27.04.2023 03:55 AM 1

ELEMENTE DE DIDACTICĂ PENTRU DEBUTANŢI ŞI

STAGIARI

DEFINITIVAT 2012

Lecţia• este “activitate a elevilor sub îndrumarea profesorului în vederea

asimilării cunoştinţelor şi formării deprinderilor prevăzute de o temă din programa şcolară şi într-un timp determinat (ora de clasă, de regulă 50 minute);

• Este “unitate de activitate didactică sau un microproces instructiv-educativ, desfăşurat de profesor împreună cu elevii, urmărind realizarea unor obiective proprii, axate pe conţinuturi precise din programă, prin metode definite şi în limita unei ore şcolare (50 minute)”

• “lecţia este o unitate didactică fundamentală, o formă a procesului de învăţământ prin intermediul căreia o cantitate de informaţie este percepută şi asimilată activ de elevi într-un timp determinat, pe calea unei activităţi intenţionate, sistematice, cu autoreglare, provocând în sfera bio-psihică a acestora o modificare în sensul formării dorite”

27.04.2023 03:55 AM 2

Lecţia• Lecţia se menţine ca formă de bază a instruirii prin

respectarea unui număr de condiţii didactice:• Să aibă un scop didactic precis.• Să vizeze un echilibru rezonabil între aspectul instructiv şi

cel educativ al procesului didactic.• Să beneficieze de o elaborare metodică suficientă.• Să se coreleze în modul cel mai convenabil activitatea

individuală cu cea colectivă.• Proiectarea, realizarea lecţiei şi evaluarea rezultatelor ei să

se producă într-o viziune sistemică.

27.04.2023 03:55 AM 3

I.1. TIPURI DE LECŢII

27.04.2023 03:55 AM 4

Tipurile și structura lecției• Tipul de lecție este un model didactic sub forma unui asamblu de

elemente caracteristice (momente sau etape) pe baza căruia se proiecteaza structura unei anumite lectii.

• Principalele tipuri de lectii sunt:• de comunicare de noi cunoștințe• de recapitulare• de fixare și aplicarea cunoștințelor• de formare a priceperilor și deprinderilor• de verificare și apreciere a cunoștințelor• lectii mixte (combinate).

27.04.2023 03:55 AM 5

Tipurile și structura lecției• Structura lecției este un model didcatic care stabilește numărul

de etape didactice și le ordonează într-un mod coerent, corespunzator unui anumit tip de lecție.

• Proiectarea poate să se realizeze într-o structură în care componentele ei sunt prezentate succesiv sau încadrate într-o formă tabelară.

27.04.2023 03:55 AM 6

Tipurile și structura lecției• În procesul didactic se urmăresc câteva sarcini de instruire:  

• transmiterea de cunoștințe;• recapitularea, fixare de cunoștințe;• verificare, evaluare de cunoștințe;• formare de priceperi și deprinderi.

•  În funcție de acestea se clasifică și tipurile de lecții :• 1) lecție mixtă;• 2) lecție de transmitere de noi cunostinte;• 3) lecție de formare de priceperi și deprinderi (fixare);• 4) lecție de recapitulare și sistatizare;• 5) lecție de verificare și evaluare.

27.04.2023 03:55 AM 7

Tipurile și structura lecției• Fiecare lecție poate avea mai multe variante:• 1) în funcție de conținut: lecție introductivă;• 2) în funcție de metode: lecție de dezbatere, lecție de instruire –

programată;• 3) în funcție de mijloacele didactice: lecție pe bază de tv,

diapozitive, modele;• 4) în funcție de forma de lucru: lecție frontală, muncă pe grupe,

individuală;• 5) în funcție de disciplină: lecție de formare de priceperi și

deprinderi (lecție de exerciții, lecție de lucrări practice, lecție de lucrări de laborator)

27.04.2023 03:55 AM 8

Evenimentele instruirii• 1) Captarea atenției - stimulează interesul, curiozitatea elevului;

un film releva un fenomen neobișnuit și astfel se dirijează atenția.

• 2) Informarea elevului cu privire la obiectivul urmărit – obiectivele trebuie comunicate efectiv, trebuie exprimate în cuvinte pe care elevul să le înțeleagă rapid.

• 3) Stimularea reactualizării capacităților învățate anterior – o mare parte a noi învățări este o combinare a ideilor, poate fi o comunicare care solicita o recunoastere, o reamintire.

• 4) Prezentarea materialului stimul - stimulii care trebuie prezentați elevului sunt cei implicați în performanța care reflectă învățarea.

•  5) Dirijarea invatarii;

27.04.2023 03:55 AM 9

Evenimentele instruirii• 6) Obținerea performanței – în dirijarea învățării elevul a

„văzut” cum să procedeze; acum îi cerem să arate că știe cum să procedeze. Noi îi cerem nu numai să ne convingă pe noi, ci și pe el însușii.

• 7) Asigurarea feed-back-ului – nu există căi standard de formulare sau de prezentare a feed –back –ului ca o comunicare. Confirmarea corectitudinii, la științele exacte există de regulă la sfâșitul manualului. Când profesorul urmărește performanța elevului, comunicarea feed-back-ului poate fi sub forma unui gest de aprobare, un zâmbet, un cuvânt (bravo!, bine!);

• 8) Evaluarea performanței;• 9) Intensificarea retenției și asiguarea transferului – teme

pentru acasa!

27.04.2023 03:55 AM 10

I.2. PROIECTUL DE LECȚIE

27.04.2023 03:55 AM 11

Proiectul de lecţie• Proiectul de lecţie este un instrument de lucru şi un ghid pentru

profesor, el oferind o perspectiva de ansamblu, globală şi complexă asupra lecţiei.

• În viziune modernă, proiectul de lecţie are caracter orientativ, având o structură flexibilă şi elastică. De asemenea, este de preferat ca el să prevadă unele alternative de acţiune şi chiar să solicite capacitatea profesorului de a reconsidera demersul anticipat atunci când situaţii neprevăzute fac necesară schimbarea, deci un comportament didactic creator. În acest fel ele vor fi adaptate specificului procesului de predare-învăţare a disciplinei respective şi vor deveni operaţionale în condiţiile concrete de instruire în care vor fi utilizate.

27.04.2023 03:55 AM 12

Proiectul de lecție• În proiectarea unei lecții trebuie ținut cont și de:

•  1. obiective sau scopuri;• 2. metode, materiale, mijloace, experiențe și exerciții de

învățare;• 3. evaluarea succesului elevilor.

27.04.2023 03:55 AM 13

1) LECŢIA MIXTĂ (COMBINATĂ)• Partea I • 1) Date generale (data la care se ţine lecţia, disciplina de învăţământ,

clasa şi profilul, titlul (tema) lecţiei, durata lecţiei şi cel care o propune);• 2) Obiectivele lecţiei – operaţionale şi pedagogice.• 3) Strategii didactice:• a) mijloace didactice (materiale didactice; instalaţii aparatură, fişe de

lucru, de evaluare);• b)metode de învăţare: conversaţie, experiment şi demonstraţie,

observaţie independentă, problematizare, explicaţie, descoperire;• c) moduri de activitate cu elevii

• frontal (reactualizarea, discutarea rezultatelor din experimente etc);• în echipă (efectuarea unui experiment);• individual (activitate cu fişe de lucru);

•  d) surse informaţionale (bibliografie) – manual, culegeri de probleme

27.04.2023 03:55 AM 14

1) LECŢIA MIXTĂ (COMBINATĂ)• Partea II.• Desfăşurarea lecţiei:• 1) moment organizatoric (2 – 3 min) Pregătirea clasei pentru oră, „bună

ziua”, prezenţă, linişte, creta/burete etc;• 2) verificarea cunoştinţelor din lecţia precedentă şi reactualizarea celor

necesare comunicării temei noi (10 –15 min);• 2.1. controlul temelor de casa (prin sondaj, sau prin rezolvarea problemelor

care nu s-au ştiut rezolva);• 2.2. verificarea cunoştinţelor din lecţia precedentă (prin întrebări, exerciţii

şi probleme);• 2.3. reactualizarea cunoştinţelor sau legătura cu cunoştinţele anterioare.• 3) Comunicarea noilor cunoştinţe (25-30 min);• 3.1. anunţarea titlului lecţiei care se scrie la tablă;• 3.2. proiectarea conţinutului noi învăţării în secvenţe;

27.04.2023 03:55 AM 15

1) LECŢIA MIXTĂ (COMBINATĂ)• 4) Fixarea noilor cunoştinţe si realizarea feed-back-ului (5 – 8 min) –

întrebări, exemple şi probleme•  5) Tema de casa•  Pot apărea situaţii deosebite: criza de timp, golul de timp.•  Se pot folosi fisele anexe:

• fişa de lucru privind verificarea şi reactualizarea cunoştinţelor (fişa de evaluare);

• fişa - lucrarea de laborator;• fişa de fixare a noilor cunoştinţe şi realizare de feed-back;• fişa de dezvoltare.

27.04.2023 03:55 AM 16

2) LECŢIA DE COMUNICARE DE NOI CUNOŞTINŢE• O asemănătoare cu lecţia mixtă, doar că reactualizarea durează 3-

4 minute, iar timpul de predare este mai mare (aprox. 40 min).•  Altă variantă: 1) convorbiri introductive (5 minute); 2)

anunţarea titlului şi importanţa lecţiei (2 minute); 3) transmiterea noilor cunoştinţe (40 minute); 4) tema de casă.

• Fixarea se poate realiza si pe parcursul predării sau poate aparea ca o etapă. Aceste structuri nu sunt rigide, ele pot fi modificate. De exemplu, verificarea lecţiei se poate face la final; Verificarea ţine loc de legătură atunci când lecţia nouă se bazează mult pe cunoştinţele mai vechi. Uneori se poate preda, se da tema, apoi se face fixarea pentru a capta mai bine atenţia elevilor, se dau indicaţii despre temă.

27.04.2023 03:55 AM 17

3) LECŢIA DE FIXARE ŞI CONSOLIDARE A CUNOŞTINŢELOR• 1) moment organizatoric (2-3 minute);• 2) fixarea şi consolidarea cunoştinţelor –reactualizarea teoriei

(5 – 10 minute);•   - exerciţii, probleme, lucrări (30 minute);• 3) concluzii şi realizarea feed-back-ului, prezentarea

rezultatelor, aprecierea notării (5-6 minute);•  4) tema.•  • OBS: Accentul cade pe elev; la început se lucrează cu

profesorul, apoi semiindependent (prin indicaţii), apoi independent (la început exerciţii mai simple, apoi mai complicate)

•  27.04.2023 03:55 AM 18

4) LECŢIA DE RECAPITULARE, SISTEMATIZARE, SINTEZA A CUNOŞTINŢELOR • 1) moment organizatoric (2-3minute);• 2) recapitularea sistematizarea si sinteza cunoştinţelor (40 minute);

• 2.1.) anunţarea temei si importanta ei (1-2 minute);• 2.2.) planul de recapitulare (reactualizare, scriere pe tabla) (3

minute);• 2.3.) recapitularea după plan (30 –35minute);

• 3) concluzii, feed-back, aprecieri, notare (5-6minute);• 4) tema• Sunt puţine astfel de lecţii, la început de semestru, de capitol etc.• Cerinţele ei sunt: realizarea unor sinteze în plan general, şi să cuprindă

elemente noi (astfel apare plictiseala). Pot cuprinde şi câteva noi cunoştinţe, dar nu prea multe (aprofundare, împrospătare).

27.04.2023 03:55 AM 19

5) LECŢIA DE FORMARE A PRICEPERILOR ŞI DEPRINDERILOR • 1) Moment organizatoric (2-3minute);• 2) Efectuarea de exerciţii (aplicaţii) (40minute);• 3) Concluzii, feed-back (5-6minute); • 4) tema.

27.04.2023 03:55 AM 20

6) LECŢIA DE VERIFICARE ŞI EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR • 6.1.) Lecţia de evaluare orală:

•  1) moment organizatoric (2-3minute);• 2) Verificarea cunoştinţelor elevilor (35 –40minute);

• 2.1.) anunţarea temei şi importanţei;• 2.2.) precizarea planului de lucru;• 2.3.) ascultarea elevilor;

• 3) notarea elevilor, aprecierii, concluzii, feed-back (5-6 minute);

• 4) tema.

27.04.2023 03:55 AM 21

6) LECŢIA DE VERIFICARE ŞI EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR • 6.2.) Lecţia de evaluare scrisă a cunoştinţelor (teze,

extemporale):• 1) moment organizatoric (2-3minute);• 2) efectuarea lucrării scrise (45minute) .•  • OBS: se realizează de regula la sfârşitul unităţii deînvăţare/

capitolului/ semestrului. Ele se anunţă elevilor, dându-le îndrumările de studiu. Concluziile feed-back-ul se realizează după corectarea lor, în lecţii speciale de analiza şi corectare a lucrărilor scrise.

27.04.2023 03:55 AM 22

III. STRATEGII DIDACTICE

27.04.2023 03:55 AM 23

Strategia didactică• Strategia a fost definita ca un mod de combinare si organizare

cronologica a ansamblului de metode si mijloace alese pentru a atinge anumite obiective.

• Strategia de predare-învăţare (strategii didactice) este expresia unităţii organice a metodelor, procedeelor, mijloacelor de învăţământ şi a modurilor de organizare a învăţării (frontal, pe grupe şi individual), în derularea lor secvenţială pentru atingerea obiectivelor instructiv-educative.

27.04.2023 03:55 AM 24

Strategia didactică• Strategia didactica reunește sarcinile de învățare cu situațiile de

învățare, reprezentând un sistem complex și coerent de mijloace, metode, materiale și alte resurse educaționale care vizează atingerea unor obiective.

• Ea este necesară în orice act pedagogic, ocupând un loc central în cadrul activității didactice, deoarece proiectarea și organizarea lecției se realizează în funcție de decizia strategica a profesorului.

• Ea este conceputa ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicați actorii predării-învățării, condițiile realizării, obiectivele și metodele vizate. Astfel, strategia prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic și mai eficient pentru abordarea unei situații concrete de predare și învățare.

27.04.2023 03:55 AM 25

Strategia didactică• În acest fel, prin proiectare strategica se pot preveni erorile,

riscurile și evenimentele nedorite din activitatea didactică.• Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia

didactică, deoarece acestea din urma vizează o activitate de predare-învatare-evaluare, în timp ce strategia vizează procesul de instruire în ansamblu și nu o secvență de instruire.

27.04.2023 03:55 AM 26

Strategia didactică• Principalele componente ale strategiei didactice sunt:• sistemul formelor de organizare și desfășurare a activității

educaționale• sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor și

procedeelor didactice• sistemul mijloacelor de învățământ, respectiv a resurselor

utilizate• sistemul obiectivelor operaționale.

27.04.2023 03:55 AM 27

Strategia didactică• Strategia didactica are urmatoarele caracteristici:•  implica pe cel care învata în situatii specifice de învatare;

• rationalizeaza si adecveaza continutul instruirii la particularitatile psihoindividuale

• creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte componente ale procesului de instruire

• presupune combinarea contextuala, originala, unica, uneori, a elementelor procesului instructiv-educativ.

• Construirea unei strategii adecvate intereselor elevilor si nivelului lor de pregatire, reprezinta din acest punct de vedere o provocare continua si un efort permanent de creativitate didactica din partea profesorului.

27.04.2023 03:55 AM 28

Strategia didactică• Strategiile didactice se clasifică după mai multe criterii :

27.04.2023 03:55 AM 29

Strategia didactică• a. Activitatea dominantă în procesul instruirii:• - De predare :

• de prezentare, de urmărire a unor norme, prescripţii, reguli de tip algoritmic, prin expunere,

• explicaţie, demonstraţie, programare, exerciţiu;• de activizare a elevilor în predare, prin intercalarea metodelor

şi procedeelor activ-participative, a muncii independente sau în grupuri mici;

• de combinare a celor două modalităţi de predare, în variate proporţii de asamblare;

• de combinare a predării în mod expozitiv cu sarcini de învăţare euristică (de descoperire), prin metode expozitiv-euristice;

27.04.2023 03:55 AM 30

Strategia didactică• a. Activitatea dominantă în procesul instruirii:• - De învăţare :

• algoritmică: prin imitare de modele date; prin repetare, exersare, memorare; prin cunoaştere concret-intuitivă; prin algoritmizare, pas cu pas

• euristică: prin observare nemijlocită; prin rezolvare de probleme deschise; prin experimentare; prin dezbateri, dialoguri euristice; prin cercetări în grup; prin simulare, modelare, aplicaţii; prin tehnici de creativitate (prezentate de noi); mixtă (prin combinarea celorlalte moduri).

•  - De evaluare

27.04.2023 03:55 AM 31

Strategia didactică• b. Natura obiectivelor dominante: Cognitive; Afective;

Psihomotorii; În combinaţii variate a lor;• c. Modul de dirijare a învăţării: De dirijare pas cu pas

(algoritmice); De semidirijare (semialgoritmice); De nedirijare (creative).

•  d. Tipul de raţionament abordat: Inductive; Deductive; Transductive; Analogice; Combinate.

27.04.2023 03:55 AM 32

Strategia didactică• O alta clasificare imparte strategiile didactice astfel:• strategii inductive, al caror demers didactic este de la particular

la general• strategii deductive, ce urmează calea raţionamentului invers faţă

de cele inductive, pornind de la general la particular, de la legi sau principii la concretizarea lor în exemple

• strategii analogice, în cadrul cărora predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor

• strategii transductive cum sunt explicaţiile prin metafore• strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive• strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive,

expozitive, imitative, programate şi algoritmice propriu-zise;

27.04.2023 03:55 AM 33

Strategia didactică• O alta clasificare imparte strategiile didactice astfel:• strategii euristice de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu

de gândire, folosind problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, experimentul de investigare, asaltul de idei, având ca efect stimularea creativităţii.

•  • Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de

predare şi învăţare, informative şi activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare.

27.04.2023 03:55 AM 34

IV. METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

27.04.2023 03:55 AM 35

Metodele de învăţământ• Metodele de invatamant - reprezinta acele cai prin care elevii

ajung, in procesul de invatamant, sub coordonarea educatorilor, la dobandirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice.

• Metoda este drum sau cale de urmat in activitatea comuna a educatorului si educatilor, pentru indeplinirea scopurilor invatamantului, adica pentru informarea si formarea educatilor.

• Metoda este un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in vederea atingerii unui scop; ea este un instrument de lucru in activitatea de cunoastere si de formare a abilitatilor.

27.04.2023 03:55 AM 36

Metodele de învăţământ• Metoda este un ansamblu de operatii mintale si practice ale

binomului educational; gratie acestora subiectul cunoscator (elevul) dezvaluie sau i se dezvaluie esenta evenimentelor, proceselor, fenomenelor, cu ajutorul profesorului sau in mod independent.

• In sens mai larg, metoda este o practica rationalizata, o generalizare confirmata de experienta curenta sau de experimentul psihopedagogic si care serveste la transformarea si ameliorarea naturii umane.

27.04.2023 03:55 AM 37

Metodele de învăţământ• In sens restrans, metoda este o tehnica de care profesorul si

elevii se folosesc pentru efectuarea actiunii de predare-invatare; ea asigura realizarea in practica a unei activitati proiectate mintal, conform unei strategii didactice. Deci, metoda pune in evidenta o modalitate de lucru, o maniera de a actiona practic, sistematic si planificat, un demers programat mentinut in atentia si sub reflectia contina a profesorului.

27.04.2023 03:55 AM 38

Metodele de învăţământ• Metodele de instruire si educare privesc atat modul cum se

transmit si asimileaza cunostintele, cat si dezvoltarea unor calitati intelectuale si morale, precum si controlul dobandirii cunostintelor si al formarii abilitatilor. Rezulta, deci, ca metodele servesc unor scopuri de cunoastere (stapanirea normelor si metodelor de gandire), de instruire (asimilarea unor cunostinte, priceperi, deprinderi si operatii de lucru) si formative (de formare si perfectionare a trasaturilor de personalitate).

27.04.2023 03:55 AM 39

Clasificari ale metodelor de invatamant• 1. din punct de vedere istoric:

• metode clasice sau traditionale - expunerea, conversatia, exercitiul, demonstratia, lectura (studiul cu cartea). Au aparut altele noi: dialogul, demonstratia cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale, experimental.

• metode de data mai recenta sau moderne - descoperirea, problematizarea, expunerea insotita de mijloace tehnice, modelarea, simularea, asaltul de idei, studiul de caz, algoritmizarea, instruirea programata;

27.04.2023 03:55 AM 40

Clasificari ale metodelor de invatamant• 2. in functie de modalitatea principala de prezenlare a

cunostintelor: • a) metode verbale - bazate pe cuvantul scris sau rostit; • b) metode intuitive - bazate pe observarea directa, concret-

senzoriala a obiectelor si fenomenelor realitatii sau a substitutelor acestora;

• sau:•  a) metode de comunicare orala: • metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicatia,

descrierea;• metode interogative - conversatia euristica;• metode care presupun discutii si dezbateri - problematizarea,

brainstorming-ul; •  b) metode bazate pe contactut cu realitatea - demonstratia,

modelarea, experimentul;27.04.2023 03:55 AM 41

Clasificari ale metodelor de invatamant• 3. dupa gradul de angajare a elevilor la lectie:• a) metode expozitive sau pasive - pun accent pe memoria

reproductiva si ascultarea pasiva;• b)metode activ-participative - favorizeaza activitatea de

explorare personala si interactiunea cu ceilalti colegi; •  4. dupa forma de organizare a muncii:• a) metode individuale - adresate fiecarui elev in parte ;• b) metode de predare-invatare in grupuri de elevi (omogene

sau eterogene); • c) metode frontale - aplicate in activitatile cu intregul efectiv al

clasei; •  d) metode combinate - alternari/imbinari intre variantele de mai

sus ;27.04.2023 03:55 AM 42

Clasificari ale metodelor de invatamant• 5. dupa functia didactica principala: • a) metode de predare si comunicare;• b) metode de fixare si consolidare;• c) metode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare; • 6. in functie de axa invatare prin receptare (invatare mecanica) -

invatare prin descoperire (invatare constienta), se pot identifica:• a) metode bazate pe invatarea prin receptare - expunerea,

demonstratia cu caracter expozitiv;• b) metode care apartin preponderent descoperirii dirijate-

conversatia euristica, observatia dirijata, instruirea programata, studiul de caz etc.;

• c) metode de descoperire propriu-zisa - observarea independenta, exercitiul euristic rezolvarea de probleme, brainstorming-ul etc.

27.04.2023 03:55 AM 43

IV. FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

27.04.2023 03:55 AM 44

Forme de organizare• Practica didactica a identificat trei moduri de organizare a

activitatii didactice, în functie de maniera de desfasurare, fiecare configurând continuturi, relatii, suporturi si resurse specifice:

• activitati frontale,• activitati de grup • activitati individuale.

27.04.2023 03:55 AM 45

Forme de organizare• Activitatile frontale cuprind:

• lectia, • seminarul, • laboratorul, • activitatile în cabinetele pe specialitati, • vizita, • excursia, • spectacolul etc.

27.04.2023 03:55 AM 46

Forme de organizare• Predarea frontala se bazeaza pe principiul tratarii nediferentiate,

al muncii egale cu toti elevii din aceeasi clasa.• Predominanta este aici activitatea profesorului, bazată exclusiv

pe expunere, pe transmitere de cunoştinţe unei clase întregi de elevi, ceea ce reduce invăţarea la achiziţionarea pasivă de cunoştinţe şi limitează foarte mult activitatea colectivă propriu-zisa. Motiv pentru care cei mai buni profesori se dezic, în multe feluri, de ea.

• Această formă de activitate este de preferat atunci când se intenţioneaza expunerea unor noţiuni fundamentale, sintetizarea unei informaţii mai cuprinzătoare, efectuarea unor demonstraţii, sensibilizarea şi câştigarea adeziunii pentru o idee, ori atunci când se caută modelarea unor opinii şi atitudini prin abordarea unor teme profund caracter emoţional-educativ.

27.04.2023 03:55 AM 47

Forme de organizare• Organizarea frontala a activităţii elevilor care presupune,

îndrumarea şi controlarea activităţii tuturor elevilor din clasă, simultan, într-un anumit interval de timp, în conformitate cu obiective educaţionale comune. In aceste situaţii, profesorul, in mod frontal, transmite informaţii, explică, demonstrează, argumentează, formulează întrebări, dirijează activitatea tuturor elevilor, iar elevii rezolvă, simultan si în acelaşi ritm, sarcinile de instruire comunicate de profesor sau se autoinstruiesc.

• Invăţământul frontal în care profesorul are rolul principal, organizează, conduce şi dirijează activitatea elevilor, este denumit magistral. La rândul sâu, învăţământul magistral poate fi individual (dacă profesorul predă unui singur elev), frontal (profesorul predă unei clase de elevi) şi pe grupe (profesorul predă unor grupe de elevi).

27.04.2023 03:55 AM 48

Forme de organizare• Activitatile de grup dirijate cuprind:• consultatii, • meditatii, • exercitii independente, • vizita în grupuri mici, • cercul de elevi, • întâlniri cu specialisti (oameni de stiinta, scriitori), c• concursuri si dezbateri scolare, • sesiuni de comunicari si referate, • reviste scolare.

27.04.2023 03:55 AM 49

Forme de organizare• De tip tradiţional rămâne şi instruirea în grup, pe clase

convenţionale, cu un efectiv de aproximativ 30 de elevi. Un grup sau o clasă şcolară se defineşte prin comunitatea scopurilor (obiectivelor) şi această comunitate de finalităţi este generatoare de legături de interdependenta între membrii clasei respective.

• La rândul ei, această interdependenţă devine o sursă generatoare de energii, întrucât creează posibilităţi favorabile intercomunicării şi cooperarii sau colaborării în activitate. În consecinţă, fiecare dintre membrii grupului dat va dispune de posibilităţi în plus de a-şi mobiliza energiile şi de a-şi pune în valoare o cantitate sporită din energiile proprii.

27.04.2023 03:55 AM 50

Forme de organizare• Organizarea pe grupe a activităţii elevilor se caracterizează prin

faptul că profesorul îndrumă şi conduce activitatea unor subdiviziuni/microcolectivităţi (denumite grupe) alcătuite din elevii unei clase şi care urmaresc anumite obiective educaţionale, identice sau diferite de la o grupă la alta.

• Grupele sunt alcătuite, de obicei, din 3-8 elevi şi pot fi:• omogene -microcolectivităţi formale, respectiv alcătuite după

criterii bine stabilite în prealabil şi cu o structură precisă (de exemplu, elevi cu acelaşi nivel de pregatire la disciplina respectivă, cu aceleaşi nevoi educaţionale, cu aceleaşi interese sau motivaţii)

• neomogene/ eterogene – microcolectivităţi informale, respectiv constituite prin iniţiative spontane, individuale, după prerinţele elevilor şi care au un coordonator

27.04.2023 03:55 AM 51

Forme de organizare• Activitatile individuale cuprind

• studiul individual, • efectuarea temelor pentru acasa, • studiul în biblioteci, • lectura suplimentara si de completare, • întocmirea de proiecte, referate, desene, scheme, • alte lucrari scrise, comunicari stiintifice, alte proiecte

practice. • Formele individuale de activitate pun accentul pe munca

independentă, fară supraveghere directă şi consultantă din partea profesorului. Ele îşi găsesc o triplă justificare în datele psihologiei, sociologiei si pedagogiei.

27.04.2023 03:55 AM 52

Forme de organizare• Instruirea bazată pe forme de muncă individuale se poate realiza

prin:•  studiu independent (studiu auto-dirijat, semi-autodirijat);• invatare programata;• invătare asistată de calculator;• adoptarea unui sistem tutorial + „invătare deplină" (de

tipul un profesor — 3-4 elevi);• planuri de activitate individuală;• elaborări de proiecte;• activităti de cercetare;• programe individualizate auto-propuse (autonome);• programe puternic independente etc.

•  27.04.2023 03:55 AM 53

Alte forme de organizare• 1) Proiectele – forme de activitate didactica deosebit de

importante si eficiente in pregatirea profesionala a elevilor. Se organizeaza si proiecteaza in sedintele de proiect:• a) sedinta de prezentare a temei si e initiere in studiul ei. Profesorul

distribuie tema de proiect, se prezinta punctele ei esentiale, explicatii de abordare, bibliografia, se discuta intrebarile si problemele puse de elevi.

• b) sedinta de lucru la proiect sunt programate in orar. Elevii lucreaza efectiv la proiect, profesorul observa, analizeaza, indruma.

• c) sedinta de sustinere a proiectului – elevii care au finalizat proiectele le prezinta profesorului pentru control. Sunt cazuri in care ele sunt restituite pentru refacere, pentru completari. Acei carora li s-a admis proiectul, il vor sustine intr-o sedinta speciala, in fata conducatorului de proiect si a clasei respective. Sustinerea se face oral si daca e cazul se raspunde la observatiile si intrebarile conducatorului de proiect.27.04.2023 03:55 AM 54

Alte forme de organizare• 2) Consultatiile-sunt forme de activitati didactice suplimentare,

in afara orelor din orar, cu caracter faculatativ pentru elevi, in care se realizeaza o serie de obiective: lamurirea cunostintelor teoretice sau aplicatiile mai dificile, sprijinirea elevilor ramasi in urma la invatatura, stimularea elevilor cu rezultate bune la invatatura, cunoasterea personalitatii elevilor si stabilirea de relatii mai stranse cu ei.

•  • 3) Meditatiile- sunt activitati didactice, relativ obligatorii,

programate in afara orelor din orar, pentru instruirea suplimentara de catre profesori indeosebi a elevilor ramasi in urma la invatatura sau a celor mai slabi la invatatura.

27.04.2023 03:55 AM 55

Alte forme de organizare• 4) Vizitele si excursiile de studiu - sunt activitati didactice,

organizate si proiectate sub forma de calatorii, deplasari de studiu, care au ca obiectiv instructiv – cognitiv principial largirea si aprofundarea cunostintelor, legarea lor de viata, de practica.

• Sunt de urmatoarele tipuri: • introductive; • curente; • finale; • de documentare.

27.04.2023 03:55 AM 56

Alte forme de organizare•  Etapele vizitelor si excursiilor de studii:• a) pregatirea vizitei sau excursiei;• b) desfasurarea vizitei sau excursiei;• c) valorificarea rezulatelor obtinute: in timpul vizitei sau

excursiei, la terminarea vizitei obiectivului, la scoala• d) conditii necesare

• pregatirea ghizilor;• imbinarea utilului cu placutul;• apare manifestarea respectului fata de cei cu care elevii vin in

contact, cunoasterea mai buna a elevilor.

27.04.2023 03:55 AM 57

Alte forme de organizare• 5) Practica in productie/pedagogica• 6) Studiul individual - reprezinta forma de activitate complexa

si variata de invatare independenta, libera, personala, atat pentru indeplinirea obiectivelor activitatii didactice, bilaterale, cat mai ales a activitatii extradidactice in cadrul timpului ce-l are la dispozitie fiecare elev. Este forma fundamentala de perfectionare a personalitatii si profesionalitatii dupa absolvirea scolii sau facultatii in cadrul educatiei permanente.

27.04.2023 03:55 AM 58

Alte forme de organizare• Studiul individual are urmatoarele obiective:

• 1) imbogatirea si aprofundarea continua a cunostintelor, dezvoltarea priceperilor si deprinderilor intelectuale si profesionale, in pas cu progresul;

• 2) dezvoltarea capacitatilor si aptitudinilor intelectuale, profesionale, manageriale;

• 3) insusirea unei tehnici si formarea unei obisnuinte de perfectionare libere.

•  Componentele studiului individual sunt:•  1) studiul cu cartea;• 2) pregatirea pentru lectii si evaluare;• 3) indeplinirea temelor pentru acasa;• 4) folosirea informatiilor oferite de mass-media.

27.04.2023 03:55 AM 59

• Diferentierea activitatii didactice se realizeaza prin imbinarea muncii frontale cu cea pe grupe mici si individualizata. Acesta este o modalitate de ridicare a eficientei lectiei. O expunere (utilizand metodele de comunicare orala: povestire, explicatie, prelegere etc) coerenta produce in randul elevilor si anumite stari afectice. Activitatile diferentiale permit desfasurarea mai supla, mai nuantata a procesului didactic, o stimulare mai eficienta a dezvoltarii aptitudinilor individuale ale elevilor.

27.04.2023 03:55 AM 60

27.04.2023 03:55 AM 61

TEHNICI DE INVATARE PRIN COOPERARE

1. ÎNVATAREA PRIN COOPERARE – delimitari conceptuale

- Ce este învăţarea prin cooperare?a) o strategie de instruire (predare-învatare-evaluare;b) o metodă/tehnică – o cale de urmat/o procedură de instruire- Da, o strategie, un plan de acţiune, un construct elaborat ce

vizeaza anumite finalitati pentru relizarea cărora recurge la tipuri de activităţi care operaţional îmbină, organizeaza, articuleaza, programeaza diverse metode, procedee, mijloace didactice, forme de organizare etc.

Strategia didactică a învătării prin cooperare este o modalitate de organizare a activităţii prin care se realizează schimburile interrelaţionale între participanţii la activitate prin procese interumane de cooperare şi competiţie constructivă (elev/i-elev/i, elev/i-profesor; elev/i-grup, stimulând activismul elevului în interacţiunea sa cu materialul de studiu, cu ceilalţi, prin procese de acţiune şi transformare a informaţiei.

- Da, o metodă/o tehnică ce îmbracă diverse forme, metoda fiind un element component semnificativ al strategiei.

27.04.2023 03:55 AM 62

Fundamente psihologice ale înv prin cooperare• Cooperarea interindividuală în elaborarea activităţii

intelectuale este sursa a trei feluri/niveluri de transformări ale gândirii individuale:

a) la nivelul reflecţiei şi dezvoltării conştiinţei de sine; b) la nivelul disocierii dintre obiectiv şi subiectiv, ceea ce

duce la obiectivitate; c) la nivelul reglării care instaurează regula autonomă sau regula deplinei reciprocităţi.(apud Cerghit, I., 2002, p.147).

27.04.2023 03:55 AM 63

2. FUNDAMENTE PEDAGOGICE ALE ÎNVATARII PRIN COOPERARE

27.04.2023 03:55 AM 64

2. FUNDAMENTE PEDAGOGICE ALE ÎNVATARII PRIN COOPERARE

27.04.2023 03:55 AM 65

3. OBIECTIVELE ÎNVĂŢĂRII PRIN COOPERARE• Valorizează schimburile intelectuale şi verbale, intensifică procesarea

informaţiei şi mizează pe o logică a învăţării care ţine cont de opiniile celorlalţi.

• Munca în echipă constituie un stimulent intelectual şi declanşator al schimbului de opinii şi de informaţii.

• Favorizează schimbul de idei şi discuţia, adică toate condiţiile care contribuie la educarea spiritului critic, a obiectivităţii şi a reflexiunii discursive.

• Analiza critică a soluţiilor emise dezvoltă capacităţile de autoevaluare a participanţilor.

• Încurajează la elevi o atitudine deschisă, bazată pe iniţiative personale.• Favorizează implicarea intensă a elevilor în rezolvarea sarcinilor de învăţare• Sociabilitatea, acomodarea în roluri diferite, deprinderi ale conduitei

disciplinate, deprinderi organizatorice, iniţiativă, formarea şi stabilizarea unor trăsături de personalitate.

• Contribuie la rezolvarea conflictelor pe baza respectului mutual şi conduce la formarea moralei autonome în opoziţie cu morala heteronomă.

27.04.2023 03:55 AM 66

4. PRINCIPIILE ÎNVĂŢĂRII PRIN COOPERARE

• Interdependenţa pozitivă – conform căreia succesul grupului depinde de efortul depus în realizarea sarcinii de către toţi membrii.

• Responsabilitatea individuală şi de grup – care se referă la faptul că fiecare membru al grupului îşi asumă responsabilitatea sa de rezolvare şi la fel grupul

• Formarea şi dezvoltarea capacităţilor sociale – stimularea inteligenţei interpresonale, care se refelctă în capacitatea de a comunica cu celălalt, de a primi şi a oferi ajutor, rezolv s confl.

• Interacţunea faţă în faţă- ce presupune un contact direct.• Împărţirea sarcinilor în grup şi reflectarea asupra

modului cum se vor rezolva sarcinile de către fiecare membru în parte şi de către colectiv.27.04.2023 03:55 AM 67

5. GRUPUL – ELEMENT CENTRAL AL ÎNV. PRIN COOPERARE

• E. Geissler consideră esenţiale pentru formarea unui grup următoarele trei elemente: a) motivaţia – care rezultă din scop comun; b) comunicarea; c) acceptarea reciprocă a membrilor.

• Factori favorizanţi ai învăţării prin cooperare: Stimularea în sarcină este îmbunătăţită datorită prezenţei altora. Resursele grupului (de memorie, de stocare, de atenţie, de idei)

sunt mai bogate decât în cazurile individuale. Există şanse mai mari ca printre membrii grupului să fie unul

capabil să descopere soluţia. Greşelile întâmplătoare sunt compensate: rezultatul general al

grupului va fi mai precis decât cel al individului luat separat. “Petele oarbe” sunt corectate. Este mai uşor să recunoşti greşelile

altora decât pe cele proprii. Stimularea de idei noi este o rezultantă a interacţiunii Se învaţă şi din experienţa altora

27.04.2023 03:55 AM 68

6. REGULI CE TREBUIE RESPECTATE ATUNCI CÂN SE ORGANIZEAZĂ ÎNVĂŢAREA PE ECHIPE

• Elaborarea unui plan de lucru în care se trec: elementele importante de studiat, sarcinile fiecărui membru, subtemele, aplicaţiile, locul de desfăşurare etc.

• Explicaţiile profesorului asupra importanţei temei de studiu şi a avantajelor muncii în grup pentru rezolvarea ei.

• Oferirea elevilor spre rezolvare a unei sarcini relevante din punct de vedere cognitiv şi social.

• Optarea pentru un număr optim de membri în grup (4-5) şi crearea unor echipe eterogene.

• Crearea posibilităţii membrilor echipei de a fi consiliaţi.• Crearea unei atmosfere propice de lucru şi a unui spaţiu

adecvat.• Explicarea modului de evaluare a muncii colective şi a

fiecărui membru în parte.27.04.2023 03:55 AM 69

Grupul şi comunicarea în grup

Învăţarea clasică prin Învăţare constructivistă prin colaborare în clasă colaborare în clasă

E E E E E E E E E E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9

R1 R2 R3 R4R5 R6 R7 R8R9

S-sarcină comunăS- Sarcină frontală unică E1-E9 Elevii rez individual, independentE-Elevii participă prin discuţii R1-R9 Răspunsuri construite

individualR-Răspuns unic stabilit RF Rezolvare finală prin colaborarePrin negociere, consens (dezbatere, negociere, consens)

27.04.2023 03:55 AM 70

Grupul şi comunicarea în grup

• ÎNVĂŢARE CONSTRUCTIVISTĂ ÎNVĂŢARE CONSTRUCTIVISTĂ

• PRIN COOPERARE ÎN PERECHI PRIN COOPERARE ÎN GRUP MIC

• E1 E2 E3 E4 E5 E6 E1 E2 E3 E4 E5 E6

• R1 R2 R3 R4 R5 R6 R1 R2 R3 R4 R5 R6

• RC1 RC2 RC3 RC1 RC2

• S-Sarcină comună S-Sarcină comună• E1-E6-Elevii rezolvă indiv. indep S1-S2- Subsarcini echivalente• R1-R6- Răspunsuri proprii E1-E6- Elevii rezolvă indep.

individual• RC1-3- Răsp comune prin coop în grup R1-R6- Răspunsuri proprii• RF- Răsp. Final prin colaborare RC1-2- Răspunsuri prin coop. în grup• în clasă RF- Răspuns final prin colaborare în

clasă

27.04.2023 03:55 AM 71

7. ETAPELE ÎNVĂŢĂRII PRIN COOPERARE

O primă etapă are în vedere constituirea grupului de grupului trebuie să aibă anumite calităţi: să fie toleranţi faţă de părerile colegilor, să aibă optime abilităţi de comunicare, să nu fie egoişti, să acorde şi să primească ajutor etc.

• A doua etapă se concretizează atunci când participanţii se confruntă cu situaţia de rezolvat şi sunt stimulaţi să lucreze împreună pentru a o rezolva.

• A treia etapă este destinată reflecţiilor, incubaţiei şi tatonărilor.

• A patra etapă este rezervată dezbaterilor colective, când sunt confruntate ideile, sunt analizate erorile şi punctele forte.

• A cincea etapă se referă la structurarea demersurilor către finalul dezbaterii cu obţinerea concluziilor şi cu soluţionarea problemei.

27.04.2023 03:55 AM 72

8. COMPETENŢELE PROFESORULUI NECESARE ÎNVĂŢĂRII PRIN COPERARE

1. COMPETENŢĂ ENERGIZANTĂ- capacitatea prof de a-i face pe elevi să dorească să se implice, încurajare. stim

2. COMPETENŢĂ ORGANIZATORICĂ3. COMPETENŢĂ EMPATICĂ4. COMPETENŢĂ LUDICĂ5. COMPETENŢĂ INTERRELAŢIONALĂ6. COMPETENŢE ŞTIINŢIFICE- se referă la corectitudinea

ştiinţifică, la calitatea, structurarea, logica conţinuturilor etc

7. COMPETENŢELE PSIHOPEDAGOGICE ŞI METODICE

8. COMPETENŢELE MANAGERIALE ŞI PSIHOSOCIALE

27.04.2023 03:55 AM 73

9. Rezultatele învăţării prin cooperare

ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE ESTE SUPERIOARĂ CELEI INDIVIDUALE:

Învăţarea prin cooperare conduce la următoarele rezultate:• Capacitate sporită de comprehensiune şi reţinere• Raţionalitate, înţelegere profundă, gândire critică• Concentrare mai puternică şi comportament disciplinat• Motivaţie intrinsecă pentru învăţare• Capacitate de a identifica alternative• Capacitate empatică• Reducerea prejudecăţilor• Atitudini tolerante faţă de colegii provenind din diverse medii culturale,

etnice sau cu nevoi speciale (CES)• Tonus bun şi sănătate psihologică• Încredere în sine, acceptare de sine• Competenţe psihosociale sporite• Atitudine pozitivă faţă de cadrele didactice• Autonomie în învăţare

27.04.2023 03:55 AM 74

10. Evaluarea/autoevaluarea rezultatelor invatarii prin cooperare

• Este o evaluare dinamică, în care performanţa celui evaluat este mediată şi ghidată de un alt individ, cu scopul de a determina potenţialul individual de pe urma căruia cel evaluat poate profita prin instrucţie şi educaţie

• Evaluarea postmodernă transferă evaluarea centrată pe iniţiativa profesorului de a controla la cea care pune accentul pe iniţiativa elevului de a reflecta permanent la procesul de cunoaştere în care este implicat. Din acest punct de vedere, învăţarea prin cooperare integrează organic evaluarea şi autoevaluarea.

• Obiectivele evaluării cooperative: calitatea învăţării prin întâlniri ale membrilor grupului pentru stabilirea

obiectivelor de învăţare; Procesele cognitive şi aplicarea strategiilor de învăţare prin testele

standard; Abilităţi şi competenţe prin teste compuse de profesor Atitudini şi opinii ale elevilor prin compoziţii scrise sau dezbateri; Deprinderi de lucru prin prezentări sau susţineri orale, postere, proiecte,

portofolii, observaţii directe, chestionare, interviuri, jurnale de studiu

27.04.2023 03:55 AM 75

METODOLOGIA ÎNVĂŢĂRII PRIN COOPERARE

27.04.2023 03:55 AM 76

27.04.2023 03:55 AM 77

Metoda predării/învatarii reciproce

• Este o tehnică de interpretare a rolului profesorului în predare printr-o dezvoltare a dialogului elev-elev.

- Tehnica este centrată pe 4 strategii de învăţare: rezumarea, punerea întrebării, clarificarea datelor, precizarea (prognostic).

- Varianta I: Se oferă întregii clase acelaşi text spre studiu. Clasa este împărţită în 4 grupuri corespunzătoare celor 4 roluri, membrii uni grup cooperând în realizarea aceluiaşi rol.

- Varianta II: Se împarte textul în părţi logice. Se organizează colectivul în grupe de câte 4 elevi. Fiecare elev din grup are un rol din cele patru. Fiecărui grup i se distribuie un fragment.

- Tehnica dezvoltă: c. de exprimare, atenţia, gândirea, capacitatea de ascultare activă, c. de a selecţiona esenţialul etc

- Tehnica aceasta este potrivită mai ales pentru textele informative

27.04.2023 03:55 AM 78

5.2. Tehnica MOZAICULUI (jigsaw puzzle)- Tehnica este bazată pe învăţarea în echipă. - Fiecare elev are o sarcină de lucru în care trebuie să devină expert- Metodologia:- 1. Profesorul stabileşte tema de studiu şi o împarte în subteme.- Organizează colectivul în echipe de învăţare (“grupuri casă”) cu componenţi

corespunzător numărului subtemelor, respectiv 1,2,3,4,5- Fiecare elev citeşte independent subtema sa- Se constituie grupurile de experţi, unde se reunesc cei cu acelaşi număr, unde

are loc faza discuţiilor în grup şi construirea a ceea ce trebuie predat în grupul casă.

- Reîntoarcerea în echipa iniţială(grupul casă”).- Faza raportului de echiă, unde fircare expert transmite cunoştinţele asimilate.

Prezentarea trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă, putând fi însoţită de suporturi audiovizuale, diverse materiale.

- Evaluarea. Faza demonstraţiei. Grupele prezintă rezultatele întregii clase.- Profesorul poate pune întrebări, poate cere un raport sau un eseu, sau poate da

spre rezolvare fiecărui elev o fişă de evaluare- Variante: - Mozaic II- este varianta cu fişe de expert. Elevii identifică răspunsurile din text şi răspunde în scris la întrebări.

CONTROVERSA CREATIVA

• Modelul elaborat de Johnson Johnson şi Holubee urmăreşte 7 paşi:• Problematica este propusă de profesor;• Cursanţii sunt grupaţi câte 2 pentru a cerceta problematica în literatura de

specialitate, urmarind atât perspectiva pro cat şi pe cea contra;• Echipele se întâlnesc si de pe pozitii diferite se confruntă;• Echipele îşiinversează rolurile, încercând să susţină punctul opus de

vedere cât mai convingător;• Echipele realizeză în scris un raport bazat pe compromis;• Fiecare ersoană din colectivul de cursanţi participanţi primeşte un test

scris bazat pe materialul discutat şi primeşte puncte bonus dacă toţi membrii din echipă cu care a construit compromisul au scoruri apropiate de criteriile oferite;

• Echipele primesc 10 minute pentru a face un raport prin care săprezinte întregului colectiv compromisul la care au ajuns

27.04.2023 03:55 AM 79

27.04.2023 03:55 AM 80

5.3. Metoda “schimba perechea”

1. Etapa org. colectivului în 2 grupe egale (2 rânduri de scaune) 2. Etapa prezentării şi explicării problemei 3. Etapa de lucru în perechi 4. Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilor Teme de studiu: rezolvări de proble me de pe o fişă, exerciţii, fişe cu diverse sarcini de lucru.Cercul din exterior se roteşte în sensul acelor de ceasornic, realizându-se schimbarea partenerilor în pereche. Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei.Avantaje: este o metodă interactivă de grup; stimulează cooperarea în echipă, ajutorul reciproc, înţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilalt; dezvoltă inteligenţa logică-matematică, inteligenţa interpersonală.

27.04.2023 03:55 AM 81

5.4. Metoda piramidei sau metoda “bulgă-relui de zăpadă”- Are la bază împletirea activităţii individuale cu cea de cooperare- Ea constă în încorporarea activităţii fiecărui membru într-un demers

colectiv mai amplu- Faze de desfăşurare:Faza introductivă: prof. expune datele problemeiFaza lucrului individual – elevii lucrează individual 5 minute la rezolvarea problemeiFaza lucrului în perechi: elevii formează grupe de doi pentru a discuta

rezultatele individualeFaza reuniunii în grupuri mai mariFaza raportării soluţiilor în colectiv: întreaga clasă reunită, analizează şi

concluzionează asupra ideilor emise.Faza decizională: se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra

demersurilor realizate Faza raportării 6. Faza decizională soluţiilor în colectiv 5 Faza reunirii în grupuri mari Faza lucrului în perechi Faza lucrului individual

27.04.2023 03:55 AM 82

5.5. Diagrama cauzelor şi a efectului- Constituirea diagramei cauzelor şi a efectului oferă posibilitatea punerii

în evidenşă a izvoarelor unei probleme, unui eveniment, unui rezultat- Diagramele sunt folosite de grup ca un proces creativ de generare şi organizare

a cauzelor majore (principale) şi minore (secundare)

CÂND? Cauze minore UNDE? Cauze minore CINE Cauze min Cauze minore Cauze minore Cauze min E F E C T U L Cauze minore Cauze minore Cauze minDE CE? Cauze minore CE? Cauze minore CUM?Cauze m

1. Se împarte clasa în echipe de lucru2. Se stabileşte problema de discutat: Războiul de Independenţă3. Dezbaterea în fiecare grup ptr. a descoperi cauzele care au condus la

efectul discutat4. Construirea diagramei cauzelor şi a efectului5. Etapa examinării listei de cauze generate de fiecare grup. 6. Stabilirea concluziilor şi a importanţei cauzelor majore

27.04.2023 03:55 AM 83

5.6. Tehnica Lotus (Floarea de nufăr) - Tehnica presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind

de la o temă centrală- Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se

construiesc în jurul celei principale, asemenea petalelor florii de nufăr- La rândul lor acestea devin teme principale pentru alte 8 flori de nufăr- Etape:1. Construirea diagramei2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei3. Elevii se gândesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centrală şi se tre

în cele 8 petale ( de la A la H)4. Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelate 8

cadrane ( unde va lucra câte o echipă făcută din 4)5. Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme6. Etapa evaluării ideilor- Tema centrală: Plantele medicinale. Cele 8 idei secundare: sunătoare,

muşeţel, coada şoricelului, tei, mentă, gălbenele, pelin, rostopască- Tema centrală: Modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al elevilor.

cele 8 idei secundare: conduita creativă a profesorului; climatul creativ din clasă; relaţia elev-elev; relaţia profesor-elev; modalitatea de evaluare; modalităţi de organizare a colectivului; cerinţele şcolare; atitudinea creativă a profesorului.

27.04.2023 03:55 AM 84

5.7. Tehnica “pălăriilor gânditoare”- Este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe perspectiva de

gândire, să ia în vedere şi alte puncte de vedere- Este o tehnică interactivă de stimulare a creativităţii participanţilor care se

bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă- Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul- Metodologia: Se împarte clasa în grupuri de 6Se împart cele 6 pălării: a) câte 1 în fiecare grup (elevii grupului cooperează în asigurarea celei mai bune interpretări b) câte 6 de culori diferite în fiecare grup, fiecare interpretează un rol• Pălăria albă – informează (albul indică neutralitatea, informaţii, date, fapte• Pălăria roşie – spune ce simte despre (exprimă-ţi emoţiile, temerile intuiţiile.• Pălăria neagră - , judecă logic, gândeşte negativ dar logic• Pălăria galbenă – gândire pozitivă, constructiv, optimist, încredere• Pălăria verde – idei noi, alternatve posibile, schimbare şi inovare• Pălăria albastră – controlează gândirea, sistematizează concluziile, este

coregraful şi regizorul gândirii

27.04.2023 03:55 AM 85

5.7. BIS

P albăCe informaţii avem? Ce informaţii lipsesc? Iată faptele şi informaţiile aşa cum s-au petrecut

P roşie Sentimentul meu este că, Intuiţia îmi spune că, Nu.mi place felul cum s-a procedat

P neagră

La ce riscuri ne expunem? Nu ne permite regulamentul? Uite ce nu merge. Uite la ce riscuri te expui.

P galbenă

Care sunt beneficiile? Dacă alegi varianta aceasta iată care sunt avantajele.

P verde Putem face asta şi în alt mod? Găsim şi o altă explicaţie?Cum poate fi atacată altfel problema?

P albastră

Care sunt ideile principale? Să nu pierdem vremea şi să ne concentră pe ....

27.04.2023 03:55 AM 86

• 5.7. BIS BIS Cum funcţionează această metodă în cazul rezolvării de probleme: - P albastră defineşte problema- P albă oferă informaţiile şi materialele disponibile în legătură cu problema discutată- P verde vizează soluţiile posibile- P galbenă are în vedere posibilităţile reale de realiz a soluţ prop- P neagră evidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii propuse- P albă leagă soluţiile de informaţiile respective- P roşie stimulează participanţii să răspundă la întrebări de genul: ce simţiţi în legătură cu soluţiile propuse?- P albastră alege soluţia corectă şi trece mai departe Teme: Profesoară de liceu solicitată în Minister Un om intră în bar şi cere un pahar cu apă. Barmanul scoate pistolul şi îl îndreaptă spre el. Acesta mulţumeşte şi iese din bar. Soluţia: l-a speriat ca să nu mai sughiţe

27.04.2023 03:55 AM 87

5.8. Mai multe capete la un loc- Constituirea grupurilor de 3-4 elevi- Atribuirea unui număr fiecărui membru al grupului- Enunţarea unei întrebări sau prezentarea unei probleme- Formularea în mod individual a unui răspuns sau identificarea unei soluţii- Se discută în grup răspunsul fiecăruia şi se formulează un răspuns al grupului- profesorul spune un număr, iar elevul care posedă acel număr va prezenta clasei soluţia/discuţiile din grupul săuSugestii metodice:- Se scri pe tablă sau pe hârtie toate opiniile grupurilor şi apoi se dezbat cu toată clasa- Se evidenţiază cu elevii asemănările şi deosebirile dintre opinii şi elevii vor fi lăsaţi să opteze pentru opinia care este susţinută de cele mai solide argumente

5.9. Comerţul cu o problemă

- Profesorul ţine o prelegere sau dă clasei un text spre lectură- Elevii sunt dispuşi în grupuri de câte 2 perechi formate aleator- Fiecare pereche identifică un anumit număr de idei semnificative din text sau

prelegere, pe care le discută cu alte perechi- Perechile scriu un set de întrebări sau probleme, pe care celelate perechi trebuie

să le rezolve- Grupurile de patru se formează din nou, iar perechile îşi pun întrebări sau îşi

dau una alteia probleme- - Membrii grupului formulează concluzii asupra a ceea ce au învăţat

27.04.2023 03:55 AM 88

5.10. Interviul în trei trepte

- Interviul în 3 trepte se poate folosi pentru a anticipa conţinutul care urmează a fi discutat, pentru a împărtăşi din experienţa personală, pentru a exprima opinii, pentru a rezuma ceea ce s-a predat, pentru a verifca tema pe care au avut-o sau pentru a discuta diverse concepte.

A. În grupul de 3 elevi: A îl intervievează pe B, iar C înregistrează principalele aspecte ale discuţiei, apoi rolurile se schimbă până când toţi 3 exersează cele 3 roluri:

• Reporter• Interlocutor• Secretar

27.04.2023 03:55 AM 89

5.11. Linia valorii

- Face parte dintr-un grup de exerciţii care solicită conturarea unei opinii ferme şi investigaţia independentă în cazul unor subiecte controversate care permit adoptarea unor diverse poziţii precum şi a două poziţii extreme.

- Exemplu:A. Televiziunea este un rău?B. Dezvoltarea economică a statelor avansate trebuie stopată pentru a nu

accentua decalajul întrestatele lumii?C. Euthanasia trebuie legiferată?- Li se cer apoi elevilor să se aşeze în lungul unei linii imaginare între cele două

poziţii extreme şi să îşi compare opiniile cu cele ale vecinilor. Fiecare subgrup astfel format îşi va expune punctele de vedere. Extrema dreapă şi stângă pot fi puse faţă în faţă pentru a-şi impune punctul de vedere sau pentru a-şi negocia poziţia – pri “ruperea liniei” în două

27.04.2023 03:55 AM 90

5.12. Tehnica “6 – 3 – 5”sau metoda brainwriting• Este asemănătoare brainstorming-ului, dar aici ideile se scriu pe foi de hârtie care circulă

• Este o formă de îmbinare a activităţii individuale cu cea colectiv• Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există: 6 membri în fiecare grup de lucru, care notează pe o foaie de hârtie împărţită în trei

coloane câte 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de 5 minute Foile migrează de la stânga spre dreapta, până ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le

modifice în sens creativ În final are loc analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune Exemple: trei introduceri diferite pentru acelaşi subiect, 3 soluţii pentru o problemă

civică, 3 titluri, 3 recomandări pentru..., 3 soluţii de aplicare a unui fenomen, 3 soluţii pentru înlocuirea ...

27.04.2023 03:55 AM 91

5.12. Tehnica “6 – 3 – 5”sau metoda brainwriting BIS

• Avantaje: Oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima Stimulează construcţia de “idei pe idei” Oferă tutror elevilor, în mod egal, şansa de a gândi şi a se exprima în scris Are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi

procesele psihice superioare: analiza ideiloe emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şi abstractizarea

Stimulează competiţia între grupuri Dezavantaje: Se neglijează tratarea diferenţiată a subiecţilor, timpul de gândire fiind diferit de

la un elev la altul Elevii pot fi influenţaţi de răspunsurile anterioare, suferind un blocaj creativ

27.04.2023 03:55 AM 92

5.13. Reuniunea “Philips 6 – 6”, elaborată de prof. de literatură J. Donalt Philips

• Etape: Constituirea grupurilor de câte 6 (4 membri, un secretar, un

moderator) Prezentarea temei/problemei Discuţia în grup asupra temei timp de 6 minute Înventarierea soluţiilor Dezbatere colectivă pentru identificarea soluţiei/soluţiilor

optime Concluzii evaluative ce au avut loc

27.04.2023 03:55 AM 93

5.14. Metoda Frisco

• Are la bază interpretarea din partea elevilor a unui rol specific, care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii, abor-dând o problemă din mai multe perspective. Aşa de exemplu, elevii vor trebui să joace , fiecare pe rând, rolul conservatorului, rolul exuberantului, rolul pesimistului şi rolul optimistului.

• Metoda solicită capacităţi empatice, spirit critic, punând accent pe stimularea gândirii, a imaginaţiei şi a creativităţii.

• Metoda seamănă parţial cu cea a “pălăriilor gânditoare”• Etape: Etapa punerii problemei. Exemplu: Cum vedeţi continuarea vieţii pe Pământ

după coliziunea acestuia cu un meteorit? Etapa organizării colectivului, stabilirea rolurilor. Etapa dezbaterii colective: conservatorul apreciază meritul soluţiilor vechi,

exuberantul priveşte spre viitor, , pesimistul nu are o părere bună despre ce se discută, , optimistul luminează umbra lăsată de pesimist.

Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluziilor asupra soluţiilor găsite.

27.04.2023 03:55 AM 94

5.15. Metoda studiului de caz

Reprezintă o metodă de confruntare directă a elevilor cu o situaţie reală, autentiă, luată drept exemplu tipic, reprezentativ

• Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică în medicină, psihologie, economie, studiul de caz a fost extins şi în problemele educaţiei.

• Este o metodă valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ.• Etape:1. Prezentarea cadrului general în care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv: Profesorul va alege un caz semnificativ. Cazul va fi prelucrat şi experimentat mai întâi pe un grup restrâns, apoi va fi propus

elevilor spre analiză. Prezentarea trebuie să fie cât mai clară, precisă şi completă2. Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu înţelegerea necesităţii rezolvării lui de către

participanţi: Are loc stabilirea aspectelor neclare. Se pun întrebări de lămurire din partea participanţilor Se solicită informaţii suplimentare referitor la modul de soluţionare

27.04.2023 03:55 AM 95

5.15. Metoda studiului de caz- continuare

3. Studiul individual al cazului propus: Documentarea elevilor Găsirea şi notarea soluţiilor de către aceştia4. Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului: Analiza variantelor, fie mai întâi în grupuri mici (5-6) şi apoi cu întrega clasă Compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere

liberă, moderată de profesor.5. Formularea concluziilor pe baza unor decizii unanime6. Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de

participanţi, analizându-se gradul de participare Metoda solicită şi dezvoltă capacităţi psihice (luare de decizii, soluţionare

promtă a cazului, abilităţi de argumentare, inteligenţa interpersonală, spirit de echipă, toleranţă.

Exemple: o situaţie inedită, particulară şi evoluţia sa în timp, evenimente semnificative care generează disfuncţionalităţi, o persoană aflată într-o situaţie dificilă sau problematică

27.04.2023 03:55 AM 96

5.16. Metoda cubului

• Este o modalitate care poate fi aplicată individual, în perechi şi în grupuri mici pentru abordarea unei situaţii problematice din perspective integratoare multiple, prin solicitarea gândirii la diferite niveluri.

• Ca demers, profesorul le cere elevilor să abordeze problema/tema pe baza instrucţiunilor înscrise pe feţele unui cub desfăcut:

Compară Asociază Aplicî

Descrie

Analizează

Argumentează

27.04.2023 03:55 AM 97

5.16. Metoda cubului- bis

Instrucţiunile de pe feţele cubului

Sarcina de lucru pe care o cere

1. Descrie Cum arată?

2. Compară Cucine, cu ce seamănă şi de cine diferă

3. Asociază La ce te face să te gândeşti

4. Aplică Cum poate fi folosit

5Analizează Ce conţine? Di ce este făcut?

6. Argumentează Este bun sau rău, dorit sau nedorit, folositor sau nefolositor? De ce?

27.04.2023 03:55 AM 98

• Este prin excelenţă o metodă de învăţare prin cooperare ce promovează spiritul critic şi învăţarea eficientă

• Numele provine din specificul metodei în care soluţiile/produsele minţilor elevilor reuniţi în grupuri sunt expuse ca într-o galerie de artă, urmând ca ele să fie evaluate de toţi elevii clasei.

• Demers: După ce au fost organizaţi în grupuri de 4-5, elevii primesc spre rezolvare o sarcină/problemă,

care se pretează la mai multe căi de abordare/rezolvare. Produsul muncii fiecărui grup se obiectibează într-o imagine, schemă, diagramă, inventar de

idei, exprimate grafic pe o coală de hârtie sau un carton, realizându-se ceea ce se numeşte un poster

Posterele se expun pe pereţii salii de clasă, ca într-o expoziţie Sub îndrumarea profesorului, grupurile trec pe la fiecare poster pentru a examina soluţiile

propuse, pentru a face comentarii, observaţii, propuneri La sfârşit, fiecare grup revine la propriul poster, analizează comentariile

5.17. Turul galeriei

27.04.2023 03:55 AM 99

5.18. Tehnica predicţiilor

• Această tehnică preia şi duce mai departe activitatea de învăţare prin anticipaţie, pe fondul cooperării.

• Textul ce urmează a fi lecturat este segmentat în câteva subunităţi didactice, din perspectiva obiectivelor urmărite.

• Elevii construiesc în caiete şi profesorul pe tablă un tabel cu 3 coloane.

• Elevii citesc textul în perechi şi fac predicţii după fiecare fragment.

• Întâi previziunile sunt trecute de elevi în tabelele lor (grup)

• Sunt apoi însumate şi notate la tablă

Partea I

Ce crezi că se va întâmpla în continuare?

De ce crezi lucrul acesta?

Ce s-a întâmplat de fapt?

Partea II

Ce crezi că se va întâmpla în continuare?

De ce crezi lucrul acesta?

Ce s-a întâmplat de fapt?

Partea III

Ce crezi că se va întâmpla în continuare?

De ce crezi lucrul acesta?

Ce s-a întâmplat de fapt?

Partea IV

27.04.2023 03:55 AM 100

5.19. Tehnica interacţiunii observate (tehnica acvariului)

• Tehnica presupune extinderea rolului observatorului în grupurile de interacţiune didactică

27.04.2023 03:55 AM 101

27.04.2023 03:55 AM 102

Reguli:- Scaunele sunt aşezate în 2 cercuri concentrice-Elevii intră în clasă şi îşi aleg după preferinţe un loc-Cei din cercul din interior primesc de discutat o problemă controversată (ex. Care din cel 2 tipuri de lecţie (expozitivă sau

-participativă) posedă o serie de avantaje mai consistente)-Activitatea din grup devine animată, după ce au stabilit cu cel ce conduce activitatea câteva reguli de bază: susţin o idee pe baza unor dovezisunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare nu sunt de acord cu antevorbitorul şi prezintă argumente care să-i susţină poziţia- În timpul discuţiei animate în grupul din interior, persoanele aflate în cercul exterior ascultă cele discutate, fac observaţii asupra modului de relaţionare, apariţia conflictului, climatul, tipuri de strategii adoptate – pe fişe/protocoale cu rubrici:

27.04.2023 03:55 AM 103

Rubrici:- Modul şi gradul de contribuţie la dezvoltarea cazului-Listarea sentimentelor -Tipuri de reacţii şi amploarea acestora-Modul cum a încurajat fiecare contribuţia celorlalţi•Urmează schimbarea locurilor şi rolurilor, trecând din ipostază deobservator în ipostază de observat.

Rolurile cadrului didactic:Profesor observatorProfesor participantProfesor consultantProfesor avocatul diavoluluiProfesor facilitatorProfesor ghidProfesor repoter

5.20. Discuţia panel• Este o prezentare publică în care un mic grup de persoane reprezintă diverse

perspective discutate în mod informal şi dezvoltă teme relevante în faţa unei audienţe.

• Participanţii la discuţia panel se vor aşeza în evantai• Discuţia panel poate urma un traseu rip rezolvare de problemă ori tip discuţie de

învăţare• Moderatorul va cere participanţilor la discuţie, înainte de începerea şedinţei, să

sugereze o serie de întrebări şi lista aceasta va ajunge la fiecare din ei• Moderatorul va încerca să asigure egalitate în oportunitatea de a vorbi şi va

clarifica remarcile ambugue• Se poate completa cu: a) intervievarea publicului; b) discuţia forum va

presupune intervenţia directă din public a tuturor celor ce doresc

27.04.2023 03:55 AM 104

5.21. Tehnica jocului de rol

• Jocurile de rol sunt cea mai importantă subcategoria a jocurilor de simulare• Învăţarea bazată pe joc de rol se corelează cu învăţarea prin cooperare, succesul fiind al

echipei şi jocul fiecăruia depinzând de al celorlalţi• Tipuri de jocuri de rol: Jocuri de roluri structurale Jocuri de decizie Jocuri de previziune Jocuri de arbitraj Jocuri de competiţie Jocuri strategice Jocuri de negociere Scenariul şi regia sunt probleme serioase a jocului de rol; alegerea protagoniştilor şi

distribuirea rolurilor Exemplu: Construirea unei benzinării în preajma şcolii: proces

27.04.2023 03:55 AM 105

EXPLOZIA STELARĂ

Este o metodă de dezvoltare a creativităţii, comparabilă cu brainstormingul

Cine?

Ce ? Unde?

Când ? De ce?Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară cu

întrebări, la fel ca o explozie stelară

problema

27.04.2023 03:55 AM 106

EXPLOZIA STELARĂ

• Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte

• Procedură: Propunerea unei probleme Organizarea colectivului în grupuri preferenţiale Munca în echipă pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât

mai diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în

cooperare*Facultativ se poate recurge şi la elaborarea de răspunsuri la unele din întrebări

27.04.2023 03:55 AM 107

PUZZLE• Exerciţiul constă în a determina membrii unor grupuri să realizeze o

figură (puzzle), care poate fi obiectivul principal sau poate fi doar pretextul unei sarcini de învăţare

• Ex. La Activităţi matematice-înv preşcolar Constituirea grupurilor de lucru – 4 copii Sarcina de lucru: au de realizat un puzzle prin rezolvarea unor sarcini:

să realizeze corespondenţa dintre numărul elementelor mulţimii şi cifra corespunzătoare, aşezând cartonaşul cu numărul corespunzător peste partea din întreg ce delimitează elementele

Execuţia fiecărei sarcini de câte un copil şi realizarea puzzle-lui Stabilirea echipei câştigătoare şi recompensa

27.04.2023 03:55 AM 108

PUZZLE

• Cartoanele ce au pe ele numere au pe spate fragmente

din puzzle (iepuraş, vulpe, lup, urs etc)

*

* ** *

* * * * * *

* * * * *

* * ** * * * *

5 8

6 4

27.04.2023 03:55 AM 109

Bibliografie

1. Bocoş, M. (2002), Instruirea interactivă, presa Universitară Clujeană2. Dulamă, M.E.(2002), Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu

aplicaşii în geografie, Casa de editură ATLAS-CLUSIUM, Cluj-Napoca3. Flueraş, V. (2005), teoria şi practica învăţării prin cooperare, Casa Cărţii de

ştiinţă, Cluj-Napoca4. Negreţ-Dobridor, I., Pânişoară, I.O.(2005), Ştiinţa învăţării. De la teorie la

practică, Editura Polirom, Iaşi5. Oprea, C.L. (2006), Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi

pedagogică, RA, Bucureşti6. Panţuru, S. (2003), Instruirea în spiritul strategiei dezvoltării gândirii critice,

Editura Psihomedia, Sibiu7. Pânişoară, I.O.(2004), Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune

educaţională, Editura Polirom, Iaşi

27.04.2023 03:55 AM 110