Percepţia profesioniştilor din serviciile sociale asupra

supervizării Elena ALEXA

Research assistent at Lumen Research Center in Humanistic Science, Lumen Asociation, Iaşi, www.edituralumen.roM.A.student in Supervision and Social

Planing, Faculty of Philosophy, UAIC, Iasi

Conferinţa anuală dedicată tinerilor cecetători din România, „Dezvoltare comunitară şi incluziune socială în perspectivă socio-economică”, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi AC

Co-researcher: Lect. Dr. Antonio Sandu, Lumen Research Center

Introducere

Supervizarea în România este un domeniu la început de drum; prelund modele din străinătate, sistemul de asistenţă socială a încercat să le adapteze la realitatea socială din România.

Prin tema propusă, încercăm să descoperim diferenţele dintre ceea ce reprezintă supervizarea în literatura de specialitate şi modul în care ea se regăseşte în practica socială.

www.edituralumen.ro

Ne propunem să explorăm cadrul în care se realizează supervizarea în serviciile sociale din Iaşi şi cum înţeleg supervizaţii acest proces.

Mediul în care se face supervizarea (guvernamental sau nonguvernamental) poate fi un factor important în crearea opiniei asistenţilor sociali a ceea ce presupune procesul de supervizare.

www.edituralumen.ro

Întrebările cercetării

Se poate stabili o corelaţie între existenţa supervizării şi eficienţa serviciilor sociale oferite de o organizaţie?

Ce modificări în practicile asistenţilor sociali pot fi atribuite supervizării?

În ce mod influenţează mediul organizaţional de provenienţă al asistentului social imaginea acestuia asupra supervizării?

www.edituralumen.ro

Eşantionul utilizat

Respondenţii au fost aleşi dintre asistenţii sociali din Municipiul Iaşi, atât din mediul guvernamental cât şi din mediul nonguvernamental.

Pentru concludenţa datelor au fost selectaţi în eşantion şi un număr de 8 persoane care nu au beneficiat de supervizare, ceea ce ne permite să sesizăm diferenţele în percepţia supervizării generate de experienţa practică faţă de aceasta.

www.edituralumen.ro

Design-ul cercetării

S-a utilizat un chestionar de 20 de întrebări pentru culegerea datelor obiective (vîrstă, sex, nivel de şcolaritate, venituri etc.), cît şi a celor subiective (opinii, atitudini, aspiraţii, trebuinţe etc.).

Cea mai mare parte a întrebărilor folosite sunt închise.

Analiza datelor cantitative şi realizarea graficelor s-a făcut cu programul SPSS.

www.edituralumen.ro

Interpretarea datelor

Întrebaţi fiind dacă au beneficiat de supervizare o pondere de peste 90% dintre asistenţii sociali din instituţiile guvernamentale au răspuns afirmativ, pe când în instituţiile nonguvernamentale doar aproximativ 70% au beneficiat de supervizare.

www.edituralumen.ro

Aţi beneficiat vreo dată de supervizare?

Procentul foarte ridicat al celor care au beneficiat de supervizare, explicabil prin exigenţele legale şi cele cuprinse în standardele de calitate, ne trezesc semne de întrebare cu privire la posibile confuzii între termenul de supervizare şi cele de monitorizare, evaluare, inspecţie socială, etc.

Întrebaţi cum s-a îmbunătăţit relaţia cu clienţii, 50% au răspuns că aceasta <nu s-a schimbat>.

www.edituralumen.ro

Credeţi că supervizarea vă ajută/ v-ar ajuta în munca pe care o efectuaţi?

Răspunsurile primite au fost: - oferirea de feedback - o mai bună organizare, desfăşurare a activităţilor- obiectivi şi corecţi în efectuarea managementului de

caz - încadrare în timp a activităţilor- găsirea soluţiilor adecvate pentru intervenţia pe caz.

www.edituralumen.ro

Cine credeţi că ar putea face sedinţe de supervizare?

Un procent de 75% dintre cei chestionaţi au raspuns că un supervizor acreditat.

În practică, acesta este făcută, de cele mai multe ori, de către managerul/ şeful de serviciu, coordonatorul de proiect sau de un asistent social cu mai multă experienţă.

www.edituralumen.ro

Aţi prefera/preferaţi un supervizor din interiorul instituţiei în care lucraţi sau din exterior?

Un procent ridicat preferă un supervizor din interiorul instituţiei,deoarece: “acesta cunoaşte mai bine instituţia, poate înţelege mai bine contextul în care se desfăşoară activităţile, cunoaşte profilul şi problematica instituţiei şi a angajaţilor, strategiile de intervenţie aplicate, etc.”

Procentul de 12% a celor care preferă supervizarea externă consideră că aceasta este: mai obiectivă şi lipsită de rutină.

www.edituralumen.ro

Credeţi că prezenţa unui supervizor în instituţia în care activaţi ar fi:

Peste 80% dintre respondenţi conştientizează necestitatea supervizorului în instituţiile în care acţionează. Acesta este văzut ca un facilitator, ca o persoană cu care poţi să împarţi responsabilităţi pentru a uşura munca zilnică.

Procentul de 6% pentru care prezenţa unui supervizor ar fi indiferentă, se explică prin faptul că experienţa supervizării a fost una frustrantă şi tensionată.

www.edituralumen.ro

Credeţi că o supervizare eficientă ar face ca rezolvarea cazurilor să se facă într-un timp mai scurt?

Trecând prin filtrul experienţelor ca supervizaţi sau a cunoştinţelor teoretice pe care le are fiecare dintre respondenţi, un procent de peste 60% consideră că supervizarea eficientizează rezolvarea problemelor beneficiarilor într-un timp mai scurt.

Această variabilă depinde în mare parte de modul în care este realizată supervizarea, de frecvenţa ei şi de perspectiva de abordare.

www.edituralumen.ro

Credeţi că procesul de supervizare v-ar ajuta să reduceţi din stresul profesional?

Unele dintre motivaţiile celor care au răspuns afirmativ la această întrebare au fost:

„mă ajută în găsirea soluţiilor optime, clarifică situaţia şi facilitează stabilirea planului de intervenţie, ma ajută la stabilirea unor obiective reale”

„atunci când te poţi consulta cu un expert jumătate din munca ta devine mai uşoară, devii mai sigur pe deciziile tale”

„după părerea mea s-ar diminua timpul de rezolvare a unui caz”

www.edituralumen.ro

Cine ar fi mai potrivit ca supervizor?Un bărbat / O femeie

60% dintre respondenţii noştri cred ca acest lucru nu contează.

34%, au anumite preferinţe motivate fie prin faptul că vor ca supervizorul să aibă acelaşi gen ca ei, fie prin faptul că pâna la momentul aplicării chestionarului au avut parte de supervizori de un anumit gen.

6% motivează că un bărbat supervizor ar putea fi mai obiectiv decât o femeie supervizor.

www.edituralumen.ro

Aţi prefera/preferaţi un supervizor din interiorul instituţiei în care lucraţi sau din exterior?

56% preferă supervizarea internă deoarece supervizorul poate înţelege mai bine contextul în care se desfăşoară activitatea şi cultura organizaţională, cunoaşte mai bine organizaţia, angajaţii, este familiarizat cu tipologia cazurilor şi cu stategia de intervenţie.

31% preferă un supervizor extern considerând că acesta ar fi mai obiectiv, s-ar evita rutina, nu s-ar dezvolta simpatii sau antipatii, se evită favoritismele.

www.edituralumen.ro

Aţi prefera/preferaţi supervizarea individuală sau de grup?

Respondenţii care preferă supervizarea individuală motivează acest lucru astfel: să nu se plictisească nimeni, necesitatea de a se exprima liber, stricta confidenţialitate a cazurilor, nu se simt bine în grup, evitarea influenţelor grupului, sau discuţiile din cadrul ei sunt despre trăirile proprii ale supervizatului.

www.edituralumen.ro

Asistenţii sociali care preferă supervizarea de grup spun că membrii grupului îi sprijină, le oferă idei şi perspective diferite de ale lor, iar acest lucru le îmbunătăţeşte, dezvoltă abilităţile de rezolvare a cazurilor.

www.edituralumen.ro

Cât de utilă ar fi prezenţa unui supervizor în instituţia în care activaţi?

Prezenţa unui supervizor în instituţia în care activează asistenţii sociali chestionaţi se referă la supervizarea internă.

Acest lucru presupune recunoaşterea instituţională a supervizorului şi suport din partea agenţiei pentru angajaţii ei; includerea unei asemenea poziţii în structura organizaţională presupune o garanţie a calităţii serviciilor oferite de acea instituţie.

www.edituralumen.ro

Cum aţi defini supervizarea?

Răspunsurile primite:- activitate de îndrumare, consultare; - activitate de sprijin a specialiştilor pentru atingerea, realizarea

standardelor de calitate în activitatea lor;- activitatea prin care echipa pluridisciplinară este ajutată să ia

cele mai bune decizii in beneficiul clientului; - ajută la conştientizarea modului de a acţiona, să realizam

schimbări în domeniul profesional şi comportamental; - analiză/verificare, coordonare, cooperare; coordonarea şi

evaluarea unei activităţi; monitorizarea, evaluarea activităţilor;- o activitate prin care un specialist/expert oferă îndrumare,

consiliere, feedback profesional şi suport.www.edituralumen.ro

Concluzii

Rezultatele obţinute ne arată o inconcordanţă între ceea ce scrie literatura de specialtate şi practica supervizării din ţara noastră. Se poate observa o corelaţie pozitivă între existenţa supervizării şi eficienţa serviciilor sociale dintr-o organizaţie, fapt evidenţiat din răspunsurile la itemii cu privire la beneficiile pe care supervizarea le aduce în activitatea desfaşurată, în relaţiile cu clienţii, cu cazurile dar şi pentru reducerea stresului profesional.

www.edituralumen.ro

Mediul organizaţional în care se desfaşoară supervizarea poate influenţa calitatea acesteia. Obligativitatea supervizării serviciilor sociale a facut ca în serviciile publice aceasta să fie acordată de către şefii de serviciu sau directorii instituţiilor, iar aceştia nu au suficiente abilităţi pentru a fi supervizori; astfel se accentuează latura administrativă a supervizării.

www.edituralumen.ro

BIBLIOGRAFIE Cohen, I. Robert, 2004 -Clinical supervision. What to Do and

How to Do It, Thomson, United States Cojocaru, Şt, 2005 -Metode apreciative în asistenţa socială.

Ancheta, Supervizarea şi Managementul de caz, Poliron, Iaşi Cooperrider, D. and Whitney, D., 2005 -Appreciative inquiry.

A positive revolution in change, Berrett- Koehler Publishers, San Francisco

Chelcea, S.1975- Chestionarul în investigaţia sociologică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, pp.137-201

Kadushin, A. 2002- Supervision in social work, Columbia University Press, New York.

Miftode,V. 2003-Tratat de metodologie sociologică, Editura Lumen, Iaşi, pp.141-245

Muntean, A.(coord.), 2007 b -Supervizarea:aspecte practice şi tendinţe actuale, Polirom, Iaşi

www.edituralumen.ro