ARGUMENT

Transmisia automobilului are o cinematic potrivit cu rolul de aă ă

transmite momentul motorului la ro ile motoare, modificându-i, înţ

acelaşi timp valoarea în func ie de m rimea rezisten elor laţ ă ţ

înaintare.

Schema cinematic a transmisiei aă utomobilului

1- motor; 2- ambreiaj; 3- cutia de viteze; 4- articula ii cardanice; 5- arboreţ longitudinal intermediar; 6- arbore longitudinal principal, 7- transmisia

principal ; 8- diferen ial; 9- ro i motoare; 10- arbori planetari; 11- carter punteă ţ ţ motoare

În raport cu num rul de pun i motoare şi cu pozi ia acestoraă ţ ţ

transmisia automobilelor poate cuprinde, în totalitate sau par ial,ţ

urm toare ansambluri: ă

-ambreiajul;

-cutia de viteze;

-reductorul distribuitor;

-transmisia cardanic ;ă

-transmisia principal ;ă

-diferen ialul; ţ

-arborii planetari.

1

-transmisia finală

Ambreiajul este ansamblul care transmite cutiei de viteze

puterea produs de motor, asigurând cuplarea acesteia la pornire,ă

decuplarea şi cuplarea în timpul mersului la schimbarea treptelor de

vitez şi decuplarea pe o perioad scurt la oprirea automobilului. ă ă ă

Cutia de viteze asigur modificarea momentului la roat înă ă

func ie de diferitele rezisten a la înaintare şi mersul înapoi f rţ ţ ă ă

inversarea sensului de rota ie al motorului.ţ

Reductorul distribuitor are rolul de a distribui momentul motor

la dou pun i motoare şi totodat de a-l multiplica.ă ţ ă

Transmisia cardanică are rolul de a transmite momentul de

torsiune între arbori afla i în planuri diferite, respectiv de la cutia deţ

viteze la reductorul central.

Transmisia principala sau reductorul central permite

transmiterea momentului motor sub un unghi de 90 grd.

Diferen ialul ţ are rolul de a asigura deplasarea ro ilor motoareţ

cu tura i diferite atunci când condi iile de drum o cer, de exemplu laţ ţ

executarea virajelor.

Arborii planetari au rolul de a transmite momentul de

torsiune de la diferen ial la ro ile motoare sau reductorul final.ţ ţ

Reductorul final are rolul de a m ri momentul motor la roată ă

în cazul autovehiculelor grele. Puterea dezvoltat de motor esteă

transmis la ro ile motoare de o serie de organe care formează ţ ă

transmisia automobilului. Aceste organe sunt: ambreiajul, cutia de

viteze, transmisia principal , diferen ialul şi arborii planetari.ă ţ

Ambreiajul este organul de leg tur a transmisiei cu motorul, fiindă ă

montat între motor şi schimb torul de viteze. Acesta permiteă

transmiterea cuplului motor de la arborele cotit la cutia de viteze şi

2

poate întrerupe leg tura dintre cutia de viteze şi arborele cotit, înă

vederea schimb rii treptei de viteze. Cutia de viteze, cel de-ală

doilea organ al transmisiei automobilului, în sensul de transmitere a

mişc rii de la motor, are urm toarele func ii: permite modificareaă ă ţ

for ei de trac iune în func ie de varia ia rezisten elor la înaintare,ţ ţ ţ ţ ţ

permite mersul înapoi al automobilului, f r a inversa sensul deă ă

rota ie al motorului, realizeaz întreruperea îndelungat a leg turiiţ ă ă ă

dintre motor şi restul transmisiei în cazul în care automobilul st peă

loc cu motorul în func iune. La automobilele ROMAN transmisiileţ

cardanice se folosesc pentru a transmite momentul de torsiune de

la cutia de viteze la cutia de distribu ie si apoi la reductoareleţ

centrale ale pun ilor sau de la o punte spate la cea de–a doua punteţ

spate În construc ia automobilelor se folosesc transmisii cardaniceţ

simple deschise cu articula ii la ambele capete. ţ

Puntea motoare are rolul de a transmite momentul motor

de la cutia de viteze la ro ile motoare. În acelaşi timp, punteaţ

trebuie s transmit cadrului sau caroseriei for ele de trac iune şiă ă ţ ţ

for ele de frânare, precum şi momentul rotativ şi momentul deţ

frânare, care apar în timpul deplas rii automobilului. Puntea trebuieă

s asigure o func ionare normal a tuturor organelor montate înă ţ ă

carterul pun ii (transmisia principal , diferen ialul, arborii planetari).ţ ă ţ

Permite ob inerea unui raport de transmitere la care calit ileţ ăţ

dinamice şi economice ale automobilului sunt optime. Dat fiindă

fiabilitatea ridicat a transmisiei în ansamblu, exist tendin aă ă ţ

eronat ca acestei p r i a automobilului s i se acorde o mai mică ă ţ ă ă

aten ie în exploatare. Dup cum se ştie, transmisia autovehiculelorţ ă

aplic cuplul motor variabil cu viteze de rota ie diferite la ro ileă ţ ţ

motoare, proces care trebuie s se fac lin, f r zgomote şi cuă ă ă ă

mult siguran a. Organele care intr în structura acestui sistemă ţ ă

3

sufer intense solicit ri complexe de natur mecanic , termic şiă ă ă ă ă

chiar corosiv în urma c rora se produc abateri dimensionale, deă ă

form , deteriorare a suprafe elor sau deregl ri. Întregul lană ţ ă ţ

cinematic al transmisiei este intens solicitat, atât termic cât si

mecanic, de aceea sunt necesare interven ii periodice în procesulţ

de exploatare pentru reabilitarea st rii tehnice a transmisiei.ă

Men inerea st rii tehnice a automobilelor şi restabilireaţ ă

valorilor parametrilor de diagnosticare în domeniul de

func ionalitate impun controlul şi aplicarea unor lucr ri deţ ă

între inere tehnic şi de repara ii curente, aplicate pun ii motoareţ ă ţ ţ

prezentate în aceast lucrare.ă

Capitolul 1

Noţiuni despre puntea motoare

Puntea motoare are rolul de a transmite momentul motor de

la cutia de viteze la ro ile motoare. În acelaşi timp, puntea trebuieţ

s transmit cadrului sau caroseriei for ele de trac iune şi for ele deă ă ţ ţ ţ

frânare, precum şi momentul rotativ şi momentul de frânare, care

apar în timpul deplas rii autoă mobilului.

Puntea trebuie s asigure o func ionare normal a tuturoră ţ ă

organelor montate în carterul pun ii (transmisia principal ,ţ ă

diferen ialul, arborii planetari). Permite ob inerea unui raport deţ ţ

transmitere la care calit ile dinamice şi economice aleăţ

automobilului sunt optime.

În func ie de modul de transmitere a for elor şi a momentelorţ ţ

de la puntea motoare la cadrul sau caroseria automobilului, pun ileţ

motoare se clasific în: ă

• Pun i motoare la care for ele şi momentele se transmitţ ţ

prin intermediul arcurilor suspensiei;

4

• Pun i motoare la care for ele se transmit prin intermediulţ ţ

arcurilor suspensiei, iar momentele prin bare de reac iune;ţ

• Pun i motoare la care for ele şi momentele se transmitţ ţ

prin intermediul unor trompe cardanice;

La autovehicule Roman puntea spate este o punte motoare.

Puntea motoare se compune din: transmisie principal ,ă

diferen ial, arbori planetari, şi carterul pun ii în care seţ ţ

monteaz p r ile componente. ă ă ţ

În fig. 1. este prezentat schema cinematic a pun iiă ă ţ

motoare.

Fig. 1. Schema cinematic a pun ii motoareă ţ

1- transmisie principal ; 2- caset diferen ial; 3- arbori planetari; 5- carterul pun iiă ă ţ ţ

motoare; 6- ro iţ

Transmisia principală, întâlnit sub denumirea de reductoră

central, angrenaj principal sau în unghi, este mecanismul plasat

între arborele secundar al cutiei de viteze şi diferen ial. Transmisiaţ

principal îndeplineşte dou func ii: permite transmitereaă ă ţ

momentului motor de la un arbore situat în plan longitudinal al

automobilului la diferen ial (sub un unghi de 90º ), şi în acelaşi timp,ţ

îl şi m reşte. ă P r ile componente ale transmisei principale suntă ţ

reprezentate în fig. III.1. Pinionul conduc tor (pinionul de atac) seă

g seşte în angrenare permanent cu roata condus (coroana).ă ă ă

5

Roata condus se fixeaz de caseta diferen ialului. Raportul deă ă ţ

transmitere al transmisei principale io este întotdeauna supraunitar.

Clasificarea transmisiilor principale.

Dup schema cinematic de organizare (num rul treptelor deă ă ă

schimbare a momentului motor), transmisiile principale pot fi:

simple şi duble.

Dup tipul angrenajelor utilizate transmisiile principale pot fi:ă

conice, cilindrice şi cu melc. Transmisia principal cu angrenaj conică

poate fi: cu din i drep i cu din i înclina i, cu din i curbi şi angrenajţ ţ ţ ţ ţ

hipoid.

Reductorul central este destinat pentru a m rii momentulă

transmis de la arborele cardanic şi pentru transmiterea acestui

moment la diferen ial şi la arborii de transmisie ai reductoarelorţ

finale. Totodat serveşte la schimbarea direc iei momentului motoră ţ

cu un unghi de 900

Construc ia reductorului central cu angrenaj conic aţ

automobilelor dotate cu motoare D 2156 HMN 8 este prezentat înă

figura de mai jos

Reductorul central

Pinionul conic 1 angreneaz cu roata din at 15. Pe axulă ţ ă

pinionului de atac 1 se monteaz rulmentul 2, rulmentul 8 cuă

carcasa acestuia 7 şi flanşa de antrenare 12, fixat prin piuli a 13.ă ţ

6

Pinionul de atac asamblat se introduce în carcas , dup ce înă ă

prealabil se fac reglajele corespunz toare.ă

Reductorul final al pun ii din spate este prezentat în fig. 2.14.ţ

Pe arborele 1, antrenat de diferen ial este montat prin caneluriţ

pinionul 9, care angreneaz cu roata din at 10, ce antrenează ţ ă ă

arborele ro ii 16. Acest ansamblu este montat într-o carcas cu unţ ă

plan de separa ie, care se poate strânge la corpul pun ii din spateţ ţ

prin intermediul şuruburilor 7.

Reductorul final

Diferen ialul ţ este un mecanism montat între transmisia

principal şi transmisia la ro ile motoare care permite ob inerea deă ţ ţ

viteze unghiulare diferite la ro ile pun ii. La deplasareaţ ţ

automobilului în viraj, roata motoare exterioare parcurge un spa iuţ

mai mare decât roata motoare interioar virajului. Diferen ialul esteă ţ

mecanismul care permite ca ro ile motoare ale aceleaşi pun i s seţ ţ ă

roteasc cu viteze unghiulare diferite, dând astfel posibilitatea ca laă

deplasarea automobilului în viraje, ro ile s parcurg spa ii diferite. ţ ă ă ţ

7

Dac ro ile motoare sunt montate pe acelaşi arbore,ă ţ

deplasarea automobilului în viraje nu este posibil f r alunecareaă ă ă

şi patinarea ro ilor, ceea ce conduce la uzarea rapid a anvelopelor,ţ ă

la creşterea consumului de carburant şi la manevrarea mai dificil aă

direc iei. În lipsa diferen ialului, în anumite condi ii de deplasare aţ ţ ţ

automobilului, apare între ro ile pun ii aşa numita putere parazit .ţ ţ ă

De obicei, apari ia puterii parazite este provocat de dimensiunileţ ă

diferite ale razelor ro ilor la deplasarea rectilinie pe c i netede şi deţ ă

rulare a ro ilor egale când au de parcurs spa ii diferite (viraje sauţ ţ

drum cu denivel ri).ă

Apari ia puterii parazite la ro ile pun ii determin :ţ ţ ţ ă

• sporirea solicit rilor din mecanismele pun ii;ă ţ

• creşterea pierderilor mecanice prin creşterea puterii transmisiei;

• sporirea consumului de combustibil şi uzurii anvelopei;

• reducerea manevrabilit ii şi stabilit ii automobilului.ăţ ăţ

Clasificarea diferen ialelorţ

Diferen ialele se clasific dup tipul angrenajelor folosite,ţ ă ă

dup principiul de func ionare, dup valoarea momentului transmisă ţ ă

şi dup locul de dispunere al lor în transmisie. ă Dup tipulă

angrenajelor folosite, diferen ialele pot fi cu ro i din ate conice şi cuţ ţ ţ

ro i din ate cilindrice, iar dup principiul de func ionareţ ţ ă ţ

diferen ialele de împart în: simple, blocabile sau autoblocabile. ţ

Dup valoarea momentului transmis la ro ile motoareă ţ

diferen ialele se împart în: simetrice şi asimetrice. Dup locul deţ ă

dispunere în transmisie, se folosesc diferen ialele dispuse întreţ

ro ile aceleiaşi pun i şi diferen ialele dispuse între pun ileţ ţ ţ ţ

automobilului cu mai multe pun i motoare. La automobile cele maiţ

8

r spândite sunt diferen ialele simple, simetrice cu ro i din ateă ţ ţ ţ

conice ce va fi prezentat în subcapitolul ulterior.

Partile componente si functionarea diferentialului

În general un diferen ialţ ( fig. 2. ) se compune din caseta 3 pe

care este fixat coroana 2 a transmisiei principale. În caset seă ă

fixeaz crucea 7 pe care sunt monta i liberi sateli ii 6 (în num r deă ţ ţ ă

2 pân la 4), care angreneaz permanent cu pinioanele planetare 4ă ă

şi 5. Acestea sunt fiecare, fixate la extremit ile interioare aleăţ

arborilor. Mişcarea de rota ie se transmite casetei diferen ialului deţ ţ

la transmisia principal (pinionul de atac şi coroana 2) aă

automobilului. La deplasarea automobilului în linie dreapt ,ă

deoarece lungimile drumurilor descrise de ro ile motoare suntţ

egale, vitezele lor unghiulare sunt egale. Deci vitezele unghiulare

ale pinioanelor planetare vor fi egale cu cea a casetei iar sateli iiţ

sunt imobiliza i executând o mişcare de revolu ie împreun cuţ ţ ă

caseta. Ei au în acest caz num rul rolului de piese de leg tur întreă ă ă

caseta şi pinioanele planetare.

La deplasarea în viraje a automobilului, ro ile motoare vorţ

avea de parcurs drumuri de lungimi diferite, deci şi vitezele lor

unghiulare vor trebui s fie diferite. Astfel roata din exteriorulă

virajului împreun cu pinionul planetar respective vor avea o viteză ă

unghiular mai mare decât cea din interiorul virajului.ă

9

Fig 2. Construc ia diferen ialuluiţ ţ

a- diferen ial demontat; b-ţ diferen ial montatţ

Pentru a realiza aceast diferen de vitez unghiular (deă ţă ă ă

tura ie) între pinioanele planetare, sateli ii vor avea în plus oţ ţ

mişcare de rota ie în jurul axelor lor proprii, care va fi cu atât maiţ

mare cu cât diferen a de tura ie dintre pinioanele planetare esteţ ţ

mai mare.

Alunecarea şi patinarea ro ilor duce la o uzur rapid aţ ă ă

pneurilor, la un consum de putere pentru alunecare şi patinare, la o

creştere a consumului de combustibil şi la dificult i în ceea ceăţ

priveşte manevrarea automobilului.

10

Diferen ialul H 0835 şi HD 1045ţ

Diferen ialul utilizat la autovehiculele ROMAN este unţ

diferen ial simetric simplu cu sateli i conici de tipul H 0835 .ţ ţ

Carcasa diferen ialului este compus din semicarcasele 4 şi 6ţ ă

asamblate într-un plan perpendicular pe axa longitudinal a pun ii.ă ţ

Pe semicarcasa 4 (din dreapta ) se monteaz coroana din at iar peă ţ ă

semicarcasa 6 (din stânga) se fixeaz bucşa cu excentric 7 pentruă

ac ionarea pompei de ulei. Între cele dou semicarcase se fixeazţ ă ă

crucea 12 de sus inere a celor 4 sateli i 5, iar în alezajele lateraleţ ţ

sunt montate pinioanele planetare 13 (dreapta) şi 11 (stânga).

Pinioanele sateli i sunt în angrenare permanent cu pinioaneleţ ă

planetare. Reglarea pozi iei coroanei din ate fa de pinionul deţ ţ ţă

atac, la asamblarea diferen ialului se face cu ajutorul şaibelor deţ

reglaj 3 care se introduc între capacele laterale şi carcasa pun ii. ţ

Arborii planetari au rolul de a transmite momentul motor

de la diferen ial la ro ile motoare ale automoblului, sunt solicita i laţ ţ ţ

torsiune de c tre momentul motor, dar şi la încovoiere de for eleă ţ

care ac ioneaz asupra ro ii motoare. Arborii planetari sunt solicitatiţ ă ţ

la torsiune de c tre momentul motor, dar pot fi solicita i şi laă ţ

încovoiere de for ele care ac ioneaz asupra ro ilor motoare. Fr, Ff,ţ ţ ă ţ

Z2 şi Y2. For ele Fr şi Ff solicit arborele planetar la încovoiere înţ ă

plan orizontal, iar Z2 şi Y2 în plan vertical. Clasificarea arborilor

planetari se face dup solicit rile la care aunt supuşi. Solicit rileă ă ă

arborilor planetari depind de modul de montare a cap tului loră

exterior în carterul pun ii motoare. În func ie de modul de montareţ ţ

a arborilor planetari în carterul pun ii motoare, ei pot fi: totalţ

dec rca i, semiînc rca i şi total înc rca i de momentul încovoietor.ă ţ ă ţ ă ţ

Arborii planetari total desc rca i (fig. 3 a.) sunt solicita i numai laă ţ ţ

torsiune de c tre momentul Mr. În acest caz, butucul ro ii motoare,ă ţ

11

prin intermediul a doi rulmen i conici 2 şi 3, se monteaz .pe trompaţ ă

1 a carterului pun ii din spate. Solicitare la încovoiere este preluatţ ă

astfel de carterul pun ii motoare. arborele planetar preluînd numaiţ

momentul motor ce-l solicit la torsiune. Solu ia cu arborii planetariă ţ

total desc rca i se utizeaz la autocamioane şi la autobuze.ă ţ ă

Fig. 3. For ele şi momentele care ac ioneaz asupra unei ro i motoareţ ţ ă ţ

Tipuri de arbori planetari: a-desc rca i; b- semiînc rca iă ţ ă ţ ; c- înc rca iă ţ ;

La autovehicule Roman se utilizeaz arbori desc rca i ( fig. 3, a)ă ă ţ

Pentru a transmite momentul motor de la diferen ial laţ

ro ile motoare, arborii planetari sunt solidariza i la rota ie atît cuţ ţ ţ

diferen ialul (pinioanele planetare) cît şi cu butucul ro ii motoare.ţ ţ

Arborii planetari, constructiv, se deosebesc între ei dup modul deă

solidarizare cu pinioanele planetare, precum şi cu ro ile motoare.ţ

Exist arbori solidariza i cu pinionul planetar prin intermediulă ţ

canelurilor, iar cu butucul ro ii printr-o flanş . Arborele seţ ă

solidarizeaz la rota ie cu pinionul planetar tot printr-un cap tă ţ ă

canelat, iar cu butucul ro ii motoare prin intermediul unei peneţ

ce are un locaş pe por iunea conic a arboreluiţ ă

Transmisia finală amplific momentul motor transmisă

ro ilor şi, în acelaş timp, contribuie la micşorarea solicit rilorţ ă

organelor transmisiei dispuse înaintea ei. Transmisia final seă

utilizeaz la automobilele la care raportul de transmitereală

transmisiei principale, rezultat prin calcul, are o valoare prea mare.

12

La automobilele, transmisia final este dispus dup diferen ial.ă ă ă ţ

Transmisile finale se întîlnesc la unele autobuze sau autocamioane

grele. Transmisiile finale se clasific dup mai multe criterii. Dină ă

punct de vedere constructiv, transmisiile finale pot fi cu ro i din ateţ ţ

(cu arbori cu axe fixe sau planetare) şi cu lan (nu se mai utilizeazţ ă

la automobilele moderne).

Fig. 4. Schema cinematica a puntii din spate a autobuzului

1- carterul pun ii; 2- muf de cuplare aţ ă diferen ialului; 3- transmisie final , 4- ro i motoare;ţ ă ţ 5- coroana transmisiei principale; 6- sateli iiţ di8feren ialului; 7- pinionul transmisiei principale; 8-ţ arbore planetar; 9- 9,10- pinioanele transmisiei finale; 11- arborele ro ii motoareţ

Dup num rul treptelor, transmisiileă ă

finale pot fii: simple, duble şi cu mai multe

trepte. Dup locul de amplasare,ă

transmisiile finale pot fi dispuse lîng diferen ial sau lîng ro ileă ţ ă ţ

motoare. În fig. 4 este prezentat schema cinematic de la ună ă

autobuz, echipat cu motor D2156 HMN8 la care se utilizează

transmisii finale simple cu ro i din ate, cu arbori cu axe fixeţ ţ

amplasate lâng ro ile motoare.ă ţ

13

CAPITOLUL 2

ÎNTRETINEREA PUNŢII MOTOARE

Între inerea diferen ialului const în: ţ ţ ă

-controlul nivelului;

-completarea şi schimbarea uleiului de transmisie din carter;

- verificarea etanşeit ii carteruluiăţ

-reglarea rulmen ilorţ

Controlulşi completarea nivelului uleiului de transmisie din

carter.

Periodic, se controleaz nivelul lubrifiantului, care trebuie să ă

fie pân la nivelul orificiului de alimentare. Dac nivelul esteă ă

necorespunz tor, se va completa cu ulei de acelaşi tip.ă

Schimbarea uleiului de transmisie din carter se face la

termenele date în noti a tehnic a automobilului şi const dinţ ă ă

golirea lubrifiantului printr-un orificiu plasat în partea de jos a

carterului şi umplerea, pân la nivel tot printr-un orificiu astupat cuă

unbuşon filetat şi plasat la în l imea la care trebuie s fie nivelulă ţ ă

lubrifiantului. Uleiul de transmisie se înlocuieşte întotdeauna la

venirea automobilului din curs , pentru ca s fie cald şi s seă ă ă

14

scurg mai uşor. Opera iile de între inere a pun ii spate suntă ţ ţ ţ

prev zute în tabelul de mai jos: ă

Operatia

Periodicitatea, în km echivalen iţ

În perioada de garantie şi rodaj

Dupa perioada de rodaj

Dupa îniocuirea motorului cu altele noi sau reparate

Schimbarea uleiului Odata la 500 24000 24000

Gresare arbori cu cama frână

500/2 500/5000 3000 3000

Gresare suport arbore

antrenare-ieşire 500/2500/5 000 3 000 3000

Verificare nivel ulei 2 500/5 000 3000 4000

Inlocuirea unsorii la rulmen ii ro ilorţ ţ — RTS- RTS-

max24000 max 24000Verificare jocului la pinionul de atac — 12 000 12000

Verificarea jocului la rulmen ii rotilorţ

— 12000 12000

Verificarea starii jantelor Zilnic Zilnic şi la 12

000

Zilnic şi la 12 000

Verificarea stringerii capacelor

diferentialului 2500 3000 3000

Verificarea stringerii piuli elor ro ilorţ ţ

Zilnic şi la 12 000

Zilnic şi la 12 000

Zilnic şi la 12 000

Date pentru reglarea puntii spate

Felul jocului H08SS/HD 0835 H1045/HD1045

Jocul axial al rulmentilor grupului

conic,

0,13/0,15 0,13/0,15

Jocul axial al rulmen ilorţ

diferentialului. In mm

0,09/0,11 0,11/0,13

Jocul axial definitiv al diferentialului

dup scoaterea unei saibe de subă

capacul carcasei de grosimea

15

0,09/0,10, in mm — 0,06/0,07

Jocul între flancurile din ilorţ

coroanei si pinionului de atac, in îngust, in mm 0,15 0,20

Jocul axial la butucul ro ii, în rota iiţ ţ

ale piulitei cu caneluri 1/4 1/4

Diametrul interior al tamburului de

frina, in mm

440 440

Diametrul interior maxim al

tamburului, dupa reparatii, în mm

443 443

Jocul între sabo i si tambur, in mmţ 0,5/0,8 0,5

Grosimea minima a ferodoului, in

mm

6,5 6,5

La transmisia centrala: Jocul radial al arborelui

de antrenare în bucşele de lagar,

mm

0,2/0,6 0,2/0,6

— jocul axial al arborelui de

antrenare, în mm

0,5 0,5

- Jocul axial in diferen ial, în mmţ 0,4 0,4

Verificarea şi reglarea jocului dintre dantura pinionului

de atac şi cea a coroanei diferen ialuluiţ

Verificarea jocului la dantura grupului conic al diferen ialului seţ

face ini ial prin apreciere, la mân . dac se simte un joc prea mareţ ă ă

sau prea mic, se ac ioneaz asupra piuli ei speciale din parteaţ ă ţ

casetei diferen ialului printr-o deşurubare cu un anumit num r deţ ă

ture, înşurubându-se cealalt piuli cu acelaşi num r de ture, până ţă ă ă

se ob ine un joc mai mic la dantura grupului conic sau, invers, pânţ ă

se ob ine un joc mai mare.ţ

Se fixeaz apoi un comparator 1 cu palpatorul perpendiculară

pe flancul unui dinte al coroanei 2 cât mai aproape de diametrul

16

exterior şi se verific dac jocul la dantur este între 0,12 şi 0,25ă ă ă

mm; dac jocul este prea mare, se deşurubeaz piuli a de pe parteaă ă ţ

casetei diferen ialului şi se înşurubeaz cu aceeaşi valoare piuli aţ ă ţ

cealalt şi invers. Dup ce se ob in valorile corespunz toare joculuiă ă ţ ă

prescris, se blocheaz piuli ele de reglaj cu opritoarele.ă ţ

Verificarea şi reglarea jocului

dintre dantura pinionului de atac

şi cea a coroanei:

1-comparator; 2- coroana

diferen ialului; 3- carcasaţ

diferen ialuluiţ .

Verificare şi reglarea distan ei coniceţ

Pentru a se realiza o cuplare corect între pinionul de atac şiă

coroana diferen ialului, pinionul trebuie pozi ionat astfel ca parteaţ ţ

din fa a acestuia s se g seasc la distan a A=59 mm de axulţă ă ă ă ţ

coroanei .

Pozi ionarea se realizeaz prin amplasarea unor rondele 1, deţ ă

grosimi convenabile, între rulmentul biconic 2 şi arborele secundar

3.

Verificarea distan ei conice se face astfel:ţ

- se fixeaz semicarcasa dreapt a cutiei de viteze pe un suport;ă ă

- se aşeaz arborele secundar asamblat în locaşul s u;ă ă

- se pune la loc semicarcasa stâng , strângându-se provizoriuă

câteva şuruburi între semicarcase;

- se fixeaz capacul cutiei de viteze pentru a permite colivieiă

rulmentului biconic s stea în pozi ie corect ;ă ţ ă

17

- se aşeaz mandrina 1 în g urile din semicarcas ; apoi seă ă ă

introduce cala 2, la partea din fa a pinionului de atac;ţă

- se m soar distan a dintre cal şi mandrin , folosind ună ă ţ ă ă

calibru de distan .ţă

Verificarea şi reglarea

distan ei conice:ţ

1-rondele de reglare; 2- rulment

biconic; 3-arbore secundar, A-

distan conicţă ă

Coroana transmisiei principale nu se recondi ioneaz .ţ ă

Înlocuirea coroanei are loc atunci când prezint : fisuri sau cr p turiă ă ă

indiferent de natur şi pozi ie, ştirbiri ale din ilor pe mai mult deă ţ ţ

25% din suprafa a de lucru, uzura alezajului pentru carcasaţ

diferen ialului peste limita admis .ţ ă

Pentru verificarea jocului dintre flancurile din ilor pinioanelorţ

transmisiei principale se aşează

ceasul comparator perpendicular

pe flancul dintelui, se ine pinionulţ

şi flanşa de antrenare fix şi se

roteşte coroana de la un refuz la

cel lalt. ă Se citeşte ceasul

comparator. M sur toarea se faceă ă

pe fiecare al doilea dinte al

18

coroanei. La un joc prea mic pe flancuri se scoate şaiba

corespunz toare din partea opus coroanei şi se introduce în parteaă ă

coroanei. La un joc prea mare se procedeaz invers.ă

Verificarea jocului dintre flancurile din ilor la transmisia principal aţ ă

pun ii motoare HD 0835ţ

Reglarea angren rii pinionuluiă central şi coroanei la transmisia

principală

Pentru a verifica şi corecta

angrenajul pinion de atac şi coroan , se acoper trei din i aiă ă ţ

coroanei cu vopsea de tuşat. Prin intermediul flanşei de antrenarea

pinionului se roteşte coroana cu o rota ie complet înainte şi înapoiţ ă

frânând coroana cu o bucat de lemn. Urmele de c lcare pe din iiă ă ţ

coroanei şi pinionului trebuie, pe cât posibil, s coincid cu celeă ă

existente la ro i din ate noi.ţ ţ

Urmele de c lcare se afl pe mijlocul flancului de trac iune ,,A”ă ă ţ

şi de împingere ,,B” ca în figura de c lcare a din ilor 1 (dantură ţ ă

Oerlikon), sau mai aproape de diametrul mare a coroanei (dantură

Klingelnberg).

19

Figura de c lcare 2 rezult numai dac angrenajul este subă ă ă

sarcin . Dac rezult figura de c lcare 3 atunci pinionul trebuieă ă ă ă

deplasat în direc ia ,,C”iar coroana în direc ia ,,D” pân ce rezultţ ţ ă ă

figura 4. Dac rezult figura de c lcare 5 atunci pinionul trebuieă ă ă

deplasat în direc ia ,,E”, iar coroana în direc ia ,,F” pân ce rezultţ ţ ă ă

figura 6.

În final se îndep rteaz pe partea coroanei între capac şiă ă

carcas o şaib de compensare de 0,09 pân la 0,10 mm grosime.ă ă ă

CAPITOLUL 3

REPARAREA PUNŢII MOTOAREÎn exploatare, puntea poate prezenta urm toarele defecte:ă

- încovoierea şi r sucirea sau ruperea pun i propriu-zise,ă ţ

ruperea fuzetei deteriorarea sasu ruperea filetului fuzetei;

- rupera pivo ilorţ

Încovoierea sau r sucirea pun ii propriu-ziseă ţ .

20

Defectul se produce datorit şocurilor privite la trecereaă

automobilului înc rcat peste obstacole. ă

Ca urmare a îcovoieri pun ii propriu-zise se modific inghiulţ ă

de aşezare al ro ilor şi pivo ilor iar conducerea automobilului,ţ ţ

devine mai greoaie anvelopele se uzeaz prematur, iar consumul deă

combustibil creşte. Înl turarea defectului se poate face numai înă

atelierul de repara ie.ţ

Ruperea pun ii propriu-ziseţ .

Cauzele acestui defect pot fi, fisuri sau defecte ascunse,

supraînc rcarea automobilului. ă

Înl turarea defectului se face la atrelierul de repara ii pân laă ţ ă

care automobilul va fi remorcat cu puntea din fa suspendat .ţă ă

Ruperea fuzetei sau a pivotului.

Defectul se produce datorit oboselii materialului sauă

şocurilor primite la trecerea automobilului supraînc rcat pesteă

obstacole. Acest defect nu se poate înl tura pe parcurs, ci în atelieră

pân la care automobilul va fi remorcat de puntea din faă ţă

suspendat .ă

Ruperea filetului fuzetei.

Filetul fuzetei se poate rupe din cauza for elor axiale mariţ

carea ac ioneaz asupra piuli ei ca urmare a uzuri excesive aţ ă ţ

rulmentului conic exterior cea ce duce la jocuri axile.

Transmisia principal poate prezenta ca defecte:ă

Deteriorarea sau ruperea din ilor pinionului de atacţ .

Defectele se datoreaz reglajului incorect antrenarea corpuriloră

str ine între din ii, conducerii defectuase prin bruscareaă ţ

ambreiajului în teren greu accesibil.

21

Defectul înso it de zgomote, conduce la oprirea automobiluluiţ

şi imposibilitatea continu rii drumului. Remedierea se face laă

atelierul de repara ie pân unde automobilul se remorcheaz .ţ ă ă

Griparea sau deteriorarea rulmen ilor transmisieiţ

principale.

Defectul se datoreşte în mare parte cauzelor prezentate la

uzura rulmen ilor schimb torului de viteze, la care se adaugţ ă ă

dezechilibrarea arborelui longitudinal.

Remedierea se face la atelierul de repara ie, pânţ ă

automobilul va fi remorcat.

Jocul necorespunz tor între pinion şi coroană ă.

Defectul se manifest prin zgomote puternice ritmice deă

tonalitate medie la mersul în sarcin al motorului (dac jocul esteă ă

prea mic) precum şi la tura ie de mers încet (dac uzura pinioanelorţ ă

este prea mare). Remedierea const în restabilirea jocului precisă

între pinion şi coroan . ă

Diferen ialulţ poate prezenta ca defecte, uzura excesiv sauă

deteriorarea danturi pinioanelor sateli i sau planetari. Defectul seţ

datoreşte uzuri carcasei deplas ri îndelungate din teren greu,ă

bloc ri sau regl ri incorecte ale frânei ro ilor din spate, folosiri laă ă ţ

ro ile din spate a unor anvelope cu uzuri sau dimensiuni diferite.ţ

Remedierea se face numai la atelierul de repara ii pân undeţ ă

automobilul este remorcat.

Griparea sau deteriorarea rulmen ilor carcasei.ţ

Defectul se produce datorit cauzelor care au fost prezentateă

la griparea sau deteriorarea rulmen ilor transmisei principale. ţ

Ruperea axului sau a cruci sateli ilorţ .

Defectul se datoreşte suprasolicit rilor organelor respective,ă

în condi ii speciale de exploatare (trecerea prin terenuri grele,ţ

desfundate).

22

Remedierea se face în atelierul de repara ie pân undeţ ă

automobilul va fi remorcat.

Arborii planetari pot prezenta ca defecte:

Uzarea excesiv a caneluriloră .

Ruperea arborilor planetari. Defectul se produce datorită

func ionâri îndelungate, supraînc lziri automobilului, deform ri aleţ ă ă

carteruluipun ii din spate.ţ

Remedierea se face la atelier pân unde automobilul va fiă

remorcat.

TEHNOLOGIA DE RECONDITIONAREPINIONUL PLANETAR

Defectele posibile ale pinionului planetar sunt:rizuri inelare pe

suprafa a de reazem, ciupituri prin rupere ale din ilor în capete ţ ţ

Rizurile inelare pe suprafa a de reazem a pinionuluiţ se constată

vizual şi cu lupa şi se înl tur prin rectificare la cota de repara ie. ă ă ţ

Ciupituri prin ruperi ale din ilor în capete ţ se constat vizual şi seă

recondi ioneaz prin polizaea marginilor rupturii.ţ ă

Rebutarea pinionului are loc când prezint urm toarele defecte:ă ă

• rupturi ale din ilorţ

• ciupituri şi exfolieri ale din ilor peste 25% din suprafa aţ ţ

activă

• m rirea golurilor cnelurii peste o anumit limită ă ă

• fisuri sau cr p turi indiferent de m rime şi pozi ieă ă ă ţ

PINIONUL SATELIT

Defectele posibile ale satelitului sunt: uzura sau deteriorarea

alezajului pentru fusul crucii; ciupituri şi mici rupturi ale din ilor laţ

capete .

23

Uzura sau deteriorarea alezajuluise înl tur prin:rectificareă ă

interioar la cota de repara ie; cromare dur urmat de rectificareă ţ ă ă

la cota nominal .ă

Ciupiturile din ilor la capete ţ se înl tur prin polizare.ă ă

Rebutarea satelitului are loc dac prezint defectele:ă ă

• fisuri şi cr p turi,indiferent de m rime sau pozi ieă ă ă ţ

• rupturi ce afecteaz mai mult de doi din iă ţ

• ciupituri sau exfolieri pe mai mult de 25% din suprafa aţ

activ a din iloră ţ

• uzura în grosime a din ilor peste o anumit limit ţ ă ă

• uzura sau deteriorarea locaşului pentru fusul cruciiv peste

o anumit cot .ă ă

CASETA DIFEREN IALULUIŢ

Defectele posibile ale casetei sunt: uzura în diametru a

locaşurilor pentru crucea sateli ilor; uzura în diametru a fusurilorţ

pentru rulmen i; uzura filetului g urilor de prindere aţ ă

semicasetelor; uzura suprafe ei de sprijin a pinionului planetar.ţ

În cazul uzurii în diametru a locaşurilor pentru crucea sateli ilor,ţ

caseta se recondi ioneaz prin alezare la cota de repara ie,ţ ă ţ

folosindu-se o cruce majorat .ă

La uzura în diametru a fusurilor pentru rulmen i, ţ caseta se

recondi ioneaz prin înc rcare cu sudur , strunjire şi rectificare laţ ă ă ă

cota nominală.

Uzura filetului g urilor de prindere a semicasetelor ă se elimină

prin refiletare prin majorare.

La uzura suprafe ei de sprijin a pinionului planetar, ţ caseta se

recondi ioneaz prin rectificare frontal , la montaj utilizându-se oţ ă ă

şaib de presiune cu grosimea majorat .ă ă

Rebutarea casetei are loc dac prezint defectele:ă ă

24

• cr p turi sau fisuri, indiferent de pozi ie şi m rimeă ă ţ ă

• uzura sau distrugerea filetului unei g uri pentru prindereaă

coroanei transmisiei principale.

CRUCEA SATELI ILORŢ

La crucea sateli ilor se pot uza sau deteriora fusurile.ţ

Recondi ionarea se poate realiza prin: cromarea dur a fusurilorţ ă

urmat de rectificare la cota nominal sau cota treptei de repara ie;ă ă ţ

metalizarea cu pulberi urmat de rectificare la cota nominal sau laă ă

cota treptei de repara ie.ţ

Demontarea diferenţialului de la axa

motrică HD 0835

Defectele şi tehnologia de recondi ionare a ţ arborilor

planetari

Defectele posibile ale arborilor planetari pot fi: încovoierea

arborelui planetar, uzura în grosime a canelurilor.

-încovoierea arborelui planetar se stabileşte cu un

comparator. La prinderea între vârfuri, b taia pe lungimeaă

canelurilor nu trebuie s dep şeasc 0,1 mm, iar în rest maxim 0,3ă ă ă

mm. Se recondi ioneaz prin îndreptarea unei prese speciale. ţ ă

Defectele şi tehnologia de recondi ionare a ţ reductorului

final

25

Defectele ro ilor din ate ale reductorului final sunt de acelaşiţ ţ

tip ca şi celorlalte ro i din ate din transmisia automobilului şi modulţ ţ

de recondi ionare este acelaşii.ţ

Demontarea pinioanelor reductorului final

BIBLIOGRAFIE

1. Fr il G., Fr il M.,Samoil S.ăţ ă ăţ ă ă Automobile, cunoaştere, între inere şiţ

reparare, Editura Didactic şi Pedagogic , Bucureşti, 1995ă ă

2. Groza A.,Calciu G,Saviuc S., Sm r ndescu G., Aldescu I. ă ă Metode şi lucr riă

practice pentru repararea automobilelor, Editura tehnic , Bucureşti, 1985ă

3. Mateevici.V.,Pavelescu T.Automobile ROMAN pentru transportul de

m rfuriă , Editura Tehnic , Bucureşti, 1982ă

4. Mondiru C.Automobile Dacia Diagnosticare, între inere, reparare,ţ

Editura tehnic , Bucureşti, 1998ă

26

CUPRINS

ARGUMENT ....................................................................................................................................... 1 Capitolul 1 ............................................................................................................................................ 4 Noţiuni despre puntea motoare ............................................................................................................. 4 Reductorul central ................................................................................................................................ 6 Reductorul final .................................................................................................................................... 7 CAPITOLUL 2 ................................................................................................................................... 14 ÎNTRETINEREA PUNŢII MOTOARE ........................................................................................... 14

Verificare şi reglarea distanţei conice ........................................................................................ 17 CAPITOLUL 3 ................................................................................................................................... 20 REPARAREA PUNŢII MOTOARE ................................................................................................. 20

TEHNOLOGIA DE RECONDITIONARE ................................................................................... 23

27