127-139.Hormoni.****127.Hormonii.Consideratii generale.Reglarea neurohermonala. HORMONII-substante de natura chimica variata, sintetizati si secretati de glande endocrine; in concentratii mici, actioneaza ca mesageri chimici pe cale sanguina la tesuturi tinta. Au rol in reglarea si controlul poceselor metabolice din organism(acceleand sau inhiband). Glandelel endocrine(secretie interna) elimina homoni secretati in mediul intern al organismului(sange limfa), spe deosebire de cele exocine ce elimina podusii de secetie la nivelul uno suprafete interne sau externe a organismului. Sistemul endocrinic alcatuit din glandele: 1.hipofiza si hipotalamus(in SNC), 2.Epifiza, 3.Tioida, 4.Paratiroida, 5.Timus,6.Pancreas endocrin, 7.Suprarenale, 8.Glande sexuale(gonade), 9. la mamifee, placenta e considerata o glanda sexuala cu rol de hormon temporar. Pe langa homonii acestor glande, organismul produce si alte substante ce sn. "hormoni tisulari"(prostaglandidele) cu efect local. Hormonii glandelor endocrine sunt vectori ai informatiei din mediu la celula. Mesajul infermational e receptionat la un anumit loc al celulei ce-l recunoaste(receptori membranari, intracitoplasmici, nucleari) si e tradusa informaia in semnale ce ajung la diferite situsuri efectoare ale celulei. Hormonii actioneaza prin efecte de stimulare/inhibare, asigurand reglarea si coordonaea activitatilo metabolice si fiziologice prin intermediul organelor efectoare. Secretia se afla sub dependenta SNC, fiind factori de reglare a acestuia la nivel celular/molecular, actionand ca mesageri chimici si biocatalizatori endogeni. Reglarea e strict corelata cu reglarea nervoasa, ambele fomand o unitate functionala integrata neurohormonala ce confera organismului capacitate de adaptare. Specificitatea hormonilor e dependenta de proprietatile lor cat si de particularitati structurale ale oganelor tinta. Hormonii produc efecte principale si secundare. Controlul si reglare-prin producerea de catre hipotalamus a unor substante chimica cu caracter hormonal-"factori de eliberare" hipotalamici ce functioneaza ca activatori specifici pentru stimularea secretiei unui anumit tip de hormon hipofizar, Hipotalamusul elaboreaza si anumiti factori ce inhiba secretia de hormoni hipofizari. Hormonii secretati de adenohipofiza si deversati in sange stimuleaza activitatea unor hormoni specifici ce actioneaza asupra organelor"tinta finale". Sinteza si secretia de: paratiroide, pancreas endocrin(insulina/glucagonul), medulosuprarenala(adrenalina-epinefina, noradrenalina-norepinefrina) nu se afla sub control direct al adenohipofizei. Reglarea e asiguata prin actiunea hipotalamusului, hiopfizei.

Asfel hormonii "axei hipotalamo-hipofizare' induc o reglare "in cascada"(prin mecanism "feedback") determinata de concentratiile din sange la un moment dat ale hormonilor circulanti liberi secretati de glandele tina secundare. Secretia hormonilor produsi de alte glande poate fi reglata si de concentratia sanguina a diferitilor metaboliti specifici. Hipersecretia si hiposecretia diferitilor hormoni sunt procese reciproc conditionate. Starile de hipersecretie si hiposecretie decompensate induc modificari severe in functionarea normala a organismului. Au proprietatile catalizatorlilor: actioneaza in cantitati extrem de mic, maresc viteza de reactiem dar nu modifica echilibrul termodinamic al reactiilo biologice, se regasesc aproape integral dupa desfasurarea procesului catalizat.

****128.Clasificarea hormonilor in functie de structura chimica si glanda secretoare. I. Hormoni derivati de la aa. 1. Iodtiroidine(T3,T4)(tioida),2.Adrenalina/noradrenalina(epinefrina/noepinefrina)(medulosuprarenala), 3.Melatonina(epifiza). II. Hormoni peptidici, polipeptidici sau proteici. 1."factoi de eliberare"(hipotalamus). 2.Hormoni glandulotropi/somatotropi(STH)(adenohipofiza). 3.Ocitocina/vasopresina(neurohipofiza). 4.calcitonina(tiroida,paratiroida). 5.Insulina(pancreas endocrin(celule BETA). 6.Glucagon(pancreas endocrin(celule ALFA). 7.Somatostatina(pancreas endocrin(celule GAMA).III.Hormoni steroizi. 1.Corticosteroizi(corticosuprarenala). A.Glucocorticosteroizi(cortizol). B.(Mineralocorticisteroizi(aldosteron). C.Corticoizii sexuali(17-ceto-steroizii). 2.Sexuali(glande sexuale-gonade). A.Masculini(masculin)(androgeni)-de Testicul(celule interstitiale). B.Feminini(in ovar). a.Estogeni(estradiol, estrona). (in folicul). b.Gestageni(corp galben)-pogesterona.

****129.Actiunea hormonilor asupra membranei celulare.Mesageri secundari ai controlului hormonal (AMPc). La nivelul membranei celulare un anumit hormon poate actiona pin 2 cai: a.Prin modificarea permeabilitatii membranei celulare sau a mecanismelor de transpot prin biomembrane a anumitor molecule sau ioni. EXEMPLU:

ACTH, LH, TSH secretati de adenohipofiza ca si alti hormoni influenteaza patrunderea glucozei in organele tinta respective. Hormonul somatotrop mareste transportul de aa in celule musulare. Aldosteonul faciliteaza fluxul ionilor Na+ in celulele renale. Receptorii hormonali sunt proteine specializate ce poseda o mare afinitate pentru hormoni pe care-i leaga necovalent sub forma unui complex receptor-hormon si care se comporta ca un mesager intracelular. MESAGERUL SECUND AMPc e consideat ca fiind al 2-lea mesager chimic al sistemului endocrin, homonul pr-zis(adrenalina) e primul mesager chimic. AMP ciclic produs in celula stimulata homonal activeaza procesele metabolice si are efecte: de mediator specific pentru sisteme reglatoae din celule, mediaza sinteza indusa a enzimelor, AMPc implicat ca facto de transcriere a mesajului genetic de pe ADN pe ARNm. Actiunile biologice initiate de AMPc sunt de scuta durata pentru ca e descompus prin hidroliza la 5'-AMP. Enzima ce catatlizeaza reactia e 3',5'-AMPc fosfodiesteraza. Activitatea AMPc poate fi influentata de prezena Ca2+, a insulinei , a unor prostaglandine. Homoni ale cao efecte sunt mediate de AMPc sunt: adrenaliza, LH, sterogeneza in ovare si testicole, vasopresina, TSH, glucagon, insulina. Anumite cai metabolice sunt reglate prin control hormonal al unui sistem enzimatic "in cascada".

****130.Sinteza DE NOVO a proteinelor(enzimelor).Actiunea hormonilor asupra sistemelor enzimatice intracelulare. Anumiti hormoni , in special cei implicati in cresterea si dezvoltarea unor tesuturi(hormonul somatotrop al adeno hipofizei, hormonii steroizi-corticoizi, estrogeni, gestageni, androgeni;ACTH)pot sa modifice viteza de biosinteza a proteinelor(enzimelor) influentand aparatul genetic implicat in biosinteza. Independent de actiunea lor(homonilo) asupra biosintezei proteinelor(enzimelor) sau de efecte mediate prin AMPc, unii hormoni pot actiona direct ca inductori primari asupra sistemelor enzimatice din citoplasma si mitoconcrii stimuland activitatea. Hormoniii pot actiona direct asupra unor enzime"cheie", in sensul conversiei unei enzime din foma sa inactiva in foma catalitic activa sau am modificarii ritmului degradarii, respectiv inactivarii unor enzime. Prin divesitatea modalitatii de interactiune cu enzimele, hormonii intervin: -in adaptarea metabolismului atat "pe termen lung" cat si pe "termen scurt"(in mod "acut") prin activarea sau inhibarea imediata a activitatii unei enzime.

****131.Hormonii hipofizari. Hipofiza-una dinte cele mai importante glande cu secretie interna si ae 3 parti anatomice: 1.Lob anterior(adenohipofiza) de natura glandulara(70%din masa totala hipofizara). 2.Lob intermediar(o foita de natura glandulara. 3.Lob posterior(neurohipofiza)-28% din volumul glandei si e fomata din elemente nervoase nemodificate. DUPA ACTIUNE SI ORIGINE , hormonii sunt:

I.Homoni secretati de lobul hipofizar anterior(adenohipofiza). 1.STH-de crestere. 2.H.glandulotropi: a.H.tireotrop(TSH). b.H adrenocorticotrop(ACTH). c.H.gonadotropi: FSH, ICSH,LH,LTH,PRL. II.Hormoni secretati de lobul intermediar: 1.MSH. IIIHomonii secretati de lob posterior(neurohipofiza) ce prezinta caracterele tesutului nervos pimind neurosecretia produsa de celulele nervoase ale hipotalamusului pe care o elibereaza in sange. 1.Ocitocina si vasopresina. I.HORMONI ADENHIPOFIZARI. 1.STH(de crestere) e o proteina din 200-400 aa dispusi in 2 catene polipetidice. Actiunea lui e foarte specifica. Reglarea sintezei si secretiei GH e contolata pozitiv si negativ de hipotalamus prin homonul eliberator GH-RH(factor de eliberare hipotalamic GRF). si altul inhibitor(GH-RIH sau somatostatina). ROL: -Homon de crestere ce controleaza sinteza si eliberarea factorilor cate ficat si alte tesuturi. Stimuleaza cresterea in dimensiuni a corpului,a sistmului osos, stimuleaza sinteza proteinelor, intervine in metabolismul glucidelor cu efect hiperglicemiant si in cel al lipidelor. ACTH si GH sunt denumiti si factori diabetogeni. Hiperfunctia: crestere exagerata a organismului(gigantism hipofizar). Hipofunctie(nanism hipofizar).2.Hormoni glandulotopi actioneaza asupra glandelor endocrine. a.TSH-asigura cresterea masei celulare a tiroidei, stimuleaza biosinteza hormonilor tiroidieni. Secretia TSH si controlul e efectuat de "factorul de eliberare"hipotalamic TRF si depinde de raportul dintra secretia ACTH si TSH. ROL : stimularea tiroidei, cresterea masei celulare a tiroidei, captarea iodului din sange catre tiroide, efect activator a homonului de crestere, cresteea metabolismului bazal si scaderea glicogenului hepatic. TSH se gaseste in plasma sanguina legat de BETA-globulina, secretia e conditionata de nivelul tiroxinemiei. b.ACTH- e polipeptida -39 aa. Secretia ACTH e influentata de "factorul de eliberare"hipotalamic CRF. ROL: stimuleaza activitatea corticosuprarenalei si reglarea secretiei hormonale a ei. Cresterea fosfatazei alcaline din plasma. Intevine in glicogenoliza hepatica si are efecte hiperglicemiante cu hiperglicemiante si glucozurie. cresterea lipidelor hepatice. Reglarea homeostaziei si adapteaza organismul la frig,cald,foame,traumatisme,socuri pin intermediul sistemului hipofizo-corticosuprarenal.

LIPSA ACTH -artrofia corticosuprarenalei si abolirea functiilor vitale. SECRETIA EXCESIVA de ACTH-cresteri a lipidelor si depozitarea pe abdomen si cretsrea cetonemiei si cetonuriei. c. Hormonii gonadotropi(sexotropi sau gonadotrofine). Se pot diferentia prin 3 actiuni dinstincte: -actiune foliculostimulanta(rol de matuizare a foliculilor ovarieni). -actiune stimulanta asupra celulelor interstitiale testiculare. -actiune leutotropa ce consta in stimularea activitatii corpului galben cu producere de LTH. Secretia lor e reglata pozitiv de un factor de eliberare hipotalamic(GnRH) ce stimuleaza secetia LH si FSH. Homonii sexuali circulanti inhiba atat secetia de "factor de eliberare" hipotalamic cat si secretia gonadotropinelor hipofizare. HORMONUL FSH-e gliceroproteida. si e coordonat de "factorul de eliberarea hipotalamic LH-FSH.La femei: faciliteaza cretsrea si dezvoltarea glandelor sexuale, intervin in proces de maturizare a filiculilor ovarieni, asigura dezvoltarea ovulului si uterului, intervine in initierea ciclului genital. La barbati: stimuleaza celulele germinative ale testicolelor, stimuleaza spermatogeneza si e numit hormon stimulant al celulelor intertitiale(ICSH). HORMONUL LEUTEINIZANT(LH)-e glicoproteida. Stimuleaza producerea hormonilor sexuali in ICSH si se mai numeste prolan B. ROL: La femei: stimuleaza maturizarea foliculilor ovarieni, secretia de estrogeni, stimuleaza ovulatia si fomarea copului galben. La barbati: stimuleaza activarea celulelo interstitiale ale testiculelor(ICSH), biosinteaza hormonilo sexuali masculini, dezvoltarea caracterelor sexuale secundare masculine. LTH,PRL au ca ROL BIOCHIMIC/FIZIOLOGIC: Stimularea corpului galben, maturatia glandei mamare, produceea lactozei in glanda mamara in perioada de lactatie. II.HORMONII HIPOFIZEI INTERMEDIARE. 1.MSH. Secretia si inhibarea secretiei e controlata de hipotalamus, pin MRF si de MIF, numit si melanoliberin. Secretia MSH e reglata de excitatiile luminoase pin SN. Excitatiile primite de retina sunt transmise prin nevul optic catre nucleul suprasimpatic si de aci la hipofiza. ROL BIOCHIMIC/FIZIOLOGIC: Determina pugmentaea pielii intervine in formarea melaninei pin activarea tirozinei ce catalizeaza converisa tirozinei on pigmenti melaninici. Stimuleaza adaptarea ochiului la intuneric si favorizeaza resinteza purpurei retiniene. Deficitul secretiei produce albinismul. III.HOMONII NEUROHIPOFIZARI. 1.Ocitocina e oligopeptid ciclic cu 8 aa diferiti. ROL: stimuleaza contractia musculaturii netede a uterului gravid, initierea travaliului la termen. Previne hemoragia post-partum. In impul sarcinii secretia e inhibata de foliculina prin mecanism"feed-back".

2.Vasopresina(ADH). E octopeptid ciclic ce difera de octitocina prin prezenta fenilalaninei si argininei in locul izoleucinei si a leucinei. ROL: Actioneaza la nivel capilar prin participare la fenomene de permeabilitate de membrana, are efect hipertensiv, regleaza diureaza. In hiposecretie se instaleaza diabetul insipid ce se manifesta prin poliurie(eliminare masiva de urina foarte diluata fara glucozurie).

****132.Hormonii tiroidieni. 1.HORMONII TIROIDIENI IODURATI. "Coloidul tiroidei" contine o proteina iodurata de tipul globulinei(tireoglobulina) ce contine hormonii toroidieni. Tireoglobulina contine cantitati variabile de iod. Derivatii halogenati ai tireoglobulinei sunt de 3 felui: -derivati re tirozinta, de histidina si tironina. Iodotirozinele sunt lipsite de activitatea biologice dar au rol ca precursori ai hormonilor tioidieni. Iodotironinele sunt hormonii glandei tiroide,deriati ai aa tironina. Tironina se fomeaza pin condensarea a 2 molecule de tirozina cu eliminarea unei molecule de alanina. Complexul de iodotironine reprezinta homonul tiroidian circulant(plasma, tiroida). Provin prin proces de proteoliza fiziologica a tireoglobulinei. Secretia iodotironinelor e realizata de "factorul de eliberare" hipotalamic TRF ce intervin prin AMPc in eliberarea TSH ce activeaza hidroliza enzimatica a tireoglobulinei iodurate. ROL BIOCHIMIC: a.actiune somatotopa, b.calorigena si , c.trofica generala. -implicati in procese de crestere si diferentiere influentand dezvoltarea somatica/psihica a organismului. -cresterea sintezei poteice prin procese biochimice de transfer a aa nervos si scheletic. -Stimuleaza sinteza de AN si altor enzime mitocondriale. -in cresterea absorbtiei G si GAL si scaderea glicogenului hepatic. -scad lipemia, colesterolemia. -cresteri ale reticulocitelor, hematiilor si Hb. -cresc consumul de O2 in tesuturi. -reglarea activitatii enzimelor ce participa la metabolismul energetic. -intensifica reactiile de oxidae celulara si fosforilare oxidativa. INSUFICIENTA-complex simptomatic diferentiat cu: scaderea metabolismului bazal, puls/respiratie scazuta,apatie, oboseala, temperatura corporala subnormala, oprirea cresterii,caderea parului,umflarea buzelor. Cretinismul-oprirea sau incetiniea dezvoltarii fizice,sexuale,mintale,obezitate. HIPOTIROIDISM-mai putin intalnit.

HIPOFUNCTIA-sub forma hipotiroidism primar.secundar-si mexdemul adultului. Aparitia hipotiroidismului poate fi spontana sau indusa de anumiti factori stressanti sau infectiosi. SIMPTOME: nerozitate, oboseala, transpiratie excesiva, hiperglicemie, hipercolesteolemie, tremuraturi ale membrelor, exoftalmie. 2.CALCITONINA e de natua polipeptidica-32 aa si e prodisa de celulele C adiacente ale tiroidei. Lantul polipeptidicare o legatura disulfurica -S-S- intre adicalii de cisteina din pozitiile 1 si 7; reducerea acestei legaturi detemina inactivarea hormonului. Secretia calcitoninei e dependenta de activitatea adenilatciclazei si se realizeaza in mod continuu. ROL BIOCHIMIC: -reglarea conc de Ca2+ in sange(calcemie) si e un hormon hipocalcemiant, detemina o scadere rapida si de scurta durata a calcemiei. -actioneaza asupra osului inhiband resorbtia osoasa. -influenteaza depunerea calciului in oase. Calcitonina activeaza pirofosfataza, enzima implicata in eliberarea pirofosfatului din ATP. Actiunea fiziologica e de scadere a calcemiei si fosfatemiei si se realizeaza prin inhibitia reabsobtiei osoase.

****133.Hormonii glandelor paratiroide.Dispuse in jurul tiroidei, glandele paratiroide secreta hormonul denumit PTH, un polipeptid cu 84 aa si calcitonina. 1PTH(parathormonul). Calcemia regleaza secretia PTH, iar activitatea biologica e scurta(2-3 ore). ROL BIOCHIMIC: Reglaea metabolismului fosfo-calcic, e un hormon hipercalcemiant. Stimuleaza eliberarea Ca2+ din oase. Inhiba resorbtia ionilor PO4 -3 si prin aceste actiuni mentine in anumite limite concentratia in iono de calciu si fosfati din sange si tesuturi. Actioneaza direact asupra osteogenezei-fomarea osteoblastilor si matricei osoase. HIPERSECRETIA-cretserea concentartiei calciului primar plasmatic ionizat, scaderea concentratiei de fosfati, decalcifiei ale oaselor, leziuni ale viscerelor. HIPOSECRETIA(tetania paratiopiva)-diminuarea calcemiei cu tulburari neuromusculare grave, convulsii tetanice si deseori moarte., scaderea de HPO4 2- si depunerea excesiva de Ca3(PO4)2 in schelet. Aceste tulburari se extind asupra tesutului nervos si muscula si produce modificarea excitabilitatii neuromusculae si tulburari trofice.

****134.Hormonii pancreasului endocrin. Pancreasul-e glanda anexa a ficatului cu functie mixta, cea endocrina e eprezentata prin hormoni(insulina, glucagon) iar cea exocrina prin enzime ce devarsa in duoden(proteaza, glicozidaze, lipaze.).

Functia endocrina e indeplinita de insulinele Langerhans cu mai multe feluri de celule: a.Celule A-20% secreta glucagonul. b.Celule B-75% secreta insulina. c.Celule D-5% secreta somatostatina. d.Celule F seceta polipeptidul pancreatic. INSULINA e cel mai important hormon pancreatic. Se gaseste sub forma de combinatii ccoordinative cu Zn. E un polipeptide cu 51 aa cu o configuratie spatiala helicoidala. Polipeptidul-din 2 catene de aa legate inte ele prin punti de sulf, care sunt esentiale in activitatea insulinei. Catena A-21 aa si are ca aa terminali glicocolul si asparagina. Catena B-30 aa si are ca aa terminali fenilalanina si analina. Aceste catene sunt legate intercatenar pin 2 punti disulfurice:1 -stabilita intre radicalii de CIS din pozitiile 7 a ambelor catene. 1 -stabilita intre radicalii de CIS din pozitia 20 a catenei A si din pozitia 19 a catenei B. A 3-a punte disulfurica e intacatenara intre radicalii de CIS din pozitiile 6 si 11 din catena A. Existenta puntilor -S-S- intercatenare e denerminanta pentru stabilirea conformatiei moleculei de insulina si pentru activitatea sa hormonala. ROL BIOCHIMIX: Intervine in numeroase cai anabolice si catabolice, modificand cinetica reactiilor enzimatice. Actiunea centrala a insulinei se manifesta la nivelul metabolismului glucidic si are efect hipoglicemiant. In hipofunctie=>diabet zaharat. Efectul hipoglicemiant se datoreaza mecanismelor de dependenta a insulinei: a.Marirea permeabilitatii celulae pentu Glucoza. GLUCOZA+ATP--Glucokinaza->G-6-O+ADP. G-6-P+H2O--G-6-P-> Glucoza(in sange)+H3PO4. b.Activarea sistemelor de oxidare(calea Embden-Mayerhoff-Parnas) a glucozei la nivelul celulei. Insulina stimuleaza oxidarea directa a glucozei pe calea suntului pentozofosfatilor, favorizand fomaea NADPH+H+ necesar biosintezei AG. c.Inhibaea glicogenolizei cu inhibarea adenilatciclazei si a fosorilazelor. d.Stimularea transformarii G in glicogen hepatic prin activaea fosfoilazelor. Insulina are actiune asupra metabolismului lipidic, fomeaza lipide din glucide in ficat si tesut adipios. Intervine in metabolizmul proteic facilitand transport de aa neutri in muschi. E factor de crestere. 2.GLUCAGONUL-e hormon de natura polipeptidica-29 aa. Nu contine cisteina.E alcatuit dintr-o singura catena polipeptidica, gruparea N-terminala a acestei catene e histidina, iar cea C-terminala e treonina. ROL BIOCHIMIC: -efect hiperglicemiant glicogenolitic, mareste glicemia prin stimularea procesului de glicogenoliza hepatica. Secetia depide de nivelul glicemiei. Actiunea sa se manifesta prin: Glicogenoliza hepatica cu formare de G(in sange). Inhiba sinteza glicogenului hepatic din G si sinteza lipidelor in ficat.

Echilibrul glocagon-insulina contribuie la mentinerea glicemiei la limite normale(80-120 mg%).

****135.Hormonii glandelor suparenale. Glandele suparenale sunt situate in polii superiori ai rinichilor si contin o parte medulara(medulosuprarenala) si una cotex(corticosuprarenala). 1.Hormonii medulosuprarenaleo. Noradrenalina(norepinefrina, arterenol) si adrenalina(epinefrina). Sunt denumiti impreuna catecolamina. Secetia nu e continua ci numai sub actiunea stimulilor de stres. ROL: Adenalina poduce o dilatarea a vaselor sanguine ale muschilor striati si mareste debitul cardiac, glicemia si metabolismul tisular. ADRENALINA. 1.Are aciune hiperglicemianta mobilizand glicogenul muscular si hepatic si favorizand trecerea lui in glucoza. (GLUCOZA)n+ H3PO4<===Adrenalina=> (Glucoza)n-1+G-1-P. 2.Are actiune simpaticomimetica, e mediator chimic al fibelor nervoase simpatice. 3.Actioneaza asupa vaselor sanguine-vasoconstrictie periferica urmata de hipertensiune arteriala la nivelul arteriolelor si capilarelor tegumentului. 4.Determina contractarea arterelor intensificand activitatea muschilor scheletici si cardiaci. Asupa muschiului in repaus are efect vascoconstrictor, iar la cel in activitate efect vasodilatataor. 5.Determina contractii puternice ale musculatoii netede(uter). 6.Produce relaxae a muschilor tractului gastrointestinal ca si a bronhiilor. NOADRENALINA. E mediato al transmiterii excitatiei in sinapsele nervilor periferici. E hormonul cu actiune vasoconstrictoare; actiunea-crestere a rezistentei periferice generale si efect hipertensiv mai mare ca adrenalina. Cei doi hormoni intervin in "sindromul de adaptare" la actiuni externe. Adrenalina e hormonul apararii(adaptarii) pasie a organismului(stari de teama, emotie). Noradrenalina e hormonu al apararii(adaptaii)active a oganismului masnifestate in generak prin furie sau iritabilitate. Adrenalina si noadrenalina influenteaza musculatura neteda. Adrenalina si noradenalina intervin in metabolismul glucidic(hiperglicemiante). Hiperglicemia si glicozuria produsa de adrenalina se explica prin stimulaea glicogenogenolizei hepatice si musculare. Adrenalina stimuleaza reactia de trasnformae a fosforilazet b inactive in fosforilaza a activa, enzima cae catalizeaza G-6-P. In metabolizmul lipidelor intervine in lipoziza si in metabolismul lipidelo plasmatice. In ciclul hidromineral adrenalina provoaca o crestee a concentratiei Mg2+ si Ca2+. Efecte metabolice-mediate de adrenalina cu ca rezultat consum de O2 si producetie de ATP si caldura la nivelul numeroase tesuturi. Medulosuprarenala nu e esentiala pentu viata da in absenta secretiei medulare, organismul nu

poate face fata factorilor stresanti permanenti.

****136.Hormonii corticosuprarenalei. Corticosupararenala are 3 zone: a.Zona glomerurala(hormonii mineralocorticosteroizi). b.Zona fasciulara(hormonii glucocoticosteroizi. c.Zona reticulara(corticoizii sexuali). Coticosuprarenala secreta ~ 30 hormoni(7 sunt biologic activi), secretia e simulata de ACTH. SUNT 3 grupe: 1.Glucocorticoizi. 2.Mineralocorticoizi. 3.Corticoizii sexuali. Hormoniii steroizi sunt derivati de la nucleul steran, nucleu pe care sunt grefate gruparile(alcool, carbonil) in mod frecvent la C3 si C17 si mai a la C11. Unii au o catena de 2 atomi de C in pozitia C17 si in unele cazuri, duble legaturi in ciclul A sau B. Caracteristici: -prezenta gruparilor cetona la C3, dubla legatura C4-C5, grupae cetoalcool la C17. Au 4 tipuri de activitati: 1.Activitate cortinica-asupra metabolismului proteic si glucidic. 2.Activitate andogenica-cesterea si secetia organelor sexuale secundare masculine. 3.Activitate estrogenica-da caractere feminine sexuale. 4.Activitate progesteronica-creeaza conditii de nidare a oului fecundat si mentinerea sarcinii. Homonii glucocorticosteroizi. ROL: -se comporta ca antagonisti ai insulinei, insa cu spectru de actiune mai lag, influenteaza metabolismul proteinelor prin glucogenogeneza. Actiunea fundamentala se manifesta la nivelul metabolismului glucidic prin: cresterea glucogenogenezei, creste glucoza sanguina si glicogenul hepatic. Actiunea asupra metabolismului proteic se manifesa diferit in tesuturile extrahepatice fata de cel hepatic. Mobilizarea aa pentru sinteza proteinelor hepatice antreneaza catabolismul peiferic al poteinelo. Cresterea activitatii transaminazelo sub actiunea hormonilor glucocorticoizilo e antianabolica, la nivelul ficatului actiunea e anabolica. Au propietati antiinflamatorii, antialergice si imunologice.Secretia creste in caz de "stres"-sindrom de adaptare. In hipozecretie: oganismul pierde capacitatea de a mai sintetiza glucide din protide(aa) si lipide. Scade valoarea glicemiei, si glicogenul hepatic,cel muscular si e inhibata transformaea acidului lactic in glicogen la nivel hepatic.Scaderea masei corporale. Hormonii mineralocoticosteroizi sunt secretati de zona glomerulara a cortexului suprarenalei, homonul e aldosteronul si se caracterizeaza prin lipsa O la C11. Secretia se gaseste sub dependenta ACTH. Adosteronul depinde de modificarea volumului

intravascular. ROL BIOCHIMIC: -Influenteaza metabolismul mineralelor, reland concentratia lor intra- si extracelular. Se exercita asupra dinamicii Na+ ,K+, cl+ si indirect asupra apei-prin cesteea reabsobtiei tubulare a sodiului si a apei si a eliminarii de potasiu. Aldosteronul creste reabsobtia de sodiu in schimbul potasiului si in mica masua a ionilor de H. In Hiposecretie-la nivelul rinichilor nu se mai pot retine Na+, Cl-, HCO3-, ai va sacade natremia, presiunea osmotica a sangelui. Se provoaca dezechilibru ionic cu fenomene grave legate de tulburari ale excitabilitatii nervoase si neuromusculare. HIPERPOTASEMIA-datoita excretiei de sodiu exercita efect toxic asupra contractiei miocardului, la rinichi, apare acidoza si se mareste excitabilitatea tesuturilor. Stimuleaza absorbtia lipidelor si a glucozei prin intestin. CORTICOIZII SEXUALI. -Au activitate estrogenica,androgenica si leutenica si sunt forme oxidate ale hormonilor suprarenali si sexuali.Avand la C17 functiunea carbonil, se numesc 17-cetosteroizi. METABOLSIM: -Apar in urina ca produsi de catabolism ai hormonilor suprarenali si sexuali. Sunte produsi: atat de testicul, drept cataboliti ai testosteronei, cat si de cortex suprarenal ca produsi de dereglare a hormonilor corticosteroizi. Excretia urinara e: -un indicator pentru functia suprarenalelo la femei. -La barbati ofera indicatii in ceea ce priveste starea unctionala a suprarenalelo si testicolelor.

****137.Hormonii medulosuprarenalei. Glandele suparenale sunt situate in polii superiori ai rinichilor si contin o parte medulara(medulosuprarenala) si una cotex(corticosuprarenala). 1.Hormonii medulosuprarenaleo. Noradrenalina(norepinefrina, arterenol) si adrenalina(epinefrina). Sunt denumiti impreuna catecolamina. Secetia nu e continua ci numai sub actiunea stimulilor de stres. ROL: Adenalina poduce o dilatarea a vaselor sanguine ale muschilor striati si mareste debitul cardiac, glicemia si metabolismul tisular. ADRENALINA. 1.Are aciune hiperglicemianta mobilizand glicogenul muscular si hepatic si favorizand trecerea lui in glucoza. (GLUCOZA)n+ H3PO4<===Adrenalina=> (Glucoza)n-1+G-1-P. 2.Are actiune simpaticomimetica, e mediator chimic al fibelor nervoase simpatice. 3.Actioneaza asupa vaselor sanguine-vasoconstrictie periferica urmata de hipertensiune arteriala la nivelul arteriolelor si capilarelor tegumentului.

4.Determina contractarea arterelor intensificand activitatea muschilor scheletici si cardiaci. Asupa muschiului in repaus are efect vascoconstrictor, iar la cel in activitate efect vasodilatataor. 5.Determina contractii puternice ale musculatoii netede(uter). 6.Produce relaxae a muschilor tractului gastrointestinal ca si a bronhiilor. NOADRENALINA. E mediato al transmiterii excitatiei in sinapsele nervilor periferici. E hormonul cu actiune vasoconstrictoare; actiunea-crestere a rezistentei periferice generale si efect hipertensiv mai mare ca adrenalina. Cei doi hormoni intervin in "sindromul de adaptare" la actiuni externe. Adrenalina e hormonul apararii(adaptarii) pasie a organismului(stari de teama, emotie). Noradrenalina e hormonu al apararii(adaptaii)active a oganismului masnifestate in generak prin furie sau iritabilitate. Adrenalina si noadrenalina influenteaza musculatura neteda. Adrenalina si noradenalina intervin in metabolismul glucidic(hiperglicemiante). Hiperglicemia si glicozuria produsa de adrenalina se explica prin stimulaea glicogenogenolizei hepatice si musculare. Adrenalina stimuleaza reactia de trasnformae a fosforilazet b inactive in fosforilaza a activa, enzima cae catalizeaza G-6-P. In metabolizmul lipidelor intervine in lipoziza si in metabolismul lipidelo plasmatice. In ciclul hidromineral adrenalina provoaca o crestee a concentratiei Mg2+ si Ca2+. Efecte metabolice-mediate de adrenalina cu ca rezultat consum de O2 si producetie de ATP si caldura la nivelul numeroase tesuturi. Medulosuprarenala nu e esentiala pentu viata da in absenta secretiei medulare, organismul nu poate face fata factorilor stresanti permanenti.

****138.Hormonii sexuali. Sunt secetati de testicule si ovare sub actiunea stimulanta a hormonilor gonadotropi hipofizari. -influenteaza direct dezvoltarea si mentinerea caracterelor sexuale primare si secundare. SUnt esentiali pentru execitarea functiei sexuale si de reproducere. Homonii andogeni-tesosteonul-e podus de celule intetitiale Leydig din testicul, dar si de coticosuprarenale si de ovare. Efectul masculinizant nu se produce la femeie decat in cazuri speciale pentru ca androgenii sunt antagonisti cu hormonii feminini. Dezvoltarea si functia secretoare a oganelor sexuale masculine sunt controlate prin mecanism de "feed-back negativ" la care paticipa LH si FSH, "hormonul de eliberare" hipotalamic GnRH si tostesteronul circulant. -Lh stimuleaza sinteza de testosteona in celulele interstitiale, actiune similara cu cea a ACTH asupra corticosuprarenalei. FSH-controleaza spermatogeneza. Tostesteronul circuland in concentratii mari inhiba atat secretia de gonadotopine hipofizare cat si eliberarea GnRH in sistemul portal hipofizar. ROL BIOCHIMIC:

-aparitia, dezvoltarea, mentinerea caracterelor sexuale masculine primare/secundare. Se manifesta asupra corpului(schelet, muschi, organe genitale,laringe). -Asigura comportamentul sexual normal, functia sexuala si capacitatea de reproducee. -maturizaea spermatozoizilor. -actiune virilizanta si antiestrogena. HIPOFUNCTIA: -tulburari de crestere, involutia oganelo genitale, perturbatii la metabolismul potidic si lipidic. Daca apae la adult-dispa caractere sexuale secundare, azoospermie, atrofia tesicolului, tulburari psihice, nervoase. HORMONII SEXUALI FEMININI. Se impart dupa locul de biosinteza si efecte pe cae le au in: -hormoni estrogeni si gestageni. Amii sunt necesarii oranismului feminin pentru realizarea cilului uterin complet. Actiunea e prmanenta, dar viata genitala activa a femeilor apare in perioada pubetatii si se caracterizeaza prin manifestai clinice. In prima faza a foliculul poduce hormonni estrogeni, care determina dezvoltarea si inmultirea intensa a celulelor epiteliului uterin, iar a 2-a faza-formarea homonilor gestageni ce pregatesc mucoasa uterin pentru nidarea ovulului fecundat. Aici foliculul se maturizeaza, expulzia ovulului se trasforma in corp galben ce produce hormoni gestageni sub influenta caruia mucoasa uterului continua sa fie apta si sa se dezvolte pentru nidarea ovulului fecundat. In cazul in care fecundarea nu se produce corpul galben degenereaza dupa cateva zile si biosinteza hormonilor gestageni inceteaza si e eliminata prin scurgerea estrala. Asflel mucoasa uterina revine la starea initiala dupa care incepe un nou ciclu. In cazul in care are loc fecundaea ovulului, corpul galben nu dispare ci isi continua secretia gestagenilor, impiedicand o nuoa ovulatie, iar conditiile create in uter sunt favorabile dezvoltarii fetusului(perioada de sarcina). HORMONII ESTROGENI -biosintetizati in ovare din colesterol sub actiunea LH si FSH sau de cortex suprarenal si placenta. Principalul hormon e estradiolul ce e de 10 ori mai activ decat estrona din care rezulta aceasta din urma, ca un produs de oxidare.ROL BIOCHIMIC:-apaitia si dezvoltarea/mentinerea functiei sexuale feminine si a caracterelor sexuale primare si secundare feminine. -asigura evolutia normala a ciclului genital. Influenteaza activitatea ovarului, uterului, si oviductului. Inhiba actiunea STH si spermatogeneza. Stimuleaza activitatea altor glande, In mecanisme enzimatice cu rol de Coenzime ce conroleaza transfer de electroni in reaciile la cae participa NAD+ si NADP+. Are efect lipotrop, cu tendina de a preveni acumularea de lipide in ficat. HORMONII GESTAGENI. Principalul hormon e progesterona. E secretata da de "corpus luteum" in faza luteinica a ciclului menstrual, de placenta si ca

precursor al androgenilor si e produsa de cortexul suprarenalei. la producerea hormonilo gestageni intervin diferiti factori in functie de glanda poducatoare. In placenta si cop galben, secretia e reglata de onadotropinele adenohipofizae si corionice iar in corticosuprarenala de ACTH. ROL BIOCHIMIC: -continua si desavarseste actiunea estrogenilor, pregatind endometrul uterin pentu crearea conditiilor de nidare a ovulului fecundat. Influenteaza dezvoltarea mucoasei uterine in vederea implantarii ovulului fecundat.Mentine mucoasa uterina in faza de secretie pentru hranirea embrionului in dezvoltare. Inhiba ovulatia, regleaza activitatea ovarelor, actioneaza cu hormonii estrogeni aupra dezvoltarii glandei mamae si contribuie la secetia de lapte post-prandum. -inhiba contractilitatea uterului provocata de foliculina si ocitocina, efect important pentru mentinerea ovulului fecundat. Stimuleaza anabolismul proteic si influenteaza metabolismul mineral.

****139.Hormonii tisulari locali.Prostaglandine. Sunt un grup de substante cu structuri chimice diferite, produse in anumite tesutui si in sange, si care in concentratii mici sunt biologic activate aand functie de homon ce execita efect local. Ei nu sunt produsi ai landelor endocrine. Desi au poprietati generale comparabile cu ale hormonilor glandelor endocrine, spre deosebire de ei, homonii tisulari au actiuni locale la nivelul tesuturilo in care sunt secretati, iar cei fomati on plasma sanguina ajung la anumite tesuturi asupra carora au actiune. In creier sunt numeroase peptide cu rolui reglatoae asupra functiei nervoase superioare. Unele sunt si in alte reiuni ale copului cu functii diferite. Cele din creier au rolui deosebite in procese homeostazice in comportament, memorie, invatare, durere, somn. 1.ENDOFINELE sunt neuropeptide cu actiuni asemanatoare cu ale morfinei, pincipiul activ extras din opiu, substanta analgezica si euforica. 2.Gastrinele sunt polipeptide secretate de mucoasa gastica. Manifesta actiune de stimulae a secetiei gastice de HCl si a pepsinei. Are actiune hipetofianta asupa mucoasei si creste motilitatea gastrica. 3.Secretina e polipeptid(27 aa) secretat de mucoase intestinului subtire si apoi transporta pe cale saguina la pancreas. E eliberata cand continutul acid al stomacului atinge mucoasa duodenala. 4.Relaxina e o proteina elaborata de corpul galben al ovarului. olul biologic al relaxinei consa in a facilita flexibilitatea simfizei pubiene si in a asigura o nastere normala. 5.Renina e o poteina podusa de rinichi si mediatizeaza efectele sale biologice prin angiotenzina ce stimuleaza poducerea aldosteroninei de corticosuprarenala. 6.Angiotensine-sunt peptide. Se cunoaste i angiostensina I si una II . Ambele au ca precursor ALFA 2-globulina din sange(angiotensinogen) din care rezulta pin scindare hidrolitica sub actiunea reninei. Rolul e vasoconstrictiei arteriolelor,

7.Kinine0polipeptide produse in sange. Au rol hipotenso ca urmare a actiunii vasodilatatoare. Se cunosc mai multe kinine(Bradikinina si Kalidina). 8.Histamina- e o amina biogena ce rezulta prin decarboxilarea histidinei sub actiunea histidindecarboxilazei a carei coenzima e piodoxofosfatul. Histamina e constituient normal al tesutuilo animale care se gaseste in cantitati mari in muschiul sheletic, fibre nervoase, ,peretii intestinului, ficat, plamani, piele si mucoase. Efectele sunt la nivel cardiovascular-vasodilatator si hipotensiv.Rol in permeabilitatea membranelor pentu poteine si posibil pentu apa. 9.Tiramina si Hidroxitiramina-sunt amine biogene rezultate prin decarboxilarea tirozinei. Rol in stimularea contractiei musculatuii netede a uterului si cresterea presiunii arteriale. 10.Seotonina e o amina biogena derivata de la tiptofa; e produsa in mucoasa gastrointestinala, sange si creier. Are actiuni farmacologice. -e hipertensiv, stimuleaza peristaltismul intestinal si contractia muschilor netezi. favoizeaza tranmiterea influxului nervos. Are rol in stari psihocomportamentale. 11.Acetilcolina e mediator chimic ce actioneaza la nivelul sinapselor colinergice.CH3-CO-O-CH2-CH2- +N-(CH3)3. 12.Epicosanoizii: prostaglandine, prostacicline, tomboxani, leucotriene, lipoxine. a.Actiuni asupra sistemului digestiv. Sunt sintetizati si eliberati in cantitati apreciabile in tubul digestiv. PGE actioneaza asupra musculatorii netede pe intreaga lungime a tubului digestiv: esofag, stomac, intestin subtire si colon. b.Actiuni ale eicosanoizilo asupra aparatului excretor. Rinichiul e organ producator da si de postaglandine E si A. olui la nivel renal: mentine flux sanguin renal, creste filtrarea glomerurala, rol diuretic, inhibitia resorbtiei de sodiu si homeostazia apei. c. Actiuni ale eicosanoizilor asupra sistemului nervos central: sunt prezenti in toate structurile SNC si SNP si desfasoara la acest nivel o multime de actiuni. d. Actiuni ale eicosanoizilor asupra sistemului reproducator: actioneaza atat la niv aparatului genital al ambelor sexe. e. Actiuni ale eicosanoizilor asupra aparatului respirator: plamanul este cel mai echipat enzimatic pt a interveni in metabolizarea ac grasi polinesaturati. f. Actiuni adupra sistemului cardiovascular: modulatori in activitatea cardiaca, in reglarea tonusului muscular si in dirijarea funciilor sangelui si elementelor figurate. g Implicatii hematologice ale eicosanoizilor: implicati in diverse functii la niv leucocitar. h. Implicatii asupra sistemului endoclin: se exercita in special asupra hipofizei, tiroidei, suprarenalei, gonadelor si pancreasului.

********