8/9/2019 152600928-metoda-Frenkel-doc.pdf

1/1

Metoda Frenkel

Acestǎ metodǎ este specificǎ tratamentului pacientilor cu afectiuni ale cerebelului,

respectiv ataxicilor. Jacob Frenkel a observat cǎ propriceptia pierdutǎ poate fi în mare

mǎsurǎ înlocuitǎ prin conectare vizualǎ şi feedback vizual.

Metoda se bazeazǎ pe o serie de tehnici şi exercitii cu control vizual, aplicnd

le!ea pro!resiunii performantei şi preciziei. "e!ea pro!resiunii, în cadrul metodei, suferǎ

douǎ abateri# pacientul executǎ mai înti mişcarea amplu şi rapid, ceea ce este mai uşor

de efectuat, trecnd treptat la mişcǎri de amplitudine mai micǎ, mai precise, executate

într$un ritm mai lent, coordonat. %e parcursul recuperǎrii se trece la creşterea treptatǎ a

complexitǎtii şi dificultǎtii, nu şi în intensitate. &xercitiile se executǎ individual, în mod

obli!atoriu, de douǎ sau mai multe ori pe zi. 'ruparea exercitiilor aratǎ astfel# &xercitii din decubit (cu capul mai ridicat, pe un spǎtar sau pernǎ, astfel înct sǎ

 poatǎ urmǎri executia) pentru M* şi M+. &xercitiile sunt asimetrice.

&xercitiile din pozitia aşezat se desfǎşoarǎ astfel#

$ la început, membrele superioare, spriinite cu minile-

$ dupǎ aceea, fǎrǎ spriin-

$ în final, executia se desfǎşoarǎ cu ochii le!ati-

&xercitii în ortostatism. n aceastǎ pozitie se executǎ reeducarea mersului care serealizeazǎ pe dia!rame (lǎtime // cm, şi este împǎrtitǎ lon!itudinal, în paşi de

cte 01 cm). Fiecare pas este împǎrtit în mod vizibil în umǎtǎti şi sferturi,

desenate pe podea sau o planşǎ de lemn.

2eeducarea începe cu mersul lateral care este considerat mai uşor (onto!enetic el

apare mai repede), pacientul fiind autat de balansul corpului. +e începe cu umǎtate de

 pas, mişcnd un picior apoi aducndu$l pe celǎlalt ln!ǎ primul. +e trece la sferturi de pas

şi numai dupǎ aceea la pasul între!. "a fel se procedeazǎ şi la educarea mersului înainte

şi înapoi.

ntr$un stadiu mai avansat pacientul este învǎtat sǎ urce şi sǎ coboare scǎri şi sǎ

execute întoarceri. ntoarcerile se învatǎ tot dupǎ o dia!ramǎ în formǎ de cerc desenat pe

 podea. %acientul învatǎ sǎ se întoarcǎ mutnd picior ln!ǎ picior cte un sfert din rotatia

întrea!ǎ, astfel înct el sǎ poatǎ executa o întoarcere de 3145 din doi paşi.

3