"4Ii;;+': iE*=.,:ffi\-;.:5p

J.M. BARRIE

EDITIE INTEGRALA

A,

CUPRINS

Apare Peter Pan..,..... .......""""5

Umbra """' 13

Si pornim Ia drum! .........."""22

Zboru! """"37Insula devenitl realitate """'45Cisula lui Wendy............. """57

Locuinla subplmAnteani """67

Laguna Sirenelor ""'73

Pasirea Niciunde.............,i. ""87

Ciminul fericit """"90Povestea lui Wendy.....,....... .......".""""97

Copiii sunt pringi..... .."""""'105

Credeli in zdne? . "" 110

Corabia pirafiIor. "' 119

Ori eu, ori Ghear[ de astl dat[........ "t27

tntoarcerea acasl "138

CAnd Wendy crescu mare ""148

159

APARE PETER PAN

KilD oti copiii cresc mari, inBtR

^i^rdd. rrrl. Ei afl[ foarte

devreme ci vor creqte mari, aqa

cum s-a intAmplat qi cu Wendy.Avea numai doi ani cAnd, jucAn-

du-se intr-o zi in parc, mai rupseo floare qi fugi sI i-o dea mamei.Cred cd avea o mutrild atAt de

incAntdtoare, incAt doamnaDarling igi duse mAna Ia inimigi exclam5: ,,Of, de ce nu poli sd

r;mai mereu aga mic[?'Mai multenu vorbir[ e1e pe tema asta, darde atunci Wendy qtiu cI trebuiesi creasci mare. Toli qtiu dup[ce implinesc doi ani. Doi aniinseamnd inceputul srArgitului.

Bineinleles, Iocuiau Ia num6-rul 14 qi, pAn[ sd vinl Wendy pe

lume, mama ei era persoana cea

mai importanti. Era o doamnidrigu!6, avea o imaginalie ro-mantic[ qi o guri![ dulce, cu unzAmbet ironic. Imaginalia ei ro-mantici semS.na cu acele cutiu-

!e din misteriosul Orient, astfelbigate una in alta incAt, oricA-

te ai deschide, descoperi mereuincd una; iar gurila ei cu surAs

ironic linea un s5.rut pe careWendy nu-l putea culege, degi

se afla acolo, in collul drept, gi

nu aveai cum s5. nu-Ivezi.Iati cum i-a cucerit inima

domnul Darling: odati devenilidomni, toli bdielii care o cunoq-

teau de cAnd era mic[ descope-

rir[, in acelagi timp, cI sunt in-dr[gostili de ea qi d[duri fugapAni Ia ea acasis5-i cear5. mAna,

toli in afard, de domnul Darling,care Iu[ taxiul qi ajunse inainteacelorlalli, qi se alese cu un,dd'.Doamna Darlingii d5ruitotul, inafar6, de ultima cutiulI 9i de s[-rutul din collul gurii. De cutiuf[nu afl[ niciodat[, iar Ia slrut re-

nunli cu timpul. Wendy credea

ci doar Napoleon ar fi putut ob-

line acel s5.rut, mi-l qi inchipuiincercAnd s[-1ia, luAnd-o apoi Iafug[ mistuit de pasiune qi trAn-tind uqa in urma lui.

Domnul Darlirig i se tot liudaIui Wendy c5. nu este doar iubit,ci gi respectat de mlmica ei. Eraunul dintre acei tipi profunzi,care gtiu o groazd, de lucruri

despre fonduri qi despre ac{iuni.De fapt, nimeni nu gtie ceva clardespre astfel de lucruri, dar elplrea sd aibi idee, gi-l auzeaimereu spunAnd cum fondurilesunt in creqtere gi acliunile suntin scidere, intr-un fel care inspi-ra respect oricdrei femei.

Dupd o nuntl cum scrie lacarte, doamna Darling tinu la in-ceput socotelile casei, cu entuzi-asm, de parcl ar fi fost o joacd.Nu uita sd treaci in caiet nicim5.car o cipifAn[ de varzl; cutimpul ins5, incepu si nu maiconsemneze conopidele, in locullor apdrAnd copilaqi flrl vreunchip anume. in loc sI fac[ adu-narea, da desena copilaqi. lr..r.usd vadd cum ar ieqi.

Prima fu Wendy, urmat5 deJohn, apoi de Michael.

Vreo s6ptimAnS. sau douldupi ce Wendy sosi pe lume, nuera clar dac5. aveau s[ fie in staresd hrdneascl o gurd in plus. Degise simfea din cale-afari de mAn-dru de fetifa lui, domnul Darlingfinea mult sI rImAnd respecta-bil, gi gedea intruna pe margi-nea patului doamnei Darling, !i-nAnd-o de mAni qi f5cAnd calcu-lul cheltuielilor, in timp ce ea ilimplora cu privirea s5-i dea as-cultare. Ea ar fi fost dispusd sd

rigte, orice s-ar fi intAmplat, darlui nu-i stitea acest lucru in fire;lui ii stlteau in fire numai hArtiagi creionul, 9i dacl ea il zlplceacu prea multe sugestii trebuia sEo ia din nou de la caplt.

- Nu mI mai intrerupe, o im-plora intruna. Am aici o lir[ gi gap-tesprezece qiling, 9i alli doi gilingigi gase peni la serviciu; pot sI re-nun! la cafeaua de la birou, decisI zicem zece gilingi,reniltddou[lire, nou5. gilingi gi gase peni, cucei optsprezece qilingi qi trei peniai t5i rezult[,trei lire, noud qilingigi gapte peni, cu cele cinci lire dincarnetul meu de cecuri rezultl optlire, nouE gilingi qi gapte peni -cine se tot foieqte acolo? - opt lire,nou5. qilingr gi gapte peni, punct gi

linem gapte - nu mai vorbi, dragamea - gi banul dat omului dluiacale abdtut la uq[ - stai cuminte,copilaq -punct 9i linem copilaqul-vai de mine, ce-ai frcut? - am spusoare nou5.lire, noud qilingr gi noulpeni? da, am spus noul lire, nou[gilingr qi noul peni; ei, intrebareaeste putem trli un an cu nou[ lire,nou5. qilingi qi noui peni?

- Sigur ci da, George! stri-g[ ea.

Dar ea ii cam linea partea luiWendy, pe cAnd el dorea foartemult sd se impun[.

- GAndeqte-te Ia oreion, qi

avertizarea lui suna aproape ca

o ameninfare.$i adunl mai departe.

- Oreionul o 1ir6, aga amnotat aici, dar inclin si cred c[o s[ ajungd.latueizeci de gilingi -taci, te rog - pojarul o lirl qi cincipeni, rubeola o jumdtate de gui-

nee, in total dou[ Iire, cincisPre-

zece qilingi qi qase peni - nu-miface semn cu degetul - tusea m[-g5.reascd, s[ zicem cincisPreze-ce gilingi - gi tot aqa o finea, qi

de fiecare datl totalul cregtea;dar Wendy se descurc[ de minu-ne, oreionul nu costl decAt dou[-sprezece lire qi qase peni, iar Po-jarul qi rubeola costar[ cAt o sin-gurl boal[.

John avu parte de aceleaqidisculii, iar Michael se strecurS.

ca prin urechile acului; pAnd Iaurmi ii plstrar[ pe amAndoi qi,

nu dupl multi weme, puteai s6-i

vezi pe toli trei mergAnd in qirindian spre gr[dinila domniqoa-

rei Fulsom, sub obl[duirea dd-

dacei.Doamna Darling dorea tare

mult ca totul si meargi stru-n5., iar domnul Darling linea ca

Ia ochii din cap si fie in pas cuvecinii; de aceea, firegte, luase-rI o d[dac[ la copii. NeavAnd

bani, deoarece copiii beau canti-tIli considerabile de lapte, dlda-ca era o c6leluq6 Terra-Nova, cu

un aer pedant, pe nume Nana,care nu avusese st[pAn inaintede a fi angajata familiei Darling.Ea ins[ considerase dintotdeau-na copiii importanfi, iar cu fami-lia Darling flcuse cunogtin![ inGr[dina Kensington, unde igi Pe-

trecea cea mai mare parte a tim-pului liber tr[gAnd cu ochiul lac5.rucioare; bonele neglijente nuo puteau suferi, clci avea obice-

iul s[ le urm[reascl pAnd acasiqi si le pArasci st[pAnelor. Se do-

vedi a fi o comoari de dddac6. Cu

cAt[ meticulozitate Ie flcea baie!

$i, Ia orice or[ din noapte, era inpicioare dacl auzea cel mai micplAnset de laweunul din cei aflaliin grija ei. Iqi avea, bineinfeles,cotelul in camera copiilor. Aveaun talent nemaiintAlnit de a deo-

sebi o tuse care nu merita aten-

fie de una care trebuia tratat[ cu

comprese pe piept. Nutrea o in-credere deplin[ in leacuri blbegti,cum ar fifrunza de rubarbur5,dar mArAia dispreluitor cAnda\zeavorbiria goald de ultim[ord despre viruqi gi altele aseme-

nea. Puteai inv[la buna-cuviin-

!5 doar privind-o cum iqi ducea

copiii Ia gcoal6, p[qind linigtiti

7

al5turi de ei atunci cAnd se aflaula locul lor, dar gi impingAndu-iinapoi in rAnd dacd o luau cumvarazna.In zilele in care John mer-gea la fotbal, nu uita niciodatds5-i ia bluza de trening, iar dac5.

se anunla weo ploaie, mergea cuumbrela in bot. La subsolul gr[di-ni[ei domniqoarei Fulsom se afl[o sal6 de aqteptare pentru dida-ce. Dldacele stlteau pe scaune,iar Nana se intindea pe jos, qi camasta era singura deosebire. EIe sepreficeau c5. nu o bagi in seami,a$a cum faci cu cineva de condifiejoasi, iar ea Ie dispreluia cleve-teala. It[u-i pldceau nici vizitele pecare prietenele doamnei DarlingIe flceau in camera copiilor, dar,dac[ totuqi veneau, primul lucruera si-i smulgl lui Michael qor-

lulelul de fiecare zi qi s[ i-l punlimediat pe cel cu $nur albastru,apoi o lua in primire pe Wendy,qi Ia urmd dddea pulin n5val6 qiprin ciuful lui John.

D[daci mai conqtiincioaslnici cI putea exista, lucru pe caredomnul Darling il qtia, qi totuqiuneori o intrebare nu-i dldeapace: oare, nu era un motiv debArf[ pentru vecini?

Nu putea si treac[ cu vede-rea faptul ci, in oraqul acela, elera cineva.

$i mai era un motiv ca sInu se simt[ in apele lui fa![ deNana. Avea uneori sentimentulcd ea nu il admiri.

- Vai, dar eu qtiu cI te admi-r5. nespus, George, il asigura ne-incetat doamna Darling, apoi leatr6.gea copiilor atenfia s[ fie qimai dr[gufi cu tata.

Urmau nigte mici baluri in-cAntltoare, la care mai avea voies[ stea cAteodatl cealalti anga-jat6,,Liza. in fusta ei lung[ 9i 6o-

nelica de servito are, ardtaca unpitic, deqi, atunci cAnd se anga-jase, jurase c5. implinise de multzece ani. Ce veselie nebund'erala acele chefuri! Cea mai vese-l5 era doamna Dhrling, care tezdpdcea in asemenea hal cu pi-ruetele ei amelitoare, incAt nu-imai vedeai decAt s[rutul din col-

lul gurii qi, poate, dacl ai fi datbuzna spre ea, l-ai fi putut chiarcdplta. Nu existase vreodat[ fa-milie mai fericit[ qi mai cuviin-cioas[; asta ins5, numai inaintede a aplrea Peter Pan.

Doamna Darling afli pen-tru prima oarl de Peter pe cAndflcea ordine in gAndurile copiilor.Orice maml bun[ are obiceiul ca

seara tdrziu, cAnd copiii dorm,sd cotrob[ie prin gAndurile lorqi sI punl totul in ordine pentru

dimineala urm[toare, aqezAndIa loc toate lucrurile care au Iu-at-o razna in cursul zilei. Dac[un copil ar sta treaz (dar ce copilreuqegte?), gi-ar vedea mama tre-biluind prin gAndurile lui qi arurmdri-o cu mare interes. E ca qi

cum ai face ordine prin sertare.Binuiesc ci qi-ar vedea mama ingenunchi, zibovind asupra conli-nutului, uneori plin de haz,intre-bAndu-se unde, oare, ai putut cu-

lege un lucruqor anume, avAnd qi

surprize pldcute qi mai pulin pl5-

cute, strAngAnd cAte ceva Ia pieptde parc[ ar fi un pisoi, aruncAndaltceva cAt colo. Dimineafa, cAnd

te trezegti, toate rlut[lile qi do-

rinlele urAte cu care te-ai dusla culcare au fost implturite de

zeci de ori qi, aga mititele, puse

Ia fund in sertarul cu gAnduri;sus, Ia vedere, bine aerisite, aufost intinse gAndurile tale fru-moase, gata s[ Ie iei in primire.

Nu qtiu dacd a[ivdnfi vreo-dat6 harta cu gAndurile cuiva.Doctorii deseneazl uneori altep[r!i ale omului, qi harta pro-priei tale persoane poate fi cevanemaipomenit de interesant, darincearc[ s[-i vezi cum se chinu-ie s[ deseneze harta cu gAndu-

rile unui copil: nu numai cd nuapare nimic c1ar, dar parci totul

se invArteqte tdr6 incetare. Veziacolo linii in zigzag, care seam[-n5, cu varialiile temperaturii pe

un grafic qi care sunt, de fapt,drumurile de pe insul[; cici laraNiciunde este de cele mai multeori o insul6, ici-colo cu niqte pete

de culoare care ili iau ochii, curecifuri de coral gi cu o corabieiute qi ugoarS. in larg, cu s[lba-tici qi vizuini ascunse, cu piticicare sunt - cei mai mu1!i - cro-

itori, cu pegteri prin care treceun rAu, cu prinli care au $asefrali mai mari, cu o colib[ ce stis5. se pr[buqeascl qi cu o b5trA-n5. smochinitd, cu nasul coroiat.Dac[ ar fi numai astea, ar fi uqor

de fdcut o hart6; dar mai exis-ti qi prima zi de qcoal[, religia,preolii, tazul cel rotund, Iucrulde mAn[, crimele, spAnzuritori-le, verbele care cer dativul, ziuacAnd se mS.nAnci qarlot[ de cio-

coIat5., prima pereche de brete-Ie, treizeci-gi-treiul spus Ia doc-

tor, primul dinte scos cu ala qi

multe altele; toate astea fie cd

fac parte din insuli, fi.e apar pe o

alti harti, oricum totul te z[p[-cegte Ia culme, mai ales cS.nimicnu sti locului.

Sigur ci fiecare are o fardNiciunde foarte diferit[ de a ce-

Iorlal-ti. De pild[, in Jara lui John