7/25/2019 46 60 Intrebari

1/17

46. Noiunea de etichet. Eticheta ca una din forme a normelor sociale.

Eticheta reprezint o totalitate de reguli i formaliti privind modalitile de aciuni dincadrul acelei societi care urmeaz a fi una bine educat. Eticheta presupune mbinarearegulilor de comportament formale n situaii deja determinate ca fiind raionale i utileprivind esena i natura lor.

Se disting cteva tipuri de etichet printre care cele mai importante sunt:

eticheta de curte vizeaz ordinea i formele de comportament strict determinate i

reglementate la curile monarhilor.

eticheta militar prevede un cod a manierelor! regulilor i normelor de conduitstabilit pentru militari privind toate sferele vieii i activitilor sale! n special pe corbiii locuri publice.

eticheta civic presupune ansamblul de reguli! tradiii! condiii respectate nprocesul comunicrii de ctre indivizii unei societi.

eticheta diplomatic indic regulile de comportament al diplomaiilor i a altorpersoane oficiale n cadrul diferitor aciuni diplomatice oficiale "recepii! vizite!prezentaii! negocieri! primirea delegaiilor! etc#.

Eticheta se refer la formalismul relaiilor dintre particulari! adic la relaiile individualeindiferent dac aceste raporturi sunt ierarhice sau nu. Eticheta face parte din domeniulrelaiilor din societate.

$n problemele de etichet o importan deosebit o au saluturile! formele de adresare iprezentrile.

47. Reguli ce urmeaz a fi respectate cu prilejul unor aciuni protocolare (mese, recepii.

1. Rolul protocolului

Ceremonialul creeaza cadrul si atmosfera n care urmeaza sa se desfasoareraporturile dintre interlocutori / parteneri. Protocolul codifica regulile careguverneaza ceremonialul, al carui obiect este de a oferi fiecarui participant

prerogativele, privilegiile si imunitatile la care are dreptul.

2. Eticheta

"Regulile de conduita" sau "regulile de comportare" la care se refera etichetacontribuie la buna desfasurare a relatiilor din societate, n general, si la odesfasurare normala a activitatii in afaceri n special.

A.inuta fizica (pe strada si n societate)

Este foarte important ca partenerii sa aiba o tinuta corecta, ngrijita, sa secontroleze permanent n fiecare ocazie asupra acesteia.

B. Salutul

7/25/2019 46 60 Intrebari

2/17

alutul este o manifestare de curtoazie fata de o alta persoana sau de un grupde persoane. El comporta, n mimica si n tinuta, o serie de nuante care potsa!i modifice sau sa!i completeze sensul, sa constituie o epresie de stima sauo simpla obligatie formala. C#teva reguli de baza n legatura cu salutul$

% barbatii saluta primii femeile&

% persoanele mai tinere saluta primele pe cele mai n v#rsta&

% subalternii saluta pe superiorii in grad.

C. Prezentarile

'n probleme de eticheta, de o deosebita importanta n activitatea parteneriloreste felul n care se fac prezentarile. 'n aceasta privinta trebuie respectateurmatoarele reguli$

% barbatul este prezentat femeii&

% persoana mai t#nara este prezentata celei mai in v#rsta&

% persoana cu gradul inferior este prezentata celei cu grad superior .

. Con!ersatia

(rice reuniune sau actiune protocolara, oric#t de atent ar fi pregatita, risca sadevina plictisitoare n lipsa unor conversatii interesante si utile. Pentru creareaunei atmosfere placute, gazda trebuie sa se g#ndeasca la alegerea oaspetilor,astfel nc#t ntre acestia sa eiste anumite puncte de contact, fie prin faptulca lucreaza n aceleasi domenii de activitate sau n domenii care aucontingenta ntre ele, fie prin formatia lor intelectuala.

E. Con!or"irea telefonica

)elefonul este un mijloc important si etrem de util n rezolvarea sarcinilorprofesionale curente, c#t si n mentinerea legaturilor firesti ntre cunoscuti,prieteni.

#. Re$uli ce ur%eaza a fi respectate cu prile&ul unor actiuniprotocolare (%ese' receptii' coctailuri).

*inuta si comportarea lucratorului diplomatic n timpul actiunilor protocolarementionate prezinta o deosebita importanta.

. #u%atul

'n aceasta problema, o prima regula de politete impune ca nefumatorii sa nu

fie stingheriti de catre fumatori.

*. inuta !esti%entara

7/25/2019 46 60 Intrebari

3/17

'n activitatea de relatii cu publicul, tinuta vestimentara are o deosebitaimportanta.

*. inuta !esti%entara

'n activitatea de relatii cu publicul, tinuta vestimentara are o deosebita

importanta. Regula de eticheta vestimentara cere o mbracaminte corecta, nplina armonie cu conformatia corpului si mprejurarile n care este purtata.

48 .Manierele n afaceri internaionale.

Sne gndim la o situaie banaldin lumea afacerilor internaionale: Un om deafaceri japonez vrea s-i spunclientului su norvegian cnu este interesat sfacoanumitvnzare. Ca sfie politicos, japonezul zice Va fi foarte dificil. Norvegianulinterpreteazdeclaraia ca afirmaie cmai sunt ncprobleme nerezolvate, nu c

afacerea a czut. El rspunde ntrebnd ce poate face propria lui companie pentru aajuta la rezolvarea problemelor. Japonezul, convins ca trimis mesajul cnu va fi nici ovnzare, este uimit de rspuns. Evident comunicarea ineficientntre eroi a intervenitpentru cnorvegianul nu a primit informaia corectdespre nevnzare.

Persoanele din ri diferite au moduri diferite de a evalua lucrurile, cu atitudini iexperiene diferite, cu puncte forte i slbiciuni diferite. La rndul lor, diferenele conducla atitudini divergente fade multe lucruri, variind de la ce nseamnsfii punctual la ontlnire la cum sspui nu ntr-o nelegere n afaceri, dupcum a fost ilustrat mai sus.

Diferenele de culturi naionale nu influeneaznumai comportamentul

superficial, ci sunt i condiii eseniale pentru nelegerea valorilor adoptate de oamenide afaceri. Fiecare persoanvine la masa tratativelor cu deprinderi i obiceiuri de carede multe ori nu este contient i existdoar n subcontient. De exemplu, existdoutipuri de comportamente extreme ntre latini i anglo-saxoni: primii sunt adepiidiscursurilor, ceilali sunt predispui sasculte; latinii au tendina de a generaliza, iaranglo-saxonii sunt deosebit de analitici; latinii au o deosebitspontaneitate, n timp ceanglo-saxonii dovedesc un autocontrol remarcabil. Asta nu nseamncnu putemntlni un latin analitic sau un anglo-saxon spontan. Dar cultura, valorile, credinele,ideologiile i uzanele sociale determinun stil aparte de comunicare pentru un individsau un grup de indivizi.

Cnd se merge n strintate pentru o scurtcltorie de afaceri, sau pentru alucra ntr-o anumitramura profesiunii civa ani, persoana respectivreprezintattpatria sa ct i compania din care face parte.

Ajungnd ntr-o altar, dacnu se cunoate nimic despre ea, acest lucru vaprovoca n mod automat o insultaduspoporului acestei ri. Oamenii vor crede csunt considerai lipsii de importan, cnu intereseazcine i ce sunt.

Cheia succesului n afacerile internaionale i n relaiile personale ntr-o arstrineste de a nva ct mai mult despre ara respectivi a dori sincer de a se

integra ntr-o culturnoui diferit.

7/25/2019 46 60 Intrebari

4/17

n strintate exist, desigur multe aspecte legate de afaceri (ore de munc,diferene legale i procedurale, practici comerciale etc.) la care vizitatorul trebuie sseadapteze, dacvrea sreueasc. De asemenea, existobiceiuri i atitudini att deadnc nrdcinate n propria sa cultur, nct el nu i poate schimba reacia dacconsiderceva jenant sau inacceptabil. Acest ceva poate varia de la uncomportament n contradicie cu credine religioase profunde pnla obiceiuri sociale

aparent inofensive.

Este sarcina gazdei s-l facpe oaspetele su sse simtdegajat i nu existnicio scuzpentru oaspetele care nu este familiarizat cu cele mai importante aspecte alebunelor maniere pe care gazda le ateaptde la vizitator. La fel, gazda va fiimpresionatde atenia cu care a fost acordatnevoilor sale prin respectareaobiceiurilor i tradiiilor proprii acestui popor.

Dacvor urma tratative n altar, nu uitai, cvei comunica nu numai cureprezentanii businessului, dar i cu populaia btina, care nu sunt familiarizai cudetaliile etichetei n afacerile internaionale. Pentru a evita confuzii, iar uneori iconflicte, mai bine din timp de fcut cunotincu specificul comunicrii icomportamentului caracteristic acestei ri.

49 Vestimentaia de afaceri.

Odatcu trecerea timpului, realizm importana stilului vestimentar n construirea uneicariere, n dezvoltarea i prosperarea afacerii personale.Stilul business a luat amploare n anii 80, pe msur ce femeile au ajuns sa fiepromovate n funcii ct mai importante n cadrul companiilor. La acea vreme, a devenit

faimoasexpresia "dress-for-succes, ce presupunea un costum din 2 piese format dinsacou i pantaloni brbteti (cu talie nalt, la dungsau cu pense) sau o inutformatdin fustdreaptpnla genunchi sau plisat, combinatcu un blazer simplu. Indiferentcerau sacouri, blazere sau cmi, toate aveau pernue i umeri nali, tocmai dindorina de a egala brbatul, att din punct de vedere vestimentar, ct i profesional.

n prezent, ar fi bine bine ca n alegerea hainelor pe care vrei sle pori la locul de muncsai vedere cte mbraci pentru job-ul pe care i-l doreti. n acest context, nu uita cdomeniul n care i vei desfura activitatea va avea un cuvnt important de spus nceea ce privete dress-code-ul adoptat.

Pentru companiile mari din domeniul bancar, de consultansau IT, dres code-ul esteunul destul de strict i sobru, avnd n vedere cangajaii sunt permanent n relaie cudiferii clieni i, totodat, pentru c fiecare angajat reprezint brandul companiei.

Cteva recomandri pentru Femei:

inuta business standard pentru femei implicpurtarea unui sacou att n combinaiecu o fustsimpl, ct i cu o rochie de tip sarafan, sau un taior asortat cu o pereche depantaloni de stof. Nu ntotdeauna e obligatorie purtarea cmaei, aa nct uneori poi

alege un tricou decent (frinscripii, logo-uri sau culori iptoare) sau o bluzsimpl,tricotat sau din bumbac.

7/25/2019 46 60 Intrebari

5/17

La capitolul accesorii ar trebui ste ghidezi dupprincipiul less is more aa calegecel mult un inel, pe lngverighet, o brarsubire, cercei mici i un lansobru, toatede calitate i ct mai puin ostentative. O mare importantrebuie sacorzi i poetei:ai grijca ea sse asorteze restului inutei, sfie ntr-o culoare neutr(maro, bej, grisau negru) i de calitate. n niciun caz nu te poi prezenta cu geni de rafie, tip rucsac,n culori iptoare, cu modele sau inscripii.

Daca vine vorba de pantofi, tocurile trebuie sa aibmaxim 5-6 cm, nu se acceptcizmele(dect cele cu model foarte simplu, i nu foarte lungi), la fel nu sunt acceptai nici pantofiisport, sandalele, avnd n vedere c nu confer inutei un aspect profesional.

Ce mai poi alege:

pantaloni la costum: alege pantaloni de culoare nchis, din stof, bumbac ntr-un stilclasic: pantaloni drepi cu talie nalt. E de preferat s evii pantalonii stretch, foartemulai, cu talie joassau care spermitzonei din jurul oldurilor s ias la vedere.

Las aceste modele pentru weekend, atunci cnd iei n ora sau mergi la vreopetrecere.

pulovere: daca te-ai sturat spori venic un sacou, poi sai vedere varianta pulover cma cu jabou sau pulover - malet. Ambele se potrivesc foarte bine i nudiminueaz din stilul office al inutei.

fustele drepte sau cele stilou: fustele reprezintpiese vestimentare obligatorii n inutaunei femei i e imposibil ca fiecare snu deincel puin 2-3 n garderob. Pentru birou,

cele mai indicate ar fi fustele drepte midi sau cele stilou, asortate cu un taior sau de cenu, cu o bluzde voal sau mtase. Nu alege o fusta prea scurt, dar nici una foartelung.

rochii simple: n acest caz sunt recomandate sarafane de stof, pnla genunchi, nculori nude precum crem, gri deschis, bej, chiar bleu sau verde, asortate cu un sacoufoarte simplu, de preferat n tonuri neutre: de alb sau negru, mai ales cnd optm pentruo culoare mai vie pentru rochie.

Cteva recomandri pentru brbai:

Aici lucrurile nu sunt att de complicate, dar asta nu nseamncmodul n care decizis te mbraci la locul de munc ca brbat trebuie privit ntr-o manier simplist. Eadevrat cnu ai la dispoziie att de multe alternative precum o femeie, i asta datoritfaptului cun costum e sfnt n garderoba unui brbat i mereu imbatabil n comparaiecu alte inute. Pe de altparte, un costum nu trebuie sdevinun motiv al inutei talede birou. Existi alternative la aceasta piesvestimentar.

Dar s ncepem totui cu un element clasic: costumul. Daca jobul te obligsmergi

zilnic mbrcat la costum, atunci trebuie sai minim unu pentru fiecare sezon. Culorilepredominante pentru costumele brbteti sunt negru i albastru marin, dar puteminclude uneori i maro sau gri nchis. Avantajul costumului este faptul cpoate fi o pies

7/25/2019 46 60 Intrebari

6/17

vestimentar versatil. Poi purta att pantalonii de la costum n combinaie cu unpulover, ct i sacoul combinat cu o pereche de jeani, dar foarte simpli.De asemenea,uneori poi renuna la sacou, mai ales vara. Atenie: Nu se recomandasortarea unuicostum cu o cma cu mnec scurt, nici mcar vara. ntr-o combinaie elegantacestea nu i au locul, dat fiind caracterul informal pe care l denot.

O atenie specialtrebuie acordatmaterialului din care este realizatcma, avndn vedere predispoziia brbailor la transpiraie: alege ntotdeauna materialele decalitate precum bumbacul sau mtasea. n ceea ce privete culorile, e de preferat smergi pe culori deschise, precum alb sau bleu.

Dac vorbim despre cravate, acestea pot sau nu s fie opionale, depinde ct deconfortabil te simi cu ea i de activitile pe care le desfori zilnic. Indicat ar fi soptezipentru o cravatmai ales cnd mergi ntlniri importante de afaceri, discuii i edinecu superiorii sau alte evenimente mai speciale din cadrul companiei. n rest, poi purtacostumul i fr grija unei cravate. Vei arta la fel de elegant.

Tricourile nu sunt, n mod general, acceptate la serviciu n cazul brbailor, singuraexcepie care poate fi menionatfiind tricourile polo(cu guler). Dar i aici cred cpoateexista o limitare din partea politicii companiei, fiind premise doar pentru zilele de vinerin unele companii.

osetele: poart mereu osete negre sau de culoarea pantalonului i ai grij calungimea lor sfie cea potrivit, astfel nct snu lase pielea la vedere atunci cnd staijos.

Pantofii i cureaua: Pantofii trebuie sfie curai, bine ntreinui i lustruii n fiecare zi.Alege curea i pantofi de piele, ntotdeauna de aceeai culoare. Pantofii pentru o inutbusiness sunt mereu negri, dar, pot fi acceptai i cei maro, mai ales n combinaiibusiness-casual.

Prul trebuie ngrijit i tuns pn la, sau mai sus de gulerul cmii. Nu sunt admii

cerceii, bijuteriile, iar tatuajele i piercingurile nu trebuie sa fie la vedere.50 . O buncomunicare vizual: papetria de birou, crile de vizit.

Felul n care se prezintgrafica unei companii este un lucru demn de atenia conducerii,fie ce vorba de o companie internaionalsau de ocompanie localmic. Grafica uneicompanii este unul dintre cele mai importante aspecte ale imaginii sale integrale.Designul mrcii fabricii, alegerea copertei i a culorilor folosite reprezintfaa publicacompaniei. Cnd lucrezi ntr-o companie mare, primeti hrtia standard oferitpentrufolosire, dar cnd ncepi o afacere proprie sau deschizi un birou, trebuie ste decizi caresunt tipurile de bazde hrtie pe care le foloseti. Trebuie salegi un designer. Printre

deciziile pe care le ei cu designerul n legturcu hrtia sunt acestea: Designul antetului, simbolul sau mrcii ntreprinderii tale;

7/25/2019 46 60 Intrebari

7/17

Tipurile de hrtie de care ai nevoie;

Calitatea i structura hrtiei;

Culorile;

Dimensiunile;

Procesul de imprimare folosit.

Tiprirea este cea mai folositi este suficientpentru o nountreprindere. Gravareaeste un proces de lux i este scump. Ea cere o matrispecialde oel; se poate gravatipritura pe ambele fee ale hrtiei. Pentru proprietarul unei mici ntreprinderi este unsemn de succes. n majoritatea companiilor, numai conducerii superioare i se permitesfoloseaschrtia gravat. Imprimarea n relief a antetului este un lucru care se facepentru a aduga o impresie specificde lux oricrui tip de hrtie. La o realizare puternicreliefat, antetul se ridicproeminent de pe hrtie. Oamenilor le place s-l pipie cudegetele. Cnd nu se folosete nici o culoare, se numete procedeu de scriere n orb.

Deoarece scrierea n relief are o notde originalitate, poate deveni o parte a designuluiantetului, unele companii i scriu ntotdeauna antetul n relief, att pe hrtie, ct i pecrile de afaceri, care sunt mai degrab tiprite dect gravate. Crile de vizit sntcunoscute nc din secolul al XIX-lea i se folosesc ca mijloc de comunicare ntrepersoane necunoscute, politicieni, diplomai, oameni de culturi tiin, reprezentaniai altor sfere de activitate uman. Dimensiunile standard ale crilor de vizitsnt de 9cm lungime i 5 cm lime. Ele vor trebui scorespundanumitor parametri estetici, sse deosebeasc prin elegana literelor i calitatea imprimrii. Crile de vizit seconfecioneazdin hrtie albcartonatpe care se imprimprenumele, numele, titlul,funcia, adresa, codul potal, numerele de telefon i fax, e-mail-ul i site-ul. Cartea de

vizitse alturla trimiterea unui document sau expedierea unui colet, cadou sau a unuibuchet de flori pe care adresm cteva cuvinte de respect i ataament destinatarului,nsoite de iniialele noastre. Dei regula prevede efectuarea schimbului de cri lasfritul unei ntrevederi sau discuii, practica social n ultimul timp a impus unelemodificri. La etapa actual, crile de vizitse mpart chiar la nceputul prezentrilor,ceea ce creeaz o anumit comoditate i permite s se stabileasc imediat nivelul,funcia i titlul interlocutorului, instituia pe care o reprezint. La dinee sau prnzuriobinuite cartea de vizitnu se d, ns, dacexisto aa necesitate, aceasta se vaface cu delicatee la sfritul mesei. n Occident, de altfel i n Orient, vom atepta sfim mai nti prezentai apoi s purcedem la schimbul de cri. Marii cunosctori ai

etichetei de mai nainte folosesc abrevieri scrise cu mna pentru a trimite diversemesaje. Aceste abrevieri provin din limba francezi au urmtoarea semnificaie:

P.P. (pour presenter) pentru prezentri;

P.F.C. (pour faire connaissance) pentru a face cunotin;

P.F. (pour feliciter) pentru felicitri;P.S. (pour saluer) pentru a saluta;

P.R. (pour remercier) pentru a mulumi;

P.C. (pour condolances) pentru condoleane;

P.P.C. (pour prendre cong) pentru a-i lua rmas bun.

7/25/2019 46 60 Intrebari

8/17

n cazul cltoriilor n strintate vom avea cu noi cri de vizitn doulimbi: romni englez, datoritimportanei pe care o au aceste limbi la nivel internaional. O altlimbcare poate fi folositeste franceza, cunoscutn cercurile diplomatice. Spaniolapoate fi folositi ea dacvom cltori n Spania sau n rile latinoamericane. O datcu schimbarea locului de muncvom avea grijsrennoim cartea de viziti dateledin ea. n afar de tradiionala carte de vizit exist o alt carte de vizit pentru

coresponden. pe care este imprimat numele, titlul i datele expeditorului, avnddimensiuni mai mari. Spaiul din centru se folosete pentru expedierea unui mesaj nplic, scris de mn, care va fi datat i semnat de expeditor.

51. Comunicarea uman: structura i legiti principale.

Din punct de vedere cronologic, comunicarea este primul instrument spiritual al omului nprocesul socializarii sale. Comunicarea umana se ocupa de sensul informatiei verbale,prezentata n forma orala sau scrisa si de cel al informatiei non verbale, reprezentata de

paralimbaj, miscarile corpului si folosirea spatiului. Privita ca un act de punere n relatiea emitatorului cu receptorul, comunicarea poate fi nteleasa drept ansamblul proceselorfizice si psihologice prin care se efectueaza operatia punerii n relatie cu una sau mai ultepersoane n vederea obtinerii unor anumite obiective. Elementele de baza ale procesuluide comunicare sunt transmitatorul sau sursa (persoana care initiaza comunicarea,transmite mesajul) si receptorul sau destinatia (persoana care primeste mesajul). Intrecele doua puncte ale comunicarii se afla mesajul (informatia) care se codifica ntr-unsemnal. ntre transmitator si receptor se realizeaza astfel schimb de informatii, respectivcomunicari sau mesaje.M esajele se pot transmite prin intermediul limbajului VERBAL(cu ajutorul cuvintelor), al limbajelor NEVERBALE (cu ajutorul limbajului corpului, al

spatiului, al timpului, al lucrurilor) si al limbajului PARAVERBAL, care este o forma vocalade limbaj neverbal (de exemplu tonalitatea si inflexiunile vocii, ritmul de vorbire, modul deaccentuare al cuvintelor, pauzele dintre cuvinte, ticurileverbale, etc). O comunicare(informatie sau mesaj) trebuie sa fie astfel transmisa nct receptorul sa o nteleaga, sao poata receptiona, nregistra si accepta. Caci: Ceva exprimat (spus) nu nseamnaneaparat deja ceva auzit. Auzit nu nseamna neaparat deja ceva nteles. Inteles nunseamna neaparat deja ceva cu care sa fi de acord. A fi de acord nu nseamna deja cevace se va aplica. Aplicat nu nseamna nici pe departe mentinut. De asemenea existanumeroase diferente ntre a spune si a comunica sau ntre a auzi si a asculta. Aspune este un proces ntr-un singur sens, iar a comunica presupune transfer de

informatie n ambele sensuri. Canalul reprezinta mijlocul fizic de transmitere a mesajului,numit si drumul ipotetic sau calea urmata de mesaj.

Clasificare:

Canale tehnologice: telefoane, casetofoane, computere, video, pagere, radio

Canale scrise: scrisori, rapoarte, afisiere, memo-uri, formulare, carti, reviste, ziare;

Canale fata-n fata: conversatii, interviuri, ntlniri, prezentari, cursuri, lecturi.

Mijlocul tehnic sau fizic care transforma mesajul n semnal se numeste mediu. Mediul

comunicarii poate fi oral sau scris, n functie de modalitatae de comunicare pe care ofolosim; vorbim ascultam-observam, deci comunicam n mediul oral, sau scriem-citim,deci folosim comunicarea n mediul scris. Suportul tehnic al canalelor comunicarii

7/25/2019 46 60 Intrebari

9/17

cuprinde toate mijloacele tehnice care pot veni n sprijinul procesului de comunicare, cumsunt: telefonul, calculatorul, faxul, telexul, e-mail-ul, internetul, mijloacele audio-video.Receptionarea mesajelor este facilitata de organele de simt. Modul n care este elaboratmesajul se numeste codificare. Operatiunea prin care interlocutorul analizeaza,interpreteaza si ntelege mesajul n mod corect se numeste decodificare. Raspunsulreceptorului la mesajul transmis ne demonstreaza daca acesta a fost bine nteles. Reactia

respectiva se numeste feedback si ncheie cercul comunicarii deoarece receptorul, larndul sau, codifica o informatie (raspunsul la mesaj) si o comunica transmitatorului.Putem deci considera ca n procesul comunicarii rolurile se schimba mereu: receptoruldevine transmitator si invers. Nivelurile comunicarii umane Comunicarea umana se poatedesfasura pe cinci niveluri relativ distincte:

1. Comunicarea intrapersonala este comunicarea n si catre sine. Fiecare fiinta umanase cunoaste si se judeca pe sine, si pune ntrebari si si raspunde, astfel ca aceastacomunicare cu propriul forum interior devine o sursa de echilibru psihic si emotional.

2. Comunicarea interpersonala este comunicarea ntre oameni. Obiectivele acesteicomunicari snt extrem de multiple si complexe: cunoasterea celor de nga noi, creareasi ntretinerea legaturilor umane, persuadarea interlocutorului, recunoasterea valoriipersonale, satisfacearea nevoilor afective, de control si dominatie etc. Comunicareainterpresonala directa presupune initierea de contacte personale nemijlocite si interactiventre oameni, pe cnd cea interpersonala indirecta are nevoie de mijloace si tehnicisecundare de punere n contact uman (scrierea, nregistrarile magnetice sau transmisiileprin unde sau fibra optica).

3. Comunicarea de grup se deruleaza n colectivitati umane restrnse, de maximum 11persoane echipe, familii, cercuri de prieteni, colegii de redactii etc. La acest nivel se

asigura schimburi de idei si emotii, se mpartasesc experiente si se cauta solutii derezolvare a problemelor, se iau decizii si se aplaneaza conflicte.

4. Comunicarea publica si are radacinile n retorica antica. Discursul public nu viza doartransmiterea de informatii, ci mai ales schimbarea opiniilor si actiunilor publicului,influentarea sentimentelor acestora. Eficienta unei astfel de comunicari se afla deopotrivan minile oratorului si ale publicului sau. Marcus Fabius Quintilianus a fost primul profesorpublic de retorica la Roma si, totodata, dascalul fiilor si nepotilor mparatului Domitian. Laretragerea sa din activitate a scris un compendiu n 12 volume, intitulat Institutio oratoria(Formarea vorbitorului n public), din care transpare clar idea ca oratorul, pe lngacalitatile unui om al legii, ale unui filosof si ale unui poet, trebuia sa mai posede si peacelea ale unui bun actor. Cu alte cuvinte, n antrenamentul unui orator erau studiate nunumai inventia, compozitia si stilul, dar si emisia discursului, prezentarea statica (postura)si dinamica (gesticulatia) a vorbitorului. n zilele noastre, orice gen de cuvntare,expunere sau prezentare sustinuta de catre o persoana direct n prezenta unui auditoriu,mai mult sau mai putin numeros, dar nu mai mic de 3 persoane, este o forma de discurspublic sau comunicare publica10 (e.g. conferinta, pledoaria, prelegerea, comunicareastiintifica, luarea de cuvnt, prezentarea unui raport sau a unei dari de seama, expunerean fata unei comisii de examinare, prezentarea unui spectacol etc.).

5. Comunicarea de masa se refera la producerea si difuzarea mesajelor scrise, vorbite,

vizuale sau audiovizuale de catre un sistem mediatic institutionalizat catre un public variatsi numeros11. Motivele care stau la baza consumului de mesaje mediatice vizeaza

7/25/2019 46 60 Intrebari

10/17

informarea, construirea identitatii personale, integrarea si interactiunea sociala sidivertisment.

52. Principiile generale i caracterul comunicrii de afaceri.Tipuri de comunicare

1.1. Notiunea de comunicareTermenul de comunicare provine din limba latina, de la cuvantul " communis",

care inseamna " a fi in legatura" , sau " a fi in relatie", dar si " a pune de acord", " a punein comun" sau " a impartasi ceva celorlalti".

Din perspectiva teoriei comunicarii este dificil sa se defineasca aria de cuprinderea termenului de " comunicare". Chiar daca la prima vedere definirea comunicarii arputea parea un act simplu, in realitate, tocmai vasta intindere a conceptului si cotidianulpracticii comunicationale ridica probleme, delimitarile terminologice relevandu-se in faptdrept un proces destul de complex si de laborios.

Doi cercetatori, F. Dance si C. Larson , au identificat nu mai putin de 126 de

definitii ale comunicarii, in timp ce D. Dance gasea 15 tipuri generale de definitii alecomunicarii.Ca sa vedem cat de complex este domeniul comunicarii, este suficient sa se

analizeze tipologia lui D. Dance. Acesta, in incercarea de a oferi o definire completiva acomunicarii, a precizat cinsprezece formulari, fiecare dintre ele punand accentul asupraunui aspect sau unei alte componente. Astfel, in definitiile comunicarii se pune accentulpe:- simboluri, vorbire, limbaj;- intelegerea- receptarea, nu transmiterea mesajelor;- interactiune, relatie- schimbul activ si coordonarea;- reducerea incertitudinii- ipotetica dorinta fundamentala, care duce la cautarea de

informatie in scopul adaptarii;- procesul- intreaga secventa a transmiterii;- transfer, transmitere- miscare conotativa in spatiu si timp;- legatura, unire- comunicare in ipostaza de conector, de articularor;- trasaturi comune- amplificarea a ceea ce este impartasit sau acceptat de ambele parti;- canal, purtator, ruta- o extensie a " transferului", avand ca referinta principala caleasau "vehiculul" ( sistem de semne sau tehnologie);- memorie, stocare- comunicarea duce la acumularea de informatie si putem " sacomunicam cu" astfel de depozite informative;- raspuns discriminatoriu- accentuarea acordarii selective de atentie si a interpretarii;- stimuli- accentuarea caracterului mesajului in cauza, a raspunsului sau a reactiei;

- intentie- accentueaza faptul ca actele comunicative au un scop;- momentul si situatia- acordarea de atentie contextului actului comunicativ;- putere- comunicarea vazuta ca mijloc de influenta.

Sintetizand rezultatele cercetarii de pana acum , se poate constata ca toatedefinitiile date comunicarii, indiferent de scolile de gandire carora le apartin sau deorientarile in care se inscriu, au in comun cel putin urmatoarele elemente comune:- comunicarea este procesul de transmitere-receptionare de informatii, idei, opinii,sentimente, abilitati etc., fie de la un individ la altul, fie de la un grup la altul;- comunicarea este un atribut al fiintei umane;- toate activitatile umane, de la cele mai simple, ale rutinei cotidiene, si pana la celecomplexe ale organizatiilor, nu pot fi concepute in afara procesului de comunicare.

1.2. Specificul comunicarii de afaceri

7/25/2019 46 60 Intrebari

11/17

Pana in prezent au fost formulate de catre cercetatorii domeniului o mare varietate dedefinitii ale comunicarii de afaceri ( comunicarii comerciale). In definitiile date, multidintre acestia se refera al comunicarea de afaceri ca la o forma de comunicare care sesuprapune cu comunicarea profesionala si cu comunicarea organizatiei ( intreprinderii).Astfel, Dragos Vasile defineste comunicarea de afaceri drept " procesul de transmiterea unui mesaj despre ceva receptorului, in legatura directa sau indirecta cu indeplinirea

unor sarcini profesionale, indeplinite de oameni in cadrul unor organizatii formale"[3]Totusi, comunicarea de afaceri nu poate fi redusa nici la comunicarea profesionala sinici la cea organizationala. Comunicarea de afaceri ( comerciala) este comunicareaspecifica mediului de afaceri. Prin urmare, ea se poate defini ca fiind orice forma decomunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea,numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesiireglementate.Comunicarea de afaceri se diferentiaza de celelalte tipuri de comunicare umana prin:- participanti. La comunicarea de afaceri participa ca subiecti oameni de afaceri,comercianti, parteneri, clienti, negociatori etc.;- continut. Obiectul comunicarii de afaceri il constituie realizarea tranzactiei

economice, vanzarea-cumpararea produsului sau serviciului;- finalitate: comunicarea comerciala se finalizeaza in acte comerciale ( contractede vanzare-cumparare, contracte de leasing, conventii, comenzi, protocoale etc.

53. Canalele de comunicare: pota, mijloace electronice, ntruniri, convorbiri telefonice,fan fa.

n ceea ce privete comunicarea, Canalul reprezinta mijlocul fizic de transmitere amesajului, numit i "drumul" ipotetic sau "calea" urmata de mesaj.

n comunicare se folosesc urmtoarele canale:

- Canale tehnologice: telefoane, casetofoane, computere, video, pager, radio

- Canale scrise: scrisori, rapoarte, afiiere, memo-uri, formulare, cari, reviste, ziare;

- Canale fata-n fata: conversaii, interviuri, ntlniri, prezentri, cursuri, lecturi.

Mediul comunicrii este Mijlocul tehnic sau fizic care transforma mesajul n semnal.Mediul n comunicare poate fi oral sau scris, n funcie de modalitatea de comunicare pecare o folosim; cnd vorbim-ascultam-observam, comunicam n mediul oral, cnd scriem-

citim, folosim comunicarea n mediul scris.

54. Criteriile aprecierii calitii comunicrii.

Obiectivitate

Claritate cuvintele trebuies fie bine alese, exacte i potrivite cu ideile pe care leexprim, sfie logic nlnuite pentru a putea fi nelese nco dat, de asemenea se vaavea grijs fie evitate cuvintele sau expresiile cu mai multe nelesuri, neologismele,regionalismele, claritatea este asiguratcnd se folosesc propoziii i fraze scurte.

Simplitate i naturalee expimarea trebuie sfie direct, fireasci lipsitde exagerri.

Corectitudine o exprimare corectconstn respectarea regulilor gramaticale.

7/25/2019 46 60 Intrebari

12/17

Politeea i demnitatea comunicarea trebuie saibn vedere un ton i mod deosebitde exprimare,

cuviincios, respectuosi demn, iar n cazul unor nemulumiri aprute n discuie trebuiespredomine

politeea, buna cuviini demnitatea.

Accesibilitate

Acuratee

Eficacitatea canalelor de comunicare: potenial de feedback, capacitate privindcomplexitatea,

confidenialitatea, uurina de codificare, cost caldur personaln comunicare.

55. Cultura vorbirii noiuni principale.Orice activitate uman, orict de simplar fi, presupune respectarea anumitor reguli,numite norme, frde care nu se poate atinge scopul scontat. Comunicarea n generali cea oral n special de asemenea se desfoar n cadrul unor norme, a crorrespectare asigurbuna nelegere. Normele elementare ce trebuie respectate n actulcomunicrii in de etic. Pe de o parte, ele ar putea fi considerate elementare, pentru csunt nsuite, n cadrul procesului educaional, ncdin fragedcopilrie i in de culturacomportamentului fiecrei persoane i de buna cuviinn general. Pe de altparte, viaademonstreaz, prin nenumrate exemple, cnu este prea simplu ca aceste norme sfierespectate. Uneori face impresia cn societatea noastr(mai ales cea dintre Nistru i

Prut) una din cauzele relelor constn faptul coamenii nu tiu a comunica civilizat.

- Norma etic elementar a comunicrii orale prevede ascultarea pn la capt ainterlocutorului. Un om bine educat i ascultatent interlocutorul, dnd dovadde tact irespect pentru el. n cazurile n care timpul sau alte condiii nu-i permit so facn modulcerut de normele de politee, i cere scuze, rugnd si se comunice doar esenialul saupromind srevinla subiectul respectiv cu altocazie. Factorii nocivi ai acestui sfritde secol, inclusiv graba, l-au determinat pe homo sapiens s fie nu numai grbit, ci istresat, nerbdtor, agitat, nervos, intolerant fade alte preri etc. Din aceste motive,

precum i din multe altele, omul nostru nu-1 ascultpnla capt (sau nu-1 ascultdefel)pe interlocutorul su. Uneori l ntrerupe cu o doz de tact, prin diferite formule (deexemplu, miertai cvntrerup; pardon; dar...), alteori n mod impertinent, frscuze.O face fie din motivul cnu are timp sasculte, fie cse plictisete, fie ci se pare ctie deja ce va spune interlocutorul etc// Indiferent care este motivul, interlocutorul estentrerupt, reuind s-i expunmesajul doar fragmentar sau nereuind s-i formulezecel puin tema. n cazul n care am avea i noi un rspuns potrivit, pe care inem neaprats-1 facem public, intervenia am putea s-o facem numai cu permisiunea celui care a pusntrebarea sau a celui care era vizat srspund. Intervenia ar putea fi formulatn felulurmtor: Miertai de intervenie. Dacmi permitei, aavea de completat ceva (sau: deprecizat ceva; de obiectat ceva tic). Din cele de mai sus am putea deduce c n actulcomunicrii ascultarea interlocutorului are o importan deosebit. Atunci cnd opersoan dorete s discute cu cineva un subiect important, numaidect ncearc n

7/25/2019 46 60 Intrebari

13/17

prealabil s obinasentimentul persoanei respective i se adreseaz de obicei cu oformulde tipul: adori s-i comunic ceva, am ceva important, trebuie svorbim ceva,e necesar sabordm un subiect etc.

E cu totul nerecomandabil a vorbi cu o voce prea ridicatsau, cu att mai mult, a striga.O asemenea "metod" nu va da efectul scontat, ci mai degrabva declana ridicarea

vocii altor vorbitori, provocnd astfel zarvi tensiune. Unele persoane utilizeazfrecventtactica vocii ridicate, avnd convingerea cprin aceasta vor avea ctig de cauzi vorrmne nvingtoare. Convingerea aceasta este neltoare. Dac totui situaia neobligsdiscutm cu asemenea persoane, ar fi bine saplicm o tacticcu totul invers,adiccu ct mai puternicar fi vocea lor, cu att mai "slab" sfie a noastr. Cnd vomajunge svorbim aproape n oapt, s-ar putea ntmpla ca interlocutorul nostru, dactotui are cei apte ani de acas, sne neleaggestul i srevinla normal.

E absolut contraindicat s-1 ntrerupem la jumtate de fraz, pentru a interveni cu ontrebare sau cu o idee i e tot att de urt s-i anticipm cu voce tare spusele, pretinzndctim despre ce va vorbi el.

Orice intervenie, indiferent de caracterul ei, trebuie fcutn limitele bunei cuviine. Chiari atunci cnd suntem n situaia de a pune la ndoialunele teze din comunicare, uneleargumente sau chiar mesajul ntreg, trebuie s-o facem delicat, politicos, artnd mai nti,dacne permite timpul, prile ludabile ale mesajului i tezele pe care le susinem. Nueste recomandabil, dect n cazuri cu totul excepionale, a folosi calificative careofenseazde tipul: tezproast, rtcire, afirmaie ndoielnic, greealstrigtoare lacer etc. Am putea face uz de cuvinte i expresii mai atenuante de tipul tezdiscutabil,confundare, deficien, a lsa de dorit etc.

56.Temperamentul si comunicarea oamenilor.

Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii, care se exprimacel mai pregnant in conduita. Se definesc 4 tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic,melancolic si coleric.Caracterul este latura relational valorica si de autoreglare apersonalitatii umane.Caracterul exprima modul de raportare la altii (atitudinile sitrasaturile volitive) si reiese din interiorizarea normelor si valorilor sociale fundamentale.

Comunicarea nu reprezinta doar un obiect de studiu academic, ci si undomeniu specific al practicii sociale. O problematica distincta o reprezinta de regulaeficientizarea proceselor de comunicare, existand chiar discipline sau domenii de actiune

sociala care isi propun prioritar acest tip de interventii.

Exista 4 tipuri de temperament:

Sanguin: persoana sanguin este guraliv! e%uberant! nvalnic. &entru un sanguin!jocul preferat este s statul de vorb! fiindu'i foarte u(or s domine conversa)iile.

Coleric: colericul este un alt e%trovertit! care vorbe(te (i el liber! dar mult mai chibzuitdect sanguinul. *olericului nu'i plac pove(tile lungi (i detaliate ale sanguinului.

Melancolic: melancolicul! primul dintre cei doi introverti)i! este dotat cu o e%cep)ionalgndire analitic.

7/25/2019 46 60 Intrebari

14/17

Flegmatic: este un vorbitor noncombativ tcut! lent (i mai chibzuit. +aniera sa calm lface s se mnie foarte greu, n loc de aceasta va face orice ca s evite confruntrileneplcute.

!7."tracia #i empatia $n comunicare.

Prin natura noastra suntem fiinte sociabile. In orice caz viata ne obliga sadevenim astfel. Legaturile dintre noi sunt atat de puternice, dar in primul rand

necesare, incat a concepe o existenta in alte conditii, ni se pare deplasat si

nefiresc.Greutatile, dar mai ales pericolele, pe care ni le-a oferit viata, ne-au obligat sa

traim in comunitate. Si am facut-o de la inceputurile noastre pana-n prezent.Acum, mai mult ca oricand, nevoia de socializare ocupa prim-planul activitatilor

noastre.Participam la diferite intalniri, evenimente, ocazii speciale, nu pierdem nicio

sarbatoare, nicio zi importanta, avem adevarate retele de socializare si toate

acestea cu un singur scop acela de a nu fi singuri.Am inventat notiunile de categorie , clasificare , grupa , incercand astfel

sa ne pozitionam cat mai aproape unii de ceilalti. Gandul ca suntem integrati intr-

o multime oarecare ne asigura linistea mult dorita si ne confera acea stare de

siguranta, de care avem atata nevoie.In majoritatea situatiilor, incadrarea intr-un grup social se face dupa anumite

reguli, norme, conveniente. Exista, insa, o clasificare ce nu tine cont de

niciunul dintre criteriile enuntate mai sus. Provine din adancul fiintei noastre si se

bazeaza pe legea empatiei . Eu o numesc clasificarea dupa palierul empatic .58.Comunicarea asertiv, agresiv, indiferent.

*omunicarea este un element fundamental al e%istenei umane. *omunicnd! putemtransmite i recepiona informaii.

S nu uitm ns c! pentru a realiza un proces de comunicare i informare eficient! suntnecesare ascultarea activ! nelegerea mesajului transmis! interpretarea limbajuluinonverbal i susinerea conversaiei.

&entru a comunica corect i eficient! trebuie s respectm doar dou ' i foarte simple 'reguli de baz: s transmitem mesajul clar i concis! i s ascultm activ pentru a

nelege mesajul transmis de cellalt. -ar pentru ca i informarea s fie corect ieficient! este necesar s avem un comportament i o comunicare asertiv.

&otrivit psihologilor! asertivitatea este cea mai eficient modalitate de soluionare aproblemelor interpersonale. eprezint capacitatea de a comunica n mod directsentimentele! emoiile i gndurile fr a leza integritatea i drepturile celorlali.

Ca trsturi caracteristice, asertivitatea este evideniat prin:/ refuzul cererilor ' puterea de a spune nu,/ solicitarea favorurilor i formularea de cereri,

/ e%primarea sentimentelor pozitive i negative,/ iniierea! continuarea i ncheierea de noi conversaii.0e foarte multe ori! limbajul verbal folosit e agresiv i impuntor! iar un artificiu al

7/25/2019 46 60 Intrebari

15/17

vocabularului ne poate mbunti comunicarea. E%presii de genul 1eu cred c23 a doris fac acest lucru23 te deranjeaz dac245 pot reprezenta fraze magice n viaa de cuplusau n relaiile cu colegii. 6ceste e%presii verbale pot fi nsoite de semnale nonverbale!care ne ajut s transmitem mai uor mesajul. E%presiile faciale rela%ate i deschise!contactul vizual! poziia corpului dreapt i rela%at! o voce calm i sigur! nsoite deun zmbet cnd e necesar pot asigura succesul unei comunicri.

Ce poi face pentru a avea un comportament i o comunicare asertiv?/ e%prim'te clar i concis,/ evit s fii sarcastic,/ evit s faci generalizri,/ evit s foloseti etichete,/ cere feed'bac7,/ evit comportamentul agresiv,/ evit reaciile impulsive,/ evit monopolizarea discuiei,/ evit s faci presupuneri.!%. &omunicarea oral' ascultarea acti, arta de a pune $ntre)ri, urmrirea reaciei.

Comunicarea oral se realizeaz prin mijloace variate de exprimare a informailor, oferindposibilitatea de a corecta cele exprimate atunci cnd partenerii de negociere nu au nelesmesajul.FO!"#$ Formal % se bazeaz pe respectarea structurii ierar&ice a organizaiei$ 'nformal % se constituie din idei, opinii, zvonuri.(. FO!")" CO!*+'C'' O-)" a. c&imbul de opinii % probleme de ordin social /i de interespublic curent sau probleme profesionale de interes comun. b. 0iscuii profesionale % planuri,aranjamente operaionale, relaii cu clienii /i partenerii, negocieri, contractri c. 1rezentriscurte % relatri ale unor evenimente /i conversaii, raportare, prezentri de produse sau

te&nologii.2. "3*)' 0" CO!*+'C-" copul comunicrii# 4 atenionm pe alii 4 informm 4 explicm 4 convingem 4 descriem.eguli# 4 1regtirea /i structurarea materialelor temei 4 "xprimarea clar /i fluent a opiniilor 4electarea modului de abordare a temei 4 -bordarea unui limbaj /i a unui stil adecvatinterlocutorului 4 -doptarea unui stil de comunicare clar, credibil, eficient 4 Oferirea de opiniiproprii /i argumentarea lor 4 5erificarea nelegerii, oferirea de clarificri 4 -ctivizarea cititorului4 -plicarea te&nicii ntrebrilor, a argumentrii 4 -scultarea interlocutorului cu mult atenie 4ealizarea unui contact bun, direct cu interlocutorii 4 0isponibilitatea de a4i luda peinterlocutori.

6. 7')*' 0" CO!*+'C-" O-) tilul trebuie s fie adecvat# 4 copului /i obiectivelor 4eceptorului tilul de comunicare se alege n funcie de# 4 copul comunicrii 4 Comportament 4-titudine 4 entimente 4 !otivaie 4 ezultate a/teptate.8. tilul informare 4 dirijare 4 Folosit atunci cnd se iau decizii comune 4 Const n acceptareainformaiilor 4 )imbaj clar, precis, orientat n direcia obiectivelor9. tilul tip convingere# 4 -doptat cnd alte ncercri au e/uat 4 copul este acceptarea planuluide ctre partener 4 !otivarea este obinut atunci cnd interlocutorul este convins c ceea ceface este n folosul propriei companii 4 ezultatul va fi cel dorit de negociator(. tilul rezolvare de probleme# 4 +egociatorul dore/te obinerea de informaii de la partener,

n scopul rezolvrii problemei 4 copul const n stabilirea intereselor comune /i desf/urarea deaciuni n comun 4 +egociatorul utilizeaz ntrebri de exploatare, de descoperire a punctelor devedere 4 Comunicare interactiv.

7/25/2019 46 60 Intrebari

16/17

2. tilul blamare# 4 "ste utilizat atunci cnd negocierea se afl ntr4un moment critic 4 +egociatorulutilizeaz cuvinte ncrcate emoional 4 +egociatorul nu las partenerului posibilitatea de areplica.-. tilul rzboinic# 4 'nteresul negociatorului de a face fa obiectului tranzaciei 4 !anifestareaunei atitudini rigide n comunicare 4 *tilizarea con/tient a unor tactici agresive cu scopulobinerii unor beneficii maxime.

:. tilul cooperant# 4 'nteresul negociatorului fa de starea de confort a partenerului, 41rezumia ca rezolvarea conflictelor va conduce la soluionarea problemelor ambelor parti.eguli n negociere# 4 ezerv de timp pentru dialog 4 Climat favorabil comunicrii 4 "vitareacontrazicerii directe 4 Oferirea de rspunsuri clare /i la obiect 4 "vitarea monopolizrii discuiei 4Folosirea informaiilor corecte 4 'nformarea angajailor asupra sc&imbrilor ce i4ar putea afecta.4 1rotejarea angajailor de zvonuri /i informaii nefondate 4 "vitarea strilor conflictuale 4Oferirea de argumente raionale60.Convorbirea telefonic.

Etica de conversatii telefonice

atunci c#nd telefonul sun+" " -nitatea telefon." etoda de inverse lmpinge pe apelurilor c+tre o alt+ metod+ !" unitate de apelare." lege0i unasau dou+ perioade de timp, de eemplu, mai t#rziu, n diminea0a sau seara,c#nd pute0i s+ v+ p+stra0i toate apelurile telefonice n serie 1toate mpreun+2sau n serie, se prepar+ mai nt#i o lucrare omogen. 3i nu va interfera cuapelurile primite. 4ac+ determina0i n prealabil cu scopul de a conversa0iei,vei putea s+ nceap+ imediat a discuta lucruri importante. )u nu pierdetimpul pe o c+utare gr+bit+ n timpul unui apel documente necesare,. pentruc+ totul este pus n ordine. 4ar ai grija pentru pentru a" unit+0ilor de

telefonie" nu au fost prea lungi 1aproimativ 56 minute2, n caz contrartelefonul va fi mereu ocupat 7i apelan0ii pierzi r+bdarea.8. 9C#nd a apela 7i care este scopul meu:8.;. )elefon 7i timp jurnal. Pentru a accelera preg+tirea unuia sau maimultor convorbiri telefonice, pute0i utiliza planul de zi. cesta este marcat n

ntreb+rile de clarificare la telefon, 7i, dac+ este necesar, rezultatele lor$Conversa0ie tema Partner, ocazie

7/25/2019 46 60 Intrebari

17/17

s+!i conving+ pe al0ii de inten0iile lor 7i de a familiariza cu proiectele lor flacel mai bun timp pentru a apela, astfel nc#t s+ nu rupe partenerul de caz.eta0i aceast+ dat+, la sf#r7itul unui apel telefonic sau n persoan+.vertizare cu privire la chemarea sa n prealabil. ul0i dintre parteneriidumneavoastr+ va fi de a7teptare pentru apelul dumneavoastr+, dac+ v+ va

specifica n avans 1prin scrisoare, tele, secretar2 ora eact+. ve0iposibilitatea s+ le economisi timp 7i s+ accelereze solu0ionarea problemei.Pregatiti!va pentru apelurile ntr!o oamenilor de afaceri 7i semnificativ. )une

n partener 7i s+ se concentreze pe conversa0ie func0ionare.conversa0ie telefonic+.;6 consilii n gestionarea unei convorbiri telefonice. Pronun0+ clar cuv#ntul,nu bloca0i microfonul, re!pune numele dumneavoastr+ ! aceste 7i alte normesunt cunoscute. 4ar si ei ar trebui s+ fie$ Aii scurt. Este redus la o pedeaps+minim+. 'ncepe0i conversa0ia determin+ curs 7i finalizarea acestuia. " Bun+ziua, domnule ., ce mai faci" !