4pleoape

7/17/2019 4pleoape

http://slidepdf.com/reader/full/4pleoape 1/19

t

88

9l

92

PLEOAPE

Afec{iuni

congenitale

le

pleoapelor

Distichiazis

Epicantus

Blefarofimozd

Colobom

Afecfiuni

nflamatorii

ale

glandelordin

pleoap6.....

.........

ag.

Orjelet

$alazion

Afec{iuni

nflamatorii

ale

marginei

iberea

pIeoape|or.....................

ag .

Blefarita

Modificiri

de

pozifie

ale

p|eoapeIor......................

Ectropion

Entropion

Ptoza

palpebrali

Retracfia

alpebralS

Trichiazis

.pag.

94

Blefarospasm.............

pag.101

Tumori

palpebrale

.........

ag' 102

Tumori

benigne

Tumori

maligne

Leziuni

pigmentare

le

pleoapelor.........

pag' 104

Benigne

Maligne

87

7/17/2019 4pleoape


I

\

c

i

i

S

o

p

p

o

I

s

S

P

P

p

o

d

-.

P

A

s

d

r

f

I

r

D

ul

pi

o

t '

fi

p

a

S

s

k

T

S

e

PLEOAPE

Pleoapele

sunt

doul

formatiuni

(pliuri)

musculocutanate.

ituate

Ia nivelul bazei

orbitei,care nchidanterior avi tatea rbitara

;i

protejeazd

globul

ocular.

Pleoapelese

unesc

a extremitdlile

or formAnd

comisura

internd

i

extem6.

Sunt

alcltuite din 7 straturi care

de

la

suprafald

pre

profunzime

sunt: egumentul,

Iesutul

celular subcutanat, tratul

muscular

striat.

al doilea strat de

fesut

celular

subcutanat,

stratul

fibros,

stratul fibrelor

musculare

netede, stratul conjunctival

rmucos).

Tegumentuleste fin, elastic ai mobil

gi

conline

in

grosimea

sa

glande

sebacee

iZeiss)

i

sudoripare

Moll).

Stratul

celular

subcutanateste format din

tesut

conjunctiv

ax carenu confine

grdsime;

permite

o mobilitate

mare a tegumentului

supraiacent

i

se

destinde $or a acumularea

colecliilor

ichidiene a acestnivel

(sdnge,

puroi,

edem) au

de aer

emfizem).

Stratul

muscular

striat este alcdtuit de

mugchiul

orbicularcdruia se descriudoui

po(iuni: palpebral6

i

orbitar5.

Stratul

celular

intermediar esteun

fesut

ax,

sublire, ituat

ub

mugchiul

rbicular; e

asd

usor infiltrat

de revirsate lichidiene

patologice

au

de aer.

Srrotul

fibros

realizeazd

un schelet

care

menJine

pozilia

corectd

a

pleoapelor

gi

le

confer6un tonus

corespunzltor.Segmentul

periferic

al

acestui strat separi confinutul

orbitei de

pleoape

gi

se numegte

septul

orbitar

sau ligamentele argi

palpebrale,

ar

se

mentul

entral ormeazi arsurile.

Tarsurile ontinudseptulorbitar

pi

au forme

gi

dimensiuni

diferite la

cele doud

pleoape.

Tarsul

pleoapei

superioare are formd

semilunard

cu convexitatea

superior,

cu

indl{imemaximd

e l0-llmm; tarsul nferior

are

orml

dreptunghiularS

i

dimensiunimai

mici de 10/5mm.

Una din marginile arsului

delimiteazi

marginea iberi

palpebralE

gi

prezint[

20-25 de orificii de deschidere

elandelor

Meibomius,ar marginea pusi se

continud

cu ligamenteleargi,

pe

aceastd

88

margine tarsald

inser6ndu-se muqchiul

ridicdtor

al

pleoapei

superioare

gi

expansiunea

ugchiului

rept nferior

pentru

pleoapa

nferioari. Extremitilile celor doud

straturi

se continul

cu c6te o formatiune

fibroasd;prelungirile

se

unesc

ai

formeazi

ligamentele

palpebral intern

gi

extem.

in

structuraarsurilorse

gdsesc

landele

arsale

Meibomius

gi

glandele

acinotarsale

Wolfring-Krause.

Stratul muscular

neted este eprezentat e o

lamd muscularb fini

orientatd vertical.

numitd mugchiul arsal superior

gi

inferior,

Muller; ambii mugchise

inserd u unul din

capete

pe

marginea

orbitard a

tarsului

corespunzdtor

i

se

indreaptd radiar spre

marginileorbitei.

Stratul

mucos este alcituit din conjunctiva

palpebrali

care

este ntim aderent6 e

tars,

iar la

periferie

vine

in contact cu stratul

muscular.

in

grosimeapleoapelor

existd

rei categorii

de

glande:

-

glandele

arsale

Meibomius,

glande

sebacee,ubulo-acinoase,

ituaten

grosimea

tarsului;

sunt

25-30

de

glande

gi

se deschid

la nivelul marginii ibere

a

pleoapelor

-

glandele

iliare

Zeiss,

glande

ebacee

mici. sedeschidn teaca

olicularl a cililor

-

glande

sudoripare

Moll,

glande

apocrinesituate

n apropierea

marginii libere

palpebrale,

e deschid

ie intre cili,

fie in

teaca olicularl

a

acestora

Rolul

pleoapelor in funclionarea

analizatorului

izual se realizeazd

rin

clipit:

-

rol

protector

al

polului

anterior,

prin

clipitul reflex

gi

voluntar

-

rol mecanic,de

intinderea

secretiei

lacrimale

gi

conjunctivale, asigur6ndu-se

nutri{iacorneei

-

influenfa circulaliei

sanguine

gi

a

umorului apos

prin

compresiune

itmicd

asupra

rdsimii

orbitare

gi

indirecta

globului

ocular

-

rol de

proteclie retinei

In

starea de

veghe

predomini

acliunea

ridicltorilor pleoapei,ar in timpul somnului

se contracti orbicularii

cu ocluzia

pleoapelor.

7/17/2019 4pleoape


Clipitul

este pontan,

oluntar

gi

reflex.

Migcdrile

palpebrale

e

produc

concomitent

cu

migcdrile

globului

ocular.

Fenomenul

Charles

Bell esteun act fiziologic

Ai

constd

in deplasarea

lobului

ocular

n sus

gi

lateral

in momentulocluziei

palpebrale;enomenul

se

producen timpul somnului

gi

nu apare

n

ocluziaunilaterald

au n ceavoluntarb.

Existi

migciri asociate

ale

pleoapei

gi

pupilei;

in cursul ocluziei

palpebrale se

produce

concomltent

contrac ia

orbicularului,

a sfincterului

pupilei

gi

a

mugchiului ciliar.

in st[ri

de excitalie

simpaticd

se

produce

relaxarea

acestui

reflex,

ar in stdri de excitalie

parasimpaticd

se

produce

ontracfia a.

ANOMALII

CONGENITALE

ALE

PLEOAPELOR

Pot s6

fie izolate, afectdnd

exclusiv

pleoapele,

sociate

u anomalii

ale

globului

ocular,

ale

fefei sauorbitei,sau

sd

acd

parte

dintr-un

sindrom

malformativ.

ANOMALII

ALE

MARGINII

PALPEBRALE

Anchiloblefaron

este

o

anomalie

rar6,

caracterizatd

prin

fuziunea

dintre

pleoapa

superioard

i

cea

inferioarI;

pleoapele

unt

diferenfiate,

dar sunt

unite

printr-o

membrand.

Poate fi total

sau

izolat

(mai

frecvent

la

cantusul extern

declt

la cel

intern). Se

poate

asocia

cu anoftalmie

sau

microftalmie.

Distichiazis.

Se

caracterizeazd

rin

prezenfa

unui

rdnd supranumerar

e

cili, complet

sau

pa(ial,

carese dezvolti

la nivelul

orificiilor

glandelorMeibomius.Cilii aberanfi ind sd

fie mai scurfi,

mai

fini

gi

mai

Putin

pigmentafi

decdt

cilii

normali.

Este

o

afecfiune

rard care

poate

sd

apari

sporadic

sau ereditar

dominant.Uneori

face

parte

din

sindromul

limfedem-di

tichiazis.

Complicafiile

ce

pot

sd

apard

sunt

keratopatie

i

disfunctie

acrimald.

Tratamentul

consti in

indepirtarea

cililor

supranumerari

prin

diverse

metode:

electroliza

pentru

cilii

izolali,

crioterapia

pentru

eliminarea

mai multor cili

simultan,

ablatia

laser, tratament chirurgical

prin

rezeclia

ub microscopul perator

liniei de

distichiazis,control6nd

extirparea

bulbilor

ciliari.

MALPOZITII

ALE

PALPEBRALE

MARGINILOR

Epiblefaronul

se caracterizeazd

print-un

surplus

de

fesut

cutanat

n

partea

ntern[ a

marginii

palpebrale

superioare

sau

inferioare,

antrenind o

verticalizare

a liniei

ciliare.

Este

un

pliu

cutanat

rizontal,

paralel

cu

marginea

iber6.

Aceastd anomalie

are

caracter

asial, iind intdlnitd

mai

frecvent

a

asiatici;

este

adesea

bilaterali

gi

uneori

afecteazd

oate cele

patru pleoape.Evolutia

este

spontan

ezolutivi

n

primii

ani de

viatd

prin

cregterea

eliefului

acial.

Tratamentul

este chirurgical

gi

nu se

va

aplica decdt

n caz de suferinfd

corneeand

i

const[

n excizia

excesului

miocutanat.

Euriblefaronul

reprezintl

ldrgirea

orizontald,

simetricd

a

fantelor

palpebrale

asociatd

u o deplasare

aterali

a

comisurii

externe,

permilind vizualizarea

undului

de

sac,

flrd

anomalii

de mdrime

a

globului

ocular. Trebuie diferenfiati de cauzele

secundare

de

lirgire

a

fantei

palpebrale:

buftalmie

gi

dizostoza

ranio-faciald.

MALFORMATII

$I

MALPOZITII

ALE

CANTUSULUI

INTERN

$I

EXTERN

Epicantus

sau

cuta

mongoloidi

este

un

repliu

cutanat

semilunar,

concav

in afara

care

acoperd

cantusul

ntern.

La

populatia

albd

apare

a2-5%o intre

adulfi

n timp

ce a

asiatici

este

considerat

un

factor

normal.

Este bilateral gi poate fi asociat cu alte

anomalii

palpebrale

gi

Poate

da

o

pseudoesotropie.

Existd

mai

multe

orme:

-

epicantus

iliaris

-

epicantus

alpebralis

-

epicantus

arsalis

-

epicantus

nversus

Cele

mai

frecvente

sunt

epicantusul

palpebral

gi

cel

tarsal

(cuta

mongoloidd

caracteristic6).

picantusul

nversus

difer[

t

89

7/17/2019 4pleoape


de

celelalte

forme

prin

faptul

cd

nu

regreseazd

u

vdrsta

gi

este un component

caracteristic

l blefarofi

mozei.

Tratamentul ste

chirurgical

gi

se aplicd n

specialn formelede epicantusnversus au

in scop

estetic.

Malpozifia cantusului

extern este

ar6. Se

poate

observa

malformafia

antusului xtem

in anchiloblefaron

i

malpozilii cu

anomalii

de

oblicitatea

fantei

palpebrale.

a

populatia

alb6, fanta

palpebral5

este u$or oblicl

in

afard

gi

in

jos.

Accentuarea cestei blicitdfi

sau inclinafia

mongoloidd

se

intdlnegte

n

trisomia

2l

gi

^

in alte sindroame

malformative. Inclinafia de

tip

antimongoloid caracterizatd rintr-o pozilie i

mai

oasi

a cantusului xtern

se ntdlnegten

sindromulFranceschetti

i

n hipertelorism.

ANOMALII

ALE

PALPEBRALE

DESCHIDERII

Sindromul

de blefarolimozi se

caracterizeazd

prin

ingustarea fantei

palpebrale,

scurtarea

pleoapelor

at?n

in

lungime cdt

gi

?n l61ime,epicantus nvers,

telecantus

i ptozdpalpebrali.

Tratamentul stechirurgicalgi se ace n 3-4

timpi operatori,

in funcfie de

gravitate,

Tratamentul chirurgical consti

in:

remodelarea rbitei cu scurtarea cesteia

i

ldrgirea cadrului orbitar ce

permite

expansiunea

plrfilor

moi; reconstruirea

arcadelor

sprdncenoase,

antopexieexternd,

tratamentul epicantusului

gi

cantopexie

intem6, intlrirea orbicularului

li

a

mugchiului idicitor

pentru

ratarea

tozei

ANOMALII DE DEZVOLTARE ALE

PLEOAPELOR

Colobomul se definegte

printr-un

deficit

(lipsa)

al

marginii

palpebrale.

Lipsa de

substantd

oate

avea forml dreptunghiulari

sau triunghiulari. Colobomul

total

intereseazi

oate

planurile

pleoapei,

ar in

colobomul

parfial

ipsegte

umai

arsulsauo

parte

din

tars.

Asociat cu alte malformatii

faciale ace

parte

din sindroamele

Goldenhar

gi

Franceschetti.

90

In ordinea frecvenfei

coloboamele par

in

treimea internd a

pleoapei

superioare,

treimea

mediand a

pleoapei

superioare,

treimea

extemi a

pleoapei

inferioare

gi

foarte rar in treimea interni a pleoapei

inferioare.

Coloboamele

palpebrale

se

pot

asocia cu

coloboame

uveale sau

de nerv optic,

microftalmie, cataractl

congenitalI, luxalie

de

cristalin,

pterigoid

cutanat.

Complicatiile unt

determinate e expunerea

corneean6.

Tratamentul este chirurgical,

iar tehnica

aleasddepindede

importanfacolobomului,

de semnele sociate

i

de suferinlacorneei.

Coloboamele leoapeisuperioare unt mult

mai

prost

tolerate,

corneea

find expus6.

Obiectivul

tratamentului

este inchiderea

fantei

pentru

a reda aspectul

normal al

pleoapei

i

protejarea

orneei

Ablefaria const[

in lipsa completd a

pleoapelor

care sunt

inlocuite de un

plan

membranos. e asociazd

u anoftalmiesau

cu altemalformafii

ale

globului.

Microblefaria se

caracterizeazi

prin

pleoape

de dimensiuni

mici, mai ales

in

indlfime,structura leoapelor iind normald.

Poate i aparSagoftalmie

ausdse

asocieze

cu simblefaron

emporal sau

nazal

gi

se

corecteazd

chirurgical

prin

plastie

palpebral6.

Criptoftalmia

este o

malformafie

congenitalI rard

in care

globul

ocular

gi

straturile

profunde

sunt

acoperite

de un

repliu cutanatcare se

intinde de

la regiunea

sprdncenoasd

dni

la obraz.

Simblefaronul

congenital se caracterizeazb

prin prezenla

pleoapei

superioare

transparentd, a un

voal cutanat,

dr[ rebord

palpebral,gi

aderent

n cele dou[

treimi

superioare

a cornee.

Treimea nferioarda

corneei

este adeseaopaci

gi

keratinizatd.

Lipsesc undul de sac

Ai

punctul

lacrimal

superior,

globul

ocular

este microftalm,

iar

pleoapa

nferioardeste

normal[. Anomalia

este zolatd sau

nsofitl de alte

malformafii

genetice:

sindactilie,

anomalii urogenitale,

retardmental.

t

7/17/2019 4pleoape


PTOZA

PALPEBRALA

CONGE.

NITALA

$i

RETRACTIA

MUSCULARA

CONGENITALA

sunt

disfunctii

congenitale

ale

mugchiului

ridicdtor

(neurogendimiogen[)

INFECTII

ALE GLANDELOR

DIN

PLEOAPA

ORJELETUL

Orjeletul

sau hordeolum

este o

infectie

stafilococicd

a

glandelor

sebacee

ale

pleoapelor.

ste

cea mai frecventl

afecliune

infeclioasI a

pleoapelor

gi

reprezintd

un

ganulom

focal, nodular al

pleoapei ezultat

dupi obstruc{ia glandelor Zeiss (orjelet

extern)

qi

Meibomius

orjelet

ntern).

Aparitia

orjeletului

este

favorizatd de

un

teren

alergic, diabet,

blefarite

cronice

recurente,

disfunctii

ale

glandelor

Meibomius.

Rolul exact

al

agenfilor

bacterieni

-

stafilococ

auriu

in

patogeneza

orjeletului

steneclar.

Orjeletul

ntern

prin

inflamafia

glandelor

ui

Meibomius

are debut

acut

gi

se

manifestd

prin durere

palpebral6

xacerbatd

a

palpare,

discomfort, enzafieocal[ de arsurd.Apare

o

tumefacfie

ureroas6

n

grosimea

leoapei

cu conjunctiv6

i

tegument

ongestionate,

u

eritem

gi

edem

palpebral.

Tumefactia

poate

cre$te

n

dimensiuni

cu

abcedare

pe

cale

conjunctivalI

sau

tegumentard,

bcedarea

iind

marcatd

de

aparilia

dupd

2-3 zile de

a debut

a unei

zone

g6lbui la locul

de

proeminenfdmaxim6.

Dupd

abcedare

6mdne o

micd

ulceratie

sdngerdndd,

are

n timp se

atenueazE.

Orjeletul extem este o inflamafie acutf, a

glandelorZeiss anexate

unui cil,

cu

aspect

clinic

(dar

gi

simptomatologie

mai

pufin

accentuatd)

semindtoare

rjeletului

ntem.

in

hordeolozd

apar

dou6

sau

mai multe

orjelete

concomitent

sau

succesiv

la

intervale

mici de

imp.

Tratamentul

precoce

cu

antibiotice

9i

corticoizi

poate

stopaevolufia.

Local

in

faza acutd

se folosesc

comprese

calde,

este

importantl

igiena

pleoapei, se

administreazd

medica{ie

antiinflamatorie

care ajutd

la rezolulia

leziunii. in

caz de

infeclie

bacteriand

secundari

este necesar

tratamentantibiotic.

Procesul nflamator

in cazul o{eletului

este

autolimitantcu drenajulgi rezolulia eziunii

in

5-7

zile.

Este

necesar tratamentul

blefaritei

gi

meibomitei

pentru

a

preveni

formareade

noi

leziuni.

Dacd

pacientul

este

in stadiul

purulent

se

smulge

cilul

incriminat

pentru

evacuarea

puroiului.

Se

poate

face

o mic6

incizie

orizontalI

la nivelul

tegumentului

sau

verticald

la nivelul

conjunctivei

sau

deschiderea

bcesului

u laser.

Leziunile multiple se trateazdcu o cur[ de

antibiotice

ral

-

Cefalexin

500mgde

2oilzi

timp de

0

zile.

in unele

cantn

leziunile

devin cronice,

chistice,

necesitAnd

ncizie

chirurgical6

9i

curetaj

ub

anestezie

ocald:

-

dacd

procesul inflamator

este

localizat

pe

marginea

posterioarl

a

pleoapei

se

ace ncizia

conjunctivei

gi

a

tarsului

-

dacd

procesul

inflamator

este

localizat

anterior

se

face

incizia

pielii

gi

a

mugchiului rbicular

La

pacientii cu

leziuni

persistente

sau

recurente

este

necesar

un

examen

histopatologic

entru

a

diferenfia

eziunea

e

cancer

azo

sau

spinocelular

$ALAZIONUL

Este

produs

printr-o reacfie

inflamatorie

granulomatoasd

glandelorMeibomius

cu

blocajul

orificiilor

glandulare

9i

stagnarea

secrefiilor

ebacee.

Poate surveni

spontan

prin blocarea

orificiilor

glandularesau

prin

transformarea

granulomatoasd

a

unui

orjelet

intern

incomplet

indecat.

$alazionul

este

mai

frecvent

la adulti

(hormonii

androgeni

cresc

vAscozitatea

sebumului)

i

la nivelul

pleoapeisuperioare

(unde

existd

un

numlr

crescut

de

glande

Meibomius).

Pacien{ii

prezintd obstrucfie

a

glandelor

sebacee

i

n alte

zone:

comedoane,

en

gras.

$alazionul

poate

fi

asociat

cu blefarita

91

7/17/2019 4pleoape


cronic6,

acnee

rozacee

cu nevi

telangiectazici

a nivelul

pielii

malare,

nazale,

alpebrale

i

rinofim5.

Clinic

Aalazionul

se

manifestd

printr-un

discomfort

palpebral

asociat cu

prezenla

unui nodul mic rogiatic

n

partea

externda

pleoapei

sau

nodul

mai inflamat la nivelul

conjunctivei.

Evolutia

galazionului

ste

variabil6:

cele

mici

se

pot

rezorbi

simplu

saudupdo fazdde

suprainfecfie

sau se

qonicizeazi,

cu

formarea de

pseudocapsule

fibroase.

Materialuloblinut din

nodul

prezintd

celule

inflamatoriiacute

gi

cronice, elule

gigantice

pline

cu lipide caresuntacizi

gragi

cu

lanturi

lungi de carbon. Culturile bacteriene unt

negative,dar

pot

fi izolafi

stafilococauriu,

stafilococ

alb sau alte specii combinate.n

confinutul

glandular

se

poate gdsi

Propionibacteriumcnes.

Diagnosticuldiferenfial al

galazionului

se

face

cu:

orjelet,

canaliculiti

actinomicozic[,

nodul sarcoidozic, tumori

palpebrale

(carcinom

meibomian),

carcinom

spinocelular

alpebral,

onj nctival.

Prevenirea

alazionului

e face

prin

igiend

adecvati, educatia

pacientului,

spdlare cu

ape

gi gampon pentru

bebeluqi

pentru

indepdrtarea

secrefiilor,

masajul

marginii

liberea

pleoapelor

entru

drenajul

glandelor

Meibomius,

comprese calde

pentru

dizolvarea

ipidelorviscoase.

Tratamentul medical se adreseazi

galazioanelor

asimptomatice

care pot

fi

chiar ignorate). Tratamentul

chirurgical

ffebuie efectuat dupd cdteva

siptdmdni de

aplicare

e comprese alde

fierbinii) gi

local

masajul

orificiilor

glandulare

u bef igoare u

v6rf de vatd sub anestezie topici la

biomicroscop.

ompreseleierbinti

(cdt

mai

fierbinli

pot

fi tolerate),

plicatede 2

ori

pe

zi

produc

drenajul ajutind

la

amestecul

secretiiloripidice.

$alazioanele

infectate

se trateazl

cu

comprese

calde

gi

antibiotice local

gi

sistemic, La nevoie

se face incizia

cu

evacuarea

uroiului

,

qi

nu

curetajul

agresiv

care

poate

diseminanfecfia.

92

Steroizii

ocal

sunt

necesari

entru

a limita

rbspunsul nflamatorcronic

Ai

reac{iaacutd

neinfectioasd

rodusd

de

iritanfi

(acizi

gragi

liberi

eliberafide

enzime

bacteriene).

dati

ce

inflamatia

acut6 a cedat, rebuie efectuat

curetajul

definitiv

cu

excizia masei

granulomatoase.

Tratamentul

chirurgical constd in incizie

transconjunctivali

gi

curetajul intregii

leziuni.

Cauterizarea u fenil sau acid tricloracetic

dupd incizie

gi

drenaj

poate preveni

recurentele

alazioanelor

ici.

$alazioanele

mari

pot

necesita

excizie

chirurgicalSextins6, inclusiv indepdrtarea

unor

zone

ale arsului.

Se

pot

folosi njecfii ocale ntralezionale

u

cortizon

(Triamcinolon

5mg/ml

-

0,5-2ml)

repetate

a2-7 zile.

Este necesarratamentul

ozaceei

u o curi

cronicl6 luni cu dozemici de Tetraciclini.

$alazioanele

marginale drenate

impropriu

pot produce

eziuni cu

lipsi

de substan 6,

trichiazis

i

pierderea

enelor.

$alazioanele

renate

ar{ialpot

duce

a mase

voluminoase

de

lesut

de

granulalie

ce

pr

olabeazd

e

conj nctivi sau

piele,

INFLAMATII ALE MARGINII LIBERE

A PLEOAPELOR

BLEFARITA

Blefarita

este inflamatia marginii libere a

pleoapelor

utdnd

i:

-

Anterioari

-

in

jurul

cililor

gi

foliculilor

-

care este

stafilococici

qi

seboreicd

-

Posterioard

-

afecteazd

orificiile

glandelormeibomiene

Etiopatogenia ste

complexd

gi

neelucidatd

pe

deplin. Existi o interacfiune

intre

anomaliile

de suprafali ale marginii ibere

sistemul

imunitar al

gazdei qi

imunitatea

naturald a

pleoapelor gi

lacrimilor,

Blefaritele

anterioare sunt asociate unei

dermatite seboreice. iar blefaritele

posterioare

sunt adesea asociate acneei

rozacee.

Blefarita

posterioard

este

o

7/17/2019 4pleoape


disfunctie

meibomiand. ele

doud

orme

pot

sd ie intricate

i

au evolulie

cronicS.

Factorii

favorizanfi sunt

numerogi:

ametropiile

ecorectate,

nfecfile,

poluarea,

praful, atopia,diabetul,usclciuneaocular6,

(sindromul

triplu S:

sicca,

seboree,

stafilococ),

umiditate,

frig,

coliruri,

cosmetice,

conjunctivita

gigantopapilarl a

purtdtorilor

de lentile de

contact,

atonie

palpebrald, radioterapie

local6,

factori

hormonali,

ulburdri

gastrointestinale,IDA,

dermatita

seboreicd, cnee

ozaaee.

Factorii

infectiogi

incrimina{i

in blefarite:

Staphyloccocus

aureu este

cel

mai

des

intilnit.

Staphyloccocus

epidermidis,

Corynebacterium, ropionobacterium cnes,

sunt

susceptibili

de

producerea

blefaritelor.

in

formele ulcerative

este

incriminat[

Candida.

La

pacienfii

imunocompromigi,

blefaritele

pot

fi determinate

de

Pseudomonas,

roteus

aubacilul

Coli.

Clinic

pacienfii

acuzd enzafia

e corp

strdin,

arsuri

oculare,

icrimare,

cruste

gi pelicule

a

nivelul

marginii libere

a

pleoapelor

gi

a

cantusului

medial. Foarte

rar

prezintd

fotofobie,

durere,scdderea

cuit5lii

vizuale.

Marginea liberd a pleoapelor este

eritematoasl

cu telangiectazii,

secrefii

mucoase

albicioase, orificii

glandulare

modificate.

Afectiunea

are

evolufie

cronicd

cu

exacerbdri

ntermitente

le simptomelor.

Dermatita

eboreicd e

poate

asocia

u

prurit

la nivelul

scalpului

i

en

gras.

Rozacea

e asociazd

u nas

rogu,

edemafiat,

inrogirea

efei, vase sparte

gi

destinse

a

nivelul

felei,

pustule,

piele

grasi

gi

iritafie

ocular6.

La nivelul

pleoapelor

ot

fi :

-

eritem

i

pelicule

a

nivelul

genelor

i

marginii

palpebrale

-

madarozi

pierderea

enelor)

-

poliozi

(albirea

ililor)

-

cicatrici

gi

alterarea

irectiei

cililor,

cruste

a nivelulcililor

gi

orificiilor

glandelor

Meibomius,

ulcere

marginale

palpebrale,

telangiectazii

i

neregularitdli

le

pleoapelor

-

conjunctiva

rat[

hipertrofie

apilard

-

corneea

prezintd:

eroziuni

punctate

epiteliale,

infiltrate marginale,

panus,

formarede

flictene

Blefarita

anterioari afecteazd

n

principal

cilii 9i

glandele

sebacee

gi prezintd

formafiuni

variatede detritusuri are

ader6la

cili.

Acestea

sunt scuame

reprezentative

pentru

o

boal6seboreicd.

Blefarita

stafilococicd

este

o inflamafie

a

lamelei anterioare

rodusdde stafilococ

Ai

are

o evolu{ie

ecurenti.

Malginea

anterioari

a

pleoapei stehiperemiati.

n formele

grave

se formeazl

microabcese

ub

forma

unor

mici

puncte

galbene

la

rdddcina

cililor.

Epilalia

cilului

este urmatd

de evacuarea

confinutului

purulent,

rdmAne

o

ulcerafie

care

se

vindecd

foarte

greu.

Exist6

cruste

mici

fibrinoase

are

nconjoari

genele

a

un

man$on

i

formeazl

colereta.

Colereta

ste

o

formafiune

a un

inel n

jurul

tijei

unui

cil

ce

apare

n afecfiunile

stafilococice.

La baza

cililor

se

pot

formeulcere.

Ele sunt

acoperite

de crustd

de fibrind

care

este

idicatd

odatd

ce scuamele

resc.

Afectarea

corneeand

este

prezentd in

blefarita

stafilococici

gi

ia

aspecte

ariate

cu

keratitd

epiteliala

inferioarI,

infiltrate

9i

ulcerafii

corneene.

Blefarita

seboreicd

(scuamoasd) in

care

seboreea

afecteazf

lama

anterioard

a

marginii

palpebrale,scalpul

gi

fafa

gi

se

asociazd

cu

formarea

de

cruste

de

material

gr6sos aresunt

aderente

a tija

cilului.

Blefarita

posterioari

este

legatd

de

disfunciii

ale

glandelor Meibomius

cu

alterarea

metabolismului

secretor.

Secre{ia

glandelor

meibomiene

evine

mai

ceroasd

i

blocheazi

orificiile

glandelor.

Materialul

stagnant

devine

mediu de culturd pentru t

bacterii

gi pltrunde n

straturile

rofunde

ale

pleoapei ucdnd

a inflamatie.

Blefarita

posterioard este

cauzatd

de:

rozacee,

dermatita

din

herpes

simplex,

varicela

zooster,

moluscum

contagiosum,

dermatita

alergici

qi

de

contact,

dermatita

stafilococic[.

Blefarita

cronicl

a

fost

asociati

cu

expunerea

a vapori

de

substanfe

himice,

tutun

ritanfi.

93

7/17/2019 4pleoape


Blefarita

acutd

este

datoratdcel mai

frecvent

medicamentelor

alergice

sau reactiei

chimice.

Diagnosticuldiferenlial

al

unei blefaritese

face cu: carcinom bazocelular, celulita

postseptald,

galazion,

conjunctivita

bacteriand, iralS,

complicafii ale lentilelor

de contact,sindrom

de ochi uscat , orjelet,

kerati

5, keratoconj

nctivitl atopi

d,

r ozacee

ocular6,

richiazis.

intr-o

blefaritd

este necesarl testarea

filmului

lacrimal

gi

a drenajului

lacrimonazal.

Tratamentul

medical

intr-o blefaritd se

incepe u

. igienapleoapelor

o

aplicarea

de comprese ierbinfi care

inc6lzesc

secrefiile

glandelor

gi

provoaci

evacuarea

i

curdfarea ecrefiilor

.

sp6larea

mecanici a marginii ibere

a

pleoapelor pentru a indepdrta materialul

aderent

i

pentru

a curSta rificiile

glandelor

(apd

caldd amestecatd

u

$ampon

pentru

bebelugi)

.

aplicarea

unguentelor u antibiotic

pe

marginea

pleoapelor

(unguent

cu

eritromicindsau sulfacetamidl)pe teffnen

lung, unguentcu antibiotic

ai

cortizon

pe

terrnenscurt

.

anumite

situalii clinice refractare

ot

necesita tratament

antibiotic oral

tetraciclind

l-2 luni

(reduce

colonizarea

bacteriani, altereazd

metabolismul

gi

reduce

disfunc{ia

landulardeste

n studiu

olosirea

metronidazolului)

o

disfunctia filmului

lacrimal

se

trateazd

prin

lacrimi artificiale sau

obliterarea unctelor acrimale

.

afectiunile

seboreicebeneficiazd e

utilizarea

ampoanelor

u

seleniu

o

dermatozele

alergice

rdspund la

tratament opic

cu corticosteroizi

.

solutiile

su antibiotic

ai

cortizon

reduc inflamafia

gi

simptomele

unei

conjunctivite

Blefaritele

ot

fi insolitede complicalii:

-

conjunctivita

i

keratita

94

-

trichiazis, entropion,

ectropion

care

necesiti

ratament

hirurgical

Pacienfii

cu blefaritl

vor

fi urmlrili

la

2-6

sdptimO.nide la

inceperea tratamentului.

Prognosticuleste oartebun cu un tratament

adecvat.

MODTFTCAnTn POZTTTE

LE

PLEOAPELOR

ECTROPION

Ectropionul este eversarea

marginii

libere a

pleoapelor

spre exterior,

care favorizeazf

expunerea corneel,

keratinizwea

conjunctivei

palpebrale,[crimare, scdderea

acuitdtii vizuale. Este mai frecvent la

pleoapa

nferioard

gi

este egat de o

laxitate

palpebrald

n

plan

orizontal.

Echopionul este

mai frecvent

a

persoane

n

virstd

(ectropion

nvolufional)

qi

dupdarsuri

faciale, eziuni canceroase

perateale

pielii

pleoapelor

sau

traumatisme

(ectropion

cicahicial).

Clasificare:

Ectropion

congenital

este ar

gi

esteasociat

cu: blefarofimozd,

microftalmie, chiste

orbitare, sindrom Down, buftalmie.

Afecteazd mai

frecvent

pleoapa

inferioard

sau

poate

afecta cele

patru

pleoape

fiind

produs prin

deficienfa

verticald a lamelei

anterioare asociatl

cu

hiperlaxitate

a

marginii ibere.

Formele

ugoare

nu

necesitS ratament

sau

este

necesari olosirea

acrimilorartificiaie.

in formele severe sau simptomatice

amela

anterioard rebuie

alungiti

vertical cu

grefE

de

piele

Ectropion dobindit apare rin:

-

hiperlaxitate rizontald

-

la

pleoapa

inferioard

in ectropion

senil

gi paralitic

-

la

pleoapa

superioarl

prin

laxitate

tarsal6

excesivi

putdndu-se produce

eversiuneaocturnd

pleoapei

uperioare

-

retracfie verticald anterioarl

sau

septaldn ectropion

icatricial

-

hiperlaxitate

verticali

posterioard

prezentd

n ectropionul

enil

Examenul

linic

pune

n evidenfd:

7/17/2019 4pleoape


-

importanfa

ectropionului:

simpla

rf,sfrdngere

a cililor

la debut;

pierderea

contactului

ntre

globul

ocular

gi

pleoapd n

caz:urile

mai

avansate; ctropion

complet

sau

localizat lacrimal sau emporal)

-

cicatricile

gi

retracfia

cutanatd

n

ectropionul

icatricial

-

gradulde

axitate

palpebrald

-

starea

conjunctivei:

exPunerea

determind

onjunctivite

epetate,

ngrogarea

cu

metaplazie

malpighiani

gi

apoi o

keratinizare

onjunctivali

(keratini

areade

expunere

ste

mai frecventd

n

ectropionul

pleoapei uperioare);

onjunctiva

edestinde

progresiv

e

mdsura

versiunii

alpebrale

- lIcrimare prin iritalie cdnjunctivald

cronic6,

versarea

unctului

acrimal

-

keratopatia

e expunere

Forme

linice

de ectropion

obdndit:

Ectropion

cicotricial

este

secundar

unei

retrac{ii

verticale

n arsuri

ale

pleoapelor

9i

fe1ei,

raumatisme,

fecliuni

dermatologice

(dermatoze

dobdndite,

eczeme

dobindite,

lupus,

ozacee,

ermatoze

uloase)

au

unei

retraclii

posterioare in cicatricile

din

epitelioamele

alpebrale.

Dacd cicatriceaeste acut6, 6 luni se fac

injeclii

sau

masajcu steroizi.

Dup6 6

luni se

poate face

corecfie

chirurgicald

cu

cantoplastie

aterald

u

grefb

de

piele

n

toatd

grosimeade

la

nivelul

pleoapeisuperioare

sau

egiunea

etroauricular6.

Ectropion

senil

(involuyional) este

cea

mai

frecventd

ormd

de ectropion

iind

prezent

a

pleoapa

inferioarI.

Este

datorat

laxitl{ii

orizontale

a

pleoapei

inferioare

secundar

inaintdrii

n

vdrstl

pi

efectelor

ravitaliei.

Cu vdrsta, esuturilepleoapei nferioarese

r elaxeazil,

n

parti

cular

mu

gch

ul

orbicul

ar,

9i

se

destind

progresiv

(cu precddere

ama

palpebrald

osterioard).

Relaxarea

leoapei

incepe

din unghiul

intern, determinind

eversarea

unctului acrimal

gi

epiford

care

duce

la

iritatie

cronicd

a

tegumentelor

unghiului

ntern.

in

tratament

este

necesard

cantoplastie

laterali

gi

reinserfia

etrac]iunilor

pleoapei

inferioare.

Ectropionul

paralitic

intereseazS

numal

pleoapa

nferioar[.

Tonusul

palpebral

este

pierdut

cdnd

mugchiul orbicular

este hipo

sau

atonic,

cel mai

frecvent n

paralizia

de

nerv facial, in sindroamelemiastenicesau

mai

rar n unele

miopatii oculo-palpebrale.

Ectropionul

spasmodic.

SPasmul

orbicularului

este

adesea

reacfional

9i

secundar

laxitdfii

orizontale.

Forme

particulare:

.

Ectropionul

lacrimal

spasmodic

este

o

formd

particularl

de

ectropion

acrimal

datorat

unei contracturi

mugchiului

Homer

secundard

nei

laxitili

cantale

externe;

se

caracterizeazd

rintr-o

deplasare

nternd

a

punctului acrimal, asare pdrfii lacrimale

pleoapei inferioare,

o

plicaturare

a

canaliculului

acrimal,

adesea

eneratoare

e

ldcrimare

i

laxitate

a cantusului

xtern.

o

Ectropion

palpebral

superior

din

cadrul

sindromului

de

flacciditate

palpebrald,ectropion

ce apare

in

timpul

somnului.

Spasmul

orbicular

determini

eversiunea

palpebrald intermitentd,

fiind

secundar

atoniei

palpebrale

ce afecteazd

tarsul

superior

La copii orice afectiune comeeandsau

conjunctivald

cu edem

dur

conjunctival,

poate indep6rta

pleoapele

de

pe

globul

ocular,

iar spasmul

orbicular

supraadiugat

va

determina

versarea

leoaPei.

Ectropionul

tnecanic

in care

pleoapa

inferioard,

deja

lax6,

se

relaxeazi

6i

mai

mult,

prin

cre$terea

geutilii

proprii

(hematom sau

tumori

palpebrale)

sau

datoritd

unei

presiuni

exercitatd

e o

protezd

oculard.

Forme particulare deectroPion

o

Ectropionul

ostoperator,apare

upd

't

blefaroplastie

esteticd

datoriti

unei

contracturi

orbiculare

tranzitorii

sau

prin

retrac{ie

cicatriciali

secundard,

dar

9i

in

exclzia

cutanatd

gi

orbiculari

excesivd

in

chirurgia

pleoapei

(entropion,

ptozd

palpebrald,

hirurgie

esteticd)

o

Ectropioanele

complexe:

ectropionul

mixt

(asociazd

iperlaxitatea

rizontald

cu

retraclia

verticald

9i

uneori

distensia

95

7/17/2019 4pleoape


posterioarA);

ctropion

asociatcu entropion

la aceeagi

leoapi

(intr-o

parte

ectropion

gi

in altd

parte

a

pleoapei,

ntropion);

ctropion

asociat u o inversiune

cililor.

Tratamentul

medical este o alternativl

de

tratament indicati

pentru

ameliorarea

simptomelor

sau in caz de refuz

a

intervenliei hirurgicale

i

constd

n folosirea

de

lacrimi

artificiale

ziua

gi

unguente

noaptea.

Dacd

existd

expunere

corneeanl

semnificativd

sau conjunctiva marcat

keratinizatd

e

vor

folosi

agenfi ubrefianti

saucamere mede.

in cazul ectropionului

cicatricial

dupd

traumatisme au

chirurgia

pleoapei

se

pot

utiliza

njectii cu steroizi n cicatrici.

Tratamentulchirurgical

depindede etiologia

ectropionului:

-

laxitatea

palpebrald

orizontali se

corecteazd

prin procedee

de

prindere

a

tarsului

ateral

-

in caz de ectropion

medial

u$or

sau

moderat e utilizeazd

rocedee

e

prindere

a

conjunctivei

mediale

-

ectropionul

arsal necesitd einse(ia

reffactorilor

pleoapei

nferioare

-

in

caz de

ecffopion cicatricial se face

alungirea

lamelei anterioare

(odat6

cu

exciziacicatricilor)

-

se

face tarsorafie

pentru

rezolvarca

expunerilor orneene.

Ec ro

pi

onul congenit

/ necesitS:

o

plasarea

nor suturi marginale

o

tarsorafie

ateralS

ateniie

sd

nu se

poducd

mbliopie atrogend)

o

grefe

de

piele

a nevoie

o

in caz

de ihtiozl

se

folosesc

lubrefianti,

refe

de

piele

Ectropion dobdndit

o

Existd

numeroase metode de

rezolvare

a

laxitSlii

orizontale. Metodele

vechi

folosesc rezectii cuneiforme

gi

procedeul

Khunt-Szymanovski

(modificat

Smith).

o

Dacd este

posibil

se

preferd

un

procedeu

de stringere

a cantusului lateral

96

prin

tehnicabenzii

tarsale aterale

suturarea

uneibenzi arsaleaterale

a

periost).

o

Dacd

existd

dermatogalazis

arcat

e

insofegte

ctropionul

gi

tendonulcantusului

lateral

nu este dehiscent,

blefaroplastia

prin

inciziacutanatd ubciliard

nferioard

oate

i

combinati cu excizia

pentagonali

a

orbicularuluiameleiexterne.

o

Ectropionul tarsal

poate

fi corectat

prin

strAngerea

leoapei

n

planul

orizontal

gi

reinserfiaetractorilor.

o

Ectropionul

medial cu licrimare

importanti

poate

i tratat

prin punctoplastie

inferioari care estabilegteontinuitatea

ntre

lacul lacrimal

gi

unghiul cantusului

medial.

Procedeul yron-Smithse folosegten cazul

ectropionului

medial

proeminent.

El

combind

rezec\ia

pentagonald in toatd

grosimea pleoapei,

3-4mm temporal

de

punctul

lacrimal cu

rezecfia unui triunghi

medial

de

conjunctivi

gi

retractarea

leoapei

inferioare.

o

Ectropionul

paralitic

se

poate

corecta

prin procedeul

enzii

tarsale

prin

exciziaa

cel

putin

5

mm de

pleoapi

lateral. n caz de

ectropion

paralitic

marcat

poate

fi util

liftingul grisimii suborbiculare. a cei cu

ectropion

paralitic

extrem

poate

fi necesar

un

procedeu

e transferde fascia

ata.

o

Pacientii

u

lagoftalmie

ot

beneficia

de

implantarea

pldcufelor

de aur l-1,29

superior

e

ars

9i

inferiorde

orbicular.

o

Ectropionul cicatricial

se trateazd

chirurgical

prin

alungirea

nei benzi arsale,

iar

pentru

alungirea lamelei

anterioare se

mai

pot

folosi:

plastie

n Z,

Y-V,

grefe

de

piele.

Pentru suturile de la nivelul pleoapelor,

postoperator

e

pot

folosi antibiotic

qi

steroid

cu

control

postoperator

a o zi

gi

la

5-7

zile

pentru

ndeplrtarea i relor.

Complicatiilechirurgicale

pot

fi:

s6ngerare,

hematom, dehiscenta

pl6gii,

pozilionarea

proasti

a benzii

arsale.

7/17/2019 4pleoape


ENTROPION

Entropionul reprezintd nversareamarginii

libere a

pleoapelor (rularea

spre

globul

ocular)

are

produce

ritalie corneeand.

Modific[rile oculare produse prin rotalia

inteme

a marginii

palpebrale

i

a cililor

(trichiazis)

sunt: hiperemie conjunctivald,

chemozis,

eratopatienferioard. n trahom

apar foliculi la nivelul conjunctivei

palpebrale

superioare,

gdurile

Herbert in

jurul

limbului

cornean

la nivelul

conjunctivei

superioare,inia de cicatrizare

Arlt,

macropanussuperior. in

pemfigoidul

cicatricial,

pacienfi

vdrstnici

prezintd

simblefaron

la nivelul fundului de sac

inferior, ochi uscat, reacfie papilarl la

nivelul

conjunctivei,

icatrici

corneene

Clasificare:

Entropion congenital

este

o

anornalie

geneticd

palpebrald

ari manifestatd

prin

rotatia

internd a marginii

palpebrale

spre

globul

ocular. Poate fi

primar

(izolat)

9i

secundar

care este mai frecvent

gi

este

asociat

cu: anoftalmie. enoftalmie

sau

microftalmie.

Entropionul

congenital se

asociazd

u disgenezia

etractorului

leoapei

inferioare. defecte structurale ale tarsului,

scurtarea

relativd

a

lamelei

posterioare.

Formele

u$oarede entropion

pot

fi tratate

prin

excizia

pielii

gi

a mugchiului,

ormele

severe

ecesitd

rocedee

e lirgire a

lamelei

posterioareu

grefr.

Entropion

dob6ndit

Entropion

acut, spastic este

prezent la

pleoapa

inferioard

gi

este

determinat

de

contractia

xageratla fibrelor

marginale

ale

orbicularuluicare poate fi determinati de

factori

iritativi locali

(inflama{ii

conjunctivale,

blefarite,

keratite,

corpi

striini)

sau

poate

si apard

secundar,

postoperator

n chirurgiaocular6

pentru

alte

afecfiuni.

Tratamentul local se

face

cu

lubrefianfi,

entru

nflamareantraocular6

e

pot

folosi steroizi

opic. Se

pot

face suturi

temporare

Quinckert-Rathbun.

Entropionul

senil

(involulional)

apare

prin

-

laxitate orizontali

la

nivelul

cantusului

medial

qi/sau

ateral

-

relaxarea etractorului

gi

a septului

careduce

a

o

laxitate erticali

-

enoftalmie

prin

involufie

(prin

reducerea

rdsimii

orbitare),

produce pozilie

instabi16pleoapeiu entropion

-

iritafia cronicd a conjunctivei

gi

corneei

prin

cilii

malpozifionafi,

determini

spasm

orbicular care accentueazd ularea

marginii

libere a

pleoapei

cu

producerea

unui cerc

vicios care conduce

la un

entropion

reversibiL

Se trateazl

prin

suturi

temporare

Quinckert-

Rathbun,

procedee

de intindere orizontalI,

incizii tip

blefarotomii orizontale

n

toati

grosimea,

reatagarea etractorilor

pleoapei

inferioare.

Entropion cicatricial

se

produce

prin

scurtarea

amelei

posterioare

datoriti unor

procese

de cicatrizare

conjunctivalI

in:

sindrom

Stevens-Johnson,

rahom, herpes

zoster,

enucleafie,

arsuri termice

sau

chimice,

utilizarecronicd

de coliruri.

Eversarea

manualS

a marginii

libere

palpebrale

stedificild

n cazulentropionului

cicatricial

gi

uqor

de efectuat

n cazul

celui

senil.

Este necesar tratamentul procesului

subiacent

gi

la nevoie

se

va folosi

tratamentul

chirurgical

prin

intinderea

lamelei

posterioare

u

grefd

(membrana

e

mucoasd bucalS,

grefE

de

palat

dur)

in

conjuncfie

u suturi

n

rotafie

gi

cantoplastie

lateralS.

Tratamentul

medical al enhopionului

este

indicat celor

care

refuzd

tratamentul

chirurgical

sau

pentru temporizarea

chirurgiei

o

in cazul unui entropion

spastic

datorat

unui

sindrom

de ochi

uscatse

va

face

t

protejarea

corneei

prin

administrare

de

lubrefian{i

culari

gi

lacrimi

artificiale

o

in cazul unei

blefarite

care

produce

entropion

spastic se

va

face tratamentul

acsteia

u antibiotic

Ai

cortizon

dupd

giena

palpebral6

o

in entropionul

spastic

este

eficientd

administrarea

nei

mici cantititi

de

toxind

botulinici

(Botox

5U)

pentru

sl[birea

97

7/17/2019 4pleoape


mu$chiului

rbicular

pretarsal

o

pacientul

cu entropion

cicatricial

secundar

pemfigoidului ocular

cicahicial

beneficiazi

de chimioterapie

istemicd

e

tip

Dapsoni

Tratamentul

hiurgical este

de eleclie,

cele

mai

utilizate

procedeeiind:

o

Suturile

Quickert-Rathbun,

foarte

eficiente

n multe

cazui

de entropionspastic

gi

involutional.

Se efectueazd

uturi

n toatd

grosimea

pleoapei

(gut6)

de la nivelul

fomixului

nferior,

anterior

dtrecili

pentrua

face

orsiunea

leoapei

.

in entropionul

senil se

folosesc

proceduride rezolvare

a laxitdlii

orizontale

prin repuneri n tensiunea nivelul'marginii

libere

a cantusului

medial

sau

ateral.Pentru

componenta

verticala se

intervine

prin

scurtarea

verticalS

sau

reatagarea

retractorilor

pleoapei

nferioare

a marginea

inferioard

tarsului

prin

abord

ranscutanat.

.

in entropionul

cicatricial

tehnica

utilizatd

depinde

de

gradul

cicatricilor,

etiologia

or

gi

statusulplatoului

arsal:

-

cazurile

ugoare

se trateazd

prin

blefarotomie

transversali

cu

rotatie

marginaldtehnicaWeis)

-

cicatricile

extinse

necesiti

grefE

de

membrani

din

mucoasa ucal[

sauderm

de

la cadavru

-

procesul

inflamator

trebuie si

fie

pasiv

in

pemfigoidul

ocular

cicatricial

inainte de

efectuarea

manevrelor

chirurgicale

-

dacl tarsul

estedeformat

se

plaseazd

o

copieexacti

de tars dupl

excizia

po(iunii

deformate

se

olosesc ars autolog,

greft

de

palatdur)

Complicafiile

ratamentuluichirurgical

pot

fi: hemoragie,

nfecfie, dehiscenfa

pl6gii,

rejetul

grefei, injurie corneean6, ecuren{a

entropionuluisauectropion

consecutiv.

PTOz,APALPEBRALA

Ptoza

palpebrall

este o

pozitie

anormal5

a

pleoapei

superioare,

rodusl prin

disfuncfia

mugchiului

idicdtor al

pleoapei

superioare

sau

complexului

neuromuscularMuller. Se

98

manifestl

prin

cdderea

mai mult sau

mai

pufin

accentuati

a

pleoapei superioare,

6nd

ochiul

este

n

pozilie

primar6.

Evaluarea

ptozei

palpebrale necesitd

evaluarea:

-

funcliei

mugchiului

ridicitor al

pleoapei

superioare,

care este

normal in

dehiscenfa

aponevrozei

levatorului

sau

alteratdn

afectiuni

miogenesau

neurogene

-

migcirilor

globului

cular

-

diametrul

pupilar,

pupila

fiind

in

midriazd

n

pareza

e

nerv III

gi

in miozl

in

sindromul

Horner

-

examenul

dmpului

vizual

-

testarea

ecretiei

acrimale

-

poziliapleoapeinferioare

i

laxitatea

ei

-

ptozarea egiunii

sprdncenoase

-

ptoza

palpebrald congenitald

unilaterald care

poate favoriza

ambliopia

care rebuie

ratatd

precoce

Virsta

pacientului

este

orientativd

pentru

tipul de

ptoz6:

copiii

au frecvent

ptozd

congenital5,

vdrstnicii

dezvoltl

ptozir

datoriti dehiscenfei

ridicdtorului,

iar

pacienfii

de vdrstd

medie

pot

aveamiastenie.

Variabilitatea

gradului

ptozei

sugereazi

miastenia.

Clasificarea

ptozei:

Ptoza congenitall

-

reprezintd

75%

din

totalul

ptozelor,

e

manifesti

de la

nagtere

i

se

caracterizeazd

printr-o

deschidere

incompletd

fantei

palpebrale.

Poate fi

izolatd sau

asociat[

cu sindroame

malformative,

blefarofimozi,

strabism,

ametropii,epicantus

nvers,

elecantus.

Mecanismul

de

producere

al

ptozei

congenitale

oate

i:

-

miogen

prin

distrofia

mugchiului

ridicdtoral

pleoapei

uperioare

-

neurogen

n

sindromul

Marcus-Gunn

-

prin

deficit

aponevrotic

Ptoza

congenitalS

impl[,

izolat6,^miogen6,

unilaterald

stecea

mai frecventd.

n cazurile

bilaterale stesimetricd

auasimetrici.

Ptoza

palpebrald congenitali

poate

fi

asociat[ u urm[toarele

emne:

-

func{iescdzuti

a mugchiului

idicdtor

al

pleoapei

superioare

7/17/2019 4pleoape


-

latenfa

leoapeia

privirea n

jos

-

lagoftalmie

-

pozitia

n susa bdrbiei

-

pleoapa

e

deschide

mai mult,

odatd

cu migcdrilemaxilaruluiprin conexiunintre

nerviiV

gi

II

(Marcus-Gunn).

Tratamentul

este chirurgical:

daci

functia

ridic5torului

este buni

(>

8mm)

se

face

rezec\ia

ui, dacd

funcfia

ridicdtorului

este

slaba

<4mm)

seva

facesuspendare

rontali.

Suspendarea

frontalI

ataqeazd

pleoapa

superioard

a mugchiul

frontal

utilizdnd

fascia

ataautogeni

saumateriale

e

silicon.

Ptoza

palpebral5

dobff

nditl

Ptozaneuroeendesteprezenti nl i

Sindrom

Horner

(in

cazurile

congenitale

se

insolegte

e atrofie

irian6

gi

heterocromie).

Sindromul

Horner

se manifest[

prin

ptozd

moderatS,

miozd,

enoftalmie

gi

este

determinat

de

afectarea

fibrelor

nervoase

simpatice,

leziunea

fiind

centrali

sau

perifericd.

Leziunea

centrald

este ocalizatd

intre

hipotalamus

i

centrul

ciliospinal

boli

cerebrovasculare,

eziuni

carotidiene,

ale

sinusului

cavernos,

ale

orbitei).

Leziune

perifericd (mai frecventd)este localizatd

a

orice

nivel al

ganglioniloranfului

simpatic

cervical

pdnb

a

ganglioniiciliari

(hipertrofia

tiroidian6,

hipertrofia

ganglionilor

latero-

cervicali.

umori

mediastinale,

nevrisme

le

arterei

ubclavii).

Afectiunea

este

datorati

pataliziei

mugchiului

Muller,

iar afectarea

mugchiului

tarsal

inferior

duce

la ingustarea

fantei

palpebrale

i

enoftalmie.

Mugchiul

ridic6tor

este

normal,

iar

instilarea

unei

picdturi

de

fenilefrin

reduce

ptoza

prin

stimularea

mugchiului

uller.

Pareza

de

nerv III

-

oculomotor

comun

Paraliziile

de

nerv

III au

origine

perifericd,

nucleard

sau

supranucleard

i pot

fi totale

sau

parfiale,

ni

sau bilaterale.

Ptoza

palpebrald

n

paralizia de

nerv

III

poate

i:

-

izolatd

-

parfiald

-

totali

-

la ridicarea

pleoapei apare

exotropia

paralitic6, diplopie

heteronim6,

mi dri

az6,

par

alizia acomo

d

a{

e

in funclie

de topografia

leziunii

nervului,

ptoza

se

poate

asocia cu

alte

sernnece

pot

evoca

sindrom

peduncular, de

sinus

cavemos,

antdsfenoidald,

e

vArf de orbit6,

leziuni

meningee

n spafiul

nterpeduncular.

Paralizia

de

nerv III

poate

fi

produsd in:

diabet,

anevrisme,

tumori

cerebrale,

accidente

vasculare

cerebrale,

maladii

inflamatorii,

procese

degenerative

neuro-

toxice,

raumatisme.

in

caz de

ptozd

stabild

se

poate

face

suspendarea

rontalS

u benzi

de silicon.

Ptoza

mioeend

Ptoza

din

miastenia

gravis

este

produsi

prin

sclderea

uncfiei

muqchiului

idicdtor

cu

pliu

palpebralabsent

au

slab conturat.

Ptoza

este

variabild,

gradulptozei cre$te

a obosealS

i

ptoza dispare

dupi

administrarea

de

edrofoniu

Tensilon) v

sau

prostigminl

m

Se

poate face suspendare

rontald,

dacd

ptoza

este

stabilS

2 ani

9i

nu

estecontrolatd

medicamentos.

Ptozu

din

oftolmoplegia

progresivd cronicd

se

manifestd

rin

ptozd

progresivd,

radat u

sclderea

functiei

ridicltorului,

slIbirea

motilititii

extraoculare.

Boala

se

poate

asocia

u

pigmentarea

etinei,

bloc

cardiac

ai

este

datoratd

anomaliilor

mitocondriale

ale

ADN.

La

pacienfiicu

ptozd severi

se

poate

face

suspendare

rontali

cu

materiale

de

silicon.

Ptoza

senild

este ar

de

tip

miogen,

9i

atunci

se

produce

prin transfoffnarea

idicdtorului

in

fesut

ibroadipos.

Ptoza

aponevroticd

e

Produce:

- prin dezinserfia, dehiscenla sau

t

slibirea

aponevrozei

idicltorului

din

pozitia

normal6,

pe suprafafa

nterioar6

tarsului

de

obicei

datoriti

vdrstei

-

dupi

traumatisme

palpebrale,

dupi

chirurgie

ocular6,

edem

PalPebral

(postoperator,

nflamafii,

blefaroqalazis),

a

purtltorii de

entile

de

contact

Ridicltorul

are

funcfie

normall,

la

privirea

in

jos

(la

citit)

se

produce

cdderea

leoapei.

99

7/17/2019 4pleoape


Pliul

palpebral

este mai sus

decdt

pozilia

normal6.

Tratamentul

se

face

prin

reatagarea

aponevozei

ridicdtorului

la marginea

anterosuperioardtarsului.

hoza

traumaticd

este secundard

traumatismelor

e tip contuzii sau

pl[gi

la

nivelul

pleoapei

superioare.

Poate fi

neurogen6,

miogenS, aponevroticd sau

cicatricial6,

recvent iind

insotitd

de slibirea

funcliei

ridicitorului.

Dacd existd

dilacerdri ale ridicdtorului

acestea

e

rateazd hirurgical

mediat;

altfel

se agteapti

6

luni inainte de orice manevri

chirurgicald,

eoarece

toza

se

poate

educe

spontan.

Ptoza

mecanicd este secundard: unui

neoplasm, corp

str6in

intraorbitar,

edem

palpebral

sever, cicatrici

in

trahom, sau

fragmentelor

osoase

dislocate ce afecteazd

mugchiul

idicdtor.

Este

produsl prin

funcfia

slabi

a

ridicdtorului,

cu

latenfa

pleoapei

a

privirea

in

os,

cu

pliu

palpebral

ormal.

Tratamentulse

face dupd evaluareclinic6

prin

CT,

RMN de orbiti

gi

necesitdexcizia

sau indepdrtarea elementului care

restric{ionauncf

a ridicdtorului.

RETRACTIA

PALPEBRALA

Este o

devia{ie de la

pozilia

normal6 a

pleoapelor

superioare sau inferioare.

Retractia

palpebralE

antreneazAcre$terea

inilfimii fantei

palpebrale

normal9

mm)

Retrac{ia

palpebrall

congenitali este

prezenti

n:

-

izolat6,

-

sindromDown

-

sindromde retraclieDuane

-

inerva{ie

berantd nervului II

-

hipertiroidism

ongenital

-

miotoniecongenitale

Retracfia

palpebral5

dob0nditi in:

-

Oftalmopatia istiroidianS

-

Retractie

e ip neurogenn:

o

sindrom

Parinaud

o

hidrocefalie

o

sindromHorner

100

o

sindromGuillain-Barre

o

boli

ale artereibazilare

o

cize oculogire

o

encefalite

o boli cerebeloase

.

coma

igild

o

coliruri simpatomimetice

fenilefrin)

-

Retrac{ie e ip

miogen

o

miastenia

gravis

.

injecfiecu

toxindbotulinicd

o

interventii chirurgicale

pe

mugchi

verticali

pentru ptozd,

dupd enuclea{ie

-

Retracfie

prin

modificdri

in

arhitectura

tructurilor

oculare:

.

zonazosteroftalmicd

.

neoplasm

alpebral

o

arsuri ermice,

chimice

.

dupd

radiere

rbitd,

sinusuri

o

postoperator

(operalii

filtrante

in

glaucom,

lefaroplastie,

rbitotomie)

o

buftalmie

o

sclerodermie

o

fracturi orbitare

-

Alte cauze:

o

hipoplaziade

nerv optic

o microftalmie

o

meningite

o

meningiom

e arip6sfenoidali

Complicafiile

etractieisunt

reprezentatee

suferinfa conjunctival6

gi

corneeanl

prin

lubrefierea

nsuficientd

acestor tructuri

u

usclciune conjunctivali

gi

eroziune

corneeand.

Estenecesar

ratamentul

medicalal bolii de

bazd.

Tratamentul

hirurgical

onstdn:

o metode irectede alungirepalpebrali

prin

miotomia mugchiului Muller sau

sl[birea actiunii

ridicdtorului

pleoapei

superioare

o

metode

ndirecte folosite in anomalii

arhitecturale ale orbitei

(boala

Paget,

craniosinostoza) au

proceselor

neoplazice

orbitare

7/17/2019 4pleoape


TRICHIAZIS

Este

o afectiune obdnditd ni saubilateral[,

relativ frecventd

manifestatd

prin

direclie

anormal[

a cililor cdtre

globul

ocular.

Poate

fi

difuzd

pe

toatd

marginea

palpebralS

au

segmentari.

Cauzele

primare

care duc

la aparilia bolii

sunt:

modificdrile nvolufionale,

icatriciale

ale

lamelei

posterioare,

epiblefaron

gi

distichiazisul.

Trichiaza

este

produsd

de

cauze:

o

infecfioase trahom,

herpes oster

o

autoimune

pemfigoid cicatricial

ocular

o

inflamatorii sindrom

Stevens-

Johnson, keratoconjunctivita' vemald

(primdvlratecd)

o

haumatice

-

postchirurgical

blefaroplastie

dupS

enuclealie,

upl chirurgiaectropionului)

-

chimic

arsuri

cu baze, coliruri

oftalmologice

piclturi

pentru

glaucom)

-

arsuri ermice

ale elei

gi

pleoapelor

C

I

pro

st

direcf onati tr aumatizeazd

orneea

producdnd inifial eroziuni

epiteliale

punctate,urmate de ulceralii

corneene

gi

formaredepanus n cazurileneglijate.

Diagnosticul

difereniial

al trichiazisului

se

face

cu:

pseudotrichiazis

(secundar

entropionului),

metaplazia

enelor

gene

cu

origine

in orificiile

glandelor

Meibomius),

distichiazis

congenital).

Tratamentul

medical este

cu lubrefianli

cu

lacrimiartificiale

gi

unguente.

Tratamentul

hirurgical

este:

.

chirurgie

cu distruclia

cilului

gi

foliculului

este folositi

pentru

trichiazisul

focalsausegmentar.

-

simpla

epilare este

o

mdsurl

temporari

-

electroliza ililor

-

criochirurgia

ililor

gi

oliculior

-

ablaliacu

radiofrecventi

-

ablatia

u laser

argon

r

repozilionarea

ililor

gi

foliculilor

se

adreseazd

auzelor natomice

-

entropion repozifionarea

retractorului

pleoapei

inferioare

gi

benzii

tarsale

aterale

-

cicatrici ale lamelei

posterioare

necesitE lungirea

amelei

posterioare

i

a

fomixului cu

grefe (mucoasl

bucalS,derm

de cadavru,

palat

dur)

gi

avansare

transconjunctival6

-

in

pemfigoid

ocular

cicatricial

se

va

face epozilionarea

ameleianterioare

BLEFAROSPASM

ESENTIAL

BENIGN

Este o afectiune

multifactorial[

cu etiologie

specificd

neidentificati.

Pot fi

gi

forme

familiale.

La debut

pacienfii prezintd cregterea

frecvenlei

clipitului

fa{6 de divergi

stimuli:

vdntul,

poluare,

soare,

zgomot,

migcirile

capului

gi

ochilor,

stres.

Pacienfii

ot prezentaotofobie

gi

discomfort

de tipul sindromului

de ochi

uscat.

Aceste

simptome

progreseazb

dnd la instalarea

spasmului

involuntar

unilateral,

apoi

bilateral.

Este

asociat

cu

migciri distonice

ale unor

mugchi

ai

fetei. Blefarospasmul

echi

poate

fi asociat

u

ptoza

pleoapelor,

toza

egiunii

spr6ncenoase,

ermatogalazis,

ntropion

9i

anomaliiale

endonului

antusului.

Blefarospasmul

oate

fi atenuat

de:

somn,

relaxare,

privire

in

jos,

lacrimi artificiale,

vorbit,

cdntat.

Diagnosticul

diferential

se face

cui

pateza

Bell,

conjunctivitl

alergic[,

dacriocistit6,

keratoconjunctivitd

icca,

spasm

hemifacial,

blefarospasm

eflex sau

functional

isteric),

boli

neurologice.

Tratamentul

blefarospasmului

ste

o medical cu rdspuns favorabil la

lorazepam

gi

clonazepam

cu

atenuarea

tranzitorie,

arf

al6 a

blefarospasmului

o

toxind

botulinici

care

interferl

cu

eliberearea

acetilcolinei

la

terminafiile

nervoase

producdnd

pareza

mugchilor

asocia{i;

fectul

dureazd

luni

.

tratamentul

chirurgical

la

pacientii

care

nu

rdspund

suficient

la

toxina

botulinici:

se face

miomectomie

imitatd

cu

101

7/17/2019 4pleoape


extirparea

chirurgicalS

a

protractorilor

oleoapei,

incluzdnd

po(iunea pretarsalS,

preseptala

gi

orbitari a orbicularului

pleoapelor

o

Se

poate

face blocul

ganglionului

cen'ical

superior

cu acfiune asupra

simpaticului ervical.

Complicati i :

-

ptozd

dupd

botulinice

injectarea

toxinei

-

cicatrici

gi

edemdupdmiomectomie.

TUMORI PALPEBRALE

TUMORI BENIGNE ALE

PLEOAPELOR

Papilom este o

leziune

pedunculatd

au sesild de

pielii

adiacente.

papilomatoasd

culoare

similard

Papilomul scuamoseste o tumori

benignd

de origine

epiteliald.

Este

cea

mai

frecventi

leziune enignd

a

nivelul

pleoapelor.

ac [

apare ulceralia sau inflamafia

leziunii cu

pefurbarea

anatomiei

pleoapei,

sau cu

prezenta

de

leziuni

sdngerdnde

e

pune

problema

nei

eziunimaligne.

Diagnosticuldiferenfial al

papilomului

se

face cu:

galazion,

moluscum

contagiosum,

r

eruci, nevi, leziuni

pigmentate

ale

oleoapelor,

neurofibromatoza

,

carcinom

bazo

sau

spinocelular.

Tratamentul

este chirurgical

cu excizie

urmatidebiopsie.

Papilom

bazal

-

keratozi

seboreici,

este

discret, run,cu suprafafd erucoasd

riabild.

Keratoacantom se

prezintd

ca un nodul

rozaceu

cu crater

keratinizat,

nconjurat

de

margini hiperkeratozice,

u cregtere

apidd

tsdptimdni, luni) gi uneori cu regresie

spontand.Histologic seamdnd

u

carcinom

spinocelular

gi

uneori

este recomandatd

excizia.

Veruca

vulgari este

un

papilomprodusprin

infectiaepidermului

u

papovavirus.

eruci

rulgare

adevlratese ?ntAlnescar

la nivelul

p

eoapei.Histo ogic virusul nduce

acantozd,

h perkeratozd

i

parake

atozd.

Keratoza

actinici

prezinti

o suprafaf6

intinsd,

albi,

solzoasd

a nivelul

zonelor

t02

expuse la

soare.

Poate fi o

leziune

premalign6,

e aceea

rebuie tcutd biopsie.

Keratoza

seboreici este

prezentd

a bdtr6ni

sub form6

de cruste

pigmentare

ulceroase

hiperkeratozice.

Moluscum contagiosum este un nodul

ceros.

mbilicatcentral are

necesit[excizie.

crioterapie

Xantelasma

sub ormd de

plaje gdlbui,

moi,

localizate

n aria cantusului

medial.

Pot fi

tratate

hirurgical

rin

excizie, aserCO2.

Xantogranulom

juvenil

sunt

noduli

galbeni

porocalii

a nivelul capului

gi

gitului

uneori cu regresie spontanS. Prezenla

hifemei

spontane

oate

ndica eziuni riene.

Siringom se

prezintd

sub

formd

de

multiplepapulemoi pe pleoapanferioarI, a

femei inere.

Tricoepiteliom

sunt mici noduli

gilbui pe

pleoape

i

frunte.

Hidrocistom

-

esteun chist ranslucid6ngd

marginea

leoapei.

Neurofibrom

plexiform

-

apare a

pacientii

cu neurofibromatoz[ ipl. Poate

produce

ptozd

mecanicd

i

deformare

alpebrali

n S

TUMORI

MALIGNE

ALE

PLEOAPELOR

CARCINOM

BAZOCELULAR

(CBC)

Este

cea mai

frecvent[ leziune malignl

palpebralI

90%

gi

cea

mai frecventdumord

epiteliald

80-90%)

a

pleoapelor.

Este ocalizat

a

nivelul

pleoapei

nferioare

48-72%

gi

cantusuluimedial

(25-30Yo),

ar

pe

pleoapa

uperioard

15%)

gi

cantus ateral

(5o/o),

u

posibili

invazie local6, dar cu

metastazare

entd.

Ratavindecdrii este direct propo(ionaldcu

stadiul bolii, momentul diagnosticului

gi

metodele

de fratament.

Factorii

favorizan{i

pentru

aparilia CBC

sunt:

-

expunere a radia{iesolari, cel mai

important

actor

pentru producerea

CBC

-

apare mai frecvent

la rasa albd

cu

piele

deschisi la culoare, ochi de

culoare

deschisl

7/17/2019 4pleoape


-

varstade aparifie

este

peste

5-70

ant

cu

frecvenfdmai mare

abdrbali 312

-

expunere

la radiafii

gi

factori de

mediu

pesticide)

- deficiente mogtenite genetic in

replicarea

DN

(xeroderma igmentosum)

CBC

este

o

tumord

cu cre$tere

lent6,

invazivd

gi

distructivi

local

gi

metastazeaz[

rar. Se

prezintd

ca un

nodul

nedureros,

indurat,

erm,

imobil, lucios,

perlat

care

are

la suprafalS

ici

vase elangiectatice.

Din

punct

de

vedere linic existd

rei

forme:

r

Nodular cel mai

frecvent

-

nodul ferm,

ucios,

perlat

sidefat)

u

telangtrectazii

ine ce

pot

sdngera

onducdnd

la depunere e hemosiderini

-

cre$tencet

0,5mm

a l-2 ani

-

poate

deveni

pigmentat

gi

necesitd

diagnostic

iferenfial u

melanomul

malign

-

se

poate prezenta

ca

un

chist

gi

necesitd

isgnostic

diferenfial

cu

chistul

cu

incluzii

-

nediagnosticat

sau

fErd tratament

nodulul

poate

ulcera

central

gi

se

ransformd

in CBC

nodulo-ulcerativ

o

Nodulo-ulcerativ

are

ulcera{ie

centrald aresepoateextinde

-

marginile

tumorii

sunt

supradenivelate,

ulate,

perlate

sidefate)

-

vase

de sdnge

dilatate

traverseazl

marginile

umorii

-

frrd tratament

poate erodao

portiune

importantl

din

pleoapd

o

Scletozant-

ar, manifestat

rin:

-

placi

indurati,

palidb, cu

margini

prost

definite,

u tendinfa

e cregtere

aterali

Examenul

magistic

este

necesar

n cazul

tumorilor invadante pentru a evidentia

gradulde extindere.

B

opsia

esteobligatorie.

Stadializare

linici:

o

Stadiul

0

-

carcinom

n situ

in care

sunt

prezente

celule anormale

care

nu au

invadat

profund

o

Stadiul

I

-

fumora

este

sub

2cm

in

cel

mai

mare diametru

gi

nu s-a

extins

la

ganglionii imfatici

regionali

.

Stadiul

2

-

tumora

este

peste

2cm

qi

nu

s-a

extins

a

ganglionii

imfatici regionali

e

Stadiul

3

-

tumora

a metastazat

a

nivelul

esuturilor

e sub

piele (mugchi,

s,

cartilaj)sau a ganglionii imfatici regionali

Tratamentul

BC:

o

Radiafia

-

folositd

in trecut,

este

utilizatd

n cazul umorilor

recurente

sau

n

cazul

celor

primare

extinse

ce

necesiti

excizie

extinsi urmatd

de

chirurgie

oculoplasticd

xtins6.

o

Chimioterapia

(5

fluorouracil,

cisplatin)

nu este

curativd

dar se

poate olosi

in leziuni superficiale,

eziuni

localizate

la

nivelul cantusuluimedial. in caz de CBC

recurent

i

invaziv sau

n cazde

umori

mari

a clror

excizie

se

poate

nsoli

de deformiri

corneene

i

defecte

unclionale

o

FDT este

eficienti

pentru

leziuni

superhciale

o

Retinoizii

administrafi

sistemic

sunt

eficienfi

n chimioterapie

i

chimiopreven{ie,

dar

sunt

toxici

in administrare

prelungitS.

Tazarotenul

oate

scidea

mSrimea

umorii

n

50%

o Literferonadministrat ntralezional

o

Tratamentul

hirurgical

nclude:

-

exereza

simpl5

este

metoda

clasicd

de

excludere

a tumorii

cu

margini

de

securitate

ntre

3-

Omm

-

electrodesicare

gi

curetaj

pentru

indep6rtarea

eziunii

primare

-

criochirurgia

ste

ndicatd

n tumorile

primare

mici,

bine

definite

clinic,

9i

la

pacienticu

tare

generale a

care

se

exclud

metodele

hirurgicale

- lasercu CO2 la pacienticu leziuni

superficiale

i

cu diateze

emoragice

-

chirurgia

micrografici

Mohs

este

o

noud

tehnicd

de

excizie

cu

controlul

sec{iunilor

urmatd

de

reconstruclie.

lJtilizeazd-

control

microscopic

penffu

a

evalua

extinderea

nvaziei

tumorale.

Are cea

mai

bund

ratl

de

vindecare

967o

pentru

leziunile

primare

qi

90%

pentru

leziunile

recurente.

103

7/17/2019 4pleoape


CARCINOM

CU CELULE

SCUAMOASE

-

ADENOACANTOM

Este

o

tumord

malign6,

rar5, epitelialdcu

potenlial

de

invadare

in

orbitd

gi

cu

metastaze a nivelul ganglionilor imfatici

sau

a

distanfi.

Estemai frecventd

a

bdrbafi

dupd60

ani.

Factorii de risc

pentru

acest

ip de tumori

sunt:

expunerea UV, la radiafii,dermatoze

precanceroase,

apori de arsenic, ulei

de

parafini,

pacienti

nfectafi HIV

(tineri)

sau

care

au suferit

radioterapie.

Tumora

poate

apare de novo sau de

la

nivelul

ariilor de

keratoziactinicd.

La examenul

clinic leziunea localizatl,

frecvent a nivelul pleoapei nferioareeste

eritematoas6,

supradenivelat6, solzoasi,

ulceratd

entral.

Este

necesari evaluarea

fesuturilor

subcutanate,

acd se suspecteaz[ xtensia

leziunii

examenul

anglionilorpreauriculari,

submandibulari

i

cervicali.

Dacd

se suspecteazi

metastazea distanfd e

efectueazd

estele

functiei hepatice

gi

CT

scan

pentru

ot organismul.

Dacd

se depisteazd

metastaze,medicul

oncologndicdchimioterapia djuvantd.

Pentru diagnosticul

histologic se

face

biopsie.

Tratamentul este

chirurgical cu excizia

completi

a tumorii.

Prognosticul stebun dac[

diagnosticul ste

precoce

i

excizia

este omplet[.

Radioterapia

i

crioterapia

ot

fi folosite

a

pacienfii

are

efuzi exciziechirurgicali.

ln cazde nvazieorbitar5 e

ace

exenteratie.

CARCINOM CU CELULE SEBACEE

Apare

la

bdtreni

dupd un

galazion

sau

blefaritd

ronic[

Invadeazd ocal

gi

se

extinde

a

ganglionii

limfatici regionali.

Tumora este

foarte

agresivi; tumora mai

micd de lcm dh

mortalitate 8olo,

umora

mai

mare de

Zcm

dd mortalitate

60%.

Produce

metastaze a

nivelul

ficatului,

pldmdnului,

creierului.

Trebuie tcutd excizie chirurgicald argl

cu

biopsie

in harti, controlul

atent al

secf

uni or,

crioterapie

djuvanti.

104

Pentru evaluarea unei

leziuni maligne se

urmdregte:

-

duratade

evolulie

n

timp a

leziunii

-

modificareamdrimii sauaspectului

-

recuren{a nei eziuni ratate

-

istoricde cancer e

piele

-

gradul

de

expunerea soare

Se

face biopsie

pentru

orice leziune

suspect6:

-

orice leziune

pigmentard

care

gi-a

modificatmdrimea, uloarea,

rosimea

-

noduli

perlafi

sau

ulcera{ie entrald

-

leziunisdnger6nde

arenu sevindecd

-

leziuni

asociatecu

pierdereagenelor

(la

pacienti

trd blefarite)

-

blefaroconjuctivit6 ronicd care nu

rispunde la tratament

poate

fi carcinom

sebaceu

LEZIUNI

PIGMENTARE

ALE

PLEOAPELOR

Frecvenfa leziunilor

pigmentare

ale

pleoapelor

ste egatl

de factorii de

mediu,

fiind crescutdn zonele alde.

Leziunile

pigmentare au nagteredin unul

din cele 3 tipuri de melanocite:

pidermice

sau dendritice, evocite

sau celule

nevus

qi

melanocitedermicesau

uziforme.

Leziunile

pigmentare

ale

pleoapelor

pot

fi

benignesau

maligne.

Leziunile benigneau

aspect niform,cele

malignesunt

asimetrice,

cu margini neregulate

gi

asociate cu

modific[ri de culoare.

LEZIUNI

BENIGNE PIGMENTARE

Efelidele

(pistrui)

-

leziuni

mici

(l-3mm)

sub

formi de macule

gilbui

sau cafenii,

a

persoanele

u

piele

deschisd

a culoare.

Ele

se

nchid

dupi expunere

a

soare

gi

reflectd

supraactivitatea

melanocitelor.

Nu

prolifereaz6.

Lentigo

simplex

se dezvolti

de Ia

melanocitele epidermice

gi

sunt macule

maronii

ce

apar

pe

piele

qi

mucoase.

u sunt

afectate e expunerea

a soare.

Lentigo

solar

-

sunt

macule maronii cu

marginineregulate arecresc

ent n mdrime

gi

sunt

mai frecvente n

zonele

expuse

a

soare, a

pacienti

n vdrsti saucu xeroderma

7/17/2019 4pleoape


t

105

plgmenrcsum.

Melanoza

-

melasma

-

se

prezintd

sub

formd de arii

neregulate

maronii

pe

fafd,

frunte, buza superioard irbie;

prezente

a

gravide

sau

femeile care

iau

anticonceplionalerale.

Nev

melanocitic apare a nivelul marginii

pielii pleoapei.

Sunt

prezenli

n copildrie

ca

mici

macule

gdlbui

care

pot

cregte in

m[rime.

-

congenital

-

prezent a lo/odin nou

ndscuti,

unic/multiplu,

oarte

pigmentat;

are

margini

neregulate

i

are suprafafa

coperitl

de

pdr

-

nev

cu

celule epitelioide

fuziforme

(melanocit

uvenil

sau

nev Spitz)

este u,lt

nodul ar,

portocaliu,

a copii,

adulli ineri

-

nev Ota

-

leziuni

albastre-mov

n

teritoriul

ramurii oftalmice

qi

maxilaqe a

nervului

V. Este asociat

cu melanocitozd'

oculard

ce afecteazd

conjunctiva,

sclera,

tracful

uveal.

Leziunile

benigne

hebuie

finute

sub

observafie

entru

a surprindedegenerarea

malign6,

iar cele

care

afecteazd

ederea

trebuie

excizate.

LEZIUNI

MALIGNE PIGMENTARE

\Ielanomul

malign

cutanat

(lentigo

malign)

esteo

leziunemaculard

dlbuiesau

maronie

cu

margini

neregulate.

\lelanoamele

superficiale

sunt

macule

maronii,

neregulate,

melanoamele

odulare

sunt

noduli

maro

nchis.

Orice

leziune

pigmentard

ce

cregte

in

Jimensiuni

este suspecti

de malignitate

gi

necesitl

iopsie.

Caracteristicile

ugestive

de transformare

nalignd

sunt: margini

neregulate

ale

.eziunii,modificdri de culoare,asimetrie,

:lceratii,

dngeriri.

-eziunile

maligne

necesiti excizia

eziunii

;u

margini

de securitate

ncologicd,

rmati

de

examen

anatomopatologic

al

piesei

:rcizate.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:

l.

Alexandrakis

G

-

Hordeolum,

2004,

www.emedicine.com/ophthalmology

2.

BassinR.

-

PigmentedLesionsof

the Eyelid

3. Cernea P

-

Tratat de oftahnologie, Ed

Medicald,2002

4. Cullom R.D., Chang

B.

-

The l4tills Eye

Manual,

Lippincott,1994

5.

Edsel I

-

Ectropion,

2005,

www.emedicine.com/ophthalmology

6.

Kanski

J.J

-

Clinical Ophthalmology,

Butternworth-Heinemann,

ourth

edition,

1999

7.

Kansky J.J. Systemic

Diseases nd

the Eye,

Mosby,2001

8.

Loweny R.S.,

Hampton

R

-

Blepharitis,

Adul

, 2004,

www.

emedicine.com/ophthalmology

9.

Pelton

R.W.

-

Trichiazis.

2002,

www.

emedi ine.com/ophthalmology

10.

QDuong

Hon

Vu

-

Basal cell carcinoma,

2005,

www.emedicine.com/ophthalmolog.v

ll.

Roy F.H.

-

Ocular

Dilferential Diagnosis,

Williams,

Wilkins,

1996

12.

Saulny S.M.

-

Blepharospasm,

2004,

www.emedicine.com./ophthalmology

13.

Tyen

M

-

Squamos

Cell

Carcinoma

Eyelid,

2004,

www.emedicine.on/ophthalmology

14.

Wessel

I.F.

-

Chalazion,

2004,

www.emedicine.com./ophthalmology

4pleoape

Documents