează ţesutul adipos inconjurător vorbim de paramastite;

acestea pot fi:- premamare, dispuse anterior ţesutului glandular;

- sau profunde realizând inframastitele;

Paramastitele:

- sunt rar leziuni independente, mai ales în perioada de lactaţie;

- de cele mai multe ori ele complică o mastită acută;

- când procesul inflamator interesează atât glanda cât şi ţesutul extraglandular vorbim despre o panmastită sau flegmon difuz al glandei;

mastita acută apare mai frecvent la femeile care alăptează;

germenii cel mai des implicaţi sunt: stafilococul;

- streptococul;care pătrund prin eroziuni sau fisuri de la nivelul mamelonului;

infecţia este favorizată de angorjarea sânului cu lapte;

mai rar poate apare mastita:la nou născut;la pubertate;la menopauză;

un hematom posttraumatic intraglandular poate fi prin infectare sursa unei mastite;

foarte rar infestarea se poate produce pe cale sanguină sau limfatică (în cursul febrei tifoide al stafilocociilor);

de cele mai multe ori leziunea este unilaterală;

doar în 20% din cazuri este bilaterală;

infecţia porneşte de la un canal galactofor - interesând iniţial un singur lob glandular;

când colecţia purulentă s-a constituit, aceasta depăşeşte septurile conjunctive interlobare interesând lobii adiacenţi;

se creează la nivelul sânului o cavitate care conţine: puroi;- resturi de ţesut glandular amestecate cu lapte;

5

CLINICA

la inspecţie sânul:este mărit de volum; cu tegumentul hiperemic;

- cu circulaţie colaterală bogată dureros spontan şi la palpare;

palparea mai evidenţiează:căldură locală; fluctuenţă;

- în faza iniţială compresiunea provoacă: durere accentuată;poate să elimine prin conductele galactofore osecreţie gălbuie reprezentată de puroi şi lapte;

- secreţie care pe un fragment de tifon lasă o pată gălbuie;

bolnava prezintă:

- febră cu alterarea stării generale;

- biologic apare leucocitoza;

în cazurile hiperseptice, apar la nivelul sânului trenee limfangitice care converg spre regiunea axilară unde poate să fie prezentă limfadenita;

când focarul inflamator s-a ramolit apare fluctuenţa;

dacă tratamentul chirurgical nu este aplicat procesul fistulizează spontan la tegument sau şi mai grav se poate extinde retromamar, determinând aşa numita panmastită.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

Angorjarea sânului:

- tumefacţie uniformă;

- fără fenomene inflamatorii locale şi generale;

- reprezintă o stare fiziologică a glandei în perioadă de lactaţie cu evacuare insuficientă;

- simptomele angorjării dispar imediat după evacuarea laptelui, iar secreţia evacuată:

- nu are aspect purulent;

- nu conţine microbi pe cultură;

Mastita carcinomatoasă:

- apare tot la femeile tinere în perioada de alăptare;

- se însoţeşte de:febră;dureri;roşeaţă;prezintă semnul cojii de portocală datorită edemului important al tegumentului;

6

- palparea evidenţiează:

- un caracter infiltrativ al unei tumori voluminoase;

- adenopatie axilară;

- de cele mai multe ori este bilaterală şi semnul dominant este toxemia;

Erizipelul pielii regiunii mamare:

- placardul erizipelatos delimitat de piele sănătoasă;

- frisonul;temperatura ridicată;

FORMELE CLINICE

abcesul premamar reprezintă localizarea procesului supurativ în ţesutul grăsos premamar;

abcesul tuberos este o supuraţie care:

- interesează glandele sebacee ale sânului;

- realizează o tumoră inflamatorie mică şi foarte dureroasă asemănătoare supuraţiilor din hidrosadenită;

abcesul retromamar:se mai numeşte şi inframastită; reprezintă procesul inflamator al ţesutului grăsos retromamar; foarte rar acest abces poate fi primitiv; mai des el este propagat de la un abces al glandei realizând abcesul „în buton de cămaşă“;

- sânul apare:mult mărit de volum;cu fluctuenţă;şi edem în şanţul submamar;

flegmonul difuz al sânului:se întâlneşte la femeile debilitate;are mare tendinţă la extensie şi necroză;cu semne generale zgomotoase;

flegmonul lemnos al sânului:este o formă subacută;glanda este mărită de volum şi foarte dură;supuraţia apare târziu;

mastita noului născut:

- apare în prima săptămână după naştere;

- se caracterizează prin prezenţa unor sâni:mult măriţi de volum; ca nişte „sticle de ceasornic“;

- semnele generale ale infecţiei;

- evoluţia este spre vindecare spontană;

- rar apar procese supurative;

7

mastita pubertăţii:

- apare mai frecvent la băieţi decât la fete;

- este favorizată de microtraumatismele locale;

- se vindecă spontan;

mastita menopauzei:

- este reprezentată de tumefacţia dură a ambilor sâni;

- cu induraţia concomitentă a pielii şi ganglioni palpabili;

- are evoluţie subacută sau cronică;

- poate mima cancerul;

Mastitele cronice = procese infecţioase cronice ale glandei mamare;

pot porni de la fenomene acute sesizate sau nesesizate de bolnavă;

pot îmbrăca forme pseudotumorale, pretându-se la confuzii;

pot fi ca şi mastitele acute:

- nespecifice - determinate de agenţi patogeni obişnuiţi;

- specifice (TBC, lues);

MASTITELE CRONICE NESPECIFICE

- un proces inflamator care interesează de regulă un singur lob glandular;

- are aceeaşi simptomatologie ca şi abcesul cald dar mai estompată şi mai trenantă;

- apare de cele mai multe ori pe un teren diabetic;

- poate fi consecutiv unui abces cald sau unei leziuni traumatice;

- uneori continuă o vindecare imperfectă a unui abces cald incorect drenat;

simptomatologia se caracterizează prin:

- durere la palpare, insidios apărută;

- durere descoperită uneori cu prilejul toaletei locale cu aceeaşi ocazie bolnava remarcă:

- un nodul mobil faţă de planurile adiacente;adenopatie axilară de tip inflamator;

8

examenul obiectiv pune în evidenţă la palpare prezenţa unui nodul:

- dur;rotund sau neregulat;

- de mărime variabilă;rău delimitat faţă de ţesuturile adiacente;mobil;

când nodulul este dezvoltat superficial:

- poate interesa şi pielea;

- poate retracta mamelonul;

- poate preta la confuzii cu cancerul, cu atât mai tare cu cât se însoţeşte de adenopatie axilară;

dacă există o comunicare între cavitatea abcesului şi unul sau mai multe canale galactofore este posibil ca la compresiune să apară la nivelul mamelonului o secreţie purulentă sau seroasă;

diagnosticul de certitudine se stabileşte prin:puncţie;

- biopsie excizională;

GALACTOCELUL

- este o tumoră ce conţine lapte alterat realizând un abces cronic;

- o colecţie în care se varsă mai multe canale galactofore;apare în timpul lactaţiei; este destul de rar întâlnită;

- clinic = o tumoră: bine circumscrisă;mobilă faţă de planurile adiacente;

- la apăsarea ei prin mamelon se scurge lapte, iar pe sân lasă godeu;

- formaţiunea creşte în volum până la apariţia supuraţiei.

TUBERCULOZA SÂNULUI

- este o afecţiune rară;este provocată de bacilul Koch, însămânţat pe cale sanguină sau limfatică;este unilaterală; de regulă primitivă;

- poate fi: cu noduli multipli, diseminaţi în glandă;

- localizată, veritabil abces rece intraglandular;

clinic deosebim două forme:

- forma diseminată:care se întâlneşte la femei cu tuberculoză viscerală avansată; când sânul se măreşte de volum;fără modificări tegumentare;cu formaţiuni nodulare diseminate;adenopatie axilară;

9

- forma localizată - care evoluează în două faze:

faza de cruditate cu tumoră: bine circumscrisă;neregulată;adenopatie axilară;

faza de ramolisment cu tumoră: fluctuentă; tegumentul hiperemic;tendinţă la fistulizare sau fistulă constituită prin care se scurge puroi grunjos sau cazeos;

SIFILISUL SÂNULUI

- poate fi reprezentat prin:şancrul primar;sifilisul secundar; goma sifilitică;

- este o afecţiune din ce în ce mai rar întâlnită;

- de interes chirurgical este doar mastita perioadei terţiare (goma);

- şancrul mamelonar şi determinările secundare localizate la sân sunt de domeniul patologiei medicale dermatologice;

- goma sânului trece prin cele trei stadii obişnuite: de cruditate;ramolisment; ulceraţie, fără adenopatie axilară;

*** RBW

TUMORILE BENIGNE ALE SÂNULUI

ADENOFIBROMUL (FIBROADENOMUL)

reprezintă 75% din tumorile mamare benigne;

este o tumoră rezultată din proliferarea epiteliului şi ţesutului conjunctiv al glandei mamare;

se descriu mai multe varietăţi microscopice ale adenofibromului:

- pericanalicular;

- intracanalicular;chistic;arborescent;

CLINICA

tumora:

- este depistată la femei sub 35 de ani; este o formaţiune tumorală de dimensiuni mici (până la mărima unei nuci) descrisă ca un „şoarece mamar“; dură, bine delimitată;

- foarte mobilă (alunecă sub degetele examinatorului, fiind greu de imobilizat); cu suprafaţă netedă;

- nu se constată adenopatie axilară;devine dureroasă în timpul menstruaţiei;

10

INVESTIGAŢIILE PARACLINICE

- mamografia depistează o leziune:caracteristică;ca o opacitate bine delimitată;de intensitate costală sau subcostală;examenul bioptic tranşează diagnosticul;

TRATAMENT

conduita constă în tratament chirurgical de principiu cu scopul: de precizare a diagnosticului;de înlăturare a unei formaţiuni tumorale, care creşte în volum, devenind factor de stres pentru pacientă;

excizia se face printr-o incizie care să aibă un caracter cât mai estetic;

se preferă inciziile periareolare sau în şanţul submamar sau radiar în funcţie de: localizarea;mărimea formaţiunii;

TUMORA VEGETANTĂ INTRACANALICULARĂ

o proliferare a epiteliului canalelor galactofore;

o varietate rară de formaţiune tumorală;

canalul galactofor apare dilatat plin cu vegetaţii ce plutesc într-un lichid sanguinolent;

CLINICA

bolnava se prezintă la medic pentru scurgeri prin mamelon:sanguinolente; serosanguinolente;

- intermitente; ritmate de menstruaţie sau/şi de contactele sexuale;

când poate fi depistată clinic tumora este:

- situată de regulă sub areola mamară;de mărimea unei cireşe, rotundă sau ovalară;

- fermă;aderentă la glandă;

- fără aderenţe la perete; prin presiune se scurge lichid sanguinolent prin mamelon;

TUMORILE MALIGNE ALE SÂNULUI

CANCERUL MAMAR

este cea mai frecventă tumoră malignă la femei;

prima cauză de mortalitate oncologică;

cu tendinţă în continuă creştere a incidenţei;

reprezită 20% din totalul neoplaziilor la femeile din Europa;

11

incidenţa cancerului de sân este în creştere atăt în ţările industrializate cât şi în cele în curs de dezvoltare, în medie cu 1% pe an;

se întâlneşte relativ rar la bărbaţi;

raportul femei/bărbaţi este de 100/1;

riscul de a dezvolta un cancer mamar creşte cu vârsta, mai ales după vârsta de 49 de ani;

tumorile maligne ale glandei mamare apar în jurul menopauzei:

- cele mai afectate vârste sunt cuprinse între 45-50 ani şi în postmenopauză, 55-60 ani;

- exista o tendinţă de scădere a vârstei de apariţie constatată în ultimii ani;

FACTORII FAVORIZANŢI

apariţia precoce a menstruaţiei;

lipsa sarcinii; naşterea primului copil după 30 ani; menopauza tardivă; radiaţiile ionizante;

tratamentele hormonale intempestive; traumatismele mamare în antecedente;

alimentaţia hipercalorică şi bogată în grăsimi;

antecedentele maritale (grupul de risc îl au femeile necăsătorite sau căsătorite târziu);

riscul de a apare un cancer mamar este mai crescut la femeile cu antecedente de cancer mamar pe linie maternă;

PREVENŢIE

schimbarea stilului de viaţă; intervenţii medicamentoase;

diverse proceduri de intervenţie profilactică; combaterea excesului de greutate;

practicarea regulată a exerciţiului fizic; excluderea fumatului;

diminuarea consumului de alcool; creşterea consumului de vegetale;

CLINICA

în stadiile incipiente simtomatologia este puţină;

cel mai frecvent întâlnit este tumora descoperită adesea de pacienta însăşi: prin palpare întâmplătoare; la autoexaminare;

durerea, ca prim simptom, apare în 8% din cazuri şi poate fi sub formă:de înţepături; arsuri;

12

durerea nu este specifică cancerului însă poate atrage atenţia femeii de a se prezenta la medic;

secreţiile mamelonare; eroziunile şi eczematizarea mamelonului;

înroşirea tegumentului sânului, apare într-un procent redus de cazuri;

în 2% din patologie se întâlneşte la debut, adenopatia axilară;

INVESTIGAŢIILE PARACLINICE

necesare pentru:- depistarea activă, prin metode de screening (singura ce permite

diagnosticul în faze incipiente);

- depistarea pasivă, adică diagnosticul nodulilor mamari la femeile ce se prezintă la medic;

ECOGRAFIA

nodulii tumorali benigni prezintă:o structură omogenă; pot fi hipoecogeni; pot fi izoecogeni cu structura glandei mamare;

nodulii tumorali maligni:au o structură neomogenă; zone hipoecogene alternează cu zone

ecogene şi atenuează ecourile posterioare la examenul ecografic;

MAMOGRAFIA

o examinare importantă;

indispensabilă în a descoperi cancerele asimptomatice şi în a obţine precizări în cazurile suspecte;

- nodulul benign apare la mamografie ca o opacitate:intensă; omogenă; bine delimitată;

- tumoarea malignă este neomogenă, cu margini neregulate, cu calcificări;

- se poate intâlni: imaginea de fibroză retractilă; edemul peritumoral; îngroşarea lizereului cutanat

însemnând infiltrarea tegumentului;

mamografia poate depista leziuni de câţiva milimetri, cu ajutorul noilor tehnici moderne de mamografie;

DIAGNOSTICUL CITOLOGIC

se face prin examinarea la microscop a frotiurilor efectuate din puncţia cu ac fin a tumorii mamare;

13

o puncţie mamară pozitivă confirmă diagnosticul de malignitate;

un examen citologic negativ nu poate exclude malignitatea decât coroborând celelalte informaţii:clinice; mamografice; examen histopatologic;

EXAMENUL HISTOLOGIC

diagnosticul de certitudine;

se poate efectua:din prelevări tumorale; din puncţie biopsie; din piesa de rezecţie în cazul intervenţiei chirurgicale;

TERMOGRAFIA

GALACTOGRAFIA

XEROGRAFIA

REZONANŢA MAGNETICĂ

este o investigaţie scumpă;

are indicaţie în urmărirea cancerului mamar tratat conservator;

are indicaţie în vederea diagnosticului precoce al recidivei locale;

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

MASTOPATIA FIBROCHISTICĂ

apare la femei între 30 şi 55 ani; este frecvent bilaterală;

leziunile sunt dureroase în fazele premenstruale; nodulii sunt bine delimitaţi şi nu se asociază cu adenopatii axilare;

FIBROADENOMUL

se manifestă la femeile tinere, mai ales cu vârste între 20 şi 25 ani;

nodulii sunt în general nedureroşi iar pe mamografie există semne caracteristice;

PAPILOMUL INTRADUCTAL

se manifestă la vârste cuprinse între 20-65 ani;

simptomul dominant este reprezentat de secreţie mamelonară intermitentă;

EVOLUŢIA ŞI COMPLICAŢIILE

diseminarea se face din aproape în aproape, pe cale: hematogenă; limfatică;

14

local, diseminarea se realizează prin:contiguitate; permeaţie; embolizare în vasele limfatice;

pe măsură ce se dezvoltă, tumora:infiltrează vasele limfatice, sanguine, ţesutul conjunctiv;

- determină ulcerarea tegumentului (tegumentul capătând aspectul de „coajă de portocală”);

- se extinde spre planul profund; determină aderenţă şi chiar fixarea la muşchiul pectoral;

o formă particulară de infiltrare tumorală cutanată o constituie nodulii de permeaţie:

- formaţiuni tumorale de dimensiuni mici situate în vasele limfatice dermice ale sânului sau pe peretele toracic;

pe cale limfatică, cancerul mamar determină metastaze în ganglionii:axilari; - mamari interni; subclaviculari; supraclaviculari;

pe cale hematogenă determină metastaze: hepatice;pulmonare;osoase;cerebrale e.t.c.

în cancerul mamar se manifestă un tropism osos de diseminare la distanţă pentru segmentele:vertebrale; costale; pelvine; craniene;

FACTORII PROGNOSTICI

stadiul clinic;tipul histopatologic; carcinoamele medulare şi tubulare au prognostic favorabil;

dimensiunea tumorii; cu cât tumora este mai mare, cu atât prognosticul este mai nefavorabil;

gradingul de diferenţiere; cu cât gradul de diferenţiere este mai înalt (G1) cu atât prognosticul este mai bun şi invers;

starea ganglionilor limfatici axilari; cu cât numărul ganglionilor axilari invadaţi este mai mare cu atât prognosticul e mai nefavorabil;

receptorii hormonali; prezenţa receptorilor pentru estrogen şi progesteron se corelează cu un prognostic bun;

reacţia celulară peritumorală;

invazia tumorală intralimfatică şi intravenoasă;

STADIALIZARE TNM

T= tumora primară

Tx - tumora primară nu poate fi demonstrată;

Tis - carcinom în situ;carcinom intraductal;

15

- carcinom lobular in situ sau boala Paget a mamelonului, fără masă tumorală asociată (boala Paget asociată cu masa tumorală se clasifică conform dimensiunilor tumorii);

Tis (DCIS) - carcinom ductal in situ;

Tis (LCIS) - carcinom lobular in situ;

Tis (Paget) - boală Paget a mamelonului fără tumoră;

T1 - tumoră mai mică de 2 cm în diametrul cel mai mare;

T1mic - microinvazie, mai puţin de 0,1cm în dimensiunea cea mai mare;

T1a - tumoră mai mare de 0,1 cm dar nu mai mare de 0,5 cm, în diametrul cel mai mare;

T1b - tumoră mai mare de 0,5 cm, dar nu mai mult de 1 cm în diametrul cel mai mare;

T1c - tumoră mai mare de 1 cm dar nu mai mare de 2 cm în cel mai mare diametru;

T3 - tumoră mai mare de 5 cm în cel mai mare diametru;

T4 - tumoră indiferent de dimensiuni, cu extindere directă la piele sau perete toracic;

T4a - extensie la peretele toracic;

T4b - edem (inclusiv „coaja de portocală”), ulceraţia pielii, sau noduli de permeaţie limitaţi la sân;

T4c - ambele caracteristici (T4a şi T4b) prezente;

T4d - carcinomul inflamator;

N = adenopatii metastatice

Nx - adenopatia regională nu poate fi demonstrată;

N0 - fără metastaze ganglionare;

N1 - metastaze în ganglionii limfatici regionali ipsilaterali;

N2 - metastaze în ganglionii limfatici regionali ipsilaterali fixaţi sau ganglionii mamari interni ipsilaterali evidenţiaţi clinic în absenţa unor metastaze ganglionare limfatice axilare clinic evidente;

N2a - metastaze în ganglionii lifatici axilari ipsilaterali fixaţi între ei sau la alte structuri;

N2b - metastaze în ganglionii mamari interni ipsilaterali clinic evidenţi în absenţa unor metastaze ganglionare limfatice axilare clinic evidente;

16

N3 - metastaze în ganglionii limfatici infraclaviculari ipsilaterali sau în ganglionii limfatici mamari interni ipsilaterali clinic evidenţi şi în prezenţa metastazelor în ganglionii limfatici axilari clinic evidenţi;

- sau metastaze în ganglionii limfatici supraclaviculari cu sau fără invazie în ganglionii limfatici axilari sau mamari interni;

N3a - metastaze în ganglionii limfatici infraclaviculari ipsilaterali şi ganglionii limfatici axilari;

N3b - metastaze în ganglionii limfatici mamari interni ipsilaterali şi ganglionii limfatici axilari;

N3c - metastaze în ganglionii limfatici supraclaviculari ipsilaterali;

M - metastază la distanţă

Mx - nu pot fi detectate metastaze;

M0 - absenţa lor;

M1 - prezenţa lor inclusiv în ganglionii supraclaviculari homolaterali;

MASTITA CARCINOMATOASĂ

se caracterizează printr-o evoluţie rapidă şi gravă;

clinic:

- se întâlneşte un proces difuz, infiltrativ;

- afectează tot sânul cu înroşirea tegumentului;

- edem cutanat cu aspect în „coajă de portocală”;

- creşterea temperaturii locale;

- fără tumoră palpabilă;

- fenomenele de infecţie generală lipsesc;

- uneori, în momentul prezentării la medic sunt prezente diseminari la distanţă;

17