Cursul 8Prof. Verza

TULBURĂRILE POLIMORFE ALE LIMBAJULUI

1. AFAZIA2. ALALIA

1. AFAZIA

După unii autori: Există o afazie dobândită

o În perioada intrauterină subiectul suferă unele accidente vasculare care provoacădisfuncţionalităţi în dezvoltarea creierului. În acest fel este împiedicată dezvoltarea structurilor vorbirii

o Afazia dobândită se confundă cu Alalia Disfazia Dizartria

După alţi autori: Transmiterea ereditară a unor structuri involuate

AFAZIA REPREZINTĂ PIERDEREA LIMBAJULUI ÎN URMA UNOR ACCIDENTE VASCULARE

S-au remarcat trei poziţii în explicarea acestei tulburări- localizaţionistă- echipotenţialistă- psihologizantă

1. LOCALIZAŢIONISMULAVANTAJE:1. Se caută şi se interpretează pierderea limbajului ca urmare a unei zone precis delimitate de

la nivelul creierului, răspunzătoare de producerea şi elaborarea limbajului- adepţii acestei orientări au efectuat o zonare a creierului şi funcţionarea

caracteristică zonelor delimitate astfel- au fost realizate hărţi citoarhitectonice care sunt foarte importante în clinica de

neurochirurgie, deoarece atunci când se produce o disfuncţionalitate se indică zona pentru a se putea interveni

DEZAVANTAJE:1. Unele funcţii nu pot fi localizate exact pentru că unele sunt

1

Apare o pierdere a vorbirii în urma unui traumatism cerebral

Subiectul se naşte fără a avea capacitatea de a-şi însuşi limbajul

Afazia = tulburare in mecanismul psihic al vorbirii si consta in imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise. Afazia este un sindrom neuropsihic ce consta in tulburarea sau pierderea functiilor psihice, orale sau grafice. Este insotita de tulburari intelectuale corespunzator unor leziuni cerebrale localizate

Realizează clasificarea afaziei:1. afazia CORTICALĂ 2. afazia SUBCORTICALĂ3. afazia TRANSCORTICALĂ4. afazia DE CONDUCERE

a. funcţii puternic localizate

iar altele suntb. funcţii slab localizate

Limbajul, care este puternic localizat se tulbură atunci când la nivelul zonei respective apare o leziune (mai mult sau mai puţin extinsă)

- apare mai ales la vârstele vulnerabile: vârstele înaintate şi la persoanele care au o anumită fragilitate (naşteri premature, de exemplu)

2. ECHIPOTENŢIALISMULo tot creierul e răspunzător de afectarea imbajului, chiar dacă accidentul vascular s-a produs

doar la o zonă strictă pentrucă între diferitele zone ale creierului se produce un schimb de influxuri nervoase în care toţi neuronii intră în acţiune.

FLUORENS observă că în urma provocării unor leziuni la nivelul creierului porumbeilor

aceştia reuşeau, după un timp relativ scurt să-şi recapete şi să-şi menţină echilibrul

3. CURENTUL PSIHOLOGIZANT- activitatea psihică şi perturbarea ei nu poate fi abordată doar din direcţie organică, deoarece, şi

atunci când o funcţie psihică nu e exercitată în mod conştient sau e exercitată sporadic se produce o atrofiere iar această funcţie nu se mai poate reface şi acest lucru conduce la destructurarea ei organică (la dispariţia funcţiei)

* GALL (1757-1828) – fondatorul frenologiei (Localizaţionismul)- limbajul e localizat în zona frontală

* BROCCA (1861) comunicări pe baza unor cazuri autopsiate: bărbat, 51 care-şi pierduse funcţia limbajului la 21

ani. Nu putea pronunţa decât o silabă pe care o repeta de 1-2 ori, dar înţelegea tot afirmă că sediul leziunilor afaziei motorii (afemie) se află în a treia circomvoluţiune frontală

stângă nu doar vorbirea e afectată ci şi memoria mişcărilor necesare articulării.

* WERNICKE (1874) descrie afazia senzorială prin prisma

leziunilor la nivelul primei circumvoluţii temporale

face distincţie între înţelegerea auditivă şi auzul elementar al sunetelor

2

Limbajul, modalităţile senzoriale, proiecţia eului fizic şi psihic

Ingeligenţa, gândirea, afectivitatea, motivaţia

Apariţia afaziei nu poate fi explicată prin intermediul unui singur curent

elaborează teoria asociaţionistă a afaziei care evidenţiază punctele de asociaţie din creier.* KUSSMAUL (1877)

- defineşte două forme de afazie senzorială:1. tulburările de înţelegere auditivă – SURDITATE VERBALĂ2. tulburările înţelegerii scrisului – CECITATE VERBALĂ

* DEJERINE (1901) – 3 forme de afazie1. senzorială2. motorie3. totală

* PIERRE MARIE (1906)- în afazie, fenomenul de bază îl reprezintă tulburarea înţelegerii vorbirii, de aceea nu este decât

afazie de tip Wernicke, iar afazia Brocca e doar o afazie senzorială la care se adaugă anartria (anartria este o dizartrie foarte severă).

* JACKSON (1915)- studiul afaziei din perspectivă psihologică reprezintă raportul dintre gândire şi limbajÎn afazie,

cele mai afectate sunt funcţiile complexe şi voluntare ale vorbirii, sunt conservate funcţiile inferioare şi automatizate

* HENRI HEAD (1926)- pornind de la JACKSON, defineşte afazia ca

o tulburare a formulării şi expresiei simboliceo toate funcţiile limbajului sunt afectate (S+C)

* DUMITRU NOICA (1921)- caracteristici generale pentru afazici:

Pronunţă mai bine cuvintele uzuale, cu toate că există tulburări ale percepţiei auditive şi vizuale

* GHEORGHE MARINESCU şi colab. (1933)- explică afazia prin tulburările dinamicii corticale şi pune accent pe mecanismele

fizice precise- foloseşte EEG în studierea afaziei (1936)- studiază dominanţa în afazie (1938)

* GEORGIADE (1942)- în toate cazurile studiate au fost constatate tulburări ale Memoriei, Atenţiei, Gândirii- aplică probe psihice în studiul afaziei

3

Această simptomatologie este influenţată şi de alte tulburări legate de:o Personalitatea individuluio Nivelul de culturăo Inteligenţa subiectuluio Bogăţia limbajului înainte de accidentul cerebral

În toate formele de afazie, apar o serie de CARACTERISTICI principale legate de FORMELE LIMBAJULUI

1. Prezenţao dizartrieio Parafrazieio Jargonafazieio Dificultăţilor în enumerarea automatăo Perseverarea vorbiriio Intoxicaţiile cu cuvinte

2. Prezenţao amneziei verbaleo tulburărilor de:

înţelegere executare a ordinelor arătare a obiectelor denumire a culorilor reproducere a unui text

3. Prezenţa tulburărilor de grafie şi lexie (poate apărea agrafia şi alexia)4. Prezenţa tulburărilor în construcţia logico-gramaticală5. Prezenţa tulburărilor de formulare verbală6. Prezenţa

o cuvintelor parazite în vorbireo interjecţiiloro vorbirii academice

4

Se constată că modificările din plan psihic şi fiziologic diferă de la un caz la altul, în funcţie de tipul de afazie în care se încadrează subiectul:

BROCCA deprimaţi- lipsiţi de iniţiativă- stil telegrafic în vorbire- nu pot vorbi spontan

VERNICKE - mai volubili- logoreici- euforici- recurg la un limbaj bogat, ca număr de cuvinte, dar nu şi ca

conceptualizare

o scrisului servil

Apar şi tulburări legate de alte funcţii psihice:ATENŢIA:

- scade viteza de lucru- se produc omisiuni şi erori mari- scade mobilitate atenţiei

MEMORIA- scade capacitatea de memorare şi de reproducere, la fel ca şi gândire şi inteligenţă

ALTE CLASIFICĂRI cu care se operează

1. HEAD (1923)a. afazie VERBALĂ - asemănătoare cu afazia Brocca

b. afazie SINTACTICĂ - tulburări de ritm şi sintaxă

c. afazie NOMINALĂ - tulburări de calcul şi gândire deşi limbajul e

relativ bogat

d. afazie SEMANTICĂ - subiectul nu recunoaşte semnificaţia cuvintelor

2. GOLDSTEIN (1948)este una dintre cele mai folosite clasificări

A. AFAZIA EXPRESIVĂ

- motorie periferică

- centrală

tulburări ale expresiei orale şi grafice

subiectul nu poate pronunţa decât câteva

cuvinte pe care le repetă mereu

apare afonia, prin absenţa vocalizării

se conservă articularea

debit verbal diminuat

pauze exagerate în emisie

B. AFAZIA RECEPTIVĂ

- periferică

- - senzorială-centrală

- predomină tulburările de înţelegere astfel

încât dificultăţile cresc atunci când subiectul

expus foloseşte un limbaj mai bogat sau cu

multe abstracţii, generalizări

C. AFAZIA AMNESTICĂ subiectul uită, practic, vocabularul

este forma cea mai rară

- poate apărea: dizartria şi anartria în

pronunţie

5

3. LURIA (1964 după localizarea leziunii la nivel cerebral

A. afazia SENZORIALĂ - leziuni la nivelul temporalului stâng

B. afazia ACUSTIC-AMNESTICĂ - leziuni temporale extinse

C. afazia MOTORIE

o aferentă

o - eferentă

o leziuni post-centrale

o - leziuni anterioare ale ariei motorii

D. afazia SEMANTICĂ - leziuni parietale

E. afazia DINAMICĂ - leziuni frontale

CLASIFICAREA AFAZIEI DUPĂ ŞCOALA GERMANĂ

1. afazia MOTORIE PURĂ (SUBCORTICALĂ)

- Înţelege- Nu vorbeşte- Limbajul intern păstrat

2. afazia MOTORIE TOTALĂ (BROCA – CORTICALĂ)

- Nu vorbeşte- Nu scrie- Scrisul copiat e servil- Înţelegere păstrată

3. afazia TRANSCORTICALĂ MOTORIE

- Nu vorbeşte spontan- Se păstrează vorbirea repetată- Se păstrează înţelegerea

4. afazia SENZORIALĂ PURĂ (SENZORIALĂ SUBCORTICALĂ)

- Recunoaşte sunetele- Nu recunoaşte cuvintele- Nu înţelege- Scrisul şi cititul – relativ bune

5. Afazia SENZORIALĂ TOTALĂ (WERNICKE)

- vorbirea spontană păstrată- logoree- agrafie şi alexie- tulburări de înţelegere

6. afazie SENZORIALĂ TRANSCORTICALĂ

- vorbirea repetată păstrată- nu înţelege

6

- vorbirea spontană alterată- scrisul spontan alterat- scrisul dictat păstrat

7. afazia TOTALĂ - tulburări ale expresiei şi receptivităţii- tulburări grave ale intelectului

8. afazia DE CONDUCERE - tulburări ale repetării cuvintelor- înţelegere păstrată- tulburări de denumire a obiectelor- se păstrează vorbirea spontană

SORANO (1997) – din punct de vedere al FLUENŢEI vorbirii EVIDENŢIAZĂ CĂ TULBURĂRILE DE VORBIRE SUNT DEPENDENTE

DE DEBUTUL AFAZIEI (brusc sau nu) şi DE TIPUL DE SINDROM ce se corelează cu zona de localizare a leziunilor, astfel încât vorbim de manifestarea sub două forme:

Afazii FLUENTE

vorbire cu întreruperi, ezitări,

cu dificultăţi în vorbirea sistematizată lingvistic.

Vorbirea este bună, cursivă dar e afectată înţelegerea şi apar deformări, omisiuni,substituiri de sunete şi cuvinte

Afazia Wernicke, Afazia de conducere

Afazii NON-FLUENTE

Apar calităţi de flux şi melodicitate, dar este afectată coerenţa şi fluenţa discursului

Tulburările sunt mai diversificate şi conduc la dificultăţi de înţelegere şi expresie a vorbirii

Afazia Broca

TERAPIA AFAZIEI - în funcţie de subiect, se învaţă limbajul ca în copilăria timpurie, după modelul de la alalie.

7

AFAZIADEFINIŢIE, LOCALIZARE, CARACTERISTICI, CLASIFICARE

- DE PE NET -

.

Apar dupa lezarea urmatoarelor structuri:

2. Aria Broca: baza circumvolutiei 3 frontale de pe emisferul dominant, circumvolutia frontala in

integrum, structurile corticale subiacente.

3. Cortexul convexitatii prefrontale situat putin inaintea ariei Broca

4. Aria Wernicke: ½ posterioara a primei circumvolutii temporale, impreuna cu a doua

circumvolutie temporala, pe emisferul dominant.

5. Lobul parietal inferior de pe emisferul dominant->zona supramarginala

6. Fasciculul longitudinal superior

7. Aria motorie suplimentara cu structurile subcorticale subiacente (mai ales talamus)

Caracteristicile tulburarilor afazice:

1. Tulburari ale exprimariia. Anomalii de ritm: incetinire (intrerupt de pauze), accelerare (vorbire rapida,dificil de

intrerupt)b. Suprimarea vorbirii (mutism).c. Stereotipii: repetarea aceluiasi segment lingvistic, care poate apare automat in orice

punct al conversatiei.d. Automatisme: forme de comportament verbal frecvent automatizate si pe care pacientul

nu le mai poate controla (inhiba)->au frecventa mare de utilizare in limbaj si sunt mai rezistente la boala->interjectii,exclamatii,zilele saptamanii

e. Disprozodia: reducerea melodicitatii vorbirii, vorbire monotona +/- pseudoaccentf. Anomia: dificultatea gasirii unor anumite cuvinte, dealtfel comune.g. Parafraziile:

-fonetica->reproducerea inadecvata a fonemelor dintr-un cuvant -fonemica->se pronunta incorect unele foneme -verbala->inlocuirea unui cuvant cu altul asemanator ca forma sau inteles

h. Neologismele: segmente lingvistice fara semnificatie, spuse ca si cum ar fi cuvinte in circulatie.

i. Agramatismul: reducerea numarului structurilor sintactice si simplificarea lorj. Paragramatism: utilizarea inadecvata a structurilor sintactice.

8

AFAZIILE sunt tulburarile receptiei, comprehensiunii, formularii si exprimarii simbolurilor scrise si verbale (afaziile): sunt alterari ale mecanismului psihic al vorbirii si scrisului, constand in imposibilitatea de a exprima sau intelege cuvintele spuse sau scrise.

k. Jargonafazia: productie lingvistica continand un numar mare de parafrazii, neologisme, agramatisme, paragramatisme.

2. Tulburari ale intelegerii mesajelor orale:o surditatea verbala, care consta in

dificultatea de a identifica si discrimina sunetele limbajului, adaugandu-se si o dificultate de intelegere propriu-zisa.

3. Tulburari ale exprimarii scrise:- similare si de regula concomitente cu tulburările exprimării verbale-- in cantitate

-suprimarea completa a scrisului -paragrafii -agramatism -jargon-agrafia

4. Imposibilitatea intelegerii mesajelor scrise (cecitate verbala, alexie).

CLASIFICAREA AFAZIILOR

Din punctul de vedere al fluentei vorbirii:A) Non-fluente:

- afazia Broca- afazia globala

B) Fluente: - afazia Wernicke- afazia amnestica

Din punctul de vedere al tulburarilor de exprimare,de intelegere sau al ambelor concomitent, se disting:

A) Afazii motorii- exprimarea afectată, înţelegerea normală

* afazia Broca* afazia amnestica

B) Afazii senzoriale- e afectată înţelegerea mesajelor orale şi scrise * afazia Wernicke* alexia pura

C) Afaziile senzorio-motorii:- tulburarile afecteaza atat intelegerea cat si exprimarea

* afaziile globale

9

Forme clinice de afazie:

Afazia Broca (verbala, motorie):

este afazia productiei de foneme, afazia agramatica

Leziunile sunt localizate in aria Broca, la baza circumvolutiei F3.

Pacientul nu se poate exprima de loc sau scoate sunete/cuvinte disparate

o Expresie orala saraca: de la stereotipii, disprozodii, la mutism.

o Dificultate in gasirea cuvintelor (anomie).

o Parafrazie.

o Frecvent progresie spre agramatism

o Scris deteriorat.

o Intelegerea poate fi buna

o Frecvent asociata cu deficit motor pe partea dreapta.

o Rareori asociata cu hemianopsie.

o Aproape totdeauna bolnavul isi constientizeaza deficitul, ceea ce il deprima

Afazia Wernicke (sintactica,acustica):

E o afazie senzoriala

Leziunile afectează aria Wernicke in partea postero-superioara a lobului temporal.

o Ritmul vorbirii e mai mult sau mai putin normal

o Parafrazie, paragramatism, neologisme, jargon-afazie

o Deficit in intelegerea orala, dar pot exista si agrafie semnificativa si alexie

o Frecvent sunt prezente tulburarile de camp vizual

o De regula nu apare deficit motor

o Pacientii au initial anosognozia afaziei

Afazia amnestica (nominala, anomia)

leziunile sunt probabil in teritoriul postrolandic, in regiunea posterioara a zonei parietooccipitale stangi,in girusul angular

o Ritm normal al vorbirii

o Articularea, repetarea, citirea si scrierea dupa dictare sunt bune

o Posibil grad usor de parafazie

o Intelegerea vorbirii si scrisului este buna

o Dificultati (care pot fi foarte mari) in gasirea cuvintelor, ceea ce determina numeroase ezitari in conversatie

o Bolnavul isi constientizeaza si recunoaste deficitul

o Comportament normal sau aproape normal

Afazia globala

leziunile afecteaza intregul centru al limbajului, pre- si postrolandic

o Tulburarile legate de exprimare se combina cu cele de tip Wernicke (defecte de receptie)

o Capacitatea de exprimare se reduce calitativ si cantitativ, pana la disparitie uneori

o Exprimarea verbala absenta sau limitata la vagi stereotipii

o Deficitul afecteaza vorbirea si scrisul

10

o Tulburari severe ale intelegerii orale si scris

Diagnosticul afaziilor:

1. Teste in vederea determinarii tulburarilor de exprimare

-exprimarea vorbirii spontane/repetate

-exprimarea scrisului->spontan,dictat,copiat,desen

2. Teste in vederea determinarii tulburarilor intelegerii

-executarea unor ordine simple/complexe

-examinarea cititului

3. Teste pt diagnosticarea clinica a afaziei->AAT

-examinarea limbajului spontan

-testul cu simboluri

-repetitia

-limbajul scris->scriere dupa dictare,copiere,citit

-numararea si descrierea->obiecte,culori,situatii

-intelegerea limbajului vorbit si scris

11

2.

ALALIA -este incapacitatea înnăscută de însuşire şi învăţare a limbajului

Fenomenul retard verbal la care se adaugă incapacităţi în legătură cu elaborarea

structurală şi de conţinut a limbajului Diagnosticul precis de alalie poate fi pus abia după vârsta de 3 ani (potrivit unor

autori) sau după vârsta de 5 ani, spun cei mai mulţi. ALALICUL NU-şi poate ÎNSUŞI VORBIREA în mod SPONTAN. Se obţin rezultate bune

în urma unui program terapeutic adecvat.

ALALIA se poate confunda cu:- lipsa de vorbire a surdo-muţilor- lipsa de vorbire a deficienţilor de intelect sever, grav- anartria (o dizartrie severă)- retardul verbal- disfazia- mutismul electiv dacă acesta se prelungeşte pe o perioadă mai lungă de timp

în ce constă: retardul verbal, disfazia şi mutismul electiv:

RETARDUL VERBAL (întârzierea vorbirii)Subiectul nu ajunge la folosirea unui limbaj raportat la vârsta cronologică vocabularul e format din câteva sunete sau cuvinte subiectul nu poate realiza propoziţii subiectul nu poate susţine un discurs verbal

Forme uşoare de retard verbal:- înţelegerea vorbirii de apropiată relativ de vârsta copilului- se manifestă de timpuriu şi se extinde pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de

timp. În general, odată cu intrarea în şcoală retardul verbal tinde să se diminueze. Pe parcursul ciclului I copilul va avea dificultăţi de folosire a limbajului care se vor diminua în timp

Forme grave (severe) de retard verbal:- pe parcursul ciclului primar dificultatea se întinde la nivelul scris-cititului

* disgrafie* dislexie

DISFAZIA – incapacitatea de elaborare a limbajului Are toate caracteristicile retardului verbal la care se adaugă una, specifică disfaziei:SUBIECTUL NU POATE ELABORA (STRUCTURA) LIMBAJUL

= copilul nu poate face progrese în achiziţia de cuvinte- diagnosticul definitiv de DISFAZIE e bine să fie pus la vârsta de 6 ani, atunci când această incapacitate de elaborare (structurare) a limbajului rămâne şi copilul nu poate face progrese în achiziţia de cuvinte.

12

Etimologic: A = fărăAles = vorbire

Termenul a fost introdus în 1843

MUTISMUL ELECTIV (VOLUNTAR) – MUTISM PSIHIC= Refuzul psihic al copilului de a comunica cu cei din jur, pe o anumită perioadă

- nu reprezintă, în sine, retard verbal sau disfazie- poate genera simptome asemănătoare retardului verbal sau disfaziei dacă se

prelungeşte în timp- apare la orice vârstă, dar, mai frecvent apare la copiii de grădiniţă sau în primul ciclu

de şcolarizare- apare cu o oarecare frecvenţă la pubertate sau în adolescenţă- apare la copiii hipersensibili sau la cei care au trecut prin stres, situaţii mai dificile

sau au unele boli, de psihopatologie marginală- poate apărea la femeile cu nevroză isterică- nu e nevoie ca sistemul nervos să fie afectat- se poate produce într-o împrejurare dată fie raportat la o anumită persoană

Exemplu: la intrarea în grădiniţă, copilul e speriat şi refuză să vorbească la grădiniţă.

- se poate produce dintr-o traumă afectivă

Spre deosebire de cele trei tulburări enumerate mai sus,

În ALALIE copilul NU refuză să vorbească copilul NU POATE VORBI copilul NU POATE PRONUNŢA nici cele mai simple sunete copilul aude relativ normal (auzul e relativ normal dezvoltat) NU este vorba de o deficienţă a intelectului (se poate vorbi doar despre o uşoară întârziere

intelectuală) din cauză că nu foloseşte comunicarea verbală NU e deficienţă, ci ÎNTÂRZIERE Se întâlnesc şi:

o Tulburări de motricitateo Tulburări de psihomotricitateo Întârzieri ale schemei corporaleo Tulburări de percepţie auditivăo Tulburări de percepţie vizuală

Pentru a diferenţia ALALIA de alte tulburări, unii autori folosesc şi alte termene:

Trousseau a înlocuit termenul ALALIE cu cel de AFAZIE CONGENITALĂ

Arnold: alalie prelungită afazie congenitală întârziere înnăscută a vorbirii

Zeeman:dezvoltare întârziată pe bază constitutivă a vorbiriimuţenia auzitorilormuţenia idiopatică

Berendes:

13

Audimutitate (este termenul cel mai folosit, după cel de Alalie)- subiectul aude şi nu are deficienţe de auz

14

FORMELE ALALIEI

1. ALALIA MOTORIE Subiectul nu reuşeşte să pronunţe toate sunetele limbii şi mai ales sunetele dificile În formele uşoare, poate pronunţa unele silabe şi câteva cuvine mono- şi di-silabice Înţelege vorbirea celor din jur Comunică prin gesturi şi mimică, dar acestea nu sunt de tipul surdo-mutului Sunt mai sărace şi nu au expresivitatea caracterială a surdo-mutului pentru că subiectul are o

slabă capacitate de imitare. Trongold apreciază că înţelegerea vorbirii

e tulburată 10% e scăzută 20% e normală 70%

2. ALALIA SENZORIALĂSubiectul, de obicei, REUŞEŞTE să pronunţe TOATE sunetele limbiiPoate să înveţe câteva cuvinte, foarte simple, cuvinte mono- şi di-silabiceNU POATE formula PROPOZIŢII (nu foloseşte cuvinte de legătură)E AFECTATĂ ÎNŢELEGEREA VORBIRII

Trongold apreciază că înţelegerea vorbirii e tulburată 70% e scăzută 20% e normală 10%

3. ALALIA MIXTĂ – în care predomină fie alalia senzorială, fie alalia motorie

CAUZELE ALALIEI

Generale- alcoolismul părinţilor- rudenia de sânge- sifilis şi tuberculoză – la părinţi- rahitismul

Psihice- lipsa imboldului în vorbire- teama şi timiditatea bolnăvicioasă- tonus psihic scăzut

Motorii- întârzierea motorie generală- dificultăţi de fixare a schemei corporale corelate cu tulburări de psiho-motricitate

- repulsia pentru mişcări

după Arnold – din punct de vedere etiologic vorbeşte de 2 categorii de cauzeI. Cauze IDIOTIPICE

- imboldul deficitar în vorbire

15

- capacitate redusă de imitare- ereditatea (25-50%) din cazuri provin de la părinţi şi mai ales de la tată

II. Cauze PARATIPICE- traumele din timpul naşterii- bolile grave repetate în copilărie: TBC, rahitism, encefalită, variolă

după Berendes I. Cauze INTERNE

- slabă dezvoltare a auzului fonematic- lipsa imboldului în vorbire- întârzieri în dezvoltarea motorie

II. Cauze EXTERNE- bolile grave din primii 3 ani de viaţă şi care reprezintă o frână în dezvoltarea

corporală- metode greşite de educaţie

TRATAMENTUL ALALIEIAlalia se recuperează şi se poate înlătura în doi ani de lucru intens cu subiectul. După 3 ani de şcoală copilul se recuperează foarte bine prin următoarele căi de dezvoltare a vorbirii.

1. Învăţarea vorbirii pe principiul de la simplu la complex se începe cu sunetele cele mai simplu de emis, cu

VOCALE pe măsură ce se obţine emiterea a 2-3 sunete, încep să se formeze cuvinte mono şi bi-silabice se folosesc imagini, jocuri, filmuleţe cu animale, cu acţiune

o Când copiii reuşesc să realizeze un progres, deşi ei nu cunosc cuvintele, devin creatori de cuvinte, iar acest lucru reprezintă un progres rapid, în timp

2. Se învăţată cuvinte noi, mai complicate.Cu aceste cuvinte se formează propoziţii

3. Forma combinată – învăţarea vorbirii de la principiul de la simplu la complex şi învăţarea cuvintelor noi, complicate, cu care se formează propoziţii şi apoi fraze.

16

Se aplică în alalia motorie

Se aplică în alalia senzorială

Se aplică în alalia mixtă