Dlui General Dan Voinea

Arhiva ZIUA 13-15 iunie 1990

Articol din numarul 958 din 1997-08-13 scris de DORU BRAIA aparut in pagina 7 ("DEZVALUIRI" ) 6674 semne

Am avut intotdeauna o pozitie critica fata de actiunile politice ale lui Ion Iliescu"«Specialistii» Securitatii vor sa ma implice in evenimente grave"Doru Braia - Mai ramanem putin in contextul evenimentelor din decembrie '89. Din numarul mare de intrebari si informatii, pe care le-am primit pe aceasta tema, am mai selectat cateva. Celelalte nu reusesc sa depaseasca speculativul tendentios, asa ca am sa recomand celor care mai doresc sa intervina "pe buza baricadei" sa isi fundamenteze argumentele, sa iasa din starea caracteristica doar celor care, probabil din lasitate, "dau si fug". A venit si in Romania timpul - multumim lui Dumnezeu! - sa ne putem asuma deschis raspunderea asupra propriilor afirmatii, participand la dezbateri descatusati de o mentalitate anacronica. Iata, asadar, un prim aspect, asupra caruia cititorii nostri mai doresc lamuriri: la 23 decembrie 1989, ati luat legatura telefonica cu cineva la Brasov. Cu cine si pentru ce?

Victor Stanculescu - Am avut legatura cu Brasovul, cu comandantul Brigazii de Vanatori de Munte, gen. Florea, care imi raporta ca si in acea zona se desfasoara niste actiuni de lupta. I-am spus ca trebuie sa inceteze imediat acele actiuni...D.B. - Se afirma ca dumneavoastra, la acele convorbiri telefonice cu Brasovul, v-ati fi referit la victimele de acolo, aratandu-va impacientat ca ar fi fost "prea putini morti". Ce aveti de spus?V.S. - Aceasta este un fals, nu stiu de catre cine "emanat" si cu ce intentie. Sau, poate, incepem sa lamurim din ce surse provine. Pentru ca exista de-a lungul perioadei post-decembriste o serie de semnale, din partea unor "specialisti" ai fostei Securitati, care cauta sa ma implice in niste evenimente extrem de negative."Chitac minte!"D.B. - Aceasta afirmatie, cu toate ca este anonima, am adus-o in discutie pentru ca ea este identica, poate nu intamplator, cu cea facuta de Mihai Chitac cu privire la cele petrecute la Timisoara. Atunci, spunea domnia sa, la o discutie din acel comandament din care faceati parte amandoi, dumneavoastra ati fi fost tot atat de vehement si tot asupra numarului mortilor, care vi se parea a fi fost si acolo "prea mic".V.S. - Dimpotriva, incepand cu Ion Coman si cu tot ce insemna "Comandamentul Politic", dupa cum a fost denumit in filmuletul difuzat de curand la TVR, se punea problema tocmai invers. Se cerea sa nu se petreaca actiuni care sa duca la cresterea numarului de victime. Ba mai mult, si asa s-a discutat si cu gen. Guse, s-a hotarat doar organizarea apararii directe, acolo unde unitatile Armatei sunt atacate. Chitac minte!D.B. - Pentru ca a venit vorba despre actiunile de "aparare" ale Armatei, ce imi puteti spune in legatura cu o alta informatie pe care am primit-o, in care ni se relateaza ca, in data de 22 dec. '89, la ora 15.00, direct sau prin interpusi, dumneavoastra ati fi dat dispozitie ca Hotelul Armatei din Brasov sa fie astupat cu saltele pentru ca urma sa se traga? Ceea ce s-a si intamplat dupa cateva ore!V.S. - S-ar putea sa fie vorba despre niste dispozitii date de Marele Stat Major, prin Directia de Operatii, cand s-au luat masuri de protectie pentru toate unitatile militare din tara.D.B. - De unde putea cineva din MStM sa stie ca vor urma lupte armate dupa fuga Ceausestilor?!V.S. - In nici un caz nu se poate face prezumtia ca noi, Armata, aveam de gand sa incepem niste lupte armate. In ceea ce priveste Casa Armatei din Brasov, daca a fost in vreun fel avertizata, cu siguranta nu am facut-o eu, ci a fost inclusa in masurile cu caracter general care s-au luat atunci. De fapt, nu cred ca era un avertisment, mai degraba o masura de prevedere normala pentru situatii ca aceea. Dealtfel, totul poate fi verificat in carnetele de Note Telefonice ale MStM de la acea vreme."Iliescu a refuzat cu incapatanare dialogul"D.B. - Intre timp, am primit o "mega"-informatie, furnizata de un cititor al carui nume il cunoastem si care doreste sa ramana anonim doar din considerente prozaice. Dati-mi voie, cat mai este "calda" informatia, sa fac o saritura in timp si sa ne referim la evenimentele din 13-15 iunie '90. Mi s-a spus ca, pentru a fi justificata propagandistic o noua

1

lovitura de stat, de data aceasta indreptata impotriva noii forme de organizare, cea de pluralism politic, dl. Nicolae Melinescu de la TVR ar fi pregatit cu doua-trei saptamani mai devreme un film comandat de Ion Iliescu. Acest film trebuia sa aduca "dovezile" justificatoare, in cazul in care deznodamantul ar fi fost cel scontat de Puterea de atunci, asupra unei actiuni in care nu erau prevazuti minerii ci insasi Armata. Actiune indreptata, fireste, impotriva demonstrantilor din Piata Universitatii. Se afirma ca acel film ar fi fost vizionat, spre avizare, de catre Ion Iliescu, Petre Roman si... dumneavoastra! Ce imi puteti spune despre acest film?V.S. - Nu-mi aduc aminte sa fi existat vreun asemenea film, cu o asemenea tematica, sau despre vizionarea lui in formatia pe care mi-ati citat-o. Stau sa ma gandesc daca nu cumva acel film o fi fost facut cu un alt scop... Sa prezinte, poate, starea din Piata Universitatii. Dar, inca o data, nu-mi amintesc de acel film. Cred ca s-ar putea merge pe firul concret al documentelor existente si ar putea fi gasit acel film, vizionat, pentru ca sa vedem mai intai daca era facut pentru acel scop. In plus, dintre cei mentionati de dvs., ar trebui intrebat domnul Melinescu. Dansul a fost specialistul in filmari al Puterii de atunci.D.B. - Ati avut discutii, in calitate de ministru al Apararii, asupra celor ce se petreceau in Piata Universitatii, cu Ion Iliescu?V.S. - Desigur. De mai multe ori i-am sustinut ca problema poate fi rezolvata pe calea dialogului la nivelul corespunzator. Aceasta chiar la putin timp dupa declansarea demonstratiei. Din pacate, nu s-a tinut seama de propunerile mele, dialogul oprindu-se la nivelul ministrului Sanatatii, desi eu sustineam ca dialogul sa fie purtat la nivelul "0". Iliescu a refuzat constant orice dialog.D.B. - V-a solicitat vreodata Ion Iliescu o interventie armata impotriva demonstrantilor din Piata Universitatii?V.S. - Nu. Nu mi-a solicitat acest lucru. Si chiar daca ar fi facut-o, nu ar fi avut sprijinul meu. Dovada ca, dupa evenimente, pe 16 iunie, mi-am prezentat demisia pe care ati publicat-o intr-unul din numerele trecute.D.B. - Intr-adevar, in demisia dvs. ati motivat foarte clar, cu privire la greselile politice pe care Ion Iliescu (oare de ce mai sustin unii ca "stie sa faca politica"?) le-a comis atunci.V.S. - Este un document care dovedeste, alaturi de altele, pozitia pe care am avut-o intotdeauna fata de actiunile politice ale lui Ion Iliescu. O pozitie critica...

Articol din numarul 965 din 1997-08-21 scris de MARA TEODORA BANICA & MIHAI PILSU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 10299 semne

Procurorul General al Romaniei este un alt specialist in musamalizarea infractiunilor. Episodul 1Cochinescu afarA!!! Incepand de astazi, ZIUA revine asupra acestui caz, declansand un nou serial de dezvaluiri. Astazi publicam prima parte, in care va oferim spre lectura, in rezumat, cele mai grave ilegalitati comise de Procurorul General, Nicolae Cochinescu, de cand ocupa aceasta inalta functie in stat * La 21 august 1996, Nicolae Cochinescu se instaleaza in functia de Procuror General al Romaniei, dupa ce fusese numit de Ion Iliescu. Cochinescu a lasat sa se inteleaga de la inceput ca va sta pe aceasta functie 6 ani, exact cat va dura mandatul sau. Cotidianul ZIUA a semnalat in nenumarate randuri ca aceasta numire ii va asigura fostului presesdinte pedeserist, Ion Iliescu, indiferent de rezultatele alegerilor, controlul uneia dintre cele mai importante institutii din stat: Parchetul. Deoarece Iliescu era constient ca s-ar putea sa se intample "o minune" la alegerile din noiembrie '96 si sfatuit de mercenarii americani care i-au pregatit campania electorala, si-a pus una dintre slugile sale credincioase paznic al Parchetului General * In campania electorala, Emil Constantinescu declara ca daca va ajunge presedinte va incepe lupta impotriva coruptiei prin schimbarea imediata a Procurorului General, Nicolae Cochinescu, care blocheaza la Parchet "dosarele coruptiei" * Numeroase plangeri penale impotriva lui Ion Iliescu sunt depuse la Parchetul General, dar ingropate imediat de Cochinescu. "Parchetul General dovedeste inca o data completa subordonare fata de cetateanul Ion Iliescu", declara secretarul CDR Mures, Vasile Gheorghe Tatar * Cu putin timp inainte de alegeri, Nicolae Cochinescu a declarat ca "la Parchetul General nu exista nici un dosar despre coruptie" * O lista cu 79 de dosare falsificate ale mineriadei din 13-15 iunie 1990 este data publicitatii de ziarul ZIUA. O informare a procurorului Monica Macovei demonstra clar abuzurile Parchetului din acea perioada. Intr-un contraatac lamentabil, Cochinescu face o conferinta de presa in care afirma despre Macovei ca "e o chiulangioaica, care nu are alta treaba decat sa dezinformeze". Unul dintre tartorii acelor evenimente este procurorul Alexandru Tuculeanu, adjunctul Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul General, un apropiat al lui Cochinescu. Incep sa curga plangerile penale

2

despre mineriade. Cochinescu ordona o ancheta ampla si il obliga pe procurorul Gheorghe Mocuta sa se ocupe urgent de ea. Scopul era de fapt ingreunarea muncii lui Mocuta, care ancheteaza toate cazurile mari de coruptie. Evident ca nu s-a facut nimic * Celebrul caz Anca. Cochinescu ii declara public unui reporter ZIUA ca ii va face dreptate lui Gheorghe Samoilescu, omul care a fost condamnat pe nedrept inainte de '89, de Dan Ioan Mirescu pentru crima. A doua zi, Samoilescu afla ca s-a dispus neinceperea urmaririi penale in dosarul pe care i-l intentase lui Mirescu * Ovidiu Nastase, procurorul-sef al Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul General, este si el sluga comunistilor. Surse din Parchetul General spun ca familia sa este simpatizanta a PRM. Motiv pentru care dosarele lui Vadim nu ajung in instanta. Hotararea Senatului Romaniei de mentinere a ridicarii imunitatii lui Vadim este trimisa la Parchet, dar Nastase o considera anticonstitutionala. El nu trebuia sa se ocupe de legalitatea unei astfel de hotarari, ci sa o respecte intocmai. In aceasta perioada, in care presa se intreba daca Vadim va fi sau nu judecat, el venea la Parchet sa bea o cafea "in compania unui bun prieten", Ovidiu Nastase * Sunt finalizate cateva din dosarele coruptiei. Cochinescu ordona ca inculpatii sa nu fie trimisi in judecata inca, iar toate dosarele in care este implicata aceeasi persoana sa fie conexate si cercetate toate odata. Procurorul Mocuta considera ca este "o tragere de timp inutila", Cochinescu incercand din toate puterile sa prelungeasca cercetarea in "dosarele coruptiei" * ZIUA descopera cati membri marcanti ai PDSR au dosare penale la Parchetul General. Dosarele sunt urgent solutionate cu neinceperea urmaririi penale * Cochinescu face "a doua nationalizare". El promoveaza recursuri peste recursuri in anulare pe civil. Incepe razboiul Stoica Vs Cochinescu. Cochinescu se opune din rasputeri noii legi de organizare judecatoreasca. Promite ca isi da demisia in momentul promulgarii ei. La bilantul Parchetului General, toata lumea astepta ca Procurorul General sa demisioneze, dar acesta nu o face. Cochinescu a ingropat dosarele mineriadei din '90Unul dintre cele mai grave abuzuri comise de Nicolae Cochinescu este ascunderea dosarelor falsificate privind mineriada din 13-15 iunie 1990. Cotidianul ZIUA a intrat in posesia unui document bomba, care demonstreaza cum institutia Parchetului a arestat abuziv zeci de oameni in timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990. Acest document ne-a fost pus la dispozitie de procurorul Monica Macovei, care ulterior a demisionat din Parchetul General. Monica Macovei, experta in Drepturile Omului, a adunat toate dosarele mineriadei din 1990, pe baza carora a scris o informare catre sefii sai. La aceasta informare, Monica Macovei nu a primit nici un fel de raspuns. In momentul in care ZIUA a publicat primul episod bazat pe informarea Monicai Macovei, lasul Cochinescu a convocat o conferinta de presa. La conferinta au fost prezenti toti sefii de la Sectia de Urmarire Penala, inclusiv adjunctul Sectiei Parchetelor Militare din Parchetul General. Cu toate ca scopul organizarii acestei conferinte de presa era clar mineriada din iunie 1990, Cochinescu a tinut zeci de minute lectii de drept ziaristilor. La un moment dat, adjunctul Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul General, procurorul Alexandru Tuculeanu, s-a ridicat si a cerut sa fie anchetat pentru a se dovedi ca nu a comis nici un fel de abuz in dosarele mineriadei din iunie 1990. Cochinescu a ramas "uluit" de inteventia lui Tuculeanu, cerand amanunte de la ziaristi. Scenariul ieftin al acestul teatru a fost insa demascat imediat: "Nu te poti prezenta la o conferinta de presa fara sa citesti ziarele". Continuand insa cu teatrul sau de doi lei, Cochinescu face o serie de afirmatii ilogice despre procuroarea Monica Macovei, afirmand ca este o "chiulangioaica notorie, care dezinformeaza opinia publica". Pentru a ascunde adevarul, Cochinescu ordona anchete peste ancheteScopul acestei scenete tragi-comice a fost ca munca procurorului Gheorghe Mocuta, care ancheteaza cele mai mari dosare de coruptie, sa fie ingreunata. Cochinescu ii ordona lui Mocuta sa cerceteze imediat aceste dosare si sa ii prezinte concluziile. Numai ca cercetarea fusese deja facuta de Monica Macovei, si nu putea sa existe un alt rezultat. Cazurile cercetate de Monica Macovei semnalau faptul ca anumiti procurori, care acum ocupa scaune inalte in Parchetul General, numiti fiind de Nicolae Cochinescu, au arestat abuziv zeci de persoane. Dupa luni de zile de stat in puscarii, acesti oameni au depus numeroase plangeri la Parchetul General, pentru a li se face dreptate. Numai ca plangerile lor au fost solutionate, tot la ordinul lui Cochinescu, cu "neinceperea urmaririi penale, deoarece nu se intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni". "Asociatia victimelor Mineriadelor" depune la Parchetul General cateva plangeri penale, care si ele sunt solutionate cu neinceperea urmaririi penale. Nicolae Cochinescu il apara pe mentorul sau, Ion Iliescu, pe toate caile. Daca vreunei astfel de plangeri i s-ar fi dat curs in justitie, libertatea lui Ion Iliescu ar fi fost in primejdie.Monica

3

Macovei isi motiva demisia din functia pe care o ocupa la Parchetul General prin "incompatibilitatea intre modul in care eu (n.r. Monica Macovei) si dumneavoastra (nr Nicolae Cochinescu) percepem justitia si rolul Parchetului intr-o societate democratica. Constatand ca sunteti inca la conducerea institutiei, netinand cont de cererile mele prin care v-am solicitat sa demisionati, demisionez eu". "Asociatia Victimelor Mineriadelor" a cerut public demisia lui Nicolae Cochinescu. Conducerea Asociatiei considera ca Parchetul nu s-a implicat in nici un fel in aflarea adevarului despre mineriadele din 1990. Nicolae Cochinescu acopera greselile procurorilor aserviti lui IliescuDosarele mineriadei din 1990, ascunse de Cochinescu si publicate de ziarul ZIUA, demonstreaza clar cum procurorii au arestat oameni nevinovati. Probele pe care ar fi trebuit sa se fundamenteze mandatele de arestare emise de procurori nu exista. Unul dintre cele mai reprezentative cazuri de abuz este cel al Doinei Cercel. La data de 1 iulie 1990, Doina Cercel a fost arestata de procurorul Ovidiu Paun pentru savarsirea infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii si ordinii publice. Masura arestarii preventive a fost prelungita cu 30 de zile, pana la data de 30 august 1990. In mandatul de arestare preventiva s-a retinut ca situatie de fapt ca in perioada mai-iunie 1990 Doina Cercel a tulburat grav linistea publica prin blocarea Piatei Universitatii impreuna cu alte persoane. Analizand actele dosarului la data cand a fost luata masura arestarii, acesta cuprindea doar declaratii ale Doinei Cercel, care recunostea ca a participat la manifestatia din Piata Universitatii din considerente de ordin social si politic. Ea explica apoi care sunt motivele pentru care a mers in Piata Universitatii: copilul ei a fost ucis in seara de 21 decembrie 1989, murind, practic, degeaba. Din punct de vedere juridic, participarea la mitingul anticomunist din Piata Universitatii, nu este o infractiune. Cu toate acestea, Doina Cercel a stat in puscarie doua luni. Cochinescu este lasToate dosarele mineriadei din iunie 1990 instrumentate abuziv de procurori ii sunt cunoscute lui Cochinescu, el constientizand ca din punct de vedere juridic, persoanele arestate sunt nevinovate. Cu toate acestea, refuzul sau repetat de a face dreptate in aceste dosare a distrus sperantele unor oameni care doreau doar o reparatie morala. Singura solutie pentru ca Nicolae Cochinescu sa isi poata pastra demnitatea, ar fi fost o demisie decenta. Se pare insa ca ordinele PDSR-ului sunt, in acest caz, mai presus de demnitatea de om a lui Nicolae Cochinescu, in cazul in care a avut-o vreodata.

Articol din numarul 966 din 1997-08-22 scris de MARA TEODORA BANICA & MIHAI PILSU aparut in pagina 5 ("DEZVALUIRI" ) 10046 semne

Cochinescu afara! Procurorul General al Romaniei este un alt specialist in musamalizarea infractiunilor. Episodul 2Nicolae Cochinescu poate fi destituit de Valeriu Stoica La 21 august 1996, Nicolae Cochinescu se instaleaza in functia de Procuror General al Romaniei, dupa ce fusese numit de Ion Iliescu. Cochinescu a lasat sa se inteleaga de la inceput ca va sta pe aceasta functie 6 ani, exact cat va dura mandatul sau. Cotidianul ZIUA a semnalat in nenumarate randuri ca aceasta numire ii va asigura fostului presesdinte pedeserist, Ion Iliescu, indiferent de rezultatele alegerilor, controlul uneia dintre cele mai importante institutii din stat: Parchetul. Deoarece Iliescu era constient ca s-ar putea sa se intample "o minune" la alegerile din noiembrie '96 si sfatuit de mercenarii americani care i-au pregatit campania electorala, si-a pus una dintre slugile sale credincioase, paznicul Parchetului General * In campania electorala, Emil Constantinescu declara ca daca va ajunge presedinte va incepe lupta impotriva coruptiei prin schimbarea imediata a Procurorului General, Nicolae Cochinescu, care blocheaza la Parchet "dosarele coruptiei" * Numeroase plangeri penale impotriva lui Ion Iliescu sunt depuse la Parchetul General, dar ingropate imediat de Cochinescu. "Parchetul General dovedeste inca o data completa subordonare fata de cetateanul Ion Iliescu", declara secretarul CDR Mures, Vasile Gheorghe Tatar * Cu putin timp inainte de alegeri, Nicolae Cochinescu a declarat ca "la Parchetul General nu exista nici un dosar despre coruptie" * O lista cu 79 de dosare trucate ale mineriadei din 13-15 iunie 1990, este data publicitatii de ziarul ZIUA. O informare a procurorului Monica Macovei demonstra clar abuzurile Parchetului din acea perioada. Intr-un contraatac lamentabil, Cochinescu face o conferinta de presa in care afirma despre Macovei ca "e o chiulangioaica, care nu are alta treaba decat sa dezinformeze". Unul dintre tartorii acelor evenimente este procurorul

4

Alexandru Tuculeanu, adjunctul Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul General, un apropiat al lui Cochinescu. Incep sa curga plangerile penale despre mineriade. Cochinescu ordona o ancheta ampla, si il obliga pe procurorul Gheorghe Mocuta sa se ocupe urgent de ea. Scopul era de fapt ingreunarea muncii lui Mocuta, care ancheteaza toate cazurile mari de coruptie. Evident ca nu s-a facut nimic * Celebrul caz Anca. Cochinescu ii declara public unui reporter ZIUA ca ii va face dreptate lui Gheorghe Samoilescu, omul care a fost condamnat pe nedrept inainte de '89, de Dan Ioan Mirescu pentru crima. A doua zi, Samoilescu afla ca s-a dispus neinceperea urmaririi penale in dosarul pe care i-l intentase lui Mirescu * Ovidiu Nastase, procurorul sef al Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul General este si el, sluga comunistilor. Surse din Parchetul general spun ca familia sa este simpatizanta a PRM. Motiv pentru care dosarele lui Vadim nu ajung in instanta. Hotararea Senatului Romaniei de mentinere a ridicarii imunitatii lui Vadim este trimisa la Parchet, dar Nastase o considera anticonstitutionala. El nu trebuia sa se ocupe de legalitatea unei astfel de hotarari, ci sa o respecte intocmai. In aceasta perioada, in care presa se intreba daca Vadim va fi sau nu judecat, el venea la Parchet sa bea o cafea "in compania unui bun prieten", Ovidiu Nastase * Sunt finalizate cateva din dosarele coruptiei. Cochinescu ordona ca inculpatii sa nu fie trimisi in judecata inca, iar toate dosarele in care este implicata aceeasi persoana sa fie conexate si cercetate toate odata. Procurorul Mocuta considera ca este "o tragere de timp inutila", Cochinescu incercand din toate puterile sa prelungeasca cercetarea in "dosarele coruptiei" * ZIUA descopera cati membri marcanti ai PDSR au dosare penale la Parchetul General. Dosarele sunt urgent solutionate cu neinceperea urmaririi penale * Cochinescu face "a doua nationalizare". El promoveaza recursuri peste recursuri in anulare pe civil. Incepe razboiul Stoica Vs Cochinescu. Cochinescu se opune din rasputeri noii legi de organizare judecatoreasca. Promite ca isi da demisia in momentul promulgarii ei. La bilantul Parchetului General, toata lumea astepta ca Cochinescu sa demisioneze, dar acesta nu o face. Cochinescu incalca legea, oferindu-i lui Ion Iliescu capital politicCu cateva saptamani inainte de alegerile din noiembrie 1996, Procurorul General declara public ca la Parchetul General "nu exista nici un dosar despre coruptie". Aceasta afirmatie avea darul de a sustine declaratiile electorale ale candidatului la presedintie Ion Iliescu, care spunea ca in cei sapte ani in care a fost presedinte, in Romania nu a existat coruptie. Contracarat din toate partile, Cochinescu a fost practic obligat sa recunoasca faptul ca "dosarele coruptiei" exista la Parchetul General. La data de 4 februarie 1997, Procurorul General al Romaniei afirma, in urma unei intalniri avute cu presedintele Emil Constantinescu, ca "va demonstra cum se poate combate coruptia din Romania". Aceste afirmatii ale Procurorului General erau doar niste minciuni ordinare. Cochinescu a incercat cat a putut sa ascunda dosarele coruptiei. Majoritatea membrilor marcanti ai PDSR aveau dosare penale la Parchetul General. Cotidianul ZIUA a descoperit ce contineau aceste dosare si le-a dat publicitatii. Procurorii care au colaborat cu ziaristii de la ZIUA au primit ordine clare sa nu mai ofere nici un fel de amanunte. Ion Iliescu, Adrian Nastase, Miron Mitrea, Vasile Vacaru, Viorel Hrebenciuc au fost urgent scosi basma curata, prin eterna poezie:"neinceperea urmaririi penale, deoarece nu se intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni". Cochinescu l-a sacrificat pe Temesan de gura preseiCotidianul ZIUA a solicitat de nenumarate ori Procurorului General sa inceapa cercetarea impotriva fostului presedinte al BANCOREX, Razvan Temesan, acuzat ca a tocat banii publici de dragul protectorilor PDSR. Cu toate ca ZIUA a dus o ampla campanie de presa pe aceasta tema, Cochinescu a tacut pana in momentul in care si-a dat seama ca pentru Razvan Temesan nu mai este cale de intors. De fapt, Procurorul General l-a sacrificat pe Temesan pentru a-i apara pe altii. Cochinescu a crezut ca ia ochii opiniei publice odata cu declansarea urmaririi penale impotriva lui Razvan Temesan. Din pacate, Cochinescu nu a mai avut de ales. Politia este cea care a inceput cercetarile si, cum era firesc, a fost nevoie de un procuror care sa le supravegheze. Cochinescu a gasit insa o solutie: procurorii Gheorghe Mocuta si Doru Ioan Cristescu, cei care fusesera desemnati sa ancheteze dosarele lui Temesan si ale altor indivizi din PDSR, au fost "umpluti" pana in gat cu alte dosare, care nu aveau in nici un fel de-a face cu coruptia. Cu toate acestea, Mocuta si Cristescu au reusit sa duca la bun sfarsit cercetarea in unele dintre dosarele de coruptie in care erau implicati Temesan si camarila PDSR. In acel moment, Cochinescu le transmite prin "purtatorul sau de cuvant", "catelusul" Ovidiu Nastase (numit de Cochinescu procuror sef la Sectia de Urmarire Penala din Parchetul General), ca toate dosarele in care sunt implicate astfel de personaje, vor fi conexate intr-unul mare. Gaselnita lui Cochinescu are ca scop

5

lungirea nelimitata a termenului pentru trimiterea in judecata a hotilor din PDSR.Cochinescu isi bate joc de procurorii de la Serviciul de Combatere a CoruptieiServiciul de Combatere a Coruptiei si Crimei Organizate din Parchetul General este format din procurori foarte competenti, adusi din toata tara. Ei trebuiau sa cerceteze doar acele dosare ale coruptiei. Munca in aceste dosare le-a fost insa ingreunata foarte mult de gaselnita lui Cochinescu. Procurorii acestui serviciu au fost nevoiti sa rezolve dosare care nu au nimic in comun cu fenomenul coruptiei. De exemplu, procurorul Gheorghe Stan, care ancheteaza dosarul "Afacerea SAFI" si cazul Stegaru, a trebuit sa isi intrerupa munca in aceste dosare, pentru a trimite in judecata doi indivizi care incalcasera regulile de circulatie. La fel se intampla si cu restul procurorilor care au in cercetare dosare mari de coruptie. Procurorii primesc dosare pe care sunt obligati sa le solutioneze repede, dosare care pot fi rezolvate chiar si de un procuror stagiar. Procurorul General il jigneste pe ministrul Dejeu pentru ca acesta isi face datoriaPolitia "pune bete in roate" Procurorului General pentru simplul motiv ca isi face datoria, dand curs plangerilor care semnaleaza acte de coruptie. In acest mod, Cochinescu trebuie sa accepte cazurile primite de la IGP sau de la IJP-uri. La 15 iunie 1997, aflat intr-o vizita "de lucru" la Craiova, Cochinescu il ataca mitocaneste pe Ministrul de Interne, Gavril Dejeu. "Afirmatiile lui Dejeu, potrivit carora politia cere arestarea infractorilor iar procuratura pune piedici, nu fac doi bani". Cochinescu isi sustine aceasta declaratie cu argumente ieftine, el luand exemplul tovarasului sau de drum, Nicolae Vacaroiu, care ajunsese sa vorbeasca numai in cifre. Procurorul general explica cum "in Romania se fac 90 de arestari pe zi, adica, aproximativ 4 arestari pe ora". Este probabil adevarat, tinand cont ca Parchetele Teritoriale fac arestari de-a dreptul ilare, pentru furturi de prajituri sau fapte asemanatoare, in vreme ce hotii adevarati sunt liberi.Cochinescu trebuie sa plecePrimul pas pentru demascarea totala a coruptiei din Romania este eliminarea lui Cochinescu. Presedintele Romaniei trebuie sa se implice efectiv in aceasta problema. Si Ministrul Justitiei. Deoarece a fost promulgata noua lege de organizare judecatoreasca, Valeriu Stoica are acum posibilitatea sa il demita pe Cochinescu. Este limpede pentru toata lumea ca Procurorul General al Romaniei este aservit unui partid care a dus tara de rapa si nu are demnitatea de a-si da demisia. De aceea, Cochinescu trebuie ajutata sa iasa la pensie cu "catei" cu tot. Acum este momentul ca Justitia romana sa se puna pe picioare, dar nu cu un Procuror General fara caracter si comunist.

Articol din numarul 967 din 1997-08-23 scris de MARA TEODORA BANICA & MIHAI PILSU aparut in pagina 4 ("DEZVALUIRI" ) 10431 semne

Cochinescu afara! Procurorul General al Romaniei este un alt specialist in musamalizarea infractiunilor. Episodul 3 La 21 august 1996, Nicolae Cochinescu se instaleaza in functia de Procuror General al Romaniei, dupa ce fusese numit de Ion Iliescu. Cochinescu a lasat sa se inteleaga de la inceput ca va sta pe aceasta functie sase ani, exact cat va dura mandatul sau. Cotidianul ZIUA a semnalat in nenumarate randuri ca aceasta numire ii va asigura fostului presesdinte pedeserist Ion Iliescu, indiferent de rezultatele alegerilor, controlul uneia dintre cele mai importante institutii din stat: Parchetul. Deoarece Iliescu era constient ca s-ar putea sa se intample "o minune" la alegerile din noiembrie '96 si sfatuit de mercenarii americani care i-au pregatit campania electorala, si-a pus una dintre slugile sale credincioase, paznicul Parchetului General * In campania electorala, Emil Constantinescu declara ca daca va ajunge presedinte, va incepe lupta impotriva coruptiei prin schimbarea imediata a Procurorului General, Nicolae Cochinescu, care blocheaza la Parchet "dosarele coruptiei" * Numeroase plangeri penale impotriva lui Ion Iliescu sunt depuse la Parchetul General, dar ingropate imediat de Cochinescu. "Parchetul General dovedeste inca o data completa subordonare fata de cetateanul Ion Iliescu", declara secretarul CDR Mures, Vasile Gheorghe Tatar * Cu putin timp inainte de alegeri, Nicolae Cochinescu a declarat ca "la Parchetul General nu exista nici un dosar despre coruptie" * O lista cu 79 de dosare trucate ale mineriadei din 13-15 iunie 1990, este data publicitatii de ziarul ZIUA. O informare a procurorului Monica Macovei demonstra clar abuzurile Parchetului din acea perioada. Intr-un contraatac lamentabil, Cochinescu face o conferinta de presa in care afirma despre Macovei ca "e o chiulangioaica, care nu are alta treaba decat sa dezinformeze". Unul

6

dintre tartorii acelor evenimente este procurorul Alexandru Tuculeanu, adjunctul Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul General, un apropiat al lui Cochinescu. Incep sa curga plangerile penale despre mineriade. Cochinescu ordona o ancheta ampla, si il obliga pe procurorul Gheorghe Mocuta sa se ocupe urgent de ea. Scopul era de fapt ingreunarea muncii lui Mocuta, care ancheteaza toate cazurile mari de coruptie. Evident ca nu s-a facut nimic * Celebrul caz Anca. Cochinescu ii declara public unui reporter ZIUA ca ii va face dreptate lui Gheorghe Samoilescu, omul care a fost condamnat pe nedrept inainte de '89, de Dan Ioan Mirescu pentru crima. A doua zi, Samoilescu afla ca s-a dispus neinceperea urmaririi penale in dosarul pe care i-l intentase lui Mirescu * Ovidiu Nastase, procurorul sef al Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul General este si el, sluga comunistilor. Surse din Parchetul general spun ca familia sa este simpatizanta a PRM. Motiv pentru care dosarele lui Vadim nu ajung in instanta. Hotararea Senatului Romaniei de mentinere a ridicarii imunitatii lui Vadim este trimisa la Parchet, dar Nastase o considera anticonstitutionala. El nu trebuia sa se ocupe de legalitatea unei astfel de hotarari, ci sa o respecte intocmai. In aceasta perioada, in care presa se intreba daca Vadim va fi sau nu judecat, el venea la Parchet sa bea o cafea "in compania unui bun prieten", Ovidiu Nastase * Sunt finalizate cateva din dosarele coruptiei. Cochinescu ordona ca inculpatii sa nu fie trimisi in judecata inca, iar toate dosarele in care este implicata aceeasi persoana sa fie conexate si cercetate toate odata. Procurorul Mocuta considera ca este "o tragere de timp inutila", Cochinescu incercand din toate puterile sa prelungeasca cercetarea in "dosarele coruptiei" * ZIUA descopera cati membri marcanti ai PDSR au dosare penale la Parchetul General. Dosarele sunt urgent solutionate cu neinceperea urmaririi penale * Cochinescu face "a doua nationalizare". El promoveaza recursuri peste recursuri in anulare pe civil. Incepe razboiul Stoica Vs Cochinescu. Cochinescu se opune din rasputeri noii legi de organizare judecatoreasca. Promite ca isi da demisia in momentul promulgarii ei. La bilantul Parchetului General, toata lumea astepta ca Cochinescu sa demisioneze, dar acesta nu o face. Abuzurile lui Cochinescu sunt cunoscute la Casa AlbaLa 22 mai 1997, cinci dintre cele mai influente grupuri romanesti din Statele Unite au lansat un apel prin care cereau oficialitatilor americane sa exercite presiuni in directia demararii procedurilor de retrocedare a bunurilor si averilor confiscate de regimurile totalitare care au afectat, in ultimul secol, Romania. Scrisoarea-apel, adresata presedintelui Bill Clinton, secretarului de stat Madeleine Albright si congresmanului Jesse Helms, presedintele Comitetului Senatorial de Relatii Externe, poarta semnatura presedintelui Centrului Cultural Romanesc din New York si a altor personalitati din diaspora romaneasca din America. "Venim la dumneavoastra cu rugamintea de a incuraja Guvernul roman sa reziste presiunilor comunistilor si nationalistilor si sa returneze proprietarilor de drept proprietatile care le-au fost pradate de comunisti (...) Procurorul General al Romaniei, Nicolae Cochinescu, a cerut Curtii Supreme de Justitie sa respinga prin recurs in anulare deciziile Tribunalelor si sa reconfiste casele a mii de propietari de drept. Nu intelegem de ce guvernul roman nu a cerut pana acum Parlamentului sa aboleasca draconica lege a recursului in anulare pe cauze civile, folosita de Procurorul General pentru a ne confisca casele." Aceasta scrisoare este rezultatul disperarii la care au ajuns oamenii din cauza numeroaselor recursuri in anulare pe care Cochinescu le promoveaza. El declara, la 7 mai a.c., ca, dupa parerea sa, "recursul in anulare pe civil ar trebui extins si nicidecum suprimat, asa cum preconizeaza Ministrul Justitiei". El venea cu aceasta declaratie in ajutor grupului de senatori PDSR condus, evident, de mentorul lui Cochinescu, Ion Iliescu, care pregatea la acea data o propunere legislativa de extindere a recursului in anulare pe cauze civile. Promovarea recursurilor in anulare pe civil este sarcina principala pe care Procurorul General a primit-o de la Ion IliescuLa conferintele de presa care se organizau saptamanal la Parchetul General, Cochinescu dadea exemple lacrimogene despre disperarea chiriasilor din casele nationalizate. La un moment dat, s-a pus problema in cadrul ziarului nostru daca Procurorul General este si el chirias intr-o astfel de casa nationalizata. Dupa o serie de investigatii facute de redactorii ZIUA, am descoperit ca Procurorul General locuieste intr-un bloc nou, din zona Pietei Rosetti, construit in perioada comunista. Deci nu se putea pune problema vreunui interes personal. Cochinescu respecta doar ordinele "de partid" care ii sunt date de PDSR. Ministrul Justitiei, Valeriu Stoica afirma ca replica la declaratiile lui Cochinescu ca "acesta continua practica de a declara recursuri in anulare chiar si in acele cazuri in care statul a preluat imobilele cu incalcarea normelor legale atunci in vigoare privind nationalizarea, adica fara titlu". Comunistii cu vechime din Parchetul

7

General il apara pe CochinescuIn acest razboi al caselor nationalizate si al reformei din justitie, Nicolae Cochinescu este sustinut de procurorul Gheorghe Nichita, presedintele Consiliului Superior al Magistratilor. Acesta este director in institutia Parchetului de peste 20 de ani, si acum, ca si atunci, se ocupa tot de sectorul "cadre". Tot in cadrul unor conferinte de presa, Nichita a infierat viitoarea lege de organizare judecatoreasca, incercand sa faca din Procurorul General o victima a Ministrului Justitiei care prin sustinerea acestei legi "trage reforma inapoi". Prestatia lui Cochinescu din acest conflict este sub orice critica. Cochinescu nu este altceva decat o prelungire a umbrei lui Ion Iliescu deasupra justitiei romane. Valeriu Stoica recunoaste ca intr-adevar exista un conflict intre el si procurorul General, in vreme ce Cochinescu spune ca "el nu resimte existenta vreunui conflict". Inca o data, Cochinescu e un las. El refuza o lupta demna, o lupta politica intre doua idei despre cum trebuie sa fie justitia romana: a lui Stoica, o justitie libera, si a lui Cochinescu, un sistem comunist in justitie. In lupta pentru reformarea justitiei, Valeriu Stoica a invins Noua lege de organizare judecatoreasca a fost promulgata. Victoria lui Stoica este, insa, doar partiala. Cochinescu a ramas in scaun. Recursurile in anulare promovate de el se judeca inca. Instantele de judecata ii respecta dispozitiile. Proprietarii de drept nu pot sa isi recapete casele. Parchetul General fierbe. Un conflict intern de proportii intre reformistii din Parchet si comunistii lui Cochinescu se consuma de peste o jumatate de an. Procurori celebri au fost manjiti de Cochinescu. Pentru cate o plecare in strainatate sau cativa lei in plus, dosare importante au fost inchise. Procurorii din Parchetul General care lupta impotriva lui Cochinescu si a camarilei sale PDSR-iste lucreaza sub amenintare.Cochinescu fuge de presa Vreme de cateva luni, Cochinescu organiza saptamanal cate o conferinta de presa care, de fiecare data, se transforma intr-un veritabil circ. In general, aceste conferinte se desfasurau ca niste lectii de drept. Ziaristii erau studentii, iar Cochinescu marele profesor. Zeci de minute, Cochinescu preda spete despre cazuri de recursuri in anulare, prefacandu-se ca nu stie care sunt adevaratele probleme cu care se confrunta institutia Parchetului General. Dupa ce isi termina ora de curs, Procurorul General disparea repede pe o usa. Noi eram lasati in compania lui Ovidiu Nastase, seful Sectiei de Urmarire penala, sau, in cateva randuri, a lui Gheorghe Nichita, omul cu "cadrele", si atunci, si acum. Circurile acestor pseudo-conferinte s-au terminat insa foarte brusc. Motivul oficial a fost extrem de simplu: Procurorul General e foarte ocupat. Adevarul este, insa, altul. Presa incepuse sa il loveasca pe Cochinescu din toate partile. Frica care l-a cuprins pe Cochinescu a fost, de fapt, motivul sistarii acestor conferinte de presa.Dictatura lui Cochinescu trebuie sa incetezeMasura demiterii lui Cochinescu din functia de Procuror General trebuie facuta acum. Valeriu Stoica are aceasta posibilitate si nu mai trebuie sa astepte. Societatea romaneasca are nevoie de o justitie adevarata. Dictatura lui Cochinescu trebuie sa fie oprita.

Articol din numarul 968 din 1997-08-25 scris de MIHAI PILSU & MARA TEODORA BANICA aparut in pagina 6 ("DEZVALUIRI" ) 9163 semne

Cochinescu afara! El este un alt specialist in musamalizarea infractiunilor. Episodul 4Procurorul General a incalcat accesul la informatie mintind presa cu nerusinareIncepand de astazi, ZIUA revine asupra acestui caz, declansand un nou serial de dezvaluiri. Astazi, publicam prima parte, in care va oferim spre lectura, in rezumat, cele mai grave ilegalitati comise de Procurorul General, Nicolae Cochinescu, de cand ocupa aceasta inalta functie in stat • La 21 august 1996, Nicolae Cochinescu se instaleaza in functia de Procuror General al Romaniei, dupa ce fusese numit de Ion Iliescu. Cochinescu a lasat sa se inteleaga de la inceput ca va sta pe aceasta functie 6 ani, exact cat va dura mandatul sau. Cotidianul ZIUA a semnalat in nenumarate randuri ca aceasta numire ii va asigura fostului presesdinte pedeserist, Ion Iliescu, indiferent de rezultatele alegerilor, controlul uneia dintre cele mai importante institutii din stat: Parchetul. Deoarece Iliescu era constient ca s-ar putea sa se intample "o minune" la alegerile din noiembrie '96 si sfatuit de mercenarii americani care i-au pregatit campania electorala, si-a pus una dintre slugile sale credincioase ca paznic la Parchetul General • In campania electorala, Emil Constantinescu declara ca daca va ajunge presedinte, va incepe lupta impotriva coruptiei prin schimbarea imediata a Procurorului General, Nicolae Cochinescu, care blocheaza la Parchet "dosarele

8

coruptiei" • Numeroase plangeri penale impotriva lui Ion Iliescu sunt depuse la Parchetul General, dar ingropate imediat de Cochinescu. "Parchetul General dovedeste inca o data completa subordonare fata de cetateanul Ion Iliescu", declara secretarul CDR Mures, Vasile Gheorghe Tatar • Cu putin timp inainte de alegeri, Cochinescu a declarat ca "la Parchetul General nu exista nici un dosar despre coruptie" • O lista cu 79 de dosare trucate ale mineriadei din 13-15 iunie 1990, este data publicitatii de ziarul ZIUA. O informare a procurorului Monica Macovei demonstra clar abuzurile Parchetului din acea perioada. Intr-un contraatac lamentabil, Cochinescu face o conferinta de presa in care afirma despre Macovei ca "e o chiulangioaica, care nu are alta treaba decat sa dezinformeze". Unul dintre tartorii acelor evenimente este procurorul Alexandru Tuculeanu, adjunctul Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul General, un apropiat al lui Cochinescu. Incep sa curga plangerile penale despre mineriade. Cochinescu ordona o ancheta ampla si il obliga pe procurorul Gheorghe Mocuta sa se ocupe urgent de ea. Scopul era de fapt ingreunarea muncii lui Mocuta, care ancheteaza toate cazurile mari de coruptie. Evident ca nu s-a facut nimic • Celebrul caz Anca: Cochinescu ii declara public unui reporter ZIUA ca ii va face dreptate lui Gheorghe Samoilescu, omul care a fost condamnat pe nedrept inainte de '89, de Dan Ioan Mirescu pentru crima. A doua zi, Samoilescu afla ca s-a dispus neinceperea urmaririi penale in dosarul pe care i-l intentase lui Mirescu • Ovidiu Nastase, procurorul sef al Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul General, este si el, sluga comunistilor. Surse din Parchetul General spun ca familia sa este simpatizanta a PRM, motiv pentru care dosarele lui Vadim nu ajung in instanta. Hotararea Senatului de mentinere a ridicarii imunitatii lui Vadim este trimisa la Parchet, dar Nastase o considera anticonstitutionala. El nu trebuia sa se ocupe de legalitatea unei astfel de hotarari, ci sa o respecte intocmai. In aceasta perioada, in care presa se intreba daca Vadim va fi sau nu judecat, el venea la Parchet sa bea o cafea "in compania unui bun prieten", Ovidiu Nastase • Sunt finalizate cateva din dosarele coruptiei. Cochinescu ordona ca inculpatii sa nu fie trimisi in judecata inca, iar toate dosarele in care este implicata aceeasi persoana sa fie conexate si cercetate toate odata. Procurorul Mocuta considera ca este "o tragere de timp inutila", Cochinescu incercand din toate puterile sa prelungeasca cercetarea in "dosarele coruptiei" • ZIUA descopera cati membri marcanti ai PDSR au dosare penale la Parchetul General. Dosarele sunt urgent solutionate cu neinceperea urmaririi penale • Cochinescu face "a doua nationalizare". El promoveaza recursuri peste recursuri in anulare pe civil. Incepe razboiul Stoica versus Cochinescu. Cochinescu se opune din rasputeri noii legi de organizare judecatoreasca. Promite ca isi da demisia in momentul promulgarii ei. La bilantul Parchetului General, toata lumea astepta ca Cochinescu sa demisioneze, dar acesta nu o face. Controlul PDSR asupra Parchetului General nu se va opri decat prin demiterea lui CochinescuIn primele trei numere ale acestui serial de dezvaluiri despre ilegalitatile Procurorului General Nicolae Cochinescu, v-am prezentat generic ilegalitatile pe care le comite Cochinescu. In episodul de astazi, va vom prezenta doua cazuri concrete de abuz, aratand cum Procurorul General minte, sau, mai grav, nu cunoaste dosarele importante care ar trebui cercetate de institutia pe care o conduce. Este inca un motiv pentru care cotidianul ZIUA solicita Ministrului Justitiei, Valeriu Stoica, demiterea de urgenta a Procurorului General. Este momentul ca Justitia romana sa devina libera. Daca Cochinescu va mai ramane in scaun, vom avea o procuratura controlata si dirijata in continuare de Ion Iliescu si de camarila sa comunista.Gheorghe Samoilescu, omul trimis in puscarie pe nedrept de Dan Ioan Mirescu, isi cauta zadarnic dreptatea la Procurorul GeneralCazul Anca a zguduit la vremea sa opinia publica. Pe scurt, povestea acestui celebru caz este dovada clara a incompetentei unui procuror: Dan Ioan Mirescu. Anca, o tanara din provincie care urma sa dea examen la facultate, venea o data pe saptamana in Bucuresti pentru meditatii. Ea a fost ucisa cu bestialitate de un necunoscut, iar cadavrul aruncat. Cercetarile efectuate de militie au descoperit un suspect: soferul de taxi Gheorghe Samoilescu, cel care o dusese pe Anca cu taxiul la o anumita adresa. Procesul care a urmat a fost o mascarada ieftina. Procurorul de sedinta era nimeni altul decat faimosul Dan Ioan Mirescu. Gheorghe Samoilescu a fost condamnat la inchisoare pe viata. Parintii sai s-au sinucis imediat dupa pronuntarea sentintei definitive. Dupa patru ani este gasit adevaratul ucigas. Samoilescu este eliberat din puscarie si incearca sa isi caute dreptatea. El depune la Procurorul General Nicolae Cochinescu o plangere penala impotriva lui Dan Ioan Mirescu, cel care l-a trimis in puscarie fara nici o proba temeinica. Cochinescu ii promite ca i se va face dreptate. Gheorghe Samoilescu il roaga pe Procurorul General sa nu ii dea lui Ovidiu Nastase

9

cercetarea acestui caz, motivandu-si aceasta dorinta prin faptul ca seful Sectiei de Urmarire Penala este simpatizant PRM si bun prieten cu Mirescu. Cochinescu a mintit cu nerusinare presaGheorghe Samoilescu dorea in primul rand o reparatie morala. Si o merita pe deplin. Viata lui a disparut odata cu acea condamnare data de Mirescu. Oriunde altundeva pe pamant, Mirescu ar fi platit pentru fapta sa. Cotidianul ZIUA a aflat despre plangerea penala a lui Gheorghe Samoilescu, hotarand ca acest caz sa fie urmarit. La o conferinta de presa de la Parchetul General, Cochinescu a fost intrebat de reporterii ZIUA ce se intampla in Cazul Anca. Cu un tupeu de neimaginat, Cochinescu explica ziaristilor "cat de mult a suferit acel om" (n.r. Gheorghe Samoilescu), promitand presei o rezolvare urgenta acestui caz. Numai ca Procurorul General mintea. Reporterii ZIUA stiau ca in aceeasi dimineata, Gheorghe Samiolescu, omul despre care Cochinescu spunea ca "a fost o victima a fostului sistem caruia i se va face acum dreptate", primise acasa o solutie la plangerea penala pe care o depusese la Parchetul General. Solutia era semnata de nimeni altcineva decat de procurorul Ovidiu Nastase, care ii comunica urmatoarele: "S-a dispus neinceperea urmaririi penale, deoarece nu se intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni". Cochinescu a mintit atunci nu numai ziaristii, dar a inselat sperantele unui om, care nu mai avea nimic de pierdut. Acum, Gheorghe Samoilescu asteapta un alt Procuror General care sa ii poata face dreptate."Cine e Gregorian Bivolaru?"Un alt caz foarte mediatizat este cel al pseudo-yoginului Gregorian Bivolaru. Cotidianul ZIUA a dus o mare campanie de presa impotriva lui Bivolaru, publicand o serie de dezvaluiri despre modul in care se desfasoara "cursurile" maestrului, adevarate orgii sexuale, unde se practica incestul, sodomia si perversiunile. Plangerile penale care au fost depuse la Parchetul General impotriva lui Bivolaru nu au fost solutionate in nici un fel. Tot la o conferinta de presa, Cochinescu a fost intrebat ce se intampla cu aceste plangeri penale, avand in vedere ca ele zac la Parchetul General de foarte mult timp. Raspunsul lui Cochinescu a starnit atunci hohotele de ras ale celor prezenti "Cine e Gregorian Bivolaru?". Este imposibil ca Procurorul General sa nu fi auzit despre ilegalitatile comise de Bivolaru, sau, macar, despre faptul ca in institutia pe care o conduce sunt zeci de plangeri penale impotriva pseudo-yoginului.

Articol din numarul 1353 din 1998-11-28 scris de ZIUA aparut in pagina 27 ("SUPLIMENT ZIUA PAG.3" ) 13707 semne

Liga Studentilor anihileazasursa de legitimare a Puterii si condamna opozitia ZIUA a intrat in posesia unui document oficial care poate oferi explicatia razboiului subteran dintre Putere si Liga StudentilorZiua publica o selectie dintr-un material inedit, care va intra in curand in circulatie publica, prin care Liga Studentilor intra in coliziune directa cu Puterea. Documentul reprezinta punctul de vedere oficial al organizatiei studentesti. Dupa o tacere de 7 ani studentii din Universitate clarifica fenomenul istoric al Pietei Universitatii respingand incercarea de confiscare de catre actuala Putere. Studentii realizeaza astfel performanta de a smulge din mainile puterii Puterii principala sursa de legitimare: Piata Universitatii. Aceasta situatie ar putea oferi explicatia de substrat a eforturilor disperate ale Puterii de a anihila Liga Studentilor. LIGA STUDENTILORCronologie 1989-1998198921 Decembrie Dupa o demonstratie organizata de Ceausescu, soldata cu proteste, pe strazile Capitalei tineretul demonstreaza impotriva regimului comunist. Cateva mii de tineri, printre care numerosi studenti, se aduna in Piata Universitatii, cerand inlaturarea regimului comunist, demisia conducerii statului, alegeri libere. Populatia Capitalei este chemata la revolta. Sunt ridicate baricade. Studenti ai Universitatii participa, alaturi de colegi de la alte institutii de invatamant superior, alaturi de elevi si de tineri bucuresteni, la demonstratia din Piata Universitatii.22 Decembrie, dimineata Revolta anticomunista capata dimensiuni de masa. Armata se alatura demonstrantilor. Tineretul bucurestean, sprijinit de Armata, ocupa Piata Palatului. Sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Roman (actualul sediu al Senatului) este luat cu asalt. Dictatorul Ceausescu fuge si, in aceeasi zi, statul comunist se prabuseste.22 Decembrie, dupa amiaza Profitand de entuziasmul general si de lipsa vreunei organizari a maselor rasculate, o grupare controlata de elemente comuniste (Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman si altii) constituie Consiliul Frontului Salvarii Nationale (CFSN). Prin intermediul televiziunii, ai carei conducatori actioneaza in complicitate cu comunistii din CFSN, Ion Iliescu si acolitii sai se autointituleaza conducatori ai "revolutiei" si purtatori de cuvant ai

10

insurgentilor. 23-31 Decembrie CFSN, sprijinit de TVR si de presa comunista (trecuta rapid de partea "revolutiei"), se impune in opinia publica drept reprezentant al "revolutiei", reusind sa obtina adeziunea maselor populare. Studenti si profesori ai Universitatii organizeaza pichete de aparare a Universitatii contra atacurilor prezumtivelor forte fidele clanului Ceausescu. In facultatile Universitatii apar primele incercari de organizare.23 Decembrie La Universitatea din Bucuresti, Marian Munteanu (student, anul III, Facultatea de Litere) mobilizeaza un grup de initiativa si declara infiintarea unei organizatii studentesti nationale, cu numele "Liga Studentilor". Se trece imediat la organizarea la nivel national, cu filiale la nivel de institut de invatamant superior. Reprezentanti ai grupului de initiativa lanseaza apeluri pentru organizarea si unitatea miscarii studentesti. 25 Decembrie Nicolae si Elena Ceausescu sunt executati, dupa un simulacru de proces, in prezenta reprezentantilor CFSN.26 Decembrie Manifestatie populara in Piata Palatului, cu o puternica participare studenteasca. Se cere recunoasterea Constitutiei din 1923 si anularea "constitutiilor" comuniste. Prin intermediul TVR, conducerea FSN dezinformeaza grav opinia publica, chemand populatia capitalei sa riposteze impotriva demonstrantilor, acuzati ca ar fi "teroristi". Devine din ce in ce mai vizibila adevarata orientare, neocomunista, a FSN.26-28 Decembrie La apelul grupului pentru formarea Ligii Studentilor se alatura numerosi colegi din diverse universitati din Bucuresti si din tara. Se organizeaza alegeri in urma carora se adopta primul statut al LS si sunt numite primele grupuri de reprezentanti provizorii. Primele filiale ale Ligii: Universitatea din Bucuresti, Institutul Agronomic Bucuresti, Institutul de Marina Civila Constanta, Institutul de Educatie Fizica si Sport Bucuresti, Institutul de Subingineri Constanta.30 Decembrie La apelul unui grup de initiativa (aflat, cum se va dovedi ulterior, sub controlul CFSN), sunt invitati la Casa Studentilor din Bucuresti reprezentanti ai organizatiilor studentesti aflate in curs de constituire din mai multe centre universitare. Participa si o delegatie a Ligii Studentilor (reprezentanti din Universitatea Bucuresti, Institutul de Educatie Fizica si Sport, Institutul Agronomic, Institutul de Marina din Constanta). Reprezentantii Sindicatului Liber Studentesc (SLS) din Institutul Politehnic Bucuresti impun participarea unui "moderator" in persoana unui profesor de "filosofie" (de fapt de socialism stiintific), dl. N.S. Dumitru, personaj necunoscut la acea data (el se va remarca ulterior ca prim-vicepresedinte al FSN si participant la invazia minerilor din iunie 1990). Obiectivul lui N.S. Dumitru si al grupului de presiune de la SLS era formarea unei confederatii studentesti nationale subordonate Frontului Salvarii Nationale condus de Ion Iliescu si Petre Roman. Liga Studentilor propunea propria formula de organizare, deja ajunsa la un numar important de filiale, si, mai ales, asezarea pe pozitii ferme, anticomuniste. Dupa 12 ore de dezbateri, Liga Studentilor isi intareste reprezentativitatea, principiile promovate de Liga fiind sustinute de majoritatea delegatiilor participante. Delegatia SLS refuza colaborarea cu Liga Studentilor, ramanand, dupa cum se va dovedi prin actiunile viitoare, o simpla anexa a guvernului FSN condus de Petre Roman.1990Ianuarie Este din ce in ce mai evidenta orientarea neo-comunista a conducerii FSN. In Bucuresti incep primele mitinguri impotriva "frontului", printre protestatari numarandu-se numerosi membri ai Ligii Studentilor. Procesul de organizare a Ligii continua. Devin membri ai Ligii studenti din aproape toate institutiile de invatamant superior (inclusiv institutiile militare). Ulterior, la interventia conducerii CFSN, studentilor militari le este interzisa participarea la Liga Studentilor. Apare primul numar al ziarului "Glasul", periodic al Ligii Studentilor (redactor-sef Sorin Dragan, student la Facultatea de Limbi Straine, Universitatea din Bucuresti). Dupa trei aparitii, ziarul isi va inceta activitatea, in urma represaliilor Puterii.20 Ianuarie O delegatie a Ligii Studentilor are un dialog cu conducerea FSN (Ion Iliescu, G-ral Nicolae Militaru, Petre Roman, Cazimir Ionescu). Ion Iliescu este invitat sa participe la demonstratia din ziua urmatoare si sa-si precizeze public pozitia cu privire la orientarea ideologica a noului regim. CFSN respinge propunerile ligii de clarificare a atitudinii si orientarii politice.21 Ianuarie Prima demonstratie organizata in Piata Universitatii, dupa Decembrie 1989. Cu prilejul trecerii a o luna de la insurectia din Decembrie, se comemoreaza sacrificiul tinerilor si se cere aflarea si pedepsirea vinovatilor. Liga deschide pentru prima data Balconul Universitatii.28 Ianuarie Liga Studentilor participa la demonstratia initiata de partidele istorice. Doi reprezentanti ai Ligii participa la negocierile purtate la sediul Guvernului care au dus la transformarea CFSN in Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN).Februarie La invitatia Ligii Studentilor din Targu-Mures o delegatie din Bucuresti se deplaseaza la fata locului in vederea medierii conflictelor ivite in relatia cu studentii etnici maghiari. Studentii de origine maghiara resping participarea la

11

constituirea unor organizatii studentesti mixte, optand pentru formarea unei organizatii proprii, pe baze etnice.Februarie - Aprilie Continua activitatea de organizare. Studenti, membri ai Ligii, participa la demonstratiile de protest impotriva CFSN. Se cere aflarea adevarului despre mortii din Decembrie '89, sunt condamnate atitudinile neo-comuniste ale guvernantilor, se cere o televiziune corecta, independenta.18 Februarie Dupa demonstratia din Piata Victoriei, elemente ramase neidentificate insceneaza un "atac" impotriva Guvernului, atac menit sa induca in eroare, inca odata, opinia publica. In urma demonstratiei, unul din liderii LS, Octav Farcasanu (Facultatea de Matematica) este arestat si inchis. Va fi eliberat, dupa cateva saptamani de detentie, in urma protestelor ligii si ale profesorilor Universitatii.Martie Puternice demonstratii de solidaritate cu populatia romana agresata in timpul luptelor de strada din Tg.Mures. La chemarea Ligii, mii de cetateni ai Capitalei se alatura studentilor, cerand autoritatilor sprijin pentru romanii din Tg. Mures, atacati de grupuri de extremisti maghiari.22 Aprilie -13 Iunie 1990 Piata Universitatii22 Aprilie In Piata Universitatii, un grup de participanti la evenimentele din Decembrie initiaza o manifestatie de protest impotriva FSN.24 aprilie Manifestantii din Piata Universitatii sunt atacati violent de fortele politienesti. In dupa amiaza aceleiasi zile, Liga Studentilor se alatura oficial demonstratiei. Liderul Ligii Studentilor, Marian Munteanu, redeschide balconul Universitatii, care va fi, din acel moment, tribuna expresiei anticomuniste a demonstratiei. Aceasta decizie luata de Liga Studentilor din Universitate marcheaza inceputul a ceea ce se va numi "fenomenul Piata Universitatii". 24 Aprilie - 24 Mai Liga Studentilor organizeaza desfasurarea demonstratiei, in colaborare cu Asociatia Studentilor Arhitecti si cu alte asociatii prezente (Asociatia 21 Decembrie, Grupul Independent pentru Democratie). Un rol esential il are prezenta reprezentantilor ranitilor din Decembrie 1989 precum si a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania.25 Aprilie, Rectorul Universitatii, Prof. N. Cristescu, va fi informat de decizia Ligii de participare la demonstratie. Se ajunge la un acord cu Rectoratul ca balconul sa nu fie deschis decat in afara orelor de curs (dupa ora 18.00).Simbolurile si mesajele demonstratiei, propuse de conducerea Ligii, sunt acceptate cu entuziasm de demonstranti. Icoana Maicii Domnului este asezata deasupra balconului, pe cele doua coloane laterale fiind pus chipul lui Mihai Eminescu. Cuvintele lui Avram Iancu: "Nu ne-am luptat pentru jucarii" (adoptate ca slogan al L.S.) stau alaturi de Drapelul National al Romaniei. Presedintele CPUN, Ion Iliescu, cere votarea unei motiuni pentru "eliberarea" fortata a pietei, motiune ce nu va fi adoptata. Ion Iliescu ii numeste pe manifestanti "golani". In aceeasi zi, unul din liderii demonstratiei, George Roncea, creeaza un ecuson inscriptionat cu marca de "golan", il multiplica, si lanseaza eticheta de "golan" ca marca de autolegitimare a demonstrantilor din Piata Universitatii. Institutul de Arhitectura isi atribuie public calitatea de "Facultate de golani", emblema fiind preluata de zeci de mii de oameni si devenind in scurt timp renumita in intreaga lume.Perimetrul din preajma Universitatii este declarat "Zona libera de neo-comunism", "kilometrul zero" al expresiei democratice post-comuniste din Romania. "Granita" acestui teritoriu este fixata de cladirea Universitatii si a Facultatii de Arhitectura si are ca limite periferiale, intersectia, nod de circulatie vital al orasului, Intercontinentalul, care exprima simbolic deschiderea europeana si internationala, linia fostei baricade din 21 Decembrie 1989, de la Universitate, baricada investita cu semnificatii sacrale, loc al jertfei tinerilor ridicati atunci impotriva comunismului.In Universitate si in Institutul de Arhitectura s-au constituit echipe de lucru specializate, studentii din Arhitectura si din Academia de Arta impreuna cu alti tineri artisti, asumandu-si realizarea reperelor vizuale ale Pietei Universitatii - afise, banere, lozinci, pancarte si organizarea imagistica a spatiului demonstratiei. Echipa ce asigura permanenta in Piata s-a grupat in jurul Ligii Studentilor, al Asociatiei "21 Decembrie"si Grupului Independent pentru Democratie (GID).Coordonata de Marian Munteanu, presedintele LS, demonstratia din Piata Universitatii pastreaza constant un caracter pasnic, civilizat, apelurile la non-violenta si dialog fiind sustinute de masa participantilor. Grupurile instigatoare, provocatoare, sunt izolate si descurajate prin atitudinea ferma a demonstrantilor.Pe un ecran instalat pe Institutul de Arhitectura sunt difuzate, pentru prima oara, imagini din timpul insurectiei din Decembrie 1989 care dovedeau caracterul pucist, antidemocratic, al CFSN. In fiecare seara, zecilor de mii de oameni adunati in Piata Universitatii li se ofera prima alternativa la monopolul comunicarii si al difuzarii imaginilor detinut de Putere. Se contureaza proiectul de realizare a unei televiziuni independente, care va deveni una dintre revendicarile majore ale demonstrantilor.Demonstrantii din Piata Universitatii avertizeaza asupra pericolului in care se afla Romania prin prezenta la

12

conducere a unei echipe incapabile, comuniste. Principalele revendicari: condamnarea oficiala a ideologiei comuniste si a intregului sistem comunist (pana la momentul Piata Universitatii, reprezentantii FSN condamnau exclusiv perioada Ceausescu, multi lideri FSN fiind exponenti ai criminalei perioade a anilor '50), interzicerea accesului la functii politice in stat a fostilor conducatori comunisti (membrii fostului comitet central al PCR) si a conducatorilor politiei politice, pedepsirea vinovatilor pentru masacrul din Decembrie, acordarea de sprijin ranitilor si urmasilor celor decedati, scoaterea televiziunii si a presei de sub controlul FSN.

Articol din numarul 1278 din 1998-09-02 scris de RAZVAN SAVALIUC & MARA TEODORA BANICA aparut in pagina 9 ("DEZVALUIRI" ) 5707 semne

Valeriu Stoica vrea sa curete Justitia de coruptie si incompetenta, dar a acceptat promovarea in Consiliul Superior al Magistraturii a unui procuror vinovat de arestarea ilegala a zeci de persoane, la mineriada din 13-15 iunie '90Procurorul Alexandru Tuculeanu este unealta PDSR in Parchetul Curtii Supreme de JustitieDesi ex-procurorul Monica Macovei a demascat faradelegile lui Tuculeanu, care au compromis institutia Procuraturii in ochii opiniei publice, acesta a fost avansat in inalta functie de Ssf al Sectiei de Urmarire Penala a Parchetului CSJ * Surse din Parchetul CSJ afirma ca odata ce procurorul Rotar si-a depus dosarul de pensionare, se trag sfori importante ca Tuculeanu sa preia functia de adjunct al Procurorului General * Aservit fostei Puteri, Tuculeanu poate deveni o piesa importanta in musamalizarea dosarelor capilor PDSR In ultimii ani, procurorul Alexandru Tuculeanu a fost unul dintre putinii magistrati cu o ascensiune profesionala mai mult decat ametitoare. Daca in 1990 era un simplu penalist la Parchetul TMB, imediat ce i-au intrat pe mana cateva zeci de dosare ale mineriadei din iunie '90, el a fost promovat subit la Parchetul General. La scurta vreme, a devenit adjunctul sefului Sectiei de Urmarire penala si Criminalistica (mana dreapta a procurorului Ovidiu Nastase, astazi pensionat). Dupa schimbarile politice din noiembrie 1996, toata lumea se astepta ca Tuculeanu sa primesca ceea ce merita, dupa ce, vreme de sase ani, fusese credincios Puterii lui Ion Iliescu. Lucrurile nu au stat, insa, asa. Iata ca, astazi, Tuculeanu a fost promovat sef al Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul CSJ si, in urma unor murdare negocieri politice, a fost ales membru in Consiliul Superior al Magistraturii.Mai nou, in Parchetul CSJ, dupa ce adjunctul procurorului general, procurorul Rotar, si-a depus dosarul de pensionare, se zvoneste ca se trag sfori puternice pentru ca locul acestuia sa fie preluat de nimeni altul decat Alexandru Tuculeanu. Daca acest fapt se va intampla, independenta politica a Ministerului Public va fi pusa puternic la indoiala, avand in vedere gesturile facute in trecut de Tuculeanu in favoarea regimului Ion Iliescu. Valeriu Stoica nu are voie sa greseasca, daca Tuculeanu va fi propus oficial pentru acesta functie. Stoica trebuie sa se opuna ferm promovarii lui Tuculeanu, un magistrat contestat vehement de asociatiile revolutionare si de Asociatia Victimelor Mineriadelor, daca doreste ca Justitia romana sa mai castige procente la increderea opiniei publice, care astazi, conform ultimului sondaj de opinie, este de doar 28%.Tuculeanu a tinut ilegal in puscarie 13 oameni nevinovatiVictimele mineriadelor, ca si multi dintre revolutionari, il cunosc pe Alexandru Tuculeanu ca pe una dintre cele mai sinistre figuri ale Justitiei romane. In iunie 1990, nu mai putin de 13 persoane au avut de-a face cu "dreptatea" lui Tuculeanu. Ei au fost tinuti in arest luni de zile, fara nici o proba, in urma mandatelor de arestare semnate de Tuculeanu, pe atunci procuror la TMB. Oamenii au fost gasiti nevinovati, in cele din urma, si eliberati. Multi dintre ei sunt Eroi ai Revolutiei.Dupa alegerile din '96, cei asupriti de Tuculeanu au cerut noii Puteri indepartarea acestuia din magistratura. Raspunsul a fost exact pe invers: Tuculeanu a primit promovare dupa promovare, astazi fiind pe cale sa ocupe postul de adjunct al Procurorului General al Parchetului CSJ. Surse din Parchetul CSJ, consternate de proaspata numire a lui Tuculeanu in Consiliul Superior al Magistraturii (forul abilitat sa judece abaterile magistratilor), nu isi explica cum va reusi Valeriu Stoica sa curete Justitia de uscaturi, cand are ca cerberi oameni care nu au raspuns pentru faradelegile lor.Oamenii nenorociti de TuculeanuVa prezentam lista celor 13 persoane arestate abuziv de Tuculeanu la mineriada din 13-15 iunie 1990. Mentionam ca dosarele sunt cuprinse intr-un raport intocmit la 18 iulie 1992 de procurorul Monica Macovei, care si-a dat demisia in urma cu mai mult de un an din Parchetul CSJ, in semn de protest pentru musamalizarea acestor dosare.1. Dosarul 1809/P/1991, victima Ovidiu Nastase, 60 de zile de puscarie, in urma

13

mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 2. Dosarul 1429/P/1991, victima Dumitru Ghic, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 3. Dosarul 814/P/1991, victima Andrei Apostol, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 4. Dosarul 2157/P/1991, victima Ion Beldea, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 5. Dosarul 1266/P/1991, victima Cristian Ionita, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 6. Dosarul 1101/P/1991, victima Mariana Budila, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 7. Dosarul 2183/P/1991, victima Luiza Lucica Carlogea, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 8. Dosarul 2154/P/1991, victima Ecaterina Stefoglu, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 9. Dosarul 2180/P/1991, victima George Voinea, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 10. Dosarul 1537/P/1991, victima Nicolae Manole, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 11. Dosarul 1284/P/1990, victima Nicolae Marculesteanu, 60 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 12. Dosarul 1061/P/1991, victima Maria Moise, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 13. Dosarul 1936/P/1991, victima Constantin Dumitrescu, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu.

Articol din numarul 1224 din 1998-07-01 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 3697 semne

Controversatul Sasa Mironov a intrat in competitia pentru conducerea Televiziunii Personaj extrem de controversat, fost purtator de cuvant al Presedintiei in perioada primei investituri a lui Ion Iliescu la Cotroceni, fost consilier al acestuia si ex-ministru al Tineretului si Sportului, Alexandru Mironov este, actualmente, realizator de emisiuni la TVR. Cu toate ca a facut o gramada de matrapazlacuri, cu toate ca a dat dovada de un manageriat execrabil in MTS, cu toate ca a lansat un maldar de programe dubioase in activitatile pentru tineret, Alexandru Mironov, zis si Sasa, urmareste sa ocupe astazi un scaun strategic, ca membru permanent, in Consiliul de Administratie al uneia din cele mai importante institutii din stat: televiziunea nationala. Sustinerea lui in acest demers menit sa-l duca pe o treapta de pe care ar putea, prin influenta, sa sprijine partidul de care s-a lipit ca marca de scrisoare, este realizata de PDSR. PDSR pe care, cu vehementa, l-a mai sprijinit si altadata, de dragul liderului Ion Iliescu. Daca unele chestiuni se uita, daca raportul preliminar al Curtii de Conturi pe anul 1995 - in care se punctau mai multe abateri financiare savarsite pe vremea cand era ministru - a fost "ingropat", alte lucruri, de o gravitate exceptionala, nu pot fi uitate. In primavara lui '91, cand presa a cules cateva hartii scapate de valvataia unui "incendiu" provocat, tot presa a fost cea care a scos la iveala si o lista de "informatori" unde era mentionat numele lui Alexandru Mironov. Aici ar fi de comentat ca, desi profesor de matematica la Craiova, Mironov a putut pleca peste hotare intr-o perioada in care se stie, fara a semna nenumarate "rapoarte", nu puteai sa scrii documentare despre Asia, Africa si America de Sud. Inclusiv Asociatia "Science Fiction" din Romania l-a "renegat" pe Mironov. Liderul PDSR a fost "dovedit" de ZIUA in campania Iliescu-KGB. Cand Valentin Raiha a publicat cartea in care demasca o serie de ofiteri de securitate, din DIE si DIA, a pomenit si de Mironov. Pe vremea cand era consilier prezidential la Departamentul pentru stiinta, invatamant si clutura, Alexandru Mironov a facut o "nota" plina de "aprecieri" la adresa fenomenului Piata Universitatii si la liderii de atunci ai Opozitiei. O republicam, considerand-o una din "capodoperele" celui ce doreste sa ramana membru al Consiliului de Administratie din TVR: "Reluarea violenta - a acuzatiilor in presa (si din partea opozitiei) privind rolul Presedintelui Ion Iliescu in evenimentele din 14-15 iunie 1990 si-ar gasi, cred, un antidot, daca s-ar cere oficial (chiar domnul Presedinte ar putea sa o faca) lamurirea rolului jucat de diverse persoane, romani sau de nationalitate straina, in <> acestui cancer antidemocratic care a fost Piata Universitatii. Fenomen indus - clar- din afara, adaptat, proiectat si sustinut de domnii Coposu, Liiceanu (mai ales), ambasadorii Stark (Olanda) si Vignal (Franta), atragand o lumpen-fauna mai mult decat stranie, tolerat, in mod suspect, de Ministrul de Interne (cu conducerea din acea perioada), Piata Universitatii prezinta multe fatete ilegale, exploatabile ca atare de catre Procuratura, Parlament (comisia speciala), mass-media. Cred, de altfel, ca se impune elaborarea unei lucrari de sinteza

14

explicand slabiciunile puterii executive, dar si interferenta (punand in pericol stabilitatea tarii) combinatiei element strain-Opozitie, intr-o situatie politica perfect legala (alegeri libere) o asemenea expertiza trebuind sa ia drumul ambasadelor noastre in strainatate si sa ajunga la redactiile unor ziare, reviste si posturi de Radio-TV importante". Semneaza "Consilier, Alexandru Mironov".

Articol din numarul 1209 din 1998-06-13 scris de LASZLO KALLAI & MARA TEODORA BANICA & ADRIAN PETRIU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 8567 semne

ZIUA a intrat in posesia unui document de exceptie, ce demonstreaza ca minerii care au devastat Bucurestii au fost coordonati direct de FSN La mineriada din iunie 1990, Ion Iliescu a constituit functii de delegati coordonatori pe langa grupurile de mineri Pentru fosta Putere, minerii care au distrus Capitala reprezentau "garda nationala" * Acolitii lui Iliescu au primit delegatii speciale pentru a insoti grupurile de mineri * Cei peste 1000 de mineri plecati din Campulung Muscel au fost coordonati direct de Ion Olteanu, fost lider sindical la Exploatarea Miniera din Campulung * FSN a incercat sa scoata Armata in strada * ZIUA va prezinta declaratia lui Ion Olteanu Zilele de 13, 14 si 15 iunie 1990 au ingrozit Bucurestiul prin manifestarile de violenta ale minerilor, veniti in Capitala pentru a anihila "adunatura de golani" din Piata Universitatii. Presa a descris in nenumarate randuri scenariul bine pus la punct de partidul lui Ion Iliescu, cerand condamnarea penala a celor care au condus, din umbra, hoardele de mineri. ZIUA a intrat, de curand, in posesia unui document extraordinar de important, care atesta faptul ca minerii au fost manevrati la Bucuresti de delegati speciali ai FSN. Ion Iliescu ii considera pe mineri "garda nationala". Un alt aspect al mineriadei din iunie 1990, pe care vi-l vom prezenta in premiera, il reprezinta actiunile speciale ale unei anumite parti din armata romana. Ceea ce mai trebuie amintit despre istoria adevarata a mineriadei din iunie 1990 este numarul imens al arestatilor, majoritatea "golani" din Piata Universitatii. Aceste zeci de oameni au stat luni intregi la puscarie din vina unor procurori corupti si aserviti lui Ion Iliescu. O mare parte dintre acestia se afla inca in functii inalte la Parchet sau in alte structuri importante din Ministerul Justitiei. In Campulung Muscel, ordinele date pe linie de partid au stat la baza plecarii minerilor spre Bucuresti Pe langa minerii veniti din Valea Jiului din ordinul lui Ion Iliescu, circa 1000 de mineri au plecat spre Bucuresti si de la Campulung Muscel. Un rol destul de important in mobilizarea hoardelor de ortaci l-a avut, pe plan local, un oarecare Dorin Popa, pe atunci soferul liderului de sindicat. Veriga inceputa de Popa a continuat cu Ion Carstoiu, la acea data avand o functie importanta la Intreprinderea de Transporturi Auto. Acesta a pus la dispozitia minerilor noua autobuze cu burduf, necesare pentru calatoria la Bucuresti. Cel din urma reprezentant al autoritatilor locale care a favorizat plecarea minerilor este fostul prefect Nicolae Olteanu. Acesti trei indivizi s-au ocupat strict de organizarea plecarii, respectand intocmai indicatiile venite de la centru, de la Ion Iliescu. Era insa nevoie de un reprezentant al FSN-ului care sa ii vegheze pe mineri in drumul lor spre Bucuresti si care, odata ajuns la centru, sa le coordoneze actiunile. Olteanu a fost numit "coordonator FSN pe langa grupul de mineri participanti la garda nationala" Va prezentam declaratia lui Ion Olteanu, omul delegat de FSN sa ii aduca pe mineri la Bucuresti. La acea data, Olteanu era lider sindical la Exploatarea Miniera din Campulung. Olteanu spune ca atunci cand cei de la partid, de la Bucuresti, i-au cerut sa se ocupe de venirea minerilor, el a primit o imputernicire cu ajutorul careia "va circula nestingherit". Hartia poarta antetul FSN, are numarul 11 din 15 iunie 1990 si se numeste "Delegatie": "Imputernicim prin prezenta pe domnul Olteanu Ion, legitimat cu BI DG-350016, eliberat de Militia Campulung la data de 14 02 1987 in calitate de delegat coordonator FSN pe langa grupul de mineri participanti la garda nationala, constituita astazi, 15.06.1990". Documentul este semnat de prim vicepresedintele FSN, N.S. Dumitru. Iata cum povesteste fostul delegat al FSN, la opt ani de la evenimente, plecarea spre Bucuresti si activitatile pe care le-a desfasurat alaturi de mineri in acele zile. Guvernul e atacat de oportunisti "Pe 14 iunie 1990, eram la birou, la sindicate. Ma pomenesc cu Popa Dorin si cu viceliderul Cioaca. Zice: «Sefu', sunteti chemat la telefon, la Schei». Acolo e o unitate a ministrului de Interne. Am ajuns acolo. Am luat telefonul si m-am prezentat. Cel de la capatul firului s-a recomandat ca secretar de stat Soare. Mi-a zis: « Ba, voi, Campulungul, ce faceti acolo, ba? Ortacii vostri din Vale sunt de pe 13 la Bucuresti. Voi stati, asa, nepasatori? Vezi, ba, ca am luat legatura cu directorul Carstoiu, iti vin

15

noua autobuze cu burduf, du-te, mobilizeaza oamenii si la Bucuresti... Guvernul e atacat de oportunisti. Veniti sa il aparam!» "Se bateau minerii mei cu calupii de salam" Eu, Cioaca si Popa am inceput mobilizarea oamenilor. Au venit autobuzele. Coloana s-a facut la Pescareasa. Eram, cu totul, peste 1000 de oameni. Am plecat. La Pitesti, ne astepta prefectul Olteanu. De acolo, o masina a Politiei ne-a escortat pana la granita cu SAI-ul, de unde am fost preluati de o masina a Politiei din Bucuresti. Am ajuns la Polivalenta, unde era intrunirea. Domne', ce era in sala asta, nu vazuse minerul in viata lui!! Pe toate partile, munti de mancare! Carne de pasare, fripturi, casacavaluri, salate... tot ce vrei! Se bateau minerii mei cu calupii de salam. Am stat acolo cateva ore bune, pana noaptea... Gelu Voican Voiculescu a cazat minerii in unitati militare Spre dimineata, mi s-a spus ca sunt chemat la sediul Frontului. Cand am ajuns, cu o masina trimisa de ei, toti erau pe un butoi cu pulbere. Nu stiau ce sa faca. Erau acolo prefectul Olteanu, Gelu Voican, N.S. Dumitru si altii. Atunci mi-au dat delegatia de coordonator. A doua zi a urmat cuvantarea lui Iliescu, care le-a multumit minerilor pentru participare si pentru faptul ca au instaurat linistea in institutiile statului. Apoi ne-a zis sa plecam acasa. Pe mine m-a oprit Gelu Voican si mi-a zis sa mai raman cu inca 80 de oameni de-ai mei si 2000 de ortaci din Vale. «Va cazam in unitati militare». Abia pe la unu noaptea au venit masinile si ne-au scos din Bucuresti..." Comandantul Garnizoanei Bucuresti a refuzat implicarea Armatei in evenimente Un alt aspect al mineriadei din 13-15 iunie 1990 netratat de presa pana in acest moment este implicarea Armatei in evenimente. Ordinele existente la nivel de conducere MApN au fost venite tot pe linie de partid si retransmise la nivelul Comandantului Armatei 1 si al garnizoanei Bucuresti, care a refuzat sa le execute. ZIUA va prezinta evolutia evenimentelor in randul Armatei, dupa cum reiese din declaratiile martorilor si a celor implicati in derularea operatiunilor. I. 12 iunie 1. Comandantul Politiei Militare (PM) primeste, personal, ordin de la ministrul Apararii ca dupa-amiaza sa participe la o intrunire de lucru la sediul Ministerului de Interne, in scopul executarii unei actiuni in comun, activitate despre care nu trebuie sa informeze pe nimeni. 2. Comandantul Politiei Militare, dand dovada de loialitate, ii raporteaza, totusi, comandantului Armatei 1 si al garnizoanei Bucuresti despre intrunirea respectiva. 3. Intuind ca intrunirea are ca scop reprimarea manifestantilor din Piata Universitatii, comandantul Armatei 1 ii recomanda comandantului Politiei Militare sa nu accepte nici un fel de misiune de prim-plan II. 13 iunie 1. Catre orele 11.30, seful de stat major la PM raporteza comandantului Armatei 1 despre situatia critica in care se afla cu militarii ramasi singuri la gurile de metrou din Piata Universitatii dupa fuga fortelor de reprimare. primeste imediat ordin sa se intoarca in cazarma. 2. De-a lungul intregii zile, conducerea MApN nu da nici un semn de viata in scopul explicarii motivului angrenarii Politiei Militare in actiunea din Piata Universitatii. 3. Orele 18,30. Ajunge, in sfarsit, un ordin de la minister: Armata 1 sa pregateasca cateva unitati de interventie in Piata. Comandantul cere sa i se precizeze modul in care sa actioneze. 4. Conducerea MApN raspunde: "Se descurca ei la fata locului". 5. Comandantul Armatei 1 raporteaza ca nu isi poate asuma raspunderea unui asemenea ordin verbal si cere ca acesta sa ii fie transmis in scris. 6. Conducerea MApN renunta la trimiterea unitatilor de interventie si ordona ca doua companii de blindate sa se deplaseze la sediul MI pentru a-l apara de cei aproximativ 4000 de atacatori. Comandantul Armatei 1 comenteaza ordinul. Este amenintat cu Tribunalul Militar. 7. Tancurile pleaca in oras. Unul dintre ele ramane in pana pe Sos. Oltenitei si este tractat in cazarma. Restul tancurilor sunt blocate de multime, se imprastie prin oras si se intorc in cazarma.

Articol din numarul 1209 din 1998-06-13 scris de VICTOR RONCEA & GEORGE RONCEA aparut in pagina 3 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 5458 semne

Opt ani de CÂND "PiaTa UniversitATii" a fost cAlcatA IN PICIOARE ZIUA va prezinta o serie de marturii relevante ale principalilor protagonisti ai represiunii, date in fata Comisiei parlamentare de ancheta a evenimentelor din 13-15 iunie. Generalul Stanculescu si-a dat demisia pentru ca Armata a fost folosita peste capul sau Generalul Stanculescu, ministrul Apararii in acea perioada, si-a precedat declaratia inaintata Comisiei parlamentare printr-o adresa MApN, in care spunea ca in perioada 16-19 iunie in unitatile militare ale Garnizoanei Bucuresti au fost cazati 958 de mineri

16

si care, la plecarea spre Valea Jiului, au refuzat sa predea imbracamintea primita de la Armata. El dezvaluie opozitia ferma pe care Armata in general a manifestat-o fata de actiunile liderilor FSN. Generalul arata ca, la sosirea sa de la Berlin, in data de 14 iunie, i s-a raportat de catre gen. Vasile Ionel ca in cursul noptii de 13/14 iunie, fix la ora 1,05, Armata era stapana pe situatia din Capitala si ca problemele militare fusesera rezolvate. El a mai spus ca Marele Stat Major nu a fost implicat in transporturile speciale, garniturile de tren formate ilegal care au adus minerii, si ca atunci cand au venit minerii i-a comunicat presedintelui Iliescu "ca e prima si ultima data cand se mai intampla asa." Citam din declaratia gen. Stanculescu: "Am solicitat domnului N.S. Dumitru, pe care il vazusem mai activ si cu mai multe cunostinte despre mineri sa gasim solutii ca ei sa se retraga din Capitala. Din partea d-lui N.S. Dumitru, a fost o rezistenta ca minerii sa fie trimisi inapoi. (...) In 16 iunie 1990 mi-am prezentat demisia cu ocazia unui raport inaintat d-lui Ion Iliescu in care, printre altele, spuneam: «In ultima perioada de timp, printre masurile principale pe care le-ati stabilit, nu s-a apreciat necesar sa fie consultata si persoana mea.» Generalul Stanculescu a precizat Comisiei ca "intre mineri se aflau o parte din oamenii lui Cristescu de la serviciul de informatii 0215 (nume de acoperire, in realitate numele ofiterului este Calapod)." Generalul Vasile Ionel a alarmat Garnizoana Bucuresti Fostul sef de Stat Major declara: "La sedinta din 11 iunie, de la Guvern, unde s-a hotarat evacuarea Pietii Universitatii, Armata nu a participat. (...) In ziua de 12 iunie, ora 23 au fost solicitati 120 de militari pentru a bloca intrarile de la metrou, de la Universitate. Domnul presedinte Ion Iliescu si domnul prim-ministru Petre Roman mi-au dat dispozitii pentru a interveni cu trupe din garnizoana. Am alarmat garnizoana din Bucuresti in 13 iunie 1990, ora 17,20. Armata a primit munitie in jurul orei 23. La ora 1,05, in noaptea de 14 iunie, Televiziunea a fost eliberata, ca si Ministerul de Interne, dupa care s-a raportat domnului prim-ministru ca Armata este stapana pe situatie in Bucuresti. In acest caz nu mai era nevoie de mineri." Virgil Magureanu: "Minerii au facut opera de justitie sociala" Fostul sef al SRI: "Activitatea neautorizata din Piata Universitatii putea genera un focar epidemiologic. Bloca in mod abuziv o artera vitala de circulatie a Capitalei.(...) Unii dintre minerii sositi la Bucuresti au manifestat excese, antrenandu-se in actiuni violente (...) Motivul evacuarii pietii il constituia deschiderea lucrarilor Parlamentului. Scenariul pentru evacuarea Pietii Universitatii a fost stangaci, nepotrivit (...) In momentul venirii minerilor, interventia lor nu mai era necesara. Ei clocoteau, insa, cu saptamani inainte, fata de ceea ce se petrecea in Piata Universitatii. Minerii au facut opera de justitie sociala." Petre Roman: "Cred ca a fost o actiune de tip legionar" Fostul prim-minstru: "Exclud cu desavarsire posibilitatea ca Politia sa fi avut in plan incendierea propriilor sale masini. Nu-si puteau permite sa faca acest lucru fara sa avem cunostinta cat de cat.(...) Cred ca a fost o actiune de tip legionar. Acesta era sentimentul nostru si banuiesc ca oricine era in locul nostru ar fi avut acelasi sentiment.(...) In legatura cu caseta audio 52-53 (in care Chitac, codificat 52, comunica ca politia da foc la autobuze n.n.), este clar un trucaj." Mihai Chitac: "La deschiderea Parlamentului trebuia sa fie ordine" Fostul ministru de Interne: "In ziua de 12 iunie 1990 toata conducerea Ministerului de Interne a fost convocata la Palatul Victoria unde presedintele ales si primul ministru au dat ordin ca impreuna cu Ministerul Sanatatii si SRI, Procuratura Generala, Armata, sa se puna ordine in Piata Universitatii. A participat si N.S. Dumitru. S-a cerut a se organiza evacuarea pentru data de 12 iunie. Am obiectat ca timpul este foarte scurt, asa ca s-a decalat pe 13 iunie. Generalul Diamandescu a facut si o schita pe baza careia s-au purtat discutii. In 12 iunie am stabilit cine sa participe, au fost stabiliti toti parametrii, toate detaliile. Generalul Mihai Stan de la SRI n-a facut nici o observatie. La aducerea muncitorilor nu s-a opus nimeni. La deschiderea Parlamentului trebuia sa fie ordine. Acesta a fost motivul evacuarii Pietii Universitatii." Generalul Corneliu Diamandescu: "Nu s-au produs violente" Fostul adjunct al Ministrului de Interne: "Am arestat 263 de manifestanti pentru triere, toti gasiti in Piata Universitatii. Nu s-au produs violente, doar 5-6 oameni au fost luati pe sus. Geamurile de la Intercontinental au fost sparte de cei din corturi. Procurorul General a dat ordin sa fie pusi in libertate detinutii arestati in 13 iunie".

17

Articol din numarul 1210 din 1998-06-15 scris de ANA DINESCU aparut in pagina 5 ("POLITICA" ) 791 semne

Liga Studentilor considera ca procesul lui Cozma a fost o mascarada In legatura cu sentinta data in procesul lui Miron Cozma, Liga Studentilor din Universitatea Bucuresti (LSUB) considera ca este vorba de "o mascarada de proces, inscenata de niste politruci" si "promovata de Petre Roman si de acolitii sai care au fost indepartati de la Putere in septembrie 1991". Intr-un comunicat semnat de presedintele Ligii, Bogdan Aligica, se apreciaza ca este foarte grav ca a fost uitata represiunea din Piata Univeresitatii din 13-15 iunie 1990, al carei actor principal a fost acelasi Miron Cozma. Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat vineri pe fostul lider al minerilor din Valea Jiului la un an si jumatate inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice.

Articol din numarul 1211 din 1998-06-16 scris de IOAN GROSAN aparut in pagina 1 ("PRIMA PAGINA" ) 1691 semne

Mici citate "In dimineata zilei de 14 iunie, minerii au patruns in cateva localuri universitare, dar fara violenta impotriva studentilor, ci doar impotriva aparatelor, a laboratoarelor" (Petre Roman, in fata Consiliului Europei); "Minerii au facut opera de justitie sociala" (Virgil Ma-gureanu); "Dragi mineri, ma adresez dumneavoastra, de asta data multumindu-va pentru raspunsul de solidaritate muncitoreasca pe care si de asta data l-ati dat, la chemarea noastra" (Ion Iliescu, in 14 iunie). Declaratiile acestea, pe care le-a reprodus ZIUA de sambata comemorand fatidica Mineriada din iunie 1990, ar putea intra cu succes intr-o antologie intitulata "Comici vestiti ai politicii". Parca-l si vad pe Petre Roman la Strasbourg, impecabil imbracat, impecabil tuns, rostind intr-o franceza fara cusur uriasa aberatie de mai sus. Parlamentarii europeni trebuie sa fi avut o viziune de secol XIX, cand in inconstienta lor premarxista, bietii muncitori exploatati se razbunau nu pe patroni, ci pe masini, cu ranga. Minerii au facut astfel, in laboratoare, in atelierele de la Arhitectura, contra colectiilor de roci de la Geologie, din "solidaritate muncitoreasca" (Ion Iliescu), o "opera de justitie sociala" (Virgil Magureanu), fiindca, e clar, "eprubetele erau murdare, plansetele uzate fizic si moral, iar rocile invechite" (cu voia dumneavoastra, m-am citat pe mine, Ioan Grosan). Si-atunci ce sa ne mai miram ca, la opt ani dupa ce-a facut "justitie sociala" pe minijupiste si ochelaristi, Miron Cozma va fi eliberat pentru ca un an si ceva mai tarziu l-a hartuit sexual pe Petre Roman, pana omul a fost obligat sa se evacueze prin spatele Guvernului direct in Opozitie?

Articol din numarul 1217 din 1998-06-23 scris de MARA TEODORA BANICA aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 4908 semne

Parchetul a finalizat primul dosar din zecile care vizeaza mineriada din 13-15 iunie 1990 Nicolae CAmArASescu a ajuns In faTa instanTei Inginerul a condus minerii la redactia "Romaniei Libere", care a fost devastata de hoardele dezlantuite * Desi recunoaste ca a participat la o sedinta cu membrii Guvernului de atunci, pentru a stabili exact modul de "restabilire a ordinii", Camarasescu neaga ca ar fi primit ordine despre cum si unde sa actioneze In zilele de foc din perioada 13-15 iunie 1990, Romania si-a compromis imaginea in lume, prin actiunile de violenta ale hoardelor de mineri, comandate de puterea de atunci, in speta de Ion Iliescu. Imediat dupa plecarea minerilor din Bucuresti, o serie de personalitati publice, dar si oameni simpli au depus plangeri la Parchet impotriva tratamentului la care au fost supusi de catre mineri. Cea mai mare parte a acestor plangeri a fost solutionata in regim de urgenta, chiar in ultimele zile ale lui iunie 1990, prin "neinceperea urmaririi penale". Solutiile, date la comanda, au fost completate printr-o serie de zeci de mandate de arestare, impotriva unor cetateni retinuti fara motiv de pe strada in acele zile. Mandatele emise de procurori (trei la numar, printre care si celebrul Alexandru Tuculeanu) au fost prelungite chiar si de trei ori cu cate 30 de zile, desi anchetatorii nu aveau nici o proba despre asa-zisul ultraj al celor arestati. Desi exista o ancheta interna la Parchet despre modul in care au fost emise aceste mandate ilegale si netemeinice, aceasta nu a fost finalizata

18

nici pana astazi. Intre timp, impotriva minerilor si liderilor lor s-au strans zeci de dosare noi. Singurul care a fost finalizat pana in prezent este cel impotriva lui Nicolae Camarasescu, la vremea respectiva inginer in cadrul Exploatarii Miniere Aninoasa, cel care a dus minerii sa devasteze redactia ziarului "Romania Libera". ZIUA va prezinta rechizitoriul Parchetului impotriva lui Nicolae Camarasescu. Camarasescu zice ca a plecat la Bucuresti sa-si ia nevasta Unul dintre locurile din Capitala devastate de mineri a fost sediul redactiei "Romania Libera", situat in Casa Presei. Aparitia ziarului a fost intrerupta atunci, sub amenintarea cu distrugerea sediului si a tipografiei. Acest lucru a provocat pagube banesti uriase, precum si o criza morala in randul redactorilor si cititorilor. Anchetatorii au reusit sa stabileasca cine este persoana care s-a detasat in aceasta actiune: Nicolae Camarasescu, inginer * Exploatarea Miniera Aninoasa. Camarasescu a plecat spre Bucuresti din Valea Jiului la data de 13 iunie 1990, cu autoturismul personal, fiind insotit de doi mineri, un inginer si un maistru. El a declarat ca a plecat spre Bucuresti cu intentia de a-si lua sotia la Petrosani, pentru a-i asigura protectia. Misterioasa sedinta de la Guvern In dimineata zilei de 14 iunie 1990, ajungand la Bucuresti, cei patru s-au deplasat direct la sediul Guvernului, unde au purtat convorbiri cu privire la "planul de restabilire a ordinii in oras". Camarasescu spune ca nu a primit vreun ordin sau vreo insarcinare anume la acea misterioasa sedinta. Dupa ce a parasit sediul Guvernului, el si-a preluat, insa, grupul de mineri dinainte stabilit. Impreuna cu acestia s-a deplasat pe rand la Gara de Nord, Universitate, la sediile PNL si PNTCD. Misiune: redactia "Romaniei Libere" In jurul orelor 11,00 ale aceleiasi zile, Camarasescu spune ca a vazut in Piata Universitatii doua femei care agitau in maini ziarul "Romania Libera", afirmand ca ziaristii de acolo se iau de guvern, facandu-l vinovat de violenta de pe strazile Bucurestiului. Desi Camarasescu s-a remarcat ca fiind capul unui grup anume de mineri, el declara ca ideea de a descinde la redactia sus-amintita a fost ceva spontan si nu ii apartine. El purta o casca de culoare alba (cea a inginerilor) pentru a fi distins de mineri si era dotat si cu o portavoce. Camarasescu si ai lui au amenintat cu distrugerea redactiei si a tipografiei Odata ajunsi la sediul redactiei, minerii condusi de Camarasescu, s-au instalat in sala de sedinte a ziarului, avandu-l ca purtator de cuvant pe Nicolae Camarasescu. De partea ziaristilor se aflau Viorel Salagean si Corneliu Vlad. S-a cerut incetarea aparitiei ziarului, lucru acceptat sub presiunea grupului de mineri, care amenintau cu distrugerea totala a sediului redactiei si a tipografiei. Dupa misiune, Camarasescu a plecat acasa Ceea ce este si mai ciudat in toata aceasta actiune este comportamentul lui Nicolae Camarasescu, dupa capitularea fortata a reprezentantilor ziarului. Desi Bucurestiul era plin de mineri care devastau totul in jur, inginerul a preferat sa plece direct acasa, in loc sa stea cu ortacii sai, ceea ce duce la o singura concluzie: misiunea trasata de Iliescu in dimineata de 13 iunie a fost de a sista aparitia ziarului "Romania Libera". Odata indeplinita aceasta misiune, maurul isi facuse datoria.

Articol din numarul 1192 din 1998-05-25 scris de MARA TEODORA BANICA aparut in pagina 5 ("DEZVALUIRI" ) 6957 semne

O clica de securisti refuzati pana si de Magureanu i-a terorizat opt ani pe ofiterii MI, pe oamenii politici si pe ziaristi "Doi S'un sfert" Si-a dezinformat cu neruSinare propriul minister UM 0215, cunoscuta si sub numele de "Doi s'un sfert", a luat fiinta in ianuarie 1990, ca Serviciu de Protectie Informativa al Ministerului de Interne. La foarte scurt timp de la infiintare, UM 0215 a intrat in atentia mass-media, care a demonstrat cu probe foarte solide implicarea ofiterilor de aici in mineriadele din iunie 1990 si septembrie 1991. La conducerea celebrului "Doi s'un sfert" s-au perindat de-a lungul anilor mai multi ofiteri: Florin Calapod, Ion Jenica, Rusu Stoian, Dan Gheorghe si Constantin Darna. Presa a dovedit de nenumarate ori ca UM 0215 si-a depasit prerogativele, organizand sistematic actiuni de politie politica, care vizau in special liderii Opozitiei din acea vreme, actualii guvernanti. Toate actiunile de politie politica ale UM 0215 au fost puse in slujba regimului Ion Iliescu. "Doi s'un sfert" a plecat la drum cu ofiteri din Securitatea Municipiului Bucuresti, fiind extrem de receptiva la primirea cadrelor date afara, pe parcurs, de Serviciul Roman de Informatii. Pe parcursul anilor, adversarii lui Virgil Magureanu, alungati de acesta din SRI, au devenit cadre ale UM 0215. Dupa alegerile din 1996, noua conducere a Ministerului de Interne ar fi trebuit sa analizeze cu foarte mare atentie activitatea UM 0215, date fiind antecedentele sale, si sa ia masurile necesare pentru a transforma Serviciul intr-o structura

19

informativa cu caracter democratic. In discutie nu era pus profesionalismul ofiterilor, ci implicarea acestora din punct de vedere politic. Ancheta demarata atunci de proaspatul ministru de Interne Gavril Dejeu s-a finalizat cu schimbarea din functie a sefului "Doi s'un sfert", gen Dan Gheorghe. In locul acestuia a fost numit col Constantin Darna. La inceputul anului 1998, "Doi s'un sfert" a furnizat date false pentru a favoriza politisti corupti Schimbarile facute de Dejeu la conducerea unor Inspectorate Judetene de Politie au fost determinate de informatiile furnizate de UM 0215. Aceste schimbari au determinat, la vremea respectiva, scandaluri uriase in mass media. Cel mai reprezentativ scandal de acest gen se refera la numirea la conducerea IPJ Dolj a colonelului Ion Negoita, implicat in numeroase scandaluri si destituit, anterior, de Doru Ioan Taracila. La IPJ Mures, a fost numit in functia de adjunct lt.col. Vasile Gligor, destituit, anterior, pentru incompetenta din functia de sef serviciu la Politia Municipiului Targu Mures. Numirile anuntate si blocate ulterior de Gavril Dejeu pentru IPJ Cluj au starnit, de asemenea, vii controverse intre ofiteri. Istoria a fost aceeasi in cazul numirilor de la IPJ Buzau si Gorj. Toate ordinele de numire au purtat semnatura generalulul Teodor Zaharia, secretar de stat in MI, si au fost date in baza rapoartelor intocmite de UM 0215. Scandalurile au dus la sifonarea imaginii ministrului de Interne, multi ofiteri intrebandu-se daca nu cumva acesta a fost scopul campaniei de dezinformari a UM 0215. "Doi s'un sfert" a lansat zvonul fals despre Dejeu si misterioasa sa amanta Campania de intoxicare cu informatii false a UM 0215 a fost in permanenta dublata de una de discreditare. Din senin, a inceput sa circule o informatie despre o aventura amoroasa a lui Dejeu, scoasa la iveala de controlul efectuat la Hotel Bucuresti cu prilejul vizitei lui Bill Clinton. Ulterior, zvonul a fost preluat de peuneristul Gavra, care a dat inapoi cand a fost vorba de a-l sustine cu probe. Surse din MI sunt convinse ca informatia a fost lansata pe piata de UM 0215. In ultima vreme, politistii erau ingroziti de "Doi s'un sfert" Banuind, in ultimul timp, ca ceva rau se va intampla cu Serviciul de Informatii al MI, ofiterii de aici si-au intensificat supravegherile. Politistii romani au ajuns, in ultimele doua saptamani, sa se teama de a mai iesi in parc cu familiile sau cu prietenii, pentru ca gestul lor sa nu fie interpretat ca act de subminare din partea ofiterilor de la UM 0215. In mod normal, verificarile se fac o data la luna, alegandu-se aleatoriu, cate un ofiter dintr-un serviciu. Una peste alta, "Doi s'un sfert' era total ineficient Din toata activitatea UM 0215 din ultimii opt ani nu s-a remarcat absolut nimic bun. Actele de politie politica au fost pe primul plan pana in anul 1996, dupa care au urmat campaniile de zvonuistica falsa si dezinformare. Nu este posibil ca presa sa afle inaintea UM 0215 despre existenta superbelor vile ale cadrelor MI, cum nu este posibil ca presa sa fie urmarita de cadre ale 0215. "Doi s'un sfert" muncea haotic, pentru propriul interes. N-ar fi exclus acum, pentru ca buboiul s-a spart, sa apara cazuri concrete de santaj al unor ofiteri din 0215 asupra unor politisti mai instariti. Dejeu si conducerea MI vor propune modul de desfiintare al UM 0215 Consiliul Suprem de Aparare a Tarii i-a cerut ministrului de Interne, Gavril Dejeu, sa stabileasca modul si conditiile in care va fi desfiintat "Doi s'un sfert". In aceste zile, staff-ul MI va dezbate aceste aspecte. Ca unora nu le convine desfiintarea UM 0215 este evident, dar aceasta este o masura imperios necesara. Surse din MI sunt de parere ca discutiile care se vor purta la nivel de conducere privind desfiintarea UM 0215 se vor prelungi destul de mult, data fiind problema celor peste 1200 de cadre ale UM 0215 care vor ramane, practic, pe dinafara. In cel mai bun caz, o parte dintre ofiterii de la "Doi s'un sfert" vor fi redistribuiti la cele doua noi servicii care vor inlocui UM 0215 in MI. Aceste redistribuiri nu se vor putea face decat pe baza unor examene veritabile, pe care fostii securisti care au compus 0215 vor trebui sa le mai si ia. Pe mainile cui va incapea celebra arhiva a UM 0215? In urma fostului "Doi s'un sfert" vor ramane peste 1200 de fosti securisti fara serviciu, un sediu si o logistica extrem de bine pusa la punct. Se spune ca ofiterii de la UM 0215 care au peste 52 de ani vor fi obligati sa se pensioneze. Restul pot ramane in MI daca vor lua vreun concurs, sau vor putea merge la SRI, SIE sau SPP daca vor fi primiti. In sediul care ramane de pe urma UM 0215 vor functiona cele doua noi servicii de protectie MI. Cat despre logistica, acesta este unul dintre subiectele cele mai fierbinti. Masinile superdotate de filaj si restul de aparatura specifica nu vor putea fi repartizate decat BCCOC sau Serviciilor similare din tara. Un lucru bun, avnd in vedere conditiile in care muncesc cei de aici. Intreaga arhiva va fi stocata. Aceasta arhiva va fi adevaratul punct nevralgic al operatiunii, intrucat foarte multi ar fi interesati sa intre in posesia informatiilor strict secrete ale UM 0215. Punerea in siguranta a arhivei "Doi s'un sfert" va fi o operatiune extrem de delicata, la adapost de interesele celorlalte servicii

20

secrete romanesti (SRI, SIE si DIM).

rticol din numarul 1137 din 1998-03-18 scris de RAZVAN SAVALIUC & MARA TEODORA BANICA aparut in pagina 9 ("DEZVALUIRI" ) 6367 semne

Ion Iliescu catre mineri: "Va multumesc inca o data pentru inalta constiinta civica, muncitoreasca de care ati dat dovada si la bine, dar mai ales la greu"Raportul Parchetului Militar asupra mineriadeidin 13-15 iunie 1990prosteSte opinia publicAAncheta Parchetului nu face decat sa reaminteasca ceea ce stie orice romanl Nu este nominalizata nici macar o singura persoana care sa fie raspunzatoarede mortii, ranitii, imensele pagube materiale si grava lezare a imaginii Romaniei in lumel Opinia publica asteapta sa fie cercetati cei care au ordonat venirea minerilorla Bucuresti, care i-au hranit, iar apoi le-au multumit public La aproape opt ani de la oribila mineriada din 13-15 iunie 1990, care ne-a facut sa pozam intr-un popor de barbari, autoritatile refuza sa scoata la lumina adevarul despre cei care au ordonat, dirijat si profitat dupa actiunea de anihilare violenta a primei zone libere de comunism din Romania - Piata Universitatii. La recentul bilant anual al Ministerului Public, desfasurat in prezenta ministrului Justitiei si a Procurorului General, conducerea Sectiei Parchetelor Militare din Parchetul CSJ a prezentat o nota privind stadiul cercetarilor efectuate in dosarul nr. 18/P/1997 privind mineriada din 13-15 iunie 1990. In cuprinsul acesteia se inventariaza victimele si pagubele provocate de catre hoardele de mineri care au devastat Capitala si se promite ca, pana in vara anului 1998, vor fi cercetate peste 1000 de persoane, selectionate dintre sefii sindicatelor miniere, sefi de exploatari, ingineri sefi, maistri din Valea Jiului. Procurorii militari afirma ca, prin anchetarea acestor persoane, vor obtine marturii care "vor conduce catre nucleul decizional". Nota Parchetului Militar este praf in ochii opiniei publice. Ne indoim ca vreun miner va putea indica cine a dat ordin ca zeci de garnituri de tren sa fie puse la dispozitia celor peste 15.000 de mineri care au navalit in Bucuresti. Minerii nu vor putea proba cine i-a asmutit asupra sediilor partidelor politice, cine a dat ordin sa se incendieze autocarele Politiei postate in intersectiile Pietei Universitatii si nici cine sunt "legionarii" anuntati la TVR de Ion Iliescu. Credem ca anchetatorii militari aveau obligatia sa cerceteze cine i-a hranit pe mineri cu imense cantitati de alimente, cine a lansat pe canalele mass-media zvonuri mincinoase in scop de compromitere a protestului democratic al "golanilor" din piata si mai ales de ce Puterea de atunci, in loc sa condamne aceste actiuni antisociale, i-a incurajat pe mineri si le-a multumit in public pentru "curajul si patriotismul" de care au dat dovada. Principalii vinovati trebuie cautati printre cei care au condus tara in iunie 1990 si care astazi sunt in Parlamentul Romaniei si nu printre minerii care au fost ademeniti si manipulati sa vina in Bucuresti cu promisiunea unor salarii mai mari. Prezentam in continuare nota Parchetului Militar, un document care, in forma in care a fost conceput, nu va scoate niciodata la lumina adevarul despre mineriada din 13-15 iunie 1990. Nota privind stadiul cercetarilor efectuate in dosarul nr.18/P/1997, referitor la evenimentele din 13/15 iunie 1990 "Ancheta are in vedere doua etape: evenimentele din ziua de 13 iunie 1990 si mineriada din zilele urmatoare, cu intregul cortegiu de consecinte (morti, raniti, distrugeri de bunuri, retineri si arestari ilegale). Pana in momentul de fata, s-a stabilit, lucru care de altfel era de presupus, ca deplasarea minerilor si a altor "forte muncitoresti" la Bucuresti, s-a facut in mod organizat. Pentru mineri a fost constituit un centru de primire si dirijare, condus de catre ministrul Dobre. Potrivit dispozitiilor primite din partea Guvernului Romaniei in perioada 14-17 iunie 1990, Ministerul Apararii Nationale a asigurat hranirea si echiparea unor forte civile "ce au participat la restabilirea ordinii si a linistii in Capitala tarii". Produsele si materialele alocate din fondurile armatei, in valoare totala de 866.000 lei, au fost aprobate la scadere. Rezulta, in afara de orice indoiala, si o cooperare intre organismele Ministerului de Interne si asa-numitele forte civile. Aceasta cooperare s-a facut partial la vedere si partial in conditii de acoperire. Se preconizeaza ca pana in vara anului 1998 sa fie identificate si cercetate peste 1000 de persoane implicate in aceste evenimente, inclusiv cadre din structurile militare. Problema care se pune in aceasta faza a cercetarilor este cea a incadrarii juridice a faptelor, atat la nivelul executantilor, cat si la nivelul factorilor decizionali. Se apreciaza ca faptele intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de subminare a puterii de stat, prev. de art.162 alin.2 din Codul Penal. Argumente in acest sens: -actiunea minerilor si a celorlalte grupuri care s-au manifestat in mod violent "in sensul restabilirii ordinii" a fost de natura sa scindeze societatea

21

romaneasca in doua; -molestarea a sute de persoane, distrugerea si devastarea unor sedii ca si a sediilor principalelor partide din opozitie, punerea sub semnul intrebarii a insusi caracterului democratic al societatii si sistemului pluripartit ce fusese consfintit dupa 22 decembrie si prin alegerile din 20 mai 1990; -repercusiunile acestui val se simt pana in momentul de fata; -timp de trei zile, Bucurestiul, cel putin in anumite segmente ale sale, reprezentate prin grupari ale populatiei, partide, institutii, a fost expus si supus unui jaf organizat si sistematic; -consecintele pe plan intern si international sunt incalculabile; -printre altele, fie spus, chiar Guvernul Petre Roman avea sa cada peste un an, tocmai ca o consecinta a acestui val initial, a acestui urias angrenaj care a fost pus in miscare. Actiunile violente savarsite de grupuri extrem de numeroase de persoane impreuna erau de natura sa impinga societatea romaneasca in pragul scindarii si a unui eventual razboi civil. Din toate aceste argumente expuse extrem de sumar, rezulta un fapt evident: puterea de stat ce a aparut pe fondul vointei poporului in Romania, dupa 22 decembrie 1989, a fost efectiv pusa in pericol. In consecinta, se preconizeaza luarea unor masuri de arestare preventiva, incepand cu sefii sindicatelor miniere, directori, sefi de exploatari, ingineri sefi, sefi de echipa, maistri etc. Acestia, prin dezvaluirile lor, vor conduce catre nucleul decizional".

Articol din numarul 1090 din 1998-01-22 scris de ION VARLAM aparut in pagina 6 ("POLITICA" ) 5518 semne

Diaspora nu mai suporta prezenta lui Silviu Brucan pe undele Europei LiberePROTEST AL UNIUNII MONDIALE A ROMANILOR LIBERIExcelentei Sale James-Carew ROSAPEPE Ambasadorul Statelor Unite(in absentia, Insarcinatului cu Afaceri)Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi protesteaza in modul cel mai energic impotriva prezentei pe undele postului de radio EUROPA LIBERA a domnului Silviu Brucan. Aceasta prezenta constituie un scandal si este incompatibila, deopotriva, cu principiile promovate de tara Dvs. si cu obiectivele declarate ale politicii externe americane.D-l Nestor Rates, directorul Sectiei Romane a R.F.E., l-a invitat, duminica 18 ianuarie a.c. (nu este prima data), pe D-l Silviu Brucan la un schimb de pareri despre functionarea democratiei in Romania. Aceasta invitatie este o insulta la adresa Poporului Roman, la adresa Democratiei si la adresa Rigorii (cea intelectuala si cea morala). Pentru ca intreaga activitate politica a domnului Brucan a fost indreptata impotriva Romaniei si a romanilor, a constat in lupta impotriva democratiei si a libertatii si s-a bazat pe minciuna si diversiune. Acest fapt este notoriu si constituie un adevar incontestabil, binecunoscut Sectiei Romane a R.F.E.D-l Silviu Brucan este unul din ultimii supravietuitori ai grupului de teroristi bolsevici mandatati de Stalin sa instaureze oranduirea criminala care a facut din Romania un stat totalitar si un satelit al URSS. Prin activitatea politica pe care a desfasurat-o, domnul Brucan se face vinovat de urmatoarele crime:a) inalta tradare (participarea la complotul urzit de o putere straina in scopul de a reduce Romania la rang de colonie - satelit);b.) uzurparea prerogativelor suverane ale poporului roman, distrugerea prin forta a ordinii constitutionale corespunzatoare vointei liber exercitate a acestuia;c) inlocuirea ordinii democratice prin totalitarism (monopolizarea puterii de catre PCR, suprimarea tuturor libertatilor politice si a drepturilor cetatenesti si instaturarea terorii politiste);d) genocidul (distrugerea sistematica a constiintei si identitatii nationale prin culpabilizarea, denigrarea, caricaturarea si destructurarea specificului romanesc, incepand cu factorii determinanti ai demnitatii nationale: etnie, limba, religie si cultura);e) crima impotriva umanitatii (institutionalizarea discriminarii, incitarea la ura impotriva unei categorii umane desemnate oprobiului in numele "culpabilitatii" lor colective si ereditare si propavaduirea exterminarii in masa);f) apologia crimei si incitare la asasinat (in articolele indreptate contra victimelor proceselor politice).Dupa 1989 D-l Brucan a fost mentorul politic al domnilor Ion Iliescu si Petre Roman. In aceasta calitate a inspirat loviturile de forta prin care nomenclatura comunista a reluat puterea de la care fusese inlaturata in decembrie 1989. Ca atare este unul din responsabilii operatiei teroriste din 13-14 iunie 1990, care a exclus opozitia democratica de la reorganizarea statului si a interzis discutarea proiectelor alternative de Constitutie.Statele Unite ale Americii au combatut mereu regimurile totalitare. Ele ii urmaresc prin masuri administrative (refuz de viza, expulzare etc.) pe responsabilii acestora si chiar pe colaboratorii lor mai marunti, carora le manifesta ostilitatea multe decenii dupa savarsirea faptelor (e.g. in cazul Kurt WALDHEIM). Tara Dvs. a recomandat constant guvernelor Romaniei sa inlature din sfera puterii politice administrative si mediatice persoanele care au exercitat rasputeri in regimul comunist.

22

De accea, este ciudat si incoerent cu pozitia SUA faptul ca unul din supravietuitorii actiunii de instaurare a totalitarismului in Romania este invitat sa comenteze evolutia acestei tari catre democratie si statul de drept la microfonul unui post de radio finantat de statul american. Reabilitarea prin decomunizare - "simetricul" a ceea ce a fost denazificarea in Germania, ar trebui sa conditioneze primirea unor oameni ca D-l Brucan la discutii ca cele la care a fost poftit de catre domnul Rates.Prezenta D-lui Brucan la microfonul R.F.E. ne alarmeaza cu atat mai mult cu cat apare ca o dubla discriminare in favoarea comunistilor. Mai intai fata de responsabilii celuilalt totalitarism, zis de dreapta, deoarece nici un national-socialist, fascist sau petinist nu este invitat de R.F.E sau V.O.A. sa vorbeasca despre functionarea democratiei in Germania, Italia sau Franta post-belica. In al doilea rand, discriminarea fata de rezistenta anticomunista - care este sistematic exclusa de la microfonul R.F.E. de cand aceasta s-a mutat la Praga.Daca D-l Brucan nu este autorizat sa vorbeasca despre democratie, aceasta nu se datoreste doar caracterului anti-democratic al intregii sale activitati politice. D-sa este un autodidact care isi zice "profesor" pentru ca a tinut cursuri la Insitutul de propaganda si diversiune al PCR (organizarea discursului politic al crimei organizate, adica deghizarea intereselor nomenclaturii comuniste in ratiunea de stat).Dincolo de scandalul si de aberatia intelectuala, prezenta D-lui Brucan la microfonul R.F.E. este si un motiv de ingrijorare. Oferind o tribuna uneia din personalitatile cele mai indiscutabil compromise, RFE confera onorabilitate nomenclaturii comuniste, participand astfel la mentinerea ei pe scena politica a Romaniei. Prin aceasta, risca sa devalorizeze dramatic capitalul de incredere pe care l-a dobandit pe langa opinia publica din Romania si chiar sa slabeasca simpatia generala a romanilor fata de Statele Unite.

Articol din numarul 1332 din 1998-11-04 scris de RASVAN MOLDOVEANU aparut in pagina 4 ("CULTURA-EDITORIAL" ) 3680 semne

Roman i-ar retragelui Severin si cetatenia Romania este pe cale sa se puna, din nou, singura, intr-o postura penibila fata de celelalte tari europene. Retragerea sprijinului politic acordat de catre PD lui Adrian Severin poate avea consecinte nefericite pe plan international. Totul porneste de la ambitiile personale ale lui Petre Roman si de la dusmania sa fata de Adrian Severin. Recurgand la diverse manevre murdare, Roman a reusit sa-i ia lui Severin functiile din partid, lasandu-i doar calitatea de simplu membru. Severin e simplu membru doar in actele partidului. El este, pe de alta parte, membru fondator al PD (FSN), de doua ori fost ministru, o personalitate cu relatii exceptionale in marile cancelarii ale lumii si are o priza atat de puternica in randurile democratilor incat l-a scos din minti pe tupeistul Petre Roman. Cum aceste date personale nu-i pot fi anihilate prin ordin, la partid, democratii lui Roman au mers mai departe si au cerut, orbeste, ca o consecinta imediata a retragerii sprijinului politic, eliminarea lui Severin din delegatia parlamentara a Romaniei la Oganizatia pentru Securitate si Cooperare Europeana (OSCE).Severin a devenit seful acestei delegatii, la propunerea PD, in virtutea pregatirii si experientei sale, dar si in baza algoritmului politic al Coalitiei. Nominalizarea lui Severin este singurul rol al PD in aceasta chestiune. Odata numit membru si conducator al delegatiei, Severin, ca de altfel si colegii sai, devine parlamentar roman in Adunarea Parlamentara a OSCE. El nu reprezinta acolo interesele PD, ci pe cele ale Romaniei. Si le reprezinta bine! Severin este presedintele Comitetului ad-hoc al OSCE pentru Belarus, pozitie importanta si delicata pentru ocuparea careia s-au purtat negocieri dure. El este invitat personal la misiuni si conferinte ale OSCE si are programate intalniri cu lideri ai acestei organizatii. Dupa cum se stie, relatiile si contactele personale au o mare insemnatate in diplomatia internationala. Adrian Severin este perceput la OSCE ca un diplomat serios din Romania, nu ca un paria al PD. Retragerea sa intempestiva de la OSCE, impotriva oricaror uzante, i-ar nedumeri, cu siguranta, pe reprezentantii tarilor europene in acest organism. Parlamentarii OSCE nu sunt schimbati in plina sesiune decat in caz de demisie sau deces. Pana si PDSR, care a trecut print-o conjunctura similara prin plecarea lui Teodor Melescanu din partid, a avut rabdare pana la inchiderea sesiunii parlamentare a OSCE pentru a-l retrage pe acesta din delegatia tarii noastre. Daca Parlamentul Romaniei va accepta cererea PD de a-l retrage pe Adrian Severin de la OSCE, ponoasele nu vor fi trase de Petre Roman, ci de noi, ca tara. Nu Petre Roman va fi taxat drept neserios, ci Romania. Fitele lui Roman sau algoritmul de care el profita fara scrupule pentru a-l anihila definitiv pe

23

Severin nu intereseaza pe nimeni in lumea civilizata. Personal, am anumite rezerve fata de Adrian Severin din cauza participarii sale la guvernarea fesenista care a patronat mineriada din iunie '90. Petre Roman nu are, in mod sigur, in vedere acest aspect atunci cand sare la gatul lui Severin, de vreme ce, in acea perioada neagra, el insusi era prim ministru.Adrian Severin este unul dintre reprezentantii Romaniei intr-un organism international de prim rang. Repet, prezenta lui acolo s-a dovedit extrem de utila pentru imaginea tarii noastre. Doar Petre Roman, innebunit de concurenta, se da de ceasul mortii. Urmatorul pas este excluderea din partid. Daca ar fi dupa el, PD i-ar retrage lui Severin si diploma universitara si carnetul de conducere si buletinul si cetatenia si trecutul si prezentul. Dar, mai ales, viitorul!

Articol din numarul 1315 din 1998-10-15 scris de BOGDAN COMARONI & ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 5656 semne

Declaratiile lui Gabriel Negoescu refac piramida traficului cu tigaride pe Baza Militara OtopeniGeneralul Bucse astepta o hartie cu antet SPP de la TrutulescuSuciu i-a cerut ca documentul in care se specifica "Transporturi specifice SPP" sa poarte semnatura lui Nicu Anghel * Ciorna cu antetul a stat o vreme acasa la Negoescu * Suciu ne-a declarat ca a primit acceptul verbal de la generalul Bucse * Trutulescu a povestit cuma fost "miner" de mineriada * Divortul de prima sotie s-a petrecut din cauza ca Trutulescunu suporta sa fie contrazis Contrabanda cu tigari de pe Otopeni a devenit, gratie artizanului Gheorghe Trutulescu, un fel de piesa jucata la Teatrul de Comedie. Gabriel Negoescu, omul pe care colonelul Gheorghe Trutulescu l-a zugravit in cele mai intunecate culori, drept "creierul" al afacerii "Tigareta 2", a rupt tacerea dictata de idolatria pe care o avea fata de SPP-istul in preajma caruia s-a aflat aproape un an. Prin declaratiile sale, Negoescu scoate la iveala adevarata fata a lui Trutulescu, deloc compatibila cu cea de simpatic "Rambo", afisata de unele segmente ale mass-media. Continuam sa publicam dezvaluirile lui Negoescu, deoarece ele pot constitui un cap de pod al contrabandei de la Baza Militara Otopeni, la care nu s-a facut pana acum nici o referire. Astazi, cercul dezvaluirilor cuprinde dezvaluiri legate de persoana seful Statului Major al Aviatiei Militare si Apararii Antiaeriene. Intre "a nega" si "a nu recunoaste"Pana acum, generalul Gheorghe Bucse a negat cu vehementa ca ar fi avut vreo implicare in contrabanda cu tigari de pe Baza Militara, Otopeni. Mai mult, s-a si dezvinovatit, spunand ca fostul comandant al bazei, Ion Suciu, nu i-ar fi raportat niciodata ceva legat de aceste operatiuni. Afirmatiile lui Bucse intra in contradictie cu regulamentele notorii ale aviatiei, stiindu-se ca avioanele straine nu pot avea acces pe baza militara decat daca exista girul sefului Statului Major al Aviatiei Militare si Apararii Antiaeriene. Inainte de Bucse, generalul Sandulescu era cel care trebuia sa stie tot ce misca in perimetrul lui Suciu. Actualmente, Bucse este cel care se afla in scaunul lui Sandulescu. A stiut sau nu Bucse despre operatiunea de pe Otopeni? Daca nu, e firesc ca el sa nege acest fapt. Daca da, e tot la fel de firesc ca el sa nu recunoasca. Cum am da-o, cum am lua-o, posibila implicare a lui Bucse a ramas undeva, pe firul TO care facea legatura directa cu Suciu. Marturia lui Negoescu este cu atat mai importanta cu cat ceata din jurul generalului Bucse este din ce in ce mai deasa.O ciorna pierdutaDin cate cunoaste Negoescu de la Trutulescu, Suciu i-ar fi spus ca nu poate sa dea OK-ul pentru aterizarea avionului apartinand AIR Sofia decat daca face o hartie pe care sa i-o semneze Nicu Anghel. "Trutulescu a venit, intr-adevar, la mine cu o hartie care avea antetul SPP si mi-a zis ca Suciu nu vrea sa se implice decat daca el ia de la Nicu Anghel o aprobare din care sa reiasa ca in perioada urmatoare urmeaza sa se desfasoare niste transporturi pe baza militara Otopeni, si sa se mentioneze clar ca este vorba de transporturi specifice SPP. Suciu ii ceruse aceasta hartie ca sa i-o duca generalului Bucse. Lui Trutulescu nu i-a convenit din start aceasta idee. Spun asta pentru ca mai tarziu ma aflam in birou la el cand l-am auzit vorbind la telefon si urand «La multi ani»cuiva de la capatul celalalt al firului. Mi-am dat seama ca e vorba de Suciu, pentru ca era chiar de Sfantul Ion. Tot atunci, l-am auzit pe Trutulescu cum i-a zis lui Suciu ca asa ceva nu se scrie, se vorbeste. Cred ca era vorba despre cererea aceea cu antet. Nu cred ca Trutulescu i-a mai dus lui Suciu o astfel de hartie, pentru ca altfel Suciu n-ar mai fi fost acuzat de nimic", ne-a declarat Negoescu.In ce priveste secventa povestita de Negoescu, e nevoie sa o intersectam cu cea pe care ne-a dat-o fostul comandant Suciu: "Va spun cu mana pe inima ca i-am raportat telefonic domnului general Bucse despre transporturi. Acum nu mai recunoaste. Normal! Uitati-va unde sunt eu, si unde e

24

dumnealui!"Negoescu zambeste cand vine vorba de "creierul" afacerii. "Sa stiti ca Trutulescu vorbea de sus cu toata lumea. Si cu Suciu, si cu altii, chiar daca ii vedea pentru prima oara. Iar pe mine, de cate ori intra la Nicu Anghel, ma lasa in anticamera. E de rasul lumii si acum, cand face declaratii aberante si se contrazice. Ca atunci cand a declarat ca eu i-am dat numarul de telefon al lui Reja si pe urma tot eu i-am cerut sa afle si adresa. Numai ca in declaratia de la dosar spune ca eu am furat din agenda lui telefonul lui Reja cand nu era atent. Cred ca nici el nu mai stie ce minciuni sa fabrice!"Mineriada TrutulesculuiFostul SPP-ist a lasat pana acum impresia ca este foarte sigur pe el si ca este "acoperit" din toate unghiurile. Mai mult, Negoescu afirma ca Trutulescu se lauda cu fel de fel de lucruri "de-ti sta mintea-n loc". Chiar si in curtea tribunalului, povestea de mama focului ce rol a avut el la mineriade. "Trutulescu zicea ca Miron Cozma e un prost, ca i-a cerut doi oameni, i-a imbracat in haine de miner si sa vezi ce omor a dat! Astea au fost cuvintele lui, nu ale mele! Stiu tot de la el ca si in decembrie '89 a avut misiuni de diversiune". Despre viata intima a lui Trutulescu, Gabriel Negoescu ne-a spus ca nu cunoste foarte multe dedesubturi. Isi aminteste insa ca Trutulescu i-a povestit cauza divortului lui de fosta sotie de la Buzau, cu care are doi copii. "Mi-a spus ca o singura data i-a intors vorba si atunci si-a si facut bagajele si a disparut definitiv. Zicea ca nu suporta sa-l contrazica cineva sau sa-i iasa din cuvant".

Articol din numarul 1278 din 1998-09-02 scris de RAZVAN SAVALIUC & MARA TEODORA BANICA aparut in pagina 9 ("DEZVALUIRI" ) 5707 semne

Valeriu Stoica vrea sa curete Justitia de coruptie si incompetenta, dar a acceptat promovarea in Consiliul Superior al Magistraturii a unui procuror vinovat de arestarea ilegala a zeci de persoane, la mineriada din 13-15 iunie '90Procurorul Alexandru Tuculeanu este unealta PDSR in Parchetul Curtii Supreme de JustitieDesi ex-procurorul Monica Macovei a demascat faradelegile lui Tuculeanu, care au compromis institutia Procuraturii in ochii opiniei publice, acesta a fost avansat in inalta functie de Ssf al Sectiei de Urmarire Penala a Parchetului CSJ * Surse din Parchetul CSJ afirma ca odata ce procurorul Rotar si-a depus dosarul de pensionare, se trag sfori importante ca Tuculeanu sa preia functia de adjunct al Procurorului General * Aservit fostei Puteri, Tuculeanu poate deveni o piesa importanta in musamalizarea dosarelor capilor PDSR In ultimii ani, procurorul Alexandru Tuculeanu a fost unul dintre putinii magistrati cu o ascensiune profesionala mai mult decat ametitoare. Daca in 1990 era un simplu penalist la Parchetul TMB, imediat ce i-au intrat pe mana cateva zeci de dosare ale mineriadei din iunie '90, el a fost promovat subit la Parchetul General. La scurta vreme, a devenit adjunctul sefului Sectiei de Urmarire penala si Criminalistica (mana dreapta a procurorului Ovidiu Nastase, astazi pensionat). Dupa schimbarile politice din noiembrie 1996, toata lumea se astepta ca Tuculeanu sa primesca ceea ce merita, dupa ce, vreme de sase ani, fusese credincios Puterii lui Ion Iliescu. Lucrurile nu au stat, insa, asa. Iata ca, astazi, Tuculeanu a fost promovat sef al Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul CSJ si, in urma unor murdare negocieri politice, a fost ales membru in Consiliul Superior al Magistraturii.Mai nou, in Parchetul CSJ, dupa ce adjunctul procurorului general, procurorul Rotar, si-a depus dosarul de pensionare, se zvoneste ca se trag sfori puternice pentru ca locul acestuia sa fie preluat de nimeni altul decat Alexandru Tuculeanu. Daca acest fapt se va intampla, independenta politica a Ministerului Public va fi pusa puternic la indoiala, avand in vedere gesturile facute in trecut de Tuculeanu in favoarea regimului Ion Iliescu. Valeriu Stoica nu are voie sa greseasca, daca Tuculeanu va fi propus oficial pentru acesta functie. Stoica trebuie sa se opuna ferm promovarii lui Tuculeanu, un magistrat contestat vehement de asociatiile revolutionare si de Asociatia Victimelor Mineriadelor, daca doreste ca Justitia romana sa mai castige procente la increderea opiniei publice, care astazi, conform ultimului sondaj de opinie, este de doar 28%.Tuculeanu a tinut ilegal in puscarie 13 oameni nevinovatiVictimele mineriadelor, ca si multi dintre revolutionari, il cunosc pe Alexandru Tuculeanu ca pe una dintre cele mai sinistre figuri ale Justitiei romane. In iunie 1990, nu mai putin de 13 persoane au avut de-a face cu "dreptatea" lui Tuculeanu. Ei au fost tinuti in arest luni de zile, fara nici o proba, in urma mandatelor de arestare semnate de Tuculeanu, pe atunci procuror la TMB. Oamenii au fost gasiti nevinovati, in cele din urma, si eliberati. Multi dintre ei sunt Eroi ai Revolutiei.Dupa alegerile din '96, cei asupriti de Tuculeanu au cerut noii Puteri indepartarea acestuia din

25

magistratura. Raspunsul a fost exact pe invers: Tuculeanu a primit promovare dupa promovare, astazi fiind pe cale sa ocupe postul de adjunct al Procurorului General al Parchetului CSJ. Surse din Parchetul CSJ, consternate de proaspata numire a lui Tuculeanu in Consiliul Superior al Magistraturii (forul abilitat sa judece abaterile magistratilor), nu isi explica cum va reusi Valeriu Stoica sa curete Justitia de uscaturi, cand are ca cerberi oameni care nu au raspuns pentru faradelegile lor.Oamenii nenorociti de TuculeanuVa prezentam lista celor 13 persoane arestate abuziv de Tuculeanu la mineriada din 13-15 iunie 1990. Mentionam ca dosarele sunt cuprinse intr-un raport intocmit la 18 iulie 1992 de procurorul Monica Macovei, care si-a dat demisia in urma cu mai mult de un an din Parchetul CSJ, in semn de protest pentru musamalizarea acestor dosare.1. Dosarul 1809/P/1991, victima Ovidiu Nastase, 60 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 2. Dosarul 1429/P/1991, victima Dumitru Ghic, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 3. Dosarul 814/P/1991, victima Andrei Apostol, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 4. Dosarul 2157/P/1991, victima Ion Beldea, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 5. Dosarul 1266/P/1991, victima Cristian Ionita, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 6. Dosarul 1101/P/1991, victima Mariana Budila, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 7. Dosarul 2183/P/1991, victima Luiza Lucica Carlogea, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 8. Dosarul 2154/P/1991, victima Ecaterina Stefoglu, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 9. Dosarul 2180/P/1991, victima George Voinea, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 10. Dosarul 1537/P/1991, victima Nicolae Manole, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 11. Dosarul 1284/P/1990, victima Nicolae Marculesteanu, 60 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 12. Dosarul 1061/P/1991, victima Maria Moise, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu; 13. Dosarul 1936/P/1991, victima Constantin Dumitrescu, 90 de zile de puscarie, in urma mandatului de arestare emis de Tuculeanu.

Articol din numarul 1208 din 1998-06-12 scris de RASVAN MOLDOVEANU aparut in pagina 4 ("CULTURA-EDITORIAL" ) 4433 semne

Revolutie si reforma á la Iliescu Cand se apropie zilele de 13-15 iunie, ma gandesc, inevitabil, la Ion Iliescu y compris Petre Roman. Imi aduc aminte de mineriada, de Miron Cozma, de FSN. Intr-un cuvant, de fesenism. Un fenomen odios, echivalent cu minciuna, violenta, crima, ura de clasa. Un fel de comunism disperat de care s-au agatat batrani stalinisti semidocti, tineri internationalisti cu pretentii de cultura, activisti de toate soiurile, intelectuali ratati, escroci, hoti, oportunisti, pleava. Impotriva acestei plosnite nationale au luptat fortele democratice renascute in Romania imediat dupa decembrie 1989. Acesta este si unul dintre motivele pentru care partidele si organizatiile respective au fost considerate democratice. CDR, varful de lance in batalia contra FSN si a urmasilor sai - PDSR si, pana la un moment dat, PD - a invins, apoteotic, in noiembrie '96. Gata cu minciunile sfruntate ale lui Iliescu si compania! Poporul va afla, in sfarsit Adevarul! Adevarul despre revolutie, adevarul despre mineriade, adevarul despre politia politica. Reforma economica si cea morala vor merge mana in mana. Asa a promis insusi succesorul lui Iliescu, liderul zonal Emil Constantinescu. Asa au promis PNTCD, CDR, Guvernul, Coalitia in ansamblul ei. Si pe buna dreptate. Minciuna ne sufoca. Iliescu era ca raia. Nu mai scapam de el. Mai scria si carti. Volumul "Revolutie si Reforma" a fost batjocorit in fel si chip. Care revolutie? Care reforma? Uite cine si ce vorbeste! Autorul loviturii de stat a batjocorit aspiratia catre libertate a unui intreg popor si memoria a peste 1000 de victime ale caror asasini sunt, bine mersi, liberi, iar multi au chiar certificate de revolutionari. Cat despre reforma, cred ca cea mai indrazneata viziune a lui Iliescu a fost privatizarea prin metoda MEBO. Ce s-a intamplat dupa ce fortele democratice au infrant caracatita pedeserista? Dupa mai mult de un an de reformism declarat si programatic, Romania a fost retrogradata din punctul de vedere al riscului de tara, un esec mult mai grav decat lasa guvernantii sa se inteleaga. In domeniul economic se pot invoca, oricand, "factori obiectivi" sau "grele mosteniri", care sa justifice lipsa de rezultate concrete. Mult promisul adevar depinde, insa, doar de vointa politica a guvernantilor. Revolutia, dosarele politiei

26

politice, mineriadele sunt chestiuni la indemana pentru un regim politic moral. Sa le luam pe rand. Solutionarea dosarelor revolutiei, adica raspunsul la intrebarea obsesiva "Cine a tras in noi/ 16-22?", ramane neclar. Doi procurori care au instrumentat crimele din decembrie '89 au fost indepartati, inainte si dupa alegerile din '96. Este vorba de Tit Liviu Domsa si de Gheorghe Surdescu. Un al treilea procuror, Dan Voinea, nu se simte nici el prea bine. In clipa in care cercetarile sale au inceput sa se apropie de Bucuresti, pozitia lui a inceput sa se clatine. In calitatea sa de procuror si sef al Parchetelor Militare, Voinea face importante dezvaluiri in pagina 3 a ziarului ZIUA. Adevarul despre revolutie pare un monopol transmis de la un regim politic la altul pana cand nimeni nu va mai fi interesat sa-l afle. Puterea actuala dispunea si de cheia rezolvarii chestiunii dosarelor politiei politice: celebra Lege Ticu, copiata dupa modelul german. Pe scurt, solutie nemteasca, garantata. Parlamentul a mutilat acest proiect de lege pana n-a mai ramas nimic din el. E tot una daca el este adoptat sau nu. Votarea legii, in forma actuala, ar insemna doar praf in ochii celor care au crezut ca pot deconspira politia politica, acum, sub un regim democratic. Mineriadele, cele mai oribile manifestari ale regimului Iliescu, au si ele parte de un tratament dubios. O varianta de adevar asupra mineriadei anti-Roman din '91 este asteptata, azi, tocmai in ajunul comemorarii mineriadei pro-FSN din iunie '90. O condamnare a lui Cozma ar da bine acum, chiar daca nu ar are nici o legatura cu 13-15 iunie. Miron Cozma risca ani grei de inchisoare pentru ca, in septembrie '91, a fost pe baricade opuse lui Petre Roman. In iunie '90, Miron Cozma, s-a aflat pe aceeasi baricada cu Petre Roman, dar acest amanunt este retinut doar de cativa idealisti. In paranteza fie spus, ciudat moment si-au gasit puii FSN sa se intalneasca. PD si PDSR puteau amana reluarea relatiilor dupa 15 iunie. Reforma nu e. Adevar nici atat. Mare noroc pentru Coalitie cu Campionatul mondial de fotbal. Deocamdata.

Articol din numarul 1215 din 1998-06-20 scris de ZIUA aparut in pagina 5 ("POLITICA" ) 9770 semne

Oamenii Puterii s-au jucat cu focul Vartan Arachelian: Care erau idealurile Pietei Universitatii, domnule Marian Munteanu? Marian Munteanu: Doream ca Romania sa nu se intoarca spre un sistem socialist, stangist, camuflat, cum de fapt se pusese la cale de catre gruparea ajunsa la putere prin lovitura de stat din 22 decembrie. Doream sa se instaureze in Romania o economie de piata, care sa dea sanse de prosperitate, de viata normala cetatenilor, sa se reinstaureze o ierarhie corecta a valorilor, sa se construiasca o societate decenta in care sa domine principiile de demnitate umana, de corectitudine, de moralitate in viata cetatenilor. Tocmai asta nu a convenit Puterii de atunci. Ei pe undeva s-au jucat cu focul pentru ca Piata Universitatii intr-un fel si-a dus pana la capat misiunea pe care a avut-o. Si acum, oamenii cand au un necaz sau o bucurie se aduna in Piata Universitatii, fie ca este vorba de un meci de fotbal, fie ca este vorba de altceva. Acest spatiu a devenit din decembrie 1989 un fel de loc si de refugiu, dar si de ridicare. Ei nu mai pot distruge Piata Universitatii. Nu se poate. Acest loc a intrat in constiinta oamenilor ca un spatiu protector. Aceasta a fost principala tarie, principala putere si principalul rol pe care l-a jucat Piata Universitatii in societatea romaneasca. Nu era o organizatie, nu era o structura politica, nu avea ambitii de a ajunge la putere sau de a trage nu stiu ce sfori. Era un loc in care oamenii puteau sa vina sa se exprime intr-adevar liber si aici a fost marele lor rol jucat de Liga Studentilor. Un guvern inconstient a organizat crime Sorin RoSca StAnescu: De fapt, Liga Studentilor a fost un liant intre foarte multe organizatii ale societatii civile, inclusiv sindicatele. Marian Munteanu: Liga Studentilor a reusit sa anuleze influentele nocive organizate de acel infractor moral Silviu Brucan care, prin intermediul unor oameni poate mai putin inspirati din GDS, a dorit sa deturneze fenomenul Piata Universitatii. Studentii au reusit sa opreasca fenomenul ca sa nu aiba conotatie electorala. Partidele sa se manifeste in competitia electorala. Nu este un secret pentru nimeni ca oamenii din piata erau in mare masura sustinatori ai Opozitiei politice. Iata ca s-a reusit un mesaj dezbracat de continut electoral si mesajul, putem observa, a ramas perfect valabil. Personalitati uriase au fost in Piata Universitatii. Au fost mesajele lui Eugen Ionescu, a fost mesajul parintelui Staniloaie, au fost niste inalti duhovnici care veneau in fiecare zi. Era un continut crestin si o fundamentare spirituala foarte importanta acolo, care a dat tarie oamenilor sa reziste. Mi se pare esential, dincolo de repercusiunile suferite, ca cei mai multi oameni tineri sunt in continuare in Romania. Se revendica foarte multi de la aceasta manifestare. Ea nu poate fi preluata de nimeni. S-a incercat lucrul acesta, pentru ca nu poti sa preiei ceva ce

27

nu incape in limitele unui partid politic. Piata Universitatii a exprimat niste necesitati valabile pentru societatea intreaga si aceste necesitati sunt in continuare resimtite. Sigur ca acum traim un alt moment. Nu avem nevoie de o economie prospera? Nu avem nevoie de respectarea proprietatii? Nu avem nevoie de un entuziasm si de o lucrare pozitiva care sa creeze conditiile unui trai decent in Romania? Nu avem nevoie de moralitate, de corectitudine? Nu avem nevoie sa se faca dreptate? Sa nu se mai tolereze minciuna, hotia si coruptia care au capatat cote alarmante in ziua de astazi. De ce s-a ajuns aici? Pentru ca daca ne uitam inapoi in 1990, un guvern cu totul si cu totul inconstient in cel mai fericit caz a permis, daca nu cumva chiar a organizat, represiuni sangeroase, crime in ultima instanta. Acei mineri nenorociti, manipulati, sigur, au si ei o vinovatie, dar mult mai vinovati sunt factorii de putere care, daca nu au organizat direct, au permis acest lucru. Era un ministru al Transporturilor, era un ministru de Interne, era un prim-ministru, erau niste oamenii care dispuneau de niste parghii ca sa opreasca aceasta nebunie. Dar tare mi-e teama ca tocmai ei au favorizat, daca nu cumva au organizat represiunea, dupa cum am aflat din ziarul ZIUA care a publicat niste documente, niste delegatii de lupta, autorizatii, cum ar veni, semnate de conducerea FSN-ului. Iata niste probe foarte clare. Tinerii trebuie sa se implice in politica Sorin RoSca StAnescu: Probele nu au putut fi distruse in ciuda celor sapte ani, dar nu s-a gasit nimeni din Parchetul General care sa ia pina in prezent taurul de coarne. Vartan Arachelian: Ai fost un lider al unei generatii, foarte multi au crezut ca esti urmasul legitim al lui Corneliu Coposu. Marian Munteanu: Din pacate, Corneliu Coposu a fost printre putinii oameni politici care au inteles ceea ce trebuia facut atunci in perioada 1990-1991. Imediat dupa 1990 am avut privilegiul sa am lungi discutii cu domnul Coposu caruia i-am expus toate temerile mele. I-am vorbit atunci despre incercarea de a organiza o scoala care sa-i pregateasca pe tineri pentru a se putea ocupa in mod serios si profesionist de politica. Domnul Coposu a sustinut aceasta idee insa, din pacate, in rest, a fost ostilitate totala. Poate ca eram priviti ca un fel de adversari. Mesajul nostru nu a fost receptat corect. Au fost atacuri diverse. Am trait o dilema cumplita. Nu eram de acord cu felul in care se structureaza linia politica a Opozitiei din vremea aceea, dar nu doream, prin aceasta atitudine, sa sprijinim in nici un caz socialismul coafat al lui Iliescu si atunci cumva ne-am trezit izolati. Foarte multi reprezentanti ai generatiei noastre s-au indreptat spre zonele de afaceri, zonele profesionale. Generatia noastra este destul de retrasa. Daca va uitati in zonele politice ale partidelor importante din Romania o sa vedeti ca tineretul este slab reprezentat poate datorita unei gresite interpretari a energiei tineretului de catre liderii mai varstnici. Si este pacat. Exista o generatie tanara foarte puternica, o generatie care a acumulat experienta manageriala. La ZIUA ai reusit sa aduni o echipa de acest fel si oferi exemple de oameni tineri care, iata, reusesc. In '90, poate eram prea tineri sau poate entuziasmul era inca prea revolutionar. Eram prea aproape de evenimente, eram prea fortati de sangele colegilor nostri care au murit in acele evenimente. Nu este deloc usor sa stii ca langa tine au murit atatia oameni si nimeni nu vorbeste de ei, nimeni nu incearca sa le faca dreptate. Este greu sa capeti detasarea. Intre timp, generatia noastra s-a mai maturizat, anii au trecut si poate se iveste un moment in care aceasta generatie se va implica mai serios in treburile cetatenesti. Eu sper in acest lucru. Cred ca este nevoie de implicare. Nu traim clipe usoare din punctul de vedere al imaginii publice generale din tara aceasta, iar din punct de vedere economic sa nu mai vorbim. Sorin RoSca StAnescu: Sau din punct de vedere al moravurilor... Marian Munteanu: La moravuri mai avem mult de lucrat, dar macar daca am rezolva aceasta situatie economica. Mie mi se pare fundamentala in special problema proprietatii si ma preocupa problema intreprinderilor. De cateva luni, traim senzatia de dezamagire Sorin RoSca StAnescu: Sunteti un om de afaceri? Marian Munteanu: Da, nu este nici un secret. Sunt in acest mediu si imi dau seama cat efort fac acesti oameni ca sa reziste. Este un efort de care are nevoie o societate intreaga pentru ca altfel nu vom putea progresa. Sunt multi tineri in zona aceasta care risca din nou sa fie dezamagiti. Deja traim, de cateva luni bune, o senzatie de dezamagire. Pentru societate exista riscul reinceperii exodului din '90. De ce exista mai multa intelegere si sunt sustinuti cu precadere oameni de afaceri nesemnificativi din strainatate care vin in Romania fara prea mari resurse, pentru ca marii investitori nu au venit, marii investitori nu vor veni intr-o tara in care capitalul autohton este neglijat? Vin grupuri nesemnificative puse pe niste afaceri rapide, cumpara, vand isi iau banii, pleaca din tara si ramane in urma, ce? Sorin RoSca StAnescu: Eu cred ca dupa Piata Universitatii am asistat totusi la o coagulare benefica a societatii civile,

28

transformarea societatii civile in acel liant care a fost de natura sa asigure dupa mai multi ani o schimbare de regim in Romania, sigur ca toate lucrurile acestea s-au petrecut foarte greu in Romania, piedicile au fost imense, serviciile secrete au fost extrem de puternice si sunt in aceasta tara, domina evenimentele. A avut un rol important atunci Alianta Civica, dar tu ai simtit atunci o oarecare contrafacere. Marian Munteanu: Tu stii, sunt o multime de lucruri care sunt inca putin cunoscute. Eu sper ca in scurt timp sa ajunga la opinia publica. Exista multe lucruri pe care multi dintre noi nu le-am dat publicitatii. Trebuie ca lucrurile sa fie prezentate in sfarsit in intreaga lor dimensiune, exista in continuare aceeasi nevoie de adevar, de sinceritate. Mesajul Pietei Universitatii ramane valabil. Ma simt obligat sa transmit ca fara efortul de a cauta in noi energiile si resursele de a depasi greutatile prin care trecem nu se va rezolva absolut nimic. Exista mai multi oameni cinstiti decat cei necinstiti. Sorin RoSca StAnescu: In curand o sa avem parte de o uriasa aniversare. Se implinesc 2000 de ani. Eu nu cred ca Biserica se va implica direct in viata politica, ci va atrage atentia sa veghem mai mult la apararea propriilor noastre interese si valori. Aceste valori sunt singurele noastre bogatii. Trebuie sa ni le protejam. Cred ca daca acest stat, acest Guvern nu este in stare in acest moment trebuie sa-l sprijinim. Marian Munteanu: Cred ca este momentul sa spunem, desi nu am spus-o niciodata: cei 15.000 de specialisti exista. Ei sunt mult mai multi.

rticol din numarul 1585 din 1999-09-03 scris de HORIA TABACU aparut in pagina 8 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 6016 semne

La zece ani de la evenimentele din decembrie 1989, in exclusivitate pentru cititorii ziarului ZIUA, omul de tainaal ministrilor Apararii Milea, Militaru si Stanculescu s-a hotarat sa povesteasca despre fata necunoscuta a acestor oameniVictor Stanculescu a facut o depresie nervoasacand a aflat de mineriada din 13-15 iunie 1990El se afla in acel moment la Berlin Alexandru Barbu a fost ofiter si a indeplinit, timp de trei ani si jumatate, functia de aghiotant al generalului Milea. El s-a aflat alaturi de general in foarte multe momente de referinta pentru istoria contemporana a Romaniei. Dupa disparitia generalului, Alexandru Barbu si-a continuat activitatea, in biroul sau de la sediul MApN, pe langa ministrii Nicolae Militaru si Victor Athanasie Stanculescu. In toata perioada cand a stat in preajma unor oameni care au facut istorie, Alexandru Barbu a asistat la intamplari si evenimente din ce in ce mai controversate sau trecute cu vederea astazi. Desi este unul dintre ultimii martori in viata, el nu s-a grabit sa asalteze ziarele cu relatari senzationale, care ar contine cheia evenimentelor din decembrie 1989. S-a hotarat, insa, pentru cititorii ziarului ZIUA, sa inceapa sa povesteasca. 13-15 iunie 1990 Berlin-Bucuresti In timpul zborului spre Berlin, delegatia Romaniei s-a tinutde glumeDupa cum se stie, in dimineata zilei de 13 iunie 1990, la orele 05.30, fortele de ordine au intervenit in forta in Piata Universitatii, imprastiind demonstrantii, facand curatenie si plantand chiar si flori. In jurul orelor 11.00, o delegatie militara a decolat (cu acelasi ROMBAC 1-11 prezidential) spre Berlin, acolo unde avea loc sedinta Comitetului Ministrilor Apararii ai tarilor participante la Tratatul de la Varsovia.Delegatia era formata din:- gen. col. Victor Stanculescu - MApN- gen. col. Gheorghe Logofatu - adjunct al MApN- gen. lt. Nicolae Eftimescu- sef al Directiei Operatii din M.St.M.- gen. mr. Paul Sarpe- sef al Directiei Informatii- col. Dumitru Mircea - sef al Biroului Special din Marele Stat Major- col. Traian Nascu- sef Birou Protocol- lt. col. Octavian Dumitrescu- lt. col. Gheorghe Lungu- lt. col.Valeriu Pricina- lt.col. Vasile Motilica- cpt. Barbu AlexandruCa si sedinta CAER de la Moscova, aceea era o sedinta care urma sa stabileasca destramarea tratatului. In timpul zborului nu s-au discutat probleme militare, totul rezumandu-se la o atmosfera destinsa, cu glume si discutii generale. De altfel, este cunoscut faptul ca orice delegatie care urmeaza sa aiba discutii oficiale in strainatate actioneaza conform unui mandat aprobat de forurile superioare (in acest caz de catre presedintele tarii).Stanculescu vanaprin padurile Germaniei fara stirea lui CeausescuLa sosirea pe aeroportul militar din apropierea Berlinului am fost nevoit sa plec cu aceeasi masina cu care a plecat si ministrul, deoarece descarcarea bagajelor si formalitatile vamale durau mai mult. Sediul ministerului Apararii era situat la 40 de kilometri de Berlin, in localitatea Stanssberg.Parcurgand drumul spre Stanssberg, prin padurile caracteristice Germaniei, gen. Stanculescu imi povestea ca prin locurile acelea vana si pescuia cu omologul sau german. Intrebandu-l daca "tovarasu'" stia de asemenea lucruri, mi-a spus razand ca nu era nevoie sa stie, ceea ce demonstreaza modul de

29

comportare mai "occidental" al acestuia fata de cei care nu aveau contacte asa de dese cu exteriorul. Dupa cazarea intregii delegatii la hotelul militar Stanssberg, gen. Stanculescu m-a chemat la el si mi-a spus sa plec la Berlin, la resedinta atasatului nostru militar si sa fac anumite cumparaturi pentru el, dandu-mi si 40 $ pentru cheltuielile mele personale.Sergiu Celaca dat vestea "incingerii" mineriadeiNormal ca aceasta decizie a lui m-a incantat, mai ales ca, in vederea reunificarii, se refacuse accesul catre Berlinul Occidental si aveam ce sa vad. Asa ca, in dupa-amiaza zilei de 13 iunie 1990 am plecat, impreuna cu lt. col. Mihalache, atasatul militar roman la Berlin, lt. col. Pricina, redactor sef la "Pro Patria" si lt. col. Motilica, operator video la aceeasi emisiune, la locuinta primului, la Berlin, ocazie cu care puteam viziona si meciurile din cadrul Campionatului Mondial din Italia.Dupa cateva pahare de whisky si un meci de fotbal, cei doi ziaristi militari au hotarat sa se intoarca la Stanssberg, insotiti, bineinteles, de catre Mihalache, asa incat am ramas singur la resedinta acestuia. In jurul orelor 18.00 a sunat telefonul si, normal, fiind singur, am raspuns. La telefon era domnul Sergiu Celac, ministrul de Externe, care s-a bucurat afland ca eu eram la telefon si mi-a spus ca la Bucuresti s-au "incins" lucrurile, a fost atacata politia si ca domnul Iliescu il roaga pe domnul ministru sa se intoarca in tara.Atasatul militar roman la Berlinmergea cu o Dacie peticita cu chitAm luat legatura cu Ambasada Romaniei de la Berlin, sperand ca ei stiau numarul de telefon de la Stanssberg, dar fara folos pentru ca nimeni nu-l stia. Atunci am dat telefon in tara, la minister si domnul col. Candescu (la acea ora tinea locul sefului Directiei Secretariat) mi-a spus ca sunt foarte ingrijorati, ca evenimentele se precipita, ca s-a intrerupt emisiunea la TV etc, ceea ce m-a ingrijorat foarte mult, avand in vedere ca nici nu puteam sa-l anunt pe gen. Stanculescu.In jurul orelor 20.00, s-a intors lt. col. Mihalache si, dupa ce l-am pus in tema cu ceea ce aflasem, m-a dus inapoi la Stanssberg. Facand o paranteza, vreau sa spun ca atasatul militar roman la Berlin, deci reprezentantul Armatei Romane, avea in dotare o Dacia 1300 (nici macar 1310), cu petice de chit pe ea, in care cred ca nici germanul cel mai umil nu s-ar fi urcat. Ajungand la Stanssberg, l-am gasit pe gen. Stanculescu iesind surazator din apartamentul sau si mirat ca ma vede, stiind ca trebuie sa ma intorc abia a doua zi seara. Cand i-am spus ce se intampla la Bucuresti, a avut o depresie nervoasa, iar dupa ce a vorbit la telefon in tara, a avut mereu senzatia ca se sufoca si ii este foarte rau.

Articol din numarul 1587 din 1999-09-06 scris de GABI MOCANU & ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 8357 semne

Senzational! In ancheta privind contrabanda cu armament apare numele lui Ion Iliescu Filiera "Arme", filiera KGB? Ultimele persoane implicate in scandal sunt: Ion Iliescu, Elisabeta Stefanescu, Cristian Constantinescu, Ioan Hairum, Stefan Romeo Simionescu, Adrian Stanese si Liviu Ciprian Butacu Arestarea israelianului Naor Shimon si cea a lui Ion Menciu de la "Acvila Air Services" sunt doua elemente forte in marele dosar al afacerilor cu armament din Romania. In baza informatiilor culese pana la aceasta ora, suntem in masura sa afirmam ca "Filiera arme" isi are radacinile, dupa 1990, in randurile fostei Puteri, sprijinita de o lunga lista a servililor din securitate, armata si alte structuri acoperitoare. In ce priveste exporturile de tehnica militara de lupta de la firmele din Romania, ascunse sub paravanul legalitatii, au existat intotdeauna comisioane. Si bani pentru partid. Ion Iliescu a avut intotdeauna oameni care au pus la cale astfel de "expeditii", iar cel care le-a vegheat din umbra a fost nimeni altul decat Virgil Magureanu, persoana de incredere a fostului presedinte inca de pe vremea cand se intalneau conspirativ pentru a pune la cale planul unei lovituri de stat. Victor Athanasie Stanculescu este, pe de alta parte, personajul care s-a ocupat, inainte de decembrie '89, de afacerile cu armament. Specialistul. Fara de care nu se putea lucra, dupa '89, la "cheile" MApN. Gen. Florentin Popa este principalul nod din filiera, prin mainile caruia au trecut zeci si zeci de contracte de acest gen si care au fost realizate in detrimentul industriei romanesti de inzestrare a armatei. Kuki Borislavski, cumnatul lui Petre Roman, consilier al gen. Zaharia de la Inzestrarea Armatei este unul dintre avangardistii miscarii mineresti in Universitate la 13-15 iunie 1990, pe care Iliescu a mizat chiar si dupa inlaturarea lui Roman din scaunul de prim-ministru pentru ca avea OK-ul fostei eminente cenusii a Cotrocenilor, gen. Vasile Ionel. La acest moment, Ion Menciu, omul lui Virgil Magureanu, a cazut. Exact in momentul in care acesta preia, printr-un asa-zis "gir", presedintia Partidului

30

National Roman, pregatindu-si asadar atacul. Naor Shimon, partenerul de afaceri cu care Menciu a colaborat indeobste, este un pion foarte important in toata aceasta filiera. "Filiera arme" este, insa, foarte complexa. In retea exista persoane despre care pana acum nu s-a vorbit. ZIUA pune informatiile de ultima ora la dispozitia opiniei publice, concluzionand ca linia rosie a afacerilor de acest gen este una bine conturata si duce la Moscova. Radiografia omului de afaceri Menciu Putina lume stie cine este cu adevarat Ion Menciu. El a terminat Facultatea de Filozofie si a fost ofiter al UM 01993 Bucuresti din cadrul MApN. A urmat, in perioada 1967-1970, cursurile Scolii Militare de Ofiteri de Aviatie "Aurel Vlaicu" de la Bobocu, iar din 1970 a functionat ca ofiter activ MApN la unitatea sus-mentionata. Din 1979 pana in 1986 a efectuat mai multe misiuni pe linie MApN in Elvetia, Anglia, Franta, Egipt, Tanzania, Bulgaria si Ungaria. Este casatorit cu Gabriela Menciu, nascuta Cetateanu, in Panciu-Vrancea, la data de 22 februarie 1955. Economista Tarom. Este cea de-a treia sotie a lui Ion Menciu, inaintea acesteia Menciu impartindu-si viata cu Adriana Metzger si Marina-Victoria nascuta in Harman-Brasov. Cu Marina are doi copii: Carina Elena-Adriana (n.1970) si Marian-Vlad (n.1974). In urma divortului pronuntat in 1986, Carina a ramas in ingrijirea lui Menciu. Si sotia lui actuala, Gabriela, a mai fost casatorita de doua ori, cu Luca Danut Rent, economist la LAROMET, cu care are un fiu, Bogdan, si cu Daniel Stefan, economist si el la CONTRASIMEX. Gabriela Menciu este o persoana umblata, in perioada '83-'88 efectuand deplasari temporare pe linie de serviciu in Olanda, Belgia, Franta, RSF Iugoslavia, unde au avut loc tratative comerciale. Poseda pasaport turistic nr. 79346 eliberat in 1994, cu care a efectuat o deplasare in interes de serviciu in Suedia. Sotul ei, actual inculpat in dosarul "Filiera arme", este asociat la "Acvila Grup Impex" SRL, societate inmatriculata la Registrul Comertului cu nr. J40/2465/1996, cu sediul in Bucuresti, Calea Mosilor nr.227, care are ca obiect de activitate declarata atat produse de panificatie si patiserie, precum si fabricarea produselor alimentare. La aceasta firma mai exista doi asociati interesanti. Este vorba de Ioan Hairum, nascut in Fagaras-Brasov, fiul lui Gheorghe si Ema, inginer de profesie, domiciliat in Bucuresti, posesor al pasaportului turistic nr. 13582 eliberat la data de 4 ianuarie '95. Hairum este casatorit cu Doina (fosta Moglan), nascuta in 1957 in Scortoasa-Buzau, avocat, posesoare a unui pasaport turistic nr. 133327 eliberat la 15 februarie 1995. Cei doi au un fiu, Ioan Razvan Hairum. Ioan Hairum a lucrat, pana in 1989, la mai multe intreprinderi, ultima fiind ICE TEHNOFORESTEXPORT. Cel de-al doilea asociat este Stefan Romeo Simionescu, nascut la 1 aprilie 1957 in Vatra Dornei-Suceava, de profesie economist. Este casatorit cu Florinela-Violeta, fosta Gheorghe, de profesie tehnician-proiectant la Institutul de Cercetari Metalurgice. "Acvila Romanian Carrier (ARC) Impex", firma inregistrata la registrul Comertului cu nr. J40/5912/1993, cu sediul in Bucuresti, Calea Victoriei, unde sunt asociati Menciu si Hairum, are ca obiecte de activitate declarate fabricarea de diverse produse, comertul de diferite tipuri, activitati de proiectare, transporturi aeriene, activitati ale agentiilor de turism si asistenta turistica, restaurante, selectia si plasarea fortei de munca si transporturi. Cea de-a treia firma la care apar ca asociati sotii Menciu impreuna cu alte doua persoane, Adrian Stanese si Liviu Ciprian Butacu, se numeste JOY TOURS & SERVICES, sediul acesteia fiind la domiciliul familiei Menciu. Iata, asadar, ca omul lui Magureanu este bine proptit in afaceri. TEHNOTOURS, Naor Shimon si relatia cu Elisabeta Stefanescu Shimon Naor este un personaj bine instruit in domeniul afacerilor cu armament. A derulat astfel de operatiuni dupa decembrie '89, prin intermediul firmei "TEHNOTOURS", sprijinit fiind de Elisabeta Stefanescu. Din datele pe care le detinem, reiese ca legatura dintre cei doi a fost realizata de col. (r) Cristian Constantinescu, fost cadru de securitate. Acesta din urma nu este unicul fost securist aflat in cercul cunostintelor Elisabetei Stefanescu. Despre el se stie ca a fost consilier, dupa '90, al lui Ion Iliescu, pe probleme de protectie si paza in cadrul SPP si in aceasta perioada a dotat institutia prezidentiala cu telefoane fixe, cu cifru. Interesant este faptul ca doua mostre de astfel de telefoane i le-a predat Elisabetei Stefanescu, pentru a le vinde mai departe organelor de specialitate similare rusesti, fapt ce a dus la abandonarea intregii retele de telefoane cifrate de la Palatul Cotroceni. Pierderea valutara in ce priveste acest bluf de investitie nu a fost calculata. La sediul firmei Elisabetei Stefanescu, dupa ce ea a deranjat anumite cercuri mafiote din cauza afacerilor cu armament si a primit amenintari cu moartea, s-au luat masuri suplimentare de paza si securitate. Cat despre aceasta "doamna a afacerilor cu calibru", ea este divortata, locuieste cu mama sa si cunoaste mai multe limbi de circulatie intrenationala. A avut un frate, Manel Stefanescu, decedat, care a fost casatorit cu una dintre fiicele fostului demnitar comunist Paul Niculescu-Mizil. Inainte de '89,

31

Elisabeta Stefanescu a lucrat ca secretara la ambasada unui stat african si se stie ca s-a ocupat cu traficul de obiecte de arta, activitate pe care a continuat-o si dupa '89. O plangere penala "pierduta" Despre Kuki Borislavski, colonel in MApN si cumnat al lui Petre Roman trebuie amintit ca Asociatia Victimelor Mineriadelor a depus, in 1997, o plangere penala impotriva sa, invinuindu-l de participare, alaturi de mineri, la evenimentele care au avut loc la Universitate. Plangerea penala nu a avut nici un deznodamant, iar ancheta nu s-a mai produs. "Nici nu ma asteptam la altceva. As dori sa mentionez ca aceasta plangere a fost inregistrata la col. Mihai Popov. Nu stiu de ce nimeni nu a facut cercetari. Daca era altcineva in locul lui Borislavski, poate ca era deja trimis in judecata pana acum", ne-a declarat Viorel Ene, presedintele AVMR.

rticol din numarul 1517 din 1999-06-16 scris de GABI MOCANU aparut in pagina 9 ("DEZVALUIRI" ) 4934 semne

Dosarul lui Marian Munteanu privind mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost fabricat de politisti Generalul Victor Athanasie Stanculescu este acuzat ca a ordonat, in iunie '90, cazarea a 950 de mineri in unitati militare * Ancheta propriu-zisa are in total 101 dosare, in care au fost audiate peste o mie de persoane * Minerii au fost ajutati de putere sa se deplaseze la Bucuresti Procurorul militar mr. Gheorghe Surdescu a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, ca dosarul liderului studentilor, Marian Munteanu, a fost trucat de catre politisti. La inceputul anchetei in cazul evenimentelor petrecute in perioada 13-15 iunie '90, politistii care l-au cercetat pe Marian Munteanu au afirmat ca in urma unei perchezitii la domiciliul acestuia au fost gasite niste documente care, sustin politistii, trebuiau inmanate minerilor. In fapt, procurorii au constatat ca acea perchezitie nu fusese efectuata. Marian Munteanu detinea niste documente asupra sa, dar acestea erau doar niste buletine. Politistii urmeaza sa fie cercetati pentru clarificarea situatiei. 150 de persoane au fost audiate ca parti vatamate Totodata, col. Mihai Popov, seful Parchetului de pe langa Curtea Militara de Apel a tinut sa precizeze faptul ca ancheta propriu-zisa a mineriadei din '90 a constat de fapt in 101 dosare. O prima categorie de dosare au fost instrumentate de catre Parchetul Civil si o alta parte de catre Parchetul Militar cu privire la persoane care au comis fapte de natura penala in acea perioada. O alta categorie de dosare este si cea a victimelor mineriadei, compusa din 21 de dosare care au stat la IGP pana in 1997, cand le-au preluat procurorii militari. Pe baza acestor dosare, pana in aprilie 1998 au fost audiate peste o mie de persoane iar 150 de persoane au fost audiate ca parti vatamate. Col. Popov a mai declarat ca i-a abordat si pe principalii lideri sindicali care au participat la mineriada din '90, doi dintre acestia fiind trimisi in judecata. Procurorul militar mr. Surdescu a mai precizat ca in '97 majoritatea infractiunilor de strada erau prescrise. In '98, pentru toate faptele, solutia a fost de neincepere a urmaririi penale, generand o stare de tensiune intre Parchet si victimele mineriadei. Ca urmare, la scurt timp Asociatia Vicimelor Minderiadelor a depus la Parchet o plangere prin care infirma solutia data. Prin disjungere, s-au mai format inca patru dosare. Au fost solicitate diferite probe de la toate institutiile de stat, fiind audiati si ziaristii care au scris despre acele evenimente. In primul dosar apare infractiunea de ucidere prin impuscare a lui Valentin Mocanu, Mitrita Lepadatu, Dunca Gheorghe. Un alt dosar priveste indoiala Asociatiei Victimelor Mineriadelor din Romania ca la evenimentele din '90 ar fi existat doar sase victime. Acestia au avansat o sesizare prin care puneau la dispozitie doua cifre probabile: ori 60 de victime, ori 100. La 13 octombrie 1998, AVMR i-au fost cerute informatii pertinente pentru sesizarea facuta, sa nominalizeze persoanele disparute, dar acestea nu au venit nici astazi. Procurorul militar Gheorghe Surdescu a mai afirmat ca dosarul care ii priveste pe cei care i-au ajutat pe mineri in deplasarea lor la Bucuresti il va finaliza in cel putin trei luni si ca mai are de audiat 24 de persoane. Pana acum au fost audiate peste 200 de persoane in toate cele patru noi dosare disjunse. Conform procurorilor, minerii au fost ajutati de exponenti ai puterii centrale Unul dintre cele patru noi dosare priveste persoane exponente ale puterii centrale de stat, despre care se presupune ca ar fi ajutat la transportul si cazarea minerilor la Bucuresti. La 18 martie 1999 a fost inceputa urmarirea penala a lui Ioan Napau, fost lider sindical in acea perioada, el fiind si actualul primar al orasului Lupeni. Acesta este acuzat de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave si era secondat de gen. Victor Athanasie Stanculescu. Tot din ordinul gen. Stanculescu, in perioada 15-17 iunie '90 a fost aprobata cazarea a 950 de mineri si echiparea lor cu uniforme

32

militare, care nu au mai fost predate, prejudiciind astfel MApN cu peste un milion de lei. Asupra gen. Stanculescu a fost inceputa urmarirea penala din 18 martie 1999, sub acuzatia de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave. Din Piata Universitatii au fost ridicate si retinute 268 de persoane, dar din ordinul procurorului general de atunci au fost eliberate imediat. Potrivit anchetatorilor, minerii au mai fost condusi si de catre ofiteri din cadrul MI. In anchetarea fostului lider sindical, Ioan Napau procurorii au intalnit unele dificultati, pentru ca mai toate declaratiile semanau foarte bine intre ele. Ulterior, Napau a fost prins detinand asupra lui un biletel prin care pe unul dintre inculpati il sfatuia ce si cum sa declare. Singurul om politic care a aparut in Valea Jiului in acea perioada a fost Ion C. Bratianu, care a fost, insa, gonit de mineri.

Articol din numarul 1481 din 1999-05-06 scris de ADRIAN ARTENE aparut in pagina 20 ("EXPRESUL DE DIMINEATA" ) 1247 semne

Minerul care a vrut sa-i taie capul lui Marian Munteanuin iunie '90 a fost condamnat la zece ani de inchisoareDenes Domokos nu si-a negat fapta Minerul Denes Domokos, ce a atentat, in iunie 1990, la liderul studentilor, Marian Munteanu, a fost condamnat in cursul zilei de ieri la zece ani de inchisoare, sub acuzatia de tentativa de omor. Astfel, judecatorii din cadrul Curtii de Apel Bucuresti au conservat pedeapsa anterioara ce l-a vizat pe Denes Domokos. In 13-15 iunie 1990, Denes Domokos a intentionat sa-l ucida, cu o secure, pe Marian Munteanu, lider al studentilor ce au participat la manifestatia din Piata Universitatii. Domokos, fost miner la Exploatarea Miniera Livezeni, a fost arestat in 7 aprilie 1998. Conform actului principal de sesizare a instantei, in 14 iunie 1990, Domokos si minerii din Valea Jiului s-au deplasat la Bucuresti. In zona Universitatii, minerii l-au capturat pe Marian Munteanu, considerat "raspunzator de actele de violenta ale bucurestenilor asupra militarilor si politistilor". Martorul Virgil Petcu, student al Facultatii de Arhitectura, la acea vreme, a relatat instantei de fond ca l-a observat pe Domokos "apucand de par un tanar, asupra caruia a ridicat securea in intentia de a-i taia capul".

Articol din numarul 1461 din 1999-04-10 scris de A.I.A. aparut in pagina 20 ("EXPRESUL DE DIMINEATA" ) 564 semne

Dumitru Iliescu si-a trimis aghiotantul sa-l reprezinte in fata procurorilor La Parchetul General urma sa soseasca, ieri, generalul Dumitru Iliescu, fost sef al Serviciului de Paza si Protectie in timpul regimului Ion Iliescu. Acesta era asteptat la audieri de catre procurorul Surdescu, pentru a raspunde interogatoriului cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990. Surse din cadrul Parchetului ne-au dezvaluit ca in locul generalului Iliescu a aparut, in biroul procurorului militar Surdescu, aghiotantul aestuia. Inlocuirea, se pare, n-a fost premeditata.

Articol din numarul 1462 din 1999-04-14 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 20 ("EXPRESUL DE DIMINEATA" ) 1182 semne

Virgil Magureanu a fost audiat in dosarul "13-15 iunie '90"In dosarul "13-15 iunie '90", care se afla in lucru la Parchetul General, au fost audiate pana acum mai multe persoane. Mr. Surdescu, procurorul militar care instrumenteaza acest dosar extrem de complex, nu a dorit sa dezvaluie presei nici unul dintre numele anumitor personaje care au dat declaratii in cauza. Totusi, surse din partidul fostului sef al Serviciului Roman de Informatii ne-au destainuit ca Virgil Magureanu a fost audiat si in acest dosar, deoarece era, la acea vreme, una dintre persoanele importante din cadrul aparatului de stat. Privit din alt unghi, dosarul "13-15 iunie '90" este oarecum "aerisit", datorita faptului ca multe dintre infractiunile de atunci sunt prescrise. Au ramas in picioare alte

33

elemente, care vor fi trecute sub incidenta unor infractiuni grave din Codul Penal, una dintre acestea scapand de sub incidenta prescriptiei. Este vorba despre abuzul in serviciu cu grave urmari, iar aici ar putea intra multe dintre persoanele aflate in functii-cheie la conducerea tarii, printre care si presedintele Ion Iliescu, ale carui multumiri adresate minerilor sunt de notorietate.

Articol din numarul 1465 din 1999-04-17 scris de A. ANGHELESCU aparut in pagina 16 ("EXPRESUL DE DIMINEATA" ) 692 semne

Iliescu si Roman au fost audiati in dosarul "13-15 iunie ‚90"Din surse ale Senatului, am aflat ca, in fine, dupa zece ani de la evenimentele de trista amintire care au avut loc in 13-15 iunie 1990, Ion Iliescu, presedintele tarii la acea vreme, si Petre Roman, fost prim-ministru, au fost audiati in dosarul primei mineriade. Acestia au calitatea de martor in dosar, la fel ca si alte persoane importante care s-au aflat la carma tuturor institutiilor din aparatul de stat in primul an de dupa caderea Ceausestilor. Reamintim ca ministru de Interne, pe atunci, a fost gen. Mihai Chitac, iar Ion Iliescu a multumit minerilor pentru faptele lor, respectiv "curatirea" Pietei Universitatii.

Articol din numarul 1648 din 1999-11-16 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 7 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 2741 semne

Procurorii au stabilit, dupa zece ani, locurile exacte unde au cazut cei trei impuscati in zona sediului MIReconstituire in dosarul "Mineriada '90"Valentin Mocanu, Marian Mitrita si Gheorghe Duncan au fost impuscati din spate, in 13 iunie '90 * Din datele existente la dosar reise ca s-a tras chiar din sediul Ministerului * Cea de-a patra victima, din 14 iunie '90, a murit in aceleasi circumstante, in zona Romarta Copiilor, unde faceau "curatenie" trei dispozitive militareDosarul privitor la mineriada din 13-15 iunie 1990 se afla in plina faza de cercetare. Abia acum, dupa ce dosarul a fost preluat de Sectia Parchetelor Militare de la Parchetul militar al Curtii de Apel, anchetatorii au realizat, ieri, una dintre reconstituirile de esenta in cazul celor trei impuscati mortal din zona sediului Ministerului de Interne: Valentin Mocanu, Marian Mitrita si Gheorghe Duncan. Reconstituirea de ieri a urmarit identificarea locurilor exacte in care acestia au cazut dupa ce au fost impuscati, deoarece pana acum nu s-a stiut acest amanunt extrem de important in reconstituirea de ansamblu ce urmeaza a fi realizata si care va evidentia distanta dintre tragatori si victime, pozitia primilor fata de cei trei si traiectoria gloantelor. Locul unde acestia au cazut se afla localizat in parculetul din spatele sediului MI. Din rapoartele medico-legale ale celor trei a reiesit ca ei au murit prin impuscare cu arma de calibrul 7,62 mm, in data de 13 iunie '90. Procurorii Sectiei Parchetelor Militare ne-au declarat ca nu pot fi date prea multe amanunte atata timp cat ancheta este in curs si, deocamdata, nu s-a stabilit cine a apasat pe tragaciul armelor ucigase, existand probe evidente ca s-a executat foc chiar din sediul Ministerului de Interne, iar cei trei se aflau cu spatele la tragatori. Una dintre victime a primit asistenta primara, ca ranit, chiar in sediul MI, dupa care a fost dus la Spitalul MI, unde a decedat a doua zi.

Alungarea "golanilor" s-a facut cu gloanteIn aceeasi ordine de idei, se are in vedere efectuarea unei alte reconstituiri in ce priveste un al patrulea decedat, din data de 14 iunie '90. El se numeste Dragos Drumea, un tanar in varsta de 17 ani, care a fost impuscat tot in spate, la jumatatea distantei dintre Romarta Copiilor si Piata Universitatii. Drumea a fost impuscat in zona lombara, glontul a atins coloana vertebrala si de acolo a ricosat in sus, spre cap, zona pe unde a si iesit. Din datele existente la dosar reiese ca in zona Romarta Copiilor au actionat trei dispozitive

34

militare care aveau drept scop curatirea zonei Politia Capitalei-CCA de "golani" dispersati de la kilometrul 0, din care dispozitive cineva i-a alungat pe "fugari", spre Piata Universitatii, cu gloante.

Articol din numarul 1551 din 1999-07-26 scris de DAN PAVEL aparut in pagina 4 ("EDITORIAL" ) 8068 semne

Cele trei mandateale FSN De aproape zece ani, Romania este condusa cam de aceiasi politicieni. Din dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 si pana azi, din prima clipa a strangularii Revolutiei anticomuniste si nu se stie cata vreme de acum incolo, Romania este condusa de Frontul Salvarii Nationale. Istoria a inregistrat certurile dintre Iliescu si Roman sau Melescanu, precum si formarea unor formatiuni politice cu nume diferite, dar in spatele lor sta acelasi ethos fesenist.O marturie cu privire la controlarea pilonilor puterii din Romania a iesit la iveala din reactia unor cadre de conducere ale armatei impotriva deciziei Curtii Supreme de Justitie de condamnare a unor generali care au pus un zel excesiv la Timisoara in indeplinirea ordinelor criminale ale lui Ceausescu. Dupa semnalul dat de fesenistii Babiuc si Iliescu, toata clientela politica fesenista din armata a iesit la rampa cu declaratii de condamnare a sentintei din justitie. Era normal, pentru ca in loc sa epureze fostele organe ale represiunii totalitare comuniste (iar armata asta a fost, alaturi de militie, securitate, justitie etc.), implicate pana la cadere in reprimarea Revolutiei anticomuniste, liderii fesenisti si-au asigurat loialitatea vesnica a acestora lasandu-i in continuare in posturi. Indiferent ca a castigat sau pierdut alegerile, FSN a tinut in toti acesti ani sub control sau a influentat importante parghii ale puterii politice (de la serviciile secrete - pe care le invart pe degete toti fostii securisti neepurati de Iliescu, dar nici de Constantinescu, pana la armata, administratie si o parte importanta din magistratura, politie, jandarmerie - vezi tradarea generalilor MI din timpul mineriadei din ianuarie 1999), dar si ale puterii economice. Nici macar fenomenul clientelismului asociat noii puteri (oricarei puteri) nu a alterat aceste legaturi. Prima data cand CSJ a dat o sentinta contrara intereselor feseniste, scena politica aproape a explodat.Dominatia fesenista nu a fost una coerenta sau pregatita in cine stie ce laboratoare. Sunt lipsite de temei ipotezele conspiratoniste care interpreteaza divortul PD-PDSR din cadrul FSN, iar apoi separarea fractiunii aperiste din PDSR, ca fiind de fapt planuri diversioniste puse la cale de niste politicieni abili pentru a-si perpetua monopolul de putere din vremurile feseniste. Cu toate acestea, intre politicienii care alcatuiesc cele trei formatiuni - mostenitoare politice ale FSN-ului - exista un front al intereselor originare, care transcede diferendele fundamentale dintre lideri. In plus, intre ei exista un front moral bazat pe cateva credinte inca impartasite de cateva milioane de romani. Pentru toti acesti oameni, legitimitatea politica este conceputa in functie de trecerea totala de partea CFSN, imediat dupa fuga lui Ceausescu. De aceea, un politician precum Babiuc a venit acum cu argumentul imoral ca sentinta impotriva generalilor Stanculescu si Chitac este razbunarea unora care au urmarit "revolutia din fotolii, la televizor". Or, chiar seful de partid al lui Babiuc, Petre Roman, povesteste intr-o carte cat de violent au reactionat Iliescu, Brucan si Barladeanu, la TVR, atunci cand Corneliu Coposu si-a anuntat prezenta la poarta institutiei de unde se dadea "revolutia in direct". Evident, lui Coposu nu i s-a permis sa intre, iar Roman se scuza spunand ca nu stia pe vremea aceea cine era liderul taranist (ar fi auzit cate ceva de la tatal sau, dar nu era suficient pentru a fi edificat).Dar Frontul Complicitatilor Nationale este mult mai larg. Recenta marturie a deputatului ApR Mugurel Vintila cu privire la intinderea frontului controlat de FSN - prin crearea unor partide politice de tot felul, ecologiste, socialiste, agrare, liberale etc. - nu face decat sa confirme ceea ce analistii independenti si ziaristii nepartizani au observat de mult. Capacitatea de a inventa forme politice capabile sa indeplineasca functii si roluri in locul FSN-ului, iar apoi a PDSR-ului, a fost una limitata. Stau marturie felul in care au evoluat apoi partidele satelit (PRM, PUNR, PSM, PDAR, PNR). Cea mai teribila erezie fesenista a fost insa trecerea formatiunii lui Petre Roman de partea cealalta a clivajului care a impartit lumea politica romaneasca din 28 ianuarie 1990 incoace. Atunci a fost momentul istoric in care FSN a demonstrat ca nu avea nici un fel de legitimitate. CFSN reprezenta in acel moment puterea temporara, care pregatea alegerile. Or, puterea legislativa si executiva a luat decizia de a participa ca partid in alegeri. Indiferent prin ce partide s-au ascuns ulterior, cei care au acceptat atunci acest major compromis - care a afectat grav democratia din Romania - nu isi vor putea spala pacatele. Partidele istorice, intelectualitatea, studentimea, oamenii cu bun simt au

35

protestat impotriva lui Iliescu si Roman, iar acestia au adus ca replica pentru prima data minerii. Ulterior, PD-ul lui Roman a trecut de partea actualei coalitii a partidelor democratice, dar prezenta sa acolo a fost extrem de nociva. Pedistii i-au impiedicat pe partenerii lor sa isi realizeze programul politic, legat in primul rand de legile proprietatii, de lamurirea problemelor legate de mostenirea Securitatii (deconspirarea acesteia ca politie politica, accesul la dosare), iar acum incearca sa impiedice actul de justitie impotriva celor implicati in represiunea de la Timisoara.Argumentul pedist - care este identic cu cel pedeserist, Q.E.D., deci fesenist - este ca generalii Stanculescu si Chitac au avut merite dupa prabusirea lui Ceausescu. Nimeni nu contesta acest lucru, mai ales in ceea ce il priveste pe Stanculescu. Dar ei au fost condamnati pentru ceea ce au facut inainte de prabusirea lui Ceausescu. Atat PD, cat si PDSR isi trag legitimitatea pentru niste merite autoproclamate, dupa fuga lui Ceausescu. Este o falsa legitimitate, bazata pe inselaciuni, minciuna, manipulare prin televiziune, trucuri cu teroristi, mineriade, intimidarea partidelor istorice, a grupurilor de intelectuali critici etc. Fesenismul a fost unul dintre cele mai nocive fenomene politice din istoria moderna a Romaniei. Refacerea sa ar echivala cu regresul, cu invartirea in cerc, de fapt. PD-ul si Petre Roman reprezinta elementul cheie in ecuatia de putere dintre fosta si actuala putere. Roman ar fi ramas multa vreme un fidel al lui Iliescu, daca nu primea "un picior in fund" la mineriada din septembrie 1991. Ulterior, el si-a platit politele, in turul doi al alegerilor prezidentiale din noiembrie 1996, cand in calitate de candidat care s-a plasat pe locul al treilea a decis alegerile, indemnandu-si votantii sa il aleaga pe Emil Constantinescu. Datorita acestui gest politic, Roman a beneficiat implicit de un fel de imunitate privind responsabilitatea sa in mineriada din iunie 1990 (unde au fost implicati de asemenea generalii Stanculescu si Chitac). Premierul de atunci sustine ca el nu a fost deloc implicat, dar cand Iliescu isi tinea discursul de multumire adresat minerilor, el era in spatele sau, aplaudand si zambind charismatic. Ca sa demonstreze ca inseamna altceva decat o formatiune cu interese obscure, legate prin fire nevazute de PDSR, PD-ul trebuie sa inceteze cu subminarea politicilor reformiste ale partenerilor de guvernare, cu subminarea deciziilor justitiei, cu jocul dublu. Altminteri, se va confirma faptul ca exista o tendinta de recuperare a celor 65 de procente pe care FSN-ul le detinea in1990, ceea ce a permis o guvernare cu puteri discretionare si o confiscare a temerilor cu privire la mandatele nelimitate ale acestei formatiuni. O asemenea traiectorie ar parea sa fie veriga in sens invers pentru refacerea drumului catre regimul politic de care ne-am despartit in 1989, comunismul. Regretul unei parti masive din populatie fata de regimul comunist este un fenomen patologic, tipic pentru tarile cele mai inapoiate ale fostului sistem sovietizat. Asa cum nimeni nu credea ca mai este posibil drumul inapoi, de la comunism la capitalism, nici acum nu pare credibila sugestia ca este posibila si reintoarcerea la comunism. Prin fesenism.

Articol din numarul 1951 din 2000-11-10 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 9 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 2428 semne

Procurorii militari intra in dedesubturile mineriadei din iunie '90: ieri a fost audiat cumnatul lui Petre RomanColonelul Dimitrie Borislavski a fost audiat la ParchetEl a declarat ca s-a aflat la Facultatea de Drept cu "misiune" de la gen. Mihai Chitac * Colonelul MApN mai afirma ca a luat bunuri din institutie pentru "a le proteja"La Parchetul General, dupa ce au fost audiate o serie de personaje care au detinut functii-cheie in aparatul de stat in zilele mineriadei din 13-15 iunie '90, a venit randul cumnatului lui Petre Roman, colonelul MApN Dimitrie Borislavski. Cu toate ca partea privitoare la implicarea lui Kuki Borislavski in evenimentele din 14 iunie '90 fusese privita ca disjungere de catre col. Mihai Popov, care daduse, in mare pripa si fara efectuarea unei proceduri complete, solutia de neincepere a urmaririi penale, gen. Dan Voinea a infirmat solutia si a conexat cauza la dosarul mineriadei. "Misiunea": coordonarea minerilor si ridicarea de bunuri

36

Ieri procurorii militari l-au audiat pe col. Borislavski in legatura cu prezenta sa in incinta Facultatii de Drept, in ziua de 14 iunie '90. La dosar exista declaratia lui Miron Cozma, care sustine ca Kuki i-a dezvaluit, "la ureche", identitatea dar si declaratia profesorului universitar Ion Coja de la Facultatea de Litere, care a confirmat aparitia colonelului MApN printre minerii din incinta institutiei de invatamant superior. Conform afirmatiilor date sub juramant de profesorul Coja, Borislavski a incurajat ideea deschiderii casei de bani, a intrat in sediul Ligii Studentilor, a cercetat casa de bani si a ramas cu minerii. In dosar, si alti martori au sustinut ca Kuki Borislavski a fost in incinta institutiei, cu doi ofiteri de Politie, si i-a coordonat pe mineri in activitatile de scoatere si transportare a numeroase bunuri apartinand facultatii. Intrebat in legatura cu toate aceste aspecte evidentiate de documentele stranse la dosar, col. Borislavski a declarat, ieri, ca in 14 iunie '90 s-a aflat in incinta Facultatii de Drept "cu misiune data de catre gen. Mihai Chitac" si ca bunurile au fost luate din facultate "pentru a fi protejate". Nu reiese si fata de cine trebuiau protejate aceste valori. Procurorii militari vor continua audierile pe aceasta secventa din mineriada si, pana la sfarsitul saptamanii viitoare, se va contura clar calitatea pe care col. Borislavski o va avea in acest dosar: martor sau invinuit.

Articol din numarul 1956 din 2000-11-16 scris de HORIA TABACU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 7352 semne

ZIUA publica in premiera dezvaluirile lui Marin Barbulescu, ultimul sef al Militiei Capitalei. Afirmatiile ii apartin, in exclusivitate, acestuia. Secretele colonelului (III)Palmaresul generalului SuceavaSi-a turnat seful ca face orgii, la care participa si el * Si-a turnat colegii complotisti din conspiratia anticeaustista "Corbul" * A condus arestarea manifestantilor din Piata Romana, in 21 decembrie 1989 * La ordinul lui Militaru, ar fi contribuit la omorarea generalilor Nuta si Mihalea * A asigurat transportul garzilor patriotice la Timisoara * Datorita prieteniilor cu cei care au luat puterea in decembrie 1989 nu a fost niciodata anchetat * Banuit de trafic cu valuta si masini furate * L-a luat coautor la o carte de invatamant politic pe soferul sefului, pentru a se pune bine cu acestaSubofiter, carierist, dispus sa faca orice pentru a avansa, adevarat colectionar de diplome de studii, in ultimii ani. In calitate de loctiitor al Comandantului Militiei judetului Arges, prin anii '70, a devenit un apropiat al colonelului Micu, care era seful Inspectoratului. In urma unor neintelegeri cu acesta, l-a reclamat la conducerea Ministerului de Interne ca este descompus moral si mai ales ca face chefuri, adevarate orgii, fara sa mentioneze ca participa si el la ele. Controlul M.I., condus de generalul locotenent Alexandru Danescu, a stabilit scoaterea din "aparat" a colonelului Micu si pensionarea acestuia. Initial se hotarase ca si Suceava sa fie trecut in rezerva, dar, la interventia generalului Nuta, care indeplinea functia de loctiitor al sefului Directiei de Contrainformatii, a scapat si a fost doar retrogradat ca sef al militiei din Gaesti. Dupa ce l-a sprijinit pe generalul Nuta sa il schimbe pe seful militiei din Targoviste, acuzat de afaceri cu benzina, i-a luat locul acestuia. Suceava a participat la conspiratia "Corbul" si a fost avansat in grad dupa deconspirarea acesteiaIn aceasta postura generalul Nuta l-a folosit pe Suceava ca "sursa" in conspiratia cunoscuta sub numele "Corbul", actiune cu caracter anticeausist si prosovietic, la care au participat, intre altii Nicolae Militaru, Ion Ionita, Silviu Brucan si Kostiay. La inceput Suceava a primit sarcina de a-l supraveghea pe Ion Ionita, care era, la vremea respectiva, pensionar si avea domiciliul pe teritoriul judetului Dambovita. Mai departe el a reusit sa se infiltreze in complot si, dupa cum a marturisit Silviu Brucan, dupa 1990, trebuia chiar sa furnizeze armament, de la un depozit din judetul Dambovita. Cei care au participat la aceasta conspiratie au fost descoperiti. Nicolae Militaru a fost trecut in rezerva. Silviu Brucan nu a patit nimic, iar Suceava, despre care s-a afirmat in repetate randuri, mai ales de catre Silviu Brucan, ca a facut parte din miscare, a fost

37

promovat de catre generalul Nuta in functia de sef al Brigazii feroviare din cadrul Militiei Transporturi. Militaru, Stanculescu si Suceava aveau interes ca generalul Nuta sa disparaIn luna decembrie 1989, s-a vorbit printre ofiterii din cadrul M.I. ca generalul Suceava nu ar fi strain de moartea generalilor Nuta si Mihalea. Cei care comentau aceste fapte stiau ca Suceava a fost sursa lui Nuta si ca acesta l-a avansat dupa ce Suceava a elucidat dosarul "Corbul". Suceava s-ar fi temut ca, odata schimbata situatia din tara, Nuta l-ar putea deconspira. Asta stia si Militaru, care se temea de generalul Nuta pentru ca el detinea date despre recrutarea lui Nicolae Militaru de catre serviciile secrete ruse. La ordinul lui Militaru, Suceava ar fi indeplinit misiunea omorarii generalilor Nuta si Mihalea, impreuna cu Ion Nicolae, seful militiei judetene Hunedoara. Elicopterul, in care au fost incarcate cadavrele generalilor Nuta si Mihalea, pentru a fi simulat un accident sau un atac terorist, ar fi fost obtinut cu sprijinul generalului Athanasie Stanculescu. A fost una dintre singurele actiuni in care generalii Militaru si Stanculescu au fost uniti si au colaborat pentru ca amandoi erau interesati in anihilarea fizica a lui Nuta. Militaru, pentru motivele expuse anterior, iar Stanculescu pentru ca generalul Nuta cunostea faptul ca Stanculescu impartea comisioanele rezultate din comertul cu armament, cu Elena Ceausescu. Se spune ca Suceava ar fi indeplinit cu mult zel aceasta misiune pentru ca Nicolae Militaru nu a cunoscut niciodata adevaratul rol jucat de Suceava in complotul "Corbul". Cel care l-a ajutat pe Suceava in anihilarea celor doi generali, Ion Nicolae, seful militiei judetene Hunedoara, fusese adjunctul lui Suceava la conducerea Brigazii TF. Acelasi Ion Nicolae a fost trimis, de catre Suceava, in Bucuresti, in calitate de conducator al minerilor (13-15 iunie 1990) si a fost depistat in casa lui Ion Ratiu, de unde au disparut, dupa cum se stie, valori si sume mari de bani. Pentru ca Voican Voiculescu era trimis de seful Securitatii Bucuresti, Suceava nu l-a arestat, si au ramas prieteniIn ziua de 21 decembrie 1989, Suceava a fost trimis la Piata Romana, din partea Inspectoratului General al Politiei, de catre generalul Romeo Campeanu, care se gasea la conducerea unitatii, tinandu-i locul generalului Nuta, aflat la Timisoara. In fruntea unui grup de ofiteri de la IGM, Suceava a preluat conducerea "dispozitivului", fiind superior in functie ofiterilor de la Militia Capitalei. El fusese trimis pentru a sprijini mentinerea ordinii. Din ordinul lui au fost retinuti mai multi "protestatari" si dusi in biblioteca de la sediul IGM, din soseaua Stefan cel Mare, unde arest nu exista. La Piata Romana, Suceava s-a intalnit cu Gelu Voican Voiculescu, care i-a spus ca este trimis de catre Goran, seful Securitatii Bucuresti, cu care Voican, dupa cum s-a dovedit in mai multe situatii, inclusiv la procesul lui Goran, se gasea in relatii apropiate. Suceava nu l-a arestat atunci si Voican l-a laudat, in zilele urmatoare in repetate randuri pe postul national de televiziune, profitand si de faptul ca Suceava ii era cunoscut generalului Militaru. Asa se explica de ce Suceava nu a fost anchetat si nici macar audiat in calitate de martor in nici una dintre anchetele privitoare la evenimentele din decembrie 1989. In acest sens mai trebuie precizat ca Suceava, in calitate de comandant al Brigazii Militie-Transporturi, a avut sarcina de a controla trenurile si de a impiedica patrunderea suspectilor in si dinspre Timisoara. El a colaborat in aceasta actiune, cu colonelul Medrea, seful TF-Timisoara, care, alterior, a fost avansat general si numit loctiitor al sefului IGP. Tot in "Dosarul Timisoara", Suceava a avut ordin ca, impreuna cu generalul Stanculescu sa asigure transportul luptatorilor din garzile patriotice, care sa actioneze impotriva protestatarilor.Cateva consideratiiAr mai fi de precizat ca generalul Suceava nu a fost niciodata cercetat serios desi el, alaturi de Doru Viorel Ursu, a deturnat adevarul privind evenimentele, din decembrie 1989, de la Sibiu. El nu a fost anchetat nici pentru amestecul in trafic cu valuta, in complicitate cu generalul Nitu, nici in calitatea pe care a avut-o de sef al vamilor, nici in legatura cu implicarea sa in traficul cu masini furate. Pentru a se gudura pe langa generalul Nuta, binefacatorul sau, l-a facut pe soferul

38

acestuia, Petre Olaru, coautor cu el la o carte compilata, de Suceava, din conspectele de la invatamantul politico-ideologic.

Articol din numarul 1932 din 2000-10-19 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 16 ("EXPRESUL DE DIMINEATA" ) 854 semne

Generalul Suceava si maiorul Gabor, audiati de procurorii militariSectia Parchetelor Militare continua audierile in dosarul "Mineriada din iunie '90", pe segmentul privitor la distrugeri si subminarea puterii de stat. In scopul de a stabili adevarul, procurorii militari au audiat, ieri, doua persoane importante: gen. (r) Ion Suceava si mr. (r) Vasile Gabor. Gen. Suceava era, in timpul evenimentelor din 13-15 iunie '90, seful Corpului de Control al ministrului de Interne, gen. Mihai Chitac. In ce-l priveste pe mr. Gabor, acesta facea parte, dupa cum se stie, din dosarul "Frumusanu-Crainiceanu", din activul SPP. Din datele pe care le detinem, reiese ca fostul SPP-ist nu ar fi actionat numai la obiectivul "Guvern-Piata Victoriei", ci si in zona Intercontinental. Ramane ca anchetatorii sa stabileasca ce misiune a indeplinit Gabor in acea zona.

Articol din numarul 1864 din 2000-08-01 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 2409 semne

Presedintele CPUN a scos 2,5 milioane de lei din visteria statului pentru a oferi mancare ortacilor carei-au snopit in bataie pe bucuresteni in 13-15 iunie '90Iliescu vinovatDocumentele platii hranei pentru 2500 de mineri se gasescla fostul I.A.P.L. ALUNIS * Informatia a fost stocata in arhivele SRI, la sfarsitul anului '90Si acum, dupa zece ani, mineriada din iunie '90 continua sa aiba mistere. Putine elemente care ar putea dovedi implicarea clara a regimului Iliescu si ar putea constitui probe in instanta au scapat intacte. Una dintre aceste dovezi se afla in posesia ziarului ZIUA si face parte din arsenalul de informatii "verificate" privitoare la anumite aspecte legate de sprijinul acordat la acea vreme ortacilor lui Cozma care au adus teroarea pe strazile Capitalei. Fila pe care o prezentam astazi in facsimil face parte din asa-numita munca operativa a SRI si a ajuns in mainile noastre prin posta.Conform documentului pe care il detinem si pe care il punem la dispozitia Parchetului General pentru continuarea cercetarilor in disjungerea existenta actualmente din dosarul "Mineriada '90", "in ziua de 14 iunie a.c., o formatiune de circa 2500 mineri, a fost campata in incinta Salii Polivalente din Parcul Tineretului (sectorul 4), aceasta formatiune actionand in ziua respectiva pe teritoriul Sect.4. Aprovizionarea cu mancare si diferite bauturi a acestui efectiv de 2500 de mineri a fost asigurata de mai multe restaurante din reteaua comerciala a Intreprinderii de Alimentatie Publica Locala "Alunis" a Sectorului 4, adusa la sala cu masinile intreprinderii. Factura de plata continand aditionarea notelor de plata (la pret de restaurant categoria I-a), a fost achitata din fondurile C.P.U.N., ale Sectorului 4 (primaria de sector) care a platit in totalitate mancarea si bautura minerilor. Documentele de plata se gasesc la serviciul comercial al I.A.P.L. ALUNIS Sector 4". Procurorii au, de astazi, dovada. Ion Iliescu este instigatorul acestei mineriade si, totodata, omul propulsat de C.P.U.N. in scaunul Presedintiei la alegerile din mai '90. Trei saptamani mai tarziu, cetatenii Capitalei, studenti, personalitati aflate in Opozitie, au cazut prada "fetelor negre" din Valea Jiului chemate sa faca ordine in Piata Universitatii de parintele C.P.U.N., consiliu provizoriu care a avut grija sa-i indestuleze ca sa bata mai bine si mai cu spor in numele "unitatii nationale".

39

Articol din numarul 1885 din 2000-08-25 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 2659 semne

Doi ofiteri superiori, aflati in 1990 in subordinea lui Virgil Magureanu, sunt invinuiti in dosarul "Mineriada din 13-15 iunie 1990"SRI implicat64 de ofiteri ai serviciului condus de Virgil Magureanu si pusi in slujba Regimului Iliescu s-au infiltrat printre mineri si au coordonat represaliile din Piata Universitatii * Col. (r) Titu Bondoc si lt. col. Ion Pinta - cadrul activ SRI la "centru" sunt cercetati pentru subminarea puterii de stat * Cei 64 de ofiteri SRI, care au actionat in iunie '90 sub codul "Dambovita", vor fi audiati de procurorii militariLa zece ani de la evenimentele sangeroase care au cangrenat imaginea Romaniei prin invazia minerilor care au raspuns la chemarea lui Ion Iliescu, anchetatorii care se ocupa de disjungerea din dosarul "Mineriada '90" au reusit sa stranga date si probe suficiente privitoare la implicarea SRI in aceasta actiune. Doi din subalternii lui Magureanu, la acea vreme sef al Serviciului Roman de Informatii, au fost pusi sub invinuire. Alti 64, care au actionat intr-o fromatiune, sub codul "Dambovita", vor fi audiati la sange si, sub juramant, vor trebui sa spuna adevarul, intrucat nimeni nu-i mai constrange, iar ei s-au aflat sub ordin, ceea ce-i absolva de orice acuzare. Virgil Magureanu a pus insa umarul la subminarea puterii de stat.Cei doi ofiteri pusi sub invinuire de anchetatorii militari sunt: col. (r.) Titu Bondoc, fost adjunct la SRI Gorj in 1990 si seful acestuia, lt.col. Pinta Ion. Acesta din urma este si astazi cadrul activ al SRI, la Bucuresti.In urma anchetei a rezultat ca in data de 13 iunie '90, colonelul Bondoc s-a deplasat la mina Albeni din Bazinul Motru si, prevalandu-se de gradul si functia pe care si-a declinat-o in fata ortacilor, le-a ordonat sa se imbarce urgent spre Bucuresti. Din datele existente, col. Bondoc a desfasurat aceasta activitate la ordinul sefului lui, lt. col. Pinta Ion, care este si astazi cadru activ la SRI, in Bucuresti. Col. Bondoc a plecat in noaptea de 13 spre Bucuresti, impreuna cu minerii. Odata ajuns in Capitala, acesta s-a imbracat in haine de ortac. El a condus grupul de 50 de mineri, in jurul orelor 6 ale diminetii de 14 iunie '90, in zona principala de conflict a Pietei Universitatii si s-a integrat in dispozitivul de represiune de la kilometrul 0. Impotriva celor doi ofiteri s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru savarsirea infractiunii de subminare a puterii de stat. In aceeasi cauza, procurorii dispun de date clare, conform carora, in "Mineriada din 13-15 iunie", SRI a avut in "misiune" o formatiune alcatuita din 64 de ofiteri care au actionat sub codul "Dambovita". Si acestia vor fi audiati in curand.

Articol din numarul 1840 din 2000-07-04 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 16 ("EXPRESUL DE DIMINEATA" ) 1306 semne

In disjungerea din dosarul "Mineriada '90" se lucreaza in regim de "abataj"Anchetatorii Sectiei Parchetelor Militare i-au audiat in Valepe minerii lui CozmaSeful Sectiei Parchetelor Militare, gen. Dan Voinea, si procurorul militar Vasile Doana s-au intors din Valea Jiului, unde au continuat investigatiile in dosarul "Mineriada '90". In decurs de o saptamana, cei doi anchetatori au facut 70 de audieri. Toate persoanele audiate sunt mineri care au facut parte din "trupele de asalt" ale lui Miron Cozma, in Bucuresti, in perioada 13-15 iunie '90. Persoanele care au fost supuse interogatoriului procurorilor militari sunt angajati de la minele Uricani, Lupeni, Vulcan, Valea de Brazi, Campul lui Neagu si Petrila. Ortacii au dat explicatii cu privire la modul in care au fost "racolati", cine au fost instigatorii, cine au fost cei care i-au indrumat, cine i-a asteptat, cu cine lua legatura Cozma pentru a i se transmite ordine, cine a raspuns de ei in ce priveste hrana, care au fost implicatiile institutiilor statului, cand si daca si-au

40

dat seama ca au fost manipulati.Conform declaratiei facute in exclusivitate ziarului ZIUA de gen. Dan Voinea, in urma audierilor s-a conturat o imagime clara: "minerii au fost, intr-adevar, masa de manevra folosita in scopuri ramase, deocamdata, obscure".

Articol din numarul 1841 din 2000-07-05 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 12 ("EXPRESUL DE DIMINEATA" ) 1012 semne

Au fost descoperite 748 de dosarecu victime ale mineriadei din '90Ele zaceau in arhivele Parchetului de pe langa Tribunalul BucurestiIn arhiva Parchetului Tribunalului Bucuresti au fost descoperite 748 de dosare ale victimelor din 13-15 iunie '90. Acestea au fost inaintate, in sfarsit, procurorilor Sectiei Parchetelor Militare care se ocupa de disjungerea in dosarul "Mineriada '90". Deosebit de interesant in aceasta "descoperire" este faptul ca aceste dosare, solicitate in repetate randuri de procurori, au fost intocmite imediat dupa evenimentele sangeroase pentru ca victimele sa fie anchetate ca si "instigatori". Pe de alta parte, procurorii au audiat 350 de persoane care au calitatea de parti vatamate, din totalul de 1700. Dintre acestea, 262 au fost retinute in data de 13 iunie '90 (n.red. - cand minerii nu sosisera inca in Bucuresti), 1080 au fost retinute incepand cu data de 14 iunie '90, si aproximativ 500 au fost agresate si luate in evidenta la unitatile spitalicesti cu leziuni grave.

Articol din numarul 1851 din 2000-07-17 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 9 ("EVENIMENT" ) 4311 semne

Implicarea colonelului MApN Dimitrie Borislavski in evenimentele din 13-15 iunie '90 a ramas, deocamdata, o enigmaPopov l-a scos basma curata pe cumnatul lui Petre RomanSolutia data de seful Parchetului de pe langa Curtea Militara de Apel este "neinceperea urmaririi penale" * Cu toate ca, din declaratii, rezulta indubitabila implicare a lui Borislavski in evenimentele care s-au petrecut in incinta Facultatii de Drept, magistratii s-au grabit sa "neutralizeze" ancheta * La dosar nu exista declaratia olografa a lui Borislavski * Prof univ. Coja afirma ca Mioara Roman s-a aratat contrariata de prezenta cumnatului ei alaturi de mineriImplicarea col. MApN Dimitrie Borislavski, cumnatul lui Petre Roman, in evenimentele din 14 iunie '90, din incinta Facultatii de Drept, este evidenta. Acest fapt reiese dintr-o serie de declaratii date de martori care au vorbit cu el sau care l-au recunoscut. Interesant este faptul ca, desi "Mineriada '90" constituia o cauza din care nu puteau fi rupte anumite episoade -precum cel referitor la aparitia in Facultatea de Drept, la sediul Ligii Studentilor, a col. Borislavski si a doi ofiteri de politie - totusi, magistratul Mihai Popov, seful Parchetului de pe langa Curtea Militara de Apel, a considerat ca este bine ca acesta sa faca obiectul unui dosar separat. Solutia in acest dosar, de neincepere a urmaririi penale, este stupefianta cu atat mai mult cu cat lipsesc elemente deosebit de importante care ar fi putut duce la stabilirea adevarului. In rezolutie, chiar si procurorul ramane cu intrebari la care ar fi trebuit sa gaseasca raspunsul numai daca ar fi condus ancheta fara subiectivism.Cozma afirma ca Borislavski i-a dezvaluit, la ureche, identitateaCe spun martorii? Cea mai relevanta declaratie este cea a prof. univ. Ion Coja de la Facultatea de Litere, care arata ca s-a "aratat surprins de prezenta sa (n.red.- a lui Borislavski) printre mineri si dl. Borislavski mi-a dat de inteles, destul de clar, ca este in exercitiul functiunii si ca se afla acolo avand o treaba anumita de facut. Atitudinea sa a fost de aprobare si chiar de incurajare a ideii de a se deschide casa de bani. Fireste, insa, cu ajutorul unei chei". Profesorul mai afirma ca

41

Borislavski a intrat la sediul Ligii Studentilor, a cercetat casa de bani si a ramas cu minerii pana la plecarea sa din incinta. Mai afirma si ca i-a telefonat Mioarei Roman si aceasta i-a spus ca "este contrariata" de prezenta cumnatului sau printre mineri si ca "mereu ne face cate una d'asta". Apoi, mai sunt si alte persoane care reclama prezenta col. Borislavski in incinta, impreuna cu alti doi ofiteri de politie imbracati in civil, acestia coordonandu-i pe mineri pentru a scoate si transporta din sediul Ligii o gramada de obiecte despre care se spune ca ar fi fost aduse ulterior inapoi. Nu lipseste nici declaratia lui Cozma, care a afirmat, printre altele: "Unul dintre civili m-a luat deoparte, mi-a dat o carte de vizita si mi-a comunicat ca e cumnatul lui Petre Roman".Kuki a uitat sa dea cu subsemnatul, dar s-a trecut cu vederea!Mai ramane iesit din comun si faptul ca dosarul nu cuprinde intre coperti declaratia celui in cauza. Din procesul verbal semnat de col. Popov reiese ca Borislavski a venit la Parchet si a relatat verbal ca, la Facultatea de Drept, "a venit din dispozitia unor factori de conducere ai MI pentru a lua niste bunuri care au fost, ulterior, restituite". Apoi, se arata ca, desi i s-a cerut sa revina pentru a da o declaratie olografa, colonelul nu a mai aparut. Dar nici procurorii nu s-au mai sinchisit. Iata de ce declaratia propriu-zisa a lui Borislavski, la Parchet, nu exista. Nu exista la dosar nici declaratiile celor din conducerea MI la acea vreme, nu reiese nici identificarea celor doi ofiteri de politie. Nu a fost realizata nici macar o recunoastere din grup si nici vreo confruntare intre prof. Coja si Mioara Roman sau dintre Cozma si Borislavski. Se poate concluziona, asadar, ca solutia data a fost una "comoda" si atat.La aceasta ora, dosarul "Kuki-mineriada" a ajuns la Sectia Parchetelor Militare si, in scurt timp, vom putea cunoaste decizia finala. Solutia poate fi confirmata sau infirmata. In cazul in care va fi infirmata, misiunea si participarea colonelului MApN la evenimentele din 14 iunie '90 nu vor mai fi o enigma.

Articol din numarul 1855 din 2000-07-21 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 9 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 4726 semne

Gen. Victor Stanculescu dezvaluie dedesubturile misiunii mineresti din iunie '90Un consilier al premierului Roman vroia sa amplaseze in Piata Universitatii o masina-capcana20 de kilograme de trotil trebuiau sa-i arunce in aer "pe golani" * Ortacii lui Cozma urmau sa fie transformati in Garda Nationala Civila la dispozitia Guvernului Roman * Fostul ministru al Apararii recunoaste ca a aprobat raportul prin care s-au sters din gestiunea MApN echipamentele date pentru travestirea minerilorIn timpul evenimentelor din 13-15 iunie '90, episodul legat de colaborarea Ministerului Apararii Nationale, ca institutie a statului implicata in mod abuziv in aceste dramatice miscari de trupe mineresti pe strazile Capitalei a fost acoperit de toti factorii de decizie de la Cotroceni. Ion Iliescu, presedintele tarii la acea vreme, nu numai ca a ascuns adevarul, dar a si mintit in fata electoratul, la zece ani de la mineriada din '90, ca nu le-a multumit minerilor si ca nu a avut nici o vina in declansarea sangeroaselor evenimente. Dovada a lasitatii partidului de guvernamant de la acea vreme sta declaratia data de generalul Victor Athanasie Stanculescu, omul care tinea in mana la acea vreme Ministerul Apararii Nationale. In declaratia sa, data in 26 mai 1999 in fata anchetatorilor, acesta deconspira si un plan cu o masina-capcana, plina cu trotil, care sa explodeze in Piata Universitatii. Altfel, generalul recunoaste ca s-a decis ca MApN sa aiba grija de mineri, sa-i cazeze, sa le dea de mancare si sa-i imbrace in uniforme militare, iar minerii, la randul lor, afirma ca au primit echipament militar pentru ca urmau sa constituie Garda Nationala Civila care sa stea la dispozitia Guvernului Roman. Minerii chemati la Bucuresti cu misiunea de a "curata" Piata Universitatii de elementele diversioniste si de "golani", au fost cazati la Regimentele 1 si 2 Mecanizate. Conform situatiei materialelor distribuite fortelor civile (n.red. - mineri) in iunie 1990, ortacii lui Miron Cozma au primit de la MApN tot echipamentul militar necesar travestirii (vezi facsimil). La acea data, pentru

42

ca nu exista un temei legal de scadere din gestiune a MApN a acestor materiale, s-a realizat raportul A.M. 0163/19 iunie 1990, prin care se explica nerestituirea lor de catre mineri, document aprobat de gen. Stanculescu. Intrebat despre semnatura de pe acest raport, gen. Stanculescu a recunoscut ca semnatura aflata sub rezolutia "APROB" ii apartine. Tot el a declarat ca a hotarat ca minerii sa fie cazati in unitati apartinand Garnizoanei Bucuresti "pentru a evita altercatii intre acestia si populatia Bucurestilor". "Am dispus ca acestia sa fie imbaiati, hraniti, sa li se asigure televizoare si sa li se interzica iesirea din cazarma pana la defluire", a mai mentionat generalul. In legatura cu asigurarea echipamentului militar pentru mineri, Stanculescu a incercat sa motiveze mult prea hilar aceasta decizie: "Apreciez ca aceasta solutie a fost hotarata la nivel de unitate ca o masura umanitara". El a afirmat ca a aprobat raportul 0163 pentru ca a considerat ca "e un caz fortuit si legal". Ori, decizia aceasta nu putea fi luata fara stiinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, deoarece Armata nu avea dreptul sa actioneze decat in caz de atac armat extern, mai precis in caz de razboi. In declaratiile pe care le-au dat in dosar, minerii afirma ca la Pavilionul Expozitional, dupa ce le-a vorbit Iliescu, Camarasescu si Cozma le-au spus sa ramana in Bucuresti 50-100 de mineri din Vale pentru ca urma sa se constituie o Garda Nationala Civila la dispozitia Guvernului. Masina-capcana pentru Piata UniversitatiiUn alt pasaj deosebit de important din declaratia generalului Stanculescu il constituie acela in care fostul ministru al Apararii face o dezvaluire senzationala. Stanculescu a declarat, in legatura cu debutul fenomenului Piata Universitatii, ca isi aminteste un episod care poate fi definit ca absurd, in care personajul principal a fost un consilier al primului-ministru. "Asa se face ca, dupa instalarea baricadei in Piata Universitatii, cred ca prin luna mai, nu-mi amintesc data sau daca era inainte de alegerile din 20 mai '90, in cabinetul meu a venit consilierul premierului Acesta mi-a solicitat sa-i pun la dispozitie din depozitele Armatei o cantitate de trotil (aproximativ 20 kg) pentru a realiza un automobil-capcana care sa fie detonat in Piata Universitatii. Eu am ramas surpins de aceasta propunere si i-am explicat despre efectele dezastruoase pe care le-ar avea o asemenea actiune. Atunci, pe loc, am telefonat prim-ministrului". Roman i-a comunicat ca nu trimisese pe nimeni. Ancheta urmeaza sa stabileasca implicarea persoanei despre care a dat relatii fostul ministru al MApN.

Articol din numarul 1819 din 2000-06-09 scris de I.R.B. aparut in pagina 16 ("EXPRESUL DE DIMINEATA" ) 884 semne

O victima a mineriadei din iunie '90 a castigat procesul cu Ministerul FinantelorMihai Duta Klepper, victima a mineriadei din 13-15 iunie 1990, a castigat procesul intentat Statului roman in 1995, primind in anul 1999, 50 de milioane de lei despagubiri pentru faptul ca in timpul mineriadei a fost batut cumplit, in prezent acesta nemaiputandu-si intemeia o familie. Datorita faptului ca in decursul celor patru ani suma s-a devalorizat, acesta a deschis o noua actiune pentru reactualizarea ei. La prima infatisare, la Tribunalul Municipiului Bucuresti, i s-a respins cererea de actualizare. In urma apelului, in luna aprilie a acestui an, acesta a castigat actiunea introdusa cu hotarare definitiva a Curtii de Apel, hotarare investita cu Ordonanta Prezidentiala, cu titlu de executare silita. Ministerul Finantelor are sa-i plateasca acum lui Klepper suma de 355.185.000 de lei.

Articol din numarul 1822 din 2000-06-13 scris de ANDREEA BRATILA aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 6115 semne

"Sa ne amintim impreuna"."Adevarul inca nu s-a spus"10 anide la mineriadadin 13-15 iunieLa apelul lui Iliescu s-au prezentat in Piata Universitatii, gata de actiune, 5000 de mineri,

43

15000 de agenti ai FSN * Presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor crede ca cu un primar pedeserist evenimentele de acum zece ani s-ar putea repeta * Dan Voinea il declara pe Iliescu "ulcerat" de Piata Univesitatii * Daca pe 15 iunie, la zece ani,Piata va fi plina, mai putem spera, considera Ana BlandianaGrupul pentru Dialog Social (GDS), Alianta Civica (AC), Asociatia Victimelor Mineriadelor (AVM) si Societatea Timisoara, au organizat, ieri, cu ocazia implinirii a zece ani de la tragicele evenimente din 13-15 iunie, dezbaterea cu tema "10 ani de la mineriada din iunie 1990. Cum a fost posibil? Va mai fi posibil?". Aceiasi organizatori invita joi, 15 iunie, intre orele 19 si 21 la mitingul "Sa ne amintim impreuna", avand si motto-ul din Nicolae Iorga "Cine uita, nu merita". Liga Studentilor organizeaza astazi, in Palatul Facultatii de Drept, o conferinta de presa extraordinara avand aceeasi tema, "Adevarul inca nu s-a spus".Reprezentantii GDS, AC, AVM si Societatea Timisoara au trimis o solicitare Ministerului de Externe pentru a face posibila prezenta, joi, in Piata Universitatii, a ambasadorului Romaniei in Tunisia, Petre Constantin (Dr. Barbi). Organizatorii considera ca participarea lui Constantin la miting ar aduce "o reparare a imaginii dezastruoase, din iunie '90, a Romaniei in strainatate".Sedinta FSNdin 11 iuniePresedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor, Viorel Ene, a facut un scurt istoric al mineriadelor, amintind celor prezenti faptul ca, ziua de 13 iunie, avea sa fie ultima din scurta istorie a "Golaniadei" si inceputul primei mineriade. Viorel Ene a marcat ziua de 11 iunie, cand, in sedinta Frontului Salvarii Nationale (FSN), s-a hotarat soarta Pietei Universitatii, si anume, reprimarea ei. Ca urmare a deciziei FSN, in care pilonii principali au fost Gelu Voican Voiculescu si Dan Iosif, a avut loc atacul politiei, pe cat de scurt, pe atat de crud si violent, a subliniat Ene. Scena s-a derulat extrem de rapid, a relatat presedintele AVM, si aproximativ 1000 de politisti, cu scuturi si casti, alaturi de subofiteri si scutieri, au inceput sa loveasca in stanga si in dreapta. "Unii dintre noi am fost dusi la Jilava, altii, in arestul Politiei, iar cei mai numerosi au fost dusi la Magurele. Pe 14 iunie, la apelul facut de Ion Iliescu pe postul de televiziune, au venit in Bucuresti 20.000 de oameni. Nu toti erau mineri, ci numai 5000. Restul de 15.000, adusi de FSN, au fost prelucrati, li s-a explicat ce sa faca, li s-au trasat sarcini foarte clare", a afirmat Viorel Ene pentru a improspata memoria celor care au uitat. El si-a incheiat istoricul admitand ca asemenea evenimente ar mai fi posibile, in conditiile in care, Primarul Capitalei, ar fi reprezentantul PDSR.Dosarele "Mortii si ranitii" si "Lipsiti de libertate"Generalul Dan Voinea, seful Sectiei Parchetelor Militare, prezent la dezbatere, a confirmat spusele presedintelui Ene, caracterizandu-l pe Iliescu ca fiind "ulcerat" de Piata Universitatii. El a precizat ca, in prezent, in atentia Justitiei exista doua dosare privind evenimentele din 13-15 iunie 1990: primul, intitulat "Mortii si ranitii", iar cel de-al doilea, "Lipsiti de libertate", care analizeaza ordinele date de Victor Atanasie Stanculescu, ca 1000 de mineri sa fie imbracati in haine de soldati, avand aici in vedere si episodul "Magurele". "Minerii au fost manipulati, pentru ca se urmarea constituirea unei organizatii paramilitare in sprijinul Guvernului de atunci", a conchis Voinea. 15 iunie 2000,un testPresedintele AC, Ana Blandiana, si-a exprimat, in interventia sa, admiratia fata de cei care au stat in spatele organizarii actiunilor de reprimare din 13-15 iunie, dovedind atata profesionalism. "Imi permit sa le admir profesionalismul. Au facut niste lucruri extraordinare", a subliniat Blandiana. Ea a anuntat ca, joi 15 iunie, se va reface Piata Universitatii, ca un remember al evenimentelor din 1990. "Putem considera aceasta initiativa ca pe un test. Daca piata va fi plina, inca putem spera. Daca nu va fi lume, nu merita sa se arunce bani pe afise electorale." Balconul Universitatii nu se va deschide, a continuat presedintele AC, pentru ca nu stiu cine ar putea sa vorbeasca din el. Blandiana s-a aratat nemultumita de absenta de la dezbateri a lui Ion Iliescu, Petre Roman si a ministrului Valeriu Stoica, care "ar fi trebuit sa fie aici pentru a ne spune daca Justitia functioneaza. Pentru ca aceasta este marea problema", a incheiat presedintele AC. Dudu Ionescunu mai credein mineriade

44

Ministrul de Interne, Constantin Dudu Ionescu, de altfel singurul ministru care a raspuns invitatiei organizatorilor, considera ca minerii ar trebui sa beneficieze de o reparatie morala din partea statului, deoarece mineriadele au avut loc pe fondul unei "neintelegeri a autoritatilor statului", ele fiind "o folosire a unor oameni nevinovati"."Atitudinea noastra fata de mineri, acum, la zece ani dupa mineriade, este profund nociva, ei netrebuind culpabilizati in masa", a afirmat ministrul de Interne. In opinia sa, minerii, care au o viata nefericita si un grad de cultura nu prea ridicat, au fost manipulati. El a apreciat, insa, ca o noua mineriada nu ar mai fi posibila. Ministrul de Interne este de parere ca prin scandalului FNI "s-a incercat o paralela cu mineriadele". "Din fericire, ne-am abtinut de la o interventie in forta, care ar fi dus la un scandal mediatic", a conchis Dudu Ionescu.Romulus Rusannu intelegecum autorii mineriadelor cresc acum in sondajeScriitorul Romulus Rusan, a carui interventie a inchis seminarul, a apreciat ca "Exista o lipsa de ratiune, de logica a rezultatului acestor zece ani. Este ilogic ca dupa atata timp, sa existe un paradox al urnelor, al sondajelor". El si-a exprimat nedumerirea fata de faptul ca cei care ar trebui sa raspunda pentru evenimentele din 13-15 iunie, cresc in sondaje, in timp ce, "oamenii pe care i-am ales, par debusolati, infranti".

Articol din numarul 1822 din 2000-06-13 scris de ZIUA aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 979 semne

"Golanul" revinein Piata UniversitatiiIn urma cu zece ani, a existat in Piata Universitatii, Golania. Paternitatea titlului de "golan" - transformat in emblema glorioasa de zeci de mii de bucuresteni si nu numai - apartine, cum se stie, "vremelnicului presedinte" Iliescu (spre a-l cita pe Dr. Barbi). In acea zona libera de neocomunist, circula, inainte de mineriada din 13-15 iunie, o foaie - "Golanul" - citita cu bucurie si data din mana-n mana, ca un veritabil manifest, de catre protestatari.Dupa un deceniu, intre 13-15 iunie 2000, tot in Piata Universitatii, va fi difuzata o editie speciala a "Golanului", adunand texte scrise in epoca, dar si azi in legatura cu Golaniada, fotografii inedite imortalizand evenimentele de atunci, opinii ale unor personalitati culturale si politice despre impactul acelor ample miscari de strada asupra democratizarii societatii romanesti. O aparitie vie si interesanta, menita sa reimprospateze memoria celor insetati de libertate.

Articol din numarul 1822 din 2000-06-13 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 4163 semne

Astazi se implineste un deceniu de cand hoardele lui Miron Cozmaau transformat Piata Universitatii intr-o baie de sangeIliescu trebuiesa raspunda pentru crimelede acum zece aniFostul sef al statului va fi audiat in dosarul "Mineriada '90", partea a doual Pana acum au fost trimisi in fata instantei generalii Mihai Chitac si Gheorghe Andrita si coloneii Calin Traian Stefan, Constantin Vasile, Costea DumitruPiata Universitatii este un simbol al rezistentei in fata neo-comunistilor care preluasera puterea sub bagheta lui Ion Iliescu si a sustinatorilor sai. Devenita perimetru in care se stransesera toti cei care sprijineau Punctul 8 de la Timisoara - indreptat impotriva "dinozaurilor" crescuti la scoala totalitarismului - Piata Universitatii ajunsese un pericol real pentru Cotroceni. Pentru ca acest pericol sa fie eliminat, regimul Iliescu a recurs la forta. Forta batei.

45

Astazi se implinesc zece ani de la cea mai rusinoasa fila din istoria postdecembrista a Romaniei. Secventele cu mineri snopind in bataie oamenii de pe strada, tragand de par femeile, cocosand spinarile trecatorilor cu furtune si rangi, schiteaza monstruozitatea Puterii de la acea vreme. Cu toate ca dupa evenimentele sangeroase din 13-15 iunie '90 s-au deschis dosare, nici unul din procurori nu a cartit in fata evidentei probatorii a bestialitatilor comise. Abia acum, o parte a evenimentelor, privind mortii si ranitii prin impuscare, a fost finalizata. Doi generali si trei colonei au fost trimisi in instanta de Sectia Parchetelor Militare, dupa ce solutia de casare, scoatere de sub urmarire penala si neinceperea urmaririi penale fusese data de catre procurorii Curtii Militare de Apel. Gen. Mihai Chitac - fost ministru de Interne, gen. Gheorghe Andrita - adjunct al lui Chitac, col. Calin Traian Stefan - fost sef Sectie Paza si Control MI, col. Constantin Vasile - ofiter in cadrul Comandamentului Trupelor de Parasutisti si col. Costea Dumitru - fost comandant al Batalionului de Jandarmi Ploiesti au fost trimisi in judecata pentru instigare la omor deosebit de grav. Cei care au fost ucisi cu sange rece, prin impuscare in spate, oameni fara aparare, au fost: Valentin Mocanu, Gheorghe Drucan, Dragos Drumea si Marina Mitrita. Ei au cazut in zona Ministerului de Interne si Romarta Copiilor. Disjungerea la care se lucreaza la aceasta ora priveste continuarea cercetarilor in cazul celor peste 1300 de persoane retinute de fortele de ordine si de mineri, pentru sutele de persoane agresate, devastarile sediilor unor partide si a altor institutii. In acest dosar, anchetatorii afirma ca va fi invitat la audieri si Ion Iliescu, presedinte al Romaniei in 13-15 iunie '90. Depozitia lui este inevitabila atata vreme cat gen. Mihai Chitac a mentionat pe un document foarte important, numit "Planul de evacuare a Pietii Universitatii", urmatoarea fraza: "Intocmit pe baza Ordinului verbal al Presedintelui ales al Romaniei, Dl. Ion Iliescu, dat in sedinta din 11.06.90, ora 16,00. Discutat si aprobat verbal de Prim-ministrul Guvernului Provizoriu-Dl. Petre Roman in sedinta din 12.06.90, ora 12,00".O ramasita din dosarul "Mineriada" se afla la Parchetul Curtii Militare de Apel, finalizata de multa vreme cu neinceperea urmaririi penale. In acest dosar este vorba de implicarea col. Cucki Borislavski, ruda lui Petre Roman, in mineriada din iunie '90.

Victor Stanculescua dat de mancarela mineri

Printre coordonatorii actiunii barbare din Bucuresti fac parte si alte persoane. Mai devreme sau mai tarziu vor trebui sa raspunda pentru implicarea pe care au avut-o in aceste evenimente. Gen. Victor Stanculescu este una din piesele importante. Desi a sustinut ca si-a dat demisia din functia de ministru al Apararii in momentul in care "armata a fost folosita peste capul sau", el a fost cel care a aprobat gazduirea minerilor si mancarea pentru ortacii lui Miron Cozma. Mai este si gen. Vasile Ionel, ale carui declaratii au tintit, candva, spre Ion Iliescu: "Domnul presedinte Ion Iliescu si domnul prim-ministru Petre Roman mi-au dat dispozitii pentru a interveni cu trupe din garnizoana". Si mai sunt multi altii, dar primul vinovat ramane Ion Iliescu.

Articol din numarul 1823 din 2000-06-14 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 9 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 3481 semne

Procurorii militari care au anchetat evenimentele din 13-15 iunie '90au conchis ca manipularea minerilor a fost evidenta Generalul Voinea: "Mineriadaa fost declansatade institutiile statului"Avem deja mai multe nume de persoane care i-au condus pe mineri spre diverse locuri, spune Voineal El afirma ca toti cei implicati vor trebui audiati, indiferent de functia pe care o detin * Cei acuzati de subminarea puterii de stat si de tratamente neomenoase nu vor scapa cu ajutorul prescriptieil La unitatea militara de pe Antiaeriana, hainele minerilor au fost imbracate de profesionisti-

46

batausISeful Sectiei Parchetelor Militare, gen. Dan Voinea, a declarat ieri presei, referindu-se la incidentele din 13-15 iunie 1990: "Manipularea a fost evidenta, cu atat mai mult cu cat minerii nu cunosteau sedii de partide, institutii, ziare. Am gasit si persoane implicate in aceasta manipulare, cum ar fi cei doi ofiteri trimisi in judecata, de la UM 0215-MI, implicati in devastarea casei lui Ion Ratiu. Avem deja mai multe nume de persoane care i-au condus pe mineri spre diverse locuri". In urma anchetei realizate pana acum si in baza urmaririi penale declansata in disjungerea care priveste doua infractiuni majore - subminarea puterii de stat si tratamentele neomenoase - anchetatorii au ajuns la concluzia ca "mineriada a fost declansata de institutiile statului". "In cel de-al doilea dosar, faptele sunt active, nu exista pericolul prescriptiei. Ele au fost apreciate eronat ca simple fapte de lovire", a precizat procurorul Vasile Doana, facand aluzie la solutia de neincepere a urmaririi penale data de procurorii de la Parchetul Curtii Militare de Apel si infirmata de gen. Voinea.In ce priveste audierea, in dosarul ramas de finalizat pe cauza "Mineriada '90", a lui Ion Iliescu, Petre Roman si alte persoane din varful ierarhiei politice si sociale de la acea vreme, gen. Voinea a aratat: "Principiul este ca orice persoana care are calitati procesuale (n.red.-martor, invinuit sau inculpat) intr-un dosar trebuie chemata si audiata. Nu conteaza functia pe care o are sau culoarea politica. Este chemata, audiata, confruntata!" Asa fiind, citarea lui Iliescu la Parchetele Militare este evidenta. Generalul a hotarat ca ancheta in curs sa fie secretizata din cauza campaniei electorale si a promis ca dosarul va fi finalizat pana la ora debutului campaniei pentru prezidentiale. Partea-surpriza: deghizariledin AntiaerianaProcurorul Doana a spus ca partea-surpriza a dosarului o constituie episodul in care un numar de mineri au fost dusi la unitatea militara de pe Antiaeriana, au primit echipament militar, iar uniformele lor de mina au fost folosite de alte persoane". Aceasta referire vine sa certifice existenta de diversionisti-batausi in randul minerilor. Gen. Voinea a mai vorbit si de intalnirile de la Snagov, unde s-au strans reprezentanti ai institutiilor statului, dar nu a dat nici un nume. "Toate institutiile statului au avut amestec in mineriada din iunie, dar raspunderea este individuala. Aspectul politic al problemei nu-l judecam noi!", a concluzionat seful Sectiei Parchetelor Militare.Generalul a mai subliniat ca ancheta a fost greoaie si ca a fost sprijinit de Asociatia Victimelor Mineriadei, afirmand ca au existat si multe dificultati. In acest sens, a amintit reticentele si intarzierile nefondate ale unor institutii precum MI, SRI si MApN. "Si acum cautam dosare intocmite atunci de diverse comisii, iar asta duce la tergiversare".

Articol din numarul 1823 din 2000-06-14 scris de ANDREEA BRATILA aparut in pagina 9 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 1784 semne

Liga Studentilor continua sa ceara adevarul despre 13-15 iunie '90Balconul din Piata Universitatii va fi amenajat asa cum era acum zece aniLiga Studentilor (LS) a organizat, ieri, cu ocazia implinirii a zece ani de la "fenomenul Piata Universitatii" si de la tragicele evenimente din 13-15 iunie, o conferinta de presa extraordinara, cu tema "Adevarul in privinta acestor evenimente inca nu s-a spus". Presedintele Ligii, Daniel Onisor, a facut o retrospectiva a evenimentelor din 1990, pornind de la ziua in care a luat fiinta manifestatia din Piata Universitatii - 22 aprilie - si incheind cu "inabusirea" acesteia de catre "forte politice neocomuniste aflate atunci la putere". El a reamintit celor prezenti ca LS a fost printre primele forte ale societatii civile care a rectionat prompt in fata acestor evenimente distructive, "instumentate de grupuri de interese de tip antinational". In iunie 1990, a continuat Onisor, sediile noastre au fost devastate si peste 800 de membri ai Ligii au fost arestati si maltratati. El s-a aratat dezamagit de faptul ca, nici acum, dupa zece ani, "vinovatii nu sunt trasi la raspundere, nu sunt adusi in fata Justitiei". "In memoria victimelor violentelor din '90, facem apel catre clasa politica actuala sa isi asume datoria morala de a repara greselile comise, de a

47

aduce in fata Justitiei vinovatii si de a nu permite ca suferinta victimelor sa fie folosita drept capital electoral", a conchis presedintele LS.In perioada 13-15 iunie, ca un omagiu adus victimelor mineriadelor, Liga va amenaja balconul Universitatii asa cum a fost pe tot parcursul manifestatiei din '90. LS nu a fost invitata la marsul organizat maine, in Piata Universitatii, de catre Grupul pentru Dialog Social, Alianta Civica si Asociatia Victimelor Mineriadelor.

Articol din numarul 1802 din 2000-05-20 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 4985 semne

Rechizitoriul finalizat de Sectia Parchetelor Militare arata: noua raniti si doi morti in noaptea de 13-14 iunie '90, doi generali si trei colonei instigatori la omor deosebit de gravDosarul "Mineriada '90" asteapta judecata Curtii Supreme de JustitieIn cauza s-a realizat o disjungere care priveste cele 1300 de persoane retinute ilegal, devastarile sediilor unor partide si institutii * Fuga generalului Chitac din sediul MI si papucii din sediul IGP ai generalului Diamandescu * 1480 de cadre au stat sub ordin in 13-14 iunie '90 * Bilantul retinerilor: 262 de persoane * Tragatorii nu vor raspunde penal * Partile responsabile sunt MI si MapNGen. Dan Voinea si cpt. magistrat Vasile Doana au finalizat rechizitoriu primei parti a dosarului "Mineriada '90. Conform documentului care a luat deja calea Curtii Supreme de Justitie, exista cinci invinuiti: gen. Mihai Chitac, fost ministru de Interne; gen. Andrita Gheorghe, fost adjunct al lui Chitac; col. Calin Traian Stefan, fost sef al Sectiei de Paza si Control Acces in sediul Ministerului de Interne; col. Costea Dumitru, fost comandant al Batalionului de Jandarmi Ploiesti si col. Constantin Vasile, fost ofiter din cadrul Comandamentul Trupelor de Parasutisti. Ei sunt acuzati de omor deosebit de grav, mai putin col. Constantin, care pe langa acesta invinuire, va fi judecat si pentru tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav. In fapt, rechizitoriul porneste de la sedinta de Guvern care a avut loc in data de 11 iunie 1990, la care a participat si presedintele Ion Iliescu. In acea sedinta s-a dispus ca a doua zi sa aiba loc la politie o sedinta de instruire a reprezentantilor institutiilor care trebuiau sa participe la evacuarea fortata a celor din Piata Universitatii. Operatiunea urma sa aiba loc in 13 iunie '90 si se stabilise ca, odata ce manisfestantii vor fi imprastiati, Piata sa fie ocupata de cca 5000 de muncitori ce urmau a fi mobilizati din intreprinderile bucurestene. Sedinta de la sediul Politiei Capitalei a fost prezidata de gen. Mihai Chitac. Pentru actiunea in forta de a doua zi au fost mobilizate 1400 de cadre din MI si Politia Militara. In 13 iunie '90, Piata Universitatii a fost inconjurata de 1480 de cadre, care au declansat "restabilirea ordinii" sub comanda gen. Chitac si gen. Corneliu Diamandescu (sef al IGP la acea vreme). Actiunea a durat circa 30 de minute. Totusi, politistii au ramas in zona mult timp dupa aceea, "incepand sa retina fara motiv legal o serie de persoane care au incercat sa protesteze impotriva evacuarii fortate a Pietii Universitatii". Astfel, au fost retinute 262 de persoane care au fost transportate la UM 0575 Magurele. Printre acestia, si studenti de la Arhitectura. Au fost adusi muncitorii IMGB-isti care au spart geamurile Institutului. In jurul orelor 15,50, manisfestantii s-au regrupat si au scandat demisia generalului Chitac. Mortii si ranitii din noaptea de 13-14 iunie '90"Imprejurarile in care mai multe persoane au fost impuscate de reprezentantii fortelor de ordine s-au petrecut in dupa-amiaza zilei de 13.06.1990, in zona cladirii sediului Ministerului de Interne si in dimineata zilei urmatoare, pe 14.06.199, incepand cu orele 1.00, aproximativ in zona fostului magazin Romarta Copiilor", se arata in rechizitoriu. Procurorii mentioneaza ca in dupa amiaza zilei de 13 iunie '90, sediile MI si Politiei Capitalei ramasesera fara paza. "In aceste conditii si parca pentru a nu se intrerupe un adevarat scenariu, se mai petrece un fapt destul de important si negativ in acelasi timp pentru cursul viitor al evenimentelor si anume fuga din cladirea Ministerului de Interne a ministrului insusi". Conform propriei declaratii, gen. Chitac s-a dus la

48

gen. Diamandescu si l-a gasit pe acesta in birou "imbracat lejer, in papuci, cu o sticla de whisky si urmarind meciul la televizor". Cei doi au transmis ordine prin telefon, inclusiv deschiderea focului la cladirea MI asupra manifestantilor. Astfel, dupa lasarea noptii, la magazinul Romarta au inceput impuscaturile. Este lovit de glont, in piciorul stang, tanarul Dan Parvulescu. Ceva mai tarziu, este impuscat mortal, din spate, Drumea Dragos. Tot mortal, in sold, este impuscat si Dunca Gheorghita. Mai sunt raniti prin impuscare Prodan Cziuk Gabriel si Catalin Iancu. Din studierea arhivelor a 14 spitale au mai fost gasiti raniti prin impuscare urmatorii: Grigore Ilie, Spanu Ion, Barbuta Radu, Stegarescu Sorin, Herlo Ioan si Stefanescu Liviu. Conform rechizitoriului, nu vor raspunde penal tragatorii din Detasamentul de parasutisti din U.M. 01847 Buzau si nici cei din MI deoarece ei au executat un ordin militar. In dosarul "Mineriada '90, cauza a fost disjunsa in vederea continuarii cercetarilor pentru cele 1300 de persoane retinute de fortele de ordine si de mineri, pentru sutele de persoane agresate in aceeasi perioada, devastarile sediilor unor partide politice si a altor institutii. Partile responsabile in rechizitoriul prezentat sunt MI si MApN.

Articol din numarul 1806 din 2000-05-25 scris de ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 11 ("EVENIMENT-DEZVALUIRI" ) 3774 semne

ZIUA detine "Planul de actiune" pentru eliberarea Pietei Universitatii in ziua de 13.06.1990. Gen. (r) Mihai Chitaca intocmit acest document conform directivelor de la CotroceniIon Iliescua dat ordinpentru lichidarea Pietei UniversitatiiVirgil Magureanu a nesocotit "misiunea" supervizata de Presedintele tarii, ceea ce demonstreaza ca inca din '90 el incerca sa destabilizeze, prin diversiune, pozitia lui Iliescu la CotroceniMineriada din iunie '90 continua sa fie si astazi un subiect in care apar "conuri de umbra". Una dintre situatiile neelucidate nici dupa zece ani, si care se afla si in atentia procurorilor militari in cadrul disjungerii din dosarul "Mineriada '90", este cea referitoare la organizarea evacuarii Pietei Universitatii. ZIUA se afla in posesia unui document de exceptie: planul de actiune pentru eliberarea Pietei Universitatii in ziua de 13 iunie 1990, plan intocmit chiar de mana gen. Mihai Chitac, ministru de Interne la acea data. Acest document ne-a fost dat de catre persoane apropiate lui Chitac, care au facut parte din fosta conducere a MI. Cititorii vor observa, in josul primei pagini, ca tot Chitac este si cel care a consemnat ordinul verbal dat de Ion Iliescu, ordin care a stat la baza intocmirii planului de actiune.Iliescu a ordonat evacuarea in fortaa "golanilor"Despre evenimentele de atunci, legate de evacuarea Pietei Universitatii, au existat doua declaratii date de catre fosti demnitari ai regimului Iliescu. Generalul Victor Stanculescu, fost ministru al Apararii, mentiona: "In 16 iunie 1990, mi-am prezentat demisia cu ocazia unui raport inaintat d-lui Ion Iliescu in care, printre altele, spuneam: "In ultima perioada de timp, printre masurile principale pe care le-ati stabilit, nu s-a apreciat necesar sa fie consultata si persoana mea." Domnul presedinte Ion Iliescu si domnul prim-ministru Petre Roman mi-au dat dispozitii pentru a interveni cu trupe din garnizoana. Am alarmat garnizoana din Bucuresti in 13 iunie 1990, ora 17,20. Armata a primit munitie in jurul orei 23". Fostul sef al SRI, Virgil Magureanu: "Scenariul pentru evacuarea Pietei Universitatii a fost stangaci, nepotrivit (...)"Iata si dovada acestui plan, deloc stangaci, cu binecunoscutele urmari brutale. Din acest document reiese ca Ion Iliescu a fost cel care a ordonat evacuarea in forta a "golanilor", deci este responsabil de tot ceea ce a urmat.Conform "Planului de actiune" realizat de gen. Mihai Chitac, pe prima pagina se mentioneaza misiunile stabilite pentru Procuratura Generala, care trebuia sa elaboreze si sa transmita la radio si televiziune un comunicat "prin care sa se ceara fortelor de ordine interventia pentru eliberarea pietei", dar si "participarea la eliberarea pietei in dimineata zilei de 13.06.90 pentru a veghea asupra respectarii normelor legale". In josul acestei pagini, Chitac a scris negru pe alb: "Intocmit

49

pe baza Ordinului verbal al Presedintelui ales al Romaniei, Dl Ion Iliescu, dat in sedinta din 11.06.90, ora 16.00. Discutat si aprobat verbal de Prim-ministrul Guvernului Provizoriu-Dl Petre Roman in sedinta din 12.06.90, ora 12.00". Pe pagina a doua, se afla mentionate misiunile stabilite pentru IGP si, culmea, Ministerul Sanatatii. Acest minister avea ordin de a incalca juramantul lui Hipocrate prin evacuarea persoanelor aflate in greva foamei.Pe pagina a treia, retine atentia "misiunea" SRI-ului, responsabili de ducerea la indeplinire fiind Virgil Magureanu si col. Stan (actualmente general). SRI-ul trebuia sa interzica "intrarea oricaror persoane in salile cladirea universitatii prevazute cu balcoane. Numai ca, la observatiile lui Chitac cu privire la aceasta masura, reiese ca Magureanu nu si-a realizat misiunea, ceea ce poate demonstra ca a nesocotit ordinul lui Iliescu.

Articol din numarul 2156 din 2001-07-19 scris de ADRIAN PATRUSCA aparut in pagina 4 ("EDITORIAL-CULTURA" ) 4976 semne

Desteptarea dupa PintilieDin cand in cand (tot mai des) m-apuca dorul sa scriu un editorial care sa nu aiba decat titlu, iar titlul sa fie "Tu-le muma-n cur!" Dorinta asta mi-a revenit brusc la aflarea vestii ca Lucian Pintilie a fost totusi matrasit. Razvan Theodorescu a mintit. Cu o saptamana in urma, el anuntase oficial, printr-un comunicat de presa, ca numirile prin concurs in cinematografie se suspenda. Pentru ca marti, tot oficial si tot printr-un comunicat de presa, Theodorescu sa anunte ca Pintilie e pus pe liber, ca urmeaza chipurile o restructurare, iar posturile de conducere ale noii structuri vor fi ocupate prin concurs. Culmea mitocaniei este atinsa de fraza "Ne face placere sa adresam, de pe-acum, invitatia d-lui regizor Lucian Pintilie de a participa la concurs".Ca Razvan Theodorescu este un mincinos, nu mai e demult o noutate. De n-ar fi sa luam in seama decat perioada cat a fost presedinte al TVR, cea mai sinistra din istoria postdecembrista a acestei institutii, cu momentul sau de varf din 13-15 iunie 1990. Va aduceti aminte cu cata abilitate a regizat profesorul intreruperea emisiunii in timpul meciului si apoi aparitia sa agitata, in care a povestit cum a scapat el ca prin minune sa nu fie "defenetrat in gufru" de la etajul 11, de catre golani.Mincinos, fie, dar il banuiam pe ministru de mai multa inteligenta. Bruma sa de cultura (am convingerea ca adevarata, marea cultura nu se poate altoi pe o lipsa de caracter) ma indreptatea la aceasta banuiala. Se pare, insa, ca m-am inselat. Sacrificarea lui Pintilie se dovedeste o prostie monumentala, din moment ce Theodorescu si-a suit in cap floarea intelectualitatii romanesti. Asta, da, e o performanta: sa fii ministrul Culturii si sa ai impotriva ta tot ce are mai valoros cultura! Si pentru ce? Ca sa-i satisfaca umorile lui Sergiu Nicolaescu? Ca sa-si ogoiasca orgoliul si sa se razbune pentru "filmuletul de doi bani" despre Piata Universitatii, in care era zugravit in culorile sale adevarate? Merita pretul un asemenea scandal urias? Orice om normal ar spune ca nu. Poate, insa, ca noi gresim cand judecam ca niste oameni normali. Poate ca Razvan Theodorescu nu e prost, ci, pur si simplu, nu ii pasa. Poate ca nici sefului sau, pe linie de guvern si de partid, nu ii pasa. Poate ca PSD, lipsit de opozitie politica, a ajuns la asemenea nivel de siguranta de sine, a reusit sa acapareze in asemenea masura parghiile de putere si influenta, incat a devenit total insensibil la reactiile societatii civile.Epurarea lui Lucian Pintilie poate si trebuie privita ca momentul de trecere la un alt nivel, calitativ superior, al pedeserizarii (sau, ma rog, pesedizarii). Daca un artist de talia lui Pintilie e indepartat fara ezitare si jena, fara teama furtunii care a involburat toata cultura romaneasca, atunci cine sa mai stea sa se impiedice de vreun directoras de fabrica de provincie, bun, competent, dar care, de-al dracului, nu vrea sa intre in partid? Sa devina pion in sistem? Cat de cuprinzatoare a devenit pedeserizarea in teritoriu, de l-a ajuns chiar si pe Pintilie? Si, mai mult, ce ne mai asteapta de-aici incolo?Cutremuratoare este reactia Artistului, la aflarea vestii concedierii sale: "Din toate piepturile se inalta, toate orchestrele exalta imnul bucuriei integrarii noastre europene. Si nimeni nu observa in aceasta euforie, sau din ce in ce mai putini, ca bate un vant rece cominternist, care ne va ingheta de spaima foarte curand". Un avertisment cumplit, din partea unui om care a trait si a

50

creat mult in Occident, deci a ajuns sa fie extrem de sensibil la orice tendinte totalitare si nu e anesteziat ca noi, compatriotii sai, osteniti de o tranzitie fara finalitate. Un om pentru care etalonul comparatiilor nu e perioada lui Ceausescu, iar libertatea de expresie e mai ales libertatea de a crea.Cazul Pintilie reprezinta un dus rece pentru toata lumea. El are darul de a ne trezi din toropeala unei vieti politice lipsite de Opozitie, deci de alternativa. Are darul de a mai dezmetici presa de sub hipnoza integrarii euro-atlantice, care parea, in lipsa de altceva, singurul subiect cu miza. Mazilirea lui Pintilie are darul de a ne ridica, fie si pentru o clipa, valul de pe ochi, pentru a realiza la justa valoare ca trambitele integrarii, menite a acoperi zgomotele interne, sunt ruginite si canta fals. Ne aducem aminte ca suntem pe ultimul loc in cursa pentru UE si ca ne uitam la summit-ul NATO de la anul, ca mata la untura, asteptand un gest de bunavointa, iar nicidecum unul firesc, de recunoastere a meritelor.Mergem in directia buna, ni se spune. Asta inseamna ca, desi prea lent, adoptam totusi si masuri impuse de o presupus dorita integrare. Un catar manat cu joarda internationala (pentru ca interesele geo-strategice nu permit abandonarea sa pe imas), dar gata oricand sa muste sau sa dea cu copita. Dar riscul urias este ca patrupedul imprevizibil sa nu traga, tocmai cand ne-o fi integrarea mai draga, un vant rece cominternist.

Articol din numarul 2050 din 2001-03-14 scris de PETRE NITEANU aparut in pagina 7 ("EVENIMENT" ) 1898 semne

Victimele mineriadelor protesteazafata de promovarea generalului Pavel AbrahamAcesta a fost seful lagarului de la Baneasa din 13-15 iunie 1990 * AVM are dovezi clareVictimele mineriadelor sunt decise sa declanseze, in cursul saptamanii viitoare, o miscare de protest in legatura cu implicarea unor factori din conducerea actualului Minister de Interne in represiunile din 1990. Viorel Ene, presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor (AVM), a declarat pentru A.M. Press ca "sunt 99 % sanse pentru declansarea unei miscari de protest, daca nici in cursul zilei de marti, 13 martie, ministrul nu va accepta solicitarea de primire in audienta a unei delegatii a AVM".Viorel Ene a aratat ca "protestul va fi intemeiat pe participarea politistilor la represiunile din 1990, dar mai ales a adjunctului ministrului de interne, generalul Pavel Abraham, pe atunci seful lagarului de represiune Baneasa, impotriva caruia exista dovezi foarte clare".In mod sfidator, in mai 1999, Pavel Abraham a fost avansat la gradul de general, exact in aceeasi zi in care AVMR isi comemora mortii. Asociatia a protestat timp de doua zile in strada, fara ca cineva sa-i acorde atentie. La vremea aceea, membrii AVMR solicitau ministrului de Interne Dudu Ionescu: "Cerem revocarea din functie a acestui tortionar-sef din lagarul de la Baneasa in perioada 13-22 iunie 1990".Fisa de cadrea generalului Abraham1990-1992 loctiitor al comandantului Academiei de Politie Baneasa1992-1993 ofiter specialist la DGPMB si redactor sef al revistei "955"1993-1995 seful Corpului de Control al IGP1995-1997 seful Directiei Cercetari Penale din IGP1997 - sef al IGP pe o perioada de sase luni1997-1999 profesor la scoala de Studii post-universitare din MI1999-2000 seful Serviciului Independent de Analiza, Strategii si Gestionare Resurse din MI2001- numit sercretar de stat in MI, loctiitor al ministrului de Interne

Articol din numarul 2055 din 2001-03-20 scris de ADRIAN ARTENE aparut in pagina 12 ("EXPRESUL DE DIMINEATA" ) 1539 semne

Medicii legisti l-au gasit grav bolnav pe fostul sef

51

al dispozitivului care apara MI-ul Suspendare in procesul "13-15 iunie '90"Inculpatul Traian Calin sufera de "dementa vasculara si idei de suicidare", motiv pentru care nu va mai fi judecat timp de trei luniProcesul fostului sef al dispozitivului care avea in paza sediul Ministerului de Interne, in timpul mineriadei din 13-15 iunie '90, a fost suspendat pe termen de trei luni, din motive medicale. Judecatorii Curtii Supreme de Justitie au avut in vedere o expertiza medicala din care reiese ca Traian Stefan Calin sufera de "dementa vasculara, idei de suicidare, semiplezie stanga ca urmare a unui accident vascular, diabet dependent de insulina" si ca in aceste conditii inculpatul "nu intelege evenimentul judiciar in care este implicat". Initial, colonelul (r) Calin fusese trimis in judecata alaturi de generalul Mihai Chitac si alti trei ofiteri superiori, insa dupa ce ieri expertiza medicala a fost comunicata instantei, s-a decis ca dosarul sa fie separat. In privinta lui Calin, cauza a fost suspendata, in timp ce judecarea celorlalti inculpati isi va urma cursul normal. In legatura cu Traian Calin mai este de remarcat ca desi termenul de gratie acordat acestuia este de trei luni, asa cum prevede procedura, acesta nu va mai aparea niciodata ca inculpat in fata instantei, de vreme ce concluziile comisiei de medicina legala sunt categorice in privinta sanatatii lui: "Afectiunile lui Traian Calin sunt ireversibile, tinand seama de cumulul si gravitatea lor".

Articol din numarul 2031 din 2001-02-20 scris de ADRIAN ARTENE aparut in pagina 8 ("EVENIMENT" ) 4071 semne

Gratierea vine intotdeauna de la CotroceniChitac ii scoate de la naftalina pe legionarii lui IliescuFostul ministru de Interne si adjunctul sau au afirmat, in dosarul "Mineriada 13-15 iunie '90", ca tintele atacatorilor, din noaptea de 13 spre 14, au fost "SRI, MI si alte institutii democratice ale statului" * "Am gasit asupra acestora o parte din arme, droguri si sume de bani foarte mari, in lei si valuta, de unde putem trage concluzia ca au fost platiti", sustine generalul (r) Gheorghe Andrita * Adjunctul lui Chitac declara ca Armata a tradat pentru ca nu a vrut sa intervina impotriva manifestantilorGeneralul (r) Mihai Chitac, care a fost condamnat la 15 ani de inchisoare in procesul "Timisoara '89", a fost audiat ieri dimineata, timp de doua ore, intr-un alt dosar in care apare ca inculpat la Curtea Suprema de Justitie: "Mineriada 13-15 iunie '90". Chitac, care s-a aflat astfel pentru prima data in public de la incarcerarea sa, a renuntat la un moment dat sa mai asiste la audierea celorlalti co-inculpati si a parasit sala, pe motiv ca se simte foarte rau. El nu a vrut sa mai faca alte comentarii presei, raspunzand la fiecare intrebare cu jumatate de gura: "Mi-e rau!". In fata instantei supreme, Chitac a sustinut ca nu a stiut nimic despre victimele inregistrate in 13-15 iunie, pana in anul 1997, in ziua in care a fost chemat la Parchet de catre procurorul Surdescu ca sa dea declaratie. Ceea ce a marturisit Chitac in legatura cu mineriada din iunie '90 s-ar putea rezuma la o diversiune, prin care s-a incercat rasturnarea de la putere a celor instalati dupa revolutia din decembrie '89: "Este clar ca actiunile de atunci au fost coordonate impotriva SRI, MI si a altor institutii democratice. Am discutat si cu presedintele Ion Iliescu in noaptea de 13-14 iunie si domnia sa mi-a confirmat ca este o lovitura de tip legionar". "Daca MI riposta, ar fi avut loc un macel"Ipoteza lui Chitac a fost sustinuta si de catre fostul adjunct al lui Chitac, generalul (r) Gheorghe Andrita. Acesta si-a amintit ca sediul Ministerului de Interne (MI) a fost atacat si ca manifestantii au aruncat cu cocktail-uri "Molotov", iar jandarmii care aveau ordin sa-i potoleasca pe manifestanti au fost batuti crunt. De asemenea, biroul de informatii al ministerului a fost incendiat si a ars din temelii, pentru ca pompierilor nu li s-a permis sa intervina. In aceste imprejurari, s-a hotarat sa se traga foc de avertisment in plan vertical, masura care a avut girul

52

lui Chitac: "Desi riscam sa murim ca sobolanii in sediul MI s-a decis sa nu se traga direct in oameni, pentru ca astfel ar fi avut loc un macel! Generalul Chitac ne-a zis ca putem sa executam foc in sus!" Intrebat de instanta cum au putut exista si morti in conditiile in care a pretins ca nu s-a tras decat in aer, Andrita a batut moneda asupra afirmatiilor lui Chitac ce privesc o diversiune. "In rechizitoriu se arata ca victimele au fost impuscate de aproape, deci gloantele care le-a luat viata nu erau ale trupelor MI, caci noi eram baricadati in cladire", a punctat Andrita. De asemenea, inculpatul s-a referit si la cele o suta de arme si trei mii de cartuse care au disparut din sediul MI, precum si la persoane arestate in acea noapte: "Am gasit asupra acestora o parte din arme, droguri si sume de bani foarte mari, in lei si valuta, de unde putem trage concluzia ca au fost platiti". "Armata a tradat!"Declaratia lui Andrita a scos la suprafata si un razboi tacit intre Politie si Armata. "Cand eram sub asediu, in seara de 13 iunie '90, l-am sunat pe generalul de armata Vasile Ionel, care era adjunctul ministrului Apararii. I-am cerut sa trimita soldati ca sa putem indeparta manifestantii, si pe moment m-a luat la rost, ca MI-ul are 45 de mii de angajati si ca nu ne putem descurca cu o mana de oameni. Apoi, mi-a dat asigurari ca vor trimite zece TAB-uri. Numai ca eu nu am vazut decat trei-patru toata ziua. Si pe acelea urcasera cei care ne-au atacat si strigau «Armata e cu noi!». Ce mai poti crede?", a adaugat generalul Andrita, deschizand astfel o rana mai veche.

rticol din numarul 2256 din 2001-11-13 scris de ADRIAN ARTENE aparut in pagina 8 ("EVENIMENT" ) 2579 semne

Trupele MI Buzau

au folosit munitie

de razboi la mineriada din iunie 90

La Universitate s-au tras aproape 1500 de cartuse * Fostul sef al Statului Major al detasamentului special de interventie

din Buzau si-a amintit ca initial militarilor li s-a repartizat munitie de manevra, insa rasturnarea situatiei din teren

i-a determinat pe sefii MI sa ordone folosirea munitiei de razboi

Unul dintre fostii ofiteri de la unitatea de parasutisti din Buzau, colonelul Marcel Branza, care a facut parte in iunie '90 din trupele MI detasate in Piata Universitatii, in timpul mineriadei, a fost audiat, ieri, ca martor, in procesul de la Curtea Suprema de Justitie, in care sunt inculpati, printre altii, generalii Mihai Chitac (ministrul Internelor de la acea data) si Gheorghe Andrita. Colonelul Branza si-a amintit ca militarii au fost inarmati cu munitie de razboi si ca in noaptea de 13 spre 14 iunie 1990 s-au tras aproape 1500 de cartuse. "Am plecat din Buzau cu munitie de manevra, dar cand am ajuns in Bucuresti ni s-a dat munitie de razboi, ca urmare a informatiilor potrivit carora manifestantii ocupasera institutii ale statului si detineau arme si grenade de mana", a afirmat martorul, citat de Mediafax. Marcel Branza a fost seful Statului Major al detasamentului special de interventie din Buzau si a avut, in Bucuresti, misiunea de a elibera Piata Universitatii, unde timp de mai multe saptamani au avut loc manifestatii impotriva celor care au preluat puterea dupa decembrie '89.

Militarii nu au fost batuti de manifestanti

Martorul a povestiti ca, in 13 iunie '90, dupa ce fortele de ordine au inceput sa decongestioneze Piata Universitatii, considerata "Kilometrul zero a democratiei", manifestantii au luat cu asalt sediile Ministerului de Interne si Politiei Capitalei, pentru a fi eliberati cei ridicati de politisti. Branza a mai marturisit ca militarii pe care i-a avut in subordine nu au fost batuti, insa au fost

53

injurati de catre demonstranti. Detasamentul de la Buzau a ajuns in Bucuresti pe 13 iunie '90 si a pasarit Capitala a doua zi, dimineata. In perioada conflictelor de la sediile Politiei Capitalei si Ministerului de Interne, detasamentul a fost impartit in doua fractiuni, una fiind condusa de colonelul Marcel Branza, iar cea de-a doua de catre Vasile Constantin, care este inculpat in dosarul de la CSJ. Colonelul Branza a adaugat in fata instantei ca, din discutiile pe care le-a avut ulterior cu militarii, a aflat ca manifestantii au actionat cu sticle incendiare, in care erau introduse cartuse pentru ca explozia sa fie mai puternica.

Articol din numarul 2426 din 2002-06-08 scris de ADRIAN ARTENE aparut in pagina 11 ("EVENIMENT" ) 6428 semne

Stelian Tanase cere SRI sa faca dovada ca el si celelalte 12 personalitati au pus in pericol siguranta nationala

SRI trebuie sa puna probele pe masaFostul director al Serviciului Roman de Informatii, Virgil Magureanu, trebuie adus in fata si pus sa raspunda pentru abuzurile din '91 * "Persoanele care sunt pe lista nu puteau in nici un fel fi banuite de activitati impotriva sigurantei nationale (...) Daca nu au aceste probe, trebuie sa plateasca", afirma cunoscutul analist politicl Stelian Tanase crede ca nici acum SRI nu este tocmai curat si ca sute, poate mii, de persoane sunt "monitorizate"

Asa cum ZIUA a anuntat in editia de ieri, Serviciul Roman de Informatii a recunoscut ca, in 1991, la doi ani de la inlaturarea odioasei puteri care tinuse Romania sub bocanc, facea inca politie politica. Actuala conducere a SRI a acceptat ca directorul din '91 al serviciului, Virgil Magureanu, avizase interceptarea convorbirilor a 13 personalitati, printre care Marian Munteanu, Sorin Rosca Stanescu, Stelian Tanase, Dumitru Iuga sau Bogdan Hossu, dar a incercat sa-i scape pielea, aratand ca supravegherea s-ar fi "derulat in contextul realitatilor sociale de la acel moment, cand existenta institutiilor democratice ale statului era pusa in pericol". Doua dintre "tintele" lui Virgil Magureanu, analistul politic Stelian Tanase (pe atunci vicepresedinte al Aliantei Civice) si Constantin Ticu Dumitrescu, cred ca SRI nu are nici o scuza si ca persoanele care se fac responsabile de aceste abuzuri trebuie sa raspunda intr-un fel sau altul. Mai grav, Tanase este convins ca practicile securiste din '91 persista si astazi.Stelian Tanase, cel care a facut publice documentele SRI emise in '91 si prin care se solicita Procuraturii Militare acordul pentru realizarea interceptarilor, este de parere ca "persoanele care sunt pe lista nu puteau in nici un fel fi banuite de activitati impotriva sigurantei nationale". Intr-un interviu acordat postului de radio Delta RFI, el a adaugat: "Eu ma uit la mine... si n-am comis niciodata nici cel mai mic gest impotriva institutiilor democratice. Dimpotriva, am fost si sunt un partizan fervent al democratiei, al transparentei, al institutiilor de tip occidental. Ei foloseau Legea sigurantei nationale, care iesise tocmai in 1991, pentru a controla si pentru a asculta convorbirile telefonice ale unor oameni care erau jurnalisti, lideri sindicali, oameni politici. Ei trebuie sa probeze ca acel ordin se baza pe anumite fapte pe care eu le-am facut, cu anumite activitati pe care le aveam. Singura mea activitate era ca ma ocupam de PAC si umblam prin tara sa fac filialele". Din acest punct de vedere, cunoscutul politolog considera ridicol comunicatul SRI: "Este un comunicat care nu sterge in nici un fel acuzatia pe care am adus-o de politie politica. De fapt, cei care au ordonat asemenea ascultari telefonice trebuiau sa le ordone in legatura cu cei care au organizat mineriada, care au amenintat in mod real institutiile democratice si nu seful unui partid democratic cum eram eu atunci, nu niste jurnalisti, cazul lui Sorin Rosca Stanescu, nu niste lideri sindicali". Si in 1991, dar si acum!In acest sens, Stelian Tanase afirma ca SRI va trebui sa demonstreze cu probe in ce masura el a atentat la siguranta institutiilor statului, fiindca este decis sa intenteze o actiune in justitie. "Sper ca SRI si Procuratura sa vina cu probele pe care le au in legatura cu actiunile indreptate impotriva

54

institutiilor statului pe care eu le-as fi organizat in acea perioada. Daca nu au aceste probe, cred ca trebuie sa plateasca", a precizat Stelian Tanase, citat de radio "Europa Libera". Cunoscutul analist politic nu este singurul de pe lista celor 13 care intentioneaza sa deschida proces Serviciului Roman de Informatii, dar ceilalti au declarat ca asteapta mai intai sa vada care sunt concluziile ce vor fi trase de Comisia de control a SRI si care va fi pozitia finala a acestei institutii, a liderilor ei de la acea vreme, cat si a Parchetului General.De altfel, Stelian Tanase apreciaza ca si astazi telefoanele ii sunt ascultate. Si nu numai lui, ci "la sute de oameni, poate mii de oameni care sunt in zona mass media, zona politica, zona afaceri..." Stelian Tanase banuieste ca in SRI mai bantuie si in prezent fantomele fostei Securitati: "Avem dovada acum ca SRI procedeaza la asemenea lucruri. SRI, de mai multe ori in astfel de situatii, a spus ca ei nu asculta, ca sunt o institutie democratica, ca respecta legea, dar poate telefoanele sunt ascultate probabil si de alte institutii, fie ca apartin statului, fie private".Securitatea nu si-a schimbat in '89 decat hainaPresedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania (AFDPR), Constantin Ticu Dumitrescu, a declarat ieri pentru BBC ca, in '91, "eram absolut sigur ca telefoanele sunt ascultate, pentru ca SRI avea atunci ca noutate numai firma. In rest, ofiterii erau fosti ofiteri de securitate, practica, metodele, mentalitatea erau securiste, vorba ceea, 100%". Ticu Dumitrescu si-a reamintit ca "intotdeauna in telefon se produceau niste zgomote ciudate. Mai mult decat atat, o legam si de faptul ca am fost dat in consemn la frontiera. Plecarile mele din 1990 nu aveau loc in mod normal. Eram oprit la punctul de frontiera pana ce se cerea OK-ul de la nu stiu ce mare personalitate sa pot pleca sau nu". Intrebat daca a cerut lamuriri pentru acest tratament, presedintele AFDPR a aratat ca in perioada aceea nu era de cerut lamuriri: "Eu nu sunt atat de suparat pe ofiterii securisti, ofiterii SRI, sa le spun asa ca sa impac o realitate, cat sunt suparat pe domnii procurori care au acceptat, au semnat asemenea actiuni. Ei sunt raspunzatori de fapt". Totodata, Ticu Dumitrescu a marturisit ca nu o data a fost victima unor actiuni de intimidare: "Am fost lovit, am fost batut, am avut accidente, cate nu au fost! Accidente de masina, accidente care de fapt au venit pana mai acum trei ani". In ce-l priveste pe col. SRI Donose, cel care solicitase Procuraturii Militare aprobarea interceptarilor si care, acum, este responsabil cu controlul procurorilor civili si militari in Ministerul Justitiei, Ticu Dumitrescu este extrem de transant: "Este un lucru arhicunoscut in Romania si nu stiu daca tot plimband cioara vopsita vom reusi sa prostim pe cei care vor sa ne primeasca in NATO; toate posturile sau anumite posturi-cheie sunt tot in mana unor fosti ofiteri de securitate".

Articol din numarul 2430 din 2002-06-13 scris de OVIDIU BANCHES aparut in pagina 11 ("DEZVALUIRI" ) 16272 semne

Adevarul despre evenimentele din 13-15 iunie ramane ascuns si dupa 12 aniFeseno-pesedistii vor sa consacre si juridic teza ca mineriada a fost necesaraInterviu cu Liviu Petrina, vicepresedinte al Asociatiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991

Reporter: Domnule Liviu Petrina, ati fost acuzat ca la mineriada din iunie 1990, cand erati secretar general PNTCD, ati atacat Televiziunea, ati fi avut "cocteiluri Molotov" in masina. Care este adevarul?Liviu Petrina: Va voi spune adevarul. Trebuie sa se inteleaga doua lucruri: Unu - acuzatiile nu vizeaza numai persoana mea, ci partidele istorice sunt calomniate. Doi - de-acum e posibil ca FSN-PSD-istii sa aiba de gand sa consacre si juridic teza lor cumplita, cum ca mineriada din 1990 ar fi fost necesara. Vazand ca patru ani de zile - cat, aparent, nu controlau direct puterea - nu au fost judecati si pedepsiti pentru crimele mineriadei, au devenit aroganti, au blocat cercetarile si de-acum planuiesc ei sa arunce si juridic raspunderea asupra victimelor.Reporter: Unul dintre acuzatori a fost Dan Iosif.L.P.: Vorbind despre rolul sau in mineriada din iunie 1990, Dan Iosif spune: "Eu, personal, daca

55

am avut un rol a fost acela de a-l salva de la moarte pe Liviu Petrina, pe Ion Ratiu - fie iertat, si, nu in ultimul rand, pe Marian Munteanu. Domnul Petrina traieste. Poate depune marturie ca l-am luat si l-am dus, pe el si pe fiica sa, in cladirea Guvernului, cand in masina, in portbagajul sau s-au gasit sticle «Molotov»". Intrebat de reporter daca a vazut asa ceva, personal, dansul se acopera cu: "Pai...da...cinci mii de martori...".Reporter: Care este adevarul?L.P.: Nu am detinut si nu am umblat niciodata cu asemenea lucruri.Am fost printre cei mai grav atacati si haituiti in iunie 1990, alaturi de Ion Ratiu, Corneliu Coposu, Marian Munteanu, Doru Maries, Ana Blandiana, Petre Bacanu, Doina Cornea, Octavian Paler. S-a vazut ca prestatia mea politica in cadrul PNTCD si in CPUN, dar si in timpul mineriadei l-a "deranjat" grozav pe Ion Iliescu. A asmutit calomniatori de tot felul asupra mea. Miron Cozma m-a lovit, in noaptea de 13 spre 14, in Palatul VictoriaReporter: Ce ati facut, de fapt, in 13 iunie 1990?L.P.: In dimineata lui 13 iunie 1990 am protestat in numele conducerii PNTCD fata de maniera de "dialog" a regimului care evacuase brutal, sangeros, Piata Universitatii, in dispret total fata de integritatea morala si fizica a oamenilor care demonstrasera pasnic si civilizat. In cursul zilei si dupa-amiezei, am urmarit evenimentele, pastrandu-ne, si eu, si ceilalti fruntasi PNTCD, in limitele normale ale comportamentului unor oameni politici responsabili. In seara zilei de 13 iunie 1990, mergeam spre casa cu automobilul meu Dacia-break; am fost urmarit prin oras si apoi atacat - la intrarea in Piata Victoriei - de oamenii FSN-ului, incitati din balconul cladirii Guvernului cu vorbele: "In masina alba este Petrina, tartorul cel mare de la taranisti". Am fost fortat sa cobor din masina, eu, fiica mea, Augusta-Valeria, studenta la medicina, si un vecin, dl. G.D., fotograf. Am fost dusi cu forta de o grupa de soldati in cladirea Guvernului, unde am fost retinuti cu paza militara, am fost admonestati si amenintati toata noaptea de grupuri de mineri si de Miron Cozma, care m-a si lovit. Dimineata, eu am fost transferat la politia politica din strada Rahovei, anchetat si tratat in mod inadmisibil pentru un stat de drept. Adevarul este ca eu sunt un om pasnic si civilizat, crestin-democrat convins, am actionat totdeauna cu mijloace politice. In automobilul meu nu am avut niciodata materiale interzise de lege, nu am avut "sticle tip-Molotov". Nimeni nu m-a acuzat ca as fi avut sticle "Molotov"; nici la arestare, nici la politia din Rahovei. Semnificativ este ca, imediat dupa arestare, oamenii mineriadei m-au atacat doar cu reprosul ca m-am opus in Parlamentul provizoriu (CPUN) incercarilor regimului Iliescu-Roman-Brucan de a bloca democratizarea tarii, cu cuvintele: "Ce ai avut cu dl. Iliescu?"; "Cum ai indraznit sa-l ataci mereu!? (Iliescu imi reprosase in Parlament ca «ii pun sula-n coaste», ca-i trimit sageti otravite, cand insistam de la tribuna sa renunte la masinatiunile sale cripto-comuniste)"; "Ce ai cautat in Piata Universitatii?"; "Vindeti tara?"; "Destabilizati Romania?".Razvan Theodorescu a lansat calomnia cu "cocteilurile Molotov"Reporter: Cum s-a ajuns la acuza cu sticle incendiare?L.P.: Multa vreme l-am considerat autor al criminalei plasmuiri pe Razvan Theodorescu. Dar este "doar" co-autor. Unul dintre cele mai triste personaje ale regimului, Razvan Theodorescu, cel care a intrerupt ilegal, in 13 iunie 1990, cu scopul si urmarile cunoscute, emisiunile Televiziunii, a lansat public, la 16 iunie, calomnia criminala cu "cocteilurile Molotov". A declarat mincinos si iresponsabil: "Avem o caseta in care apare domnul Liviu Petrina, secretar general al PNTCD, in vreme ce umbla cu masina in jurul Televiziunii, distribuind benzina pentru cocteilurile Molotov. N-o vom da pe post pana cand domnul Petrina nu va fi inculpat oficial". Bineinteles ca nu am ajuns sa fiu inculpat. Nu facusem nici un rau la nimeni. Dar din alte motive nu au dat-o pe post: nu aveau o asemenea caseta. Nu aveau de unde sa o aiba. Cand i-am comunicat ca il dau in judecata, Razvan Theodorescu a retractat totul, pe postul de Televiziune, in 7 iulie 1990, si in mai multe ziare, cum i-am cerut. Infricosat ca va fi condamnat, a recunoscut ca a spus neadevaruri penibile, ca nu are nici o caseta de la Televiziune: "Domnul Liviu Petrina apare intr-o caseta

56

realizata nu in 13 iunie, ci in 14 iunie, intr-un moment in care domnia sa era retinut la politia din Calea Rahovei, deci nu... in vreme ce umbla cu masina in jurul Televiziunii, sub acuzatii ce s-au dovedit neintemeiate". "Pe toti acesti banditi i-am arestat la granita"In singura caseta existenta, eu, aflat in arest, in 14 iunie 1990, nu numai ca nu raspundeam la intrebarile provocatoare ale reporterului secondat de ofiterul anchetator - "Nu-i asa ca ai atacat Televiziunea?, Nu-i asa ca ai accidentat trei persoane? - ci acuzam deschis Politia si Televiziunea ca incalca Legea impunandu-mi sa dau interviu contra vointei mele si avertizam aspru regimul Iliescu-Roman ca va fi tras la raspundere pentru atacul minerilor asupra Bucurestiului si pentru arestarea domnilor Coposu si Ratiu, a doamnei Blandiana si a domnilor Paler si Bacanu. Asa mi se spusese, cand protestam, in cursul noptii: "Pe toti acesti banditi i-am arestat la granita. Nu esti singurul arestat. Va vom expulza acum pe toti. S-a terminat cu taranistii si cu tradatorii...". Evident, acea caseta nu au dat-o si n-ar fi dat-o fesenistii in veci pe post, chiar daca as fi fost de zece ori "inculpat". Unde o fi, oare?Voican a mutat molotoavele din zona Televiziunii in Piata VictorieiReporter: Ati fost acuzat si de Gelu Voican ca ati atacat Televiziunea.L.P.: Cu o indrazneala de neinchipuit, in 1994, Gelu Voican, intr-o emisiune TV, a reluat atacul cu vechea "acuzatie" publicata si abandonata de Razvan Theodorescu. A nuantat-o pe ici pe colo si a mutat-o in alt loc al Bucurestiului: "Domnul Petrina a fost surprins in Piata Victoriei cu o masina cu sticle incendiare, care i-a fost si distrusa, si un om de la cabinetul meu l-a salvat in extremis si l-a adus in cladirea Guvernului". Tocmai voiam sa va spun: dansul este autorul minciunilor. Inca din 1990. Publicandu-se, acum un an, in Romania Libera, stenograma sedintei de guvern din 16 iunie 1990 (Actiunea Disuadarea), am vazut ca vice-prim-ministrul Gelu Voican a jucat un rol mai important in construirea minciunilor legate de mineriada si ca Razvan Theodorescu a fost doar purtatorul de cuvant al tandemului Iliescu-Roman. Inca din 16 iunie, regimul se vedea obligat sa dea explicatii strainatatii despre faptele murdare ce le savarsise si care revoltasera cancelariile din tarile democrate, opinia publica internationala. Petre Roman si Gelu Voican se intreceau care sa fabrice minciuni mai gogonate, sa puna vina pe Opozitie. Luarile de cuvant ale ministrilor in acea "sedinta" sunt edificatoare pentru a se intelege pe mana cui ajunsese biata tara... In sedinta de guvern, Gelu Voican, vicepremier si ministru de Interne, a afirmat fara jena: "Liviu Petrina a fost vazut la Televiziune si a fost prins aici (unde? la Televiziune; in Piata-Victoriei, unde era Guvernul?) lovind cu masina trei persoane in tentativa de a scapa. Totusi a fost eliberat"."Scoateti-l pe Ratiu tap ispasitor!"Reporter: Il cunosteati pe Gelu Voican Voiculescu?L.P.: Da. Trebuie sa va marturisesc ca in timpul mineriadei am avut, la initiativa mea, dar cu acordul si indemnul presedintelui Corneliu Coposu, o convorbire telefonica, la 15 iunie, cu vice-premierul, caruia i-am cerut sa actioneze pentru a se pune capat barbariei. Partea a doua a convorbirii a fost inregistrata. Il avea in centru pe deputatul Ion Ratiu, care a si publicat-o in Cotidianul. Gelu Voican se arata surprins ca, la data aceea, nu sunt arestat si mi-a propus sa determin conducerea PNTCD sa puna toata vina pe Ion Ratiu "pentru toate faptele grave savarsite de acest partid in aceste zile". "Scoateti-l pe Ratiu tap ispasitor!", mi-a spus vicepremierul unui guvern ce dispretuia toate regulile statului de drept. "Atunci PNTCD va scapa, nu veti fi pusi in afara legii, nu veti fi desfiintati". Vazand ca resping propunerea sa, m-a amenintat ca voi avea de suferit "pentru trei accidente de automobil savarsite la Televiziune, in Piata Aviatorilor si in Piata Victoriei". M-a intrebat daca sunt constient de gravitatea situatiei in care ma aflu. I-am atras atentia ca face afirmatii neadevarate, ca nu am accidentat - Slava Domnului! - pe nimeni. Din documentul "Actiunea Disuadarea" rezulta ca, a doua zi, Voican inca nu abandonase inscenarea cu accidentele. Acuza lui Voican a ramas fara urmari. Nimeni nu mi-a imputat asa ceva in cei 12 ani care au trecut de atunci. Nimeni nu mi-a platit nici pana azi automobilul Dacia, aproape nou, distrus de fesenisti in fata Guvernului. Pentru afirmatia de la

57

televiziune l-am dat efectiv in judecata, dovedind, dupa o cercetare judecatoreasca indelungata si cu martori, adevarul; vezi sentinta penala nr.708 din 30 mai 1996. Gelu Voican si-a cerut iertare in scris. Credeam ca autoritatea lucrului judecat va zagazui definitiv orice calomnie in viitor.Theodorescu nu abandonase nici in 1999 minciuna cu "taranistii care au atacat Televiziunea"Reporter: N-a fost sa fie asa...L.P.: Da de unde! In 24 februarie 1999, acelasi - incredibil tupeu! - Razvan Theodorescu, in incercarea de a-l apara pe fostul presedinte Ion Iliescu, acuzat de dl. Octavian Paler, a reluat la Pro TV povestea cu "taranistii care au atacat Televiziunea". S-a referit la mine fara a indrazni sa dea numele meu exact, motivand aceasta cu frica de a nu fi dat in judecata: "In 13 (iunie 1990), oameni veniti dinspre Piata Universitatii... oameni veniti dinspre unele partide istorice au fost, domnu' Paler, ...care au fost gasiti cu cocteiluri Molotov in mana... Partidul (National) Taranesc (Crestin Democrat)... Eu i-am spus domnului Coposu (ca) domnul Cutare, care, in structurile dumneavoastra are functia Cutare... Si avea o functie foarte importanta. A fost gasit cu cocteiluri Molotov in mana, dand benzina din masina lui... Domnul Cutare avea, domnule Paler, si o banda filmata de catre un regretat reporter al Televiziunii, pe care eu am oprit-o, pentru ca nu am vrut sa fie manipulare. Era un taranist notoriu. Si domnul Coposu mi-a replicat foarte sever: «Incerci, domnule Theodorescu, sa ne manipulezi»". Nu spune acum ce "banda filmata" avea (cand? unde? ce continea?). Oare Razvan Theodorescu nu a dat "banda" pentru ca nu a vrut sa "manipuleze" opinia publica, ori pentru ca acuzele mele, din singura banda pe care o avea, il usturau rau de tot si pe dansul si pe patronii sai co-responsabili de mineriada?! L-am dat in judecata. Iar a retractat! Iar a cerut iertare, in scris!! Arunca o minciuna la TV, cere iertare in scrisori...Dan Iosif incerca sa-l scape de raspundere pe IliescuReporter: Sa trecem la Dan Iosif...L.P.: Da. La zece ani de la mineriada, Dan Iosif se erija si dansul in "salvator al lui Petrina", ca sa reia minciuna sfruntata cu sticle "Molotov", incercand astfel sa-l scape de raspundere pe Ion Iliescu si regimul sau de trista amintire. Printr-un adevarat miracol, am reusit - eram inca in anul 2000, statul de drept mai respira, fie si anemic - sa-l conving pe Adrian Paunescu, la Tele 7abc si am dat o replica limpede la finele lui iulie 2000.Anul trecut a venit randul lui Emanoil Valeriu sa transforme victimele in calaiReporter: V-a mai atacat cineva dupa aceea?L.P.: Ma miram cum de nu intra in scena si celalalt personaj ce "mintea poporul cu televizorul" prin 1990. Reporter: Cine?L.P.: Emanoil Valeriu, fostul director general al Televiziunii, cine altul? Asa ca, in iunie, anul trecut, la Tele 7abc, iarasi am fost, pe aceeasi tema, grav calomniat, iar victimele mineriadelor ajung sa fie categorisite ca agresoare. In zadar am cerut o dezbatere in care si victimele mineriadelor sa poata sa-si prezinte punctul de vedere, iar eu sa pot respinge - odata pentru totdeauna - calomnia grava proferata de Emanoil Valeriu. Ma si intreb, anul acesta cine va relua vechea minciuna fesenista? Eu am fost doar calomniat, dar sunt cateva sute de victime care au suferit si sufera pana astazi - au facut inchisoare fara motiv, sunt bolnavi, fara serviciu, au murit datorita tratamentului din inchisorile feseniste. Va evoc un singur caz: cetateanul Nicolae Bugean, nascut la 11.01.1942, in satul Bratulesti, Peris, Ilfov, a fost inchis pe nedrept aproape doi ani si jumatate, intre 13 iunie 1990 si 4 noiembrie 1992, a iesit bolnav si s-a prapadit curand. In decembrie 1992 a relatat la televiziunea SOTI cum a fost batut si fortat in timpul anchetei - de catre generalul Chitac si contra-amiralul Cico Dumitrescu - sa faca o declaratie mincinoasa impotriva mea: "Chitac, cu un pistol in mana, m-a obligat sa scriu ca am fost platit de domnul Liviu Petrina,

58

secretar general al PNTCD, cu 500 de lei, ca sa atac Ministerul de Interne. Cico Dumitrescu, cu un pistol-mitraliera in mana, s-a oferit sa ma impuste el". Omul m-a cautat mereu, jenat si insistent, mi-a spus ca, de frica, a semnat declaratia, dar sa stiu ca la Tribunal a retractat-o, explicand ca a fost terorizat ca sa semneze o minciuna. Ii parea asa de rau... A fost fericit cand l-am asigurat ca nu mi-a adus nici un necaz, ca mie, personal, nu mi-a reprosat nimeni sa fi facut asa ceva. I-am multumit ca a avut curajul sa retracteze si sa spuna asta la Televiziune.Parchetul General tergiverseaza in mod sfidator cercetarile in dosarele mineriadelorTrist este ca au trecut 12 ani fara ca cei vinovati sa fie trasi la raspundere, iar victimele n-au fost compensate moral si material. Se pot felicita pentru aceasta doi presedinti - domnii Ion Iliescu si Emil Constantinescu - si slujbasii care le-au cantat in struna incalcand regulile statului de drept. Parchetul General tergiverseaza in mod sfidator cercetarile in Dosarul mineriadelor din 1990 si 1991. In mai multe randuri, Viorel Ene, presedintele AVMR si eu l-am rugat pe colonelul Vasile Slavoiu, procuror general adjunct, seful Procuraturii militare, sa urgenteze lucrurile. Rezultatul, promisiuni indoielnice si periodice recunoasteri "sincere (fara jena)" ca "in ultimul timp (vreo sapte-opt saptamani) nu am mai facut nimic"; multe fapte se prescriu. Am fost la Cotroceni. In 4 martie 2002 i-am inmanat, personal, presedintelui Iliescu, o cerere in acest sens. Nici un raspuns. Am facut plangere la Delegatia diplomatica din Bucuresti a Comisiei Europene, vom striga in toate partile, pana ce ne va auzi cineva si va intelege cum, in Romania, statul de drept este o fictiune la discretia papusarilor ce manipuleaza Justitia... Lumea, insa, nu poate fi inselata. Autorii mineriadei sunt cunoscuti de intreaga tara, lumea intreaga ii stie. Au chinuit si ucis oameni nevinovati. Au insailat calomnii abjecte. Au fost nevoiti sa retracteze, au fost condamnati penal. Nu pot sa evite condamnarea generala prin tertipuri si minciuni, chiar reluate din an in an. Adevarul este de partea noastra!

Articol din numarul 2554 din 2002-11-05 scris de PETRE NITEANU & RAZVAN SAVALIUC aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 5142 semne

Generalii manjiti

Bastonarul-sef

al lui Ceausescu

a devenit "merituos"

Poate cea mai controversata avansare in grad este cea a ex-comisarului sef Vasile Popa, adjunct al sefului Politiei Capitalei si director al Directiei Paza si Ordine Publica. Vasile Popa este neclintit din postul de sef al ordinii publice al Capitalei din decembrie 1989, cand revolutionarii de la Inter si Sala Dalles au simtit pe spinarea lor bastoanele militienilor din dispozitivul Fortelor de Ordine Interna (FOI) comandate de acelasi Vasile Popa. Tot el s-a remarcat prin "aleasa pricepere" si la risipirea manifestantilor din "zona libera de comunism" din Piata Universitatii, cu ocazia mineriadelor din 13-15 iunie 1990. Articol din numarul 2770 din 2003-07-25 scris de ION ILIESCU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 1158 semne"Multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma!"

"Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu".

59

"Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta, din partea populatiei Capitalei pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, si in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavostra, inginerul Cozma si celorlalti lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavostra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru ce ati facut in aceste zile. (Aplauze si urale)".

"Stim ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra".

(fragmente din discursul de multumire adresat minerilor de Ion Iliescu dupa mineriada din iunie 1990).

Articol din numarul 2734 din 2003-06-13 scris de RAZVAN SAVALIUC aparut in pagina 9 ("DEZVALUIRI-INFRACTIUNI" ) 4940 semne

Diversiunile

lui Chitac

Un document al fostului ministru de Interne Doru Viorel Ursu, publicat in premiera, dovedeste ca masacrul de la mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost comis de Politie, SRI si Armata * Ex-ministrul de Interne Mihai Chitac a dat ordinul de tragere impotriva protestatarilor anti-comunisti

Raportul nr. 2448/ 23.06.1990 al ministrului de Interne, Doru Viorel Ursu, azi avocat al Baroului Bucuresti, efectuat asupra actiunilor pe timpul minieriadei din 13 - 15 iunie 1990 - document care ani in sir nu a vazut lumina zilei - releva dimensiunile implicarii politice in masacrul si crimele savarsite de fortele de ordine si minerii adusi de fostul FSN. Potrivit Asociatiei Victimelor Mineriadelor 1990 -1991 din Romania, mineriada din 13-15 iunie 1990 s-a soldat cu 100 de morti (ale caror cadavre au fost aruncate in secret la gropile comune din Straulesti II si Domnesti, dupa sapaturi nocturne cu escavatorul), 746 de raniti, iar alti 1024 de oameni au fost retinuti ori arestati ilegal. Au fost adusi la Bucuresti 20.000 de mineri sustinatori ai Frontului Salvarii Nationale, din care 11.000, condusi de Miron Cozma, proveniti din Valea Jiului. Pana in prezent, autoritatile nu au recunoscut oficial decat sase morti (dintre care patru impuscati), ale caror cadavre nu au putut fi ascunse de asasinii Puterii la vremea respectiva. Anchetatorii acelor vremuri (zeci de politisti si procurori), desi au fost aratati cu degetul de toata lumea pentru arestarile abuzive si chiar torturile operate in unele cazuri, sunt inca in functii. Dintre ei, procurorii Alexandru Tuculeanu si Ovidius Paun sunt azi sefi la Parchetul CSJ (primul numit recent membru al Consiliului Superior al Magistraturii).

Securistii din SRI au instigat muncitorii impotriva taranistilor

Raportul ministrului Ursu demonstreaza ca actiunea de "degajare" a "zonei libere de comunism" din Piata Universitatii a fost opera autoritatilor, pornita din ordinul lui Petre Roman: "In ziua de 12.06.1990, in baza comunicatului Procuraturii Generale a Romaniei si a hotararii Guvernului, Ministerul de Interne in cooperare cu SRI, Ministerul Apararii Nationale (...) a trecut la organizarea actiunii de degajare a Pietei Universitatii (...) In acest scop s-a hotarat ca la actiune sa participe 1400 militari din Ministerul de Interne, precum si trei masini de pompieri; efective din Serviciul Roman de Informatii; 80 militari din Batalionul de Politie militara a MApN (...) Actiunea urma sa fie sprijinita de 2000 - 3000 de muncitori de la unele intreprinderi din Capitala". Raportul mai releva ca pentru spulberarea manifestantilor s-au mobilizat 6 TAB-uri si 10 tancuri, iar deschiderea focului s-a facut din ordinul ministrului de Interne, Mihai Chitac (asasinul din Piata Operei din Timisoara, care la Revolutia din decembrie 1989 a descarcat personal un pistol mitraliera in femei si copii, arma smulsa din mana unui soldat care a refuzat sa-i execute ordinul de tragere) si

60

care a fost schimbat din functie la 14 iunie 1990, cu Doru Viorel Ursu. Raportul lui Ursu confirma faptul ca 263 de persoane retinute au fost duse in cazarma Magurele, unde in realitate a avut loc un masacru, torturi cu girul procurorilor.

Per total, confirma un alt raport al MI nr. 2535/23.07.1990, au fost retinute in zilele de 13-15 iunie 1200 de persoane, din care 385 acuzate de devastarea sediilor Politiei Capitalei, MI, SRI si TVR. 176 de persoane au fost arestate, printre ele Dumitru Dinca, Marian Munteanu si Nica Leon. Ambele rapoarte ascund insa numarul mortilor. Documentele il mentioneaza si pe fostul lider taranist Corneliu Coposu, ca fiind cel care a criticat dur in acele zile actiunile criminale ale fortelor de ordine.

"Ortacii" lui Cozma cazati

pe banii MApN

Un alt raport al UM 02475 din subordinea Ministerului Apararii Nationale, referitor la cazarea minerilor in unitati militare din Bucuresti in iunie 1990, intocmit de seful unitatii, lt.col. Marian Dula, releva faptul ca minerii au fost adusi in mod organizat la Bucuresti, cu sprijinul Puterii. Din ordinul ministrului Apararii de atunci, Victor Atanasie Stanculescu (complicele lui Chitac de la crimele din decembrie 1989), peste 1000 de mineri au fost cazati in unitatile UM 02475 si UM 01305 (cate 500 de mineri in fiecare unitate. Ei erau atat de periculosi incat militarii s-au temut ca nu cumva sa ia cu asalt magaziile de armament si munitie si au instaurat masuri exceptionale de paza. Pentru domolirea "ortacilor", MApN a aprobat imbracarea acestora cu "echipamente de protectie tip economie nationala", pe care minerii le-au furat dupa conflicte, "uitand" sa le returneze. "Cazarea, echiparea si hranirea minerilor s-a efectuat in baza notei telefonice nr. 241.15.06.1990 si a notei telefonice nr. 1177/16.06.1990 emise de UM 01315, al carei comandant era lt. col. Ion Costin (...) Echipamentul de protectie a fost ridicat cu acte de primire de la depozitul central al MApN".

Articol din numarul 3042 din 2004-06-16 scris de VICTOR RONCEA aparut in pagina 6 ("OPINII" ) 5633 semne

Asteptandu-l

pe seful lui Chitac

La exact 14 ani de la distrugerea din 14 iunie 1990 a primei zone libere de comunism din Romania - aceeasi din 21 decembrie 1989 -, Piata Universitatii, s-a finalizat prima condamnare penala a unui demnitar de frunte al regimului post-decembrist: generalul Mihai Chitac, pe atunci ministru de Interne. Condamnat pentru expulzarea abuziva a "agitatorului" de libertate, cetateanul roman Doru Braia, azi redutabil gazetar si analist politic, Chitac spera sa iasa basma curata dupa ce omul de casa al lui Ion Iliescu, Tanase Joita, pronuntase un recurs in anulare, ca pe banda, la Curtea Suprema de Justitie. Noroc, poate, cu un nou ministru al Justitiei si, mai ales, cu presiunile venite dinspre Uniunea Europeana si Statele Unite. Oricum, data condamnarii - nu degeaba se spune ca o coincidenta este atunci cand Dumnezeu vrea sa ramana in anonimat - marcheaza simbolic si minimal nedreptatile comise in acele zile de groaza asupra cetatenilor capitalei "noii" Romanii.

Adanc implicat in actele de terorism urban din acele zile, generalul Chitac pozeaza azi intr-un biet slujbas, care, asemenea aghiotantilor lui Hitler, a facut ce i s-a ordonat. Cu fruntea mai plecata, probabil de trecerea anilor, Chitac, desi nu a fost, dupa cum cereau demonstrantii anti-comunisti, "ras in cap'' - pedeapsa de doi ani inchisoare este cu suspendare -, are azi accese de sinceritate. Accese care, intr-o societate normala, ar trebui sa duca cel putin la cercetarea patronului conspiratorilor damboviteni: "Dupa ce l-am retinut pe Doru Braia, l-am sunat in calitate de ministru pe Ion Iliescu si i-am raportat ca il avem. Seful statului mi-a zis atunci: «Sa-l scoateti imediat din tara!»". Sa-l scoateti imediat din tara... Ion Iliescu era pe mosia lui si ordona,

61

impotriva drepturilor unui cetatean al Romaniei. Normal. Dupa ce - vorba unui confrate jurnalist apropo de Petre Roman - a patinat pe sangele mortilor din decembrie si, din ultimul pe lista a ajuns in fruntea acolitilor sai, totul pare mai usor.

Tot atunci, in vremurile acapararii Puterii, s-au consumat pe banda atatea ilegalitati, culminate in oroarea evenimentelor sangeroase din 13-15 iunie 1990, incat unui comisar Catani autohton i-ar trebui o armata de procurori incoruptibili ca sa puna dupa bare vinovatii inca liberi.

Trebuiesc amintite barem cateva fapte, emblematice, care cu siguranta vor mai lipsi multa vreme din cartile de Istorie ale Romaniei: inventarea avortonului politic Frontul Salvarii Nationale de catre o grupare comunista in frunte cu Ion Iliescu, Silviu Brucan, mai tanarul nomenclaturist Petre Roman si "grupul de la Trocadero" animat de Adrian Nastase; erijarea acestora in conducatori "emanti" ai "revolutiei", prin intermediul mijloacelor de manipulare in masa, vezi Aurel Dragos Munteanu, Razvan Theodorescu si liota; executarea sumara si nelegala a cuplului Ceausescu; fugarirea Regelui pe autostrada si, din nou, expulzarea sa abuziva, tot la ordinul lui Ion Iliescu; girarea inceputului procesului de vandalizare a Romaniei; acceptarea tacita a operatiunii, nereusite, de fragmentare a Romaniei; invrajbirea muncitorilor impotriva "bosorogilor fara dinti care vor s-ajunga presedinti"- un slogan la moda printre FSN-isti (culmea, Ion Iliescu este astazi mai batran decat erau atunci Radu Campeanu sau Ion Ratiu); asedierea sediilor partidelor politice istorice cu "oameni ai muncii revoltati"; intimidarea constanta si violenta a reprezentantilor oricaror forme emergente de democratie, prin intermediul noii Securitatii manevrate de Virgil Magureanu si Gelu Voican Voiculescu; desfiintarea unitatii de contraspionaj anti-KGB; respingerea unirii cu Basarabia; inregimentarea de tip militar a "fortelor populare" - proiect cu copyright-ul Securitatii, propus si lui Nicolae Ceausescu in decembrie 1989 -, rezultata in cele patru valuri de asalt ale minerilor asupra Capitalei; in final, dar nu in cel din urma, atacul sangeros asupra tinerilor anti-comunisti din Piata Universitatii.

Cele trei zile de groaza din iunie 1990 - care, evident, lipsesc cu desavarsire din manualele de Istorie ale copiilor nostri - au afectat enorm, distructiv, soarta europeana a Romaniei. Daca Romania se afla astazi unde este, cu un picior in groapa, sub perfuziile Occidentului, acest fapt se datoreaza in mod evident, demonstrabil in instanta, gastii conduse de Ion Iliescu de 14 ani incoace. Actele de inapoiere mintala din iunie 1990 au distrus complet enorma simpatie mondiala castigata de Romania in 1989 si au franat integrarea tarii in NATO si UE intr-un mod absolut dramatic. O operatiune anti-Romania, bine executata, echivalenta pentru cei implicati cu o incadrare perfecta in Capitolul infractiuni contra sigurantei nationale din Codul Penal, articolul 155: tradare de tara.

Ca sa intelegeti mai bine ce a insemnat Ion Iliescu pentru Romania, imaginati-va ca dupa disparitia lui Adolf Hitler ar fi venit in fata lumii civilizate un fost colaborator de-al sau, care s-ar fi auto-propus conducator al Germaniei afirmand ca Hitler doar "a intinat nobilele idealuri ale national-socialismului, ale nazismului".

Ne uitam azi, la televizor, si ce vedem: aceleasi fete ale fostilor conspiratori, ce-i drept ceva mai imbuibate si aflate in posesia unor conturi mult, mult mai grase. Intr-un fel, da: se poate spune ca au invins; au invins Romania. Si totusi... Oricat de bunicuta ar vrea sa para Iliescu in fata electoratului, nu toti avem scufita rosie. Daca un Chitac a putut fi condamnat, chiar si dupa 14 ani, de ce oare n-ar veni si randul sefului sau, "sefului statului"? Eichmann a fost judecat dupa 17 ani...

Articol din numarul 2997 din 2004-04-24 scris de FREEDOM HOUSE aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 13628 semne

Iliescu, creatorul mineriadelor

"Caderea spectaculoasa a lui Nicolae Ceausescu in 1989 a lasat o nefinalizata lupta pentru putere

62

intre elemente ale fostului "establishment" al puterii comuniste, conduse de Ion Iliescu, si rebelii neorganizati care au iesit pe strazi si au contribuit decisiv la sfarsitul regimului (comunist, n. red.). Pentru a controla opozitia de pe strazi care se temea de o revenire a comunismului, Ion Iliescu a recurs mai mult decat o data la grupurile de luptatori cum au fost minerii. In schimbul unor beneficii variate, minerii - prezentati de catre propaganda comunista ca aparatori ai clasei muncitoare - au servit ca trupe voluntare impotriva opozitiei si in favoarea post-comunistilor. In iunie 1990, minerii s-au batut cu protestatarii din Bucuresti, dintre care cei mai multi erau studenti si au inchis pentru mai multe saptamani noile canale media libere. De asemenea, ei au doborat Guvernul cand premierul Petre Roman s-a despartit de Iliescu un an mai tarziu, si s-au reintors in 1999 sa ameninte Guvernul anti-comunist, atunci fiind nevoie de trimiterea Armatei impotriva lor". (...)

Procesul electoral, dominat de PSD

"In anul 2003, miscarile politice au fost la fel de oportuniste ca de obicei. Partidul de guvernamant, PSD, principalul partid post-comunist din Romania, a continuat sa-si intareasca pozitia prin recrutarea de oficiali alesi mebri ai altor partide. Pana la sfarsitul anului (2003, n.red.), PSD aproape ca si-a dublat numarul de primari fata de cei alesi in 2002 si a crescut numarul parlamentarilor sai cu 10 procente, toti acestia venind de la alte partide - lucru legal in legislatia romaneasca. Principalele forte de opozitie au fost Partidul Romania Mare, formatiune radicala populista, cel de-al doilea partid ca reprezentare in actualul Parlament al Romaniei, si nou formata Alianta Dreptate si Adevar, alcatuita din Partidul Liberal si Partidul Democrat, ambele de centru, care se claseaza pe locul doi in sondaje dupa PSD. (...)

Ratingul Romaniei pentru procesul electoral ramane 2.75."

Lovitura

lui Iliescu

"De la inceput, procesul de tranzitie in sistemul politic romanesc a fost mult mai putin rapid decat in alte state care se afla in procesul de aderare la Uniunea Europeana. A existat o balanta inegala a puterii intre principalul partid post-comunist (al carui nume a fost schimbat in mod repetat prin sciziuni, reunificari si eforturi de a obtine legitimitate ca partid social-democrat, cu Ion Iliescu drept lider unic) si opozitia anti-comunista. Inainte de 1989 nu a existat practic nici o opozitie fata de Nicolae Ceausescu, iar formarea de noi partide politice a inceput numai in ianuarie 1990. Lovitura de stat a lui Ion Iliescu, care s-a auto-instalat presedinte interimar dupa fuga lui Ceausescu, a transformat comitetele ad-hoc ale Revolutiei romane intr-un mega-partid - Frontul Salvarii Nationale (FSN) - care a obtinut aproape doua treimi din voturile din alegerile din 1990. Sprijinit de Armata si de serviciile secrete, acest partid a fost initial un amestec de elemente spontane si fosti nomenclaturisti. Oricum, dupa alegeri, trei fosti membri ai nomenclaturii au reusit sa castige Presedintia (aluzie la Ion Iliescu, n. red.) si Presedintia Senatului (aluzie la Alexandru Barladeanu, n. red.) si a Camerei Deputatilor (Dan Martian, n. red.)."

Iliescu catre minerii care i-au snopit pe bucuresteni

"Multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma!"

Presedintele Ion Iliescu se intreba, ieri, retoric, prin comunicatul de presa dat publicitatii, "Cine oare a plantat in societatea romaneasca acesti primi germeni ai urii, ai violentei, ai «dialogului» intre oameni si institutii cu bata si cu sticlele incendiare?". Ii amintim insa "cine a plantat flori" in Capitala in iunie 1990 si cu ce cuvinte se adresa atunci minerilor condusi de Miron Cozma:

"Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce

63

ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. (...) Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta, din partea populatiei Capitalei pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, si in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerul Cozma si celorlalti lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci, va multumesc tuturor pentru ce ati facut in aceste zile. (Aplauze si urale). (...) Stim ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra".

Articol din numarul 2940 din 2004-02-17 scris de ADRIAN ARTENE & ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 2 ("EVENIMENT" ) 6911 semne

Chitac facut scapat

In 14 iunie 1990, Capitala a fost impanzita de ortacii lui Cozma, carora seful statului, Ion Iliescu, le-a multumit pentru spiritul civic de care au dat dovada ca au curatat Piata Universitatii de "elementele huligane" si au plantat flori. Pe langa cele sase persoane ucise si alte cateva zeci au fost ranite, au fost incendiate si devastate cladirile Politiei Capitalei si Ministerului de Interne, sedii de partide si alte institutii importante ale statului au fost devastate, precum si sediile unor publicatii. De atunci au trecut 14 ani. Rusinos pentru Justitia romana care, desi a avut un rechizitoriu plin de probe bazate pe o gramada de marturii si documente, a dat ieri un verdict si mai rusinos: a retrimis dosarul la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru completarea probatoriului. Astfel, gen. Mihai Chitac scapa ca prin urechile acului de o condamnare care sa-i aduca o bila neagra in cazier, inainte de rejudecarea recursului in anulare privind cazul "Timisoara 1989", in care a primit 15 ani de inchisoare.

Decizia

In procesul intentat fostului ministru de Interne Mihai Chitac, referitor la evenimentele din 13-14 iunie 1990, procurorul de sedinta a solicitat ieri Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) sa caseze sentinta din 2003 a Curtii Supreme de Justitie, prin care dosarul cauzei a fost retrimis Parchetului General, pentru administrarea de noi probe. Potrivit procurorului, dosarul a fost intocmit pe parcursul a patru ani, fiind depuse toate probele, astfel incat retrimiterea sa la Parchet este lipsita de obiect. In replica, avocatul lui Mihai Chitac a sustinut ca se impune efectuarea unei reconstituiri a evenimentelor petrecute in zilele de 13 si 14 iunie, in fata sediului Ministerului de Interne si a Politiei Capitalei, pentru a se stabili imprejurarile in care au fost impuscate patru persoane. Aparatorul fostului ministru afirma ca este necesara si efectuarea unei expertize balistice, pentru a se stabili daca din locul de unde s-au tras focuri de avertisment puteau ricosa gloante acolo unde au fost gasite cadavrele celor patru victime. Numai ca aceasta proba este efectuata de multa vreme, de catre anchetatorii coordonati de gen. Dan Voinea, pe atunci sef al Parchetelor Militare.

Ieri, cei 9 judecatori ai Inaltei Curti au gasit metoda prin care Chitac mai scapa "o tura", admitand solicitarile avocatului generalului, retrimitand dosarul la Parchet. Iata cum, dupa 13 ani de la evenimentele sangeroase din Piata Universitatii, prima invazie a lui Cozma iese de sub umbrela Curtii Supreme cu picioarele inainte ca mortii de pe caldaramul Bucurestilor in iunie 1990.

"Incompleta" mineriada

Dupa cum se stie, identificati de catre procurorii militari ca vinovati in timpul evenimentelor au fost atat generalul (r) Mihai Chitac, fost ministru de Interne, cat si fostul adjunct al acestuia, generalul (r) Gheorghe Andrita, dar si trei colonei de Politie in rezerva: Calin Traian Stefan, Costea Dumitru si Constantin Vasile.

64

Rechizitoriul finalizat in 2000, pe vremea cand in Sectia Parchetelor Militare chiar se lucra, arata ca generalul Mihai Chitac ar fi dat ordin ca fortele de ordine sa elibereze Piata Universitatii, unde aveau loc manifestatii continue fata de politica dusa de puterea instalata dupa decembrie '89, iar ordinul dat in seara de 12 iunie 1990 a fost pus in aplicare in 13 iunie 1990, fiind arestate 262 de persoane care se aflau in zona de protest. Acestia au fost dusi la UM 0575 din Magurele. In Piata, au aparut IMGB-istii care strigau: "Noi muncim, nu gandim!"In fata sediului MI, unde se aflau si birourile SRI, s-au strans o gramada de demonstrati care cereau eliberarea arestatilor. Din acel moment, au inceput sa fie date ordine de a se trage focuri de avertisment. In seara zilei de 13 iunie 1990, in urma ricoseurilor unor gloante, au fost ucisi Valentin Mocanu, Mariana Mitrita, Gheorghe Duncan si Dragos Drumea.

Prima portita: motivele medicale

In martie 2001, judecatorii au hotarat separarea faptelor colonelului in rezerva Traian Stefan Calin de ale celorlalti ofiteri judecati in acelasi proces si au suspendat judecarea acestuia din motive medicale. Potrivit raportului medico-legal intocmit de sapte medici specialisti si care a fost prezentat, ieri, magistratilor, colonelul (r) Calin sufera de "dementa vasculara, idei suicidare, semiplezie stanga ca urmare a unui accident vascular, diabet dependent de insulina", doctorii stabilind ca fostul ofiter "nu intelege evenimentul judiciar in care este implicat". Nici noi nu mai intelegem unde este dreapta judecare a lucrurilor. Si nici victimele de atunci, care mai au si astazi cosmaruri. Asta este: Curtea Suprema de Justitie a considerat atunci ca ofiterul nu poate participa la judecata, starea sanatatii acestuia fiind ireversibila, avandu-se in vedere "cumulul si gravitatea afectiunilor, precum si dificultatea de comunicare a ofiterului". Ar mai fi de adaugat faptul ca magistratii Inaltei Curti au considerat, in acest dosar, ca marturiile din dosar sunt irelevante. Cat de relevante ar fi fost daca in locul victimelor de atunci s-ar fi aflat rudele lor?

Prin retrimiterea dosarului la Parchet, se obtine o amanare nejustificata a sentintei, care, in acest fel va fi data la calendele grecesti. Decizia de ieri da apa la moara celor care sustin ca justitia e politizata; nu trebuie sa uitam ca acela care a multumit minerilor pentru huliganismul lor a fost Ion Iliescu, si atunci, si azi, presedinte al Romaniei.

Precedentele decizii pro-Chitac

Hotararea de restituire a "Mineriadei" la Parchet survine dupa rusinoasele recursuri in anulare promovate de Tanase Joita in doua dosare penale in care instantele il condamnasera definitiv pe Mihai Chitac. In dosarul "Timisoara '89", acesta primise sa execute o pedeapsa de 15 ani de detentie, insa politistii n-au mai avut timp sa puna in aplicare decizia, intrucat Tanase Joita a promovat recurs in anulare si, in paralel, a dispus suspendarea executarii pedepsei. Recursul in anulare zace de doi ani pe rolul aceleiasi instante supreme, acordandu-se termen dupa termen.

Recursul in anulare este motivat in sensul ca generalul Victor Athanasie Stanculescu ar fi intreprins activitati de curierat, iar generalul Mihai Chitac n-a facut altceva decat sa execute ordinele primite de teama de a nu avea neplaceri.

In cel de-al doilea dosar, care priveste expulzarea abuziva din Romania a jurnalistului Doru Braia - la ordinele lui Mihai Chitac -, Tanase Joita a cerut casarea sentintei prin care generalul (r) primise in 1999 o pedeapsa definitiva de doi ani cu suspendare, fiind obligat de asemenea si la plata a 60.000.000 de lei, daune morale. Procurorul General a considerat in acest caz ca Mihai Chitac a fost dezinformat de catre subalternii sai si ca in ordinul sau de a-l trimite pe Braia in Germania - impotriva vointei acestuia - n-a existat rea-credinta.

65

Articol din numarul 2944 din 2004-02-21 scris de VICTOR RONCEA aparut in pagina 5 ("EVENIMENT" ) 1437 semne

Romania, in lot cu Albania, Moldova, Honduras si Madagascar

Freedom House: Guvernul restrange libertatea presei

Majoritatea proceselor anti-jurnalisti din Romania privesc ziaristii de la ZIUA

l Bulgaria e considerata o tara cu presa libera

In 1989, mijloacele de propaganda si manipulare in masa - adica presa comunista - capotau o data cu regimul. O presa libera parea ca renaste in noua Romania. Primele ziare aparute se smulgeau pe strazi din mainile difuzorilor, dovedind nevoia unei prese reale in democratia care parea ca se infiripeaza. Bucuria nu a durat prea mult. In iunie 1990, minerii chemati sa apere noul regim neo-comunist, condus (tot) de Ion Iliescu, devastau sediile principalelor ziare independente agresand ziaristii. Dupa 14 ani, dupa cum reliefeaza rapoartele asociatilor de aparare a libertatii de expresie, ziaristii sunt in continuare batuti, tarati prin tribunale, hartuiti, amenintati si, poate cel mai grav, impiedicati sa-si exercite profesia, supusi cenzurii din motive politico-economice sau obligati sa se auto-cenzureze. Puterea politica actuala da dovada ca nu este dispusa sa ridice presiunea exercitata asupra mass-media: este an electoral si manipularea electoratului trebuie sa ii stea la dispozitie. Politicienii Romaniei de azi nu au reusit sa inteleaga o evidenta trambitata de 14 ani de mass-media romanesti, Europa si Statele Unite: fara o presa libera nu poate exista o democratie reala.

Iliescu incoltit

Petre Roman si Miron Cozma au fost audiati la Parchetul Militar in dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 * "Luceafarul huilei" a cerut o confruntare cu fostul presedinte al Romaniei * La randul sau, Roman a afirmat ca Ion Iliescu poarta o raspundere politica pentru evenimentele din iunie 1990

Audierile in dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 au continuat, ieri la Parchetul Militar fiind audiati fostul lider al ortacilor din Valea Jiului, Miron Cozma, si fostul prim ministru al Romaniei din 1990, Petre Roman. Daca Roman s-a prezentat in fata procurorilor fara a avea un avocat, Cozma a venit la audieri insotit de aparatorul sau Adrian Roseti. Nu este pentru prima data cand cei doi dau declaratii cu privire la cele mai sangeroase evenimente de dupa 1989. Petre Roman a mai venit la Parchet pentru a fi audiat, in calitate de martor, o singura data, in urma cu aproximativ trei saptamani. In ceea ce-l priveste pe fostul lider al Vaii Jiului, anchetatorii au stabilit un calendar al intrevederilor, Cozma prezentandu-se in fata procurorilor de mai multe ori.

"Iliescu a mintit"

Fostul conducator din Valea Jiului a ajuns la Parchetul Militar fiind adus cu o duba a Penitenciarului Rahova, acolo unde Miron Cozma este incarcerat. Timp de trei ore acesta a trebuit sa dea declaratii in fata procurorilor despre evenimentele din 13-15 iunie 1990. La sfarsitul intalnirii, Miron Cozma a fost urcat in duba, care, dupa ce a lovit un autoturism parcat in fata Parchetului Militar, a plecat spre Penitenciarul Rahova.

Daca la una din audierile anterioare, Cozma declarase in fata procurorilor ca nu este unealta lui Ion Iliescu si ca s-a saturat sa ia asupra lui raspunderea pentru mineriadele ce au avut loc de-a lungul anilor, ieri, ortacul sef a cerut sa fie confruntat cu fostul presedinte al Romaniei pentru a arata ca acesta a mintit cand s-a folosit de numele sau si a multumit pentru interventia minerilor. "Miron Cozma nu a vorbit niciodata cu Ion Iliescu inainte de 14 iunie 1990 si a declarat (n.r.- Cozma) ca Ion Iliescu a mintit cand s-a folosit de numele lui spunand ca a discutat cu el pentru a face acea «curatenie»", a declarat avocatul ortacului sef, Adrian Roseti, la iesirea de la Parchet.

66

De asemenea, Miron Cozma a declarat ca, in data de 14 iunie 1990, ar fi fost luat de Virgil Magureanu si plimbat prin Bucuresti pentru a vedea ce atrocitati facusera demonstrantii.

Avocatul liderului din Valea Jiului a tinut sa mentioneze ca, de fapt, nu Cozma i-a adus pe ortaci la Bucuresti, ci ca acestia l-au adus pe el. "Minerii l-au adus pe Miron Cozma la Bucuresti, nu Miron Cozma i-a adus pe acestia. Oricum Cozma nu avea nici o putere la vremea respectiva, fiind de putin timp lider in Valea Jiului. La vremea respectiva, erau alte centre de putere si trebuie descoperit cine a chemat cele doua garnituri de tren", a mai spus avocatul.

O mica schimbare

Pe langa audierea lui Cozma, ieri, la Parchet a dat o declaratie si fostul premier Petre Roman. Acesta a precizat ca audierile de ieri au avut loc in urma unei cereri formulate de el in acest sens, pentru ca discutiile purtate cu procurorii la intalnirea anterioara sa poata fi consemnate intr-o declaratie. Roman a mai precizat ca este o pura coincidenta faptul ca audierea sa are loc in aceeasi zi in care la Parchet a dat declaratii si Miron Cozma, cu care nu a fost confruntat.

Referindu-se la evenimentele din 13-15 iunie 1990, Petre Roman a declarat ca unul dintre cei care poarta o raspundere politica pentru faptele petrecute la acea data este fostul sef al statului, Ion Iliescu. "Minerii nu au venit de capul lor, au fost manipulati. Dar aceasta ancheta ne va duce la identificarea celor care au profitat de pe urma acestor evenimente", a adaugat Roman. Acesta a tinut insa sa precizeze ca pentru faptele petrecute in acea perioada numai organele abilitate pot stabili daca acesta ar putea raspunde si din alte puncte de vedere.

Totusi, recunoasterea faptului ca Iliescu are o raspundere pentru cele intamplate in iunie ‘90, mira daca tinem cont de declaratiile date de fostul premier la precedenta sa audiere, din urma cu trei saptamani, cand a incercat sa-l "spele" pe Iliescu. Dupa cum se stie, atunci, Roman a precizat ca toate mesajele adresate de catre Iliescu minerilor au fost interpretate gresit si ca acesta nu dorea sa faca altceva decat sa-i convinga sa paraseasca Bucurestiul si nicidecum sa recurga la acte de vandalism. "Din pacate, atunci cand minerii au ajuns in Piata Victoriei, Ion Iliescu le-a adresat cateva cuvinte in care a introdus cateva elemente care le-au creat impresia ca pot face ordine. De aici li s-a indus ideea ca trebuie sa mearga la sedii de partide si sa faca tot ceea ce au facut. Nu cred ca acesta a fost mesajul presedintelui, intrucat cu o ora inainte convenisem sa-i trimitem acasa", spunea Roman, care adauga ca mesajul de multumire pe care Iliescu l-a adresat minerilor a avut la baza convingerea personala a fostului presedinte ca numai astfel acestia pot fi convinsi sa plece.

Altfel, dupa audierile de ieri, ex-premierul nu a uitat sa mentioneze faptul ca nu a fost de acord cu venirea minerilor la Bucuresti si ca in 14 iunie a propus si s-a luat o decizie pentru ca ortacii sa se intoarca acasa. "Declaratia mea nu are legatura cu Miron Cozma, ci cu ce s-a intamplat intre13-15 iunie 1990. Parerea mea este ca minerii nu erau autorizati sa vina la Bucuresti. Am fost inca de la inceput impotriva acestui lucru", a declarat Petre Roman. In final acesta a spus ca foarte importata este mineriada din 1999 si ca si aceste fapte trebuie cercetate.

Voiculescu,

pe teava

In dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 au fost audiate pana in prezent mai multe persoane implicate in acele evenimente. Printre acestea se numara si Ion Iliescu sau amiralul in rezerva Emil Cico Dumitrescu. Audierile vor continua insa, iar urmatorul nume greu care se va prezenta in fata procurorilor se pare ca este Gelu Voican Voiculescu.

Restabilirea "ordinii"

67

Audierile in acest caz au inceput dupa ce presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor (AMV), Viorel Ene, a solicitat procurorului general al Romaniei, Ilie Botos, sa-l desemneze pe generalul magistrat Dan Voinea sa continue cercetarile. Astfel, la inceputul anului trecut, Botos a decis, in urma unei intalniri avute cu Ene, constituirea unei echipe care sa finalizeze ancheta in acest dosar.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 reprezinta cea mai sangeroasa perioada de dupa decembrie ‘89. Ortacii din Valea Jiului au ajuns in Bucuresti in seara de 13 iunie 1990, pentru a "restabili ordinea in Capitala" si pentru a pune capat demonstratiilor organizate de studenti fata de politica dusa de partidul de guvernamant de la acea vreme, Frontul Salvarii Nationale (FSN), si a liderului sau Ion Iliescu. Timp de doua zile, minerii, coordonati de Cozma, au distrus sediile mai multor partide de opozitie, pe cel al Facultatii de Arhitectura, dar si mai multe cladiri din Piata Universitatii. Tot in aceeasi perioada, din Piata Universitatii, au fost ridicati aproximativ o mie de tineri, pentru 182 fiind emise mandate de arestare preventiva.

Noua acuzati

La sapte ani de la sangeroasa mineriada, Asociatia Victimelor Minerilor a formulat o plangere penala impotriva lui Miron Cozma, Nicolae Camarasescu, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Gheorghe Diamandescu, Mihai Chitac, Traian Basescu si a lui Gheorghe Robu. Acestia sunt acuzati de "organizarea, instigarea si transportarea minerilor in Capitala, precum si de comiterea actelor de barbarie ale ortacilor". In acelasi timp, AVM a acuzat si faptul ca politistii au fost complicii minerilor si ca procurorii au arestat, anchetat si maltratat ilegal oameni nevinovati.

Initial, plangerea a fost inregistrata la Parchetul civil care insa si-a declinat competenta in favoarea procurorilor militari, motivand ca doua din persoanele reclamate aveau la acea data calitatea de militar: Mihai Chitac (fost ministru de Interne) si Gheorghe Diamandescu (fost sef al Inspectoratului General al Politiei).

Doar

o condamnare

In ciuda faptului ca exista foarte multe nume grele implicate in mineriada din 13-15 iunie 1990 si cu toate ca desfasurarea evenimentelor este foarte bine cunoscuta, pana in acest moment nu a fost condamnata decat o singura persoana. Este vorba despre Denes Domokos (fost miner sef de schimb la Exploatarea Miniera Livezeni) care a primit zece ani de inchisoare fiind acuzat ca a incercat sa-l decapiteze pe fostul lider al studentilor, Marian Munteanu, cel despre care de curand Cozma, cu un tupeu maxim, a declarat ca l-a slavat.

De asemenea, au fost trimise in judecata mai multe persoane, printre acestea numarandu-se Nicolae Camarasescu (inginer in cadrul Exploatarii Miniere Aninoasa), acuzat ca a oprit aparitia cotidianului "Romania Libera". Tot pentru mineriada din 1990 a fost trimis in judecata si generalul Mihai Chitac, invinuit alaturi de alti cinci fosti ofiteri pentru violentele inregistrate in zona Ministerului de Interne, soldate cu uciderea a patru persoane.

Stanculescu

pus sub acuzare

Totodata, in aprilie 1999, procurorii militari au anuntat punerea oficiala sub acuzare a generalului Victor Athanasie Stanculescu (fost ministru al Apararii), invinuit de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, dupa ce intr-un raport din februarie 1998 al Parchetului General se arata ca "in perioada 14-17 iunie 1990, potrivit dispozitiilor primite din partea Guvernului, MApN a asigurat hranirea si echiparea unor forte civile ce au participat la restabilirea linistii si ordinii

68

publice in Capitala". Astfel, 958 de ortaci ar fi primit uniforme militare pe care nu le-au mai restituit, cauzand un prejudiciu de aproximativ un milion de lei. Despre Stanculescu, Petre Roman a declarat de curand ca nu are nici o vina si ca MApN nu i-a echipat pe mineri, aducand in acest sens un argument aberant. Acela ca ortacii au folosit bate si alte obiecte contondente.

Iliescu a instigat la mineriade

Fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu, a declarat, sambata, la Targu Mures, ca Ion Iliescu ar trebui adus in fata justitiei, cel putin pentru instigare la mineriade. "Probabil fostului presedinte Iliescu i se va schimba incadrarea juridica din martor in inculpat in procesul vizand mineriada din 1990. Exista dovezi si probe clare ca Iliescu a facut apologia infractiunii. Au existat oameni luati de pe strada, au fost batuti, au fost violuri, in iunie 1990, despre care presedintele stia. Atunci noi credeam ca in Romania este democratie si de fapt eram sub un Consiliu Militar, Romania se afla in regim militar", a spus Constantinescu, conform Rompres. Fostul presedinte l-a acuzat pe Iliescu de faptul ca, in momentul in care a felicitat minerii, avea cunostinta despre toate crimele, torturile si violurile savarsite. Sa bata, la Targu Mures, Emil Constantinescu si-a lansat cartea "Adevarul despre Romania".

Articol din numarul 3303 din 2005-04-21 scris de RASVAN MOLDOVEANU aparut in pagina 10 ("ANCHETE" ) 1322 semne

Declaratie incredibila la Universitatea Bucuresti pe 15 iunie 1990

Roman a sustinut ca studentii i-au batut pe mineri

Petre Roman a venit la Universitatea Bucuresti (sediul din b-dul Balcescu) in dupa amiaza zilei de 15 iunie 1990. Minerii pusesera stapanire pe cladire in noaptea de 13 spre 14 si tocmai o parasisera pentru a primi multumirile lui Ion Iliescu. In acest interval au devastat laboratoare si sali de curs, au batut salbatic si arestat studenti si cadre didactice. In holul de la parterul Facultatii de Geologie, Roman a dat nas in nas cu un grup de studenti (printre care se afla si subsemnatul) si profesori care l-au luat la intrebari despre soarta celor arestati si despre distrugerile si violentele barbare din institutie. Roman a declarat, fara nici o jena, ca sangele de pe coridoare poate fi, de fapt, vopsea rosie. El a mai sustinut, cu seninatate, ca este posibil ca studentii sa-i fi batut, in realitate, pe mineri pentru ca, pe holuri, s-ar fi aflat cizme de cauciuc pierdute de acestia in timpul fugii! Printre altele, minerii au distrus la Facultatea de Geologie una din cele mai mari si importante colectii de micropaleontologie din lume, realizata de catre acad. prof. dr. doc. Theodor Neagu dupa o viata de munca si pastrata, pana atunci in deplina siguranta, la Catedra de Paleontologie.

Articol din numarul 3303 din 2005-04-21 scris de GEORGE TARATA & ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 10 ("ANCHETE" ) 3565 semne

Roman il spala pe Iliescu

Fostul premier a fost audiat in dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990

l La iesirea din Parchet, Petre Roman s-a dezvinovatit

si i-a luat apararea lui Ion Iliescu

Audierile in dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 au continuat, ieri, la Parchetul Militar Teritorial Bucuresti, unde s-a prezentat fostul premier Petre Roman. Dupa o intalnire cu procurorii care a durat aproximativ cinci ore, Roman a facut mai multe declaratii prin care a dorit sa se dezvinovateasca, spunand ca nici el si nici Ion Iliescu nu au nici o legatura cu organizarea celor

69

mai sangeroase evenimente de dupa decembrie 1989. Fostul premier a sustinut in fata jurnalistilor ca mineriada a fost organizata de "nuclee ale structurilor fostului regim care au avut interes de a crea panica si violenta". Roman a incercat sa-si sustina aceasta teorie, afirmand ca mineriada a fost inoportuna si fara justificare, in conditiile in care avusesera loc alegeri libere, iar imaginea reprezentantilor puterii de la acea vreme era pozitiva atat in tara, cat si in strainatate. "Noi aveam cel mai mult de pierdut din ce s-a intamplat la mineriada. Cui i-ar fi servit?!. Aveam majoritate confortabila, fusesera organizate alegeri libere, imaginea Romaniei crestea. In Piata Revolutiei, dupa alegerile din mai, era plin de reprezentanti ai mass-media nationale si internationale", a declarat Petre Roman.

Roman a exclus si orice legatura dintre el si Miron Cozma, declarand ca acesta a avut un important rol in acele evenimente si ca cel mai probabil minerii au fost indemnati de catre oamenii vechiului regim, care ar fi vrut sa puna mana pe putere. Desi sustine ca nu a avut nici o legatura cu venirea minerilor la Bucuresti, totusi Roman a recunoscut ca a "convenit cu Ion Iliescu sa li se dea o hrana calda si apoi sa fie trimisi inapoi acasa".

Dupa declaratiile de dezvinovatire, Roman a sarit in ajutorul fostului presedinte Ion Iliescu. Astfel, ex-premierul Romaniei a tinut sa precizeze ca toate mesajele adresate de catre Iliescu minerilor au fost interpretate gresit si ca acesta nu dorea sa faca altceva decat sa-i convinga sa paraseasca Bucurestiul si nicidecum sa recurga la acte de vandalism. "Din pacate, atunci cand minerii au ajuns in Piata Victoriei, Ion Iliescu le-a adresat cateva cuvinte in care a introdus cateva elemente care le-au creat impresia ca pot face ordine. De aici li s-a indus ideea ca trebuie sa mearga la sedii de partide si sa faca tot ceea ce au facut. Nu cred ca acesta a fost mesajul presedintelui, intrucat cu o ora inainte convenisem sa-i trimitem acasa", a spus Petre roman. Roman a subliniat ca mesajul de multumire pe care Iliescu l-a adresat minerilor a avut la baza convingerea personala a fostului presedinte ca numai astfel acestia pot fi convinsi sa plece.

In final, Roman a tinut sa-i ia apararea si generalului Victor Atanasie Stanculescu, precizand ca minerii nu au fost echipati de catre armata, intrucat acestia au folosit bate si alte obiecte contondente.

Tot ieri, Petre Roman a fost audiat de aceiasi procurori si in dosarul "Decembrie ‘89". Conform informatiilor pe care le detinem, fostul premier ar fi aratat ca nu a avut nici o legatura anterioara datei de 22 decembrie 1989 cu Ion Iliescu si ca a venit, pur si simplu, in toiul evenimentelor, iar ca Virgil Magureanu a fost adus de fostul presedinte al tarii, care l-a recomandat pentru ca se cunosteau dinainte. Intrucat nu a fost timp pentru amanunte referitoare la multe aspecte care au privit revolutia si mineriada, Roman va mai fi chemat la Parchet.

Articol din numarul 3304 din 2005-04-22 scris de RAZVAN SAVALIUC & ADINA ANGHELESCU aparut in pagina 3 ("EVENIMENT" ) 10901 semne

Ortacul sef rupe omerta din dosarul "13-15 iunie 1990"

Miron Cozma reia in fata anchetatorilor circuitul operational politic, care a declansat aducerea minerilor la Bucuresti

l Supararea lui cea mare: declaratia lui data in urma cu patru ani in fata procurorului Mihai Popov a disparut din dosar

l La acea vreme, fosta putere PSD il scosese pe gen. Dan Voinea pe tusa anchetei

Miron Cozma a fost adus, ieri, din nou, la sediul Parchetului Militar Teritorial Bucuresti pentru a fi audiat in dosarul mineriadei din 13-15 iunie ‘90. A fost cuminte, a raspuns tuturor intrebarilor anchetatorilor si a spus aceleasi lucruri pe care le-a sustinut si in fata anturajului pe care si l-a creat in penitenciarul Rahova. Pornind de la constientizarea in timp a faptului ca el si ortacii din

70

Valea Jiului au fost "unelte folosite de fosta Putere" si pana la amintirea din 1994, cand Guvernul Vacaroiu avea postul liber de ministru de Interne si i s-a facut aceasta propunere, dar el a refuzat-o. De altfel, acest episod ne-a fost confirmat de surse confidentiale PSD (foste FSN). Conform avocatului lui Cozma, declaratia de ieri a privit partea de "preambul" a evenimentelor din iunie 1990, si anume miscarile din februarie si revendicarile minerilor din luna martie a acelui prim an postdecembrist. Ca sa existe imaginea evenimentelor sangeroase care au urmat, perioada aceasta o vom descrie, pe scurt, pentru a reaminti celor care au uitat sau celor care erau prea tineri pentru a-si mai aminti, toate elementele-cheie care au condus, pas cu pas, la ceea ce avea sa se numeasca "barbaria curatirii Pietii Universitatii".

Cum i-a transformat Iliescu pe mineri in "bate"

Sa incepem, asadar, cu acele negocieri, la care a participat si Miron Cozma, si a caror desfasurare a cunoscut-o indeaproape. In 8 martie 1990, la mina Vulcan s-au adunat aproape 35.000 de mineri care solicitau Guvernului Roman sa se aprobe cele 24 de revendicari pe care acestia le aveau si care priveau, in special, conditiile de subteran, sporuri, mai putine zile de munca pe saptamana si 6 ore in loc de 8 pe zi, cat lucrau minerii la acea vreme. Aflati intr-o stare sporita de tensiune, minerii au plecat apoi de la mina Vulcan, la mina Lonea. Trebuie sa amintim aici ca la mina Lonea era angajat Miron Cozma, pe postul de inginer sef de productie si, in acea luna, martie 1990, el a fost ales lider al Ligii Sindicatelor Miniere. La Lonea s-au ales reprezentantii Comisiei de negociere. Din partea Ministerului Minelor a participat la discutii adjunctul ministrului Minelor, Cornel Burlec. In urma acelor negocieri, s-a "nascut" Hotararea de Guvern nr.236 din 1990, semnata de prim-ministrul Petre Roman, in care o parte din revendicari au fost acceptate. Cateva zile mai tarziu, prim-ministrul Roman a mai semnat o Hotarare de guvern, numarul 267, in care Executivul era de acord si cu celelelate revendicari. Printre acestea se numara si reducerea saptamanii de lucru in minerit si gratuitate pentru curentul electric. Nu trebuie scapat din vedere, insa, ca inainte cu o luna de zile, in februarie 1990, la Bucuresti avusesera loc miscari sociale impotriva Guvernului Roman si fusese trimis, de catre Ion Iliescu, in Valea Jiului, Gelu Voican Voiculescu - pe atunci vice-prim ministru. Voican Voiculescu i-a indemnat pe mineri sa plece la Bucuresti pentru a sprijini Guvernul Roman si, din ordinul ministrului Transporturilor, li s-au pus la dispozitie trenuri. La discutiile de atunci au participat Ion Iliescu, Petre Roman, ministrul Apararii Victor Athanasie Stanculescu, ministrul de Interne Mihai Chitac si din partea Opozitiei Corneliu Coposu, Ion Diaconescu si altii.

Cert este ca acceptarea revendicarilor minerilor i-a creat lui Ion Iliescu o mare credibilitate in Valea Jiului. Pe asta s-a bazat fostul Presedinte. Iar atunci cand a avut nevoie de mineri, i-a folosit, trei luni mai tarziu, impotriva "derbedeilor", "legionarilor" si "golanilor" din Piata Universitatii care formasera un grup compact , anticomunist, sustinator al Punctului 8 de la Timisoara (prin care se solicita ca cei care au facut parte din structurile de conducere ale PCR sa nu mai detina vreodata vreo functie de conducere in noua structura democratica).

Aceste aspecte au fost, cu siguranta, disecate si in audierea de ieri a lui Miron Cozma.

Dosarul mineriadei

din ‘90, ascuns din ordin politic

Practic, in dosarul "13-15 iunie ‘90", declaratiile lui Miron Cozma capata un contur mai curajos acum, cand acesta considera ca e singurul care sta de opt ani in puscarie si in capul caruia s-au spart toate "manevrele" ordonate si coordonate de fosta Putere iliesciana. Subliniem acest aspect, pentru ca Miron Cozma a mai fost audiat in acest dosar pe vremea cand patru procurori lucrau intens in aceasta cauza si, brusc, in 2000, echipei conduse de gen Dan Voinea i s-a luat acest dosar si, odata reinstalat PSD-ul lui Ion Iliescu la Cotroceni, slugi-magistrati din Parchetul General au dosit cat au putut cauza. La momentul acela, in dosar existau 35 de persoane puse sub invinuire. Incepand cu generalii Victor Stanculescu si Mihai Chitac, care fusesera deja trimisi

71

in judecata doar pentru cauza referitoare la cei patru morti din data de 13 iunie 1990. Acest episod a fost tratat separat, intrucat represaliile asupra celor din Piata Universitatii incepusera inca din 13 iunie 1990, iar minerii au sosit in Bucuresti, pentru a sprijini Guvernul, in zorii zilei de 14 iunie 1990. De altfel, zarurile fusesera deja aruncate.

Declaratia

lui Cozma din 2001 a disparut

din dosar

In declaratiile anterioare din dosar, in 2000-2001, Miron Cozma si-a dat drumul la gura si a aratat cu degetul catre Ion Iliescu si camarila lui. Pentru prima data dupa atatia ani. Declaratia a fost data in fata procurorului militar sef Mihai Popov, dar ea a disparut de la dosar. Din cate cunoastem, aceasta este si acum marea suparare a lui Miron Cozma. Faptul ca s-au evaporat acele pagini. Anchetatorii care se ocupa astazi de acest caz au, insa, foarte mult de lucru, pentru ca volumele, in numar de 24, care fac obiectul cauzei mineriadei din 13-15 iunie ‘90 au fost facute talmes-balmes, si vor mai exista surprize de acest gen. Nu mare ar fi mirarea ca si segmentul de ancheta pe care acelasi procuror Mihai Popov l-a facut "scapat" printr-o solutie de neincepere a urmaririi penale, care privea implicarea in evenimentele din 13-15 iunie ale cumnatului fostul premier de atunci, Petre Roman, pe nume Dimitrie Borislavski, zis Kuki (fost colonel MApN, azi pensionat), sa aiba pagini-lipsa. Ca sa ne asiguram, insa, ca ele vor fi cautate si refacute in cazul in care au fost distruse, vom oferi amanuntele esentiale care existau in 2000 in acest dosar disjuns - adica rupt din "corpul" dosarului-mama, "Mineriada 13-15 iunie ‘90".

Cumnatul

lui Petre Roman

si "misiunea" lui

Impotriva lui Kuki Borislavski, colonel pe atunci in MApN si cumnat al lui Petre Roman, Asociatia Victimelor Mineriadelor depusese, inca din 1997, o plangere penala. El era invinuit de participare, alaturi de mineri, la evenimentele care au avut loc la Universitate, mai precis la Facultatea de Drept. Aceasta plangere penala nu a avut nici un deznodamant, iar ancheta nu s-a mai produs. Plangerea a fost inregistrata la procurorul sef al Curtii Militare de Apel, Mihai Popov. Viorel Ene, presedintele AMVR, declara pe atunci ca daca ar fi fost altcineva in locul lui Kuki Borislavski, ar fi fost trimis cu siguranta in judecata. Dar asa...

Dimitrie Borislavski a fost audiat, e adevarat, si gasise deja motivatia "participarii" la evenimente: misiunea data de gen. Mihai Chitac. In realitate, detaliata, misiunea cumnatului lui Petre Roman a fost aceea de a coordona minerii in acea zona necunoscuta lor, si ridicarea de bunuri. In declaratia de atunci a lui Miron Cozma, acesta dezvaluia faptul ca Kuki i-a soptit, "la ureche" cine este. O alta declaratie de la dosar, cea a profesorului universitar Ion Coja, de la Facultatea de Litere, confirma aparitia colonelului MApN printre minerii din incinta Universitatii. Conform profesorului Coja, Borislavski a incurajat ideea deschiderii casei de bani, a intrat in sediul Ligii Studentilor, a cercetat casa de bani si a ramas alaturi de mineri. Si alti martori au sustinut ca Borislavski a fost acolo, cu doi ofiteri de Politie, si i-a coordonat pe mineri in activitatile de scoatere si transportare a numeroase bunuri ce apartineau facultatii. Borislavski a gasit o motivatie si pentru aceste ridicari ilegale de bunuri: "au fost luate pentru a fi protejate". Fata de cine?

Acum, cand dosarul a fost reluat, reaudierea lui Petre Roman ar trebui sa priveasca si acest aspect in care si-a desfasurat ostilitatile cumnatul sau.

72

Ordinul verbal

al lui Ion Iliescu

Si generalul Chitac si-a spus varianta in legatura cu aceste aspecte, in acest dosar al mineriadei din 13-15 iunie ‘90 (partea a doua, adica fara aspectele din 13 iunie), in care avea pe atunci calitatea de invinuit de savarsirea infractiunii de subminare a puterii de stat. El afirma ca atat generalul Corneliu Diamandescu, fost sef al Inspectoratului General de Politie, dar si alte persoane aflate in imediata apropiere au fost direct implicate in coordonarea "raidurilor" politiei si minerilor, avand ca rezultate distrugerea sediilor unor partide si ziare, maltratarea a sute de bucuresteni si retinerea a aproximativ 1500 de persoane. Cert este ca Doru Viorel Ursu, care a fost numit ministru de Intrene in locul lui Chitac, in 15 iunie 1990, a fost cel care s-a zbatut sa dea de urma celor retinuti si, din ordinul lui, acestia au fost eliberati din aresturi. Referitor la "misiunea" cumnatului lui Petre Roman, gen. Chitac declara ca acesta nu a avut nici un fel de ordin din partea lui, si ca declaratia colonelului de armata era mincinoasa. De altfel, Chitac fusese trimis sa raspunda, in fata instantei, de instigare la omor pentru cele patru victime impuscate cu sange rece, in spate, in 13 iunie ‘90: Valentin Mocanu, Gheorghe Drucan, Dragos Drumea si Marina Mitrita. Ei au cazut in zona Ministerului de Interne si fosta "Romarta Copiilor".

Un alt fapt deosebit de important, la care anchetatorii trebuie sa-si opreasca privirea din nou dupa acesti cinci ani de "stagnare" in dosar, este cel mentionat de acelasi general Mihai Chitac, referitor la documentul numit "Planul de evacuare a Pietii Universitatii". Document in care exista scris, negru pe alb: "Intocmit pe baza Ordinului verbal al Presedintelui ales al Romaniei, Dl. Ion Iliescu, dat in sedinta din 11.06.90, ora 16,00. Discutat si aprobat verbal de Prim-ministrul Guvernului Provizoriu - Dl. Petre Roman in sedinta din 12.06.90, ora 12,00".

Ultima ora: si fostul amiral Cico Dumitrescu a fost audiat, ieri, in dosarul 13-15 iunie ‘90". Era foarte suparat si se pare ca a spus tot ceea ce "lacatele" PSD i-au tinut memoria blocata atata amar de vreme.

Articol din numarul 3304 din 2005-04-22 scris de RASVAN MOLDOVEANU aparut in pagina 6 ("OPINII" ) 6032 semne

De la linte la sange

Lovitura de stat si mineriadele sunt pacatele originare ale democratiei din Romania. Justitia, politica, economia, administratia sunt contaminate de oameni care-si acopera reciproc vinovatiile. Dincolo de coruptie sau alte tare ale oricarei societati, ei sunt complici la o infractiune mult mai grava: crima. Celebrul slogan "Iliescu judecat pentru sangele varsat" se refera la toti cei care, impreuna cu acesta, si-au manjit mainile cu sange pentru a pune mana pe putere. Sau pentru a o pastra. Sau pentru a regla anumite conturi. Crimele, violentele, devastarile, jafurile, abuzurile au fost facute la comanda politica. Sunt opera unor oameni. Majoritatea in viata, liberi, bogati, ocupand functii inalte. Fara nici o remuscare, criminali sau complici la crima mint cu nerusinare pentru a scapa de pedeapsa.

Audiat, miercuri, la Parchetul General, Petre Roman si-a exersat, din nou, tupeul afirmand ca "mineriada (din14-15 iunie 1990 - nota red.) a fost provocata de nuclee ale structurilor fostului regim care au avut interes de a crea panica si violenta". Aceasta mare minciuna reprezinta un mare adevar. FSN insusi nu era altceva decat un "nucleu al structurilor fostului regim". Pe 13 iunie, dupa amiaza, presedintele Ion Iliescu a aparut la televizor chemand "toate fortele constiente si responsabile sa se adune in jurul Guvernului si Televiziunii", iar Guvernul, condus de Roman, a emis un comunicat care vorbea despre "acte de tip legionar care trebuie oprite cu toata fermitatea". Cine avea, deci, "interes sa creeze panica si violenta"? Cine avea nevoie de mineri? Petre Roman intoarce lucrurile cu susul in jos, intreband nevinovat presa, dupa audierea de miercuri "Cui i-ar fi servit?" Adica, lui si fesenistilor lui in nici un caz! Misterioasele "nuclee ale

73

fostului regim" i-ar fi trimis, in realitate, pe mineri in Piata Universitatii sa faca ordine, i-ar fi pus sa ocupe si sa devasteze Univeritatea, sedii de partide, redactii de ziare, sa bata, sa jefuiasca, sa aresteze. "Nucleele" le-au multumit miilor de mineri "pentru prezenta utila si eficienta", nu Ion Iliescu. Totul cu complicitatea politistilor, care i-au transportat si batut la randul lor pe cei arestati. A procurorilor, care i-au retinut si anchetat abuziv. A televiziunii romane, care a incitat o tara intreaga la violenta impotriva manifestantilor pasnici din Piata Universitatii. A diverselor institutii, care i-au transportat, hranit si adapostit! Cum au reusit, oare, fortele, "nucleele" astea interesate, pe care Petre Roman sustine ca nu le-a chemat, sa isi asigure cooperarea, ba chiar subordonarea totala a institutiilor statului, al carui premier era?

"Nucleele" lui Roman seamana izbitor cu "teroristii" lui Iliescu. Iata criminalii adevarati. Noi, fesenistii suntem niste miei neprihaniti. Cu totii am fost victime ale unor forte ceausiste criminale, potrivnice democratiei, dar, vai! niciodata identificate. Chemat si el la Parchetul general in Dosarul "Decembrie ‘89", Ion Iliescu, "ultimul pe lista, cu voia dumneavoastra", a mers chiar mai departe decat Roman cu tupeul si cu dispretul fata de Justitie recomandandu-le procurorilor sa-i citeasca volumele despre revolutie. Iliescu si Roman, eterni complici, nu sunt singuri in aceste afaceri sangeroase. Pe lista celor care trebuie sa raspunda - unii penal, altii doar la intrebari - se afla multe nume. Unele sonore. Sunt sigur ca, dat fiind contextul, cei pe care ii voi omite, involuntar desigur, nu se vor supara. Miron Cozma, Gelu Voican Voiculescu, Dan Iosif, Bogdan Niculescu Duvaz, Mihai Chitac, Corneliu Diamandescu, Adrian Sarbu, Razvan Theodorescu, Emanoil Valeriu, Traian Basescu. Pur intamplator, enumerarea incepe cu Cozma si se incheie cu Basescu. Unul este in inchisoare, celalalt este presedintele Romaniei. Asta nu trebuie sa-i dea aripi primului, nici sa-l ofenseze pe ultimul. Sunt semne ca Justitia ar vrea sa-si faca datoria. Insist pe declaratiile lui Roman pentru ca sunt "la zi", pentru ca era premier in perioada mineriadelor din ‘90-'91 si pentru ca este demagog, mincinos si obraznic de profesie. Ma opresc aici cu enumerarea pentru ca acest text nu ataca chestiunea coruptiei. Voi explica, insa, prin cateva exemple, de ce am scris aceste vorbe grele despre Petre Roman, un om care minte cu aceeasi nonsalanta si cand este vorba de viata sa personala si cand este vorba, la propriu, de vietile altora.

Intr-un volum de amintiri, intitulat "Libertatea ca datorie" si publicat dupa 1989, Roman sustine, cu un tupeu dat de lipsa oricarui simt al ridicolului, ca pe vremea lui Ceausescu era nevoit sa vaneze ca sa aiba ce manca. Ca omul primitiv. Tot acolo, il caina pe tatal sau, luptatorul comunist din Spania Valter Roman, ca a fost marginalizat de comunisti tocmai la ministerul Comunicatiilor. Ministru. Apoi, in anii ‘50, Roman senior a fost azvarlit la Editura politica. Director. Acolo, la cea mai politizata si propagandistica editura stalinista (nota mea), a avut satisfactia sa publice diverse titluri valoroase de carte. In schimb, el, Petre, si familia sa traiau in saracie lucie. Atat de prapaditi erau incat au fost nevoiti sa puna servitoarea, repet, servitoarea, sa minta ca puiul fript cu care se laudau in fata oaspetilor, dar pe care nu si-l permiteau, s-a ars si vor manca doar linte. Ce-au mai ras ca proasta de servitoare s-a incurcat in mancaruri si minciuni si i-a anuntat pe musafiri ca s-a ars, din contra, lintea. Si acum ce te faci? Ia puiul de unde nu-i! Saraci, dar haiosi. Si cu servitoare.

Schimband registrul, iti ingheata rasul cand acelasi reformist si democrat Petre Roman sugereaza, cu acelasi tupeu, pe 15 iunie ‘90, in incinta proaspat devastata de mineri a Universitatii Bucuresti, ca studentii i-ar fi maltratat pe mineri si ca sangele de pe holuri ar apartine acestora din urma.

De la linte la sange a fost un pas mic pentru Petre Roman. De la "ultimul pe lista, cu voia dumneavoastra" la crima a fost tot un pas mic pentru Ion Iliescu. Pentru Justitie, insa, ar putea fi marele pas.

Piata Universitatii

74

-------------------

George Roncea si Victor Roncea, arestati in cladirea Institutului de Arhitectura, dezvaluie "Romaniei libere" pe data de 22 iunie 1990 cum au decurs cercetarile. George Roncea: "Orele 6-6.30: dupa ce am fost haituiti prin tot institutul de catre mineri, am reusit sa ne ascundem intr-o sala, impreuna cu patru fete, sub plansetele de desen. Ne-au gasit. Circa zece mineri s-au suit cu picioarele pe plansete. Apoi ne-au smuls de acolo pe rand si au inceput sa ne loveasca cu drugi de fier, vergele, sfredele de mine, cozi de topor si de lopata, bucati de scanduri, tuburi de cauciuc cu metal inauntru. Ne-au tarat pe cai diferite prin facultate, izbindu-ne tot timpul. Unii ne tineau de maini, altii loveau. I-am auzit pe unii strigand: «Omorati-i, omorati-i!» (George Roncea a fost confundat cu Marian Munteanu. Capul i-a fost spart, nu mai vedea, era plin de sange.) Unul dintre mineri a vrut sa ma taie cu toporul, dar a fost oprit cred ca de un sef. Am fost scosi din Arhitectura, apoi transportati spre Ministerul de Interne, loviti tot timpul pe drum. Nu ma mai puteam tine pe picioare, iar ei spuneau ca sunt drogat. Mi-au luat actele si banii. Am fost dusi in curtea Ministerului de Interne, unde se aflau multi tineri culcati pe jos, plini de sange. Din cand in cand erau loviti. O fata in pielea goala era batuta si apoi pipaita pe rand de politisti, sub pretextul ca i se cauta urme de ace de seringa. Mai tarziu am fost scosi in curte, tot in bataie, si aruncati intr-un camion albastru. Ne aflam inauntru 50-60 de insi. Toti aveau capetele sparte, multi dintre ei mainile rupte. La Magurele, ne-a asteptat un cordon de soldati si subofiteri care ne-au ciomagit cu bastoanele. Acolo m-am intalnit cu fratele meu, care fusese adus cu un alt camion".

La randul sau, Victor Roncea marturiseste: "Pe noi nu ne-au lovit in cap, ci doar in burta si picioare. Apoi ne-au dus langa fantana de la Universitate, unde se aflau cei de la Liga. Tinerii erau acolo, claie peste gramada, in apa si sange. Am remarcat o fata, studenta in anul I la Arhitectura, nu mai stiu cum se numeste, cu rochia complet sfasiata. Ne-au transportat apoi la Guvern intr-o masina in care am fost batuti tot timpul. Acolo, intr-o camera de la etajul 1, se aflau 30 de insi intinsi pe jos. De fapt, minerii ne loveau tot timpul. 43 de insi am fost apoi transportati la Magurele. O buna bucata de timp, circa 750 de insi am zacut pe ciment, intr-un garaj. 50 erau femei, 60 minori pana la 16 ani. Cei mai multi erau desfigurati. Mai tarziu au venit medicii. In spatele cladirii, intr-o liziera, eram batuti atunci cand solicitam sa mergem la toaleta. Pentru aceasta operatie eram scosi in grupuri de cate patru. Dupa-amiaza au sosit anchetatorii si au inceput sa ne ia datele si declaratii. A doua zi a sosit o masina de mineri. Multi dintre ei au asistat la ancheta. Purtau manusi de box si erau inarmati cu bate. Celor arestati li s-a spus ca Marian Munteanu este mort, ca Ratiu, Bacanu, Blandiana, Paler si Liiceanu sunt arestati, iar Campeanu a fugit, dar urmeaza sa fie prins. Am fost intrebati ce legatura avem cu toti acestia. Multi erau atat de speriati, incat dadeau orice fel de declaratii".

Marturii extrase din Raportul asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990, Bucuresti, redactat de Grupul pentru Dialog Social si APADOR-CH: "Un tanar de 15-16 ani manca bomboane. Pentru ca bomboanele erau de culoare rosie, minerii au interpretat ca tanarul in cauza consuma droguri si,

75

fara nici o alta explicatie, au invadat cu batele asupra lui". (I.I., muncitor) . "Vazand ca, desi lovit zdravan, nu scoteam nici un sunet, un «trecator» a decretat: «Dati mai tare in el, nu vedeti ca-i drogat?» Minerii i-au dat dreptate si s-au conformat indemnului". (N.D.) . "«Va plateste Ratiu sa va... aici?», intreba un miner pe studentii gasiti in Arhitectura". (T.S.) . "Tot drumul am fost tinuta de maini, intrebata daca am votat cu Iliescu si fortata sa strig: «Sus Iliescu!» Minerul care ma tinea de mana si striga la mine incerca sa-mi sustraga ceasul. Le-am raspuns tot timpul sa ma lase in pace si cel mai des: «Lasa-mi ceasul!»" (O.I.) . "Vineri, 15 iunie, am trecut prin incinta complexului de expozitii din fata Pietei Scanteii, unde minerii au fost cazati si prin jurul orei 13 erau in asteptarea presedintelui tarii. Acestia erau in grupuri mici printre pavilioane de iarba si faceau schimb intre ei de diferite obiecte sclipitoare, ceasuri diferite, bratari de mana, lantisoare si cruciulite, inele, verighete, portmonee, oglinzi mici de poseta, piepteni etc., pentru ca in epoca de... bate asa e: schimbul se face tot in natura". (I.L., muncitor)

Ion Iliescu - discurs de multumire adresat minerilor: "Stiu ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde: cand va fi nevoie, vom apela!" "Va multumesc pentru tot ce ati facut in aceste zile, in general pentru atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. Si de aceasta data ati demonstrat cat de importanta este solidaritatea muncitoreasca. Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica, ati simtit momentul dificil si, cu o daruire exemplara, v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noua. Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile.

Declaratia Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii din 15 iunie 1990: Sa inceteze imediat orice actiune impotriva procesului de democratizare

Actiunile autorizate de presedintele Iliescu si guvernul sau, din ultimele cateva zile, au lovit in inima democratiei romane. Atacurile organizate impotriva sediilor partidelor de opozitie si a ziarelor independente si atacurile impotriva personalitatilor politice care urmareau teluri democratice prin mijloace pasnice, de catre muncitorii chemati in Bucuresti de presedintele Iliescu personal, ameninta sa readuca regimul autoritar in Romania.

Facem apel la presedintele Iliescu si guvernul sau sa inceteze imediat orice actiune impotriva procesului incipient de democratizare a Romaniei. In mod special, el trebuie sa recheme de pe strazi pe toti acei muncitori auto-organizati in grupari violente si sa-si ia in mod public angajamentul ca acestia nu vor mai fi incurajati sa se reintoarca. El va trebui sa garanteze public siguranta conducatorilor si membrilor partidelor politice si a celor care-si exercita dreptul legitim la expresie si dizidenta si va trebui sa redeschida toate ziarele si publicatiile independente ale caror sedii au fost atacate in cursul zilei de joi. In continuare, insistam ca presedintele Iliescu si

76

guvernul sau sa se angajeze intr-un dialog cu partidele de opozitie si alte grupari, pentru a repara daunele aduse democratiei romane, cauzate de evenimentele din ultimele zile. In asteptarea reinstaurarii procesului democratizarii, Statele Unite au hotarat sa sisteze orice ajutoare economice neumanitare care ar fi putut fi acordate Romaniei. Ambasadorul Alan Green, care s-a aflat in aceasta saptamana la Washington pentru consultari, a primit instructiuni de a se reintoarce la Bucuresti, pentru a comunica conducerii Romaniei gravitatea ingrijorarii noastre legate de recentele evenimente care au avut loc in Romania.

Marturii extrase din Raportul asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990, Bucuresti, redactat de Grupul pentru Dialog Social si APADOR-CH: "Un tanar de 15-16 ani manca bomboane. Pentru ca bomboanele erau de culoare rosie, minerii au interpretat ca tanarul in cauza consuma droguri si, fara nici o alta explicatie, au invadat cu batele asupra lui". (I.I., muncitor) . "Vazand ca, desi lovit zdravan, nu scoteam nici un sunet, un «trecator» a decretat: «Dati mai tare in el, nu vedeti ca-i drogat?» Minerii i-au dat dreptate si s-au conformat indemnului". (N.D.) . "«Va plateste Ratiu sa va... aici?», intreba un miner pe studentii gasiti in Arhitectura". (T.S.) . "Tot drumul am fost tinuta de maini, intrebata daca am votat cu Iliescu si fortata sa strig: «Sus Iliescu!» Minerul care ma tinea de mana si striga la mine incerca sa-mi sustraga ceasul. Le-am raspuns tot timpul sa ma lase in pace si cel mai des: «Lasa-mi ceasul!»" (O.I.) . "Vineri, 15 iunie, am trecut prin incinta complexului de expozitii din fata Pietei Scanteii, unde minerii au fost cazati si prin jurul orei 13 erau in asteptarea presedintelui tarii. Acestia erau in grupuri mici printre pavilioane de iarba si faceau schimb intre ei de diferite obiecte sclipitoare, ceasuri diferite, bratari de mana, lantisoare si cruciulite, inele, verighete, portmonee, oglinzi mici de poseta, piepteni etc., pentru ca in epoca de... bate asa e: schimbul se face tot in natura". (I.L., muncitor)

Ion Iliescu - discurs de multumire adresat minerilor: "Stiu ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde: cand va fi nevoie, vom apela!" "Va multumesc pentru tot ce ati facut in aceste zile, in general pentru atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. Si de aceasta data ati demonstrat cat de importanta este solidaritatea muncitoreasca. Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica, ati simtit momentul dificil si, cu o daruire exemplara, v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noua. Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile.

Declaratia Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii din 15 iunie 1990: Sa inceteze imediat orice actiune impotriva procesului de democratizare

Actiunile autorizate de presedintele Iliescu si guvernul sau, din ultimele cateva zile, au lovit in inima democratiei romane. Atacurile

77

organizate impotriva sediilor partidelor de opozitie si a ziarelor independente si atacurile impotriva personalitatilor politice care urmareau teluri democratice prin mijloace pasnice, de catre muncitorii chemati in Bucuresti de presedintele Iliescu personal, ameninta sa readuca regimul autoritar in Romania.

Facem apel la presedintele Iliescu si guvernul sau sa inceteze imediat orice actiune impotriva procesului incipient de democratizare a Romaniei. In mod special, el trebuie sa recheme de pe strazi pe toti acei muncitori auto-organizati in grupari violente si sa-si ia in mod public angajamentul ca acestia nu vor mai fi incurajati sa se reintoarca. El va trebui sa garanteze public siguranta conducatorilor si membrilor partidelor politice si a celor care-si exercita dreptul legitim la expresie si dizidenta si va trebui sa redeschida toate ziarele si publicatiile independente ale caror sedii au fost atacate in cursul zilei de joi. In continuare, insistam ca presedintele Iliescu si guvernul sau sa se angajeze intr-un dialog cu partidele de opozitie si alte grupari, pentru a repara daunele aduse democratiei romane, cauzate de evenimentele din ultimele zile. In asteptarea reinstaurarii procesului democratizarii, Statele Unite au hotarat sa sisteze orice ajutoare economice neumanitare care ar fi putut fi acordate Romaniei. Ambasadorul Alan Green, care s-a aflat in aceasta saptamana la Washington pentru consultari, a primit instructiuni de a se reintoarce la Bucuresti, pentru a comunica conducerii Romaniei gravitatea ingrijorarii noastre legate de recentele evenimente care au avut loc in Romania.

In decembrie 1989 copiii Romaniei au strigat: ,Imparatul e gol!" si adevarul lor a invins. Nu ca in poveste, ci cu jertfa de sange. Imparatul s-a prabusit, dar Partidul a ramas.

26 decembrie 1989: este organizat primul miting anticomunist de dupa Revolutie.

12 ianuarie: Manifestantii cer indepartarea de la Conducerea CFSN a nomenclaturistilor.

23 ianuarie: Frontul anunta ca va candida in alegeri, in pofida promisiunilor anterioare. Doina Cornea si alti dizidenti de frunte demisioneaza din Front.

28-29 ianuarie: PNTCD, PNL si PSDR cer demisia echipei conduse de Iliescu si Roman si constituirea unei puteri politice care sa includa si partidele istorice. Frontul pune la cale o contramanifestatie a ,oamenilor muncii". Sunt adusi pentru prima oara minerii in Bucuresti.

18 februarie: La mitingul Opozitiei, din Piata Victoriei, diversionisti bine antrenati incita multimea pentru a patrunde in forta in sediul Guvernului. A doua zi, pe 19 februarie, sunt chemati la Bucuresti minerii, constituiti dupa modelul garzilor civile paramilitare ale Revolutiei bolsevice din Rusia.

22 aprilie 1990: Se implineau patru luni de la revolutie. Asociatii nepolitice

78

au organizat o comemorare la Cimitirul Eroilor, de unde au pornit in mars spre Televiziune. La incheierea manifestatiei, in timp ce coloana de manifestanti se deplasa pe Calea Dorobantilor, de la balconul unui bloc s-a aruncat un ghiveci de flori care a ranit o femeie in varsta. Incidentul a facut ca tensiunea din randul manifestantilor sa creasca. Ajunsi in Piata Universitatii, ei ocupa carosabilul, blocand circulatia atat pe B-dul Nicolae Balcescu, cat si pe B-dul Republicii. Pentru prima data dupa Revolutie se inalta baricade.

23 aprilie: Lumea se aduna pe trotuarul din fata Teatrului National. Se vorbeste la portavoce. Peste noapte raman circa 100 de persoane.

24 aprilie: In jurul orei 5.00 dimineata Politia se napusteste asupra oameniilor stransi in jurul troitei, lovindu-i cu salbaticie. In jurul orei 11.00, Politia se retrage, Piata fiind reocupata de cateva sute de manifestanti. Se striga cu patima ,Jos Iliescu"! In dimineata aceleiasi zile, presedintele CPUN, Ion Iliescu, cere votarea unei motiuni pentru eliberarea fortata a pietei, motiune ce nu va fi adoptata. Ion Iliescu ii numeste pe cei care il contesta in Piata Universitatii, ,golan".

Intemeierea Golaniei

La ora 12.00, dupa ce am aflat la radio ce a zis Iliescu, am decupat un cartonas pe care am scris apasat ,golan". In stanga jos am pus ca o marca semnatura: Ion Iliescu. Trag la xerox, cateva sute de bucati si cumpar doua cutii de ace. Imi pun prietena sa se plimbe cu ecusonul pe piept, printre oamenii care comentau indignati ofensa adusa de Iliescu. Chestia uimeste, la inceput, dar foarte iute apare reactia asteptata, de fronda ironica la adresa incruntatului Iliescu, moment in care apar la vedere cu teancul de insigne si cu acele. In doua minute raman fara ecusoane, pe care oamenii, razand, si le prind cu mandrie in piept. La ora 15.00, Institutul de Arhitectura va fi impodobit cu o inscriptie pe care se putea citi: ,Facultate de golani". Din acel moment s-a implinit fenomenul de auto-legitimare a unui grup social distinct ce era pana atunci inca difuz si lipsit de contur. Eticheta de ,golan" devine insemnul heraldic al minoritatii bunului simt din Romania.

Deschiderea balconului

La ora 17.00, presedintele Ligii Studentilor din Universitate, Marian Munteanu, deschide balconul Facultatii de Geologie, in pofida opozitiei profesorilor. Asfel debuteaza fenomenul Pietei Universitatii. Cheia celebrului balcon este furnizata de catre o femeie de serviciu, al carei nume, din pacate, nu a fost inregistrat de posteritate.

Inaltimea balconului, prelungire simbolica a trupului Universitatii, devenit tribuna a opiniei anticomuniste confera o alta perspectiva celor care contesta fesenismul de stat si de partid. Manifestantii, care pana atunci strabateau orasul in lung si in lat, se stabilizeaza si-si alcatuiesc o fortareata asezata pe un loc strategic. Incarcatura spatiului sacru, datorata jertfei aduse aici, se transfera asupra celor ce-l ,locuiesc" Se constituie astfel frontiera, limita grupului ad-hoc intitulat ,golani", asupra caruia se rasfrange proiectia de ordin spiritual, de continuatori si depozitari ai mesajului celor ucisi aici in decembrie, pentru libertate. Granita teritoriului Golaniei este fixata de perimetrul Universitatii si al Facultatii de Arhitectura si are ca limite periferiale, intersectia, nod de circulatie vital al orasului, Intercontinentalul, care exprima simbolic Strainatatea si linia fostului baricadei din 21 decembrie.

79

Organizarea Pietei

Studentii din cele doua facultati s-au constituit echipe de lucru, pe ,specialitati"- respectiv pe expresie vizuala si literar-orala. Eu am ocupat atelierul de etajul patru al Arhitecturii, ale carui ferestre dadeau spre Piata, unde se aflau studentii anului sase, terminal, de la Institut, care isi pregateau lucrarile de diploma. Primul text afisat pe fatada a fost punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara, scris pe un cearceaf subtilizat de prietena mea din casa. Doi colegi de la Academia de Arta au adus o enorma reproducere, facuta de mana dupa o fotografie ce-i infatisa pe Iliescu si pe Ceausescu impreuna. S-a intemeiat un grup relativ mic, format din absolventi ai Liceului de Arta N. Tonitza, studenti ai Academiei de Arta si ai Institutului de Arhitectura. Cu totul, eram cam zece. Ni s-au alaturat forte de la Grupul Independent pentru Democratie, asociatie cu multi medicinisti si cu un spirit intreprinzator remarcabil, condusa de Cornel Fieroiu.

Echipa Arhitecturii

Am realizat un proiect scenografic al amenajarii spatiului imagistic al Pietei, pe schema unei scene de tip italian, cu punct unic de focalizare, centrat pe balcon. Ideea era sa se obtina o particularizare distincta a Zonei Libere, atat prin dispunerea lozincilor, care trebuiau sa delimiteze Piata, cat si prin continutul mesajului inscris pe suprafata panzelor. Am compus o sigla a Golaniei, fixata pe turnul Arhitecturii, care desemna ideea nonviolentei, simbolic prin folosirea semnului pacii utilizat de studentii protestatari ai Occidentului din anii '60. Stiam ca avem nevoie de suport international.

Pentru texte l-am utilizat copios pe Iorga - ,Cine uita nu merita"- dar si pe Adam Michnik. Toate acele uriase lozinci din Piata au fost realizate in atelierul de la Arhitectura. Fetele trageau la masina panzele iar noi pictam non stop, refaceam ce se strica din cauza vantului, ne cataram pe streasinile facultatilor, intr-o echilibristica periculoasa, pentru a atarna alte si alte texte si desene. Am acoperit cladirile Universitatii si ale Arhitecturii, care au devenit suportul unei gazete de perete sui-generis a Pietei Universitatii. Deasupra balconului a fost instalata Icoana Maicii Domnului. Strajuind balconul, de o parte si de alta, se aflau portretele lui Eminescu. Simbolic, aceste efigii guvernau Piata si exprimau spiritul crestinesc si romanesc invocat de studenti.

Ecranul luminat

Atelierul de la Arhitectura si-a extins rolul functional din momentul aparitiei video-proiectorului. ,Aparitia" a insemnat sterpelirea sculei, aflata in proprietatea Centrului Cultural al Frantei, care avea deschisa o expozitie la sala Dalles. Aparatul era ,imprumutat", la caderea serii, adus pe sest in Institut, si apoi plasat la loc, dupa ce se difuzau filmele montate tot acolo, la etajul patru. Ecranul fusese construit din bare de aluminiu ,completate" din patrimoniul Oficiului de Expozitii. Aveam trei video-uri si doua televizoare adunate de pe la amici. Casetele filmate in timpul revolutiei erau vizionate in premiera aici, montate improvizat si apoi distribuite la emisari sositi din centrele universitare din tara unde se organizasera mini - Golanii. Francezii au aflat dupa un timp ca filmele din Piata se proiectau cu obiectul lor asa ca am ramas fara el. Sorin Dumitrescu a incercat fara succes sa-i convinga pe francezi sa ne mai lase proiectorul. Am incercat la toate centrele culturale la care stiam ca exista video-proiectoare, si cu aceasta ocazie am realizat ce puternica

80

sustinere are regimul Iliescu. Nimeni nu a vrut sa ne serveasca. Tana Rosca, sotia lui Sorin Rosca Stanescu, ne-a facut rost pana la urma de un aparat mai mic de la Scoala germana, unde era profesoara. Nucleul format in studioul ad hoc de la etajul patru a fost generatorul ideei unei televiziuni alternative, care se va numi SOTI.

Echipa Universitatii

Daca Arhitectura constituia centrul de realizare a imagisticii Pietei, Universitatea reprezenta punctul de difuzie principal al mesajului Golaniei. Cantecele alcatuiau o umbrela sonora ce acoperea teritoriul Pietei si solidariza constiinta publica a locuitorilor acesteia. Baietii de la Liga purtau greul organizarii accesului la balcon, devenit o portavoce de mare putere a pietei. Oameni de toate felurile s-au perindat la balcon si pe masura ce lua amploare fenomenul Pietei la balcon au inceput sa apara personalitati de prestigiu ale vietii romanesti. Grupul de la GDS la inceput ne-a fost ostil, dar cand au vazut ca treaba din Piata se ingroasa si poate aduce un ce profit, si-au schimbat atitudinea. Studentii din Universitate trebuiau sa faca fata si grupurilor de diversionisti de la diverse asociatii dubioase, aparute ca ciupercile, care incercau sa imprime Pietei o orientare agresiva, pentru a compromite mesajul non violent lansat si sustinut de studenti.

Tot la Universitate se organiza curatenia si apararea Golaniei, cu concursul GID si al Asociatiei 21 Decembrie. Se facea cu schimbul de paza in perimetrul Pietei, deoarece, inca de la inceput a persistat norul amenintarii si violentei asupra Zonei. In timp ne-am ,dotat" cu aparate de emisie-receptie, de jucarie, cu o raza de actiune de 200 de metri, s-au creat ,consemne" si ,parole" de acces la ,obiective": balconul, Universitatea, Institutul de Arhitectura, statia de amplificare, videoproiectorul, ecranul si punctul de lucru din spatele acestuia. Era o joaca dar o traiam cu seriozitatea unor tineri care au vazut multe, mult prea multe pentru varsta lor.

Agonia Pietei

La sfarsitul lui aprilie, se declara greva foamei pentru sustinerea revendicarilor Pietei. Grevistii (veniti din toate regiunile tarii: Timisoara, Cluj, Constanta, Galati) se vor instala in corturi pe peluza din fata Teatrului National. Fara nici o legatura cu manifestatia, in zonele limitrofe ale Pietei Universitatii (deci in afara baricadelor) a aparut treptat un fel de talcioc tiganesc, incurajat de politie. Era necesara o imagine detestabila asociata Pietei, care sa fie popularizata si ingrosata de Televiziune.

In 17 mai organizatiile studentesti si ale revolutionarilor au blocat o initiativa, a unor grupuri obscure infiltrate in Piata, care ar fi putut genera razboi civil in Bucuresti. Ne-am dat seama ca nu avem capacitatea operativa pentru a putea bloca actiunile diversioniste ale unor profesionisti. Se intrevedea dezastrul - sfarsitul tragic al Pietii. Pe 24 mai ne-am retras din Piata.

Reprimarea

Hotararea de lichidare a Pietei universitatii a fost luata pe 11 iunie, in cursul unei intruniri la Guvern, conduse de Ion Iliescu si Petre Roman. In noaptea de 12 spre 13 iunie, in Piata se aflau cca. 200 de persoane si grevistii foamei. In jurul orei 4.00, peste 1000 de politisti au inceput

81

,curatirea" Pietei. Marian Munteanu fusese ridicat de-acasa-in jurul orei 6.00 - pentru o ,discutie" la Politie. Iliescu declara pe 15 iunie, referindu-se la evacuarea Pietei: ,S-a procedat intr-o maniera foarte, foarte civilizata".

Caracterul represiv si violent al actiunii a starnit protestele trecatorilor si a unor studenti din Facultatea de Arhitectura. Politistii i-au retinut si ridicat si pe acestia.

Pe 13 iunie, in jurul orei 10.00, Piata, complet eliberata de manifestanti, continua sa fie inconjurata de politisti. In jurul orei 11.00, isi face aparitia grupul de muncitori de la IMGB care ,face ordine", atacand studentii din Institutul de Arhitectura La ora 12.30, in jurul Pietei Universitatii se aduna deja cateva sute de manifestanti indignati dar pasnici, aflati fata in fata cu scutierii. Politistii ii bombardeaza pe manifestanti cu pietre. Cateva minute mai tarziu incepe confruntarea directa manifestanti-Politie. La ora 14.00, pe lungimea de unda a postului radio Contact s-a interferat o discutie dintre ,indicativul 52" si ,53": ,Va rog sa informati pe domnul presedinte. Ne dam foc la toate autobuzele. Asta a fost intelegerea. Va rog sa informati." ,52" si ,53" erau Chitac si Diamandescu. Studentii care pazeau Facultatea de Chimie surprind un tanar care incerca sa dea foc unui autobuz cu ajutorul unei sticle incendiare. Luat la bani marunti, se descopera ca baiatul este elev la Academia de Politie. La ora 15.00, tensiunea in Piata atingea cote maxime. In jurul orei 15.30 este eliberat

La 16.10, Politia disparuse complet din zona, piata fiind reocupata de catre manifestanti. La ora 17.00, Marian Munteanu apare in balconul Universitatii facand numeroase apeluri la calm si nonviolenta. In acest timp, sediul MI si SRI era atacat cu pietre si sticle incendiare, de catre indivizi dubiosi, atletici, echipati cu treninguri viu colorate, cam prea ostentativ ,civile". In jurul orelor 18.30-19.00, martorii declara ca au auzit sase sau sapte focuri de arma, trase din sediul MI, probabil de la etajul II sau III. Doua persoane au fost ucise.

In fata sediului Televiziunii se aduna aproape 2000 de oameni. Printre ei s-a zvonit ca vor fi admisi, in sediu, reprezentanti ai demonstrantilor, pentru inceperea unui dialog cu conducerea TVR. Astfel, militarii care pazeau institutia au permis patrunderea a 200 de persoane in cladire. La poarta TVR au aparut grupuri de 40-50 de persoane, imbracate in salopete si inarmate cu bate, care au blocat iesirea celor invitati in cladire. Manifestantii retinuti in Televiziune sunt prezentati pe post drept agresori. Armata nu a intervenit. La ora 22 la TVR, situatia era controlata de fortele de ordine. Manifestantii din fata cladirii au fost complet dispersati in jurul orei 1.

TVR a transmis comunicatele presedintelui Iliescu si comunicatele Guvernului, in care se declara ca in tara ar avea loc o ,rebeliune legionara", in vederea rasturnarii ordinii existente. S-a facut apel catre cetatenii judetelor invecinate, precum si la mineri pentru a se deplasa in Capitala ,spre a restabili ordinea si a apara democratia." Executivul insa deja apelase la Armata, iar garnizoana Bucuresti, la ora 17.20 intrase in alarma. In acelasi timp batalioanele de mineri se pregateau pentru a se indrepta catre Bucuresti. Iliescu si Roman nu aveau incredere in Armata, de vreme ce utilizau in paralel o forta civila cu caracter paramilitar. Armata, la ora 1,05 noaptea, raportase ca reusit sa controleze situatia in capitala. Trenurile cu mineri, daca se dorea, puteau fi oprite dupa

82

aceasta ora intre Craiova si Caracal. Nu numai ca executivul nu a ordonat aceasta masura, ci dimpotriva a continuat sa aduca mineri, ultimele trenuri indreptandu-se catre Bucuresti la orele 7 si 9 dimineata.

Pentru deplasarea minerilor, Directia Miscare a Ministerului Transporturilor a aprobat formarea a 11 garnituri speciale de trenuri, cu incalcarea normelor in vigoare si a Regulamentului ministerului. Pentru formarea trenurilor speciale se impunea avizul unei comisii militare, ceea ce nu s-a facut. In dimineata zilei de 14 iunie, la ora 5.00, au ajuns in Bucuresti peste 10.000 de mineri, continuand sa soseasca alte si alte garnituri. In total la Bucuresti s-au adus aproape 20. 000 de mineri, ca o demonstratie de forta fara precedent adresata bucurestenilor ce trebuiau cumintiti.

In jurul orei 5.30, in Piata Universitatii a navalit hoarda de mineri inarmati cu rangi si securi. Au patruns in cladirea Universitatii si in Institutul de Arhitectura. Cladirile au fost cercetate de la subsol pana in pod, in cautare de efecte legionare ocazie cu care au fost sparte biblioteci, laboratoare, aparatura, si o gramada de capete de studenti.

Sediile ziarelor ,Dreptatea", ,Romania libera" si ale partidelor istorice au fost devastate. In raidul lor asupra Capitalei, minerii au inhatat peste 1500 de bucuresteni. Majoritatea arestatilor au fost dusi la unitatea militara Magurele, unde au trait un adevarat infern.

Acest lung sir de violente s-a soldat cu peste 900 de raniti, dintre care 500 au avut nevoie de spitalizare. In ceea ce priveste numarul real al mortilor, acesta ramane necunoscut. Oficial, s-a avansat numarul de sapte morti, dintre care cinci decedati prin impuscare. Iliescu si Roman si-au atins scopul.

Guvernul Roman a coordonat represiunea din 13-15 iunie 1990

Desi oficial au fost declarati sase morti, numarul victimelor mineriadei este cu mult mai mare Ranitii transportati la Magurele au fost cusuti ,pe viu" Ion Iliescu le-a multumit minerilor pentru ,inalta constiintap civica"

Pana astazi au ramas nelamurite oficial aspectele reprimarii Pietei Universitatii. Fostul senatorul PNL Sabin Ivan, membru al Comisiei parlamentare de ancheta, a publicat doua remarcabile volume document, in care se afla declaratiile, sub prestare de juramant, ale protagonistilor principali ai mineriadei. Desi ancheta parlamentara, ca toate celelate, nu a avut nici o consecinta, marturiile aduc un plus de lumina asupra tenebroasei conspiratii a guvernantilor impotriva cetatenilor Romaniei. Fostul senator ne-a adresat in exclusivitate un mesaj, conceput ca un apel destinat actualei puteri:

,Nevoie de adevar si dreptate"

,Printre promisiunile Conventiei Democratice la alegerile din noiembrie 1996, s-a aflat starpirea coruptiei si crimei organizate. Si prima actiune in acest scop a fost arestarea maleficului Miron Cozma, conducatorul celor patru mineriade si autorul a nenumarate incalcari grave ale legii. Am ramas stupefiat la citirea unor declaratii ale mentorilor si protectorilor sai, pe care ii servise cu atata zel. Numele acestora sunt: Ion

83

Iliescu si Petre Roman. Cel dintai, fost presedinte al tarii in acei ani nefasti 1990-1991, dupa arestarea lui Miron Cozma, l-a comparat cu o frunza luata de ape, iar cel de-al doilea, prim-ministru in acei ani, Petre Roman, a declarat: ,Miron Cozma trebuie sa dea seama de actiunile din luna septembrie 1991". Dupa ce si-au indeplinit scopul, intimidand Opozitia, si dorind chiar s-o elimine de pe esichierul politic, cei doi si-au abandonat servilul executant-Miron Cozma.

Pentru dezastrul care a urmat pe plan extern, dupa mineriada din 1990, cand investitorii straini nu au mai indraznit sa faca afaceri cu noi, considerand Romania o tara instabila si nesigura, nimeni din Executivul de atunci nu a dat socoteala acestui popor. Nu a dat socoteala nici pentru imensele pagube materiale si morale, cand societatea nostra a fost impartita in doua tabere, asmutind romani contra romani. Ca urmare a ororilor comise de mineri si falsi mineri, mii de tineri au parasit tara. Fata de nenumaratele acte vandalice, in ciuda miilor de plangeri si declaratii, Politia si Procuratura nu au intreprins nimic. Nimeni n-a suflat o vorba despre cele intamplate in 14-15 iunie, cand minerii in cardasie cu Politia au comis atatea orori. De ce? Pentru ca printre marii vinovati de tragicele evenimente se gaseau chiar presedintele tarii, Ion Iliescu, si guvernul Petre Roman. Nu numai ca nu au dat socoteala, ca nu au fost pedepsiti, ba mai mult, au avut curajul si sa mai candideze, pentru functii supreme in stat sau pentru fotolii parlamentare. Ma refer in primul rand la domnii Ion Iliescu si Petre Roman. Vreau sa cred ca noii conducatori ai institutiilor Statului Roman vor face lumina in toate cazurile de care am vorbit. Numai in felul acesta se poate spune ca democratia noastra incepe sa se urneasca pe urmele adevarului. Vinovatii, indiferent de pozitiile pe care le ocupa azi, trebuie sa dea socoteala acestui popor batjocorit, mintit si umilit atatea decenii."

Sabin IVAN, fost senator

                                                           · · ·

ZIUA scoate la iveala, pentru uzul Parchetului, atat declaratii ale personajelor implicate in represiune cat si ale victimelor, in speranta ca autoritatile vor trece in sfarsit la treaba. Chiar si dupa sapte ani, adevarul merita sa fie aflat, iar cei vinovati trebuie cunoscuti.

Generalul colonel Victor Athanasie Stanculescu, Ministrul Apararii Nationale:

Eu nu ma ocup cu speriatul oamenilor

Declaratia ministrului data in fata Comisiei a starnit stupefactie prin continutul sau. El dezvaluie opozitia ferma pe care Armata in general a manifestat-o fata de actiunile liderilor FSN. Generalul arata ca la sosirea sa de la Berlin, in data de 14 iunie, i s-a raportat de catre gen. Vasile Ionel ca in cursul noptii de 13/14 iunie, fix la ora 1,05, Armata era stapana pe situatia din Capitala si ca problemele militare fusesera rezolvate. El a mai spus ca Marele Stat Major nu a fost implicat in transporturile speciale (garniturile de tren formate ilegal care au adus minerii) si ca atunci cand au venit minerii i-a comunicat presedintelui Iliescu ,ca e prima si

84

ultima data cand se mai intampla asa."

Citam in continuare din senzationala declaratie a gen. Stanculescu inregistrata de Comisie:,La ora 11.00, dupa ce m-am intors m-am intalnit la Palatul Victoriei cu dl. N.S. Dumitru si cu dl. Adrian Sarbu, care primeau informatii despre activitatile din Capitala, activitati mai frumoase si activitati mai putin frumoase. Am solicitat domnului N.S.Dumitru, pe care il vazusem mai activ si cu mai multe cunostinte despre mineri sa gasim solutii ca ei sa se retraga din Capitala. Din partea d-lui N.S. Dumitru, a fost o rezistenta ca minerii sa fie trimisi inapoi. (Ba chiar i-a instigat la violenta, dupa cum ne-a declarat in aceste zile Generalul - n. red.) La propunerea mea dansul a raspuns: Sa mai vedem. Domnul Adrian Sarbu a fost la mine cu cateva zile inainte de 13 iunie. Dorea sa discutam despre evacuarea Pietii Universitatii, ca are un plan de evacuare, are niste idei. I-am raspuns ca eu nu ma ocup cu speriatul oamenilor. In 16 iunie 1990 mi-am prezentat demisia cu ocazia unui raport inaintat d-lui Ion Iliescu in care, printre altele, spuneam: In ultima perioada de timp, printre masurile principale pe care le-ati stabilit, nu s-a apreciat necesar sa fie consultata si persoana mea."

Generalul Stanculescu este prima personalitate a puterii din acea vreme care recunoaste public existenta politiei politice. El precizeaza Comisiei ca ,intre mineri se aflau o parte din oamenii lui Cristescu de la serviciul de informatii 0215 (nume de acoperire, in realitate numele ofiterului este Calapod)."

Generalul Vasile Ionel, Seful Marelui Stat Major al Armatei:

                                                Nu mai era nevoie de mineri

,La sedinta din 11 iunie, de la Guvern, unde s-a hotarat evacuarea Pietii Universitatii, Armata nu a participat. In ziua de 12 iunie, ora 23, au fost solicitati 120 de militari pentru a bloca intrarile de la metrou, de la Universitate. Domnul presedinte Ion Iliescu si domnul prim-ministru Petre Roman mi-au dat dispozitii pentru a interveni cu trupe din garnizoana. Am alarmat garnizoana din Bucuresti in 13 iunie 1990, ora 17,20. Armata a primit munitie in jurul orei 23. La ora 1,05, in noaptea de 14 iunie, Televiziunea a fost eliberata, ca si Ministerul de Interne, dupa care s-a raportat domnului prim- ministru ca Armata este stapana pe situatie in Bucuresti. In acest caz nu mai era nevoie de mineri."

Directorul SRI, Virgil Magureanu:

Minerii au facut opera de justitie sociala

,Activitatea neautorizata din Piata Universitatii putea genera un focar epidemiologic. Bloca in mod abuziv o artera vitala de circulatie a Capitalei. Motivul evacuarii pietii il constituia deschiderea lucrarilor Parlamentului. Scenariul pentru evacuarea Pietii Universitatii a fost stangaci, nepotrivit. In momentul venirii minerilor, interventia lor nu mai era necesara. Unii dintre minerii sositi la Bucuresti au manifestat excese, antrenandu-se in actiuni violente. Minerii au facut opera de justitie

85

sociala."

Prim-ministrul Petre Roman:

                                               A fost o actiune de tip legionar

,Cred ca a fost o actiune de tip legionar. Acesta era sentimentul nostru si banuiesc ca oricine era in locul nostru ar fi avut acelasi sentiment. In legatura cu caseta audio 52-53 (in care Chitac, codificat 52, comunica cu Diamandescu-53 sa-l anunte pe presedinte ca Politia isi da foc la autobuze n. n.) este clar un trucaj. Exclud cu desavarsire posibilitatea ca politia sa fi avut in plan incendierea propriilor sale masini. Nu-si puteau permite sa faca acest lucru fara sa avem cunostinta cat de cat."

Mihai Chitac, ministru de Interne:

Pe 13 iunie, Politia a avut stari psiho-emotionale

,In ziua de 12 iunie 1990 toata conducerea Ministerului de Interne a fost convocata la Palatul Victoria unde presedintele ales si primul ministru au dat ordin ca impreuna cu Ministerul Sanatatii si SRI, Procuratura Generala, Armata sa se puna ordine in Piata Universitatii. A participat si N.S. Dumitru. S-a cerut a se organiza evacuarea pentru data de 12 iunie. Am obiectat ca timpul este foarte scurt, asa ca s-a decalat pe 13 iunie. Pentru ziua de 13 iunie s-au adus forte pe masura evenimentelor, 1400 de oameni. N-am prevazut o reactie atat de violenta. Politia a rezistat doar 12 ore. Neputinta politiei s-a datorat, in 13 iunie, starii psiho-emotionale."

Generalul Corneliu Diamandescu, adjunctul ministrului de Interne:

                                                 Minerii au adus infractori

,In 11 iunie domnul prim-ministru, domnul Chitac si subsemnatul, am discutat ce facem cu Piata Universitatii, cu grevistii foamei. La discutiile preliminare cu dl. prim-ministrul s-a vorbit despre texte de lege incalcate, despre necesitatea evacuarii Pietii Universitatii. Am arestat 263 de manifestanti pentru triere, toti gasiti in Piata Universitatii. Nu s-au produs violente, doar 5-6 oameni au fost luati pe sus. La instruirea cadrelor politiei le-am spus fara violenta, dar cu hotarare. Fiecare unitate de politie va interveni din proprie initiativa pentru a nu se depasi limita, si chiar pentru a se stopa violenta. Am dat ordin ca politistii sa nu se amestece in actiunile minerilor. Cand minerii au adus oameni au fost retinuti numai cei cu marfuri. Deci, au fost adusi infractori."

Presedintele Televiziunii, Razvan Theodorescu:

Amenintarile antisemite au fost subestimate

,Consider ca s-a facut o greseala in a se subestima amenintarile antisemite, antinationale cu cruci incarligate la adresa noastra. Ca si directorul Televiziunii, Emanuel Valeriu, am cerut Ministerului Comunicatiilor

86

oprirea emisiei. Mi-am asumat riscul de a opri emisiunea pentru ca daca ar fi intrat ei, manifestantii pe post, cred ca in doua ore ar fi venit in Capitala, Oltenita, Giurgiul si Ploiestiul. Emisia a fost oprita intre ora 20,15 si 21,15. I s-a dat drumul tot la cererea mea, cam la jumatate de ora dupa ce parasutistii au intrat in biroul meu."

Directorul Televiziunii, Emanuel Valeriu:

                                               Eu am hotarat oprirea emisiei

,Hotararea de a opri emisia am luat-o eu. Am dat un telefon ministrului Pintilie, am dat doua, sa opreasca emisia. El a refuzat motivand ca este un act de mare raspundere."

Televiziunea poarta o vina considerabila. Cei care au aruncat pe romani contra romani, s-au servit in principal de Televiziune. Oprirea emisiei nu a avut loc nici macar in timpul Revolutiei. Numai conducerea statului poate opri emisia. Sistemul de relee de transmitere este urmatorul: Emisia de la antena Televiziunii este preluata la Palatul Telefoanelor, de aici la Casa Scanteii, unde este difuzata catre toata tara. Cand Televiziunea isi inceteaza emisia obisnuita pe ecran apare grila de dungi verticale. La oprirea emisiei de la cele doua relee intermediare, de la Palatul Telefoanelor si de la Casa Scantei, inseamna ca nu mai exista semnal in eter. In acest caz pe ecranelele televizoarelor apar ,purici" si atat, lucru care nu s-a petrecut niciodata de cand exista Televiziunea, in afara situatiei din 13 iunie. Perceputa ca un semnal grav, incetarea emisiei a avut rolul hotarator de a genera convingerea ca in Capitala se petrec fapte mai teribile decat in timpul revolutiei, cand emisia a functionat non stop. Autoritatea care poate hotari oprirea emisiei generale este conducerea statului. Ministrul Pintilie si adjunctul sau, Chirica nu puteau opri emisia decat in urma ordinului primului ministru sau al Presedintelui.

Declaratii publice ale Presedintelui Ion Iliescu si Prim- ministrului Petre Roman, factorii de decizie ai puterii contestate de Piata Universitatii

Comunicatul Guvernului din 14 iunie 1990: ,La sediul Guvernului au fost aduse de mineri un mare numar de obiecte gasite la sediile PNTCD si PNL. Din lista acestor obiecte fac parte: arme automate, un mare numar de arme cu aer comprimat, pistoale cu munitie aferenta, munitie de calibru 9 mm etc. Au mai fost gasite, de asemenea, obiecte care sunt supuse analizelor de echipelor de specialisti, despre care se stie deocamdata ca reprezinta o tendinta de fabricare prin xeroxare pe coala de bancnota de 100 de lei."

Discurs al Presedintelui, in dimineata zilei de 14 iunie, ora 5,30, din balconul Palatului Victoria: ,V-am rugat pe dumneavoastra, minerii, care sunteti grupati, organizati, sa va indreptati in coloana pe bulevard, pana la Piata Universitatii, s-o ocupati definitiv dumneavoastra (urale prelungite), dupa care, in conlucrare cu fortele de ordine, va rugam sa asigurati paza Pietei Universitatii... vom vedea daca e nevoie sa mai ajutam in alte puncte din Capitala".

87

Discurs al lui Ion Iliescu, catre mineri, in amiaza zilei de 14 iunie, la palatul Victoria: ,In aceasta rebeliune legionara cu care s-a confruntat in aceste zile poporul roman, unele elemente au aparut chiar in costumatie legionara, au afisat steagul verde, au folosit limbajul legionar."

Ion Iliescu a declarat in ziua de 15 iunie in fata minerilor adunati in Sala Expozitionala din Bucuresti, urmatoarele:

,Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, pentru toata atitudinea dumneavoastra de de inalta constiinta civica."

Petre Roman la Universitate, in ziua de 16 iunie, catre studenti, care-i aratau peretii stropiti de sangele colegilor lor: ,Asta este vopsea cu care ati pictat voi peretii".

Despre morti

Despre mortii acelor zile negre s-a vorbit si s-a scris fara a se putea gasi probe directe. Exista marturii care confirma ipoteza unui numar mult mai mare de morti deca cei sase declarati oficial. Fratele meu a avut ocazia nefericita de a cunoaste un om, omorat in noaptea de 14 iunie, pe care l-am cautat impreuna luni de zile. Nu apare pe lista mortilor. Fratele meu l-a fotografiat, in timp ce-si dadea duhul. Filmele, ca si toate aparatele noastre au fost inhatate de politie si mineri.

Generalul Gheorghe Andrita, care s-a aflat in cladirea Ministerului de Interne din 13 iunie pana a doua zi declara Comisiei parlamentare:,A fost gasit un om impuscat la Romarta Copiilor, care a decedat la spital, dupa operatie"

George Roncea: ,Acest om mi-a murit in brate la ora 3.00, in holul blocului Romarta. Era impuscat in gat. Fusesem chemat de un grup de oameni care m-au vazut cu aparatul de fotografiat, si care m-au lasat singur cu muribundul. Unul dintre locatari mi-a adus o lumanare, dupa care a fugit. Cu o mana incercam sa fixez lumanarea si cu cealalta trageam cadru dupa cadru. Mergea greu deoarece blitzul se reincarca incet. Parghia declansatorului imi aluneca din cauza sangelui de pe maini. Omul avea in jur de 30 de ani si alaturi de el zacea o geanta ponosita in care avea unelte de electrician. Se uita la mine cu ochii holbati inecandu-se din pricina sangelui care tasnea ritmic, in suvoaie puternice, inundandu-i pieptul si fata. Am incercat sa-i blochez, fara succes, gaura din gat, prin care i se scurgea viata. Am stat cam 5 minute cu el, timp in care a aparut ca din senin o masina de la Medecins sans Frontieres, care l-a incarcat, si dus a fost. Vreme indelungata, dupa aceea, am incercat sa dau de urma acelui om, sa-i gasesc familia, sa le spun ce s-a intamplat. Pe lista oficiala a celor sase morti ai mineriadei, publicata de Guvernul Roman, nu am gasit nici un electrician, nici un tanar in varsta de 30 de ani, nici un om impuscat in gat in fata blocului Romarta. Filmele facute de mine mi-au fost toate confiscate de mineri, impreuna cu toate actele aflate asupra mea. Printr-o intamplare, dupa ce am iesit de la Magurele, am aflat de la Alexandru Babos, presedintele Asociatiei Studentilor Arhitecti, ca actele mele si filmele se aflau in posesia lui Cico Dumitrescu. Babos intrase in biroul

88

acestuia cerand sa fie eliberati toti cei arestati in Facultatea de Arhitectura si din Universitate. In dreapta lui Cico Dumitrescu, pe coltul biroului, se afla borseta mea pe care Babos o cunostea foarte bine."

La Guvern se afla cartierul general al represiunii

Declaratii ale victimelor

,Pe la 5.15, colega mea Dania Sasu, cu care m-am aflat in atelier in cursul noptii, m-a rugat sa o insotesc pana la toaleta. Abia se lumina de ziua. In drum, ne-am intalnit cu doi colegi mai mari (cei doi colegi erau Victor si George Roncea n. n.) si, intrucat afara se mai putea ceva, ne-am dus cu toti in turn sa vedem ce s-a intamplat in cursul noptii in Piata. Cei doi au facut cateva poze si ne-au avertizat sa ne ascundem. Speriati, alergam prin scoala, in ideea de a ne ascunde de furia dezlantuita a atacatorilor. Eram 13 oameni speriati, noua baieti si patru fete, in toata facultatea. Ne-am gasit adapost intr-o camera la etajul 4 din corpul nou al cladirii. E greu de explicat ce am simtit cand usa camerei in care ne aflam a cedat la o lovitura puternica si mai ales ce am simtit cand unul dintre navalitori a exclamat: Uite-i aici. S-au napustit asupra noastra cel putin zece. Erau murdari, cu fetele congestionate de ura. Ne loveau cu orice: cu pumnii si palmele, cu cizme si bate din lemn (lungi de peste 1 m cu diametrul de cca 5 cm). Erau multi, foarte multi, cred ca sute, si invadasera practic scoala. Erau ingrozitor de brutali, simteau o placere diabolica sa vina sa te loveasca fiecare cu ce avea (bate, rangi de fier, furtune de cauciuc, ori, mai simplu, cu picioarele, cu palmele).si dupa cum se pricepeau mai bine. Scosi in strada, pe ,Edgar Quinet", ne-au urcat unul peste altul intr-o masina ,a guvernului". Pe bancheta din spate s-a urcat un miner (oricum, era imbracat in tinuta de miner). Era cel, care pe parcursul drumului pana la Palatul din Piata Victoriei ne-a palmuit cu multa sete si profesionalism."

Silvana Anghel studenta an I Arhitectura

,Am fost gasiti pe la orele 6.15-6.30. Am incercat sa purtam un dialog cu minerii, dar incercarea noastra a esuat. Din primele clipe, am primit o lovitura in cap. Am fost luat literalmente pe sus. M-am trezit cu un miner langa mine, o jumatate de etaj mai jos, care ma intreba: Ce este asta?. Asta este emitatorul postului de Radio Contact, ce functioneaza la noi in Institut. Am incercat sa-i explic minerului si la ce foloseste. Raspunsul lui a fost: Bine, lasa ca vedem noi daca ai dreptate. Avem si noi specialistii nostri. Am fost purtat mai departe, primind lovituri de bata pe spinare, cu sangele siroind.

Petrescu Bogdan Florin, membru al Consiliului Asociatiei Studentilor Arhitecti

,In atelier patrunsesera cel putin 10 persoane. Erau toti imbracati in uniforma minereasca. Am fost tarati, efectiv, spre Piata Universitatii, unde alte zeci de oameni (imbracati tot in mineri) au navalit spre noi lovindu-ne si scuipandu-ne. Am primit lovituri de bata peste picioare si peste maini, cel care ma tragea de par nu-mi daduse inca drumul. In Piata Universitatii astepta o masina Dacia 1300 alba, in care am fost ingramadite patru persoane, pe bancheta din spate. Loviturile, umilirile, nu au

89

contenit nici macar o clipa. In masina, in afara de noi patru, au mai urcat patru persoane imbracate in mineri, unul pe scaunul din fata, celalalt pe bancheta din spate. Am fost dusi in cladirea fostului Consiliului de Ministri."

Savu Dania, studenta anul I, la Institutul de Arhitectura

La Magurele ranitii erau cusuti ,pe viu"

Dupa ce am fost scosi din Arhitectura am ajuns la Guvern. A urmat imbarcarea in dube, cu directia Magurele. In curtea unitatii, supravegheati cu caini lupi, ne astepta clasicul ,culoar" format din politisti, care isi aduceau si ei, cum puteau, contributia, mai cu bastoane sau, mai simplu, direct cu automatele. Dupa ce ni s-au confiscat curelele si sireturile, am fost introdusi intr-o hala si insiruiti pe ,jos, in genunchi, cu fata la perete si mainile la ceafa!" Eram aproximativ 400 de oameni dintre care unii raniti foarte grav (fracturi, leziuni interne, rani deschise). Unii dintre ei au fost cusuti ,pe viu". La ancheta ni s-a comunicat ca ,daca vrem, va impuscam pe toti" si ca domnul ,Coposu si Munteanu al vostru au dat ortu-popii". In unitate se aflau cazati si mineri. Dupa trei zile cativa studenti si ziaristi, printre care si eu, am fost eliberati fara a ni se da nici un act de ,retinere", desi l-am solicitat. Din grupul celor 13, ,ridicati" in acea dimineata de mineri, din Arhitectura, unul a stat inchis trei luni si a fost eliberat din lipsa de probe, trei au fost spitalizati, iar in acest moment, patru dintre ei se afla in strainatate ca azilanti politici."

Ziua 13 Iun.'98

                                      Opt ani de la Piata Universitatii

                         ZIUA va prezinta o serie de marturii relevante ale                          principalilor protagonisti ai represiunii, date in fata                          Comisiei parlamentare de ancheta a evenimentelor din                          13-15 iunie.

                         Generalul Stanculescu si-a dat demisia pentru ca Armata a                          fost folosita peste capul sau

                         Generalul Stanculescu, ministrul Apararii in acea perioada,                          si-a precedat declaratia inaintata Comisiei parlamentare                          printr-o adresa M.Ap.N, in care spunea ca in perioada 16-19                          iunie in unitatile militare ale Garnizoanei Bucuresti au fost                          cazati 958 de mineri si care, la plecarea spre Valea Jiului,

                         au refuzat sa predea imbracamintea primita de la Armata.                          El dezvaluie opozitia ferma pe care Armata in general a                          manifestat-o fata de actiunile liderilor FSN. Generalul arata                          ca la sosirea sa de la Berlin, in data de 14 iunie, i s-a                          raportat de catre gen. Vasile Ionel ca in cursul noptii de                          13/14 iunie, fix la ora 1,05, Armata era stapana pe situatia

                         din Capitala si ca problemele militare fusesera rezolvate. El                          a mai spus ca Marele Stat Major nu a fost implicat in

90

                         transporturile speciale, garniturile de tren formate ilegal                          care au adus minerii, si ca atunci cand au venit minerii i-a

                         comunicat presedintelui Iliescu "ca e prima si ultima data                          cand se mai intampla asa."

                         Citam din declaratia gen. Stanculescu: "Am solicitat                          domnului N.S. Dumitru, pe care il vazusem mai activ si cu                          mai multe cunostinte despre mineri sa gasim solutii ca ei sa

                         se retraga din Capitala. Din partea d-lui N.S. Dumitru, a fost                          o rezistenta ca minerii sa fie trimisi inapoi. (...) In 16 iunie                          1990 mi-am prezentat demisia cu ocazia unui raport                          inaintat d-lui Ion Iliescu in care, printre altele, spuneam: <In                          ultima perioada de timp, printre masurile principale pe care

                         le-ati stabilit, nu s-a apreciat necesar sa fie consultata si                          persoana mea.> Generalul Stanculescu a precizat Comisiei                          ca "intre mineri se aflau o parte din oamenii lui Cristescu de                          la serviciul de informatii 0215 (nume de acoperire, in                          realitate numele ofiterului este Calapod)."

                         Generalul Vasile Ionel a alarmat Garnizoana Bucuresti

                         Fostul sef de Stat Major declara: "La sedinta din 11 iunie, de                          la Guvern, unde s-a hotarat evacuarea Pietii Universitatii,                          Armata nu a participat. (...) In ziua de 12 iunie, ora 23 au

                         fost solicitati 120 de militari pentru a bloca intrarile de la                          metrou, de la Universitate. Domnul presedinte Ion Iliescu si

                         domnul prim-ministru Petre Roman mi-au dat dispozitii                          pentru a interveni cu trupe din garnizoana. Am alarmat                          garnizoana din Bucuresti in 13 iunie 1990, ora 17,20.                          Armata a primit munitie in jurul orei 23. La ora 1,05, in                          noaptea de 14 iunie, Televiziunea a fost eliberata, ca si                          Ministerul de Interne, dupa care s-a raportat domnului                          prim- ministru ca Armata este stapana pe situatie in                          Bucuresti. In acest caz nu mai era nevoie de mineri."

                         Virgil Magureanu: "Minerii au facut opera de justitie                          sociala"

                         Fostul sef al SRI:"Activitatea neautorizata din Piata                          Universitatii putea genera un focar epidemiologic. Bloca in                          mod abuziv o artera vitala de circulatie a Capitalei.(...) Unii                          dintre minerii sositi la Bucuresti au manifestat excese,                          antrenandu-se in actiuni violente (...) Motivul evacuarii pietii                          il constituia deschiderea lucrarilor Parlamentului. Scenariul                          pentru evacuarea Pietii Universitatii a fost stangaci,

91

                         nepotrivit (...) In momentul venirii minerilor, interventia lor                          nu mai era necesara. Ei clocoteau, insa, cu saptamani                          inainte, fata de ceea ce se petrecea in Piata Universitatii.

                         Minerii au facut opera de justitie sociala."

                         Petre Roman: "Cred ca a fost o actiune de tip legionar"

                         Fostul prim-minstru: "Exclud cu desavarsire posibilitatea ca

                         Politia sa fi avut in plan incendierea propriilor sale masini.                          Nu-si puteau permite sa faca acest lucru fara sa avem                          cunostinta cat de cat.(...) Cred ca a fost o actiune de tip                          legionar. Acesta era sentimentul nostru si banuiesc ca                          oricine era in locul nostru ar fi avut acelasi sentiment.(...) In                          legatura cu caseta audio 52-53 (in care Chitac, codificat 52,                          comunica ca politia da foc la autobuze n. n.), este clar un                          trucaj."

                         Mihai Chitac: "La deschiderea Parlamentului trebuia sa fie                          ordine"

                         Fostul ministru de Interne: "In ziua de 12 iunie 1990 toata                          conducerea Ministerului de Interne a fost convocata la                          Palatul Victoria unde presedintele ales si primul ministru au                          dat ordin ca impreuna cu Ministerul Sanatatii si SRI,                          Procuratura Generala, Armata, sa se puna ordine in Piata                          Universitatii. A participat si N.S. Dumitru. S-a cerut a se                          organiza evacuarea pentru data de 12 iunie. Am obiectat ca                          timpul este foarte scurt, asa ca s-a decalat pe 13 iunie.                          Generalul Diamandescu a facut si o schita pe baza careia                          s-au purtat discutii. In 12 iunie am stabilit cine sa participe,                          au fost stabiliti toti parametrii, toate detaliile. Generalul                          Mihai Stan de la SRI n-a facut nici o observatie. La aducerea                          muncitorilor nu s-a opus nimeni. La deschiderea                          Parlamentului trebuia sa fie ordine. Acesta a fost motivul                          evacuarii Pietii Universitatii."

                         Generalul Corneliu Diamandescu: "Nu s-au produs                          violente"

                         Fostul adjunct al Ministrului de Interne: "Am arestat 263 de

                         manifestanti pentru triere, toti gasiti in Piata Universitatii.                          Nu s-au produs violente, doar 5-6 oameni au fost luati pe                          sus. Geamurile de la Intercontinental au fost sparte de cei                          din corturi. Procurorul general a dat ordin sa fie pusi in                          libertate detinutii arestati in 13 iunie".

                         Declaratii publice ale Presedintelui Ion Iliescu si Prim-                          ministrului Petre Roman, factorii de decizie ai puterii

92

                         contestate de Piata Universitatii

                         Ion Iliescu, in fata minerilor

                         (dimineata zilei de 14 iunie, ora 5,30, din balconul Palatului                          Victoria) "Dragi mineri, ma adresez dumneavoastra, de asta                          data multumindu-va pentru raspunsul de solidaritate                          muncitoreasca, pe care si de asta data l-ati dat, la chemarea                          noastra".

                         Petre Roman, in fata Consiliului Europei

                         "In dimineata zilei de 14 iunie, minerii au patruns in cateva                          localuri universitare, dar fara violenta impotriva studentilor                          ci doar impotriva aparatelor, a laboratoarelor."

George RONCEA

Victor RONCEA

"Incepand cu noaptea de 13 iunie 1990 cand cei cativa zeci de manifestanti care-si petreceau noaptea in "Piata Universitatii "au fost batuti bestial de sute de politisti, care i-au incercuit in ziua de 13 iunie cand au fost lupte de strada (de data aceasta cu politistii in minoritate) si mai ales in zilele de 14 si 15 unie, cand minerii, impreuna cu politisti si securisti deghizati au batut un mare umar de oarmeni, la "Sectia de Neurochirurgie" a Spitalului nr. 9 din Bucuresti au fost adusi sute de oameni cu "traumatism cranio-cerebral provocat prin lovire cu corpuri dure".

Numarul lor depasea cateva sute. Majoritatea cereau sa nu fie inregistrati si, dupa un prim ajutor, paraseau camera de garda. Peste 150 au fost insa retinuti prezentand traumatisme grave, cu alterarea starii de constiinta. Dintre acestia, aproximativ 60 au decedat la un interval de timp mai scurt sau mai lung, unii dupa ce au fost operati. Majoritatea erau loviti in regiunea cefei si unii prezentau urme de lovire si in alte regiuni ale corpului. Nimeni nu facut ulterior nici o ancheta in privinta acestor decese, tratate ca morti naturale, in spital, registrul in care au fost inscrisi cei decedati, la intrare, a disparut! Comunicatele oflciale prezinta cifra de 6 morti, toti decedati pe strada si sute de raniti. Nimeni nu a intrebat ce s-a intamplat cu cei raniti si nu a fost condamnat nimeni pentru ranirea lor.

Astea sunt faptele pe care le cunosc vi le comunic in speranta ca cei vinovati vor fi pedepsiti pana la urma"

(Marturia Dr. Dan Greceanu, medic la Spitalul Municipal din BUCURESTI, incredintata domnului Florin Matrescu, si publicata de acesta in Holocaustul Rosu , de Florin Matrescu,  Bucuresti, 1998, p.158)

93