1. informatii generale 1.1. scurta prezentare a judetului
TRANSCRIPT
1
1. INFORMATII GENERALE
1.1. Scurta prezentare a judetului
JudetuI Salaj este situat in partea de nord-vest a tarii. Suprafata judetului aferenta BH Somes Tisa administrat este de 3408 kmp, iar populatia de 227.260 locuitori. Din punct de
vedere administrativ, pe teritoriul judetului sunt: un municipiu, 3 orase si 57 de comune din care 49 comune in BH Somes-Crasna si 8 comune in BH Crisuri.
Lungimea retelei hidrografice administrata este de 1265,7 km .
1.2. Prezentarea Iucrarilor de gospodarire a apelor
Lucrarile de regularizare existente in judetul Salaj, insumeaza o lungime de 163,893 km,
reprezentand 13 % din lungimea retelei hidrografice codificata. Lucrari de indiguire: 65,63 km.
Acumulari permanente: 2 - Ac.Virsolt si Ac. Salatig ( volum max expl 43,648 mil mc) Acumulari nepermanente: 1 – Ac. Nep. Cuceu (volum total 0,7 mil.mc)
Derivatii: Derivatia Rau Barcau -Ac.Varsolt Qi = 400 l/s, cu rol de suplimentare a volumului util al
acumularii Varsolt in perioade secetoase (aceasta nu a functionat din anul 1995 datorita diminuarii accentuate a cerintei de apa potabila a zonei Zalau-Simleu Silvaniei; din toamna anului
2008 priza functioneaza pentru un debit de cca 1,5 l/s asigurand apa bruta pentru sistemul de alimentare cu apa potabila zonal al localitatilor Nusfalau, Boghis, Bozies, Ip si Zauan )
Acumularea permanent Varşolţ - Râul Crasna – Vmax expl. 39.948 mil mc
-volum pentru atenuarea undelor de viitura 24.159 mil mc
-volum util 15.789 mil mc
2
Acumularea permanentă Sălăţig valea Mineu/Volum total 3,7 mil mc
Vt=3,7 mil. m3 Vu=3,04 mil. m3
Vat=0,356 mil. m3 SNNR= 22 ha Tip baraj: pământ omogen
Lungime coronament = 265 m Hb=11,0 m
Qg.f.= 14 mc/s Tip.descărcător ape mari: Creager - Qmax =175 m3/s
Acumularea nepermanentă Cuceu Valea Apa Sărată - Vtotal 0.7 mil mc
Tip baraj: pământ omogen Lungime coronament = 1664 m Hb=10,0 m
Qg.f. = 50 m3/s Tip.descărcător ape mari: Creager - Qmax =134 m3/s
3
1.3. Alimentarea cu apa a folosintelor
In ansamblu, volumul de apa prelevat in judetul Salaj la semestrul I 2013 corespunzator unui numar de 159 folosinte consumatoare de apa a fost de 4 848,761 mii mc, repartizat astfel
pe surse de apa: suprafata 4 049,238 miimc si subteran 799,523 miimc.
1.4 Zone critice in asigurarea surselor de apa
Dupa anul 1995 in sistemele centralizate de alimentare cu apa existente in mediul urban nu s-a inregistrat deficit la sursa. Mediul rural a fost afectat datorita absentei sistemelor
centralizate de alimentare cu apa potabila, respectiv accesului limitat al populatiei la sisteme de alimentare cu apa potabila centralizate, controlate. La nivelul semestrului I 2013 se inregistreaza
un procent de 92% din populatia totala racordata (sau cu acces) la sisteme centralizate, respectiv de 30% in mediul ;
2. APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR
2.1.Inventarul principalelor lucrari de aparare
Lucrarile hidrotehnice administrate apara de inundatii cca 12 % din totalul localitatilor judetului.
2.2.Organizarea activitatii de aparare, supraveghere, alarmare:
La nivelul S.G.A.Salaj exista organizate urmatoarele sisteme hidrotehnice si formatii de
lucru care au in activitate exploatarea, întreţinerea, repararea lucrărilor hidrotehnice şi reţelei hidrografice administrate precum si aparare impotriva inundatiilor prin lucrari le hidrotehnice din administrare: - Sistemul Hidrotehnic Somes si afluenti cu formatiile de lucru Jibou, Sanmihaiu Almasului si
Salatig, arealul bazinului hidrografic al r. Somes de pe teritoriul judetului Salaj - Sistemul Hidrotehnic Crasna cu formatiile de lucru:
Formatia Acumulare Varsolt – Crasna amonte cu activitate la barajul Varsolt si reteaua
hidrografica amonte acumulare;
Formatia Crasna aval-Zalău cu puncte de lucru la Zalau si Sarmasag si activitate in
bazinele hidrografice Crasna si Zalau.
Formatia Derivatie Barcau-Ac.Vârsolt cu sediul la statia de pompare din aval de
localitatea Boghis, pe r.Barcau punctual in zona lucrarilor Nodului Hidrotehnic Nusfalau -Dispeceratul S.G.A.Salaj asigura permanenta la sediul unitatii cu personal de specialitate si
functionarea fluxului informational in caz de producere a fenomenelor hidrometeorologice periculoase.
4
Actiuni le desfasurate sunt coordonate de conducerea Sistemului de Gospodarire a Apelor
Salaj conform Planului Judetean si al Sistemului hidrotehnic de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale .
Pentru Barajul Varsolt exista intocmit si aprobat Planul de alarmare - avertizare in caz de accident la baraj a localitatilor si obiectivelor social-economice situate in aval de acumulare.
Sunt functionale: - lucrarile din Proiectul ”Sistem informational decizional hidrologic (DESWAT)” prin
care s-a modernizat reteaua de monitorizare hidrologica compusa din 7 statii hidrometrice
(Rastoci, Almas, Hida, Crasna, Simleu Silvaniei, Borla, Românaşi) si 9 posturi pluviometrice (
Banisor, Jibou, Mesteacan, Mesesenii de Jos, Salatig, Zalnoc, Buciumi, Starciu, Zalha). - “Sistemul de achizitii date la ac. Varsolt “prin care s-a modernizat reteaua de
monitorizare a parametrilor hidrologici pentru ac.Varsolt, p.Colitca, p.Mortauta, canal evacuare Ac. Varsolt.
- “Sistemul de alarmare –avertizare a populatiei aval ac. Varsolt” prin care 5 din
localitatile amplasate in aval de baraj sunt avertizate sonor in caz de accidente la baraj. Ambele sisteme au fost realizate prin programul de investitii a lucrarii “Punere in
siguranta Ac. Varsolt “, receptionata in luna decembrie 2009.
A fost intocmit necesarul de lucrari pentru proiectul WATMAN .
Stocul de materiale si mijloace de interventie a fost completat, pentru eficientizarea, cresterea productivitatii si operativitatii activitatilor fiind necesara completarea acestuia cu
mijloace moderne, eficiente atat pentru intretinerea lucrarilor hidrotehnice si retelei hidrografice cat si pentru transportul operativ in situatii deosebite si in activitatile curente de prevenire.
2.3.Zone si puncte critice:
In judetul Salaj, ca zone critice sunt cunoscute zonele neamenajate de pe cursurile de
apa, cca. 87 % din reteaua hidrografica este neamenajata, iar debitele maxime nu sunt controlate prin acumulari.
5
Siguranta in exploatare a digurilor raului Crasna si vaii Zalău este afectata prin eroziunile albiei minore, pe o lungime de cca 14,77 km, iar capacitatile proiectate ale lucrarilor de
regularizare sunt afectate datorita colmatarii pe o lungime de cca. 25,8 km (regularizare v.Salaj, regularizare v. Apa Sarata, regularizare v. Zalau –municipiu-zona acoperita).
2.4. Lucrari necesare pentru reducerea riscului:
Pentru reducerea riscului de inundatii este necesar continuarea programului pentru
investitii in continuare: - Regularizare valea Almaş, jud sălaj - Amenajare râu Agrij în com.Românaşi şi Creaca, jud.Sălaj
- Apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Zalău – regularizare vale Zalău, jud.Sălaj – inclusiv Acumularea Zalau
- Regularizare valea Sălaj, jud.Sălaj iar lucrările de amenajare a albiilor cuprinse în strategia de dezvoltare a infrastructurii de Gosopodărire a Apelor cu note de fundamentare se refera la:
- Amenajare râu Crasna şi afluenţi aval Acumularea Vârşolţ - Amenajare râu Crasna şi afluenţi amonte Acumularea Vârşolţ
- Aparare impotriva inundatiilor comunei Chiesd - Amenajare v.Maja şi afluenţi-cuprins in HG 806/2011 - Amenajare v Mitei
- Extinderea proiectului şi în judeţul Sălaj “Amenajarea râului Someş pe sectorul Ulmeni - Apateu”, jud.Maramureş şi Satu Mare: amplasament r.Someş în zona localităţilor: Gâlgau,
Rus, Ileanda, Letca, Lozna, Băbeni, Surduc, Someş Odorhei, Năpradea, Benesat şi oraşul Jibou.
- „Amenajare rîul Apa Sărată, judetul Salaj” – amplasament: bazinul hidrografic Someş, pe
v. Apa Sărată, in judeţul Sălaj pe teritoriul comunei Mirşid si oraşului Jibou. - „Amenajare p. Poiana, judetul Salaj”, amplasament: bazinul hidrografic Someş, pe v.
Poiana, pe teritoriul judetului Salaj in comunele Poiana Blenchii si Galgau-a fost licitata proiectarea in luna iunie 2012.
- „Apărarea împotriva inundaţiilor a loc.Gârbou, judeţul Sălaj amplasament: lucrările vor fi
amplasate în albia minoră a cursurilor locale care traversează localitatea Gârbou si a v.Briglez pe teritoriul comunelor Gîrbou si Surduc.
- Amenajare v Almas si v.Agrij la nivelul intregului curs principal si a afluenti lor inclusiv cu acumulari pentru atenuarea undelor de viitura.
Este necesara realizarea proiectelor noi/extinderea proiectelor existente la nivelul intregului
necesar de lucrari.
3. PROTECTIA CALITATII APELOR
Începând din trim.II, 2011 calitatea apelor de suprafaţă se realizează pe corpuri de apă (un
râu, sector de râu, canal, sector de canal, un lac, ape tranzitorii, o parte din apele costiere), monitorizate prin una sau mai multe secţiuni de recoltare în vederea determinării stării ecologice
şi chimice, realizate prin una sau mai multe laboratoare din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi laboratorul regional ABAST.
Laboratorul de Calitatea Apelor Zalău ACREDITAT RENAR : CERTIFICAT LI491/ 06.12.2010 efectuează analize fizico-chimice şi biologice pentru apele de suprafaţă, apele
subterane freatice şi apele uzate pentru satisfacerea cerinţelor clientului intern şi extern. Activitatea laboratorului se desfăşoară în condiţii optime de lucru cu resurse materiale şi
echipamente adecvate, care să permită efectuarea corectă a încercărilor, cu personal calificat
supus unui proces continuu de perfecţionare profesională pentru satisfacerea cât mai eficientă a
6
cerinţelor clientului. Laboratorul aplică o procedură de asigurare a calităţii rezultatelor încercărilor efectuate prin analize repetate, diagrame de control, utilizarea MR şi MRC -urilor, participarea la
scheme de comparări interlaboratoare pentru evaluarea performanţelor. Capabilitatea laboratorului şi preocuparea pentru calitatea serviciilor se recunoaşte prin acreditare de către Organismul de Acreditare RENAR, prin efectuarea auditurilor interne şi auditurilor RENAR pentru
adecvarea şi funcţionarea sistemului de management aplicat, prin raportarea parametrilor de performanţă ai metodelor şi a incertitudinilor de măsurare.
Tipuri de încercări şi indicatori determinaţi: - Încercări electrochimice : temperatura, pH, conductivitate, turbiditate, oxigen dizolvat,
consum chimic de oxigen (CBO5) - Încercări gravimetrice: materii în suspensie, reziduu fix filtrabil la 105ºC, substanţe
extractibile - Încercări volumetrice: CCO-Cr, indice de permanganat, cloruri, alcalinitate,duritate,
calciu, magneziu, carbonati, bicarbonati,amoniu, azot total sulfuri şi hidrogen sulfurat. - Încercări spectrofotometrice cu absorbţie moleculară în vizibil: amoniu, azotiţi,
azotaţi, azot total, fosfaţi şi fosfor total, sulfaţi, cianuri, indice de fenol, detergenţi anionici. - Încercări biologice: fitoplancton,microfitobentos, clorofila „a”.
În cadrul Districtul Bazinal Someş-Tisa s-au monitorizat în anul 2012, aferent judeţului
Sălaj un număr total de 10 corpuri de apă de suprafaţă, dintre care: -10 corpuri de apă de suprafaţă curgătoare -râuri ,din care 1 corp de apa monitorizat
de ABAST inclusiv sectiunea Forora ,din jud.Salaj -1 corp puternic modificat- lacul de acumulare Vîrşolţ.
Pentru cunoaşterea calităţii celor 10 corpuri apă curgătoare de suprafa ţă-râuri, în anul
2012 s-au organizat campanii de recoltare de probe de apă în secţiuni reprezentative :R.Someş (la Fodora,Jibou şi Ulmeni), V.Almaş amonte confluenţă cu r. Someş, V.Agrij amonte confluenţă
cu r. Someş, V.Sălaj (amonte oraş Cehu Silvaniei şi Salsig), R.Crasna (la Cizer şi Crasna) , R.Crasna (la Moiad ,Supuru de Jos si Berveni), V.Coliţca (amonte localitate Meseşenii de Sus şi amonte Ac. Vîrşolţ, V.Mortauţa amonte Ac. Vîrşolţ, V.Zalău (amonte mun. Zalău şi la Borla).
Starea ecologică şi chimică a apelor de suprafaţă, în judetul Sălaj, se realizează printr-o abordare integrată a calităţii apei, coreland analizele fizico-chimice, chimice şi analizele biologice,
din acest motiv stabilirea stării ecologice şi chimice se realizează semestrial şi anual. Cele 9
7
corpuri de apă de suprafaţă, în cursul anului 2012 au fost urmărite prin următoarele programe şi tipuri de monitorizări :
-monitoringul de supraveghere (S), într-o secţiune; -monitoringul operaţional (O), în 9 secţiuni; -monitoringul secţiunilor de referinţă (R), într-o secţiune la care se adaugă şi monitoringul
pentru „cea mai bună secţiune disponibilă” (CBSD), în 3 secţiuni; -monitoringul corpurilor de apă puternic modificate antropic, într-o secţiune;
-monitoringul zonelor vulnerabile, în 4 secţiuni . La aceste monitorizări s-a mai efectuat şi monitoringul suplimentar pentru sus ţinerea vieţii piscicole ( ihtiofaună).
3.1. Calitatea principalelor corpuri de apă
Starea ecologică şi chimică a apelor de suprafată aferenta anului 2012, conform Sintezei anuale validate se prezintă astfel:
Bazin hidro-grafic
Curs de apă
Denumire corp de
apă
Codul corpului de apă
Cod tipo-logie
Evaluare
Starea ecolo-gică
Starea chimică
Elemente biologice
Elemente f izico-
chimice
Poluanţi spec-fici
Someş Someş
Someş –Dej-cf.
Apa Sărată
RORW2.1_B4 RO 10 Bună Moderată Bună Moderată Bună
Someş Someş
Someş -cf. Apa Sărată-cf.Lăpuş
RORW2.1_B5 RO 10 Bună Bună Bună Bună Bună
Someş Almaş Almaş şi afluenţi
RORW2.1.48_B1 RO 04 Foarte bună
Bună Bună Bună Bună
Someş Agrij Agrij şi afluenţi
RORW2.1.49_B1 RO 04 Bună Bună Bună Bună Bună
Someş Sălaj Sălaj şi afluenţi
RORW2.1.60_B1 RO 04 Bună Bună Bună Bună Bună
Someş Mortăuţa Mortăuţa şi afluenţi
RORW2.2.7_B1 RO 19 Bună Bună Bună Bună Bună
Someş Coliţca Coliţca RORW2.2.9_B1 RO 19 Bună Bună Bună Bună Bună
Someş Crasna
Crasna-izvoare-am.ac
Vîrşolţ şi afluenţi
RORW2.2_B1 RO 04 Bună Bună Bună Bună Bună
Someş Crasna
Crasna-ac. Vîrşolţ –graniţa Ungaria
RORW2.2_B2 RO 07 Moderată Moderată Bună Moderată Bună
Someş Zalău Zalău RORW2.2.17_B1 RO 04 Bună Moderată Bună Moderată Bună
Someş Crasna Ac. Vîrşolţ ROLW2.2_B1 ROLA
10 Bună Bună Bună Bună Bună
Din lungimea de 555 km a corpurilor de apă de suprafaţă monitorizate calitativ în judeţul
Sălaj, 73,2% (406 km) inregistreaza in anul 2012 o stare ecologică buna, respectiv 26,8% (149 km) o stare ecologica moderată, cu uşoare modificări pozitive faţă de anul 2011 la categoria “bună”. Starea chimică înregistrată pentru toate cele 555 km monitoriza ţi , înregistrează o stare
bună.
8
Lacul de acumulare Vîrşolţ, corp de apă puternic modificat antropic, este caracterizat calitativ prin potenţial ecologic şi stare chimică. In anul 2012 a inregistrat un potenţial ecologic
bun si o starea chimică,buna. Pentru anul 2012, apa furnizată din Ac. Virsolt în vederea potabilizării, monitorizata la
priza de apă brută Vârşolţ, s-a încadrat în categoria de calitate A2, similar anilor anteriori, şi
corespunde tehnologiei standard de tratare pe care trebuie să o asigure staţia de tratare Vîrşolţ - decantare, coagulare, clorinare, filtrare.
3.2.Principalii poluatori ai resurselor de apă
Folosinţele de apă care depăşesc în mod constant normele de calitate a apei reglementate provocând aşa numita poluare de fond sunt : staţiile de epurare a oraselor Cehu
Silvaniei, Şimleu Silvaniei şi Jibou, a localităţilor Sărmăşag si Crasna, operator SC "Compania de Apă Someş”SA-Sucursala Zalău.
Penalităţi chimice aplicate pana la 01.07.2013 : 15 782,24 lei.
Măsuri: În vederea eliminării neconformităţilor care conduc la depăşirea indicatorilor de calitate reglementaţi, SC Compania de Apă Someş SA Cluj Sucursala Zalău derulează investi ţii
în conformitate cu Programele de Etapizare aprobate, pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare în toate oraşele, echiparea liniei a II -a la Staţia de epurare Zalău şi realizarea de staţii de epurare noi în Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei precum si pentru modernizarea si
reabilitarea statiei de epurare mecano-biologice a localitatii Sarmasag. Comuna Sarmasag si Comuna Crasna derulează investitii pentru extinderea reţelei de
canalizare în vederea funcţionării sistemului de canalizare la capacitatea proiectată. Poluarea difuză este prezentă datorită absenţei sistemelor de canalizare menajeră în
mediul rural (doar localitati le Sărmăşag, Crasna si Galgau cu Poiana Blencchii au in func ţiune
statii de epurare). In localitatile Sag, Fildu de Mijloc si Agrij exista statii de epurare nepuse in functiune, iar comunele Dobrin si Salatig dispun de sistem de canalizare cu preluarea apelor
uzate in statia de epurare Cehu Silvaniei.
4. PROGRAME DE INVESTITII - SURSE BUGETARE MMP
Pentru anul 2013 programul de investitii este necesar sa cuprinda continuarea lucrarilor la obiectivele:
-Apararea impotriva inundatiilor a municipiului si platformei industriale Zalau-regularizare v.Zalau;
-Regularizare v.Salaj;
-Amenajare v.Agrij in comuna Romanasi si Creaca; -Regularizare v.Almas;
-Amenajare r.Crasna si Afluenti aval Ac.Varsolt inceperea executiei la obiective noi:
-Regularizare v. Zalau in municipiul Zalau- Acumularea Zalau
-Amenajare v.Maja si afluenti confluenta cu r Crasna, judetele Salaj si Satu Mare -Amenajare v Poiana si afluenti,jud.Salaj
-Amenajare v.Solona in comunele Surduc si Cristolt, judetul Salaj Este necesara elaborarea unor studii de fezabilitate pentru noi obiective de investitii in scopul apararii impotriva inundatiilor a localitatilor pentru v Mitei-extinderea lucrarilor la nivelul
intregului bazin hidrografic, v Mortauta si afluenti, Crasna si afluenti amonte Acumulare Varsolt, raul Somes si afluenti, precum si extinderea proiectelor pentru v. Almas si Agrij la nivelul intregii
lungimi a cursului de apa principal, a afluentilor, cu acumulari pentru atenuarea undelor de viitura, promovarea lucrari lor de aparare in loc.Chiesd.
5.PROBLEME DEOSEBITE ALE JUDETULUI
9
(alimentare cu apa a localitatilor, depozite de deseuri neautorizate, protectia calitatii apei)
Principalele probleme in domeniul gospodaririi apelor, legate si de implementarea Directivelor Uniunii Europene in domeniul apei sunt:
5.1. Aspectele negative privind asigurarea calitatii apei destinate consumului uman,
in conformitate cu prevederile Legii 458/2002 – privind calitatea apei potabile, modificata si
completata de Legea 311/2004, manifestate prin: -accesul limitat al populatiei la sisteme centralizate de alimentare cu apa (92% in mediul
urban si cca. 30% in mediul rural);
-nivelul ridicat al pierderilor in sistemele de distributie (nivelul global al pierderilor la nivelul trimestrului IV 2012, inregistrate in sistemele centralizate de alimentare cu apa din mediul urban
se ridica la cca.22% - Zalau-21%, Jibou-19%, Simleu Silvaniei-31%, Cehu Silvaniei-34%- iar in mediul rural se ridica la cca 30%).
-neconstituirea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, in totalitate, conform
prevederilor HG 930/2005 si ale Ordinului MMP nr.1278/2011 la sursele subterane de alimentare cu apa ale populatiei din mediul urban ( zonele de protectie au fost dimensionate prin studii
intocmite in conformitate cu Ordinul MMP 1278/2011, dar nu sunt instituite in teren conform acestora).
Fata de aceasta, in mediul urban toate cele 4 orase dispun de sisteme centralizate de
alimentare cu apa iar din totalul de 12 localitati periurbane doar 7 dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa. In mediul rural din totalul de 241 localitati aferente unui numar de 49 de
comune, doar 45 de localitati din 20 comune dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa;
La nivelul localitătilor urbane sunt in executie din fonduri de coeziune lucrări de reabilitare
şi extindere a sistemelor de alimentare cu apă in oraşele: Zalău (reabilitarea şi modernizarea statiei de tratare Vârşolt, 2,8 km inlocuiri conducte, 10,8 km extindere retele), Jibou (instituirea
zonelor de protectie, reabilitarea si echiparea frontului de captare, 5,9 km inlocuiri conducte, 1,5 km extindere retele), Cehu Silvaniei (instituirea zonelor de protectie, reabilitarea si echiparea frontului de captare, 3,4 km inlocuiri conducte, 1,8 km extindere retele, 9,7 km inlocuire conducta
de aductiune) si Simleu Silvaniei (4 km inlocuiri conducte, 5,1 km extindere retele), stadiul realizarii lucrărilor fiind:
-mun. Zalău- cca 94,25% -inlocuri retele, 98 % extindere retele si 99% -reabilitarea si modernizarea statiei de tratare Varsolt
-oras Simleu Silvaniei- cca 94% -inlocuiri retele si 102 % extindere
-oras Jibou - cca 100% -inlocuiri retele, 101 % extindere si 99%-reabilitarea si echiparea frontului de captare
-oras Cehu Silvaniei- cca 106% inlocuiri retele, 103 % extindere, 100% inlocuire aductiune si 99%-reabilitarea si echiparea frontului de captare; In mediul rural stadiile fizice de executie, la comunele care deruleaza investitii pentru
realizarea infrastructurii de alimentare cu apă in sistem centralizat, se prezinta astfel: Pericei - 97% ptr. Alimentare cu apa a loc. Pericei si Periceiu Mic si 30% ptr. Alimentarea cu apa
a localitatilor Badacin si Sici; Meseşenii de Jos – 73% ptr. Alimentarea cu apa a comunei Mesesenii de Jos; Hida - 100% ptr. Alimentarea cu apa a loc.Hida, Baica si 44% ptr.Alimentarea cu apa a loc Racas
si Sanpetru Almasului; Năpradea - 100% ptr.Alimentarea cu apa a loc.Năpradea si Cheud;
Creaca - 90% ptr. Alimentarea cu apa a comunei Creaca; Chieşd - 85% ptr. Alimentarea cu apa a comunei Chiesd; Almaşu - 87% ptr. Alimentarea cu apa a comunei Almasu;
Criseni - 100% ptr. Alimentarea cu apa a comunei Criseni;
10
Vârşolt - 99% ptr. Alimentarea cu apa a comunei Varsolt; Mirşid - 100% ptr. Alimentarea cu apa a loc.Mirsid si Popeni;
Benesat - 93% ptr. Alimentarea cu apa a comunei Benesat; Rus – 70% ptr. Alimentarea cu apa a loc.Rus si Fantanele, Cizer – 100% ptr.Alimentarea cu apa a loc.Pria;
Treznea – 80% ptr.Alimentarea cu apa a loc.Treznea si Bozna; Banisor – 30% ptr.Alimentarea cu apa in loc.Pecei;
Crasna – 93% ptr.Alimentarea cu apa a loc.Ratin si Huseni si 6% ptr.Extinderea sistemului de alimentare cu apa in loc.Crasna; Fildu de Jos- 38% ptr.Alimentarea cu apa a loc.Tetisu;
Sarmasag – 61% ptr.Alimentarea cu apa a loc.Lompirt, Ilisua; In 2011 au fost deschise finantari din Fondul de mediu (in sedinta Comitetului director si
comitetului de avizare din data de 26.09.2011) pentru urmatoarele comune: Ileanda, Carastelec, Pericei, Sarmasag, Maieriste, Asociatia de dezvoltare Intercomunitara “ Simion Barnutiu” (com.Bocsa si Chiesd) si Crasna.
Urmatoarele localitati rurale au in promovare lucrări pentru executia şi/sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă (detin Avize de gospodărire a apelor): Almasu, Bălan, Cuzăplac
(Bozolnic), Girbou, Hereclean, Hida, Horoatu Crasnei, Ileanda (Dolheni), Letca (Cuciulat), Mirşid (Firminiş şi Popeni), Sinmihaiu Amaşului, Sărmaşag, Samşud, Treznea şi Zimbor;
Din totalul de 17 surse de apa subterana au fost intocmite studiile hidrologice in
conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului si padurilor nr.1278/20.04.2011, pentru 15 surse si sunt in curs de elaborare pentru 2 surse;
5.2. Depozitarea deseurilor
Depozitele de deseuri amenajate la nivelul localitatilor rurale au fost inchise in
conformitate cu cu prevederile HG 349/2005 pana la 16 iulie 2009. Prin grija Consiliului Judetean Salaj s-au alocat primariilor din mediul rural bani pentru ecologizarea acestor spatii 15000 lei
pentru fiecare comuna. Lucrarile de salubrizare erau prevazute sa se execute prin stramutarea deseurilor depuse sau acoperirea lor cu pamant, dupa sistematizarea si rastrangerea suprafetelor ocupate. Suprafetele rezultate au fost inierbate si sau instalat panouri de avertizare
privind interzicerea depozitarii deseurilor. In cadrul acestei actiuni au foste ecologizate spatiile de depozitare a deseurilor din 56 comune (exceptie com. Criseni care utilizeaza depozitul municipal
amplasat pe teritoriul comunei). Dupa sistare primariile au contractat cu firme specializate colectarea, transportul si depozitarea deseurilor rezultate la nivelul teritoriului administrativ. Consiliul Judetean Salaj are in promovare proiectul “Sistem de management integrat al
deseurilor in judetul Salaj”, cuprinzand: Centrul de Management al Deseurilor in com.Dobrin; statii de transfer in com.Crasna, Sanmihaiu Almasului si Surduc, inchiderea depozitelor urbane
neconforme din loc.Simleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Zalau si Jibou; A fost semnat contractul de finantare nr.100666 in 19 noiembrie 2010 si s-a intocmit Contractul de Prefinantare nr.1 si a fost transmis la AM POS Mediu în data de 11 martie 2011.
Pana la realizarea depozitului ecologic zonal deseurile vor fi depozitate la depozitele de deseuri din localitatile Criseni si Jibou, In depozitul orasenesc Simleu Silvaniei a fost sistata
depozitarea deseurilor in anul 2009 iar in depozitul orasenesc Cehu Silvaniei incepand cu 01.12.2012. Depozitele de deseuri industriale neconforme au fost inchise ecologic in perioada 2008-
2009. In anul 2008 a fost inchis ecologic Depozitul de deseuri industriale Criseni apartinand SC Michelin Romania SA Punct de lucru Zalau (fosta SC Silvania SA), iar in anul 2009 au fost
inchise ecologic Depozitul de deseuri industriale nepericuloase Criseni apartinand SC Silcotub SA Zalau si Halda de zgura si nisip ars apartinand SC Rominserv SA-Rominserv Valves IAIFO Zalau, toate trei detinand autorizatii de gospodarire a apelor pentru monitorizare post inchidere.
11
5.3. Legat de protectia calitatii apelor impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate orasenesti din aglomerarile umane
In conformitate cu prevederile HG 188/2002 modificata si completata de HG 352/2005 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate , aspectele negative se datoreaza :
-accesului limitat al populatiei la sistemele centralizate de canalizare in judetul Salaj datorita inexistentei sistemelor de canalizare in marea majoritate a aglomerarilor umane din
mediul rural (82% in mediul urban si doar 12% in mediul rural repartizat pe aglomerari umane dupa cum urmeaza: cca. 94% in Zalau, cca.63,6% in Jibou, cca.40% in Simleu Silvaniei, cca. 37,8% in Cehu Silvaniei, cca. 34% in Sarmasag, cca. 10,4% Crasna, cca.16,6% Galgau+Poiana
Blenchii); -degradarii si disfunctionalitatilor colectoarelor de canalizare menajera si pluviala;
-tehnologiilor invechite de epurare; -insuficientei retelei, in zonele cu sisteme existente; -realizarea retelelor stradale de canalizare fara realizarea concomitenta a racordurilor
individuale ceea ce conduce la intarzierea punerilor in functiune a sistemelor noi de canalizare. Fata de aceasta, in mediul urban toate cele 4 orase dispun de sisteme centralizate de
canalizare iar in mediul rural doar localitatea Sarmasag are in functiune sistem centralizat de canalizare ;
La nivelul localitatilor urbane sunt in executie lucrari de reabilitare si extindere a
sistemelor de canalizare menajera conform Programe de etapizare in orasele Zalau ( 7,6 km inlocuiri, 12,7 km extindere si echipare linia II la statia de epurare Zalau), Jibou (1,9 km inlocuiri,
5,8 km extindere si executie statie noua de epurare), Cehu Silvaniei (3,1 km inlocuiri, 5,2 km extindere si executie statie noua de epurare) si Simleu Silvaniei (inlocuiri 3,1 km, 10 km extindere si executie statie noua de epurare), stadiul realizarii lucrarilor fiind:
-mun. Zalau- cca 100,7% -inlocuri retele si 101,6% extindere retele; echipare linie II statie epurare cca. 74 %;
-oras Simleu Silvaniei- cca 101% -inlocuiri retele si 100,8% extindere -oras Jibou: 120%-inlocuiri retele si 102,3% extindere -oras Cehu Silvaniei: 97,9%-inlocuiri retele si 95,1% extindere
Lucrarile terminate au fost receptionate in luna august 2011 (Simleu Silvaniei, Jibou si Cehu Silvaniei) si luna martie 2012 (Zalau).
In semestrul I 2013 au fost demarate lucrari le pentru realizarea de sta ţii de epurare noi în Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei.
In mediul rural stadiile fizice de executie, la comunele care deruleaza investitii pentru
realizarea infrastructurii de canalizare si epurare ape uzate in sistem centralizat, se prezinta astfel: Crasna- 95% retea decanalizare in loc. Ratin, Huseni si 12% sistem de canalizare in
loc.Marin; Sarmasag- 13% Sistem de canalizare in loc.Lompirt, Ilisua; Criseni-97%, (canalizare);
Pericei-96%-(canalizare); Varsolt-96%-canalizare si 80% pe statie de epurare;
Bocsa-100% -canalizare si 95% pe statie epurare; Chiesd-99,5% pe canalizare si 95% pe statie de epurare; Sag-100% (canalizare si statie de epurare);
Rus -59% canalizare; Letca (canalizare si statie de epurare) -51%; Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Valea Agrijului (Romanasi – 79%),
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Valea Salajului (Salatig, Dobrin) -100% Banisor- 30%-canalizare si 20% pe statie de epurare; Letca -51% -canalizare si 0% pe statie de epurare;
Carastelec – 28% canalizare si 0% pe statie de epurare;
12
Urmatoarele localitati rurale au in promovare lucrari pentru executia sistemelor de
canalizare (detin Avize de gospodarire a apelor): Almas, Balan, Bobota, Cuzaplac, Girbou, Hereclean, Hida, Horoatu Crasnei, Ileanda, Mirsid, Sinmihaiu Amasului, Benesat, Samsud si Zimbor.
Conform angajamentelor asumate de Romania in procesul de aderare, termenele de conformare pentru colectarea si epurarea apelor uzate orasenesti penru aglomerarile umane
din judetul Salaj, Bazinul hidografic Somes-Crasna, sunt: -mun. Zalau, Simleu Silvaniei si Jibou- 2010 pentru colectare si 2013 pentru epurare -oras Cehu Silvaniei-2013 pentru colectare si 2015 pentru epurare
-comuna Sarmasag-2007 pentru canalizare si epurare -comuna Crasna-2015 pentru colectare si epurare
-comunele Bobota, Balan, Surduc -2015 pentru canalizare si 2017 pentru epurare; -comunele Pericei, Bocsa, Hereclean, Ileanda, Maeriste, Sîg, Hida, Salatig-2017 pentru
canalizare si epurare;
-comunele Napradea, Mesesenii de Jos, Somes-Odorhei, Creaca, Romanasi, Almasu, Horoatu Crasnei, Buciumi, Gîlgau, Chiesd, Criseni, Vîrsolt, Cizer, Gîrbou, Banisor, Mirsid, Letca, Cuzaplac, Babeni, Coseiu, Sînmihaiu Almasului-2018 pentru canalizare si epurare.
Ceva specific județului Sălaj:
Judeţul Sălaj este situat in partea de nord-vest a tarii , in zona de legatura dintre Carpatii
Orientali si Muntii Apuseni, cunoscuta sub denumirea de Platforma Someseana. Relieful este predominant deluros, muntii ocupand un spatiu restrans in partea de sud-vest
a judetului, reprezentati prin Muntii Meses si Plopis. Pe teritoriul judetului Salaj s-au descoperit vestigii romane: Moigrad(Porolissum), Tihau,
Romita, Romanasi, Buciumi, castre care reprezenta o puternica linie de fortificatie a Imperiului
Roman. Cea mai importanta asezare romana este cea de la Moigrad (Porolissum), situata langa Magura Moigradului, asezare pomenita de Ptolemeu in lucrarea sa “Geografia”.
In epoca medievala cronicile bizantine si Cronica Hungarorum a lui Anonymus fac referire la formele de organizare socio - politica a romanilor din cadrul voievodatelor lui Gelu si Menumorut.
Pe teritoriul jud. Salaj exista cca. 80 de biserici din lemn, din care cele mai cunoscute sunt: Fildu de Sus, Sanmihaiu - Almasului, Baica, Racas, etc.
Obiceiuri traditionale pastrate: - dansul femeiesc (“Muiereasca”) dans specific zonei etnofolclorice Meses, cu obarsia in
zona localitati lor Mesesenii de Sus, Seredeiu, Pria - masurisul de la Pria (com. Cizer) din luna mai
În județul Sălaj exista 15 arii protejate de interes national, insumand o suprafata de 516.73 ha, cele mai reprezentative fiind:
- Gradina Zmeilor - comuna Balan, loc. Gâlgău - Almașului - 3 ha; - Rezervatia peisagistica Tusa – Barcau - comuna Sâg – 13,43 ha; - Poiana cu narcise – comuna Hida, loc. Racas – 1,5 ha;
- Padurea Lapis - comuna Nușfalău – 430,40 ha; - Pestera Magurici – comuna Ileanda – 1,0 ha.