105782_eim_berca
TRANSCRIPT
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIESTIR.C. J29/2036/1993C.U.I. RO 4458290
Tel 0372913240; Tel/Fax 0244/520.804www.lajedo.ro / [email protected] 0722.316.243, 0722.260.327
RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUIPENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU
PENTRU AMPLASAREA INSTALATIEI DE PIROLIZADESEURILOR DIN CAUCIUC A ANVELOPELOR UZATE
SI A DESEURILOR DE MASE PLASTICE ININTRAVILANUL LOCALITII BERCA, JUDETUL
BUZAUINTOCMIT CONFORM OM 863/2002, CONTINAND INFORMATII
CUPRINSE IN ANEXA 4 DIN HG 445/2009BENEFICIAR SC STANDARD HEATING OIL SRL
Buzau
Elaborator: S.C. LAJEDO S.R.L. Ploietiing. Tudor Vasile Administrator
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
CUPRINS
INTRODUCERE
SCOP SI ABORDARE
1. INFORMAII GENERALE
2. REALIZAREA PROIECTULUI
3. DEEURI4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE
Apa Aerul Solul Geologia subsolului Biodiversitatea Peisajul Mediul social i economic Nivelul de zgomot Condiii etnice, culturale si de patrimoniu
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
6. MONITORIZAREA
7. SITUAII DE RISC
8. DESCRIEREA DIFICULTILOR
9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC
ANEXE
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
INTRODUCERE
Deeurile sunt acele substane sau obiecte de care deintorul se debaraseaz,
are intenia sau obligaia de a se debarasa. n general, deeurile reprezint ultima etap
din ciclul de via al unui produs (intervalul de timp ntre data de fabricaie a produsului
i data cnd acesta devine deeu).
n prezent problema gestionrii deeurilor se manifest tot mai acut din cauza
creterii cantitii i diversitii acestora, precum i a impactului lor negativ, tot mai
pronunat, asupra mediului nconjurtor. Depozitarea deeurilor pe sol fr respectarea
unor cerine minime, evacuarea n cursurile de ap i arderea necontrolat a acestora
reprezint o serie de riscuri majore att pentru mediul ambiant ct i pentru sntatea
populaiei.
De aceea, legislaia european transpus prin actele normative naionale a
impus o nou abordare a problematicii deeurilor, plecnd de la necesitatea de a
economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare i de a gsi soluii
eficiente n procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deeuri.
Gestionarea deeurilor cuprinde toate activitile de colectare, transport, tratare,
valorificare i eliminare a deeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaii i
monitorizarea depozitelor de deeuri dup nchiderea lor.
Obiectivele prioritare ale gestionrii deeurilor sunt prevenirea i reducerea
producerii de deeuri i a gradului de periculozitate al acestora prin:
dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale; dezvoltarea tehnologiei i comercializarea de produse care prin modul defabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact
posibil asupra creterii volumului sau periculozitii deeurilor, ori asupra
riscului de poluare;
dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea final a substanelorpericuloase din deeurile destinate valorificrii;
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
valorificarea material i energetic a deeurilor, cu transformareaacestora n materii prime secundare, ori utilizarea deeurilor ca surs de
energie.
Astfel se asigur protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime
secundare din deeuri i se reduce poluarea mediului cauzat de eliminarea lor.
Documentele strategice naionale care reglementeaz gestionarea deeurilor
cuprind dou componente principale: Strategia Naional i Planul Naional de
Gestionare a Deeurilor care constituie instrumentele de baz prin care se asigur
implementarea n Romnia a politicii Uniunii Europene n domeniul deeurilor.
Deeurile periculoase sunt definite conform legislaiei n vigoare iar tipurile de
deeuri periculoase generate din activitile economico-sociale sunt cuprinse n Lista
privind deeurile, inclusiv deeurile periculoase
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului si Raportul privind studiul de
evaluare a impactului asupra mediului sunt elaborate in conformitate cu prevederile
directivelor Uniunii Europene, respectiv Directiva CE 97/11 ce amendeaza Directiva CE
85/337 privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice si private,
Directiva 79/409/EEC privind conservarea vietii salbatice si directive 92/43/EEC privind
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Anexa2) precum si cu
prevederile legislatiei romane in vigoare in domeniul protectiei mediului:
Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/22.12.2005 privind protectia mediului;
Directiva Cadru privind deeurile nr. 2006/12/EECDirectiva nr. 91/689/EEC privind deeurile periculoase, care nlocuiete Directiva78/319/CEE privind deeurile toxice i periculoase, modificat prin Directiva Consiliului
94/31/CE.
Legislaie romneasc
Ordonana de Urgen nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.Of. nr. 283 din22 iunie 2000) aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
regimul deeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificat i completat prin
Ordonana de Urgen nr. 61/2006, aprobat cu modificri i completri prinLegea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007);
H.G. nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naionale de gestionare adeeurilor i a Planului naional de gestionare a deeurilor (M.Of. nr. 954 din 18
octombrie 2004), modificat i completat prin H.G. nr. 358/11.04.2007 (M.Of. nr.271/24.04.2007);
OM nr. 1364 / 1499 / 2006 privind aprobarea planurilor regionale de gestionare adeeurilor (M.Of. nr. 232/04.04.2007, iar anexele 1-8 n nr. 232bis din aceeai
dat);
OM nr. 1385/29.12.2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publiculuila elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deeurilor,
adoptate sau aprobate la nivel naional, regional i judeean (M.Of. nr.
66/29.01.2007);
OM nr. 951/06.06.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilorregionale i judeene de gestionare a deeurilor (M.Of. nr. 497 i
497bis/25.07.2007);
Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendat de Directiva nr.87/101/EEC, de Directiva nr. 91/692/EEC i Directiva 2000/76 Legislaie romneasc
H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrog HG nr. 662/2001(M.Of. nr. 199/ 22.03.2007)
Directiva nr. 2006/66/EC privind bateriile i acumulatorii precum i deeurile bateriilori acumulatorilor care conin anumite substane periculoase.
Decizia Consiliului nr. 2008/763/EC de stabilire a unei metodologii comune pentrucalcularea vnzrilor anuale a bateriilor i acumulatorilor portabili ctre utilizatorii finali
Legislaie romneasc
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor debaterii i acumulatori
OM nr. 669/1304/30.06.2009 privind procedura de nregistrare a productorilorde baterii i acumulatori.
Directiva Consiliului nr. 1999/31/EC privind depozitarea deeurilorDecizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor i procedurilor pentru
acceptarea deeurilor la depozite ca urmare a art. 16 i anexei II la Directiva
1999/31/CE.
Legislaie romneasc
H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005),completat prin HG nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea i completarea unor
acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului;
Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitareadeeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului igospodririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 1101 din 7 decembrie 2005);
Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilorpreliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri
acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie 2005);
Ordin nr. 775/2006 pentru aprobarea Listei localitilor izolate care pot depozitadeeurile municipale n depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea
unor prevederi ale Hotrrii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea
deeurilor (M.Of. nr. 675/07 iulie 2006) completat de Ordinul 27/2007 pentrumodificarea i completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de
mediu (M.Of. nr. 194 din 21 martie 2007)
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor abrog Directivele89/369/EEC, 89/429/EEC, privind incinerarea deeurilor municipale i Directiva
94/67/EC privind incinerarea deeurilor periculoase.
H.G nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor (M.Of. nr. 160 din 6 martie 2002)modificat i completat prin HG nr. 268/2005 (M.Of. nr. 332 din 20 aprilie 2005);
Ordin nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerareadeeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005, publicat n M.Of. nr. 86bis din 26
ianuarie 2005);
Ordin 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la ncetarea activitilor deeliminare a deeurilor, respectiv depozitare i incinerare (M.Of. nr. 1180 din 28
decembrie 2005), completat prin Ordinul MMDD nr. 636/2008 (M.Of. nr. 425 din6 iunie 2008)
Directiva Consiliului nr. 94/62/EC privind ambalajele i deeurile de ambalaje,modificat prin Directiva 2004/12/CE i de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003
Legislaie romneasc
HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje (M.Of.nr. 639 din 20 iulie 2005) ambalaje modificat i completat prin HG nr.1872/2006 (M.Of. nr. 15/10.01.2007);
Ordin nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare laambalaje i deeuri de ambalaje (M.Of. nr. 929 din 18 octombrie 2005);
Ordin nr. 1281 /1121/2005 privind stabilirea modalitilor de identificare acontainerelor pentru diferite tipuri de materiale n scopul aplicrii colectrii
selective (M.Of. nr. 51 din 19 ianuarie 2006);
Ordinul nr. 1229 /731/1095/2005 pentru aprobarea Procedurii i criteriilor deautorizare a operatorilor economici n vederea prelurii responsabilitii privind
realizarea obiectivelor anuale de valorificare, i reciclare a deeurilor de
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
ambalaje (M.Of. nr. 27 din 12 ianuarie 2006), modificat prin Ordinul194/360/1395/2006 (M.Of. nr. 499 din 08 iunie 2006) si Ordinul nr. 968/2006(M.Of. nr. 836 din 11 octombrie 2006) i Ordinul nr. 1207/2007 (M.Of. nr. 740din 01.11.2007);
Ordin nr. 493/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare i autorizare aoperatorilor economici n vederea prelurii responsabilitii privind realizarea
obiectivelor anuale de valorificare i reciclare a deeurilor de ambalaje (M.Of. nr.
456/25 mai 2006) modificat prin Ordinul nr. 1140/2006 (M.Of. nr. 888/31 oct.2006) i Ordinul nr. 978/2009 (M.Of. nr. 978/10 iulie 2009).
Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor i trifenililor policlorurai (PCBi PCT) nlocuiete Directiva 76/403/CEE)
Legislaie romneasc
HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea icontrolul bifenililor policlorurati i ale altor compui similari (M.Of. nr. 131 din 28
martie 2000), modificat prin HG nr. 291/2005 (M.Of. nr. 330 din 19 aprilie 2005)i prin HG nr. 975/2007 (M.Of. nr. 598 din 30 august 2007), completat prin HGnr. 210/28.02.2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative caretranspun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului;
Ordin nr. 1018 din 19 octombrie 2005 (abrog Ordinul nr. 279/2002), privindnfiinarea n cadrul Direciei deeuri i substane chimice periculoase a
Secretariatului pentru compui desemnai (M.Of. nr. 966 din 1 noiembrie 2005);
Ordinul nr. 257 din 2006 pentru modificarea i completarea anexei la Ordinulnr. 1018/2005 privind nfiinarea n cadrul Direciei deeuri i substane chimicepericuloase a Secretariatului pentru compui desemnai;
Ordinul nr. 1349 din 03.09.2007 privind abrogarea prevederilor articolelor 21 - 23ale Regulamentului de organizare i funcionare a Secretariatului pentru compui
desemnai, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1018/2005 privind nfiinarea ncadrul Direciei deeuri i substane periculoase a Secretariatului pentru compui
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
desemnai, cu modificrile i completrile ulterioare. (publicat n M.Of. nr. 629 din
13 septembrie 2007)
Decizia nr. 2000/532/CE privind lista deseurilor, amendat de Decizia nr. 2001/119,(ce nlocuiete Decizia nr. 94/3/CE privind lista deeurilor i Decizia nr. 94/904/CE
privind lista deeurilor periculoase).
Legislaie romneasc
HG nr. 856 /2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listeicuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase (M.Of. nr. 659 din 5
septembrie 2002) modificat prin HG nr. 210/2007 pentru modificarea icompletarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul
proteciei mediului (M.Of. nr. 187 din 19 martie 2007);
Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European i al Consiliului din14 iunie 2006 privind transferurile de deeuri, cu modificrile i completrileulterioare. Acest regulament a intrat n vigoare incepnd cu data de 15 iulie 2007,nlocuind Regulamentul nr. 259/93/CEE pentru supravegherea i controlul
transporturilor de deeuri n, nspre i dinspre Comunitatea European
Legislaie romneasc
HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea RegulamentuluiParlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de
deeuri - abrog HG nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentului CEE 259/93,
(M.Of. nr. 255/02.08.2007 modificat i completat prin HG 1453/2008 (M.Of. nr.783 din 24 noiembrie 2008);
HG nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deeurilor periculoase inepericuloase pe teritoriul Romniei (M.Of. nr. 672/30.09.2008);
Ordin nr. 1119/2005 privind delegarea catre Agenia Naional pentru ProteciaMediului a atribuiilor ce revin Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor n
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
domeniul exportului deeurilor periculoase i al transportului deeurilor
nepericuloase n vederea importului, perfecionrii active i a tranzitului (M.Of. nr.
1024 din 18 noiembrie 2005)
Directiva nr. 86/278/EEC privind protecia mediului i n particular a solului, atuncicand namolul de la staiile de epurare este utilizat n agricultur, modificat prinDirectiva 91/692/CEE i Regulamentul (CE) nr. 807/2003
Legislaie romneasc
Ordin comun nr. 344 /708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privindprotecia mediului i n special a solurilor, cnd se utilizeaz nmolurile de
epurare n agricultur (M.Of. nr. 959 din 19 octombrie 2004)
Directiva Consiliului nr. 2000/53/EEC privind vehiculele scoase din uz, modificatprin Deciziile Comisiei 2002/525/CE, 2005/438/CE i 2005/673/CE care modific i
completeaz Anexa II a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz
Decizia Comisiei 2002/151/CE privind cerinele minime pentru certificatul de
distrugere eliberat n conformitate cu art. 5 alin (3) din Directiva Parlamentului European
i a Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz
Decizia Comisiei 2003/138/CE care stabilete standardele de codificare pentru
materiale i componente ale vehiculelor ca urmare a Directivei 2000/53/CE
Decizia Comisiei 2005/293/CE, care stabilete reguli detaliate cu privire la
monitorizarea intelor de reutilizare/valorificare i reutilizare/reciclare prevzute n
Directiva 2000/53/CE
Legislaie romneasc
HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (M.Of. nr. 32 din11 ianuarie 2005);
HG nr. 1313/2006 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr.2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (M.Of. nr. 829 din 9
octombrie 2006);
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
Ordin nr. 87 /527/411/2005 privind aprobarea modelului i a condiiilor deemitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz (M.Of.
nr. 295 din 8 aprilie 2005);
Ordin nr. 1224 /722/2005 pentru aprobarea Procedurii i condiiilor de autorizarea persoanelor juridice n vederea prelurii responsabilitii privind realizarea
obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare i valorificare energetic a vehiculelor
scoase din uz (M.Of. nr. 1178 din 27 decembrie 2005) modificat i completat prin
Ordin nr. 985/1726/2007 (M.Of. nr. 561/15.08.2007); Ordin nr. 816/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare i autorizare apersoanelor juridice n vederea prelurii responsabilitii privind realizarea
obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare i valorificare energetic a vehiculelor
scoase din uz (M.Of. nr. 724 din 24 august 2006), modificat i completat prin
Ordin nr. 979/2006 (M.Of. nr. 806/26.09.2006); Ordin nr. 625/2007 privind aprobarea Metodologiei pentru urmrirea realizrii dectre operatorii economici a obiectivelor prevzute la art. 15 alin. (1) si (2) din HGnr. 2406/2004 (M.Of. nr. 252/ 16.04.2007)
Directiva nr. 2002/96/CE privind deeurile de echipamente electrice i electronice,modificat prin Directiva 2003/108/ECLegislaie romneasc
HOTRRE Nr. 1037 din 13 octombrie 2010 privind deeurile de echipamenteelectrice i electronice
ORDIN Nr. 1441 din 23 mai 2011 privind stabilirea metodologiei de constituire igestionare a garaniei financiare pentru productorii de echipamente electrice i
electronice
Ordin nr. 901/2005 privind aprobarea msurilor specifice pentru colectareadeeurilor de echipamente electrice i electronice care prezint riscuri prin
contaminare pentru securitatea i sntatea personalului din punctele de
colectare (M.Of. nr. 910 din 12 octombrie 2005);
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
Ordin nr. 1225 /721/2005 privind aprobarea Procedurii i criteriilor de evaluare iautorizare a organizaiilor colective n vederea prelurii responsabilitii privind
realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare i valorificare a
deeurilor de echipamente electrice i electronice (M.Of. nr. 1161 din 21
decembrie 2005), modificat i completat prin OM nr. 910/2007 (M.Of. nr. 428 din27 iunie 2007);
Ordin nr. 66/20 ianuarie 2006 privind Privind constituirea Comisiei de evaluarei autorizare a organizaiilor colective n vederea prelurii responsabilitii privind
realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare i valorificare a
deeurilor de echipamente electrice i electronice, M.Of. nr. 353 din 19 aprilie
2006 modificat i completat prin OM nr. 1099/2007 (ordin intern), Ordinul nr.262/2009;
Ordin nr. 1223 /715/2005 privind procedura de nregistrare a productorilor,modul de eviden i raportare a datelor privind echipamentele electrice i
electronice i deeurile de echipamente electrice i electronice (M.Of. nr. 1 din 3
ianuarie 2006) modificat i completat prin Ordinul nr. 706/2007 (M.Of. nr. 307din 9.05.2007);
Odinul 556 /435/191 din 5 iunie 2006 privind marcajul specific aplicatechipamentelor electrice i electronice introduse pe pia dup data de 31
decembrie 2006 (M.Of. nr. 608 din 13 iulie 2006);
Directiva nr. 2002/95/EC privind restricionarea utilizrii anumitor substanepericuloase n echipamente electrice i electronice, amendat prin:
Decizia Comisiei 2005/618/CE, n scopul stabilirii valorilor maxime aleconcentraiilor anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i
electronice,
modificat prin Decizia Comisiei 2005/717/CE de modificare, n scopul adaptriila progresul tehnic, a anexei Directivei 2002/95/CE privind limitarea utilizrii
anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i electronice, i
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
Decizia Comisiei 2005/747/CE de modificare, n scopul adaptrii la progresultehnic, a anexei Directivei 2002/95/CE privind limitarea utilizrii anumitor
substane periculoase n echipamentele electrice i electronice.
Legislaie romneasc
Hotrre nr. 992/2005 (M.Of. nr. 822 din 12 septembrie 2005) privind limitareautilizrii anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i electronice
(M.Of. nr. 822 din 12 septembrie 2005), modificat prin HG nr. 816 din 21 iunie2006 (M.Of. nr. 588 din 7 iulie 2006). Anexa la HG a fost modificat prin OrdinulMMDD nr. 1226/1771/2007 (M.Of. nr. 626 din 12 septembrie 2007), i Ordinul1771/2007 (M.Of. nr. 626 din 12 septembrie 2007), completat prin Ordinul nr.344/2009 (M.Of. nr. 291 din 5 mai 2009) i prin Ordinul 732/2009 (M.Of. nr. 291din 5 mai 2009).
Directiva 78/176/CEE privind deeurile din industria dioxidului de titanDirectiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea i monitorizarea
mediului datorit deeurilor din industria de dioxid de i eventual eliminarea polurii
cauzate titan.
Directiva nr. 92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor pentru
reducerea de deeuri din industria dioxidului de titan.
Legislaie romneasc
Ordin nr. 751 /870/2004 privind gestionarea deeurilor din industria dioxidului detitan (M.Of. nr. 10 din 5 ianuarie 2005).
Directiva 87/217/CEE privind prevenirea i reducerea polurii mediului cauzat deazbest.
Legislaie romneasc
HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea i controlul polurii mediului cuazbest modificat prin HG nr. 734/2006 (M.Of. nr. 519 din 15 iun. 2006).
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
Directiva Consiliului nr.2006/21/CE a parlamentului European i a Consiliului din15 martie 2006 privind gestionarea deeurilor din industriile extractive i demodificare a Directivei 2004/35/CE.
Legislaie romneasc
ORDIN Nr. 2042/2934/180 din 22 noiembrie 2010 privind aprobarea Proceduriipentru aprobarea planului de gestionare a deeurilor din industriile extractive i a
normativului de coninut al acestuia
Hotrrea Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deeurilor din industriileextractive, publicat n Monitorul Oficial nr. 624 din 27 august 2008
Legea 211/2011-privind regimul deseurilor.
Deeurile periculoase sunt definite n conformitate cu prevederile O.U.G. nr.
78/2000 privind regimul deeurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001, modificat i
completat prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobat cu modificri i completri prin Legea
27/2007.
Tipurile de deeuri periculoase generate din activitile economico-sociale sunt
cuprinse n Lista privind deeurile, inclusiv deeurile periculoase, aprobat prin
Hotrrea de Guvern 856/2002.
Prin natura lor, deeurile periculoase au cel mai mare impact potenial asupra
mediului nconjurtor i sntii populaiei. innd cont de proprietile lor specifice (de
exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activitile de
gestionare a deeurilor periculoase s fie abordate ntr-un mod riguros.
Majoritatea deeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare, co-incinerare
sau incinerare n instalaiile proprii ale generatorilor sau n instalaii specializate
aparinnd operatorilor privai.
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul
Instalatia de valorificare a deseurilor provenite de la producerea sau prelucrarea
bitumului cod basel a 3010, a fost elaborat in conformitate cu OUG nr 195/2005 privind
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
protectia mediului aprobata cu modificarile si completari prin legea 265/2006 si cu
modificarile ulterioare, Ordinul nr 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice si private asupra mediului, Ordinul 863/2002, emis de Ministrul Apelor
i Proteciei Mediului, pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor
economice si sociale cu impact asupra mediului inconjurator modificata prin Ordinul
1037/2005 si cu Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr 863/2002 privind
aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului, Anexa 2, Partea a II-a -structura raportului la studiul de
evaluare a impactului asupra mediului pentru a servi la evaluarea impactului Instalatiei
de indepartare si tratare a deseurilor asupra tuturor factorilor de mediu si ulterior la
obtinerea Acordului de mediu. Instalatia nu intra in categoria Instalatii pentru eliminarea
sau valorificarea deseurilor periculoase, definite potrivit prevederilor legislatiei in vigoare,
avand o capacitate de prelucrare mai mica de 10 tone/zi.
La elaborarea prezentului studiu de impact s-au avut in vedere urmatoarele
elemente:
- Memoriu pentru instalatia de tratare a deseurilor incluzand:
Descrierea procesului si a instalatiei: Lista de echipamente Specificatiile utilitatilor Consumul de utilitati
- Memoriu tehnic necesar emiterii Acordului de mediu pentru Instalatia de
piroliza deseurilor din cauciuc, anvelopelor uzate si deseurilor din mase plastice,
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
CAPITOLUL IINFORMAII GENERALE
1.1.Informatii despre titularul proiectului
Societatea S.C STANDARD HEATING OIL S.R.L Buzau este inmatriculata la
Oficiul Registrului Comertului Buzau sub nr.J10/244/2013, CUI 31382415, avand sediul
social in localitatea Buzau strada Unirii, bloc 1E ap.3 parter, judetul Buzau, este
reprezentata prin dnul NECULA GHE. ION Tel mobil: 0745028648 e-
mail:[email protected]
Activitatea principala a societatii conform certificatului de inregistrare la ORC Buzau
consta in: colectarea deseurilor periculoase si nepericuloase, tratarea si eliminarea
deseurilor periculoase si nepericuloase, comert cu ridicata a combustibililor solizi, lichizi
si gazosi si a produselor derivate, comert cu ridicata a deseurilor si resturilor, depozitari.
1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactuluiasupra mediului si al raportului la acest studiu
S.C. LAJEDO S.R.L. Ploieti, strada Crisan nr 39 Ploiesti judetul Prahova telefon
0372913240, 0722316243, 0722260327, fax 0244/520804. email [email protected].
Persoana juridica inregistrata in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru
protectia mediului pozitia 290 pentru urmatoarele tipuri de studii: RM, RIM, BM, RA, RS,
EA.
1.3.Denumirea proiectului
Investitia INSTALATIE PENTRU PIROLIZA DESEURILOR DIN CAUCIUC,ANVELOPELOR UZATE SI DESEURILOR DIN MASE PLASTICE se va amplasa inintravilanul localitii Berca, str. Stefan Miclea, nr. 103, com Berca, judetul Buzau
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuiaconstructie/demolare / dezafectare / inchidere / postinchidere
Investiia ce urmeaza a fi realizata si face obiectul prezentei documentatii are la
baza Certificatul de urbanism eliberat de Primria localitatii Berca judetul Buzau
1.4.1.Localizarea proiectului:
Implementarea proiectului se va realiza la punctul de lucru din, str. Stefan Miclea,
nr. 103, com Berca, jud. Buzau, pe fosta platforma a Bazei de reparatii a SNP Petrom
care a functionat in localitate pana in 2006. In prezent terenul cu anexele sale au fost
dobandite de SC Almatar Trans SRL, cu sediul in Cozieni, nr.155, jud. Buzau, care la
randul sau l-a imprumut spre folosinta societatii Standard Heating Oil SRL conform
Contract de inchiriere (comodat) nr.472/02.04.2013, a carei copie o anexam.
Suprafata inchiriata de 4080 m, se afla in interiorul unei imprejmuiri din plasa de sarma
si cuprinde platforma betonata, pe care se vor amplasa haldele pentru depozitarea
deseurilor din cauciuc si mase plastice, care constituie materia prima si instalatia
propriu-zisa care a fost achizitionata din import China. Pe aceeasi platforma se mai afla
corpurile de cladire C1 (sediu administrativ), C2 (magazie) si C3 (cabina poarta), care
isi vor pastra aceleasi destinatii si in continuare.
Investitia se va realiza in intravilanul localitatii Berca, comuna Berca, tarlaua 165
parcelele 4533 si 4447, judetul Buzau si va avea urmatoarele vecinatati
la nord - NC 390 Rest proprietate la sud - Romsilva la est - Drum acces la vest - Romsilva
Instalatia va fi amplasata intr-o zona cu functiuni majoritar industriale.
Distantele investitiei fata de zonele locuite din localitatile invecinate sunt : 360 m in
partea de sud.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
1.4.2. Descrierea proiectului
Dezvoltarea industriala din trecut a condus la cresterea cantitatii de deseuri
produse, ceea ce face ca poluarea mediului ambiant sa se intensifice, pentru ca
deseurile nu mai puteau fi asimilate si reintegrate in mediu. Proiectul de fata isi propune
valorificarea deseurilor organice de tipul anvelopelor uzate, cauciucului uzat, maselor
plastice uzate, reziduuri petroliere grele prin transformarea lor in combustibili utilizand
procedee termice in cazul de fata prin piroliza
Piroliza deseurilor este de fapt o gazeificare a lor. Piroliza se aplica eficace
pentru valorificarea deseurilor de tip mase plastice, anvelope, etc.
Piroliza este cunoscuta din tehnica industriala. In ceea ce priveste tratarea
deseurilor s-au dorit printre altele urmatoarele avantaje ale pirolizei:
Procedee necomplicate care sa poata functiona si cu cantitati mici deprelucrare de pana la 10 tone/zi;
Posibilitatea recuperarii energiei si materiei prime; Posibilitatea de depozitare a produselor valorificabile in mod energetic; Flexibilitate fata de diversele si schimbatoarele componente ale deseurilor; Evitarea in mare masura a impactului asupra mediului.
Cu ajutorul pirolizei s-a urmarit un scop asemanator cu cel al incinerarii. Volumul
deseurilor se reduce considerabil si se transforma intr-o forma ce face posibila o
depozitare fara impact semnificativ asupra imprejurimilor.
La o incinerare conventionala, procesele de uscare, degazare si incinerarea
propriu zisa au loc intr-o singura camera. La piroliza, unele din aceste procese partiale
pot fi executate in reactoare separate, astfel incat degazarea si gazeificarea sa devina
procedee de tratare a deseurilor de sine statatore.
Degazarea sau piroliza reprezinta descompunerea termica a materialului organic,
eliminandu-se compusi, cum ar fi oxigenul, aerul, CO2, aburul, etc. In intervalele de
temperatura cuprinse intre 150-8000C se elimina materiile volatile, iar compusii de
carbohidrati se descompun.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
Prin transformarea pirolitica a deseurilor iau nastere diverse produse dependente
de componenta materialului initial, de parametrii de functionare ai instalatiei, de
conditiile de incalzire ale temperaturii de degazare si de durata reactiei. Urmatoarele
produse finite pot aparea:
Combustibil respectiv, materii prime sub forma de asfalt, ulei, gaze deardere;
Apa de condens cu impuruitatile dizolvate in ea; Reziduuri cum ar fi cocs, metale, sticla, nisip, etc.
Obiectivul principal al investitiei consta in prelucrarea a cca 10 t/zi deseuri de
cauciuc si anvelope uzate, precum si a 12 tone deseuri de materiale plastice.
Activitatea specifica ce se desfasoara in aceasta instalatie cuprinde primirea,
stocarea si prelucrarea prin piroliza a deseurilor provenite din cauciuc si mase plastice
si livrarea catre beneficiari a produselor finite - ulei pirolitic - utilizat drept combustibil.
Instalatia are ca scop principal obtinerea uleiului pirolitic. Acesta se obtine in
proportie de 40-50% fata de materia prima (deseurile) supuse prelucrarii si difera in
functie de calitatea materiei prime. In cazul in care se prelucreaza deseuri din materiale
plastice, procentul de ulei obtinut poate ajunge si la 85%. In ambele cazuri, ca produs
secundar se obtine gazul de piroliza compus dintr-un amestec C1-C4 in proportie de 10-
12%, precum si negru de fum care in cazul prelucrarii deseurilor din cauciuc poate
ajunge la 30%, iar in cazul prelucrarii materialelor plastice poate ajunge la maximum
10%. In cazul pirolizei anvelopelor uzate se mai obtine si otel care provine din cordul
metalic care este integrat in constructia anvelopei. Acesta, de asemenea, se incadreaza
intr-un procent de 10-12% din cantitatea anvelopelor uzate supuse prelucrarii. In cazul
in care, anvelopele supuse prelucrarii sunt de mici dimensiuni cordul este textil sau din
poliester, atunci cantitatea de fier obtinuta, scade drastic.
Incalzirea deseurilor si reziduurilor pana la temperatura de 3600C se realizeaza in
interiorul unui reactor cilindric orizontal rotativ dotat cu doua arzatoare care folosesc
pentru ardere gaz metan. Dupa ce se ajunge la temperatura de regim si din proces se
degaja gazele necondensabile, acestea se introduc in camera de ardere a cuptorului
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
rotativ prin intermediul celor doua suflante. Astfel, temperatura de reactie este asigurata
prin arderea acestor gaze.
Necesarul de abur supraincalzit obtinut in supraincalzitorul (schimbatorul de
caldura) care va fi montat pe conducta de evacuare a gazelor arse va iesi cu o presiune
de 6 bari si o temperatura de 2230C si se va folosi pentru incalzirea traseelor de
conducte prin care circula produse congelabile, pentru incalzirea spatiilor de lucru in
timpul sezonului rece si pentru deservirea unei perdele de incendiu care va fi activata in
caz de incendiu. Aceasta perdea de incendiu va fi construita dintr-o conducta de 2
montata la sol si care va avea practicate orificii 6 mm in partea superioara, cu un pas
de 100 mm.
Gazul de piroliza se supune operatiunii de condensare. Cele doua fractiuni
principale de ulei pirolitc obtinute in urma condensarii pot fi folosite ca atare, sau pot fi
supuse unor procedee de amestecare, rezultand noi produse.
Componentele rezultate in urma pirolizei la presiune scazuta a deseurilor din
cauciuc, mase plastice si reziduuri petroliere grele,sunt:
- gaze necondensate (fractiunea C1-C4)
- ulei pirolitic usor ( fractiunea C5-C16)
- ulei pirolitic greu (fractiunea C14-C24)
- carbon rezidual (fractiunea > C24)
- otel in cazul utilizarii anvelopelor uzate ca atare.
Instalatia proiectata are ca scop obtinerea unor fractiuni petroliere, depozitarea si
distributia acestora. Instalatia este importata din China.
Principalele dotari ale viitorului obiectiv vor fi :
- rampa de descarcare materie prima;
- instalatia de piroliza a deseurilor din cauciuc, anvelopelor uzate si a
deseurilor din mase plastice in doua reactoare;
- generator de abur de 6 bari;
- laboratorul de analize fizico-chimice;
- rampa de incarcare auto dotata cu sistem de contorizare fiscalizat.
a) Rampa de descarcare
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
Rampa de descarcare proiectata se afla pozitionata in imediata apropiere a
drumului de acces, pe platforma betonata acoperita (soproane). Deseurile se vor
depozita pe tipuri de deseu specializate pentru cauciuc si mase plastice.
c) Parcul pentru produsele finite
Parcul de produse petroliere finite (ulei pirolitic usor, ulei pirolitic greu) este
amenajat pe o platforma betonata prevazuta cu dig de beton ( h= 0,8 m) executat prin
turnare din beton armat (cuva de retentie). Negrul de fum este dirijat cu un conveyor in
rezervorul de depozitare de unde se livreaza la beneficiari, ambalat in saci. In cazul in
care se va achizitiona o instalatie pentru brichetat negrul de fum si cenusa, atunci
subprodusele se vor bricheta si se vor folosi la ardere, in focarul reactoarelor.
Pentru colectarea apelor pluviale din platforma si eventualele scurgeri
accidentale de produs petrolier, parcul este prevazut cu rigole de scurgere care merg la
bazinul colector si apoi la separatorul de produse petroliere.
Rezervoarele sunt montate suprateran pe fundatii individuale din beton si sunt
prevazute cu base de scurgere.
Parcul de rezervoare produse finite este compus din :
- rezervorul R1 capacitate = 30 m3
- rezervorul R2 capacitate = 30 m3
- rezervorul R3 _ capacitate = 30 m3
- rezervoarele V11-V12- capacitate = 100 m3
Utilajele sunt interconectate intre ele cu conducte de diametre de 2- 6
confectionate din OLC, pozitionate suprateran si inscriptionate cu tipul produsului
vehiculat. Vasele pentru produse care au temperatura de congelare mai ridicata si
conductele care transporta astfel de produse, vor fi izolate cu vata minerala si tabla
zincata.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
Rezervoarele in care se vor depozita produse usor inflamabile sunt prevazute cu
supape de respiratie si opritor de flacari. Rezervoarele sunt prevazute cu indicatoare de
nivel.
1.5. Durata de executie propusa
Durata de executie propusa este de cca 3-6 luni luand in calcul si probele
tehnologice de punere in functiune a instalatiei.
1.6. Durata etapei de functionare
Durata de functionare este de 15-20ani.
1.7. Productia, resurse folosite
In cazul in care se vor supune prelucrarii numai deseuri din cauciuc si anvelope
uzate, la o sarja de 10 t deseuri se vor obtine 6 t ulei pirolitic care se vor valorifica catre
producatorii de combustibili lichizi pentru focare, 0,35 t gaze necondensabile C1-C4
care se vor arde pe amplasament, 2,3 t negru de fum care se va ambala si expedia
catre beneficiari si 1,35 t deseuri metalice, care se vor valorifica la REMAT. In cazul
brichetarii negrului de fum pe amplasament, impreuna cu cenusa rezultata la piroliza
PET-urilor, brichetele se vor folosi la ardere in focarul reactoarelor. In acest caz
temperatura de reactie se va mentine la 360 - 380C, cu o presiune remanenta de 0,25
bar. Timpul de reactie ~16 ore.
In cazul in care se vor supune prelucrarii numai deseuri din mase plastice,
reactorul se poate incarca cu o sarja de 12 t, din care vor rezulta 10,2 t ulei pirolitic care
se va comercializa catre antrepozitele fiscale de fabricare a combustibililor lichizi, 0,6 t
gaze necondensabile C1-C4 care se vor arde in focarul reactoarelor si 1,2 t cenusa
care se va bricheta impreuna cu negrul de fum sau se va trimite la un depozit pentru
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
deseuri nepericuloase. Temperatura de reactie in acest caz va fi de 280 - 290C si
aceeasi presiune remanenta de 0,25 bar. Timpul de reactie ~14 ore.
Ponderea deseurilor supuse prelucrarii este aleatorie, depinzand foarte mult de
ritmicitatea de colectare si de sursele din care provin acestea. Din studiul de piata
efectuat, s-a constatat ca sursa cea mai convenabila o reprezinta anvelopele uzate si
deseurile din cauciuc; in consecinta se poate presupune ca aceste deseuri se vor
prelucra preponderant in instalatie. De asemenea, in cadrul aceleeasi clase de deseu
supusa prelucrarii, difera cantitatile de produse obtinute din piroliza, datorita
materialelor si cantitatilor folosite initial pentru procesarea anvelopelor sau materialelor
plastice care au devenit deseu: cauciuc tip bunaS, bunaN, perbunan, etc.; deseurile din
material plastic tip PET, ABS, PEHD, PP, etc.
Rezulta ca per total an, la o activitate de transvazare a 1840 tone produse
petroliere si 2700 tone deseuri, se va inregistra un consum de cca. 64920 kwh energie
electrica, 128 t CLU, 34,3 t apa, 1320 m aer comprimat. Alte consumuri nu sunt.
*Cantitatea de CLU va fi diminuata de cantitatea de gaze necondensabile obtinute in
proces care vor fi utilizate la ardere, precum si prin folosirea uleiului pirolitic obtinut (in
special fractiunea usoara).
Din activitatea de transvazare si incarcare produse petroliere la autovehicule se
estimeaza o pierdere de 0,1%, adica 1200 kg/an. Aceste pierderi au loc in momentul in
care se decupleaza furtunul de la gura de descarcare a autovehiculului, precum si prin
eventuale scapari ale presetupelor pompelor de transvazare. O parte din uleiul obtinut
la prima sarja, va forma stocul mort din rezervoare care nu va mai putea fi pompat cand
se expediaza produsele. In cazul in care se vehiculeaza produse volatile, in special pe
timpul verii trebuiesc luate in calcul si pierderile care au loc prin respiratia rezervorului.
In cazul activitatii de reconditionare reziduuri petroliere, din intreaga cantitate de ulei
obtinuta de 1840 t/an, se pierd 1,2 t/an, iar restul de 60 t/an o reprezinta slamul rezidual
si pamantul infestat care trebuie evacuat la un depozit specializat in deseuri
periculoase, sau la un incinerator. Din totalul de ulei obtinut, daca se scade si cantitaea
folosita pentru uz propriu, rezulta ca se vor comercializa cca. 1650 t/an.
1.8. Materii prime i substane / preparate chimice utilizate
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
Materia prima, respectiv anvelopele uzate din cauciuc, deseurile din cauciuc care
provin de la debavurarea pieselor turnate, resturi de chedere, curele, pudreta
impurificata, precum si masele plastice care trebuiesc maruntite, se descarca din
autospeciale la rampa de descarcare si se depoziteaza in haldele nou construite, dupa
sortarea pe categorii.
Tabel 1.8.1. Informaii privind producia i necesarul resurselor energetice
Producia Resurse folosite n scopul asigurrii producieiDenumirea Cantitatea
anualDenumirea Cantitatea
anualFurnizor
ProdusepetroliereTIP CLU siulei pirolitic
1650 t Energieelectric
Estimat 64920kwh
S.C. ELECTRICA S.A.
Tabelul nr. 1.8.2. Informaii despre materiile prime i substanele sau
preparatele chimice
Denumirea materieiprime a substanei saua preparatului chimic
Cantitateaanual
existent nstoc
Clasificarea i etichetarea substanelor saua preparatelor chimice
ulei pirolitic (stoc desiguran)tone
Categorie-periculoase/nepericuloaseP/N
Periculozitate Faze derisc
CLU 0 Periculoase inflamabilitate
f.Informaii despre poluanii fizici i biologici care afecteaz mediul, generai de
activitatea propus
Tabelul nr. 1.8.3.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
INFORMAIIdespre poluarea fizic i biologic generat de activitate
Tipulpolurii
Sursa depoluare
Nr. sursede poluare
Poluareamaximpermis LMApentru om imediu
Poluarede fond
Poluare calculat produs de activitate i msuri deeliminare/reducere
Msuri deeliminare/reducere apolurii
Pezonaobiectivului
Pe zone deprotecie/restricieaferenteobiectivului,confornlegislaiei nvigoare
Pe zone rezideniale, derecreere sau alte zoneprotejate cu luarea nconsiderare a polurii defondFrmsuri deeliminare/reducere apolurii
Cuimplementarea msuri lorde eliminare/reducere apolurii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Prodpetroliere
Rezervoarelede depozitareCLU si uleipirolitic
3 Nu este
cazul
Nu este
cazul
Nu este cazul
1.9. Conectarea la infrastructura existenta.
Accesul si iesirea din incinta amenajata existent se va face prin amenajarileexistente, a caror geometrie si sistemantizare se vor mentine.
2. REALIZAREA PROIECTULUI
2.1. Etapele proiectului
Proiectul se va desfasura in doua etape dupa cum urmeaza:
In prima etapa se va amenaja incinta si cladirea in care se va desfasura procesul
tehnologic si in care vor fi montate utilajele, se va amenaja incinta, depozitele de materii
prime si materii finite, iar in etapa a doua se vor monta utilajele care compun instalatia,
se vor interconecta cu legaturi conducte, se va executa instalatia de automatizare si se
va face alimentarea cu energie electrica, dupa care se vor executa probele tehnologice.
2.2.1. Caracteristicile principale ale proiectului
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
Suprafata inchiriata se afla pe fosta platforma a Bazei de reparatii a SNP Petrom.
si platformele adiacente betonate, pe care se vor amplasa soproanele pentru
depozitarea deseurilor din cauciuc si mase plastice, care constituie materia prima.
Pentru activitatea administrativa se vor amenaja birourile fostei Baze de reparatii .
Pentru producerea unei cantitati de 500 kg/h abur tehnologic, cu o presiune de 6
bar, se va folosi un generator de abur Loss 500.
Pentru efectuarea transvazarilor produselor petroliere si a apei in instalatie se vor
folosi urmatoarele pompe:
- o pompa vehiculare materie prima cu un debit Q=30 m/h,P=3 bar;
- o pompa de vehiculare combustibili cu un debit Q=8 m/h, P=3 bar;
- o pompa de vehiculare ulei cu un debit Q=4 m/h,P=2 bar;
- doua pompe de vehiculare apa la turnul de racire si sistemul de vid,
Q=20m/h, P=3 bar si Q=5m/h, P=4,5 bar;
Aerul tehnic folosit in instalatie va fi produs de un compresor cu debit
Q=10m/h,P=8 bar, care va avea un vas tampon de stocare aer comprimat cu V=60 litri,
precum si un filtru de uscare aer cu silicagel, V=10 litri;
Instalatia de piroliza este formata din urmatoarele utilaje principale:
- 2 reactoare de piroliza cu tambur;
- doua autofeedere pentru incarcarea sarjelor in reactor (cate unul pentru
fiecare reactor;
- o camera catalitica;
- un racitor tub in tub pentru racirea initiala a gazelor de proces;
- un separator apa-ulei;
- un scruber de spalare a gazelor;
- un sistem de producere a vidului cu pompa de apa si ejector;
- 4 condensatoare racitoare pentru gazele de proces;
- o camera de desulfurare a gazelor de ardere;
- un exhaustor pentru gazele de ardere;
- cos de evacuare a gazelor de ardere cu inaltimea de 11,5 m;
- cinci rezervoare pentru colectarea fractiunilor de produse;
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
- doua conveyore pentru transportarea negrului de fum;
- doua bunkere pentru depozitarea negrului de fum;
- doua benzi transportoare pentru vehicularea deseurilor;
- un vas pentru inchiderea hidraulica cu rol de opritor de flacara.
2.2.2. Procese tehnologice de productie
Capacitatea de productie proiectata pentru instalatia de piroliza deseurilor din
cauciuc, anvelopelor uzate si deseurilor din mase plastice este de 2700t/an, respectiv
10t/zi, timp de lucru 16h/zi, 270 zile/an. Procesul de fabricatie se desfasoara pe sarje,
utilajul conducator fiind reactorul de piroliza, faza ce determina capacitatea proiectata a
instalatiei.
Instalatia pentru piroliza deseurilor din cauciuc, anvelopelor uzate si deseurilor
din mase plastice ce apartine S.C STANDARD HEATING OIL S.R.L Buzau este dotata
cu 2 reactoare de descompunere termica a deseurilor, ce pot prelucra independent, din
care un reactor va prelucra deseuri de mase plastice si celalalt va prelucra deseuri de
cauciuc. In urma procesului de piroliza rezulta combustibili lichizi ce pot fi utilizati in
instalatiile de ardere dotate cu arzatoare pentru producerea agentului termic.
Procesele tehnologice de prelucrare a deseurilor de mase plastice si a deseurilor
de cauciuc se desfasoara alternativ fiecare reactor este destinat unui anumit tip de
deseu si constau din :
A. procesul de piroliza a materiilor prime(deseuri de cauciuc sau de maseplastice) cu obtinerea de combustibili lichizi- fractii medii si usoare.
B. procesul de depoluare a gazelor arse ce asigura regimul termic in mantauareactorului cu evacuare in atmosfera.
Linia de prelucrare mase plastice este constituita din urmatoarele utilaje :
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
1. incarcator ;
2. reactor ;
3. conducta conectare 1
4. camera catalitica
5. racitor in tub
6. conducta conectare 2
7. rezervor ulei
8. conducta conectare 3
9. separator apa / ulei
10.grup procesare vacum
11.condensator
12. rezervor ulei 2
13.conducta conectare 4
14.condensator
15.conducta conectare 5
16. rezervor ulei 3
17. inchidere hidraulica
18.cos
19.camera retinere cenusa ;
20.ventilator
21.scruber
22.conveyor negru de fum
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
A .Procesul de piroliza a maselor plastice are urmatoarele etape :
incarcarea reactorului cu mase plastice balotate, prin intermediul incarcatoruluiautomat cu piston hidraulic si inchidrerea ermetica a reactorului. Incarcatorul
pentru alimentarea raectorului de piroliza este fixat pe reactor prin intermediul
unei guri de incarcare .
reactia de piroliza propriu zisa care are loc in reactorul propriu zis. Reactorul esteprevazut cu manta dubla prin care circula gazele fierbinti pentru asigurarea
temperaturii necesare procesului de piroliza. In interiorul reactorului se afla un
snec melcat pentru ghidarea materialului- deseuri de mase plastice.
Cantitatea de materii prime ce urmeaza a fi prelucrata este de 12t/sarja/reactor, in
cazul maselor plastice - polietilena, polipropilena.
Reactorul de piroliza va fi amplasat intr-o cuva avand prevazuta pe una din
laterale zona de alimentare cu combustibil gazos care prin ardere genereaza gaze arse
ce circula prin manta si initiaza reactia de descompunere termica. Dupa initierea reactiei,
incalzirea mantalei reactorului se realizeaza datorita circulatiei in instalatie, respectiv in
manta a fractiei gazoase rezultate din descompunerea materialelor plastice.
Pe latura opusa, este amplasat rezervorul pentru colectarea cenusei in cazul
prelucrarii maselor plastice.
Faza de initiere a procesului de incalzire a reactorului pentru prima sarja se
realizeaza prin intermediul sobei de ardere situata la partea inferioara a reactorului,
prevazuta cu doua guri de alimentare pentru combustibil gazos. Dupa initierea reactiei,
temperatura in reactor pentru desfasurarea procesului este asigurata prin arderea
gazelor cu continut de gaz metan ce alimenteaza arzatoarele de pe cazan prin
intermediul a 2 guri situate la partea inferioara a cazanului.
Procesul incepe odata cu atingerea temperaturii de lucru necesara
descompunerii termice a deseurilor de mase plastice din reactor si se termina in
momentul in care nu mai rezulta gaz de sinteza ce alimenteaza arzatoarele din
instalatie, procesul de piroliza este finalizat.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
Descompunerea deseurilor de mase plastice are la baza procesul de piroliza,
proces ce se realizeaza intr-un reactor special dimensionat si proiectat, la temperaturi
de 300-500C, si presiune 0,5bari, procesul tehnologic este discontinuu pe sarje,
parametrii tehnologici sunt reglati prin intermediul unui calculator de proces, cu
semnalizare optica si acustica a situatiilor de avarii.
In cazul primei sarje de prelucrare a maselor plastice, procesul de incalzire si
piroliza dureaza 14 ore, dupa care urmatoarele sarje au o durata de 11-12ore- o sarja/zi,
instalatia fiind mentinuta la parametrii de temperatura si presiune.
- in partea opusa gurii de incarcare a reactorului este amplasat un racitor primar
cu 2 compartimente cu V=0,5mc/compartiment, prevazut cu manta de racire cu
apa. In procesul de piroliza rezulta gaze cu temperatura de 250-270C care
sunt dirijate catre racitorul primar, dupa care sunt preluate de conducta de
racire.
- fractiunile in amestec rezultate din procesul de descompunere a maselor
plastice care circula prin conducta principala sunt racite la temperatura de 150-
170C, si trecute in separatorul vertical cu manta prin intermediul conductei de
racire, conducta mansonata prin care circula apa de racire in manta.
- racirea fractiilor gazoase din amestec este asigurata prin circulatia apei reci in
manta prin intermediul separatorului vertical cu manta in scopul separarii
acestora, functie de densitate. In vasul separator vertical la partea superioara
se afla fractia gazoasa usoara, ce este separata si dirijata printr-o conducta
catre cele doua condensatoare cu V=3,6mc/buc, orizontale.
In separator ramane fractia medie cu continut de apa, continutul de apa la
inceputul reactiei de descompunere termica este in procent mai mare, iar pe parcursul
reactiei de descompunere termica, acesta se reduce. Datorita diferentei de densitate
fractia medie se afla la partea superioara a separatorului iar apa se afla situata la partea
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
de jos a separatorului, fiind eliminata printr-un stut de evacuare situat pe separator,
dupa evacuare fractiei medii. Fractia medie aflata la partea superioara a separatorului
este preluata printr-o conducta cu depozitare in rezervorul de stocare.
Prin separarea apei de condens de fractia medie se reduce rapid temperatura
gazelor, ceea ce asigura decomprimarea traseelor de transport, pentru evitarea acestui
fenomen pe conducta de aductiune gaze fierbinti din reactor, ce face legatura dintre
separator si vasul de stocare de apa s-a prevazut o pompa de vid.
Colectarea fractiilor petroliere medii se face in rezervorul de stocare orizontal
prevazut cu sticla de nivel si pompa de transfer a continutului care porneste automat
atunci cand nivelul stabilit este maxim, cu dirijare catre rezervoarele de stocare fractii
petroliere medii din parcul de rezervoare.
Racirea fractiei gazoase se realizeaza prin intermediul apei de racire din interiorul
a doua condensatoare orizontale asezate suprapus in interiorul carora sunt imersate
tevile interioare. Prin racire, gazul ajunge la temperatura de 25-30C, se transforma in
fractia petroliera usoara si corespunde etapei finale de piroliza a materiei prime- mase
plastice. Fractia petroliera usoara se colecteaza in rezervorul pentru fractia usoara.
Fractia usoara este colectata intr-un rezervor orizontal, prevazut cu sticla de nivel
si pompa de transfer a continutului care porneste automat atunci cand nivelul este
maxim, cu dirijare catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare.
Prin piroliza maselor plastice rezulta gazul de piroliza format din fractii usoare si
fractii medii ce se colecteaza in cele doua rezervoare orizontale de colectare si de o
fractie ce ramane in stare gazoasa- gazul de sinteza.
Gazul de sinteza contine gaz metan cu temperatura de 25-30C ce este dirijat
prin intermediul unei conducte la condensatorul vertical dublu dupa care este dirijat prin
conducta la arzatoarele aferente reactorului de piroliza, si asigura mentinerea regimului
termic in reactorul de piroliza.
Gazul de sinteza circula prin cele doua condensatoare verticale si este dirijat
catre arzatoarele aferente reactoarelor, acestea fiind prevazute si cu un dispozitiv
antiflacara inapoi.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
B. Procesul de depoluare a gazelor arsePrin arderea gazului metan din gazul de sinteza in arzatoarele aferente
reactorului de piroliza, se mentine regimul termic privind descompunerea termica a
maselor plastice.
Gazele arse sunt evacuate din mantaua reactorului prin intermediul unei
conducte dotata cu un ventilator cu un debit de 9.500Nmc/h in vederea dirijarii acestora
catre cosul de dispersie. Gazele arese au un continut ridicat de pulberi. Inainte de a
ajunge in cosul de dispersie gazele astfel aspirate, sunt dirijate catre filtrul de spalare,
prevazut la interior cu inele ceramice pentru marirea suprafetei de contact dintre apa de
spalare si gazele arse cu continut de pulberi. Filtrul este vertical, la partea superioara
fiind prevazut cu o duza ce pulverizeaza apa peste inelele asezate in straturi in interiorul
coloanei ocupand 2/3 din volumul acesteia. Gazele arse intra in filtru prin partea de jos-
lateral, urmand traseul de jos in sus si sunt evacuate printr-un stut lateral la partea
superioara a filtrului cu dirijare catre cosul de dispersie cu H=11,5m.
Apele de spalare rezultate din filtru de spalare a gazelor arse sunt preluate in
bazinul de recirculare ape de racire impartit in 3 compartimente. Primul compartiment
asigura colectarea apei calde pulverizate de la filtru de spalare gaze arse cu continut de
pulberi. Pulberile sunt retinute la suprafata apei si indepartata periodic rezultand cca
3kg/saptamana. Apa calda din primul compartiment comunica la partea inferioara cu cel
de al doilea compartiment si respectiv al treilea compartiment. Prin trecerea apei in
ultimele doua compartimente are loc procesul de racire, aceasta fiind pompata prin
intermediul unui sorb existent pe fundul bazinului si dirijata in instalatia de racire.
Pe partea laterala a reactorului, opus zonei de alimentare cu combustibil este
prevazuta o cuva betonata, prevazuta cu dig de retentie in care este amplasat un
rezervor metalic, acoperit cu capac etans, pentru retinerea si stocarea cenusei. Din
acest rezervor cenusa este transportata prin aspiratie intr-un vas cilindric cu depozitare
in saci si valorificate catre terti.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
34
Gaz de sinteza
Gaz de sinteza CH4
Deseuri de cauciuc-anvelope uzate, benzitransportare 10t/sarja
Reactia de piroliza
Racirea primara a gazelor
Rezervor colectare negru de fum cu V=5,35 mc
Mentinereapresiunii pe flux-
pompa de vid
Eliminarea apeide condens
Spalare gaze arse infiltru de spalare cu
V=1,4 mc
Aspiratie gaze arseVentilator
Deseuri de cauciuc-anvelope uzate, benzitransportoare 10t/sarja
Eliminarea apeide condens
Racirea primara a gazelor
Mentinereapresiunii pe flux-
pompa de vid
Spalare gaze arse infiltru de spalare cu
Separarea fractiei petroliere medii
Separarea fractiei petroliere usoareprin condensare in 2 condensatoare
Condensatoare verticale prevazutecu dispozitiv antiflacara
Rezervor c
Rezervor cu
Bazin apa de racirece se recircula in
sistem
Rezervor cuV=3,5mc
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
35
BILANT DE MATERIALE
AlimentareMaterii prime-anvelope uzate,benzi transportoare 10t/sarja
REACTOR DE PIROLIZAProcesul de distructie termica
Fractii lichide medii siusoare
Gaze combustibile-agentincalzire reactor
Negru de fum 2,3t/sarja Deseuri metalice
Ambalare in saci
Reactia de descompunere termica in cazul deseurilor din mase plastice se
desfasoara pe o durata de 11-12h, la o capacitate de incarcare a reactorului de
12t/sarja, ceea ce corespunde la o capacitate de prelucrare de 2 sarje/24ore.
Procesul tehnologic de piroliza se desfasoara in incinta reactorului de piroliza
prevazut cu manta de incalzire in care sunt introduse deseurile de mase plastice-
polietilena, polipropilena, polistiren, in cantitate de 12t/sarja, acestea fiind supuse
procesului de piroliza la temperatura de 300-500C.
Reactorul de piroliza este incarcat cu un piston hidraulic, durata de incarcare
fiind de cca. o ora. Dupa incarcarea reactorului este indepartat incarcatorul cu piston
hidraulic, reactorul fiind inchis etans, cu legatura la racitorul primar cu doua
compartimente.
Deseurile de mase plastice introduse in reactor sunt preluate de catre snecul din
interior ce are sensul de rotatie invers acelor ceasornicului.
Pentru asigurarea temperaturii necesare reactiei de piroliza prin manta circula
gaze fierbinti, reactia de piroliza fiind initiata prin incalzirea la partea inferioara a
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
36
reactorului cu ajutorul unui cuptor de incalzire, cu 2 guri de alimentare ce utilizeaza
combustibil gazos, pana cand reactia este amorsata.
Reactorul este prevazut cu sisteme de avertizare acustice si luminoase, in cazul
scaderii presiunii de lucru din reactor sub 0,25 bar. Temperatura de lucru pentru
initierea reactiei in reactorul de piroliza este de cca 300C pentru mase plastice, cu
maximum pana la 500C, temperatura ce variaza in functie de densitatea si amestecul
materialelor.
Capacitatea reactorului este de 12t/sarja mase plastice, durata unei sarje fiind de
14 ore la inceputul primei sarje, sarjele ulterioare avand un timp de prelucrare de 11-
12h, timp in care deseurile considerate masa solida se transforma in masa lichida si
gazoasa, amestecul fiind evacuat catre racitorul primar.
Procesul de piroliza se considera terminat in momentul in care nu se mai
produce gaz de sinteza cu continut de gaz metan si se sting arzatoarele. In aceasta
faza se impune mentinerea temperaturii in reactor pana la definitivarea reactiei de
distructie termica prin arderea brichetelor in vatra de sub reactor, gazele fierbinti
rezultate circuland prin mantaua reactorului.
Produsul gazos rezultat in urma reactiei de descompunere a deseurilor solide -
mase plastice cu temperatura de 250-270C la iesire din reactor, este dirijat in racitorul
primar cu 2 compartimente si ulterior in conducta de racire prevazuta cu manta unde
gazele ajung la temperatura de 150-170C. Peretii exteriori ai racitorului primar si ai
conductei de racire, vor fi raciti permanent cu apa de racire.
Gazele racite sunt preluate de catre separatorul de condens de unde se separa
la partea superioara fractia petroliera medie din gaz, fractie lichida cu dirijare catre
rezervorul de stocare. Fractia gazoasa este dirijata catre cele doua condensatoare
orizontale unde are loc racirea acesteia si depozitarea fractiei petroliere usoare- faza
lichida in rezervorul de stocare.
Condensatoarele orizontale, sunt prevazute in interior cu serpentine de racire cu
apa prin care trece gazul petrolier si este racit la temperatura de 25-30C.
Separarea fractiei petroliere se realizeaza ca urmare a presiunii create pe
conducta, prin intermediul separatorului vertical ce egalizeaza presiunea.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
37
Vasul separator vertical este prevazut cu o pompa de vid ce mentine presiunea
de 0,5bar in instalatie, avand si rol de separare a apei din masa de piroliza. Separatorul
are rolul de a elimina apa din masa de piroliza, separand produsul combustibil de fractia
apoasa ce rezulta din proces.
La inceputul procesului de separare, apa din reactie este de cca 2/3 din totalul
masei de piroliza, iar pe masura separarii, fractia rezultata nu mai contine apa.
Apa de condens separata din produsul petrolier asigura decomprimarea traseelor
de transport.
Ca urmare a procesului de racire a gazelor- fractia usoara, se inchide procesul
de piroliza a maselor plastice, ramanand o fractie in stare gazoasa cu continut de gaz
metan si care este dirijata prin condensatorul vertical dublu catre instalatia de ardere
prevazuta cu 2 arzatoare ce asigura regimul termic in mantaua reactorului.
Gazul metan din fractia gazoasa este impins catre arzatoare, fara posibilitate de
revenire in sistem ca urmare a dotarii celor doua condensatoare verticale cu dispozitiv
antiflacara.
Gazele arse rezultate din arderea fractiei gazoase finale cu continut de pulberi
fine sunt filtrate printr-un filtru de spalare cu inele ceramice inainte de evacuare fortata
in atmosfera prin intermediul cosului de dispersie.
Compozitia gazelor de ardere difera functie de natura combustibilului folosit
pentru asigurarea regimului termic in reactor, respectiv lemn, brichete sau gaz metan,
concentratia noxelor specifice din gazele arse se va incadra in limitele maxime admise
de legislatia in vigoare.
Pentru racirea sistemului de transport fluide provenite din piroliza, cu separarea
fractiunilor petroliere rezultate, instalatia este prevazuta cu un bazin de recirculare a
apei, apa din primul compartiment fiind vidanjata periodic functie de gradul de
impurificare a acesteia.
Bazinul are functia de a asigura apa de racire pentru instalatii si de a colecta in
primul compartiment la suprafata apei cenusa rezultata din gazele arse inainte de a fi
evacuate pe cos. Cantitatea de cenusa fiind redusa datorita arderii complete a
produsului continut in gazele rezultate, aceasta se colecteaza de la suprafata apei cu
ajutorul unei site si nu depaseste cca 3kg/saptamana.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
38
In bazinul de racire, apa fara continut de cenusa din primul compartiment trece in
al doilea compartiment pe la partea inferioara a peretelui despartitor, iar de aici in al
treilea compartiment, apa fiind racita si reintrodusa in sistem.
Debitul de apa necesar pentru racire este completat periodic cu apa din retea.
La finalul procesului de piroliza are loc deschiderea automata a gurii de
descarcare prin intremediul unei trape ce evacueaza cenusa in rezervorul de colectare
cenusa. Cenusa este aspirata printr-un turbo ciclon si transportata pneumatic catre un
vas colector in vederea ambalarii stocarii si comercializarii.
Fractiile medii si usoare separate in cele doua rezervoare sunt preluate prin
intermediul pompelor si dirijate catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare.
Linia de prelucrare cauciuc
Procesul de prelucrare a deseurilor din cauciuc, consta in descompunerea
termica a deseurilor de cauciuc provenite din anvelope uzate, benzi transportoare,
operatii ce se realizeaza pe linia de prelucare cauciuc.
Pentru realizarea reactiei de piroliza se foloseste un al doilea reactor care
functioneaza alternativ cu reactorul pentru prelucrarea maselor plastice. Procesul
tehnologic se desfasoara dupa acelasi scenariu diferind doar timpii de reactie si
temperaturile. Descriem mai jos procesul tehnologic.
In cazul primei sarje de prelucrare a deseurilor de cauciuc, procesul de incalzire
si distructie termica dureaza 18 ore, dupa care urmatoarele sarje au o durata de 14-
15ore- o sarja/zi, instalatia fiind mentinuta la parametrii de temperatura si presiune.
In cazul prelucrarii deseurilor de cauciuc, capacitatea de incarcare a reactorului
este de 10t/sarja, durata unei sarje fiind de 14-15h, ceea ce corespunde la o capacitate
de prelucrare de o sarja de 10t/ zi.
Procesul tehnologic de descompunere termica se desfasoara in incinta
reactorului de piroliza prevazut cu manta de incalzire in care sunt introduse deseurile de
cauciuc- deseuri de cauciuc, benzi transportoare, cantitate de 10t/sarja, acestea fiind
supuse procesului de piroliza la temperatura de 400-600C. Datorita sistemului de vid
interconectat in sistem, temperatura de piroliza va fi cuprinsa intre 360-400C.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
39
Reactorul de piroliza este incarcat un piston hidraulic, durata de incarcare fiind
de cca o ora. Dupa incarcarea reactorului este indepartat incarcatorul automat cu piston
hidraulic, iar reactorul va fi inchis etans, cu legatura la racitorul primar cu doua
compartimente.
Deseurile de cauciuc introduse in reactor sunt preluate de catre snecul din
interior ce are sensul de rotatie invers acelor ceasornicului.
Pentru asigurarea temperaturii necesare reactiei de piroliza prin manta circula
gaze fierbinti, reactia de piroliza fiind initiata prin incalzirea la partea inferioara a
reactorului cu ajutorul unui cuptor de incalzire, cu 2 guri de alimentare ce utilizeaza
combustibil gazos, pana cand reactia este amorsata.
Reactorul este prevazut cu sisteme de avertizare acustice si luminoase, in cazul
scaderii presiunii de lucru din reactor sub 0,5 bar. Temperatura de lucru pentru initierea
reactiei in reactorul de piroliza este de cca 400C pentru cauciuc, cu maxim pana la
600C, temperatura ce variaza in functie de densitatea si amestecul materialelor.
Capacitatea reactorului este de 10t cauciuc, durata unei sarje fiind de 18 ore la
inceputul primei sarje, sarjele ulterioare avand un timp de prelucrare de 14-15h, timp in
care deseurile considerate masa solida se transforma in masa lichida si gazoasa,
amestecul fiind evacuat catre racitorul primar.
Procesul de piroliza se considera terminat in momentul in care nu se mai
produce gaz de sinteza cu continut de gaz metan si se sting arzatoarele. In aceasta
faza se impune mentinerea temperaturii in reactor pana la definitivarea reactiei de
piroliza, gazele fierbinti rezultate circuland prin mantaua reactorului.
Produsul gazos rezultat in urma reactiei de descompunere a deseurilor solide -
cauciuc cu temperatura de 270-290C la iesire din reactor, este dirijat in racitorul primar
cu 2 compartimente si ulterior in conducta de racire prevazuta cu manta unde gazele
ajung la temperatura de 170-190C. Peretii exteriori ai racitorului primar si ai conductei
de racire, vor fi raciti permanent cu apa de racire.
Gazele racite sunt preluate de catre separatorul de condens de unde se separa
la partea superioara fractia petroliera medie din gaz, fractie lichida cu dirijare catre
rezervorul de stocare. Fractia gazoasa este dirijata catre cele doua condensatoare
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
40
orizontale unde are loc racirea acesteia si depozitarea fractiei petroliere usoare- faza
lichida in rezervorul de stocare.
Condensatoarele orizontale, sunt prevazute in interior cu tuburi de racire cu apa
prin care trece gazul petrolier si este racit la temperatura de 25-30C.
Separarea fractiei petroliere se realizeaza ca urmare a presiunii create pe
conducta prin intermediul separatorului vertical ce egalizeaza presiunea.
Vasul separator vertical este prevazut cu o pompa de vid ce mentine presiunea
de 0,5bar in instalatie, avand si rol de separare a apei din masa de piroliza. Separatorul
are rolul de a elimina apa din masa de piroliza, separand produsul combustibil de fractia
apoasa ce rezulta din proces.
La inceputul procesului de separare, apa din reactie este de cca 2/3 din totalul
masei de piroliza, iar pe masura separarii, fractia rezultata nu mai contine apa.
Apa de condens separata din produsul petrolier asigura decomprimarea traseelor
de transport.
Ca urmare a procesului de racire a gazelor- fractia usoara inchide procesul de
piroliza a cauciucului, ramanand o fractie in stare gazoasa cu continut de gaz metan si
care este dirijata prin condensatorul vertical dublu catre instalatia de ardere prevazuta
cu 2 arzatoare ce asigura regimul termic in mantaua reactorului.
Gazul metan din fractia gazoasa este impins catre arzatoare, fara posibilitate de
revenire in sistem ca urmare a dotarii celor doua condensatoare verticale cu dispozitiv
antiflacara.
Gazele arse rezultate din arderea fractiei gazoase finale cu continut de pulberi
fine si bioxid de sulf sunt filtrate printr-un filtru de spalare cu inele ceramice inainte de
exhaustarea in atmosfera, prin intermediul cosului de dispersie.
Cantitatea de sulf din continutul deseurilor de cauciuc variaza intre 0,03%-1%
maximum in greutate, fiind un subprodus ce se regaseste in gazul de sinteza utilizat la
incalzirea mantalei reactorului.
Prin arderea acestuia rezulta bioxid de sulf ce este retinut in filtrul de spalare
gaze, inainte de evacuarea acestora in atmosfera prin cosul de dispersie prin
exhaustare cu ajutorul unui ventilator cu un debit Daer=9.500Nmc/h.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
41
Gazele arse aspirate din mantaua reactorului sunt dirijate inainte de evacuare pe
cosul de dispersie, catre filtrul de spalare, prevazut la interior cu inele ceramice pentru
marirea suprafetei de contact dintre apa de spalare si gazele arse cu continut de SO2 si
pulberi. Filtrul de spalare este vertical, la partea superioara fiind prevazut cu o duza ce
pulverizeaza apa peste inelele asezate in straturi in interiorul coloanei ocupand 2/3 din
volumul acesteia. Gazele arse cu continut de SO2 intra in filtru prin partea de jos- lateral,
urmand traseul de jos in sus si sunt evacuate printr-un stut lateral la partea superioara a
filtrului cu dirijare catre cosul de dispersie, cu H=11,5m.
Apele de spalare rezultate din filtrul de spalare a gazelor arse cu continut de
pulberi si acid sulfuros sunt preluate in bazinul de recirculare ape de racire. Primul
compartiment asigura colectarea apei calde pulverizate de la filtrul de spalare gaze arse.
Pulberile sunt retinute la suprafata apei si indepartate periodic rezultand cca
5kg/saptamana.
Apa calda din primul compartiment comunica la partea inferioara cu cel de al
doilea compartiment si respectiv al treilea compartiment. Prin trecerea apei in ultimele
doua compartimente are loc procesul de racire, aceasta fiind pompata prin intermediul
unui sorb existent pe fundul bazinului si dirijata in instalatia de racire.
Conform bilantului de materiale rezulta o cantitate de acid sulfuros, din procesul
de ardere a gazului de sinteza cu continut de sulf maximum 1%, ceea ce reprezinta o
cantitate de 3,5kg SO2. Prin procesul de spalare, SO2 in cantitate de 3,5kg,
reactioneaza cu apa pulverizata pe la partea superioara a filtrului rezultand o cantitate
de 4,48kg H2SO3 pe durata unei sarje de prelucrare cauciuc de 14-15h.
Cantitatea de 4,48kg de H2SO3 rezultata pe durata unei sarje de prelucrare
cauciuc de 14-15h, este dirijata catre bazinul de recirculare apa de racire in primul
compartiment al bazinului, conducand la dilutia solutiei de acid sulfuros, respectiv
0,09%. Continutul din primul compartiment este apoi dirijat in urmatoarele doua
compartimente unde se dilueaza datorita cantitatii de cca 10mc de apa, ajungand la
concentratia de 0,025%.
Din datele prezentate rezulta ca procesul nu necesita instalatii suplimentare de
desulfurare a gazelor arse, datorita dilutiei, acestea nu produc un impact asupra calitatii
factorilor de mediu- apa, aer.
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
42
Compozitia gazelor de ardere difera functie de natura combustibilului folosit
pentru asigurarea regimului termic in reactor, concentratia noxelor specifice din gazele
arse se va incadra in limitele maxime admise de legislatia in vigoare.
Cantitatea de negru de fum rezultata ca urmare a arderii complete a
combustibilului este redusa, aceasta se colecteaza de la suprafata apei in primul
compartiment cu ajutorul unei site si nu depaseste cca 5kg/saptamana.
La finalul procesului de piroliza are loc deschiderea automata a gurii de
descarcare prin intermediul unei trape ce evacueaza negrul de fum in rezervorul de
colectare. Negrul de fum este preluat si transportat de un conveyor cu cupe catre un
vas colector in vederea preluarii si ambalarii acestuia.
Deseurile metalice din structura benzilor de transport si a anvelopelor sunt
evacuate sub forma de ghem prin gura de descarcare si depozitate in incinta.
Fractiunile medii si usoare separate in cele doua rezervoare sunt preluate prin
intermediul pompelor si dirijate catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare.
Din procesul de piroliza a cauciucului rezulta un combustibil cu continut de
hidrocarburi alifatice in procent de cca 27,8% si hidrocarburi aromatice in procent de
72,2%, avand urmatoarele caracteristici fizico-chimice:
-densitate 831,2kg/mc -continut de apa- absent -continut de cenusa 0,006% -putere calorifica inferioara 10.263kcal/kg -vascozitate 1,2048mm2/s; -continut de sulf- 0,036%.
Datele prezentate mai sus au fost culese din cartea tehnica a instalatiei si puse
la dispozitie de beneficiar.
2.3. Activitati in perioada de constructieIn organizarea incintei se vor respecta masurile prevazute n "Normativul de
proiectare, executie, exploatare si post utilizare a instalatiilor chimice pentruasigurarea sigurantei la foc" - Indicativ NP 004 -2003, NP037-99
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
43
Metode folosite n construcie :- Normele de proiectare P100/92, P 118/99, NP 004/2003, NP 037/99 si cerintele
avizatorilor nominalizati in certificatul de urbanism emis de primaria locala.
Planul de execuie:A. Organizarea de santier cu imprejmuire, panou de informare, echipamente deprotectie personal, casca, salopete, ochelari de protectie, incaltaminte izolanta si
rezistenta la obiecte contondente; personalul va efectua instructaj de protectia muncii,
punct de prim ajutor,etc
B. Operatiuni de amenajare constructie existenta si retele tehnologice- trasarea elementelor nou proiectate;
- efectuarea de lucrari de amenajare si reabilitare constructie, infrastructura
tehnologica;
- edificarea infrastructurii si structurii pentru instalatia de piroliza;
- construirea retelelor de canalizare industriala, pluviala si menajera.
C. Aplicarea planului de control al respectarii calitatii obiectivului executat conformcerintelor avizatorului .
Regimul de functionare
Regimul de functionare al instalatiei al instalatiei va fi de 24 ore/zi, 6 zile/saptamana
333 zile/an. Se preconizeaza exploatarea obiectivului pe o durata de 15 -20ani.
Numar de personal
Numarul total al personalului angajat va fi de 10 persoane organizati in doua
schimburi de cate 8 ore, deci programul de lucrul va fi normal. In tura de noapte va
activa numai paznicul obiectivului. Care va supraveghea instalatia conform procedurii
de lucru
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
44
2.4. Utilitati; tehnici si echipamente necesare Alimentarea cu apaAlimentarea cu apa rece se face din sursa comunala prin intermediul unui
bransament echipat cu apometru. Se alimenteaza grupurile sanitare si bazinul turnului
de racire. De aici se vor alimenta apoi toate racitoarele din instalatie. Pentru
economisirea apei, apa de racire din sistem se va recircula si se va completa numai
atunci cand este cazul.
Retelele exterioare de canalizare au fost concepute a functiona in sistem divizor,
respectiv apele menajere separate de cele pluviale.
- retea de canalizare ape uzate menajera, dirijate in bazinul vidanjabil
menajer de 9 mc.
- retea de canalizare ape pluviale curate de pe acoperisul halei din incinta
sunt dirijate in bazinul vidanjabil pluvial de 30 mc
- retea de canalizare ape infestate cu produse petroliere de pe platforma in
urma spalarii acesteia si de pe platforma de descarcare a anvelopelor,
deseuri de cauciuc in vederea aprovizionarii cu materie prime, trecute prin
separatorul de produse petroliere si apoi in acelasi bazin vidanjabil pluvial
de 30 mc.
Grupurile sanitare de folosin comun sunt difereniate pe sexe i sunt dotate cu
WC-uri, lavoare. Tot aici se afla si doua cabine de dus. Apele de pardoseal se
ndeprteaza prin sifoane.
d 1. Alimentarea cu ap rece i cald de consum
Alimentarea cu ap rece se va face pentru urmtoarele scopuri:
igienoco-sanitar i menajer si potabil; umplere instalaie de nclzire si racire unde se foloseste apoi apa recirculata si
apa de completare;
stropit spaii verzi i platforme;
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
45
Instalaiile interioare de distribuie a apei reci i calde de consum se vor realiza n
conformitate cu normele actuale, cu materiale i echipamente omologate i
agrementate de M.L.P.A.T.
d2. Canalizarea apelor uzate menajere i pluvialeDin cadrul obiectivului i al incintei acestuia se vor colecta urmtoarele categorii de
ape uzate:
ape uzate menajere provenind de la grupurile sanitare i ape de pardosealprovenind de la igienizri;
ape uzate provenite din zona platformei de descarcare deseuri; ape pluviale, convenional curate, colectate de pe acoperisurile cldirilor sauplatformele betonate ale incintei.
Instalaia de canalizare se va proiecta n sistem separativ n interiorul incintei. Apele
infestate cu produs petrolier sunt preepurate ntr-un separator de produse petroliere.
d3. Evacuarea apelor uzate epurate se face n canalizarea din zona.Evacuarea apelor uzate epurate se face in bazinul de retentie ape pluviale.
Sisteme de monitoring a calitii apelor subterane
Se vor efectua analize la indicatorii specifici unui astfel de obiectiv cu frecvena
stabilit de SGA
Aparatur i instalaii de msurare a debitelor de ap, de determinare a
parametrilor calitativi ai apelor, i de supraveghere a calitii apelor
Consumurile efective de ap potabil vor fi nregistrate de un apometru montat n
cminul de racord, ce se va citi lunar de ctre reprezentani ai furnizorului de ap n
prezena beneficiarului.
Incalzirea :Prepararea aburului tehnologic are loc intr-o centrala termica proprie care are in
compunere un cazan de abur tip Loss 500 kg abur/h cu o putere maxima dezvoltata de
-
Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.
46
385 kW, dotat cu arzator tip FNG 36 care are un debit maxim de 36 Nm/h gaze
combustibile, o statie de dedurizare apa Wave Cyber cu functionare continua pe baza
de rasini schimbatoare de ioni, o statie de condens. Intreg procesul de preparare a
aburului este computerizat. Suprafata de s