Practică (01.03.2010):

Tematică

I. Aspecte de ordin administrativ1. Organizarea şi funcţionarea parchetelor2. Statutul magistratului3. Înregistrarea şi circuitul actelor în cadrul Parchetului

II. Aspecte de drept procesual1. Urmărirea penalăa. Supravegherea exercitată de procuror asupra organelor de cercetare penalăb. Efectuarea de către procuror a actelor de urmărire penalăc. Activitatea de audiere a procuroruluid. Întocmirea soluţiilor în procesul penal2. Activitatea de judecată3. Punerea în executare a hotărarilor judecătoreşti definitivea. Verificarea de către procuror a modului de punere în executare a

hotărarilor judecătoreşti definitive

Examen

Soluţionarea unei speţe dintre cele pe care le vom face la întalnirile noastre.

Organizarea şi funcţionarea Parchetelor

Instanţele militare sunt: Tribunalul Militar care are compentenţă materială de judecătorie, Tribunalul Militar Teritorial şi Curtea Militară de Apel. Ele se reunesc la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Avem patru Parchete de pe langă Tribunalele Militare (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara). TMT este o instanţă unică care are competenţă materială generală şi competenţă teritorială pe tot cuprinsul ţării. La fel şi pentru Curtea Militară de Apel şi Parchetul de pe langă aceasta. În cadrul Parchetului de pe langă ÎCCJ există secţia Parchetelor Militare.

Alte forme specializate: Secţiile Maritime şi Fluviale, Tribunalul pentru Minori, DIICOT, DNA Curtea Constituţională.

Ministerul Public este alcătuit din toate unităţile de Parchet din ţara noastră. Acesta are o structură ierarhică.

Parchetele sunt independente faţă de orice alte autorităţi publice sau private şi faţă de instanţele pe langă care funcţionează. Există şi un statut de independenţă funcţională a magistratului. Judecătorii sunt independenţi şi inamovibili, iar procurorii sunt independenţi şi stabili. Soluţiile pronunţate de magistrat se bazează exclusiv pe probele administrate în cauză, pe convingerea pe care o formează magistratului şi pe dispoziţiile legale incidente.

Calitatea de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată cu excepţia celei de cadru didactic în învăţamantul juridic superior precum şi calitatea de formator. De asemenea magistraţilor le este interzis să fie acţionari, asociaţi la societăţi

comerciale de orice tip, să aibă părţi sociale indiferent de forma societăţii cu excepţia acelor acţiuni sau părţi sociale dobandite ca urmare a programului de privatizare în masă.

Magistraţii militari sunt în acelaşi timp ofiţeri ai Ministerului Apărării Naţionale. Magistraţii militari răspund disciplinar numai după regulile migistraţilor civili.

Comentaţi:„Legea este politică, legea este o măsură politică.”rotariuirinel @yahoo.com

Organizarea Parchetelor

1. GrefăEste compartimentul în care se realizează înregistrarea, păstrarea,opisarea

documentelor.2. Registratura

Subcompartiment al grefei în care se realizează înregistarea propriu-zisă3. Biblioteca4. Arhiva

Acel compartiment în care se păstrează dosarele sau lucrările soluţionate de parchetul ori instanţa respectivă5.Compartimentul de informatică

Se gestionează documentele create sau intrate în Parchet6. Biroul Relaţii şi Informaţii Publie

Îl are orice instanţă şi parchet. Se realizează activitate de comunicare a datelor şi informaţiilor destinate publicului larg.

Funcţia de purtător de cuvant poate fi îndeplinită şi de o persoană care a absolvit facultatea de Jurnalistică ori este specialist în comunicare.

Specific instanţelor militare este compartimentul de documente clasificate. Aceste compartimentele sunt deservite de personal auxiliar de specialitate (grefierii care se subordonează grefierului şef, primului procuror sau preşedintelui instanţei respective), personal contractual (referenţi, aprozi, şoferi, îngrijitori). Repartizarea personalului auxiliar de specialitate se realizează de către conducătorul instanţei.

Pentru instanţele de judecată, grefierii civili poartă robă (gri). La instanţele militare, grefierii militari au obligaţia să poarte uniforma militară. În activitatea pe care o desfăşoară în şedinţa de judecată, grefierii au ca obligaţie principală consemnarea cu exactitate a declaraţiilor martorilor. In cadrul parchetului grefierii leagă soluţii, merge pe teren cu procurorul si consemnează respectiva anchetă, sigilează dosare, le leagă, le opisează.

15.03.2011

Înregistrarea documentelor în cadrul Parchetului

Există două mari categorii de documente:1. Documentele care ţin de dosarele penale

Dosarele penale se întregistrează în ordine cronologică, urmate de majuscula P şi de anul înregistrării. Aceste dosare se înregistrează în registrul de urmărire penală şi supraveghere a acesteia. Toate documentele dintr-un dosar poartă numărul unic al acelui dosar. Dosarele penale sunt înregistrate în sistem partidă. Aceasta presupune că unui anumit dosar penal îi corespunde un set de rubrici care alcătuiesc partida dosarului respectiv, care cuprind informaţii despre acesta. Rubricile acestea alcătuiesc partida (nr dosarului, numele procurorului care efectuează cercetările, numele celui carea făcut sesizarea şi data sesizării, obiectul cauzei, numele făptuitorului, parte civilă sau parte vătămată, organul mai întai sesizat şi data sesizării, data începerii urmăririi penale, data punerii în mişcare a acţiunii penale, data arestării preventive, activitatea de cercetare proprie sau de supraveghere a urmăririi penale, propunerea de soluţionare a organului care efectuează cercetările, soluţia procurorului şi data, corespondenţă – de la cine, cand, obiectul, măsuri în scop de prevenire). Rubrica de corespondenţă redă activitatea de cercetare desfăşurată în acel dosar cu excepţia audierilor, care nu sunt consemnate efectiv. Registrele de urmărire penală şi supraveghere au termen de păstrare permanent tocmai pentru a se cunoaşte această activitate de cercetare după ce dosarul a fost distrus sau după ce dosarul a plecat la o altă unitate de parchet sau la instanţă.

2. Documentele administrativeAvem două categorii:

a) documente administrative propriu - zise care ţin de oragnizarea şi funcţionarea internă a Parchetului (procesul verbal de şedinţă, rapoartele de plecare în concediu, cererile de învoire, cererile de decontare a călătoriilor la care au dreptul magistraţii, facturi) – se notează cu cifră pară începând cu cifra 2 urmată de o serie de cifre romane sau arabe şi de anul înregistrării; se înregistrează ca şi dosarele penale, în sistem partidă, în registre separate; se înregistrează ca lucrări administrative şi diverse situaţii, documente provenind de la alte instituţii pe care procurorul.

b) cererile, memoriile, sesizările, solicitările de orice tip dar care nu au caracter penal – înregistrată cu număr impar începând cu cifra 1, urmat de diverse cifre romane sau arabe; înregistrarea se realizează într-un registru separat tot în sistem partidă.

Registrele administrative au termen de păstrare permanent ca şi registrele penale.Lucrările administrative indiferent de tipul dacă îşi păstrează acest caracter după soluţionare sunt păstrate mult mai puţin timp.

Circuitul actelor în Parchet

Dosarele penale şi documentele care ţin de acestea sunt primite de către grefierul cu atribuţii în primirea corespondenţei ori de către grefierul şef. Acesta aşează respectivele documente într-o mapă care este prezentată zilnic primului procuror. Acesta lecturează documentele primite şi dacă este vorba despre un dosar penal pe actul de sesizare pune rezoluţia şi repartizează dosarul respectiv pentru anchetă unui procuror dacă fapta e de anchetă proprie sau dispune trimiterea sa la organul de cercetare penală.

Grefierul şef sau grefierul cu atribuţii în acest sens înregistrează dosarul penal în registrul de urmărire penală şi supraveghere a acestuia. Dosarul penal respectiv este

înregistrat de către grefierul şef ori alt grefier anume desemnat în condica de predare-primire a lucrărilor procurorului care face ancheta. Acesta semnează de primire şi desfăşoară activitatea de cercetare penală. După finalizarea anchetei procurorul întocmeşte soluţia din dosarul respectiv şi o predă grefierului dactilograf pe bază de semnătură în altă condică. După ce grefierul dactilograf redactează soluţia restituie dosarul procurorului care semnează şi predă dosarul semnat grefierului şef care îl pune în mapa zilnică care îl predă procurorului ierarhic superior pentru verificarea legalităţii.

Primul procuror, dacă constată ca totul este în regulă, semnează şi restituie dosarul grefierului şef. Dacă procurorul constată că soluţia este nelegală atunci acesta infirmă soluţia, restituie dosarul procurorului şi dispune reluarea cercetărilor de către procurorul iniţial sau de către alt procuror.

!!! Circuitul lucrărilor administrative este acelaşi cu al dosarelor penale.Soluţionarea în mod repetat şi culpabil cu încălcarea termenelor stabilite poate fi

abatere disciplinară pentru care procurorul sau persoanalul auxiliar poate fi sancţionat. Lucrările administrative pot fi repartizate atât procurorilor cât şi personalului

auxiliar sau conex.

TEMĂ: Identificaţi statutul personalului auxiliar de specialitate şi atribuţiile acestuia!

Audierea persoanei vătămate

Pe parcursul actelor premergătoare persoana vătămată se audiază pe coală albă ori pe formular neînseriat iar la urmărirea penală se audiază pe formular înseriat. În faza de judecată, declaraţiile nu mai sunt înseriate. (motive obscure)

Înainte de audiere persoanei vătămate i se aduc la cunoştinţă drepturile prevăzute de legea privind protecţia victimelor (L 211 pe 2004 privind protecţia victimelor – art. 4). Trebuie să se menţioneze care este serviciul sau organizaţia care acordă persoanei respective consiliere, drepturile sale pe parcursul procesului penal, faptul că în cursul procesului penal poate participa în cauză în calitate de parte vătămată sau parte civilă şi drepturile pe care fiecare din aceste părţi le are, situaţiile în care persoana respectivă poate să beneficieze de compensaţii din partea statului.

Art. 75-77 CPP, persoana vătămată este audiată potrivit acestor dispoziţii. I se pot cere detalii cu privire la împrejurările pe care le-a declarat. Expunerea cu privire la faptă trebuie să fie cât mai detaliată. Organul judiciar trebuie să consemneze cât mai fidel ceea ce declară persoana vătămată. Dacă persoana vătămată îşi reaminteşte anumite date cu privire la săvârşirea faptei acestea trebuie consemnate de către organul judiciar, care trebuie să fie foarte perceptiv vis-a-vis de ceea ce se întâmplă.

Persoana vătămată poate fi reaudiată ori de câte ori este nevoie sau se solicită de către respectiva persoană.

De asemenea, persoana vătămată este întrebată dacă doreşte şi cheltuieli judiciare.Dacă persoana vătămată se audiază pri mijloace tehnice declaraţia se înregistrează

pe suport magnetic şi se transcrie fiind semnată de procuror (judecător) şi de persoana care a dat declaraţia. Dacă sunt mai multe persoane vătămate acestea se aduiază separat

procurorul urmând a verifica versiunile prezentate de fiecare în parte prin mijloacele de probă administrate inclusiv prin declaraţiile celorlalte persoane vătămate audiate.

Este foarte importantă consemnarea mijloacelor de probă pe care persoana respectivă doreşte să le propună. Aceste mijloace de probă vor trebui administrate în dosar ca de altfel şi mijloacele de probă pe care le propune învinuitul sau inculpatul. Chiar dacă nu propune probe, dacă din declaraţia ei rezultă posibilitatea administrării unor mijloace de probă organul judiciar va trebui să ţină cont de acest lucru şi să administreze aceste mijloace de probă din oficiu.

Audierea martorului

Este posibilă şi audierea unor persoane pentru a dovedi anumite chestiuni ce ţin de acţiunea civilă.

Înaintea de audierea propriu-zisă se realizează identificarea martorului (acte de identitate, verificarea prin alte mijloace – informaţii de la evidenţa populaţiei). Persoana respectivă va depunde jurământul şi i se aduc la cunoştinţă drepturile pe care le are. Este întrebat dacă este rudă sau în duşmănie cu părţile. Acest lucru se consemnează. Apoi se trece la audierea persoanei. I se cere să declare tot ce ştie cu privire la respectiva faptă. Insistăm asupra detaliilor comiterii infracţiunii, detalii pe care le vom verifica şi în declaraţiile celorlalţi martori sau a celorlalte părţi. De asemenea, îi este permis martorului să dea o nouă declaraţie dacă acesta consideră că există elemente noi pe care nu le-a adus la cunoştinţa organului judiciar.

Atunci când între declaraţiile martorilor sau între declaraţiile martorilor şi a celorlalte părţi există neconcordanţe se trece la audierea acelor persoane împreună (confruntare). La sfârşitul declaraţiei martorul citeşte şi semnează respectiva declaraţie. Şi în cazul martorului, pe parcursul efectuării actelor premergătoare declaraţia este neînseriată. De asemenea, se poate apela la audierea prin mijloace tehnice precum şi includerea într-un program de protecţie a martorilor.

Audierea învinuitului sau inculpatului

Audierea făptuitorului. Se trece prin aceeaşi procedură (identificare, aducere la cunoştinţă a infracţiunii care face obiectul învinuirii - organul judiciar nu este obligat să îi aducă la cunoştinţă decât obiectului învinuirii)

Înainte de a proceda la audierea învinuitului îi cere să dea o declaraţie olografă în legătură cu învinuirea respectivă. I se aduc la cunoştinţă drepturile sale. La aducerea la cunoştinţă a învinuirii îî aducem în mod concret la cunoştinţă fapta care face obiectul învinuirii (nu doar încadrarea legală ci şi anumite elemente de identificare a acesteia). I se cere această declaraţie procesuală pentru a vedea ce poziţie are în procesul penal. Pentru a cunoaşte care este versiunea pe care o susţine inculpatul în cursul procesului penal. După declaraţia olografă îl audiem pe formular de învinuit în care din nou îl punem să declare ceea ce ştie cu privire la faptă iar apoi i se adresează întrebări. Este recomandată uneori reaudierea învinuitului sau inculpatului. La sfârşitul declaraţiei, învinuitul sau inculpatul este întrebat ce mijloace de probă înţelege să propună. (dacă învinuitul sau inculpatul nu propun probe se consemnează acest lucru).

SpetaIn 23.03.2011 AB il loveste pe CD provocandu-i leziuni vindecabile in 8 zile. Va trebui astazi sa intocmim in dosar rezolutia de incepere a urmaririi penale.

RomaniaMinisterul PublicParchetul MilitarNr. Dosar

Rezoluţie de începere a urmăririi penale12.04.2011 ora 17:45

Procuror militar ... din cadrul Parchetului Militar de pe lângă...

Analizând actele premergătoare privind pe numitul AB, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin 2 din Codul penal,

CONSTAT URMĂTOARELE:La data de 25.03.2011 persoana vătămată CD s-a adresat Parchetului cu o

plângere în care arată că în ziua de 23.02.2011 a fost agresat de numitul AB în timp ce se afla în Parcul Copou, din municipiul Iaşi.

Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că CD se plimba prin parcul Copou în ziua de 23. 02.2011 împreună cu martorul EF în jurul orei 17:30. Reclamatul AB l-a observat şi s-a deplasat la el şi i-a cerut socoteală pentru că se plimbă prin parc. Pe parcursul discuţiei care a urmat l-a lovit pe CD de mai multe ori cu palmele şi pumnii provocându-i leziuni vindecabile în 8 zile de îngrijiri medicale conform certificatului ser, nr...

Faţă de cele arătate,În temeiul art. 228 alin 1 Cod procedura penală

DISPUN

Începerea urmăririi penale faţă de învinuitul AB, fiul lui...., CNP, studii, copii... pentru săvârşirea infracţiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin 2 Cod penal.

Procuror

..........

Constatarea medico-legală

Se realizează în institutul de medicină legală „Mina Minovici” din Bucureşti, institutele de medicină legală Iaşi, Cluj, Timişoara, serviciile de medicină legală şi cabinetele de medicină legală din celelalte localităţi. Atunci când urmele materiale sun în pericol să dispară şi este necesară lămurirea urgentă a unor situaţii legate de comiterea infracţiunii, organul judiciar dispune efectuarea unei constatări (medico-legale, tehnico-ştiinţifică, criminalistică, balistică).

RomâniaMinisterul PublicParchetul Militar IaşiNr. Dosar

Rezoluţie de efectuare a constatării medico-legale19.04.2011 ora ...

Procuror ...... din cadrul Parchetului Militar Iaşi

Analizând actele premergătoare privind pe făptuitorul AB cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de loviri şi alte violenţe prevăzută de art. 180 C. pen.,

CONSTAT URMĂTOARELELa data de 16.04.2011 persoana vătămată CD s-a adresat Parchetului Militar Iaşi

cu o plângere în care arată că la 14.04.2011 a fost agresat de numitul AB care l-a lovit cu pumnii şi picioarele peste cap şi corp (fila 1). Din actele premergătoare efectuate în cauză s-a stabilit că şa 14.04.2011, în jurul orei ..., persoana vătămată CD se plimba prin parcul Copou din municipiul Iaşi împreună cu o prietenă. La un moment dat a fost observată de făptuitorul AB care datorită unei stări conflictuale preexistente l-a urmărit şi a început să-l lovească cu pumnii şi picioarele peste cap, torace şi abdomen, în prezenţa martorilor FG şi HI(fila 2,3). Având în vedere că în cauză este necesar a se stabili urmarea sau urmările agresiunii, În temeiul art. 114-116 C. proc. pen,

DISPUNEfectuarea unei constatări medico-legale asupra corpului victimei CD urmând a se stabili:

- dacă pe corpul victimei există leziuni şi care este localizarea acestora- mecanismul de producere al acestora- de când pot data leziunile respective- numărul de zile de îngrijiri medicale necesar pentru vindecare- dacă leziunile au pus viaţa în pericol sau dacă au dus la producerea unei

infirmităţiRaportul de constatare ne va fi înaintat până la data de ....Se pune la dispoziţia expertului....

TEMĂ: Căutaţi pe Internet imagini cu sedii ale instanţelor şi parchetelor precum şi cu săli de judecată!

RomâniaMinisterul PublicParchetul Militar IaşiNr. Dosar 89/P/2011

Rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale03.05.2011 (nu şi ora!!)

Procuror ...... din cadrul Parchetului Militar Iaşi

Analizând actele premergătoare privind pe făptuitorul AB, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau alte violenţe (art. 180 alin (2) C. pen )

CONSTAT URMĂTOARELE:La 15.04.2011 persoana vătămată CD s-a adresat Parchetului Militar Iaşi cu o

plângere în care arată că la 14.04.2011 a fost agresat de numitul AB care l-a lovit de mai multe ori cu pumnii şi picioarele peste cap şi corp (fila 1, 2).

Din actele premergătoare efectuate în cauză s-a stabilit că în ziua de 14.04.2011 CD se plimba prin Parcul Copou din municipiul Iaşi împreună cu martorii EF şi GH. La un moment dat, în jurul orei 20:10 CD a fost observat de către AB care se plimba şi el prin zonă. Cum între părţi exista un conflict mai vechi căruia AB dorea să-i pună capăt, acesta s-a îndreptat către CD, dorind să-l salute. Când CD l-a observat s-a speriat şi a luat-o la fugă. La mică distanţă s-a împiedicat de un ciot şi a căzut la pământ lovindu-se în zona umărului drept şi a obrazului drept. Din declaraţiile martorilor EF şi GH rezultă că între AB şi CD nu a existat un contact fizic, că persoana vătămată nu a fost agresată de către reclamant (fila 3, 4).

Din conţinutul raportului de constatare medico-legală seria... nr... din .... al SML Iaşi rezultă că CD a suferit escoriaţii în zona zigomatică dreaptă precum şi pe umărul drept; leziunile s-au putut produce prin lovire de un corp dur, posibil prin cădere şi pentru vindecarea acestora au fost necesare 10 zile de îngrijiri medicale. (fila 5)

Leziunile constatate nu corespund cu versiunea susţinută de persoana vătămată CD care arată că a fost lovită de AB circa 5 minute cu pumnii peste cap de mai multe ori atât în zona ochiului stâng cât şi în spatele capului, iar apoi cu picioarele în zona hemitoracelui stâng. În zonele respective nu s-au constatat leziuni traumatice (fila 5) astfel înât versiunea susţinută nu este în niciun mod dovedită.

Faţă de cele arătate, deoarece în cauză nu se dovedeşte existenţa infracţiunii reclamate, în temeiul art. 228 alin (1) C. proc. pen raportat la art. 10 lit. a C. proc. pen.

DISPUNNeînceperea urmăririi penale faţă de numitul AB (date de identificare) cercetat

pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 180 alin (2) C. pen.

Soluţia se comunică părţilor.Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Semnătura procuror

! Neînceperea urmăririi penale se poate dispune şi prin RECHIZITORIU sau ORDONANŢĂ atunci când se dispune şi disjungerea cauzei.

Ministerul PublicParchetul de pe lângă...

În temeiul art. 264 alin 3 C.p.p. am verificatLegalitata şi temeinicia rechizitoriului

Prim procuror militar....................................

RECHIZITORIU17.05.2011

Procuror ..... din cadrul Parchetului...................,

Analizând materialul de urmărire penală privind pe învinuit AB, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau alte violenţe, prevăzută de art................,

EXPUN URMĂTOARELE:În fapt, în ziua de 14.04.2011, partea vătămată CD se plimba împreună cu

martorii EF şi GH. În jurul orei 20:30, grupul a fost observat de învinuitul AB. Acesta se afla într-o relaţie de duşmănie cu CD, de mai mulţi ani, întrucât CD îi ocupase o suprafaţă de teren. După ce l-a observat, AB s-a deplasat în fugă către acesta şi l-a lovit pe la spate cu pumnul, apoi cu picioarele în torace iar după ce victima a căzut la pământ l-a mai lovit cu picioarele în abdomen, până când au fost despărţiţi de cei doi martori (fila, 1, fila 2).

Ca urmare a agresiunii, CD a suferit leziuni vindecabile în 10 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului... care pot data din 14.04.2011. Acestea sunt localizate (descriere...) în zona occipitală, pe hemitoracele drept. Acestea s-au putut produce prin lovire cu un corp contondent. S-a mai stabilit că la faţa locului nu a existat o altă persoană care să-l agreseze pe CD şi că acesta nu s-a împiedicat de nimic deoarece nu există obiecte în câmpul infracţional(fila 4 – proces verbal de cercetare la faţa locului). Pe parcursul urmăririi penale, CD s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 20.000 lei reprezentând daune materiale şi morale.

În drept, fapta învinuitului AB de a-l lovi la 14.04.2011 pe CD prvocându-i leziuni vindecabile în 10 zile de îngrijiri medicale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de loviri sau alte violenţe prevăzute de art...Caracterizarea învinuitului:

Învinuitul nu este recidivist. Pe parcursul cercetărilor a încercat să inducă în eroare organele judiciare, susţinând iniţial că CD s-a împiedicat şi a căzut apoi că a fost lovit de o altă persoană, niciuna dintre cele 2 versiuni nu a fost susţinută de probe. Probe:

- plângerea şi declaraţia părţii civile(fila..)- declaraţia inculpatului (fila...)- declaraţii martori (filele...)- raport de constatare medico-legală (fila...)- chitanţe medicamente(filele....)

În temeiul art. 262 pct 1 lit. a C.p.p DISPUN

Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului .......(date de identificare) în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art 180 alin 2 C.pen..Conform art. 264 C.p.p dosarul cauzei se înaintează la Judecătoria Iaşi, urmând a fi citaţi:

- inculpat.....- parte civilă.....- parte responsabilă civilmente....- martorii EF......, GH......

Alte date:Începerea urmăririi penale s-a dispus prin rezoluţia din data de .... a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi. Învinuitul a beneficiat de asistenţă juridică asigurată de av. ......, Baroul Iaşi. Se stabilesc cheltuieli judiciare în cuantum de......... care vor fi suportate de către inculpat.

Procuror..............,Semnătura

Declinarea de competenţă se dispun prin ORDONANŢĂ!

RomâniaMinisterul PublicParchetul...Dosar nr...

ORDONANŢĂde declinare a competenţei

17.05.2011

Procuror militar...... din cadrul Parchetului Militar Iaşi de pe lângă....,Analizând actele premergătoare privind pe făptuitorul locotonent AB din cadrul

U.M....., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de lovire si alte violenţe...CONSTAT URMĂTOARELE:

La data de.....................................................Din adresa nr .... din data de.... rezultă că sublocotonent AB este angajatul U.M.

1234, Iaşi şi că la data de 14.04.2011, în jurul orei 20:30 se afla în timpul liber, nu executa vreo misiune, ordonată ori dispusă printr-un act normativ de orice fel (fila...), astfel încât fapta comisă nu are legătură cu îndatoririle de serviciu ale acestuia.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 42-45 C.p.p, raportat art. 25, 26 C.p.p DISPUN:

Declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi şi trimiterea dosarului cauzei cu un exemplar din prezenta ordonanţă la această unitate pentru cercetări faţă de locotenentul AB, angajat în cadrul U.M. pentru săvârşirea infracţiunii de loviri şi alte violenţe prevăzute de art...

Procuror militar..........,Semnătura