@ DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

Editura EIKON,2014Cluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48

Redacfia: tel 0364-117252; 072&084801,; 0728-084802e-mail: edituraeikon@yahoo.comDifuzare: tel/ fax u#,-nfzqe; 0728-Of/iBA3e-mail: eikondifuzare@yahoo.comweb : www,edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditatd de Consiliul Nafionalal Cercetdrii $tiinfifice din Romdnia (CNCS)

ISBN 978-60G711-051-7

Imagine coperta I: Michelangelo - Crearealui Adam, Capela Sixtind

Coperta a IV-a (portretul autorului): desen de Marian COMAN

Coperta: G.MULTIMEDIA

Editori: Valentin AjDER I

Vasile George DANCU

Tehnoredactare: Cristina nnilf

DUMITRU CONSTANTIN.DULCAN

SOMNUL I?,ATIUNII

Edilia a III-a, revizuiti

CuvAnt furainte de

ACAd. CONSTANTIN BATACEAUU-STOLNICI

ffioHCluj-Napoca,2014

CUPRINS

cwANT iNRNrs LA EDIIIA I de

Acad. CONSTANTIN BAI-ACEANU-STOINICI................ 9

CWANTUL AUTORULUILA CEA DE A TREIA EDITIE...... .................13

NOJA ASUPRA EDrTIEI..... .......17

QUO VADIS, HOMINE? .............19

SOMNUL RATIUNII NA$TE MON$TRI .......................2't

PANEM ET CIRCENSES............. ...................27

E$ECUL RELIGIEI SAUCOMENTARII LA UN R428OI.................. ....................29

FTLOSOFTE $r MEDICIN4................ .............33

EVOLUTTA - CON$TIINTA SAU HAZARD? ..............37

CU VIATA PE MOARTE CALCAND SAUCOMENTARII LA O CARTE A UNUI CONFRATE,..,49

GANDURI RAZLETE LAo DESCorERIRE aNuxyerA......................................61LUMINA PROFESORULU VLAD VOICULESCU ......69pETRE gnANzgt - oMUL.... ........................73

ODOBLEJA - NE$ANSA GENIULUI.............. ..............77DE CE, DOAMNE...?............... ........................83

BOALA $r ARTA... ......................87

RELATIA DINTRE GENru 9I BOALA EPILEPTICA.;93

ruLrus CEZAR (1 00-44 i.C.)..................................98

NAPOLEON BONAPARTE (17 69 -1821)..............99

GUSTAVE FLAUBERT (1821-1880)....................100

F.M. DOSTOTEVSKT (1821-1381) .......101

VTNCENT VAN GOGH (1853-18e0)...................1 04

SEXUALTTATEA CA MTSTER $I FINALITATE..........107CUM GANDIMSAU 'cuM PUTEM Fr rNDUgr iN snOenE................. ........121.

DRUMURI SPRE EMINESCU...(Interviu acordat scriitorului Al. Vdduva)..................133

iurnr TNTETIcENTA MAT ERtEr$r soMNuL RATLUNTT(Interviu acordat' scriitorului A1. Viduva)....................157

CUVANT TWATNTELA EDITIA I

Dorctorql Dumitru Constantin-Dulcan revinecu o noud,lucrare, SOMNUL RATIUNU,In care se

afld rerrnite cAteva eqeuri qi microbiografii scrise cutalentul cu care ne-A obiqnuit.

In ciuda titlului, nu este vorba de reverii saurdtdciri f.arrteziste, ci de o lucrare lucidd,ln care suntabordate cu comBetenld gi curaj unele teme extremde acfuale, care: se situeazd la confluenlele dintregtiinJ6, art6, filosofie gi chiar teologie.

Evident, nu este vorba de o prezentare sjstematicS,

cideundiscursliber,fdrd constrAngeri, cu numeroaseparanteze, pesare autorul il oferd cititorului. Acestava gdsi in paginile cdrfii mai puline {qte gi mair,nulte reflecfii gi comentarii, care-l vor plimba prinnumeroase subspalii ale culturii.i SOMNUL. RAJIUNII este o carte antropo-

centristd; de aceea gi lncepe cu o pagind remarcabild,in care igi manifestd atitudinea fald de ambivalenlaumand, Antropologia autorului nu ideali zeazd. fiintaumand, a1e cdrei,latgri negative 1l intrigd. Aceastatnsd nul duce la o atitudine negativd, fa,t6, de om,aga cum au incercat unii gnostici.

SOMNUL RATIUNIINA$TE MON$TRI

Congtiinfa de sine 9i limbajul articulat, servitede o raflune cu unregistru de extensie deosebit,l-audistins pe om de celelalte animale. in consecinfd,toate actele noastre de conduitd ar trebui sd se

tnscrie sub semnul raliunii. Este aceasta realitateasau gi raliunea lgi are somnul sdu, in urma cdruiardsar mongtrii futuror nefericirilor existente?

Ca fiinle biologice suntem rezultatul uneievolulii pe care o putem doar constata, nu gi dirija.in ciuda tuturor succeselor de inginerie genetici,suntem biologic identici cu Adam gi Eva. Psihologicsuntem identici cu aceiagi strdmogi, dar dupd ce

au sdvArgit pdcatul infruptdrii din rndr. Pentru cd

numai aga ne putem explica aceastii continud tentafea pdcatului, concesiile pe care le facem urii, invidiei,egoismului, orgoliului, agresivitiipi, ipociziei, avaritieietc., etc.

Nicio fiinlH nu poate trdi solitar. Depindedirect sau indirect de existenla unei multitudini derelafii cu alte fiinfe. Este, deci, ln interesul sdu ca

vialaacestora sd fie respectatd. Acesta este sensul cel

22 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

mai simplu al ratiunii: viata mea depinde de cea aaltor semeni gi, pentru a supraviefui, sunt obligat sdrespect propria lor viatd. De unde vine atunci egeculconviefuirii umane, aI dizarmoniei generatoare desuferinfd, in ciuda tuturor conceptelor gi ideilorcare au vrut sd o armonizeze? Evident, din somnulrafiunii.

O conduitd rationald gi umand, pe care neplace sd credem cd o avem, ar trebui sd aibd cu totulalte consecinte pentru viatd.

O scurtil privire asupra noasfud ne relevd cafiind maiintAi structuri biologice cu hebuinfe care suntexprimate prin instincte. Afectivitatea qi rafiune4 deqiprezente in mai micd mdsurd qi la alte fiinfe au constituitatributele care l-au innobiiat pe om. Capacitateacreierului sdu i-a permis sd se implice in crearea uneicivilizalli gi a unei culturi - corespunzdtor celordoud atribute mentionate. Constatdm insd cd nicicivllizatiaqi nici cultura nu au oprit valul de rdzboaiecare au decimat omenirea de-a lungui istoriei, nu ausuprimat crimele qi asasinatele politice, nu l-au fdcutpe om mai fericit, intr-un cuvAnt, nu avem dovadainteiepciunii sale intr-o epocd mai mult decAtin alta.

Trdim intr-o lume a paradoxurilor, ln careratiunea este sfidatd la fiecare pas. Existd incd undispre! al tdrilor mari gi bogate fald de ldrile miciqi shrace; existd incd un dispre! al oamenilor bogatifald de cei sdraci gi rdspunsul la dispret nu poate fidecAt ura. Existd oameni, ba chiar gi institulii menitesd intretind aceastd discordie, din interese absolutmeschine.

SouNur RAT1UNTT " ZZ

Am asistat la concertul unei orchestre

':

de gipsy,cum scria pe genericul transmis de la Budapesta.Am ascultat o interpretare entuziastd, inspiratda Ciocdrliei. Pe fondul muzical al melodiei au fostintroduse qi alte fragmente muzicale romAnegti,iar trilul unic al ciocirliei a fost interpretat de doiinstrumentiqti cu vioara, care iqi rdspundeau indialog. Cu aceeaqi mdiestrie au cAntat gi Hornstaccato a lui Grigoraq Dinicu. $i, bineinfeles, s-aufdcut menfiunile de rigoare, fdr6, sd-qi insugeascdaltcineva paternitatea. M-am intrebat atunci: cineare motive ca eu sd-i urdsc pe aceqti oameni strdinide lara mea, pe acegti oameni care se fac ecoulpropriilor mele sentimente?

Cu ocazia unui pelerinaj efectuat de Paqte inIsrael, am strdbdtut aproape in intregime drumulBibliei. Ghidul nostru, sd-i spunem Tomer, un evreuplecat de mic din RomAnia, era convertit la cultulrnozaic. Dar asta nu l-a oprit ca, in fiecare loc istoriclegat de un fapt descris in Biblie, sd ne citeascd,cu pietate gi respect, paragrafele respective. Maimult, in satul Martei qi al lui Lazdr, intr-o frumoasdgrddind cu chiparogi, ne-a oferit cozonac Ai oudrogii, dupd tradi;ia cultului nostru ortodox. $i iardqim-amintrebat: de ce vor unii sd-l urdsc pe Tomer, peacest om care mi-a mAngdiat sufleful cu bundtateasufletului sdu?

Drumurile m-au purtat qi prin Rusia. Seride-a rAndul am fost plimbat de cdtre colegii rugiprin imensele intinderi de nisip de pe malul MdriiCaspice qi am fost invitat la mese colegiale. Erau

24 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

acolo adunafi medici din Estonia, Azerbaidjan,Armenia, din Extremul Orient, din zona Moscovei.N-am sesizat nicio diferenfd de comportament.Dimpotrivh, aveau aceleaqi probleme de viafd cagi noi, unele chiar mai grele, gi ni le spuneau cusinceritate.

intr-o seard de primdvard md plimbam cu unofi;er din armata SUA in imprejurimile unui oraqdin Alabama. Ne-am trezit vorbind despre religii.Am avut cea mai frumoasd comunicare cu acest omdespre elementele esenliale care unesc toate religiileqi ar trebui sd-i uneascd pe tofi oamenii intr-o singurdaspiralie - aceea de a crede intr-un unic DumnezelJ.

$i m-am intrebat atunci: cine este acela care traseazd.o granild intre catolici qi ortodocqi, intre creqtini gi

musulmani, mergAnd pAnd lard,zboiul unora contraaltora?

Probabil cd, dupd rdzboiul din Balcani, in cares-au confruntat implicit trei religii, cei intrebali deDumnezeu cine i-a trimis aga de mulli gi deodatd incer au rdspuns: ,,Preabunii tdi credinciogi, Doamne!"

CAnd mintea qi sufletul imi spun cd tolicei de pe Terra nu sunt, in ultimd instanld, decAtun singur om, cd au exact aceleagi trebuinle qi

aceleaqi aspiralii, md intreb: cine are interesul sd-miadoarmd rafiunea, cultivAnd ura contra celorlalli?Cine intrefine acest rdzboi al tuturor contra fufuror?

$i pAnd cAnd acest somn al rafiunii...?Dacd dintr-o eroarc medicald moare un om, o

intreagd lume se revoltd gi este normal sd se intAmpleaqa. Dar, cAnd mii de oameni sdndtoqi sunt uciqi printr-o

SotuNuL RATIuNII . 25

simpld apdsare de buton comandat de un ins insensibilla viefile pe care le spulberd, faptti este trecut doar laqtirile zllel. Nimeni nu protesteazd. StdpAnii au dreptul.

Qtnd liat loais, non licet boais, nu-i aqa?

Dar paradoxul continud qi la minti mailuminate.

Mii de cercetdtori sunt angajati tn cursa pentru viald,pentru gdsirea unor solufii medicale la boli care fac

incd ravagii in lumea modernd. In acelaqi timp, alfi

,,cercetdtoi" cheltuie sume qi mai mari pentru a gdsi

mijloace noi, mai sofisticate pentru a ucide cAt maimulfi oameni sdndtogi, a spulbera orage ir:rtregl a

transforma globul pdmAntesc in bulgdrele de foc de la

care a plecat in cursa spre viafd.Cu tolii gtim asta, dar acceptdm senin. Ni se

pare normal. Rafiunea incd doarme. Sd n-o tulburdmcu astfel de nimicuri...!

Se vorbegte de poluare pe plan national qi

internalional. Bunele intenfii se oPresc de cele maimulte ori la declarafii. intre timp, stratul de ozoncontinud sd se subfieze.

Vremea a luat-o raztta, apele continud sd fieotrdvite, pddurile - sd fie doborAte fdrd noimd, ldsAnd

in urmd piatra moartd. Interesele financiare qi de

alt ordin sunt mai mari decAt sdndtatea oamenilor,decAt nevoia de oxigen, decAt nevoia de protecfiefald de diverse forme de radiafii, decAt modificareaclimei pe Terra.

CAt despre poluarea m orc7d., ce sd mai vorbim.. .

La orice sursd de informafie am apela, suntem imediatqi continuu invadafi de qtiri despre dezasfre, crime,

26 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

accidente, tragedii, violuri. Copile necoapte, neiegiteXncd de pe bdncile qcolii prirnare ne dau lecfii despresex, iar drogurile ne stau la dispozifle. ;

Groaza ne.edte strecuratd ln oase prin fitrme,cdrfi, prin simpla iegirein stradi, UrAtulne invadeazdde peste tot, ne pdtrunde in casd, ?n suflet, in carnegi ne ureazd bun venitln mileniul trei. Raliunea incddoarme. Sd n-o trezim. Ne-ar putea,fi jend...

De mongtrii ilin noi...

PANEM ET CIRCENSES

Juvenal ne spune cd, tn perioada declinuluiRomei Imperiale, plebea era cumpbratd 9i stdp6nitd

prin oferirea de spectacole de circ ai pAine. Posteritatea

ainvdfat,se vede, ceva de acolo, pentru cd stratagema

estb folositd qi astdzi. S-ar pdrea chiar ci i-am depdgit'pe romani, de vreme ce noi oferim doar circul, de

pAine uitdnd probabil.Sigor, in lumea noastrd este la modd circul

pentru cd nici aici nu suntem originali. S-ar pdrea cd

I fost prima noastrd grii6. Consecvenfi cu exotismulnostru ancestral, importdm en gros. Cu o micd

observafie insd: ldrile de la care importdm circulau fost preocupate mai intAi de pdine. Noi am sdritpeste aceastd etaPd.

$i, in definitiv, de ce nu 9i circ? Intrd lnmotivalia fiinfei noastre imbinarea dintre pldcut qi

util. Consumul fizic Ai intelecfual are nevoie, pentrua fi recuperat, de relaxare, de distraciie, de trdirealn afect,ln sensibil .Dat, de la sensibil la explozia de

vulgaritate in limbaj, in atitudine,ln ceea ce am vrea

sd pard artd, existi o distanld. Corpuri dezgoliteprovocator ln public, mugchi confeclionafi pentruI sublinia forla gi imaginea androgind, obsesia

28 . DUMITRU CONSTANTIN-DULC.AN

erotisrnului cu inldturarea provocatoare a unoranexe vestimentare, trirnbajul periferic adus in artd,in literaturd, in mass-media constituie recuzitacir cului nostru rnodern.

$i, dacd totne place circul, pe cAnd gi pAinea?Ar fi o tragedie sd rdmAnem numai la acest circ, pecare simt nevoia sdJ despart de circul propriu-zii,pentru caret ca formd de arti, am un real respect.

,Miscuit utile dulci" ne spuneau strdmogii antici,vrAnd sd sublinieze cd, intre util gi pldcut trebuie sdexiste. o relalie armonioas.d. Excluderea unuia dintrecei doi termeni nu poate fi decAt pdguboasd.

Fi, in loc de pkine, sd aoem numai ci6c!

E$ECUL RETIGIEISAU

v

COMENTARII LA UN RAZBOI

Orice rdzboi, orice crimd, orice suferinfdprovocatd unui om este ln primul rdnd un egec al'religiei.

$tiinfa ne spune cd lumea a venit din haos 9i,

avAnd in vedere dorinfa ei acerbd de a se tntoarce Ia

origine, ar trebui sd credem...Religia atribuie lumii o origine divind' Este

limpede cd nu tofi oamenii au o capacitate "ry13

de percepere a adevhrului despre sine. De vindeste nivelul diferit de evolu;ie spirituald. Din acest

motiv, concepliile despre divinitate au variat de-a

lungul timpului de la simplismul naiv la negare gi

la,infelegerea prin rafiune, sentiment gi experienfd.in lumea noastrd contemporand, religia este

la fel de diferit perceputd. Pentru unii este doarexpresia unei tradifii pdstrate sentimental, pentrual1ii, un instrument de afirmare politicd $i, ln fine,

pentru cdfiva, o convingere. Din nefericire, acegtia

sunt prea pullni pentru a pute4 fi utzili' pentrl 1

impune o opinie, pentru a determina in rAndul

30 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

oamenilor o conduite adecvatd, pentru cd, in clipa incare con$tientizdm existenfa unei surse primordiale,este obligatoriu sd-i intelegem gi legea dupd carefuncfioneazl, gi sd acliondm in consecin!5. Altfel,o astfel de cunoagtere, fdrd implicalii in concretulexistenlei umane, rdmAne o insignd fdrd valoareafigatd ostentativ pe stofa de pe noi.

Codul marilor religii, cregtind qi extrem-orientale, susfine principiul nonviolenlei; qi violenfamarcheazd via,ta tuturor comunitdlilor umane subformele ei cele mai diverse - de la simpla clevetireIa urd., de la agresivitatea fizicd,la crimd qi rd,zboi.

Violenfa este un eqec nu numai al religiei, cigi al rafiunii, al culturii qi al civilizafiei. $i omul se

declard ritos qi orgolios un animal dotat cu raliuneqi instruit prin culturd 9i civilizafie.

Sdnuucizi, sdnu urdqti, sdnufuri- sundlegeacosmicd a fiinldrii noastre. Dar cAfi dintre semeni orespectd, in ciuda pretinselor sentimente religioase?$i, cAnd faptele lor care demonstreazd contrariulcapdtd o iargd notorietate, se ridicd o cohortd deapdrdtori care vor sd ne convingd cum cd limba i-afost datd omului pentru a ascunde gAndul. Raliunea,atAta cAtd a mai rdmas, este spoliatd de sensurile eibinecunoscute. Agresiunea devine in accepliunealor dreptul forfei, democrafia devine un cuuhnt golitde conflnut, rdzboiul devine pace, iar violenta devineun rdspuns legitim la aiolenfd. Vechea intelepciuneconform cdreia rdzbunarea este consideratd arma...iqi pierde valabilitatea. Noul precept, pldmddit inminli fdrd suflet ajungi hotdrdtori de destine, vrea sd

ne spund cd.rdzbunarea este arma celor inteligenfi...

SoMr.ruL RATTUNII . 3L

intr-o epocd in care omenirea cheltuie sumeimense pentru a descoperi solufii contra canceruluiqi contra altor boli care fac incd numeroase victime,este o aberafie ca altcineva sd cheltuie sume de mii deori mai mari pentru a ucide oameni sdndtogi. Rdzboiul,ca mijloc de rezolvare a di{erendelor dintre oameni,valabil probabil innoaptea sdlbdticiei noastre primare,este inacceptabil qi de neinchipuit in stadiul actual de

civilizape. Armatele nu-gi mai pot avea rostul decAt

cel mult ca forle de descurajare gi in niciun caz deagresiune.

Violenla, sub orice formd, nu este dezavuatd'numai de rafiune, bun sim! oi de religie, dar gi deparadigmele gtiinlelor actuale care postuleazd. cd, inprofunzimea sa, materia este strAns interconectatd,este inseparabild, arsa incAt orice acfiune negativd sau

pozihvd exercitatd asupra unei pdrfi se rds{rAnge inmod ineluctabil asupra intregului. Dupd cum s-a spus/

nu poli ucide o floare fdrd ca tntregul uniaers sd sufere.

Sd ignordm cu atAta nonEalanld aceste concluziiqtiinlifice, unele rdspldtite cu premii Nobel? Sau qtiinla,

ca qi religia, este obligatd sd tacd in fala patimiloromeneqti? Se gdndeqte cineva ia consecinfele rdzboiuluiasupra viitorului lumii din acest unghi de vedere inplan sensibil, profund, dincolo de otrdvirea aerului,a apei gi a pdmAntulu-i, la oamenii uciqi, care audreptul lavtald. qi primesc dreptul la moarte?

Cel pulin din motive de autoconservarear trebui sd inlelegem cd violenla va declanga noiviolenle gi lanlul dezastrelor umane va continua lainfinit.