zidurile de fortificatii
DESCRIPTION
Sibiul este combinaţia neobişnuită şi atrăgătoare între un oraş istoric - o fortăreaţă care încă îşi mai păstrează centurile de apărare - şi un oraş foarte conectat la prezent şi la realităţile din ţară şi din Europa.TRANSCRIPT
Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
2 3
Instrumente Structurale2007-2013
FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
UNIUNEA EUROPEANĂ
Sibiu baroc update
Turn
ul d
e P
oart
ă, d
etal
iu
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
4 5
6 Cuvânt înainte
8 Sibiu - Scurt istoric
10 Istoricul zidurilor de fortificaţii
18 Turnul Sfatului
22 Turnul de Poartă
24 Pasajul Scărilor
26 Turnul Scărilor
28 Turnul Scării Aurarilor
32 Turnul Pulberăriei
34 Turnul Pielarilor
36 Bastionul Mercenarilor
40 Zidul exterior de apărare
44 Bastionul Haller
46 Turnul Gros
52 Zidul de pe strada Cetăţii
56 Turnul Dulgherilor
60 Turnul Olarilor
64 Turnul Archebuzierilor
66 Hartă
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
6 7
Cuvânt înainteSibiul este combinaţia neobişnuită şi atrăgătoare între un oraş istoric - o fortăreaţă care încă îşi mai păstrează centurile de apărare - şi un oraş foarte conectat la prezent şi la realităţile din ţară şi din Europa.
Pe străzile înguste pavate cu piatră se aliniază imobile cu însemnătate istorică. Pieţele centrale prind viaţă şi se umplu de oameni care găsesc aici un loc de întâlnire, dar şi o scenă perfectă pentru evenimentele culturale care animă centrul istoric. Muzee valoroase ale oraşului sunt găzduite de clădiri impunătoare situate în Piaţa Mare, Piaţa Mică sau Piaţa Huet.
Pe lângă valoroasele clădiri şi obiective istorice şi turistice, centrul Sibiului se inundă de forfota magazinelor, de vocile artiştilor, de sunete de orchestră sau de chitară electrică, de bucuria oamenilor care savurează centrul, de paşii grăbiţi ai celor care lucrează aici.
Vă invit să descoperiţi un oraş în care istoria şi prezentul formează o realitate unică, un oraş în care cultura inundă şi în spaţiul public.
Bine aţi venit la Sibiu!
Primarul Municipiului Sibiu
Reprezentant Legal
Pan
oram
ă a
Cen
trul
ui Is
toric
din
Sib
iu
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
8 9
Scurt istoricPlimbându-vă pe străzile din centrul Sibiului de astăzi nu se poate să nu remarcaţi, chiar şi în treacăt, patina celor 821 de ani de existenţă atestată, de-finitiv impregnată în arhitectura stradală ce o poartă şi azi cu o demnă frumuseţe austeră. Pieţele, scările, pasajele pietonale, logiile boltite sunt tot atâtea nestemate pe care vremurile le-au risipit aici, la poala Carpaţilor. „Stadt”-ul, adică oraşul, care se va dezvolta peste atâtea veacuri drept municipiul Sibiu de astăzi, a fost fondat în Evul Mediu clasic, în secolele XII-XIII, după „tipicul” aşezărilor medievale ale Europei de atunci.
Prima menţiune documentară este datată la 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirmă prezenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, cu sediul la Sibiu. Documentul confirmă astfel organizarea bisericească a coloniştilor sosiţi aici, la graniţa estică a imperiului. În timpul domniei regelui Geza al II-lea (1141 - 1162) şi mai târziu, a regelui Béla al III-lea (1172 – 1196) au rămas astfel organizaţi în cultul lor (religios). Locuitorii germani numesc Sibiul „Hermannstadt”. Sub această denumire este şi menţionat pentru prima dată la 1366. În 1224, regele Geza al II-lea a conferit emigranţilor teutonici, denumiţi şi saxoni, o serie de privilegii, reconfirmate ulterior şi de regele Andrei al II-lea. Aceste privilegii includeau statutul de „oaspeţi” (ai regelui), libertatea personală, dreptul la proprietate transmisibilă, dreptul de a se organiza administrativ şi judiciar autonom, autonomie bisericească, imunităţi fiscale, privilegii comerciale, limitarea îndatoririlor militare, la care se adăuga şi dreptul comunităţilor de a fortifica aşezările pe care le întemeiau. De altfel, aşezarea Sibiului pe axa principalului drum care leagă Occidentul de spaţiul sud dunărean şi Constantinopol, impunea măsuri de apărare în contextul creşterii puterii otomane de atunci. Cu toate acestea, prima agresiune a fost invazia mongolă (1242) care devastează complet aşezarea iniţială a Sibiului, situată atunci în lunca Cibinului şi din care acum avem „oraşul de jos”.
Matei Corvin (1458-1490) acordă Sibiului calitatea de „oraş liber regesc” cu privilegiul de „depozit” şi constituie – 1485 - „Universitatea Săsească” , care reprezenta o entitate politică, administrativă şi juridică autonomă, aflată sub autoritatea Comitelui şi a Judelui regal.
Din complexul fortificat pe terasa înaltă a Cibinului (oraşul de sus), a fost păstrat un fragment de zid, cu elemente ale arhitecturii romanice, înglobat în Casa Altemberger (primăria veche, actualul muzeu de istorie). Reedificarea oraşului în luncă şi pe terasa Cibinului, va urma principiile şi modul de construcţie specifice unui burg ridicat în 1366 la rang de oraş.
Între 1692-1792 Sibiul va fi capitala Transilvaniei şi sediul Guvernului cât şi al Generalului Comandant al Transilvaniei, ca Mare Principat al coroanei imperiale Habsburgice. A redevenit oficial capitala Transilvaniei şi între 1850 –1867, dar şi după ce Transilvania a fost încorporată Ungariei (1867-1918).
Din 1918 şi până la sfârşitul anului 1919, Sibiul a fost din nou şi oficial capitala Ardealului, aici desfăşurându-şi activitatea Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Notabil este şi faptul că oraşul a fost, încă din sec. XIX, principalul centru politic şi cultural al românilor din Transilvania. Aici a luat fiinţă primul partid politic al românilor din Ardeal, aici s-a născut şi trăieşte ardent ASTRA, aici s-a stabilit sediul Mitropoliei Ardealului, au funcţionat importante ziare şi reviste şi au fost constituite primele guverne româneşti (1848-1849 şi 1918-1919).
Astăzi, asupra celui ce-şi pierde paşii pe străzile sau pieţele flancate de atâtea bijuterii baroce, se revarsă stenic discreta armonie a generaţiilor cu fastuosul cadru natural în care a crescut oraşul acelui „Hermann” întemeietor.
Sibiu 1808, Franz Neuhauser
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
10 11
Fortificarea oraşului Sibiu a debutat la începutul secolu-lui XIII. Prima fortificaţie înconjura biserica romanică pe locul căreia a fost ulterior edificată Biserica Parohială gotică ”Sf. Maria”, alcătuind prima incintă de fortificaţie, în jurul actualei Pieţe Huet. Zidurile primei incinte au fost construite din piatră. Substanţa fortificaţiei iniţiale se află încorporată în zidurile construcţiilor ridicate ul-terior în perimetrul fortificaţiei. S-a păstrat vizibil Turnul Scărilor cu modificări aduse în secolul XIX.
Zidu
l ext
erio
r de
apă
rare
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
12 13
Zidu
l de
pe s
trad
a C
etăţ
ii şi
Tur
nul D
ulgh
erilo
r
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
14 15
Bas
tionu
l Sol
disc
h, s
tem
a or
aşul
ui S
ibiu
A treia poartă se afla la capătul Scărilor Fingerling, fiind masiv fortificată cu un sistem de turnuri. Întreg oraşul a beneficiat de un sistem hidrotehnic, canale, ecluze şi heleştee, care permiteau inundarea controlată a zonei exterioare înconjurătoare, consti-tuind o fortificaţie suplimentară nefavorabilă avansării spre ziduri a artileriei grele. La Muzeul Brukenthal există o panoramă pictată în ulei de Franz Neuhausen 1808, care prezintă întreaga întindere a oraşului Sibiu.
Extensia rapidă a oraşului şi accentuarea tulburărilor armate interne, dar în special pericolele atacurilor otomane, fac necesare construirea incintelor a III-a şi a IV-a, care cuprind întreg oraşul de sus şi întreg oraşul de jos. Astfel, accesul în oraş era posibil prin Poarta Cisnădiei situată la capătul sud-vestic al străzii Bălcescu (marcaj în asfalt), prin Poarta Ocnei situată pe latura nord-vestică căreia îi corespunde peste Cibin un pod de piatră şi în partea nord-estică prin Poarta Elisabeta (în zona gării). Incinta a III-a comunica spre oraşul de jos printr-o poartă cu turn, conservată integral, care face corp comun cu primăria veche şi care datează din secolul XIV (date conform planului istoric întocmit în 1875). Fortificaţia era la nivelul tehnicii militare a timpului, zidurile fiind prevăzute din loc în loc, ritmat, cu 41 de turnuri de apărare cu crenele şi guri de foc.
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
16 17
Perfecţionarea artileriei în secolul XVII impune o masivă fortificare de tip vauban pe latura dinspre nord (cea mai expusă atacurilor). Colţul sudic al bur-gului, primind un al doilea zid masiv din cărămidă (secolele XVI-XVII), rezistent la lovituri de artilerie, era prevăzut cu trei bastioane platformă de artilerie şi un turn platformă: Bastionul Haller, Turnul Gros, Bastionul Porţii Cisnădiei, Bastionul Soldisch. Partea sud–vestică apărată de albia Râului Cibin, primeşte ca o fortificaţie avansată Bastionul Saggesser, ce servea drept apărare a Porţii Saggesser şi Bastionul Burger, urmat de mai micul Bastion al Dogarilor. Fortificaţia exterioară este urmată de un şanţ inunda-bil. Păstrate sunt Bastionul Haller, Turnul Gros, Bas-tionul Heltauer Tor, Bastionul Soldisch şi din incinta a IV-a sud-vestică două turnuri masive: Turnul Pielarilor cu bază octogonală care se află pe strada Pulberăriei şi Turnul Pulberăriei aflat pe strada Zidului, în incinta Grupului Şcolar Independenţa.
Zidu
l ext
erio
r de
apă
rare
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
18 19
Turnul Sfatului, fost turn de poartă al incintei a II-a (Piaţa Mică), actuală trecere spre Piaţa Mare, este menţionat documentar în 1370. Din secolul XVI, acesta îşi pierde funcţia de turn de poartă, fiind realizată incinta III. Iniţial turnul număra trei nivele terminate în creneluri, la care s-au adăugat în timp încă patru. Tur-nul Sfatului este prevăzut cu ceas, care a fost instalat la sfârşitul secolului al XVI-lea după reconstruirea şi înălţarea suplimentară a turnului. Primul orologiu cu mecanism din lemn realizat la Sighişoara a fost înlocuit cu un mecanism modern, fiind şi iluminat începând cu anul 1906. Acoperişul a avut înfăţişări diferite de la unul scund piramidal, la cel de piramidă octogonală înaltă, flancată de patru turnuleţe ca semn al dreptului jurisdicţional autonom al oraşului. La forma actuală de tip baroc s-a ajuns în anul 1826.
Pe frontul dinspre Piaţa Mare sunt încastrate în zid două ghiulele de piatră şi doi lei aşezaţi pe creasta contraforţilor turnului, de factură romanică. Se ad-mite posibilitatea ca ei să facă parte din construcţia originară a turnului secolele XIII-XIV. Turnul, după pierderea calităţii de turn de apărare, urmare a con-struirii incintei a III-a, a fost utilizat ca depozit de cereale şi punct înalt de observaţie militară şi a in-cendiilor. Ultima renovare a avut loc între anii 1961-1962. În prezent funcţionează ca secţie a Muzeului de Istorie, fiind accesibil vizitatorilor. Numele „Turnul Sfatului” se explică prin proximitatea sa cu vechiul local al sfatului oraşului.
1
Turn
ul S
fatu
lui
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
20 21
Turn
ul S
fatu
lui
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
22 23Turnul se suprapune tunelului porţii cu boltă plin cintru (cu deschidere de 180 de grade), deschiderea spre exteriorul incintei III fiind flancată de doi contraforţi. Etajul întâi, integrat locuinţei Altemberger (primăria veche), este boltit plin cintru, acoperişul fiind de tip piramidal scurt. Pe latura dinspre Co-legiul Brukenthal este păstrată comunicarea spre ansamblul clădirilor, constituind latura sud-vestică a Pieţei Huet înlocuite în prezent de Liceul Brukenthal.
2
Turn
ul d
e P
oart
ă
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
24 25
Pasajul conservă un segment de zid de fortificaţie care îl dublează pe cel de deasupra sa, aparţinând celei de a II-a incinte de fortificaţii. Rolul său de susţinere a diferenţei de nivel între oraşul de jos şi oraşul de sus, este tectonic îmbunătăţit prin două contraforturi cu boltă. Casele aparţinând oraşului de jos, care se înşiruie de-a lungul pasajului, fac parte din substanţa locativă originară a oraşului de jos cu „modernizări” de secol XVII. Acestea sunt evidente prin unele modeste decoraţii de tip baroc la porţi, ferestre (lucarne), în structura acoperişului şi în organizarea învelitorilor de ţiglă.
Pasajul3
Piaţa Huet
Pas
ajul
Scă
rilor
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
26 27
Turnul Scărilor face parte din prima centură de fortificaţii de apărare, secolul XIII, din care se conservă baza din piatră şi primul etaj din cărămidă susţinut de două arcuri unite printr-o boltă. Suprastructura originară a etajului întâi nu s-a păstrat, fiind în prezent înlocuită de un acoperiş cu coamă transversală şi patru ape. Interesant de menţionat este faptul că în unghiul format de turn cu restul clădirilor de pe latura vestică a Pieţei Huet, numit „colţul ispăşirii”, ne putem imagina că a fost un loc de expunere publică a persoanelor culpabile, pentru oprobriu. Pe sub bolta turnului există un acces într-o incintă care expune 30 de metri din zidul primei incinte de fortificaţii. Zidul respectiv are o bază de piatră (secolul XIII), cu suprazidire ulterioară din cărămidă, fiind sprijinit de contraforturi.
Turnul4
Piaţa Huet nr. 3
Turn
ul S
căril
or
Pas
aj T
urnu
l Scă
rilor
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
28 29Pasajul care uneşte Piaţa Mică cu Piaţa Aurarilor, respectiv a doua incintă cu a patra incintă a oraşului, este ceea ce a dăinuit unui puternic bastion de poartă, Turnul Aurarilor, din care se păstrează o parte de zid crenelat, înglobat în corpul unei construcţii civile ulterioare anului 1551.
Turnul Scării5
Piaţa Mică, nr. 24 Vede
re d
e su
b Tu
rnul
Scă
rii A
urar
ilor
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
30 31
Pas
ajul
Aur
arilo
r
Turn
ul S
cării
Aur
arilo
r
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
32 33
Face parte din incinta a patra de fortificaţii. Este un turn cu ziduri masive din cărămidă, cu bază cilindrică, cu patru niveluri de tragere. Primele trei niveluri erau destinate folosirii muschetelor, nivelul superior cu metereze fiind destinat tunurilor de calibru mic. Acoperişul turnului este conic, scurt. Din anul 1527, Turnul Pulberăriei s-a transformat în depozit de pulbere.
Turnul6
str. Ocnei, nr. 33
Turn
ul P
ulbe
rărie
i
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
34 35
Turnul7
str. Pulberăriei
Face parte din a patra incintă de fortificaţii, este un turn masiv, scund care prezintă la nivelul superior în surplombă, guri pentru vărsarea lichidelor inflamabile fierbinţi (ulei, smoală etc.). Acestea sunt poziţionate în patru direcţii diferite. Se pot observa de ase-menea, patru ambrazuri pentru tunuri. Turnul era dotat cu două rânduri de galerii de strajă şi un acces subteran.
Turn
ul P
iela
rilor
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
36 37
Bastionul face parte din latura vestică a incintei IV, fiind construit în 1622-1627. Aces-ta este un bastion „pinten” prevăzut la partea superioară cu un brâu pronunţat ce împiedică sprijinirea scărilor de asalt. Acesta este prevăzut cu 6 guri de tragere pentru puşti şi archebuze şi o platformă pentru piesele de artilerie. Pe latura exterioară, spre Şos. Alba Iulia, este o frumoasă stemă a oraşului realizată în relief pe o placă din gresie albă. În apropiere se afla turnul apărat de breasla aurarilor, în spatele zidului aflându-se arsenalul oraşului.
Bastionul8
str. Bastionului colţ cu Şoseaua Alba Iulia
(Soldisch)
Ste
ma
oraş
ului
Sib
iu
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
38 39
Bas
tionu
l Mer
cena
rilor
Bas
tionu
l Mer
cena
rilor
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
40 41
Bulevardul Corneliu Coposu se situează pe toată lungimea lui în şanţul laturii sud-estice a incintei a III-a. În partea dreaptă a bulevardului, venind dinspre strada Andrei Şaguna (DN1), acesta este parte din valul de apărare. În partea stângă fortificaţia vauban se desfăşoară relativ intactă, cu Bastionul Porţii Cisnădiei, Turnul Gros şi Bastionul Haller. Zidul este străbătut de câteva pasaje practicate modern pentru facilitarea circulaţiei pietonale. Demnă de menţionat este aşa-zisa „Gaura Ciumei” la capătul străzii Ghe. Lazăr, flancată de doi pilaştri masivi de sfârşit de secol XIX, practicată în zidul de incintă pentru a înlesni evacuarea cadavrelor în timpul epidemiei de ciumă din secolul XVI şi pentru a permite accesul în cimitirul oraşului. În spatele fortificaţiei vauban se vede partea superioară a celor trei turnuri de pe strada Cetăţii rămase intacte de pe zidurile fortificaţiei incintei a III-a originară.
Zidul exterior9
Bulevardul Corneliu Coposu
Zidu
l ext
erio
r de
apă
rare
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
42 43
Zidu
l ext
erio
r de
apă
rare
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
44 45
Situat pe strada Pompei Onofreiu colţ cu Bulevadrul Corneliu Coposu, bastionul face parte din suprafortificaţia vauban a laturii sud-estice a centurii a III-a de fortificaţii, în formă de pică. Este o fortificaţie masivă pentru artilerie, cu ziduri de cărămidă şi umplutură de pământ. Gurile de tragere pentru artilerie sunt orientate spre est şi alte două situate la bază, orientate către vest, înălţimea maximă a zidului fiind de 9 metri. La partea superioară prezintă brâul proeminent pentru respingerea scărilor de asalt. Lucrările de refacere au fost începute de primarul Petrus Haller în 1551 şi au fost con-tinuate în 1558.
Bastionul10
str. Pompei Onofreiu
Bas
tionu
l Hal
ler
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
46 47
Acesta este situat la mijlocul laturii sud-estice a incintei a III-a. Construcţia turnului a fost începută în anul 1540. Planul turnului este în formă de U, ieşit cu 25 de metri în faţa zidului exterior şi include mai multe nivele de tragere. Primul nivel este destinat tragerii cu tunuri de calibru mic, prin opt guri de tragere. La nivelul doi s-au păstrat cinci deschideri ample pentru focul artileriei de calibru mare, urmat de nivelul de unde se trăgea cu arme uşoare de pe o platformă deschisă.
Turnul11
str. Cetăţii
Turn
ul G
ros
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
48 49
• În ansamblul său turnul se constituie într-o citadelă în sine, destinat atât apărării în flanc a liniei zidurilor, cât şi tragerii cu artilerie grea în direcţia sud-est.
• După pierderea utilităţii sale defensive în anul 1787, acesta a fost transformat, din iniţiativa primarului Martin Hochmeister (celebru tipograf), în sediul primului teatru permanent.
• În 1826 sala de spectacol a fost organizată în stil Rococo. A fost devastată în anii ‘40 ai secolului trecut de un incendiu.
Turn
ul G
ros
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
50 51
Str
ada
Cet
ăţii,
ved
ere
Turn
ul G
ros
(Sal
a Th
alia
)
Din 1949 sala, refăcută sumar, a funcţionat ca sală de spectacole, întreaga construcţie fiind complet restaurată în intervalul 2005-2006. Aceasta a fost refăcută în aşa fel încât rememorează pe de-o parte forma rococo pierdută în incediu şi păstrează pe de altă parte absida turnului spre a fi posibilă înţelegerea funcţiei defensive a construcţiei. În prezent Turnul Gros funcţionează ca sală de concerte a Filarmonicii de Stat Sibiu. Nivelele inferioare conservă la vedere substanţa medievală a turnu-lui cu amenajări moderne, refuncţionalizarea tur-nului prin restaurare constituind o îmbinare fericită a funcţiei documentare cu utilitatea culturală în serviciul muzicii.
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
52 53
Zidul face parte din incinta a III-a de fortificaţii, secolele XIV-XV, substanţa sa fiind din piatră şi cărămidă, cu consolidare spre interior prin arce realizate din cărămidă pozată în muchie, care susţin drumul de strajă. Toate acestea formează o galerie din lemn cu acoperiş învelit cu coloane.
Din drumul de strajă, apărătorii puteau trage prin găuri de tragere. Cu ocazia turnării fil-mului Mihai Viteazul, zidul a fost restaurat minuţios cu respectarea configuraţiei originare în 1970, când a fost refăcut şi drumul de strajă.
Zidul de pe strada12
Zidu
l Cet
ăţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
54 55
Zidu
l de
pe s
trad
a C
etăţ
ii şi
Tur
nul D
ulgh
erilo
r
Str
ada
Cet
ăţii,
dem
onst
raţii
de
măi
estr
ie a
le c
alfe
lor
călă
toar
e
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
56 57Face parte din latura sud-estică a incintei a treia de fortificaţii, secolul XIV şi este primul conservat din cele şase turnuri ale laturii de incintă. În secolul XVI acesta a fost supra-înălţat. Denumirea sa vine de la breasla Dulgherilor, desemnată să îl întreţină şi să îl apere.
În forma sa originară a fost un turn cu plan rotund din piatră, scund, edificat la începutul secolului al XV-lea. Acoperişul este în formă de piramidă înaltă, cu bază octogonală. În forma sa actuală, se află o elevaţie supraadăugată (secolul XVI), cu plan octogonal, cu partea superioară scoasă în consolă, cu guri de turnare şi crenele pentru arme de foc. Supraînălţarea turnului a fost dictată de dublarea incintei prin zidul de cărămidă în exterior.
Turnul13
str. Cetăţii
Turn
ul D
ulgh
erilo
r
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
58 59
Str
ada
Cet
ăţii,
dem
onst
raţii
de
măi
estr
ie a
le c
alfe
lor
Turn
ul D
ulgh
erilo
r
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
60 61
Face parte din zidul de fortificaţie sud-estic al incintei a III-a şi a fost inclus în sistemul de fortificaţii în secolul al XVI-lea. Acesta se prezintă pe plan dreptunghiular, încalecă zidul, laturile lungi fiind paralele cu acesta. Zidul străbate acest turn. Spre interiorul cetăţii, la parter, se deschide printr-o boltă semicirculară. Nivelul doi al turnului este retras, iar nivelul trei este prevăzut cu metereze în consolă, cu guri de turnare şi găuri de tragere pe toate laturile. Acoperişul este o piramidă înaltă, cu bază dreptunghiulară. Întreţinerea şi apărarea turnului revenea breslei Olarilor.
Turnul14
str. Cetăţii
Zid
ul d
e pe
str
ada
Cet
ăţii
şi T
urnu
l Ola
rilor
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
62 63
Turn
ul O
laril
or
Str
ada
Cet
ăţii,
dem
onst
raţii
de
măi
estr
ie a
le c
alfe
lor
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
64 65
Iniţial turnul Pânzarilor, acesta are plan octogonal şi este devansat faţă de zidul de incintă. Ridicat în secolul al XV-lea, turnul conţine patru nivele de tragere cu arme uşoare şi are în coronament practicate guri de turnare. O inscripţie în piatră „1668”, se referă la o restau-rare. De la Turnul Olarilor zidul nu a mai fost restaurat pentru conservarea patinei timpului.
Toate turnurile de pe strada Cetăţii au fost construite iniţial în secolul XIV şi au fost modificate sau înălţate ulterior, parterul şi cel puţin primul nivel fiind mai vechi decât partea superioară.
Turnul15
str. Cetăţii
Turn
ul A
rche
buzi
erilo
r
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
Zidu
rile
de F
ort
ifica
ţii
66 67
Instrumente Structurale2007-2013
FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
UNIUNEA EUROPEANĂ
Sibiu baroc updateInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de
Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
SIBIU BAROC UPDATEPrimăria Municipiului Sibiu
Februarie 2012
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Primăria Municipiului Sibiu, strada S. Brukenthal, nr. 2, tel/fax: (0269) 208800/811
www.sibiu.ro
Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiAutoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013
Strada Apolodor Nr. 17, sector 5, BucureştiTelefon: 0372 111 409E-mail: [email protected]
www.mdrt.ro
Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru TurismOrganismul Intermediar pentru Turism
Bd. Dinicu Golescu Nr.38, sector 1, BucureştiTelefon: 0372 144 000
Fax: 0372 144 001
© P
rim
ăria
Mun
icip
iulu
i Sib
iu
Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191
Vă mulțumim că protejați natura!