afaceri, conducere si schimbare_vfinala

8/9/2019 Afaceri, Conducere Si Schimbare_vfinala

1/21

http://adrianoane.wordpress.com/

Afaceri, conducere sischimbare

picture by Felipe, via Flickrhttp://www.flickr.com/photos/pseudopff

- o brosura despre cum arata mediul actual de afaceri siincotro ne indreptam; o perspectiva asupra sistemuluieducational; o perspectiva despre actul de conducere,precum si cateva lucruri care nu sunt spuse despre

schimbare -

de Adrian Oane


2/21

http://adrianoane.wordpress.com/2

Continut

1. Businessul actual

2. Bulele academice si impactul lor in economie

3. Leadershipul si managementul

4. Ce nu ti s-a spus despre schimbare


3/21


Prolog

Nu am o mare expertiza in afaceri, nu am nici macar un master terminat,lucru care normal va va face sa ganditi: CE stie asta despre afaceri, cand el nicimacar n-a facut un master de economie? Probabil ca asta se intampla pentru ca

in ziua de azi, credentialele academice dicteaza perpectia asupra abilitatilor unuiindivid. Nu e nicio supriza, caci lucrul acesta se intampla de fapt de catevadecenii. Doar ca, in afara de educatie, conteaza si inteligenta sociala pe care oai, precum si contextul economic in care te-ai nascut precum si multi alti factori.

Vreau sa va atrag atentia ca, facand un astfel de rationament si judecandpe cineva dupa diplomele pe care le are pana acum, nu faceti altceva decat sa iiuitam pe pustii astia de 20-25 de ani din intreaga lume, multimilionari in dolari,care au schimbat economia in ultimii zece ani, si dintre care multi nu au terminatnici macar o facultate.

Ce am in schimb, sunt vreo zece ani de sport de performanta, doi devoluntariat, si trei ani de experienta profesionala in resurse umane, dintre caredoi in training.

Asadar, considerati brosura asta o mare minciuna, o mare blasfemie. Echiar atitutinea cu care va recomand sa incepeti aceasta lectura. Faptul ca stitica veti fi mintiti cu nerusinare va face ca ideile pe care vreau sa le transmit sa fiemai usor de digerat, mai usor de combatut. Si, in acelasi timp, mai usor de filtratprin propriul vostru sistem de valori.

Nu pretind ca am toate solutiile, insa, curios fiind din fire, am sa caut catmai mult, convins fiind ca pe majoritatea o sa le descopar. Pe masura ce cititiaceste randuri, mi-ar face mare placere sa stiu ca le disecati pe toate partile, saverificati valabilitatea ideilor si valoarea lor practica.

Ce veti gasi in aceasta carte vor fii propriile pareri despre economie,afaceri, educatie si schimbare. Scopul meu este sa gasesc in final nisteraspunsuri clare la o serie de intrebari care mi-au mancat literalmente o ceva anidin viata, ce-i drept, nu multi. De asemenea, o sa prezint si felul in care vad eumanagementul si leadershipul in contextul social actual.

Nu in ultimul rand, va multumesc pentru atentia pe care mi-o acordati si vadoresc lectura placuta!


4/21


I. Businessul actual

1Din cate stiu eu, au fost sase sau sapte crize si crahuri economice doar in

secolul asta. Americanii au avut parte de o criza prin anii 30, de-un crah al burseidin New York in 70, mexicanii parca au avut ceva prin 60. Nu mai tin minte dateleexacte, insa ce tin minte este ca au fost foarte multe crize economice. Si defiecare data in istorie, dupa ce evenimentul a trecut, nimic nu a mai revenit laforma initiala. Pentru ca economia a evoluat, s-a transformat, iar toateevenimentele economice care au avut loc nu au fost altceva decat puncte deinflexiune in evolutia economiei.

Practic, putem considera punctele acelea de inflexiune o metoda de auto-reglare, de auto-corectare. De fiecare data lucrurile au evoluat, s-au schimbatdramatic, iar evolutia a fost chiar exponentiala in unele cazuri. Asa ca, pana laurma, de ce ne dorim revenirea economiei la forma precedenta?

La data la care scriu aceste randuri, 11 ian. 10, economia globala pare cada semne de redresare (cel putin mediatic) dintr-o criza de mari proportii. Ce mise pare ciudat este ca multi considera ca odata terminata redresarea aceasta,economia va reveni la forma anterioara, si totul va fi bine si frumos.

2Am o veste proasta si una buna pentru voi. Vestea proasta e ca economia

nu va reveni la forma anterioara, ci, dimpotriva, se va schimba fundamental. Defapt, s-a schimbat deja fundamental. Companiile antreprenoriale iau avant din cein ce mai mult. Apropos, de fapt companiile antreprenoriale sunt cele care oferao crestere organica economiei.

Ati putea spune ca mamutii corporatisti inca mai au cate ceva de zis. Intr-adevar, mai au, insa doar in contextul in care se reorganizeaza in sub-divizii sausub-firme, sau sub-cum-vreti-sa-le-spuneti. Adica doar daca le ramane numele,si isi schimba modul de activitate. Caci nu puteti sa imi spuneti ca o organizatiecu 5.000 de oameni este mai flexibila decat una de 50, in contextul in carebusinessul actual fluctueaza si cere raspunsuri si proactivitate intr-un ritm maimult decat diavolesc. Voi cine credeti ca se reorganizeaza mai bine si isischimba strategia in timp real, o companie cu 5.000 de oameni, sau una cu 50?

Sau, daca sustineti exact opusul la ce am schitat mai sus, sunt curios ceargumente aveti si cum credeti ca un mamut se poate reorganiza rapid, si poatefi capabil de raspunsuri strategice in timp real, asa cum dicteaza necesitatile debusiness actuale.

In plus, in afara de reorganizare, mai au nevoie si de un retus al culturii deorganizatie. Marea lor majoritate sunt focare de agresivitate si pasivitatecomportamentala, si lucrul cel mai rau este ca bucla agresiv-pasiva se auto-intretine.


5/21


3Ce ma distreaza este ca o structura corporatista iti ofera, ca angajat, niste

avantaje foarte mari. Doar ca sunt false, si sunt in detrimentul tau. Faptul ca staiintr-un birou, ascuns, iti ajuta abilitatile tale sa moara mai repede, in timp ce itiofera securitate. De fapt, cred ca iti ofera speranta de securitate. In acelasi timp,

pierderile pe care le are o corporatie sunt mari, caci sunt multe gauri pe undecurge nisip din sac.Cea mai importanta observatie pe care o am despre corporatii este ca se

presupune ca sunt usor de controlat. Faci niste regului, taca-paca, proceduri, sile aplici in 15 locuri diferite din punct de vedere economic si social si traiesti cuimpresia ca gata, ai rezolvat problema. Asta e ca si cum eu, ca sa cucerescfemei, stabilesc ca ma imbrac numai la costum, si ala negru complet, invat doardoua replici standard de pornit discutia, dupa ma duc in 5 cluburi diferite, unulhouse, unul de manele, unul de rock, unul de folk si unul de salsa, unde maastept sa agat si dau un randament fantastic. Chiar am sanse serioase sacuceresc in fiecare club? Voi ce ziceti?

Cam acesta e actualul modus operandi de business al corporatiilor, cuaceleasi reguli si proceduri in aproape fiecare tara. Si bineinteles ca obtinaceleasi rezultate mereu, deoarece fac acelasi lucru. Basca, sunt convins ca inunele tari, intentia lor de a face business ramane la nivelul de intentie, pentru canici macar nu le trece prin cap sa se adapteze la respectiva cultura.

Sa va dau un exemplu, ca sa fiu sigur ca transmit bine ideea: vrei sa itifaci o afacere de retail in doua tari, respectiv Grecia si Romania. Daca ai unminim de cultura generala stii o informatie banala, si anume ca romanii nu sunt onatie comerciala in timp ce grecii sunt. La ce te ajuta pe tine asta cand proiectezibusinessul? Pai ce ziceti daca va spun ca, la capitolul negociere, 4 din 10 greciprobabil iti vor cere discount la ce vinzi, in timp ce la romani daca ai 1 din 10 careiti cere acelasi lucru esti fericit. Bine, bine, si ce vrei sa zici cu asta? ma vetiintreba. O sa raspund la intrebare cu o intrebare: ce va ganditi ca se intampla cuvanzarile din fiecare tara daca adaugi la adaosul comercial al fiecarui produs omarja de 5%, si iti inveti vanzatorul sa ofere faca oferte cu discount in bazaacelui 5% deja pus in pretul tau?

Un alt exemplu bun de ineficacitate in corporatii il reprezinta fluctuatia depersonal, care, la nivelul unei organizatii de acest gen, se incearca a fi controlataprin beneficii suplimentare, gen tichete de masa, traininguri, jocuri politice. Doarca nu functioneaza. Sa ma explic, oamenii nu parasesc corporatia, ci isiparasesc managerul direct de cele mai multe ori. Compania respectiva estereprezentata de oameni, si in special de oamenii din pozitiile de management ei sunt compania.

In general, discutiile despre fluctuatia de personal au loc la nivelul de top-management, lucru care pentru mine cateodata seamana cu a lua decizii desprecum sa tii iarba verde in timp ce tu stai cocotat in varful pomului, si nu vezi nimicde crengi. Ce ziceti ca s-ar intampla daca, la nivelul de top-management s-arstabili un nivel acceptabil de fluctuatie, si acest nivel ar veni ca obiectiv deindeplinit managerilor din prima linie, adica celor care lucreaza cu oamenii carevrei sa nu plece. Si, bineinteles, in loc sa le dai tichete de masa, le dai banii astiamanagerilor din prima linie, care au printre obiective si retentia personalului, si le


6/21


transmiti sa ii foloseasca ca instrumente adica sa stabileasca ei cu subordonatiilor, care vor fi metodele de retentie. Poate ca unul nu vrea tichete de masa, civrea sa fie trimis la nu-ce-curs-sa-invete-nu-stiu-ce. Sau poate vrea abonamentla sala-de-fiare-cu-piscina-si-sauna-din-centru-orasului, ca sa isi mentina formafizica care e importanta pentru el. Sau poate ca vrea i se plateasca gradinita

copilului. Ce ziceti, se schimba lucrurile?Probabil ca unii dintre voi o sa spuneti ca e greu de facut asa ceva. Asaeste, e greu de implementat un astfel de model, insa odata implementat, credetica veti avea niste beneficii de urma lui? Cum ar suna sa ii zici angajatului tauasa: D-le X, daca tu alegi sa ramai cu noi pe termen lung, uite, ai suma anualaasta in plus, ca beneficiu, pe care o poti cheltui cum consideri tu! Bineinteles,daca te hotarasti sa pleci, beneficiul se aplica in cuantum. Si le poti pune ladispozitie suma aceasta doar angajatilor lucreaza impreuna cu tine de minimumX timp. Ce credeti ca se poate intampla?

4

Totusi, in corporatiile in care simti ca esti valorizat, lucrurile importante aualta cadenta. Esti mandru ca faci parte din acel grup, si chiar ai un avantaj real inmomentul in care compania este recunoscuta pentru valorizarea indivizilor. Dinpacate, realitatea e cruda, caci statistic, corporatiile de acest tip sunt putine, dacanu rare.

5Ca trasatura esentiala a angajatorilor fericiti, ce am observat eu este

orientarea si flexibilitatea crescuta catre angajati. Adica incepe sa disparaprogramul 9.00 17.00 , si cedeaza in favoarea video-conferintei, lucrului peproiecte, a colaborarii cu cat mai mult angajati. Desigur, nu e o observatie degeniu, din moment ce in alte tari si in alte economii se intampla de aproape undeceniu treaba asta.

In esenta, incepe sa primeze individualitatea mai degraba decat grupul. Sicine nu se adapteaza pietei fortei de munca, dispare de pe piata. Acesta a fostmecanismul dintotdeauna, doar ca acum dinamismul fortei de munca e mairidicat decat acum 15 ani, de exemplu, si observatia pare mai logica acum. Dacaimi contra-argumentati ca in Romania nu a fost asa, si ca doar acum avemmobilitate ridicata si probleme de acest gen, ridic urmatoarea intrebare: totioamenii astia inteligenti care au emigrat din tara, cumva s-au intalnit si au stabilitca pe 1 ian. 2000 pleaca din tara? Parca imi si inchipui cum pe 1 ian 2000 toatepunctele de frontiera ale Romaniei erau blocate de indivizi care vroiau sa plecedin tara. Dimpotriva, nu cumva fenomenul de emigrare a inceput oarecumsubteran (si aici imi pun si intrebarea de ce), dupa care s-a extins si abia acum evizibil?


7/21


6O alta veste buna a contextului actual de business este ca angajatorii care

s-au reorganizat au dat un exemplu bun ca se poate si altfel. Prin reorganizarema refer la cei care au devenit flexibili din punctul de vedere al programului si al

relatiei angajator angajat . Cum asa?Daca sunt o companie flexibila, acum am acces la mai multe resurse si lepot utiliza mult mai bine si mai eficient. Daca optez pentru o retea nodala decolaboratori si nu mai am un program fix de la 9 la 5, elimin o gramada decosturi, cum ar fi de exemplu noul sediu de 5000 de metri patrati care consumaal dracului de mult.

Deja nemaiavand o persoana care lucreaza 8 ore pe zi in compania mea,pot conveni cu persoana aceea sa lucreze 3 ore, in functie de proiectele pe carele am, deja am economisit banii de pe 5 ore. Pe care de fapt, pot sa ii dau altordoua persoane, una 2 ore pe zi si alta 3 ore pe zi, si, sa castig expansiunea pecare mi-o ofera trei persoane diferite, cu abilitati diferite sau similiare, care

lucreaza focusat pentru mine. A, ca e mai greu sa coordonez trei persoane si samentin colaborarea cu toate trei, de acord. Merita insa efortul? De exemplu, sazicem ca esti o mica agentie de publicitate, nu ai prea multe proiecte, ca nu vreisa te incarci, si folosesti doar un singur creativ platit excelent, pentru toateproiectele care vin. Ce ziceam eu mai sus inseamna ca in loc de un creativ pe zi,sa ai trei, eventual cu specializari in domenii diferite, care sa iti abordeze treiproiecte odata daca lucreaza individual, sau sa faca un cross sa ai combinaride 3 luate cate 2, si aici deja ai trei echipe a cate doi oameni.

Acest sistem nodal de organizare pare greu de realizat, probabil pentru cane-am obisnuit sa asociem termentul de angajat-colaborator cu munca prestatatimp de 8 ore. Nici prin gand nu imi trece ca pot folosi o ora, doua ... cate amnevoie!

7Un alt lucru benefic pentru angajator este diminuarea costurilor bunurilor

fixe.Cum asa? Pai hai sa vedem ce se intampla cand iti iei angajatul care lucra

8 ore pe zi in birou, cu masina, telefon si laptop platite de tine, si il transformi incentru de profit si pierderi, si in loc sa ii dai salariu, acum ii dai procent dinvaloarea contractului. Adica il sub-contractezi, deci toate cheltuielile acum cad ingrija lui. O sa vedeti cum scade factura de mobil a firmei, cea de curent electric,benzina, pranzurile ... si etc. De ce? Pai acum fiecare angajat-colaborator va fi insituatia in care e nevoie sa isi supervizeze bine intrarile si iesirile de cash. Deja elva fi o firma care subcontracteaza si stie ca, daca vrea un profit decent dinproiectul castigat, e nevoie sa tina un ochi si pe ce cheltuie. Adio telefoane de 3ore cu prietenul din U.S.A. pe banii firmei. Deci, in mod cert, vom asista la oeficientizare a costurilor.

Atentie, zic eficientizare, nu reducere, asa, de dragul reducerii. Caci,pune-i limita de minute de convorbire unui om de vanzari si ala prima oara o sase uite crucis la tine, dupa care o sa voteze cu picioarele.


8/21


Parca imi si imaginez cum arata deja o parte din businessurile care s-auadaptat. Au un nucleu din 4-5 oameni, varfuri de lance, care se ocupa destrategie, vanzari si livrarea produselor, si inca vreo 15-20 de colaboratori cucare lucreaza pe proiecte, in functie de necesitate. Si, credeti-ma, o structura debusiness ca asta e greu de facut, insa odata ce ai facut-o e un pic cam greu sa ai

concurenti pe piata, deoarece aceste companii au libertatea de a lua proiecte pecare inainte nu le puteau lua, deoarece nu erau bine organizati.Subit, un colaborator poate lucra cu doi oameni cheie pe doua proiecte

diferite ca volum, ca cerinte si input de cunostinte. Asta da folosire a resurselor!Parca ma vad cum lucrez la un proiect de training cu durata de 6 luni, suntmanagerul unui alt proiect de training, fac designul cursului pentru altul ... si, imimai conduc si propria firma unde regizez scurt metraje, ca de, imi plac miefilmele; si asta, pentru 3 firme odata.

Deja piata s-a schimbat, si proiectele actuale necesita abordari maicomplexe. Necesitau ele si inainte, doar ca acum, odata ce altii au gasit falia deevolutie si au abordat businessul cu o structura de-asta nucleica, au deschis

ochii beneficiarilor de proiecte, prin calitatea oferita, si bineinteles ca acestia dinurma, odata ce au bagat botul in borcanul cu dulceata, vor sa intre in camaraacum. Si de ce nu ar face-o? Eu unul, in mod cert as proceda asa. Ceea cestriga beneficiarii de proiecte acum este: Vreau VALOARE, vreau solutiiindividualizate. Nu imi dai? Te-am pupat pe portofel, pa!

8Dar sa descriem un pic mai mult structura asta nucleica de organizare,

care deja a luat avant in contextul actual de business.In nucleu am spus ca sunt 4-5 oameni. Ce fac ei? Se ocupa de strategia

firmei, adica de unde vor sa ajunga, ce oportunitati sunt pe piata. Sunt oamenigrei, cu expertiza, care sunt multi-functionali, adica sunt capabili de tot procesulvanzare implementare - post-implementare. Sunt oameni de proces, cu abilitatistrategice de conducere, capabili sa vada si detaliile dintr-un proiect, si, cel maiimportant, abili in a raspunde in timp real necesitatilor de buinsess chiar dacaasta inseamna reorganizare, redesenarea strategiei, sau oricare alte provocarimai apar. Oamenii acestia sunt greu de gasit, si tind sa cred ca sunt si mai greude tinut. Iar in jurul lor, vor fi, ca si colaboratori, o serie de alti oameniasemanatori cu ei, cu propriile lor firme insa care aici sunt colaboratori, si, deasemenea, alti indivizi complementari lor, cu abilitati extra, care aduc valoare. Siuite asa, ai structura de nucleu, formata din 4-5 persoane, in jurul caroragraviteaza 15-20 de sateliti, gata oricand sa intre in proiecte alaturi de ei.

Acum faceti un exercitiu de imaginatie si, in jurul a 4-5 oameni aflati ininelele de sateliti, adaugati alti 15-20 de oameni care graviteaza in jurul lor. Sireplicati structura asta de business de vreo 10 ori si apoi incercati sa proiectaticum va arata mediul de business si la cate feluri de cerinte ale beneficiarilor potraspunde ei. Ce ziceti?


9/21


9Revenind la situatia actuala, deja modelele de business actuale incep sa

scartaie. Sunt foarte multe studii despre ineficienta din corporatii uncompendiu actual il gasiti in cartea mortii vii scrisa de David Bolchover. Incartea aceea gasiti statistici despre timpul pierdut de la birou, despre banii

pierduti din diferite motive cum ar fi sick day (sefu, azi ma doare degetu micde la picioru mare si nu pot sa vin la munca ...; bine ma, fa si tu o cerere deconcediu) si alte multe informatii care sunt cel putin surprinzatoare. Si aceastacarte scrisa de Bolchover este doar o analiza obiectiva a pierderilor pe care le aucompaniile mari din ziua de astazi.

Daca vreti sa studiati modelele de eficienta in business (culturiorganizationale si modele de comportament) abordate atat prin prisma cifrelor deafaceri cat si si a marjelor de profit, si asta intr-o maniera pur stiintifica si practicain acelasi timp, puteti cauta studiile efectuate de Human Synergistics.

Pentru mine, doar pentru ca lucrurile merg bine acum, nu inseamna ca nuam motiv sa le fac sa mearga si mai bine. Daca va intereseaza schimbarea

organizationala si va ganditi sa redesenati strategia si sa va reinventati, dati unochi pe Ken Blanchard si vedeti ce gasiti, poate e ceva interesant ce va va facesa reconsiderati situatia voastra actuala. Si prin aceste trei recomandari deinvestigat, deja v-am oferit o abordare sistemica minimala, in cazul in care vaganditi serios sa va adaptati la actuala economie de piata.

10Apropos, un ultim paragraf de observatii despre businessul actual. Situatia

nu va mai reveni la forma precedenta. Va amagiti in van, in loc sa va miscati.Puteti considera criza actuala noul context de business , adica sa luati lucrurileasa cum sunt acum, si sa mergeti pe val. Nu mai exista intoarcere, ci doar ooportunitate imensa de a te propulsa in segmentul tau de business. Da, vorexista ajustari, dar nu reveniri. Organismul acesta mare si complex, in forma luide organizare actuala, si-a dovedit limitarile si deja are un impuls care ilproiecteaza pe urmatoarea treapta de evolutie.

Cand o sa creasca vanzarile iarasi, o sa vezi tu ce bine va fi ....; Da,da...concentrati-va pe viitor, ca intr-adevar e locul potrivit unde puteti schimbaceva. Lasati prezentul si actiunea pentru altii mai fraieri; voi asteptati viitorul.Daca stau si astept succesul, trec altii pe langa mine care nu il asteapta Nu maistiu cine a zis vorba asta mare, si nu mai stiu nici macar daca am surprins-overbatim (cred ca Woody Allen). Mesajul in schimb ramane acelasi.

Deja la metrou s-au deschis alte usi, care duc in alte statii. Daca nu vaurcati acum si veniti cu urmatorul metrou, s-ar putea ca statiile celelalte sa fiepline deja, cam cum e Unirii la 8 dimineata, si s-ar putea sa nu mai existe loc sipentru voi. Si atunci sa vezi cum mergi pe jos, ca de, asta e situatia.


10/21


II. Bulele academice si impactul lor in economie.

1.Cand am inceput facultatea de inginerie electrica, am inceput-o cu niste

asteptari imense. Eu, fire practica si curioasa, ma asteptam sa stau prinlaboratoare, cu mainile prin piese unsuroase, dupa care sa stau prin sali de curssi sa teoretizez ce am facut. Pe scurt, ma asteptam la o abordare scolasticaexperientiala si teoretica in acelasi timp. Ma asteptam sa gasesc profesori caresa imi stimuleze scufita, sa ma faca sa vin cu placere la facultate. De,exuberanta tineretii.

M-am inselat amarnic. Metodele de predare erau cele folosite in liceu.Profesorii intrau in sala de curs si incepeau sa scrie pe tabla, cu spatele la noi.Laboratoarele le vedeam destul de putin, si, comparativ cu studiul teoretic,raportul practica teorie era de aproximativ 1 la 3, adica pentru o ora delaborator aveai trei de curs. Asa ca am ajuns in situatia in care eram student la

inginerie electrica sa descopar materialele electrotehnice si proprietatile lorchimice prin anul trei de facultate. Adica eu am invatat ce materiale sunt cele maibune conductoare de curent electric in anul 3 (trei) de facultate. Un vis, ce mai!

Acum eu inteleg ca partea teoretica este importanta, insa daca i te dediciexclusiv, sau in orice caz mai mult decat practicii, risti sa uiti ca, de cele maimulte ori, teoria vine din practica. Este ca si cum un antrenor de fotbal ar alegesa petreaca trei ore de curs cu sportivii sai pe subiectul cum sa sutezi, siantrenamentul ar dura o singura ora. Si asta s-ar petrece de cel putin doua ori pesaptamana. Chiar credeti ca fotbalistii aia vor invata sa suteze?

Asa ca eu acum, judecand dupa diploma, sunt brici, insa dupa numarul deore de practica lucrul care conteaza in viata de zi cu zi sunt autist. Opersoana care a lucrat ca si ajutor de electrician probabil stie mai multe decatmine, prin natura faptului ca a lucrat efectiv. Practica aceea pe care ma asteptamsa o fac si pe care nu am facut-o, a repercutat ani mai tarziu, cand am realizat caeu de fapt si de drept habar nu am inginerie. Tot ce stiam erau cateva modeleteoretice, un pui de programare si ... si cam atat.

Ce vreau sa spun de fapt este ca expertiza intr-un anumit domeniu seobtine practicand, antrenandu-te. Desigur, si teoria are rolul ei in procesuleducational, insa faptul ca pe angajatori nu ii mai intereseaza ce facultate aiterminat, ci experienta practica pe care o ai, ne arata faptul ca sistemuleducational din Romania si-a cam atins pragul de incompetenta. Faptul ca ai fostvoluntar trei ani de zile si ai organizat diferite evenimente valoreaza mai multdecat cei trei ani de facultate de marketing pe care ai facut-o.


11/21


2.Angajatorii se plang ca angajatii nu sunt activi, pro-activi, nu au cunostinte

minime de economie de piata, nu stiu la ce sunt buni. Pai cum sa te astepti caangajatii tai sa fie pro-activi, sa puna intrebari, sa cerceteze, cand in educatie seaplica sistemul Profesorul intreaba, elevul raspunde. Daca omul ala a fost

conditionat doar sa fie reactiv timp de 15-16 ani de educatie formala (incluzandfacultatea), chiar e normal sa avem asteptari ca el sa provoace intr-un modcivilizat autoritatea? Chiar ma pot astepta ca el sa incerce lucruri noi, sa isiasume riscuri?

De ce ne miram cand intalnim angajati care nu au cunostinte economice,sau care nu isi stiu punctele forte? Cumva toate institutiile de invatamant pe carele-au absolvit au in curicula de cursuri Economie de piata notiuni de baza?Cumva au psihologi, consilieri sau profesori care sa ii ajute sa descopere la cesunt buni si sa ii incurajeze sa lucreze pentru ca sa transforme un talent intr-oabilitate?

Din pacate, sarcina asta cade doar pe parinti. Ei sunt nevoiti sa modeleze

nu doar caracterul ci si abilitatile odraslelor, lucru care in mod normal ar trebui safie facut preponderent de catre sistemul educational. Sau, de ce l-am creat peacesta din urma? Ca sa am o generatie care stie limite si integrale, dar care nustie sa citeasca un contract sau o factura? In contextul in care se presupune cageneratiile urmatoare ar trebui sa aduca valoare, nu prea vad ca se intamplalucrul asta.

Sistemul educational din Romania in ziua de azi, pur si simplu, e marcatde prea multa pasivitate si conventionalism. Astfel, ajungi sa fii conditionat desistem, sa fii reactiv. Prin limitarea accesului la educatie, si rigidizarea lui,generatiile care vin dupa noi sunt mai usor manipulabile, generic vorbind.

Imi aduc aminte cu placere de un singur profesor din facultate. Inainte saincepem cursul, in primele doua ore de introducere, ne-a dat materialul pe totsemestrul, si ne-a spus cum se va desfasura cursul. Apoi, inainte de a incepefiecare curs, un asociat de-al lui venea si instala un video-proiector in sala.Apropos, a fost singurul profesor vazut de mine in 5 (cinci) ani de facultate care avenit cu video-proiectorul la curs. Si stiti cum se desfasura cursul?Responsabilitatea noastra era sa citim partea teoretica inainte de ore, iar la curssa discutam ce nelamuriri aveam, sa ii adresam intrebari si sa analizam situatiileteoretice interesante. Niciodata nu a venit in sala, s-a intors cu spatele la noi si s-a apucat sa scrie pe tabla, sau s-a asezat la catedra si a inceput sa dicteze. Sighici ce? Cred ca 90% dintre studenti il urau din suflet, ca de, nu se comportacum se asteptau ei sa se comporte. Ce sa-i faci, omul prefera sa ne puna sagandim.

3.Numesc bula academica orice institutie de invatamant care pune accent

pe partea teoretica a procesului de educatie, si neglijeaza valoarea aspectuluipractic in educatie. In acest moment, vad o facultate ca pe o cladire care eacoperita de sticla, si in care nimic nu intra si nimic nu iese. Perfect izolata.Desigur ca nu toate institutiile si sistemele de invatamant sunt asa. Dar daca neuitam atenti la tarile considerate inapoiate economic, si ne focusam pe sistemuleducational, cred ca vom observa aceleasi lucruri.


12/21


Un exmplu actual de bula academica il reprezinta MBA-ul din zilelenoastre. La inceput, accesul la MBA era acordat persoanelor cu o experienta de10-15 ani in afaceri, si se discuta despre modele de eficienta in afaceri, desprestudii de caz, despre piete emergente si piete mature si accesul era acordatacelor oameni care erau in afaceri de 10-15 ani. Profesorii erau si ei oameni de

afaceri cu X ani de experienta, cu companii proprii. MBA-ul de atunci semanamai mult cu un grup de suport, care punea accent pe partea practica.Acum, accesul in MBA nu mai e asa de restrictiv, si oricine care poseda o

anumita suma, o poate investi. ROI-ul e ca iti recuperezi banii in timp, deoarecese presupune ca oricine care are un MBA are automat si calificari de business.Acum nu sustin ca toate MBA-urile seamana cu o facultate de la noi din tara, dinsimplul motiv ca nu stiu toate programele de MBA, si nu stiu toate particularitatilecurriculei lor. Insa m-ati angaja pe mine ca inginer cu un MBA in economie si m-ati lasa sa ma ocup de fabricile voastre care valoreaza cateva milioane de euro?

4.Impactul educatiei in economie conteaza. Daca un sistem educational arerezultate, si produce indivizi valorosi, care stiu bine ce abilitati au, si au muncit case le rafineze, impactul se poate observa ca fiind cresterea numaruluiui de noiafaceri antreprenoriale, sau imbunatatirea dramatica a afacerilor existente.

Desigur ca educatia este doar unul dintre factorii ce influenteazaeconomia, deoarece si contextul economic joaca un rol important, precum si celsocial, alaturi de institutiile statului, de zona economica din care faci parte, alaturide zona geografica in care te afli, samd.

Daca separam educatia de alti factori si o analizam separat, aflam catevalucruri la care probabil ca ne asteptam. Unul dintre ele este ca o persoanaeducata intr-un anumit domeniu stie mai multe decat una care nu are pregatire inacelasi domeniu. Dar, la fel de real este posibilitatea ca cel educat sa aibeaceleasi rezultate cu o persoana nu are. Cum asa? Pai ma gandesc si la altifactori, cum ar inteligenta sociala. Ce ziceti daca eu as avea un IQ de geniu, sias inventa un motor nou, insa nu as fi capabil sa stiu cui, cand si cum sa il vand?Inventia mea nu ar valora nimic deoarece nu as sti sa vad oportunitatile si sa letrag inspre mine.

Astfel, in momentul in care comparam doua persoane dupa nivelulacademic, si ne asteptam ca persoana mai bine educata sa aiba un impact maimare in economie, comparam de fapt mere cu pere, caci evitam, poateinvoluntar, sa analizam si alte abilitati pe care le are persoana respectiva.

A, da, am putea compara doua persoane dupa nivelul de educatie, dacasubiectii ar avea aproximativ aceleasi aptitudini sociale, sa zicem abilitatea de agenera relatii noi, si le-am putea compara doar in activitatea de vanzari dupaaceste doua criterii. Probabilitatea sa ne inselam si sa facem un pronostic gresiteste insa destul de mare.


13/21


Singurul context in care am putea analiza si compara corect impactuleducatiei, ar fi cel in care toti subiectii comparatiei ar avea aceleasi abilitatisociale, lucru de altfel imposibil. Nivelul IQ-ului nu garanteaza succesul, la felcum nici o diploma nu garanteaza ca sunt specializat in domeniul respectiv.Motivatia e simpla: inteligenta divergenta bata inteligenta convergenta. Adica

IQ-ul masurat prin teste de inteligenta nu valoreaza nimic fara un test decreativitate si asociativitate, de exemplu.

5In momentul in care avem un sistem educational axat pe pomparea de

cunostinte, in detrimentul dezvoltarii si altor abilitati necesare in economie, ceeace obtinem inevitabil este un standard fals de excelenta. Pur si simplu, amneglijat alti factori care fac diferenta intre succes si esec. Din acest motivangajatorii nu mai pun acum mare pret pe pregatirea academica, pentru caintuitiv stiu ca valoarea unui individ nu e data in mod necesar si absolut de catesi ce scoli a absolvit, si cu ce note.

Din acest motiv, sistemul asta conventional produce indivizi capabili saactiveze doar intr-un context cu niste parametrii de performanta si reguli binedefinite, si cand vine unul care schimba total regulile jocului, primii raman blocatisi nu pot produce rezultate. E ca si cum cei din urma au masini de Formula 1, intimp ce primii sunt inca pe biciclete.


14/21


III. Leadershipul si managementul

1Subiecte la moda; mai bine zis, cuvinte la moda. Din punctul meu de

vedere, un singur cuvant descrie mai complet fenomenul conducator. Cuvantul

conducator, pentru mine, are inglobat in sensurile lui, si cele doua cuvintemanager si leader. Cu alte cuvinte, manager si leader sunt doua cuvinte, iarfiecare dintre ele are o alta reprezentatie in mintea mea, care reprezentatii seintalnesc si se combina cand vorbim de conducator.

Asta inseamna ca eu pot sa vorbesc cuiva despre cum e sa fii conducator,si ambiguitatea sa predomine sa ma refer la competente manageriale sau deleadership, iar persoana cealalta sa inteleaga exact ce vrea ea.

Asta inseamna sa ma adresez pe harta. Adica, in momentul in carediscut cu o persoana, sa folosesc cuvinte al caror sens il stiu pentru ea. Dacavreti, sa vorbiti pe limba ei. Din acest motiv, trainerii de vanzari si comunicarerecomanda parafrazarea cu aceleasi cuvinte ale interlocutorului parafrazat. De-

asta, poate ca unii dintre voi considera ca a fi leader si a fi manager sunt douaactivitati diferite. Nu, pentru a fi un conducator, e nevoie sa fii si leader simanager. Ambiguu? Da.

2Sunt atat de multe cursuri, programe de dezvoltare si carti (inclusiv asta)

care vorbesc despre management si despre leadership, si te invata cum sa facimanagement si leadership. Insa toate uita sa spuna un lucru: ca unii dintre noichiar nu au fata de manageri, leaderi sau cum vreti sa le mai spuneti. Pur sisimplu nu au, nu prezinta nicio perspectiva de schimbare si, totusi, an de an,companiile de training si scriitorii le primesc banii, in loc sa ne spuna direct:Prietene, economiseste-ti banii, cheltuie-i pe altceva, nu pe leadership simanagement, ca n-ai nici macar o gara, dar un peron

De ce fac asta? Eu vad doua motive: primul este pur economic si anumebanii. Pentru bani accepta oameni care nu au cum sa fie leaderi sau manageri,care au alte abilitati si specialitati, insa cand vine vorba de conducere sunt atatde tufe incat pana si o tufa de Venetia le-ar zice ca sunt tufe.

Al doilea motiv este ca abilitatile de conducere pot fi educate. Corect, potfi educate. Ce am de zis referitor la asta acopera alt aspect al educatiei. Ca sa fiieficient si eficace intr-o activitate pe care o inveti ai nevoie si de o practicaconsiderabila. Cred ca ai nevoie de cativa ani buni, vreo 5 cel putin, ani in caredoar aplici si experimentezi cu ce ai invatat, pentru a putea fi capabil sa folosestice ai invatat in varii contexte. Chiar daca te duci la cel mai bun curs de pe piata,cu cei mai buni profesori, valorea celor invatate e fix zero daca nu aplici ce te-auinvatat oamenii aceia. De-asta trainerii insista asupra partii de aplicare a celorinvatate, pe o perioada lunga de timp, caci provocarea actului de a invata nu eactivitatea de a invata teoria, ci de a aplica teoria.


15/21


Iluzia ca stapanesti o activitate si ca in urma unui curs de trei zile ai invatattot ce se putea poate conduce direct la esec. Expertiza intr-un domeniu estesuma tuturor experientelor dificile si diferite prin care ai trecut. Caci daca toataexperienta ta de 15 ani se refera la a repeta o activitate intr-un mediu invariabil,gen a completa acelasi fisier timp de 15 ani, tot ce ce am de spus este ca ai

experienta in activitatea de a completa un fisier, nu abilitatea de a comunica inscris.

3Revenind a activitatea de a invata cum sa conduci, credinta ca se poate

invata intr-un timp relativ scurt, sa zicem un an, e deplasata. E la fel ca si cum euas invata sa merg pe bicicleta, si as crede apoi ca sunt ciclist de performanta.

4Din punctul meu de vedere, activitatea de conducere are doua roluri: unul

de leadership si celelalt de management. Rolul de leader se refera la

comunicare, motivare si relatii interpersonale, pe cand cel de manager se referala administrarea resurselor si eficientizarea lor.Desigur ca prezint lucrurile intr-un mod simplist, caci probabil as avea de

nevoie de un capitol intreg doar pentru a enumera si detalia activitatile deleadership, de exemplu, plus inca un capitolul pentru a analiza si a vedea relatiiledintre toate aceste activitati, plus consecintele lor. Dupa care ar trebui sa facacelasi lucru cu rolul de management, si, la final, ar trebui sa fac o analizarelationala si comparativa intre cele doua roluri, astfel incat sa ajung de unde amplecat si anume de la activitatea de conducere. Insa nu acesta e scopul acestuicapitol.

In incercarea de a vedea care sunt activitatile eficiente si eficace deconducere, psihologii s-au axat pe identificarea tiparelor comportamentale. Lucrubun, de altfel, caci aceasta identificare a comportamentelor a dus ulterior la studiidespre valorile care determina acele comportamente. Adica au pus punctul pei. Cu alte cuvinte, au aflat gandurile care preceda acele comportamente, dupacare au elaborat diverse metode de masurare, si apoi elemente si strategii deinvatare ale acelor comportamente.

De exemplu : comunica asertiv. Ce inseamna asertiv? Sau, o altaintrebare: in cat timp inveti sa fii asertiv? Se poate invata sa fii asertiv? Insa, inloc sa proiectam pasul urmator, si sa vedem cum invatam sa fim asertiv, vapropun un scurt exerciu de analiza. Sa mergem inapoi, in momentul in care omulala era copil, si parintii lui il educau. Si acum, vin intrebarile pe care le am: Cinel-a invatat sa comunice asertiv? Cum l-a invatat? Cat timp a luat? De ce l-ainvatat? Care sunt contextele economice si educationale in care a studiat? Darcele sociale? Adica vreau sa merg la origine, sa vad ce a influentat dezvoltarealui, si ce l-a rafinat astfel incat el, in momentul actual, comunica asertiv. Astfel,am sansa sa aflu mai in detaliu ce inseamna sa inveti sa comunici asertiv, si savezi care e valoarea care e la baza acestui comportament.


16/21


Si mai e ceva referitor la comportamentul acesta asertiv: in momentul incare psihologii au identificat acele comportamente, e important sa stim si varstape care o avea persoana respectiva. Caci daca persoana are 30 de ani, astainseamna ca are in spate cel putin 20 (douazeci) de ani de expertiza siexperienta in comunicare asertiva. Ceea ce ma duce la intrebarea urmatoare: In

cat timp se poate invata sa comunici asertiv?Sau, mai bine zis, in cat timp se poate invata sa conduci? Mai ales daca,sa zicem, esti lemn si nu prezinti decat foarte putine comportamente identificatede psihologi ca fiind necesare?

Raspunsul la aceasta intrebare nu il am.

5Ma gandesc ca nu exista neaparat oameni talentati si lideri nascuti, ci mai

mult exista medii si conjuncturi care i-au slefuit, cum ar fi parintii, un profesor, osansa pe care altii in mod normal nu o au, contextul social, etc. De exemplu,chiar nu vi se pare ciudat faptul ca o gramada de milionari din lume au intre 25 si

30 de ani? Sunt aia nascuti in intervalul 1980 1985, adica aia carora bulanulle-a stralucit de asa natura incat s-au nascut exact cand internetul exploda,exact cand softurile se schimbau dramatic si exact in momentul in carerelationarea dintre oameni se schimba in mod fundamental (yahoo,facebook,hi5??)

Cred ca si contextul in care ai crescut conteaza intr-o masura foarte mare.La fel, cred ca extrem de importanti sunt parintii si educatia primita de la ei, dupacare si educatia primita la scoala, precum si calitatea profesorilor.

6Mostenirea antropologica de cateva mii de ani pe care o ducem in ADN-ul

nostru se manifesta zi de zi. Nevoia de a supravietui, bine intiparita in materialulnostru genetic, de multe ori alege ca forma de raspuns frica. Frica poate fiintuitiva, nu neaparat constienta, si cele mai simpliste si mai dese raspunsuri pecare le genereaza sunt fie atacul, fie fuga.

Desigur ca sunt mult mai multe reactii la sentimentul de frica, insa cred cacele pe care le intalnim cel mai des sunt agresivitatea si pasivitatea. Aceste douaraspunsuri apar cand extern intalnim factori de presiune si de stres, si cea maimare sansa sa ii intalnim o avem la locul de munca. Un al treilea raspuns lafactorii externi de presiune este gasesti o solutie prin care sa fii asertiv, adica satransmiti ce ai de transmis fara sa il jignesti pe celalalt, chiar daca raspunsul taula cererea respectiva e negativ.

Un model conceptual care evidentiaza atitudinile oamenilor in relatiile cuceilalti este evidentiat si documentat stiintific de catre Human Synergistics. Putetiafla mai multe informatii pe site-ul lorhttp://humansynergistics.ro.

Ce e mai interesant e ca in urma unui studiu facut de catre ei in 2008 inRomania, au obtinut niste rezultate pe care eu le interpretez in felul urmator:suntem agresivi ca si abordare principala, si imediat defensivi daca nu putem fiagresivi. Mai plastic spus, daca dam de o problema, e mai posibil sa facemscandal sau sa facem ciocu mic, decat sa gasim o solutie avantajoasa ambelorparti.


17/21


7Peste imaginea asta, va propun sa suprapunem o alta imagine cea a

culturii nationale prin prima istoriei. Astfel, istoric privind, putem observa ca, dintimpuri imemoriale, de-a lungul timpului am avut presiuni externe din partearomanilor, tatarilor, ungurilor, turcilor, rusilor...si, ale lui Ceausescu. Principalele

raspunsuri pe care le aveam atunci erau fie sa pornim la razboi, fie sa acceptamsituatia asa cum era. Adica ne comportam fie agresiv, fie defensiv. Siraspunsurile astea s-au perpetuat timp de vreo 2000 de ani, deci pot trage oconcluzie destul de sigura, si anume ca acestea sunt tiparele noastre culturalepe care le favorizam comportamental.

In acest context, nu ma mai mira rezultatele obtinute de HumanSynergistics, ci tind sa vad o continuitate, un tipar in comportamentul nostru.Asta desi cred ca intamplarile trecute nu sunt neaparat un bun indicator alviitorului.

Din pacate, oamenii care sunt descrisi ca si lideri nu se comporta asa. Eisunt agresivi sau pasivi intr-adevar, doar ca sunt in situatii critice, urgente, cand

nu ai neaparat timpul necesar sa te comporti constructiv. De altfel, nici nu sustineliminarea comportamentelor agresive sau a celor pasive, ci doar utilizarea lor insituatiile adecvate. Altfel spus, in restul timpului, liderii aleg sa se comporteconstructiv, creand si mentinand relatii, stabilind medii transparente si clare,bazate pe respect, medii in care este rasplatita performanta.

8De ce vorbesc despre comportament, valori, cultura de organizatie, istorie,

agresivitate si pasivitate intr-un capitol dedicat conducerii? Pentru ca inmomentul in care planificam schimbari si discutam despre oamenii care neconduc mediul de business, propria noastra mostenire culturala trebuie inteleasasi luata in considerare.

Apoi, pentru ca eu cred ca notiunea de a fi un bun lider aduce dupa sine sio responsabilitate imensa fata de tine ca lider, si fata de oamenii pe care iiconduci. Iar acest lucru il percep ca fiind neglijat de catre o mare din liderii nostriiactuali.

Pentru ca sunt de parere ca un conducator adevarat cauta sa isi inteleagapropriul comportament precum si contextul in care activeaza. La fel, consider caeste de datoria lui sa fie flexibil si sa se adapteze oamenilor si situatiilor pe carele intalneste, fara a deraia de la valorile si credintele lui.

Si, nu in ultimul rand, pentru ca sunt de parere ca daca vrei sa schimbilumea, e nevoie sa te schimbi mai intai pe tine.


18/21


IV. Schimbare ce nu se spune despre schimbare

1Schimbare. Chiar e un cuvant magic. Are atatea intelesuri si subtilitati

lingvistice inglobate in el, incat se poate scrie o carte doar despre acest cuvant.

Prefer insa sa (sasofonie...) las acest exercitiu de gandire celor interesati si aflatiintr-o postura mai buna spre a face acest lucru.Astfel, in acest capitol veti gasi cateva perspective despre notiunea de

schimbare. Le voi detalia pe cat de bine posibil, urmand ca, la final, fiecare saconcluzioneze dupa bunul lui plac. Notiunile vor fi prezentate aleator, asumandu-mi rolul de agent de schimbare, rol pe care mi-l voi indeplini sarguincios.

Pentru mine, schimbare inseamna evolutie. Care poate fi pozitiva saunegativa. Intreaga noastra evolutie ca fiinte a fost dirijata de schimbare. Tot ceeace inseamna act creator inseamna schimbare. Toate momentele istorice, de peintregul glob, nu reprezinta altceva decat urmele pe care schimbarea le-a lasatde-a lungul timpului.

In acelasi sens, schimbarea este o constanta. Face parte din viata de zicu zi. Simplul fapt ca suntem expusi unor informatii ne schimba. Fiecareinformatie receptata genereaza o schimbare. Incepand de la nivelul receptorilor,care isi schimba starea datorita informatiei receptate, trecand prin creierul nostrusi generand reactii chimice la nivelul moloculelor (iarasi schimbare), si pana larezultatul final, respectiv ideea sau actiunea generata (care este o schimbareraportata la status-qvo-ul anterior). Aceasta meta-regula enuntata mai sus, poatefi observata in actiune in orice context.

Unii oameni privesc schimbarea ca un lucru inevitabil. Foarte adevarat,caci ea este un proces care se desfasoara de-a lungul intregii vieti a unui individ,dupa anumite repere bine definite. Ce este imbucurator, este ca si aceste reperepoti fi schimbate. Ce este trist, este ca multi considera ca schimbarea, desiinevitabila, nu poate fi controlata.

Cel e mai important insa este faptul ca, vrei nu vrei, schimbarea este unatribut ce nu poate fi eliminat din viata unui individ, si implicit a mediului in careacesta activeaza.

De ce zic ca este un cuvant magic? Deoarece, odata acceptateperspectivele de mai sus, modul in care privesti realitatea se va schimbafundamental. Matricea se va dezvalui de la sine, si navigarea prin viata va capataun alt sens, dezvaluind multe lucruri pe care pana atunci le evitasem.

De fapt, sa iti zic un lucru: e magic doar pentru ca tu vrei sa fie magic.Pentru ca tu i-ai arogat acestui cuvant atributul de magic. Pentru ca tu iti inchipuica schimbarea e o activitate foarte grea. Si ai dreptate, chiar este o activitatefoarte grea, insa nu m-as aventura si i-a spune magica, ci o activitate carenecesita multa munca, dar realizabila.


19/21


2Realizez ca eu, ca si agent de schimbare, ma pricep destul de bine sa

sintetizez beneficiile pe care solutiile proliferate le aduc. Pana la urma, beneficiileunui training le regasesti in toate ofertele de instruire pe care le citesti. Ce lipsescinsa totalmente sunt riscurile la care te expui in momentul in care vrei sa faci un

training,pe bune, dupa care vrei sa aplici cele invatate, si, efectiv, sa te schimbi.Despre aceste riscuri am scris in urmatoarele randuri.

Astfel, ceea ce e mai jos este o lista, fara pretentia de a fi completa, curiscurile la care va expuneti in momentul in care veniti la un training, si inca una,cu riscurile la care va expuneti in momentul in care va decideti sa aplicati ce atiinvatat.

Rolul celor doua liste este de a pune toate cartile pe masa, astfel incat, inmomentul in care alegeti sa participati la un program de instruire, sa fiti constientide posibilele consecinte. Asadar, sa incepem.

Ce se intampla cand esti prezent,pe bune, la un training: se vede ca, de fapt, nu esti ceea ce pari a fi

descoperi ca uneori gandesti eronat, si ca erorile pe care le-ai facut intrecut au avut consecinte dezastruoase

descoperi cum anume esti, de fapt, privit de catre colegii tai dinorganizatie

descoperi niste chestii despre tine pe care nu ai vrea sa le auzi, darmitesa le discuti in public

devii studiu de caz

descoperi ca, de fapt, nu esti asa de destept pe cat crezi ca esti

uneori, poti realiza ca zilele tale in acea companie sunt numarate

descoperi o serie de comportamente proprii, de tipare, de care habar nuaveai si care iti cauzeaza o gramada de probleme

descoperi ce fel de colegi ai, lucru care te pune pe ganduri

primesti o serie de feedback-uri, directe si indirecte, si nu mereu placute

cineva va striga regele e gol

Efectele variaza in functie de tipul de training facut, si iti afecteazaactivitatea viitoare, cu sau fara voia ta. Evident, daca faci un training deleadership ai mai multe sanse sa dai peste cele enumerate mai sus, decat dacafaci unul de time management. Pur si simplu, perceptia individuala de sine nu

este expusa asa de mult analizei in cadrul unui curs de excel.Odata ce ai pornit tavalugul, nu mai e cale de mijoc. Desigur, poti activa

mecanismul de aparare numit ignoranta si, astfel, tot ceea ce am zis mai susricoseaza din tine. Placut, doar ca toate lucrurile de mai sus sunt stiute acum side colegii tai, nu doar de tine. Vestea buna: daca apare mecanismul de ignorare,esti inca in faza de neeacceptare a problemelor. Ceea ce e bine e ca esticonstient de ele. Uneori, ne putem insela si de fapt neacceptarea e de faptignorare reala, fara constientizare. Atunci e mai grav.


20/21


O parte dintre cele enumerate mai sus, cred eu, trebuie sa apara infiecare training care trateaza abilitatile si comportamentele . Daca nu apar, pemine incepe sa ma agaseze ideea ca trainerul nu si-a facut treaba, sau catrainingul nu era de fapt solutia.

Vestea proasta e ... ca inca nu s-a terminat nimic, si ca, daca alegi sa

aplici ce ai invatat la cursul respectiv, o sa ai parte de multe dintre lucrurile demai jos.

Ce se poate intampla cand decizi sa te schimbi si sa aplici ce ai invatat:

daca lucrezi cu clientii, se poate sa pierzi unii dintre ei, si relatiile tale cu eise vor schimba

relatiile tale cu colegii vor fi afectate; unii care te placeau te vor uri acum,si invers

vei sparge multe tipare de manipulare in care erai, unele soldate cuconflicte interpersonale puternice

viata ta personala se va schimba; vei pierde prieteni; vei castiga prieteni

perceptia ta despre tine se va schimba; de tine depinde modul in care seva schimba si cum vei actiona in continuare

descoperi ca de fapt produci mai putine rezultate de calitate decat credeai,si nu prea iti mai vine sa ceri o marire

relatia cu seful direct se va schimba, negresit

descoperi ca nu iti mai place compania in care lucrezi, si pleci

descoperi ca, de fapt, esti sub-evaluat comparativ cu ce produci, si estiplatit ca si atare (adica mai putin decat meriti)

Aceste doua liste enumera lucruri dificile care, de obicei, nu sunt spuse

desi sunt acolo. Nu imi face placere sa le spun. Eu insumi, ca agent deschimbare, actionez si asupra mea, si stiu ce inseamna sa treci prin toate astea.E greu, si e nevoie sa iti asumi aceste riscuri. Cum asa?Pentru ca, de fapt, ti leasumi in fiecare zi, indiferent daca esti la training sau nu. Pentru ca, oriceschimbare pe care tu o faci va genera consecinte in tot contexulin care activezi.

Generam un butterfly effectin fiecare zi, si, la un moment dat, peste cevatimp, tornada va veni.


21/21

Epilog

In primul rand, va multumesc pentru timpul acordat.

In al doilea rand, sper ca informatiile din aceasta brosura va sunt de folos.

Scopul meu a fost sa va ofer, daca nu o serie de informatii utile, atunci cel putin oserie de intrebari care merita pusa.

Departe de mine ideea ca am spus tot ceea ce era de spus despre acestesubiecte. Sunt convins ca sunt multe lucruri pe care nu le stiu. In afara de asta,sunt convins ca despre aceste subiecte sunt informatii pe care nu stiu ca nu lestiu.

Poza folosita pe prima pagina are o licenta creativa comuna, in care seacorda dreptul de folosire fara modifcari, doar in scopuri non-comerciale, si cumentionarea autorului.

Daca doriti sa ma contactati puteti face acest lucru folosind aceastaadresa de email: [email protected].

afaceri, conducere si schimbare_vfinala

Documents