± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

An III, nr. 26, Septembrie 2010, 24 pagini

pag. 4,5

pag. 16,20,21

pag. 9

pag. 12-13

SPORT

pag. 24 AM

INTI

RI

DIN

VA

CA

N}|

“Adopt\ un km!” Edi]ia a-V-a.Sau mai nou "Let's do it România!",^n traducere liber\ "Hai s-o facem, s-o facem curat\". S\ avem o ]ar\curat\, un jude] curat, o localitatecurat\. De ce nu? Avem nevoie deacest lucru [i nu pu]ini au fostaceia care au ^nteles mesajul, dincâ]i ar fi trebuit, raportându-ne lapopula]ia localit\]ii.

Din fericire, foarte mul]i tineri,copii [i elevi, care, mai dincon[tiin]\, mai la ^ndemnul colegu-lui, mai la solicitarea dasc\lului,s-au adunat, cu mic cu mare, lalocul dinainte stabilit de organizatori[i au plecat ^mpreun\ cu profesorii [i^nv\]\torii [colii spre locurile undenatura a fost supus\ unei presiuniincorecte din partea unor semenide-ai no[tri. Ca o reeditare a ac]iunii"Adopt\ un km!", ideea s-a n\scut laR\cari [i a fost generalizat\ prinacest program "Let's do it România",la scar\ na]ional\.

~ntr-o sâmb\t\, nu foarte pri-etenoas\ (din punct de vedere alvremii, dar [i al vremurilor) detoamn\, o "familie" format\ din elevi,profesori, salaria]i ai prim\riei, cu unnum\r de aproximativ 800 de mem-bri (numeroas\, nu-i a[a?) ce sedorea mai mare (dar e bine [i a[a,c\ci nemul]umitului…) a plecat pe"urmele" l\sate de cei certa]i culegile naturii, cu legile de bun sim],cu legile ]\rii. ~n câteva ore, ^n

diverse loca]ii din toate localit\]ileora[ului R\cari, s-au strâns circa3000 saci de gunoi. A]i citit bine: 3000! De unde atâtagunoi?! De la marginea localit\]ilor,din canale, de te miri unde. Adusede cine?! Ghici! ~n nici un caz de extratere[tri.De vecinii no[tri, de cons\teanulnostru, care nu ^n]elege odat\ pen-tru totdeauna ca nu mai "]ine"! C\nu mai merge a[a! Avem unde"duce" gunoiul! Vine firma [i-l ia dinpoart\. Trebuie numai s\-l adun\m[i s\-l punem ^n tomberon. E atât desimplu [i relativ, ieftin. Mult maiieftin decât s\-l strângem de pecâmp. Pentru c\ ^n ciuda faptului c\ac]iunea s-a desf\[urat pe baz\ devoluntariat, costuri directe sau indi-recte au existat: saci, m\nu[i, utila-je, combustibil, etc. Pe ce bani?! Totpe banii no[tri, c\ nu pic\ nimic dincer. A[a c\, ^n schimbul a 4-5 beri,"nenea" de la gunoi ni-l "salt\" dinfa]a casei. {i totu' e ok. Simplu [iieftin. Atunci, hai s-o facem! S-ofacem curat\ localitatea! Ce-i drept,cu pa[i mici dar siguri, ne ^ndrept\mspre normalitate. Num\rul con-tractelor de salubritate cre[te de la ozi la alta, acolo unde, cu efortulvoluntarilor de la ac]iunea "Adopt\un km!" s-a f\cut cur\]enie,fenomenul de aruncare a gunoaielornu s-a mai repetat. Deci, scopulnostru a fost atins: con[tientizareacelor din jur c\ e bine s\ tr\ie[ti^ntr-o lume curat\, c\ e inuman ca,"cel mic" s\ strâng\ ^n urma ta!

Tuturor participan]ilor la ac]iunea decur\]are a localit\]ii, felicit\ri [i miide mul]umiri din partea autorit\]ilorlocale [i ^i a[tept\m cu bra]eledeschise la urm\toarele ac]iuni,pentru c\, ^n ciuda volumului marede gunoaie strânse, mai avem, maiavem multe de f\cut.

Tr\im cu speran]a c\ mesajulnostru ajunge la fiecare locuitor alR\cariului [i la cei care nu au putut"s-o fac\ curat\", m\car s-omen]in\ curat\.

*** "Nu zidurile fac o [coal\, ci spiritul cedomne[te ^ntr-^nsa!"Mare adev\r! Spiritul este cel maiimportant ^ntr-o [coal\, c\ci f\r\el…nimic nu e! Ca de altfel ^n totceea ce facem ^n via]a de zi cu zi,trebuie s\ existe [i suflet, altfel totuldevine automatism [i ^n absen]aacestui "liant", totul se n\ruie, maidevreme sau mai târziu.

{i totu[i…[i totu[i devine din ce^n ce mai necesar\ c\ldura (la pro-priu [i la figurat), unei s\li de clas\,a unui laborator, ^n procesul de^nv\]\mânt. Chiar dac\ putemspune c\ Nicolae Moromete n-aveacu ce se ^nc\l]a la serbare,^mprumuta p\l\ria lu' tac-su', c\ de[coal\, ce s\ mai vorbim! {i era pre-miant, ^n ciuda nepl\cerilor create ^ntimpul studiilor, de Bisisica, oaian\zdr\van\ a turmei familiei. {i aajuns unul dintre marii scriitori aino[tri [i unul dintre cei "mai iubi]idintre p\mânteni".

(urmare ^n pagina 2urmare ^n pagina 2)

„Mai întâi iube[ti natura, abia mult mai târziu ajungi la om.”(Jules Renard)

± ±

±black

±

±

2 Actualitate SEPTEMBRIE 2010

~n data de 2.07.2010 a fostpublicata Ordonan]a de Urgen]\nr. 64/2010 privind modificarea[?i completarea Legii cadastru-lui [i a publicit\]ii imobiliare nr.7/1996.

Prin aceast\ ordonan]a de urgen]\s-au creat premisele intabul\rii con-struc]iilor edificate pân\ în anul 2001f\r\ autoriza]ie de construire, în ved-erea introducerii acestora în circuituljuridic civil prin înscrierea în carteafunciar\, în baza certificatului emisde primar prin care se atest\ c\ imo-bilul este înregistrat în registrul agri-col, precum [i în eviden]ele fiscale.Prin aceast\ reglementare cet\]eniivor putea dovedi dreptul de propri-etate asupra construc]iilor edificatepe terenul lor f\r\ a mai promovaac]iuni în instan]ele de judecat\. De asemenea, noul act normativcreeaz\ posibilitatea înscrierii con-struc]iilor pe stadii de execu]ie, ceeace va permite cet\]enilor s\tranzac]ioneze sau s\ ipotechezechiar [i cl\dirile aflate în curs de exe-cutare. Neintabularea terenurilor [i aconstruc]iilor a creat problemedeosebite cet\]enilor interesa]i s\dezvolte proiecte ce necesitaudovedirea propriet\]ii prin înscriereaîn cartea funciar\.

Aceast\ ordonan]\ de urgen]\define[te clar etapele necesare pen-tru înregistrarea sistematic\ a imo-bilelor în cadastru [i cartea funciar\,stabilindu-se o procedur\ administra-tiv\ pentru identificarea proprietarilor[i a posesorilor de terenuri [i con-struc]ii, astfel încât, în momentulfinaliz\rii acestor lucr\ri, s\ poat\ fiinventariate [i înregistrate în cadastru[i cartea funciar\ inclusiv imobilelepentru care de]in\torii acestora nu auacte de proprietate.

Actul normativ instituie obligativi-tatea introducerii datelor de identifi-

care a persoanelor fizice [i juridice întoate actele privitoare la imobile.Men]ionarea în aceste acte a coduluinumeric personal sau a codului deidentificare fiscal\ ori a codului unicde înregistrare va permite identifi-carea [i înregistrarea corect\ a pro-prietarilor în cartea funciar\. Aceast\m\sur\ va da posibilitatea corel\rii [iefectu\rii schimbului de informa]iiîntre registrele specificeadministra]iei publice centrale [ilocale (exemplu: Registrul privind evi-den]a persoanelor, Registrul agricol,Registrul de eviden]\ a taxelor [iimpozitelor, etc.). De asemenea, s-a decis înfiin]areaRegistrului Na]ional alNomenclaturilor Stradale, în care vorfi înscrise denumirile str\zilor la nivelna]ional, ceea ce va permite creareaunei eviden]e unitare a str\zilor [i anumerelor administrative. Informa]iiledin acest Registru vor putea fi core-late cu codurile po[tale [i cu adrese-le fiec\rei cl\diri, astfel asigurându-se, în special în mediul rural, unici-tatea atribuirii denumirii str\zilor.

Ce este cadastrul? Aparent, s-arp\rea c\ o asemenea întrebare esteinutil\. Cine nu [tie ast\zi ceînsemn\ aceast\ no]iune? To]i [tiu!Drept urmare a aplic\rii Legii fonduluifunciar nr. 18/1991, s-a consacratchiar [i denumirea de "cadastra?".Cine este el? Conform art. 11, dinsusnumita lege [i a regulamentuluis\u de aplicare, "din comisia consti-tuit\ în fiecare comun\, ora[ saumunicipiu - în scopul stabilirii dreptu-lui de proprietate prin reconstituireasau constituirea acestuia, atribuiriiefective celor îndrept\]i]i [i eliber\riititlurilor de proprietate - face parte [iun specialist în m\sur\toritopografice, cadastru [i organizareateritoriului".

Ce este de fapt cadastrul [i la ce

serve[te? R\spunsul necesit\ o suc-cint\ prezentare a evolu]iei sale îndecursul timpului, corelat? cu impli-ca]iile dezvolt\rii societ\]ii omene[tiîn etapa actual\ [i în special cucerin]ele dezvolt\rii durabile [i aleprotec]iei mediului înconjur\tor.

În sens larg, registrul în care se]ine eviden]a bunurilor imobile,poart\ denumirea de "cadastru". "Cadastrul" a însemnat în decursultimpului activitatea uman\ de inven-tariere a resurselor funciare, pentrurealizarea impozitelor.

Treptat, cadastrul a devenit tot maicomplex, pe m\sura cre[terii nevoilortehnice, economice [i juridice deinventariere a p\mântului [i a celor-lalte bunuri imobile, c\rora li s-auad\ugat în ultimii ani, cerin]e [i nece-sit\]i legate de folosirea ra]ional\ aresurselor în contextul procesuluidezvolt\rii durabile [i a protec]ieimediului înconjur\tor.P\mântul - ca resurs\ principal\ deasigurare a hranei [i folosirea luira]ional\ a devenit ast\zi problemade baz\ a îns\[i existen]ei umane. Pe toate meridianele globului seîntreprind m\suri de gestionare [i defolosire ra]ional\ a solului, în contex-tul cre[terii decalajului dintre cerere[i oferta de produse agroalimentare,determinat\ de factorul demografic,pe de o parte [i de resursele de terenarabil, relativ limitate, pe de alt\parte. Fenomenul globaliz\rii activ-it\]ii umane, interdependen]a facto-rilor politici, demografici, ecologicietc, au impus o nou\ abordare îngospod\rirea p\mântului, în confor-mitate cu conceptul dezvolt\rii dura-bile [i al respect\rii normelor de pro-tec]ie a mediului înconjur\tor.

Realizarea acestor deziderate esteposibil\ în cadrul unui sistem com-plex de eviden]\ tehnic\, economic\[i juridic\ a tuturor resurselor [i în

primul rând a fondului funciar, pentruca, pe aceast\ baz\ solul s\ poat\ fifolosit [i gestionat ra]ional în vedereaasigur\rii produc]iei de bunuri agri-cole, iar teritoriul în ansamblul s\u,s\ poat\ fi sistematizat, amenajat [igospod\rit, corespunz\tor cerin]elorsociet\]ii umane.

Potrivit acestor cerin]e, rolul cadas-trului a devenit determinant în activi-tatea uman\ de folosire a resurselormediului înconjur\tor.

Cadastrul - ca sistem complex [idinamic de eviden]\ tehnic\, eco-nomic\ [i juridic\ a resurselor, con-stituie baza gestion\rii tuturorbunurilor imobiliare (p\mânt, ape,p\duri, construc]ii etc.) f\r\ de carenu se poate vorbi de dezvoltare dura-bil\ [i de protec]ia mediului.

Numai prin cadastru se poate anal-iza în orice moment, disponibilulresurselor, starea acestora în timp,modul în care sunt folosite, curespectarea cerin]elor [i condi]iilorimpuse de procesul dezvolt\rii dura-bile, precum [i modul în care suntrespectate legile scrise [i nescrise aleprotec]iei mediului înconjur\tor.

Ca o concluzie, se poate afirmafaptul c\ societatea uman\ trebuies\ desf\[oare complexul s\u deactivit\]i în mediul înconjur\tor prinintermediul cadastrului care în acestcontext, reprezint\ interfa]a dintreOM {i NATUR|.

Cadastrul este un sistem unitar [iobligatoriu de eviden]\ [i inventarieresistematic\ a tuturor bunurilor imo-bile de pe teritoriul ]\rii din punct devedere cantitativ, calitativ si juridic,indiferent ^n posesia cui se afl\bunurile, precum [i reprezentareaacestora pe planurile cadastrale, ^ndocumentele cadastrale [i ^n carteafunciara ^n vederea realiz\rii publici-ta]ii imobiliare.

Aten]ia acordat\ infrastructurii [colare a fost pem\sur\, chiar din primele zile ale man-datului. Chiar dac\ repeti]ia este o figur\ destil, folosit\ pentru a accentua anumiteaspecte ce se doresc a fi scoase ^n eviden]\,n-am s\ apelez la ea ci las faptele s\ vor-beasc\.N-am s\ repet realiz\rile f\cute de autoritatea

local\ ^n domeniul [colar. Am s\ spun c\ {coala cainstitu]ie, a intrat ^ntr-o nou\ etap\. Pe lâng\reabilit\rile f\cute ^n ultimii ani, ^ncep s\ apar\ [iproiectele majore. {coala R\cari, a c\rei con-struc]ie trena de ceva timp, a fost inaugurat\ ^naceast\ toamn\ ^n prezen]a conduceriiInspectoratului [colar, prin persoana doamnei pro-fesor Elena Manolescu.

~i mul]umim [i pe aceast\ cale c\ a acceptatinvita]ia noastr\ de a participa la deschiderea anu-lui [colar la R\cari, un mic or\[el pe cale s\ devin\MARE, uitat de unii, traversat de un drum na]ional,

b\tut ^n ultima sut\ de ani [i, nu numai, denumeroase personalit\]i care [i-au pus amprenta^ntr-o mic\ sau mare m\sur\ asupra destinului ei.Tot ^n prezen]a doamnei Manolescu, a[a cumne-a promis public, vom inaugura ^n 2011, LiceulR\cari [i ^n 2012 {coala Ghergani, dac\ factorulsubiectiv din procesul de achizi]ie va disp\rea."Natura [i educa]ia sunt asem\n\toare, c\cieduca]ia transform\ pe om [i, prin aceast\ trans-formare, creaz\ natura" (Democrit).

Iat\ de ce aten]ia noastr\ se ^ndreapt\ c\treeduca]ie cât [i c\tre natur\. Comuniunea dintreacestea nu poate duce decât la progres. {i a[acum spune un proverb chinezesc: "Dac\ tegânde[ti la anul urm\tor- îns\mân]eaz\ p\mântul,Dac\ te gânde[ti la urm\torii zece ani- planteaz\un copac, Dac\ te gânde[ti la urm\torii o sut\ deani- educ\ oamenii".

Asta [i ^ncerc\m s\ facem, s\ acord\m oaten]ie deosebit\ educa]iei, atât prin "ziduri", dar

mai ales prin spirit. Istoria va analiza [i va judeca. Dar "dac\ nu

vom gospod\ri cu ^n]elepciune resursele planetei [inu VOM OCROTI NATURA, vom r\mâne ^n cele dinurma singuri, pe o planet\ pustie" ({tefan Milcu).

S\ acord\m maxim\ aten]ie tinerei gen-era]ii ^ntrucât "copiii ^nva]\ bun\tatea de la natur\,iar r\utatea de la oameni" (Nicolae Iorga).

S\-i ajut\m s\ separe grâul de neghin\, s\^nve]e de la noi numai ce e bun, ce e frumos, ce e util. ~nc\ o dat\, acelor tineri care ne-au fost al\turi ^na ajuta natura s\ respire, le mul]umesc [i ^i felicitc\ au avut curajul s\ treac\ peste orgoliu [i s\contribuie la cur\]enia ora[ului. Succes la [coal\ [i ^n via]\! Pân\ data viitoare, s-auzim numai de bine!

(urm

are

din

pagi

na 1

)

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu

Primarul ora[ului R\cari

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI,jr. Octaviana Ene

± ±

±±black

±

3De interes cet\]enescSEPTEMBRIE 2010

~n data de 23.09.2010, la orele14:00, s-a desf\[urat [edin]aConsiliului local R\cari, la care auparticipat to]i consilierii [i dele-ga]ii s\te[ti.

Domnul primar mul]ume[te dom-nului Gavril\ Valentin pentru con-tribu]ia la bunul mers al dezba-terilor ^n Consiliul local ^n ultimiletrei [edin]e. Respectând principiul rota]iei ^nalegerea pre[edintelui de [edin]\,este propus [i ales ^n unanimitate,domnul consilier Petre Marin.

Proiectele de hot\râri au fost dis-cutate ^n cadrul comisiilor de spe-cialitate, dup\ care s-a trecut ladiscutarea ^n plen [i votarea lor. 1. Proiect de hot\râre privind rectificareabugetului local pe anul 2010. Urmare a adresei 33134 din06.09.2010 a Direc]iei Generale aFinan]elor publice Dâmbovi]a, prin cares-a comunicat diminuarea sumelor defal-cate din taxa pe valoare ad\ugat\ ^n bazaprevederilor OG nr 18/2010 privind recti-

ficarea bugetului de stat pe anul 2010,sumele diminuate [i aprobate de c\tredirectorul DGFP Dâmbovi]a cu care tre-buie rectificat bugetul local, atât ^ntrimestrul III cât [i ^n trimestrul IV, sunt400.000 lei, din care 300.000 lei pentrufinan]area cheltuielilor de personal dininstitu]iile de ^nv\]\mânt preuniversitarde stat [i 100.000 lei pentru finan]areacheltuielilor cu ajutorul social [i ajutorulpentru ^nc\lzirea locuin]ei cu combustibilsolid [i lichid. Pe partea de cheltuieli ^n vedereaob]inerii echilibr\rii bugetului, vor fidiminuate cheltuielile la capitolele^nv\]\mânt [i asisten]\ social\ cuacelea[i sume. Cifrele ^nscrise ^nvederea rectific\rii bugetului se supunaprob\rii Consiliului local. Proiectul a trecut cu unanimitate devoturi.2. Proiect de hot\râre privind sus]inereaprogramului multianual privind cre[tereaperforman]ei energetice la blocurile delocuin]e din ora[ul R\cari. ~n vederea includerii de noi blocuri de

locuin]e ^n programul na]ional multianualprivind cre[terea performan]ei energeticela blocurile de locuin]e conform OUG18/2009, ora[ului R\cari i-au fost alo-cate credite de angajament. Având ^nvedere faptul c\ valoarea indicatorilortehnico-economici din sinteza documen-ta]iei de avizare transmis\ pentru obiec-tivele noi de investi]ii, dep\[e[te val-oarea creditelor angajament alocate,este necesar a se ob]ine hot\râreaConsiliului local prin care ne angaj\m s\suport\m din fonduri de la bugetul local,aceast\ diferen]\.Proiectul de hot\râre a trecut cu una-nimitate de voturi.3. Proiect de hot\râre privind invalidareamandatului de consilier al domnuluiT\nase Vasile Mugurel - consilier PNL. ~n urma adresei ^naintat\ de PNL, filialaDâmbovi]a, privind invalidarea mandatu-lui de consilier al domnului T\nase VasileMugurel, Consiliul local R\cari [i-a expri-mat prin vot deschis, pozi]ia de a seab]ine ^n privin]a lu\rii unei astfel dedecizii. 4. Diverse.S-au ^nscris la cuvânt domnul profesorLivede Ion, care, regret\ scoaterea sa din

Consiliul de administra]ie al LiceuluiTeoretic "Ion Ghica" R\cari [i faptul c\ nua participat la deschiderea anului [colar,acuzând o confuzie creat\ ^n trans-miterea invita]iei ^n scris, pentru acesteveniment. Men]ion\m c\, domnul pri-mar a invitat, cu mult timp ^nainte, ver-bal, pe to]i consilierii, s\ participe laacest eveniment. Gavril\ V, ^[i exprim\^ngrijorarea privind debitul crescut alColentinei, ^n zona localit\]ii Ghimpa]i.Se poart\ discu]ii, avansându-se p\rerea c\ se deverseaz\ ap\ dinbarajul de la V\c\re[ti. O dirijare contro-lat\.Domnul primar multume[te colegilorpentru participarea la deschiderea anului[colar exprimându-[i bucuria de a fi avutprintre noi pe doamna profesor E.Manolescu, inspector [colar general. De asemenea, anun]\ ac]iunea din 25septembrie 2010, "Let's do it România" [iinvit\ pe cei prezen]i s\ participe al\turide voluntari. Au mai fost discutate [i problemecurente ale vie]ii ^n comunitate.

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 23.09.2010

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

~n data de 24.09.2010, a avut loc ^n salade consiliu a Prim\riei ora[ului R\cari, o ^ntâl-nire a autorit\]ii locale: primar, viceprimar,secretar, reprezentan]i ai [colilor, medic defamilie, comandantul Poli]iei [i reprezentan]i aiPartidei Rromilor, jude]eni [i locali: Moise Vasile- pre[edinte al Partidei Rromilor, Dâmbovi]a, PriboiConstantin - secretar, R\ducanu Vasile -primvicepre[edinte, doamnele Elena {tef\nescu -pre[edint\ la femei ^n biroul jude]ean, Ion Teodora -pre[edinta a organiza]iei de femei, Dâmbovi]a, domnulDr\goi Ion - pre[edinte Partida Rromilor, MunicipiulTârgovi[te [i: domnii Pascu Constantin, Miric\ Marin,L\z\ric\ Ion, domni[oara Potop Oana.

Domnul Moise Vasile, reprezentant al Partideirromilor pe jude]ul Dâmbovi]a, a apreciat c\ benefic\actuala ^ntâlnire, pentru a l\muri cât mai multe dinaspectele legate de integrarea rromilor ^n societate,interesat fiind de problemele cu care se confrunt\[coala, asisten]\ medical\, politia pe plan local. Doamna director, Sanislav Daniela, de la {coala cuclasele I-VIII R\cari, a f\cut o analiz\ a fenomenuluiabsenteismului la [coala, remarcând reticen]a unorfamilii fa]\ de institu]ia [colii. Un rol important ^l aumediatorii [colari, care au ob]inut rezultate bune ^nceea ce prive[te frecventarea [colii ^n localit\]ileMavrodin [i Ghergani. Num\rul cazurilor fiind minim(dou\ cazuri la [coala Ghergani [i nici unul la Mavrodin).P\strarea leg\turii cu mediatorii [colari e o garan]ie asc\derii absenteismului [i lichid\rii abandonului [colar.

Privind aspectele sociale, sprijinirea familiilor s\race,aspect adus ^n discu]ie de domnul L\z\ric\ Ion, doam-na secretar a Prim\riei a men]ionat disponibilitateaautorit\]ii locale de a ajuta familiile s\race, dar ^n limi-ta prevederilor legale, eforturile fiind nu odat\considerabile, pentru a sprijini familiile de rromi.Doamna viceprimar a prezentat cazuri concrete de

familii de rromi, care au fost ajutate cu lemne,materiale de construc]ii pentru a-[i repara casele, iar ^ncadrul unor ac]iuni de voluntariat li s-au donat: haine,^nc\l]\minte, rechizite [colare, produse alimentare,detergen]i, ac]iuni care nu au fost pu]ine [i au avut ungrad mare de adresabilitate. Num\rul familiilor ajutateeste mare, iar criteriul avut ^n vedere este de a-i ajutape cei mai nevoia[i: Burcu[, Dima, R\ducanu, Du]\ etc. Doamna doctor Carp Marioara s-a referit la aspectulasisten]ei medicale, num\rul pacien]ilor de etnie rrom\fiind foarte mare. Aduce ^n discu]ie starea de igien\ pre-car\, ^n multe locuin]e, faptul c\ ajutoarele, constând ^nhaine [i ^nc\l]\minte sunt neglijate dup\ ce au fost pur-tate o dat\ sau de doua ori, lipsind preocuparea pentrua asigura o igien\ corespunz\toare a acestora.Apreciem c\ efortul de integrare social\ a popula]iei deetnie rrom\ nu trebuie s\ fie unilateral, adic\ numai dinpartea autorit\]ilor ci s\ se manifeste interes [i dinpartea comunit\]ii rrome. Domnul comandant al Poli]ieiora[ului R\cari a afirmat c\ nu are probleme mari cucomunitatea rrom\, existând o bun\ colaborare culiderii locali (Miric\ Marin, Pascu Constantin). Factoriicare contribuie la integrare sunt: familia, [coala,biserica, comunitatea ^n ansamblul ei. Atunci cândace[ti factori se vor armoniza ^ntre ei, rezultatul va fi pem\sura a[tept\rilor. Domnul Moise Vasile, pre[edintePartida Rromilor, jude]ul Dâmbovi]a, arat\ c\ dup\ 1octombrie a.c. se va face sim]it\ altfel colaborarea ^ntrefactorii comunit\]ii sprijinit\ fiind prin accesareafondurilor europene pentru realizarea de proiecte privindincluziunea social\ a rromilor. Trebuie accentuat\colaborarea concret\ cu liderii locali "s\-i ascult\m,

s\-i ajut\m, s\-i integr\m!"Din lu\rile de cuvânt ale domnilor R\ducanu

Vasile, primvicepresedinte Partida Rromilor, jude]ulDâmbovi]a [i Priboi Constantin, secretar, s-a obser-vat o preocupare evident\ pentru colaborare, pentruun dialog real ^ntre reprezentan]ii etniei rrome [i

comunitatea local\. A fost un prim pas f\cut prin acestdialog, care, dac\ va fi continuat [i sus]inut, vareprezenta o nou\ abordare a problemelor comunit\]iirrome.

Din partea organiza]iei de femei a Partidei Rromilor,doamna Ion Teodora a dorit s\-[i exprime speran]a ca,grija pentru copiii rromi care ^ntâmpin\ greut\]imateriale reale, s\ se manifeste prin a fi sprijini]i maimult prin ac]iuni de voluntariat de c\tre comunitatealocal\. Domnul primar al ora[ului R\cari a remarcat o preocu-pare evident\ din partea liderilor jude]eni, materializat\prin aceast\ ^ntâlnire, [tiut fiind faptul c\ orice colabo-rare ^ntemeiat\ pe dialog [i bun\ ^n]elegere reprezint\ ogaran]ie pentru rezultate eficiente. Totodat\, trebuie cafactorii cu r\spundere ^n comunitate s\ colaboreze pen-tru inser]ia social\ a etniei rrome. Autoritatea local\reprezint\ garantul exercit\rii drepturilor tuturorcet\]enilor, indiferent de etnie.

~nc\ un pas ^nainte pentruintergarea social\ a rromilor

± ±

±±cyanmagentayellowblack

4 Actualitatea ^n imagini SEPTEMBRIE 2010

Dac\ e septembrie, e toamn\…[i toamna este anotim-pul [colilor, al ^nceputului de an [colar

13 septembrie 2010. Cur]ile [colilor [igr\dini]elor s-au umplut, din nou, de larmacopiilor, bucuro[i de revedere. Cu mic, cu mare,p\rin]i [i copii, cadre didactice, au ^nceputpreg\tirile cu câteva zile ^nainte.

~n ora[ul R\cari, [colile au organizat festivit\]ile dedeschidere ^ncepând cu orele 08:00, la Gr\dinitaS\bie[ti. La orele 08:30, la {coala [i Gr\dini]a Colacu,

la 08:50 la {coala [i Gr\dini]a Mavrodin, la orele 09:15 la{coala [i Gr\dini]a Ghergani [i la orele 10:00 la LiceulTeoretic "Ion Ghica" R\cari [i {coala cu clasele I-VIII R\cari.La festivit\]i au participat: Doamna Inspector [colargeneral, Elena Manolescu, domnul primar MariusCarave]eanu, reprezentan]i ai Prim\riei ora[ului R\cari,membri Consiliului local, indiferent de forma]iunea politic\c\reia apar]in, cadre didactice, p\rin]i, elevi, reprezentan]iai Poli]iei ora[ului R\cari [i ai Poli]iei Comunitare a ora[uluiR\cari, preo]ii parohi din ora[ul nostru.

Cei aproximativ 1000 de elevi din [colile de pe razaora[ului au r\spuns prezent la sunetul clopo]elului [i [i-au ocupat locurile ^n b\nci,unde ^i a[teptau manualele [colare, ^nv\]\torii sau dirigin]ii.

Localurile de ^nv\]\mânt au cunoscut lucr\ri de renovare, reabilitare [i igienizare,astfel ^ncât toate au condi]ii conform cu normele sanitare, pentru autorizare. Toate[colile au autoriza]ii sanitare de func]ionare ^n vigoare, urmând a fi reactualizate ^ntermen. La Gr\dini]a Ghergani, care func]ioneaz\ ^ntr-un local nou, complet renovat,sunt condi]ii pentru func]ionare, conforme cu normele de avizare.

La orele 10:00 ^n fa]a a aproximativ 500 de elevi, cadre didactice, p\rin]i,doamna profesor Alionte Aurica, directorulLiceului Teoretic "Ion Ghica" R\cari, adeschis festivitatea, men]ionând faptul c\este singura structur\ de ^nv\]\mânt cupersonalitate juridic\, care va organiza [icoordona activitatea tuturor [colilor dinora[ul R\cari.Preo]ii participan]i la festivitate, au ]inut ^nfa]a audien]ei, slujba de binecuvântare adeschiderii noului an [colar. Doamnadirector Alionte Aurica, a invitat la cuvântpe reprezentantul ISJ Dâmbovi]a, doamnaInspector [colar general Elena Manolescu.~n cuvântul s\u, doamna Inspector [colargeneral, a apreciat eforturile f\cute deautoritatea local\, de domnul primar, pen-tru asigurarea condi]iilor celor mai bune ^n[coli, la ^nceput de an [colar.

A urat cadrelor didactice [i elevilor suc-cese ^n noul an [colar, s\ profite de

condi]iile create, de buna preg\tire a cadrelor didactice prezente ^n [coli, iar rezul-tatele s\ fie mai bune decât ^n anul [colar trecut. Exprimându-[i bucuria de a par-ticipa la deschiderea anului [colar, doamna Inspector general s-a adresat [i p\rin]ilor,c\rora le-a urat mult\ s\n\tate [i s\ fie ^ntotdeauna al\turi de [coal\ [i de dasc\liiei.

~n continuare, domnul primar, Marius Carave]eanu, a vorbit despre faptul c\[colile au fost bine preg\tite pentru debutul noului an [colar, acordând aten]ia cuven-it\ ^nv\]\mântului. S-a avut grij\ ca ^n [coli s\ se creeze toate condi]iile pentrucrearea unui microclimat prielnic desf\[ur\rii procesului de ^nv\]\mânt. Inaugurarea

noii scoli ^n ora[ul R\cari, investi]ie executat\ prin fon-duri BEI (Banca European\ pentru Investi]ii), care seocup\ cu proiectele de realizare a infrastructurii[colare, va asigura continuitate procesului de^nv\]\mânt ^n cadrul Liceului Teoretic "Ion Ghica"R\cari. Aceast\ institu]ie de ^nv\]\mânt va intra ^ncurând pe proiectul de extindere, modernizare [ireabilitare, pe fonduri europene.

~ntr-un an de zile se preconizeaz\ finalizarealucr\rilor: noua unitate [colar\ va aveaamfiteatru, bibliotec\, biblionet, s\li de lectur\,cabinete biologie [i chimie, cabinet de psihologie. Popula]ia tân\r\ a ora[ului R\cari are privilegiulde a se bucura de c\ldur\ ^n [coli, de mobiliernou, de grupuri sanitare noi, de reabilitare termic\[i de accesul la internet, ^n toate [colile.

Acum, la ^nceput de an [colar s\ ne amintim vorbele ^n]elepteale lui Seneca: "Nu pentru [coal\, ci pentru viat\ ^nv\]\m".

Aceast\ vorb\ ^n]eleapt\ rezum\ un pasaj din epistola 106 [iatrage aten]ia c\ ^nv\]\tura este o arm\ pentru via]\ [i ^n

acest scop se adreseaz\elevilor care de obicei"vâneaz\" note mari ^n

catalog… Le ur\m succes [i rezultatecu o sus]inere adev\rat\ ^n

volumul [i calitatea cuno[tin]elor dobândite.

Iat\ câ]iva “boboci” de la {coala R\cari

Deschiderea anului [colar la R\cari

5SEPTEMBRIE 2010

~n noua cl\dire a [colii vafunc]iona, pentru un an,Liceul Teoretic "Ion Ghica"R\cari, ^n perioada ^n carese vor executa lucr\ri deextindere, modernizare [ireabilitare a cl\diriiliceului, lucrare executat\pe fonduri europene. Separe c\ inaugur\rile vorcontinua cu {coalaGhergani, proiect ce se varealiza ^n doi ani, tot dinfonduri europene [i careva fi o mândrie pentrucomunitatea noastr\.

Domnul primar a invitatpe doamna Inspector gen-eral s\ ^[i rezerve ^nagend\ loc pentru invita]iade a participa [i la acesteinaugur\ri.

Urând succes ^n noul an[colar tuturor celorprezen]i, domnul primari-a asigurat de tot sprijinul

^n perioada viitoare. ~n continuare, doamna

director adjunct, profDaniela Sanislav, aprezentat structura celordou\ unit\]i [colare,clasele [i cadrele didac-tice, care vor participa laprocesul de ^nv\]\mânt ^nanul [colar 2010 - 2011.

Dispunând de un colec-tiv didactic bine preg\tit,^n care tinere]ea se com-pleteaz\ cu ^n]elepciunea[i experien]a cadrelor mai^n vârst\, suntem siguri c\noul an [colar va aducerezultate mai bune ^n for-marea educa]ional\ aelevilor.

Elevii au fost invita]i s\intre ^n s\lile de clas\^mpreun\ cu dirigin]ii pen-tru a ^ncepe orele de curs.

Adresându-se colectivu-lui de cadre didactice din

Liceul Teoretic "Ion Ghica"[i [coala cu clasele I-VIIIR\cari, doamna Inspector[colar general, am\rturisit c\ este pl\cutimpresionat\ de ceea ce av\zut la R\cari, decolectivul didactic, care,cu calm [i ^n]elepciune,se implic\ ^n via]a [colii."Sunt vremuri dificile, nu edrept, dar uitati-v\, ceeace a vrut s\ realizeze dom-nul primar, a realizat [iacest lucru este de apreci-at". A urat colectivului decadre didactice, succese^n noul an [colar.

Din partea colec-tivului didactic, doamna^nv\]\toare MateiAlexandra, a remarcatsprijinul acordat de dom-nul primar, [colii [i deacela al Inspectoratului{colar Jude]ean, care a

fost al\turi ^n preg\tireanoului an [colar.

Indiferent de vremuri,dasc\lul este optimistpentru ca rezultatulmuncii lui nu ]ine deprezent ci de viitorulacestei ]\ri.

La ^ntrevederea cucadrele didactice, dom-nul primar mul]ume[tepentru prezen]a doamneiInspector [colar general,remarc\ deschidereaInspectoratului {colarpentru cei din R\cari,mul]ume[te tuturor celorcare au contribuit lamodernizarea spa]iilor de^nv\]\mânt [i le ureaz\succes. Dialogul estepermanent, fiind ocondi]ie a unei colabor\ride durat\. Succes ^n noul an [colar.

"{coala trebuie s\ urm\reasc\ tot timpul ca tân\rul s\ p\r\seasc\ b\ncile ei, nu ca specialist ci ca o personalitate armonioas\" - Albert Einstein.

Cabinetul de informatic\ al Liceului Teoretic“Ion Ghica” R\cari

Inaugurarea {colii R\cari

Vizitarea unei s\li de clas\ (doamna Insp. gen. [c. E. Manolescu, domnul primar, doamna director).

Deschiderea noului an [colar la {coala Ghergani Deschiderea anului [colar la {coala ColacuDeschiderea anului [colar la Mavrodin

Deschiderea noului an [colar la {coala Ghimpa]i Deschiderea noului an [colar la R\cari

Actualitatea ^n imagini

6 SEPTEMBRIE 2010~nv\]\mânt - cultur\

"DESCHIDE CARTEA, CA S| INVE}ICE AU GÂNDIT AL}II, ~NCHIDECARTEA, CA S| GÂNDE{TI TU ~NSU}I" HEYDE Cartea î[i pune în valoare resorturile,î]i împline[te func]ia ca instrumentde cultur\ cu destina]ie colectiv\ prinmijlocirea bibliotecii. Pe de o parte,biblioteca asigur\ p\strarea [id\inuirea c\r]ii în interesul uzufructu-arilor, iar pe de alta o integreaz\ într-un sistem ordonat, în scopul pro-mov\rii [i valorific\rii ei organizate.~n ora[ul R\cari func]ioneaz\ bib-lioteca "ION GHICA" care a luat fiin]\^n anul 1915.~n anul 1968, odat\ cu desfiin]areaRaionului R\cari, biblioteca a fostmutat\ ^n fostul sediu al B\nciiRaionale, ^n acea cl\dire func]ionând[i sediul C\minului Cultural din local-itate. Noua bibliotecar\ a devenitManea Magdalena, profesoar\ de

limba [i literaturaromân\, care ^n anul1994 a intrat ^n^nav\]\mânt, aceas-ta fiind ^nlocuit\ dedl Trandafir Mihail,

care a activat ca bibliotecar pân\ ^nanul 2004, când dna P\un -Grinde[i Ionica a descoperit taineleascunse ale car]ii. ~ncepând cu 1martie 2006, urm\nd ca aceasta s\fie ^nlocuit\ de dna bibliotecarresponsabil Dobre C\t\lina-Mariana.Biblioteca " Ion Ghica " are sediul ^nfosta gr\dini]\ a ora[ului R\cari, ^ncentrul ora[ului, lâng\ {coalaGeneral\ [i actuala gr\dini]\ "Tic-Pitic ". Biblioteca de]ine un num\r de18980 volume, a[ezate conformClasific\rii Zecimal Universale.Biblioteca are 4 s\li complet mobi-late, o sal\ ^n cadrul c\ruia se afl\ [io mas\ de lectur\ de pân\ la 6locuri. Dispunem de ^nc\lzire cen-tral\, sistem de alarm\ func]ional,grilaje [i u[i metalice, telefon [i inter-net cu band\ larg\.~ncepând cu august 2010, u[ile bib-liotecii "Ion Ghica" s-au deschis cu un

nou serviciu de biblioteca -BIBLIONET -un serviciu care ne ofer\informare la orice ora cu ajutorulinternetului, comunicare [isocializare. Fiecare membru alcomunit\]ii este a[teptat pentru adescoperi tainele ascunse ale infor-matiz\rii, accesul fiind nelimitat [igratuit Punctul CIP din cadrul bib-liotecii "Ion Ghica " este foarte utilizatatât de copii, cât [i de p\rin]i, pen-sionari [i cadre didactice, fiecareaccesând câte un site util.Biblionet este un program de cinciani care le va facilita românilor acce-sul gratuit la informa]ie, prin dez-voltarea unui sistem de bibliotecipublice moderne în România. Princursurile de formare [i tehnologiafurnizat\, Biblionet v\ ajut\ bibliote-cile s\ asigure servicii în comunit\]ilelocale sub forma unui parteneriatîntre IREX, Asocia]ia Na]ional\ aBibliotecarilor [i Bibliotecilor Publicedin România (ANBPR), autorit\]ilelocale [i na]ionale [i bibliotecile din]ar\. Chiar dac\ ^n zilele noastre internetuleste pe primul loc, domnul

Constantin Ilie, nu a uitat ce^nseamn\ s\ cite[ti o carte, s\ ^isim]i mirosul [i textura. ~i mul]umimpe aceast\ cale pentru dona]ia ^nnum\r de 343 c\r]i din domenii pre-cum istorie, mecanica, sport [ibeletristic\.

Tradi]ie [i modernism ^n accesul la carte

Bibliotecar, Dobre C\t\lina Mariana

Când cânt\rim evenimentele care aur\mas înscrise mai viu în memorie,constat\m c\ apar de-a lungul mai mul-tor ani, anumite evenimente care ner\mân înscrise în memorie [i constat\mcu surprindere sau nu, c\ apar anumitedate din calendar care se succed curepeziciune [i care dac\ le punem cap lacap, dau o anumit\ culoare vie]ii noas-tre. În afara zilelor de na[tere [i as\rb\torilor care se succed anual, seleag\ f\ptura unor zile care ne privescpersonal. Pentru absolut toat\ lumeacivilizat\, ziua începerii anului [colar esteo zi care ne întoarce în timp cu fa]a lalungul [ir al începuturilor de an [colar, cuanumite date cum ar fi clasa intai, aprimului contact cu [coala, clasa acincea, unde am schimbat pu]in ordinealucrurilor, clasa a noua unde devenimdin nou, un altfel de boboc [i nu înultimul rând anul patru de liceu care vafi ultimul din cei doisprezece ani, carene-au format ca oameni. Nostalgiaanilor petrecu]i în [coal\ este atât demare încât nu cred c\ exist\ român s\nu fie atins m\car o dat\ de ea…Aritmetica [i abecedarul au fost esen]a[i începutul în înv\]\mântul românesc,ele sunt piatra de temelie pentru majori-tatea valorilor acestui neam atât de put-ernic… Primul clopo]el ne arunc\ într-olume care pe alocuri atingeperfec]iunea, prima zi este special\ pen-tru c\ vis\m cu ochii deschi[i…2010-2011 noul an [colar a început…Va fi oare unul mai bun decât cel tre-cut? Sau decât ceilal]i? Rezultatele vor fimai bune? Realitatea spune c\ [colilearat\ mult mai bine pe aici pe la noi, numai sunt “fardate”, acum pur [i simplusunt ref\cute cu grij\. {i s-a lucrat la eleîn mod serios, de exemplu [coala Colacua fost placat\ pe dinafar\, a fost izolat\

termic, instala]iile din toalete au fostschimbate aproape total, liceul dinR\cari a fost mutat cu totul într-o cl\direnou\ cu absolut toate utilit\]ile, toate[colile care apar]in ora[ului R\cari ausuferit modific\ri [i toate datorit\ unuisingur om care î[i pune serios amprentape acest or\[el din Dâmbovi]a…Anultrecut am avut o mul]ime de activit\]i înafara [colilor [i de fiecare dat\, fie c\am onorat olimpiadele [colare, fie c\ ammers la Concursul Revistei Arhimede, fiec\ au fost concursurile N\st\sescu, fiec\ am mers la activit\]i sportive cum arfi înotul la bazinul olimpic din Pite[ti, fiec\ au fost activit\]i civice, Prim\riaR\cari ne-a asigurat transportul, unlucru extrem de important, chiaresen]ial. Rezultatele [colare au fostbune anul trecut, iar anul acesta suntpremize s\ fie dep\[ite aceste rezultate,iar activit\]ile extra[colare au demarat înfor]\ numai c\ sâmb\ta ce a trecut, oactivitate plin\ de în]elepciune [i o pild\pentru oamenii planetei, copiii [i cadreledidactice împreun\ cu o parte dinlocuitorii de pe raza ora[ului R\cari aucur\]at de gunoaie suprafe]e mari pecare tot ni[te semeni de-ai no[tri le stri-caser\. A arunca orice tip de gunoi laîntâmplare poate duce în viitorul foarteapropiat la stricarea grav\ a ecosistemu-lui [i a[a sl\bit de tâmpeniile din ultimii100 ani f\cute de oameni… Româniaîncepe s\ înve]e c\ aceast\ cur\]eniebanal\ e mult mai important\ decât parela prima vedere…Copiii au fost laîn\l]ime [i au dat dovad\ de mult bunsimt, civic, activitatea a avut un mareecou…Primul clopo]el s-a auzit, bine ai venit2010-2011, te a[tept\m mult mai bunca ceilal]i ani!

Gânduri la ^nceput de an [colar...

Dupa o binemeritat\ vacan]\, iat\ac\ se deschid din nou por]ile [colii ,,IonGhica” din Ghergani.

~ntr-un cadru festiv, deosebit depl\cut, elevii, p\rin]ii [i profesorii aufost ^ntâmpina]i cu drag de c\tre “NoulAn {colar” [i “Toamna” roluri interpre-tate de elevii claselor primare. Emo]iile[i bucuriile au populat ^ntreaga atmos-fer\. La aceast\ ceremonie au partici-pat domnul primar al ora[ului R\cari,Marius Florin Carave]eanu, al\turi dedoamna director a [colii generale dinR\cari, Sanislav Daniela, un echipaj alpoli]iei [i preotul Vlada {tefan,adresându-le elevilor ur\ri de bine [is\n\tate. Doamna Albu Gra]iela, profe-sor coordonator, al [colii “Ion Ghica” dinGhergani a ]inut un discurs despre

^nceperea noului an [colar, prezentândcolectivul, realiz\rile [i schimb\rileap\rute ^n cadrul [colii, precum pla-nurile [i obiectivele pentru noul an.Deschiderea noului an [colar s-a^ncheiat cu intrarea elevilor ^n s\lile declasa, ^nso]i]i de doamnele ^nv\]\toare[i dirigin]i.

PRIMA ZI DE {COAL|

Prof. {tefan Felicia, {c. Ghergani

Prof. Marin Ilie Sorin, {c. Colacu

Dona]ie de carte, domnul Constantin Ilie - R\cari

Emo]ia estei m i n e n t ãpentru elev [id a s c ã l

deopotrivã la orice început de an [colar.Cu atât mai mult, cu cât un numãr foartemare de elevi, de la cei mai mici pânã lacei mai mari î[i reiau locurile în bãnci. {i,fireasc\ întrebare revine an de an: sun-tem în aceea[i clasã, avem noi colegi,care sunt noii dascãli, cum vor arãta noilemanuale?P\rin]ii, pe de altã parte, au emo]iile lor:î[i pregãtesc odraslele cu cele necesareînceperii cu succes al noului an [colar.{i, uite a[a, încetul cu încetul pornimfirescul.Demers al învã]ãrii, an de an! Apare cucertitudine la to]i cei implica]i în procesul

de înv\tare întrebarea: “Va fi mai bine,vom face fa]ã cerintelor, vom reu[i sãrealizãm calitatea necesarã?”Cu certitudine, pentru majoritatea!Dar ce ne facem cu cei certa]i cu [coala,care încalcã cu bunã [tiin]\ normeleimpuse de “convie]uirea [colar\?” Cu eilupta va fi ceva mai grea, dar dacã dorimcu tot dinadinsul sã reu[im, o vom puteaface doar împreunã! Sã nu uitãm cã[coala ne oferã repere, iar restul depindeîn mare mãsurã de noi, de fiecare înparte. Mult succes elevilor [i colectivuluide cadre didactice din [coala noastrã!

Un nou ^nceput

Dir. Prof. Alionte Aurica,Liceul Teoretic

“Ion Ghica” R\cari

7SEPTEMBRIE 2010

IMPORTANT.A. Se apropie sesiunea de depunereproiecte pe m\sura 141 ( OCTOMBRIE2010 ) - ferme de semisubzisten]\.

Mai jos prezent\m pa[ii ce trebuiescparcur[i pentru accesarea acestei m\suri.M|SURA 141 SPRIJIN PENTRU FERMEDE SEMISUBIZSTEN}|Pasul 1: VERIFICAREA ELIGIBILIT|}II

Pentru verificarea eligibilit\]ii, fermieriise pot adresa Oficiului Jude]ean deConsultan]\ Agricol\ Dâmbovi]a

Beneficiarii eligibili pentru sprijinulnerambursabil acordat prin M\sura 141sunt persoane fizice ^n vârst\ de pân\ la62 de ani (ne^mplini]i la data depuneriiCererii de finan]are), care desf\[oar\activit\]i economice, ^n principal activit\]iagricole [i a c\ror exploata]ie agricol\:are o dimensiune economic\ cuprins\^ntre 2 [i 8 UDE; este situat\ pe teritoriul]\rii; este ^nregistrat\ ^n Registrulfermelor/ Registrul agricol;comercializeaz\ o parte din produc]iaagricol\ ob]inut\.Pasul 2: ~NTOCMIREA PLANULUI DEAFACERI

Pentru a putea primi sprijin ^n cadrulM\surii 141, solicitantul va trebui s\^ntocmeasc\ un Plan de afaceri pentru operioad\ de cinci ani.

Elaborarea Planului de afaceri serealizeaz\ cu titlu gratuit prin accesareaM\surii 143 "Furnizarea de servicii deconsiliere [i consultan]\ pentru agricul-tori", de c\tre Oficiul jude]ean de consul-tan]\ agricol\ Dâmbovi]a, tel:0245.614.045.Pasul 3: DEPUNEREA DOSARULUI(^n perioada sesiunii de depunere)Dosarul cuprinde:1) pentru persoanele fizice neautorizate:- cerere de finan]are; plan de afacere;acte proprietate sau folosin]\ teren;extras registrul fermelor - APIA; extrasregistrul agricol - Prim\rie; certificat deproduc\tor [i / sau dovad\ cota de lapte;

document ^nregistrare ^ntr-o form\ aso-ciativ\; copie act de identitate

Persoanele fizice neautorizate la datadepunerii Cererii de finan]are, pot fibeneficiari eligibili ai acestei m\suri, dac\se ^nregistreaz\ [i autorizeaz\ ^n condi]iileOrdonan]ei de urgen]\ a Guvernului nr.44/2008 pân\ la data ^ncheieriiContractului de finan]are cu APDRP.2) Pentru persoanele fizice autorizate semai depun: certificat de ^nregistrare de laRegistrul Comertului; cazier judiciar de lapoli]ie; cazier fiscal de la Finan]e Publice;extras cont banc\;Pasul 4: SELEC}IA PROIECTELOR {ISEMNAREA CONTRACTULUI DEFINAN}ARE

Când valoarea total\ a proiecteloreligibile se situeaz\ peste valoarea total\alocat\ m\surii ^n cadrul unei sesiuni,Comitetul de Selec]ie analizeaz\ list\proiectelor eligibile cu punctajul acordat,iar selec]ia se face ^n ordinea descresca-toare a punctajului de selec]ie, cu^ncadrarea ^n suma alocat\.

Dup\ o perioad\ de trei ani de la acor-darea sprijinului se verific\ respectareacerin]elor minime din Planul de afaceridepus ini]ial la solicitarea sprijinului. Laaceast\ dat\, solicitantul trebuie s\demonstreze c\ fa]\ de situa]ia ini]ial\ aactivit\]ii precizat\ ^n Planul de afaceri.- produc]ia agricol\ ob]inut\ destinat\comercializ\rii ^nregistreaz\ o cre[tere de 20%- dimensiunea economic\ a exploata]ieiagricole cre[te cu minim 3 UDE.IMPORTANT! ~n cazul ^n care, la verifi-carea Planului de afaceri, se constat\ c\nu sunt ^ndeplinite condi]iile minime deacordare a sprijinului, beneficiarul nu vamai primi ajutorul pentru urm\torii doiani, dar nu va returna sumele primite.B. Se fac ^nscrieri pentru cursul de"Lucr\tor ^n cultura plantelor". Diplomaobtinut\ v\ este necesar\ la dosarul deautorizare pe ordonan]a 44 / 2008.

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI

Inginer Topora[ V.

De interes cet\]enesc

BIROUL DE ASISTEN}| SOCIAL| NE INFORMEAZ|

Guvernul a modificat prin Ordonan]ade Urgen]\, reglement\rile privindacordarea ajutoarelor pentru ^nc\lzirealocuin]ei, precum [i a unor facilitatiacordate popula]iei, pentru plataenergiei termice.

~ncepând cu urm\toarea perioad\,se va merge pe un tip de abordare,astfel ^ncât ajutoarele, care se voracorda, s\ se adreseze direct familiilorcare au nevoie de ele, s\ fie orientatestrict acolo unde ^[i reg\sesc valoare.

A fost men]inut\ prevederea,potrivit c\reia vor beneficia de aceast\form\ de ajutor, familiile [i persoanelesingure, ale c\ror venituri lunare suntmai mici de 614 lei, pentru fiecaremembru al familiei, cuantumul fiinddiferen]iat ^n func]ie de treptele devenit.

Noile reglement\ri, introduce ^ns\unele condi]ii pentru acordarea aces-tui tip de ajutor, astfel nu vor beneficiade ajutor de ^nc\lzire familiile [ipersoanele singure, care de[i ob]invenituri mai mici de 615 lei lunar pemembru de familie, au ^n proprietateunele mijloace precum microbuz,autobuz, autoturism care dep\[esc1.600 cmc sau familiile [i persoanelecare, pe lâng\ imobilul ^n carelocuiesc, de]in [i o cas\ de vacan]\.

Se mai precizeaz\ c\, persoanelecare solicit\ acordarea ajutorului de^nc\lzire, vor completa o list\ cubunurile [i mijloacele de]inute ^n pro-prietate, document care va fi ulteriorverificat, prin sondaj.

Astfel noile reglement\ri, prev\dresponsabilitatea prim\rului [i aserviciului public de asisten]\ social\,

obligativitatea efectu\rii de anchetesociale, pentru a verific\ veridicitateadatelor ^nscrise, anchete care vor fiefectuate prin sondaj.

Ulterior Ordonan]ei de Urgen]\, pecare Guvernul a adoptat-o ^n data de20.09.2010., Ministerul Muncii [iProtec]iei Sociale, va prezentaGuvernului un act normativ, privindaplicarea OUG referitoare la acordareade ajutoare pentru ^nc\lzirea locuin]ei,precum [i a unor facilita]i acordatepopula]iei pentru plata energiei ter-mice.

Cererile [i declara]iile vor fi^ntocmite numai de c\tre titularii gos-pod\riei, chiria[i cu contract de^nchiriere sau persoanele care auprocur\ notarial\ privind folosirea imo-bilului.

Data primirii cererilor [i declara]iilorva fi comunicat\ dup\ apari]ia OUG-ului ^n Monitorul Oficial.

{ef Serviciu public de asisten]\social\, psih. Ion Tudor

AU FOST MODIFICATE REGLEMENT|RILEDE ACORDARE A AJUTOARELOR PENTRU~NC|LZIREA LOCUIN}EI

Orice persoana care extinde,^mbun\t\]e[te, demoleaz\, distruge saumodific\ o cl\dire existent\, areobliga]ia s\ depun\ o declara]ie ^nacest sens la compartimentul despecialitate al autorit\]ii administra]ieipublice locale ^n termen de 30 zilede la data la care s-au produs aces-te modific\ri.

~nstr\inarea unei cl\diri sau a unuiteren prin oricare dintre modalit\]ileprev\zute de lege, nu se face pân\când titularul dreptului de proprietateasupra bunului respectiv nu are stinseorice crean]e fiscale locale. Atestareaachit\rii obliga]iilor bugetare se face princertificatul fiscal emis de compartimentulde specialitate al administra]iei publicelocale.

Impozitul pe cl\diri [i teren sepl\te[te anual ^n 2 rate egale respec-tiv: rata I- pân\ la 31 martie inclusivrata a II-a - pân\ la 30 septembrieinclusiv.

Contribuabilii care nu [i-au achitatimpozitele [i taxele, sunt ruga]i capân\ la data de 30.09.2010 s\procedeze la plata acestora, pentru aevita astfel acumularea major\rilor de

^ntârziere a pl\]ii. Calculul impozitului pe cl\diri [i

teren datorat pentru perioade mai micide un an fiscal se face astfel:impozitul anual datorat se ^mparte la12 (nr. de luni dintr-un an fiscal), iarsuma se ^nmul]e[te cu nr. de luni pen-tru care se datoreaz\ impozitul peterenul sau cl\direa respectiv\. Pentrucl\dirile [i terenurile dobândite ^n tim-pul anului, impozitul datorat de ladata de ^ntâi a lunii urm\toare celei^n care acestea au fost dobandite [ipân\ la sfâr[itul anului respectiv seraporteaz\ la termenele de plat\r\mase, iar ratele scadente se deter-min\ pentru impozitul anual,propor]ional cu num\rul de luni pen-tru care se datoreaz\ impozitul pe cl\dirisau terenuri.

~n situa]ia ^n care pe parcursul anu-lui fiscal apar schimb\ri ale categorieide folosin]\ a terenurilor, ^n condi]iilelegii, impozitul se modific\ de la datade ^ntâi a lunii urm\toare celei ^n carese prezint\ acte prin care se atest\schimbarea respectiv\.

AFL|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE,PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE:

DOCUMENTE NECESARE:

- cererea pentru eliberarea actului deidentitate;- actul de identitate [i cartea dealeg\tor, în cazul deterior\rii;- certificatul de na[tere, original [i copie- certificatul de c\s\torie, dac\ estecazul, original [i copie;- hot\rârea de divor], definitiv\ [i irevo-cabil\, dup\ caz, original [i copie;-certificatul de deces al so]ului/so]ieidecedat/decedate, în cazul so]uluisupravie]uitor, original [i copie;- certificatele de na[tere ale copiilor cuvârsta mai mic\ de 14 ani, original [icopie;- documentul cu care se face dovadaadresei de domiciliu [i, dup\ caz, cel cucare se face dovada adresei dere[edin]\, original [i copie;- dovada eliberat\ de unitatea de poli]ieunde a fost reclamat furtul, dac\ estecazul;- un document emis de institu]ii sauautorit\]i publice - pa[aport, permis deconducere, legitima]ie de serviciu, livretmilitar ori diplom\ de absolvire a unei

institu]ii de înv\]\mânt, cu fotografie dedat\ recent\, original [i copie;- chitan]a reprezentând contravaloareac\r]ii de identitate;- timbru fiscal sau chitan]a reprezen-tând contravaloarea taxei extrajudiciarede timbru.

ELIBERAREA ACTULUI DE IDENTITATE LA:PIERDEREA, FURTUL, DISTRUGEREA SAU DETERIO-RAREA ACTULUI DE IDENTITATE DE}INUT ANTERIOR

CONTRAVALOAREAACTELOR DE IDENTITATE

1. CARTEA DE IDENTITATE - 7 LEI Camera Nr. 5 in incintaPrimariei2. CARTEA DE IDENTITATE PROVIZORIE - 4 LEI Camera Nr. 5 in incintaPrimarieiTAXA DE TIMBRU1.TAXA DE TIMBRU PENTRUTOATE CAZURILE =4 LEI - Camera Nr.5 in incin-ta Primariei

Ref. Naumescu Magdalena

Ag. pr. Badea Cristina

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

8 Actualitate SEPTEMBRIE 2010

~n ultima vreme localitateaGhimpa]i ne-a obi[nuit cuevenimente care mai de caremai interesante, maisarb\tore[ti. Nu demult, la^nceput de toamn\, o nou\s\rb\toare a fost preg\tit\ laC\minul Cultural din Ghimpa]i,unde o numeroas\ asisten]as-a adunat la ceas de sear\pentru a petrece: ZiuaGhimp\]enilor.~ntreaga localitate a ^mbr\cat hainede s\rb\toare. ~n fa]a C\minului cul-tural, pe platoul de la intrare ne-aubucurat privirea co[uri cu fructeletoamnei, ^mbiindu-ne cu o multitu-dine de parfumuri [i culori. Alc\tuitecu me[te[ug, aceste prinosuri aletoamnei care apar]in doamnelorMircea Crina, Gavril\ Mihaela [idomnului Barbu Dan, au ramas inmintea participan]ilor prin compozi]ie[i inspira]ie. La intrare era preg\tit un stand cuproduse apicole, din recolta acestuian cu care ne-au imbiat apicultoriiPopa Vasile [i Popa Nicusor. O sur-priz\ mai mult decât placut\ areprezentat-o standul cu exemplarede porumbei care ne-au impresionatfoarte mult. Rasele de porumbeiapar]in domnilor: T\nase Mugurel,Nicolae Gabriel, Barbu C\t\lin, BarbuMarius. T\nase Alin a participat laexpozi]ie cu o familie de peru[i.Al\turi de standul columbofil, con-cet\]eni de-ai no[tri degustau de zorlicoarea aurie preg\tit\ din recolta

acestui an de c\tre domnii MirceaValentin, {erban Vasile [i MirceaGheorghe. Au fost expuse [i mostre dintrecerealele ob]inute ^n aceast\toamn\. ~n deschiderea manifest\rii,domnul primar Marius Carave]eanu[i-a exprimat bucuria de a fi din nou^n mijlocul oamenilor, de a participa[i la acest eveniment. Satisfac]iaeste mare pentru ca ^n acest an amparticipat la multe evenimente ^nmijlocul acestei comunit\]i.Me[te[ugurile tradi]ionale aleghimp\]enilor au fost reprezentateatât prin expozi]ia amenajat\ cât [iprin prezen]a mamaiei Smaranda,sau tanti “M\ndi]a”, care a tors ^nfa]a publicului, dup\ str\bunul obi-cei. La gândul c\ tinerii vor ^nv\]a s\iubeasc\ trecutul, c\ suntem stator-nici [i nimic nu ne-a clintit istoria,doamna T\nase Maria a recitatpoezia "Mama" de George Cosbuc,dup\ care, grupul vocal al {coliiGhimpa]i a interpretat frumoasecântece populare. Echipa de dansuripopulare a dansat mai multedansuri: hora, sarba etc. Ambian]a creat\ a fost des\vâr[it\prin r\spândirea pe platou, cudib\cie, a unor exemplare frumoasede flori [i plante ornamentaleapar]inand doamnei T\naseFlorentina.C\minul cultural s-a doveditne^nc\p\tor ^n momentul ^n careoamenii s-au adunat pentru a par-ticipa la spectacolul propriu-zis,

preg\tit de cadrele didactice dinlocalitate. Tineri [i mai pu]in tineri aufost ^ncânta]i de muzica popular\,poeziile recitate, dansurile prezen-tate. Amintim aici efortul f\cut deorganizatori pentru a diversifica pro-gramul prin prezentarea si a unormomente umoristice, gustate depublic. Dup\ spectacol a urmat, ^nbun\ tradi]ie a balurilor de alt\dat\,o sear\ unde dansul popular [i celmodern s-au ^mbinat ^ntr-o petreceregeneral\. Iat\ ce spunea un partici-pant la eveniment: “A[a [tim noi,ghimp\]enii, s\ tr\im, s\ muncim, s\ne veselim, atunci când se poate [ispunem ca se poate, pentru c\ vomorganiza pe viitor spectacole, concur-suri, ba mai mult ^nfiin]\m [i ClubulFemeilor.”Amintim printre organizatorii acesteimanifest\ri pe: Gavrila Valentin -consilier local, T\nase Mugurel -Consilier local, T\nase Mihai - con-silier local [i Mircea Valentin, MirceaGheorghe, T\nase Maria, T\naseMihaela. Sper\m c\ ^n buna tradi]ie a mani-fest\rilor cultural desf\[urate ^nora[ul R\cari, astfel de evenimentevor mai avea loc [i ne vor bucura cucalitatea lor.

Eternitatea s-a n\scut la sat...

Exponate apicole

Degustatorii tuicii de Ghimpa]i

Expozi]ia columbofil\

Exponate din recolt\ 2010

Mamaia Smaranda

Dansuri orientale prezentate de elevii [colii Ghimpa]i ~n bucuria general\, balul mult a[teptat

SEPTEMBRIE 2010 Actualitate 9

~ntr-una din zilele ploioase de toamn\, c\treorele prânzului am purtat o discu]ie mai multdecât pl\cut\, cu un grup de elevi de la [coalacu clasele I-VIII Ghimpa]i. Alegerea interviurilora fost aleatorie, c\utând s\ cunoa[tem cât maimulte p\reri de la cât mai mul]i elevi de vârstediferite.

Apostolache Lidia, clasa a VIII a:- Esti într-o clas\ terminal\ [i sunt sigur\ c\ te-ai gân-dit la liceul pe care îl vei urma [i mai ales la profilulacestuia. Dac\ te întreb cum ai ales viitoarea institu]iede înv\]\mânt, pe ce criterii [i dac\ ai f\cut-o deja?- Voi urma un liceu în Bucure[ti, cu profilul medicin\veterinar\. C\tre acest liceu m-a atras meseria detehnician veterinar care îmi place [i despre care amaflat câte ceva. Îmi plac animalele, îmi place via]a la]ar\ [i sunt curioas\ s\ aflu cât mai multe lucruri despreacestea.- Preg\tirea de la [coal\, la obiectele de profil, respec-tiv, botanic\, zoologie, anatomie, biologie, î]i ofer\bagajul de cuno[tin]e suficient [i necesar pentru a intrala un liceu de acest profil?- Cursurile sunt interesante, sunt un elev bun [i nu suntde acord cu cei care fac medita]ii. Inten]ionez s\ m\preg\tesc cu seriozitate [i s\ ob]in o not\ mare la exa-menul de admitere.- Ce p\rere ai despre faptul c\ înve]i în aceea[i [coal\,care a fost reabilitat\ termic, igienizat\, în condi]iifoarte bune [i pe scurt, a r\mas în vechea loca]ie?- Este un lucru foarte bun, cu atât mai mult c\, [i noicopiii cunoa[tem c\ fondurile sunt limitate [i deci, efor-tul f\cut pentru modernizarea [colii a fost deosebit. Cuajutorul domnului primar, am r\mas aici [i e foarte bine.E mai simplu pentru noi s\ nu facem naveta, s\ pier-dem timpul pe drum. Am v\zut c\ s-a renovat [coala [ieste foarte curat\.- Ce p\rere ai despre concursul de desene pe asfalt,organizat în timpul vacan]ei de var\. Consideri c\ astfelde concursuri organizate, sunt variante noi de petrecerea timpului liber?- Pe lâng\ vacan]a petrecut\ pe malul gârlei sau joacape lâng\ cas\, ne-a pl\cut un astfel de concurs. Ne-amsim]it bine, ne-am distrat [i am luat [i premii. T\nase Alin Georgian, clasa a VII a:- De[i nu e[ti într-o clas\ de sfâr[it de ciclu de^nv\]\mânt, totu[i te întreb ce planuri ai de viitor?- Voi urma un liceu sportiv, profilul tenis de câmp, pen-tru care particip deja, zilnic, la programe de antrena-ment. Rezultatele au început s\ apar\, clasându-m\ înprimii 90 pe ]ar\.- Dac\ faci atâta sport [i e foarte bine, atunci când maiai vreme s\ îti preg\te[ti cum se cuvine lec]iile?- Dup\ orele de curs, adic\ seara, îmi preg\tesc lec]iilepentru a doua zi, pân\ târziu în noapte, iar diminea]aplec la antrenamente. Orele sunt interesante [i amob]inut medii mari pân\ acum: clasa a V a - 9.17, clasa

a VI a - 9.40 [i sper pentru clasa a VII a, o medie peste9. Îmi place calculatorul [i îl folosesc pentru lucrurileserioase, nu pentru jocuri. G\sesc binevenit\ solu]ia cascoala s\ r\mân\ aici [i sunt în asentimentul tuturorcopiilor din Ghimpa]i. Avem profesori buni, de exempluprofesoara de educa]ie fizic\, cu care fac antrenamente[i concursuri. În vacan]\ am f\cut baie la gârl\, amjucat fotbal...- Am observat c\ pasiunea pentru lectur\ a cam sc\zutîn rândul copiilor [i de aceea î]i pun o întrebare pre-ten]ioas\. Ce c\r]i ai citit în aceast\ vacan]\?- "Col] Alb" de Jack London.- Este l\udabil, dar cu o floare nu se face prim\var\.{tirbu Mirela, clasa a VIII a- În ceea ce prive[te liceul pe care îl voi urma, m-am ori-entat c\tre Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari, pentru c\îmi plac obiectele Limba Român\ [i Limba Francez\. Deaceea doresc s\ m\ înscriu la clasa de filologie. E binec\ nu ne-am mutat cu [coala pentru c\ ne iroseam tim-pul cu naveta. A[a c\ ne r\mâne mai mult\ vreme pen-tru studiu, pentru a ne preg\ti. Cea mai frumoas\amintire din aceast\ vacan]\ o reprezint\ participarea laconcursul de desene pe asfalt, unde am ob]inutpremiul 3 [i m-am bucurat foarte mult, cu o tem\despre Europa: o vaz\ cu flori care întruchipau ]\rileEuropei.- Monotonia vacan]ei a fost, pentru o zi, însufle]it\ deacest concurs. Desenul t\u este o metafor\ intere-sant\, pentru c\ semnific\ unitatea, frumuse]ea îndiversitate.- Orice concurs antreneaz\ mintea [i dezvolt\ imagi-na]ia.Au fost multe lucruri frumoase în localitatea noastr\, înultima vreme, spectacole, concursuri; parc\ e altfeldecât înainte. În ceea ce prive[te lectura, ne pare r\uc\ la [coal\ nu ni se dau c\r]i pe vacan]\ pentru a leciti. Nu am citit nici o carte în aceast\ vacan]\ (le-amrecomandat copiilor care au participat la interviuri ovizit\ la biblioteca ora[ului R\cari, cu buletinele, pentrua-[i face fi[e [i a împrumuta c\r]i, m\car ale autorilorclasici români).

Iat\ premian]ii la concursul de desene peasfalt din 05.09.2010

Premiul I - {erban MirceaPremiul II - Gavril\ {tefan [i Popa NicoletaPremiul III - {tirbu Mirela, Ghi]u Irina, T\nase RalucaPatru men]iuni speciale [i 42 men]iuni de participare. Cel mai tân\r premiant: Ghiorghiceanu R\zvan - 2.5ani, Vasile Gabriel - 3 ani [i Constantin Andreea - 3 ani.Felicit\ri tuturor!

Mul]umim organizatorilor, cadre didactice [i p\rin]i,domnului primar care a oferit o dup\ amiaz\ pl\cut\tinerilor concuren]i. Pentru noi, cei care am organizat,participat [i am preg\tit copiilor [i p\rin]ilor o dup\-amiaz\ de neuitat, ne r\mâne bucuria anonim\ a dato-riei ^mplinite!

Amintiri din vacan]\

Redac]ia

Iat\ câ[tig\torii concursului “Desene pe asfalt” la Ghimpa]i, al\turi de reprezentan]ii prim\riei

±± ±

10 Opinia cet\]eanului SEPTEMBRIE 2010

Domnule profesor,~ntrucât am g\sit printre hârtiile mele o scrisoare pecare am vrut s\ o expediez c\tre dumneavoastr\ cumai mult timp ^n urm\, scrisoare pe care v-oadresam datorit\ faptului c\ a]i sus]inut, ^n fa]amea, cu mult\ hot\râre, faptul c\ vân\toarea esteo crim\ oribil\ pe care o fac oamenii. Doresc s\cunoa[te]i [i p\rerea mea ^n aceast\ privin]\, maiales pentru faptul c\ ^n activitatea mea profesion-al\, o foarte mare parte mi-am dedicat-o acesteipasiuni care era [i obliga]ie de serviciu. Vân\torulnu este un uciga[ de animale a[a cum sus]ine]idumneavoastr\. El este un mare iubitor de natur\.Vân\toarea este o pasiune, ^n care omul cu pu[caface eforturi fizice mari pentru a ajunge ^n preajmaanimalelor s\lbatice, iar ^n vân\torile organizate,tr\ie[ti emo]ii intense, st\ri suflete[ti de speran]e [idecep]ie, neavând ca ]el uciderea vânatului, dardac\ aceasta se ^ntâmpl\, bucuria lui este f\r\margini.

T\ierea a milioane de vite, porci, p\sari, zi de zipe toat\ planeta, nu e o crim\ fiindc\ omul arenevoie de hran\, dar ^mpu[carea unui iepure saumistre] este condamnat\ de mul]i oameni - mul]idintre ei chiar neaviza]i. Nu se ^mpu[c\ oricând [iorice, se respect\ un plan de recolt\ stabilit de pro-fesioni[ti, pentru ca animalele s\lbatice s\ nu se^nmul]easc\ ^n mod exagerat, ceea ce ar duce ladegenerarea speciei, ori la apari]ia unor boli greu decomb\tut. Vân\torul umbl\ prin p\duri [i pe câm-puri pe timp frumos, dar [i când e cea]\ sau plou\m\runt, pe vreme cald\, dar [i pe ger de crap\pietrele. Platon spunea c\ "vân\toarea este unexerci]iu divin". Lupta dintre sim]urile dezvoltate ales\lb\ticiunii [i abilitatea vân\torului, este o com-peti]ie care, citându-l pe marele filozof "aprinde ^nom zeiescul dar al b\rb\]iei".

Vân\toarea te deconecteaz\, ^]i re^mprosp\teaz\

for]ele, te ^ncarc\ cu energie pozitiv\, ca s\ rezi[timuncii [i stresului de zi cu zi. Vân\toarea ^nobileaz\sufletele noastre, fiindc\ umbl\m ^n mijlocul naturii,^n mun]i, pe dealuri ori câmpii, prin b\l]i, pe vremerea, ori bun\, cu patima acestui hobby ce ne sub-jug\ pentru toat\ via]a. Facem sport, tr\im clipeunice de emo]ie ^n c\utarea s\lb\ticiunilor, ne^nt\rim s\n\tatea, devenim mai viguro[i, mai dârzi,formând o categorie de ale[i ai societ\]ii: vân\torii[i pescarii ce nu cunosc teama ^n nici o ^mprejurareoricât ar fi ea de dificil\. Cu stim\ [i respect, Traian Grigorescu, Tehnician silvic

***Domnul Sandu Nicolae,80 de ani, din S\bie[ti.Într-una din zilele de toamn\,pe când strabateam strazilelocalit\]ii din S\bie[ti pentru avedea ce progrese s-au maif\cut în amenajarea domeniulpublic de c\tre gospodarine-am întâlnit cu dl SanduNicolae cu care am purtat unscurt dialog:

Reporter:- V\ place s\ fie frumos?! Iat\ [an]uldumneavoastr\ este amenajat [i ne bucur\m. Cuma]i f\cut?R\spuns: - Tr\im vremuri noi. În 1970 când m-ammutat aici era numai b\l\rii, m\r\cini cât zarz\rul\sta! Acum trebuie s\ fie altfel...Suntem în Uniunea European\ [i toat\ lumea tre-buie s\ mearg\ într-un singur sens, spre civiliza]ie.Mi-am f\cut [an]ul [i am f\cut [i 2 podi[ti, s\ între2 ma[ini în curte.Am 80 de ani [i mi-e drag s\ fac curat, s\ fie curat.Reporter: Unii au 50 de ani [i se consider\ b\trâni,dumneavoastr\ cum vede]i acest aspect.

R\spuns: - Miercuri am fost la dispensar ca s\ m\ia în eviden]\. M-am pomenit cu o ma[ina pestemine... erau 3 tigani din B\lteni. Voiau s\ fug\, dari-au ]inut oamenii. Asta e civiliza]ie? Îmi place s\ fiefrumos în jur. Eu am f\cut [an]ul de[i eram bolnav.Cât despre ziar, e frumos dar nu l-am primit de olun\ de zile (Sic!... ziarul are apari]ie lunar\). Ne-am desp\r]it buni prieteni [i am promis c\ vomreveni.

P|RERI DIN CUTIAPO{TAL|

Neac[u Andrada-Marina, 13ani, St\ne[ti“Cu ce s\ ^ncep?! Cu ^nceputul:~mi place ^n primul rând graficaziarului; apoi formatul [i, s\ nurâde]i, ^mi place mirosul (care ^miaminte[te de mirosul c\r]ilor

proasp\t tiparite). Apoi ^mi place pentru c\ m\ ]inela curent cu lucrurile “proaspete”, care se ^ntâmpl\.Ziarul, mereu surprinz\tor, mereu colorat, este ca ooglind\ a ora[ului R\cari.Apoi, ^mi place c\ ne informeaz\ ^n mod constantcu activitatea desf\[urat\ de primar, dar cel maimult ^mi place c\ avem un primar de cuvânt.V\ m\rturisesc c\ atunci când am mult de ^nv\]atpentru [coala [i nu am timp s\-l citesc imediat, factot posibilul [i-l r\sfoiesc. Ziarul Prim\riei R\cari aremereu ceva nou, are imagina]ie, are culoare, aredinamism - pe scurt este o publica]ie activ\ [i ^miface pl\cere s-o citesc.Ce nu-mi place?! Hmm...n-a[ putea spune; acop-er\ tot ceea ce doresc s\ [tiu [i s\ aflu despreR\cari [i asta nu este o lingu[eal\. Ce sfaturi a[da? P\i... O rubric\ tu teste de cultur\ general\,pentru copii, care s\ fie premiate. Baft\ mult\ [i tot ^nainte.

Sfânta Cuvioasa Parascheva (14-octombrie)S-a n\scut in satul Epivat din Tracia, tr\indpe vremea desp\r]irii Bisericii de la Romade Biserica Ortodoxa. A fost crescuta dep\rin]i in credin]a cre[tin\. Avereamo[tenit\ de la p\rin]i a d\ruit-o saracilor sis-a retras la o m\n\stire. Dup\ câtva timpîngerul Domnului i s-a ar\tat [i i-a poruncits\ se întoarc\ în lume. Dup\ un pelerinaj laLocurile Sfinte se va întoarce în Epivat ,unde pân\ la vârsta de 27 de ani se va rugapentru sine [i pentru toat\ lumea, dându-[isufletul în mâinile “Mirelui ei”. Sfintemoa[te au fost aduse mai întâi la Târnova,apoi la Belgrad, dup\ aceea laConstantinopol, ajungând în cele din urm\în Biserica Sfintei Mitropolii din Ia[i. SfântaParascheva de la Ia[i se bucur\ în ]ar\ deun cult deosebit, mai mult decât to]i ceilal]isfin]i care au moa[te în România. În fiecarezi la Catedrala Mitropolitan\ din Ia[i, dediminea]\ pân\ seara târziu, se face un micpelerinaj continuu, cu credincio[i de toatevârstele [i din toate locurile, veni]i larug\ciune. În mod deosebit, în s\rb\tori, înposturi [i în fiecare vineri, considerat\ ziuaCuvioasei Parascheva, vin mul]i credincio[i[i se închin\ la racl\ cu credin]\, aducândflori, daruri [i îmbr\c\minte pe care le atingde racla Cuvioasei pentru a dobândi ajutor,s\n\tate [i binecuvântare. Dar cea maimare zi de pr\znuire din tot anul este ziuade paisprezece octombrie, patronul SfinteiParascheva, când are loc unul din cele maimari pelerinaje ortodoxe din ]ara noastr\, lacare particip\ închin\tori de la sate [i ora[e,din toate col]urile ]\rii. În aceast\ zi are loc

un adev\rat pelerinaj bisericesc na]ional,care dureaz\ pân\ la trei zile. Înc\ din ajunse scot în fa]a Catedralei moa[tele SfinteiParascheva [i timp de dou\ zile [i dou\nop]i credincio[ii stau la rând pentruînchinare.Sfântul Mare Mucenic Dimitrie(26-octombrie)A tr\it pe vremea împ\ra]ilor Diocletian [iMaximian [i era fiul voievodului cet\]iiTesalonicului, botezat în taina de p\rin]ii s\i,de frica persecu]iei. P\rin]ii lui au murit detineri, l\sându-i lui Dimitrie o avere mare.Maximian împ\ratul l-a numit pe Dimitrie,dup\ moartea tat\lui s\u, voievod alTesalonicului. Dimitrie a cârmuit cu mult\vrednicie poporul, propov\duind deschisdreapta credin]\. Dar împ\ratul Maximian afost foarte indignat când a aflat despreîndr\zneala cu care Dimitrie calca legeap\gân\ [i, proasp\t înving\tor într-un r\zboicu sci]ii, l-a vizitat pe acesta în Tesalonic [iv\zându-i t\ria cu care Îl m\rturise[te peHristos, l-a închis pentru o vreme. În acesttimp, se organizaser\ jocuri [i serb\ri în cin-stea zeilor, iar un tân\r cre[tin pe nume Lie,care trebuia s\ se lupte cu un adversarp\gân mult mai puternic, a venit la Dimitrie[i i-a cerut binecuvântarea pentru a aveamai mult curaj. Lie dup\ o lupt\ grea l-aînfrânt pe Nestor [i împ\ratul Maximian,auzind c\ Dimitrie a fost acela care abinecuvântat lupta lui Lie împotriva luiNestor, a poruncit ca Dimitrie s\ fiestr\puns cu suli]ele. Moa[tele Sf.Dimitrieau f\cut multe minuni [i preasl\vitet\m\duiri.

S|RB|TORILE LUNII OCTOMBRIE

Pr. Paroh {tefan Vlada - Ghergani

Na[terea Maicii Domnului, s\rb\toarecunoscut\ ^n popor [i ca "Sfânta MariaMic\", este prima mare s\rb\toare din anulbisericesc. S\rb\toarea Na[terii MaiciiDomnului a fost rânduit\ de biserica spre afi pr\znuit\ la data de 8 septembrie pentruca cifra 8 este simbolul vie]ii vesnice, iarfaptul c\ via]a ve[nic\ intr\ ^n istorie prinMaica Domnului, prin care se na[teHristos, Izvorul vie]ii vesnice, ne arat\ c\Maica Domnului, pr\znuit\ la ^nceputulanului bisericesc, simbolizeaz\ ^nceputulmântuirii neamului omenesc.

S\rb\toarea Na[terii Maicii Domnului nearat\, ^n mod deosebit, cât de mare estedarul lui Dumnezeu atunci când d\ruie[tecopii, care sunt, ^n primul rând, rodulcredin]ei [i al rug\ciunilor. Când nu sea[tept\ nimeni ca Ioachim [i Ana s\ aibecopii, iat\, prin lucrarea lui Dumnezeu, c\urmare a multelor rug\ciuni unite culacrimile, postul [i poc\in]a, ace[ti p\rin]iintrista]i primesc ca mare dar al credin]ei [irug\ciunilor lor, o fiic\, pe Maica Domnului.Astfel, aceasta s\rb\toare ne face s\ avemsperanta [i s\ ^ncuraj\m pe to]i p\rin]iicare nu au copii, dar doresc s\ aib\, s\ seroage cât mai mult, iar dac\ nu li ser\spunde prin na[tere de prunci, pot infiacopii, ca ei s\ arate dragoste p\rinteasc\fa]\ de ei. A sosit timpul ca acest dar alna[terii de prunci s\ fie mai mult subliniatpentru ca, atunci când se nasc prunci, einu se nasc numai pentru patria p\mân-

teasc\, ci [i pentru ~mpara]ia cerurilor, c\cinumai cei care s-au n\scut pe p\mânt, s-au botezat ^n Hristos [i au tr\it o via]\cre[tin\ pot devein sfin]i ^n ~mp\r\]ia luiDumnezeu [i se pot bucura de o fericireve[nic\ ^n lumina [i iubirea PreasfinteiTreimi.

Hramul Bisericii Colacu

Preot Ioan CiobanuParohia Colacu

Redac]ia

Aspecte de la s\rb\toarea praznicului

Revenim cu aspecte pe care, din p\cate, le ^ntâlnim frecvent. Parc\ri neregulamentare, neglijen]\ [i indiferen]\ fa]\ de regulile bunului sim]. Poli]ia comunitar\ e la post, iar num\rul amenzilor a crescut...

11De interes generalSEPTEMBRIE 2010

Iat\ ce “solu]ie” a g\sitdoamna din imaginepentru a sc\pa de

s\rmanele vie]uitoare...Este o lupt\ inegal\ ^ntre vie]uitoare, care de-altfel,au dreptul, toate, la via]\.Din imagine ^ns\, reieseca omul este cel caredecide... pân\ la un

punct; legea, cu amenzilevine s\ pedepseasc\

astfel de manifest\ri pecare le dezaprob\m

^n totalitate.

Am surprins ^n imagineaal\turat\ câteva

domni[oare ^nso]ite decolegi, de la LiceulTeoretic “Ion Ghica”

R\cari, ^ntr-un momentde relaxare, ^ntr-o pauz\

de curs. Au ie[it ^nmijlocul naturii, la aer“curat”, numai c\ dinteribilism, prefer\ s\

“deguste” câte o ]ig\ric\sim]indu-se cu câ]iva ani

mai mature. Este un obicei pe care mai târziu

^l vor regreta.

~n dispre]ul pietonilor, ma[inile ocup\trotuarele, ^n timp ce parc\rile sunt

libere...ce s\ ^n]eleg\, sarmanulpieton, când pe lang\ el, trece cu

nep\sare, pe trotuar, automobilu’. Nu-ir\mâne decât s\ se apere cum poate.

Vara a trecut, recolta deporumb s-a preg\tit de a fidus\ ^n hambare, iar“gospodarii” de ocazie auap\rut imediat...N-au sem\nat, n-au s\patpe ar[ita verii, n-au b\ut ap\cald\ pe coama gliei! ~nschimb, vin cu mic cu marela “recoltat” [tiule]ii [i nu 1sau 2 de “poft\”, ci cuc\ru]a, ca de la altu’, nu?!

Spa]iile verzi dau frumuse]e [i oxigenlocalit\]ii, iar prim\ria a f\cut eforturipentru a asigura cet\]enilor un mediu

s\n\tos. Iat\ c\ sunt mul]iconcet\]eni care strivesc cu nep\sarefirul de iarb\ sub ro]ile cailor putere...

Nu vom osteni niciodat\ s\dezaprob\m astfel de gesturi.

Fântâna de la {coala R\cari a devenitun loc foarte c\utat pentru calitatea

apei sale [i este bine. Prim\ria a venit^n ^ntâmpinarea cet\]enilor amena-

jând loca]ia cum se cuvine, darr\mâne ca noi, beneficiarii s\ parcamcivilizat; nu s\ ducem ma[ina pân\ ^n“buza” pompei pentru a ne scuti de

un minim efort.

Rectificare:Dintr-o regretabil\ eroare,pentru care ne

cerem scuze, doamnei Lungescu Gabriela,din strada Ana-Ip\tescu, R\cari, au ap\rut

date [i informa]ii care nu corespund

realit\]ii. Se pare ca nu am verificat indea-juns aceste informa]ii, iar sursa acestora afost departe de bunele inten]ii. ~n speran]ac\ ve]i ^n]elege demersul nostru v\ asig-ur\m de colaborarea noastr\ [i pe viitor.

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

12 Actualitatea ^n imagini SEPTEMBRIE 2010

~nc\ o promisiune ^ndeplinit\ de peagenda dl primar, o reprezint\

realizarea casei parohiale din locali-tatea Colacu. La cap\tul unor

eforturi sus]inute care au cuprinslucr\ri de amenajare interioar\ [iexterioar\, montarea de u[i [i gea-muri termopan, reabilitare termic\,instala]ie electric\, instala]ie ter-mic\, introducerea apei curente [i

amenajarea grupurilor sanitare,amenajarea fosei.

Sunt ^ntrunite condi]ii de confortpentru preotul paroh.

S-a ob]inut finan]areapentru proiectul Casa

verde (utilizarea panourilorsolare) la CAMS Ghergani[i Prim\ria ora[ului R\cari.

Urmeaz\ parcurgereacelorlalte etape.

Ralizarea panourilor solareva aduce economii lacheltuielile din bugetullocal fiind o alternativ\economic\ de creare acondi]iilor de confort.

Iat\ ca proiectul amen\j\rii S\lii desport a ajuns aproape de final. V-am ]inut la curent cu evolu]ialucr\rilor pe parcursul unui an. Iat\ ca am ajuns ^n preajma

inugur\rii. Cochet\, elegant\ [ispa]ioas\...Pozi]ionat\ ^ntr-un cadrunatural deosebit, cu mult\ verdea]\

aceast\ loca]ie se va bucur\ cusiguran]\ de interesul oamenilorpentru c\ ofer\ un cadru natural

propice pentru practicarea sportului.Tinerii [i nu numai, pot veni aici ^ntimpul liber s\ practice sportul ^ncondi]ii deosebite. Fie iarn\, fie

var\ indiferent de condi]iile meteo-rologice de afar\, iubitorii sportului

pot s\ ^ncing\ un meci ^n sal\urm\ri]i fiind de cei peste cei 150

de spectatori, cât reprezint\ capacitatea util\ a s\lii.

Baschet, volei, handbal, fotbal,campionate, concursuri etc.

Iat\ ce gam\ variat\ de ^ntrecerisportive ne rezerv\ viitorul.

Minte s\n\toas\, ^ntr-un corps\n\tos!

V\ inform\m c\ ^n ceea ceprive[te reabilitarea dru-

murilor de exploatare, s-adep\[it faza de teren,

urmând a se organiza ^ntermen legal licita]iile. Se

[tie ca aceste drumuri par-curg distan]ele dintre sole,^nlesnind deplasarea utila-jelor agricultorilor ^n efec-tuarea lucr\rilor agricole.

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

13SEPTEMBRIE 2010 Actualitatea ^n imagini

Eliberarea zonelor din afaralocalita]ilor de gunoaie, a cunoscut o

mobilizare de for]e ^nsumând voluntari [i utilaje, care au lucrat ^n

data de 25 septembrie 2010 ^ncadrul proiectului “Adopt\ un km!”.

Pentru o natur\ mai frumoas\, pentru un aer mai s\n\tos, pentru

ape mai limpezi, nici un efort nu esteprea mare din partea noastr\.

Imaginile v\ prezint\ zona Ghimpa]i,la ie[ire spre localitatea Butimanu.

Pentru p\strarea cur\]eniei, implic\-te ^n fiecare zi!

Ad\postul pentru câini “Cu]u-cu]u!”, care a fost deschisla ^nceputul acestui an, reprezint\

un loc fericit pentru s\rmaneleanimale care vagabondeaz\ f\r\

de lege pe str\zile ora[ului.Populat ^n acest moment cu 104

exemplare, spa]iul a devenitne^nc\p\tor. Prim\ria a ^nceput

amenajarea celei de a doua halecu compartiment\ri pentru fiecare

grup\ de 8-10 animale.

Nivelarea cu autogrederul adrumurilor de exploatare dintre

solele agricole, are ca scopu[urarea accesului cu utilaje, de

c\tre agricultori, ^n scopul execut\rii lucr\rilor de toamn\.

Efectul acestei lucr\ri va fi apreciat de oameni, deoarece vremea ploioas\ va ^ngreuna,

^ntr-un fel, deplasarea utilajelor.***

Continu\ amenajarea trotuarelor^n localitatea Ghergani.

Lucr\rile de subtraversare pentruscurgerea apelor pluviale eraunecesare [i ^n zona Colacu.

V\ prezent\m al\turat,amenaj\rile care au fost f\cute pe

str\zile: Stefan cel Mare;Bujorului; Fantanii

Lucrarea este binevenit\ cu atâtmai mult, cu cât ne ^ndreptamc\tre un sezon ploios, cu multe

precipita]ii.

± ±

± ±

14 Din lumea ^ntreag\ SEPTEMBRIE 2010

Drumul de la Tel-Aviv laIerusalim a durat cam o or\ [i30 de minute. Afar\ erau 42 degrade Celsius, autocarul tr\geadin greu, solicitând la maximuminstala]ia de aer condi]ionat. Am^ncercat s\ lipesc obrazul defereastr\ dar l-am retras ime-diat, ^ntrucât geamul frigea…Imaginea care defila prin fa]anoastr\ era o nesfâr[it\ intin-dere de roca de bazalt, pestecare soarele era neputincios,razele sale izbindu-se de t\riaimpasibil\ a blocurilor de piatr\.

Ora[ul Ierusalim. Situatpe mun]ii Iudeii, la o altitudinede 745 m, Ierusalimul num\r\760.000 locuitori (cam câtClujul). Este ora[ul de trei orisfânt: cre[tin, iudaic [i musul-man. Este un ora[ ^n care sec-olul 1 se afl\ chiar lâng\ secolul19, fiecare proclamându-[ilegitimitatea, iar vechile cartierepitore[ti se afl\ ^n coastacl\dirilor moderne de birouri [ilocuin]e.

Cel dintâi [i cel maiimportant edificiu sacru vizitateste Biserica Pater Noster, peMuntele M\slinilor. MunteleEleon - Muntele ~n\l]\rii - cumân\stirea ortodox\ Eleon, ridi-cat\ de Sfânta Elena, fiindprima biseric\ ce evoc\~naltarea. Biserica catolic\ aCarmelitelor, Pater Noster [imân\stirea franciscan\Dominus Flavit (biserica ^nforma de lacrim\), unde domnula plâns necredin]a Ierusalimului[i a profetit apropiata luid\râmare. Am mers apoi ^nGr\dina Ghetsimani, locul derug\ciune cel mai iubit de IisusHristos. M\slini seculari st\teaum\rturie acelor vremuri, cu

trunchiuri groase [i noduroase ^ncare trecerea anilor a l\saturme. La Biserica Na]iunilor,unde se afl\ piatra original\ [ilocul prinderii Domnului, ampoposit apoi. Aici s-a rugatDomnul nostru Iisus Hristos. Maieste numit\ [i Biserica Agoniei,construit\ pe ruinele unei biseri-ci distruse ^n anul 614, situate^n imediata apropiere a gr\diniiGhetsimani (este o mica gradin\cu 8 m\slini b\trâni. Vârsta lornu se cunoa[te, dar botani[tii arputea-o determina. M\slinul numoare niciodat\, spunea Pliniuscel B\trân, c\ci rena[te din pro-pria r\d\cin\, iar actualii m\sliniprovin dinml\di]ele celorcare au asistat laagonia lui Iisus).Biserica s-a ridi-cat pe locul undeIisus s-a rugat ^nnoaptea ^n care afost arestat desolda]ii romani.~n altar se afl\ opiatr\ pe careIisus a inge-nuncheat ^naintede a fi crucificat.

Aici, Iisus se retrageapentru rugaciune [i ^i instruia peapostoli, c\ci Sfântul Luca,scrie: "Ziua Iisus ^nv\]a poporul^n temple, iar noaptea se duceas\ o petreaca ^n muntele carese cheama Muntele M\slinilor.{i tot poporul venea dis dediminea]\ la el ^ntemple ca s\ ^lasculte".

"Ruga] i -v\ ca s\ nu c\de]i^n ispit\… Tat\,dac\ voie[ti,^ n d e p a r t e a z \paharul acesta demine! Totu[i,fac\-se nu voiamea, ci a ta…!Pentru cedormi]i? Scula]i-v\ [i ruga]i-v\ca s\ nu c\de]i ^n ispit\" (Luca22, 39 - 46)Imp\ratul Constantin a construitdeasupra grotelor Na[terii, aCalvarului [i a SfântuluiMormânt, biserici. La bisericaPater Noster, se afl\ rug\ciuneabinecunoscut\ ^n 80 de limbi;textul rug\ciunii scris ^n limbaAramaic\, limba folosit\ de Iisuseste scris pe pardoseala criptei

~nv\]\tur i lo r.Textul ^n limbaromân\ se afl\^n dreaptaa l t a r u l u i .Celelalte textese afl\ dispusepe pere]iiasez\mântului.Acolo ne-amrugat pentruapropia]i. ~n continuare,

mergem la biserica unde se afl\mormântul Maicii Domnului,biserica semi-^ngropat\, ridicat\^n secolul 11 de crucia]i. Aici seafl\ locul unde Maica Domnuluise odihne[te. Ne-am rugat, amaprins lumân\ri [i am cump\raticoane de la un preot româncare se afl\ ^n sfântul laca[. ~n toate locurile vizitate eraumul]i pelerini, iar pentru aajunge la sfântul mormânt ama[teptat la coad\, al\turi deceilal]i credincio[i. Am v\zutoameni din toat\ lumea: indieni,japonezi, francezi, negri, scandi-navi, etc, iar senza]ia a fost decapital\ a credin]ei lumii. De alt-

fel, cred, c\ nic\ieri nu exist\atâtea biserici, de diferite religii,p\mântul sfânt fiind râvnit deto]i. {i de aceast\ dat\ putereacredin]ei ^i une[te aici, pe to]i.Locul pe unde calci, este sfin]it[i cu sfial\ te gânde[ti c\ p\simpe urmele Mântuitorului. Pefiecare loc unde Iisus a poposit

[i despre care vorbe[te Sf\ntaScriptur\, se afl\ o biseric\.Privind de la ^n\l]imeIerusalimul, ai o imagine care teinfioar\. Turnurile bisericilor detoate felurile, chiar [i moschee,cople[esc a[ez\rile omene[tisubordonându-le ^n smerenie.Se pare c\ acest popor aleseste h\r\zit s\ fac\ progreseavând binecuvântareaMântuitorului la tot pasul…Prezen]a sa este pretutindeni:De ce oare dup\ o noapte denesomn [i la +42 gradeCelsius, pe jos, cu soarelearz\tor ^n cap, nu sim]ioboseal\? De foame ne-amadus aminte ^n momentul ^ncare ghidul ne-a dus la unrestaurant ar\besc. Exist\ cevasfânt ^n aerul pe care ^l respiri,ceva tonic ^n demersulcunoa[terii locurilor sfinte, obucurie amestecat\ cu smere-

nie. Astfel am sim]it când ampip\it piatra de pe mormântulMaicii Domnului, moment unic,tr\it ^n rug\ciune. ~n restaurantul ar\besc, con-struc]ie nou\ din piatr\, placat\cu gresie [i faian]\ dup\ modeleuropean, ne ^ntâmpin\ o fami-lie, patronii, care ne introduc^ntâi ^ntr-un magazin mare, cusuveniruri, unde pre]urile suntame]itoare… E drept c\ sunt [ifrumoase, unele de calitate (deexemplu bijuteriile din aur suntlucrate altfel decât la turci, multmai fine, mai ginga[e, inobilatecu pietre pre]ioase, dar [i pre-turile te las\…mut). Sau poate,a[a ni se pare. Dup\ vizitareamagazinului am coborât la sub-sol, ^n restaurant unde ester\coare ca la munte. Patruchelneri ne a[teptau cu o liniede preparate ^n care predominasalatele: varza, ardei cu ceap\,f\r\ ceapa, cu maionez\, cu sosde usturoi, cu ro[ii, cu ardeiiute, etc. {i mânc\rurile gatite:multe sosuri cu pui, pe[te,vacu]\, paste, etc. O por]ie demâncare cu salat\ [i un suc,costa 12 dolari (!). Româna[iino[tri au privit, au analizat [i uniiau ie[it, s\ mai priveasc\ prinmagazin. Noi am r\mas… Amales un fel de toc\ni]\ de puibine f\cut\, un pic preaardeiat\, dar aveam s\ m\obi[nuiesc cu buc\t\ria lor.Sucurile, apa, erau reci [i bune.Pâinea servit\ peste tot eraazima nedospit\, fraged\ dar nuprea europeneasc\. Dup\ ceam mai aruncat o privire prinmagazin, am ie[it sub privirilelacome ale patronilor care eraufoarte amabili, foarte servili, darfiind primul magazin vizitat, to]ia[teptau s\ vad\ [i alte locuri,pentru a compara [i cump\ra.Ne-au mul]umit ^n limbaenglez\, ne-am urcat ^n autocar[i am pornit spre cimitirulevreiesc, care are o vechime3000 de ani, dateaz\ decidinaintea Mântuitorului.Cimitirul evreiesc se afl\ pemuntele m\slinilor, loc sfântcare atrage credincio[i din toat\lumea, care vor s\ fie ^nmor-mânta]i aici, cât mai aproape delocurile sfinte. Acesta num\ramii de sarcofage de piatra,a[ezate unul lâng\ altul,vechi [i noi. Intr\m ^ntr-uncartier de evrei tradi]ion-ali[ti. Ghidul ne sf\tuie[tes\ nu facem poze, pentruca ne putem trezi cu opiatr\ ^n cap. Vedem evreicu zulufi [i c\ciuli dintr-oblan\ fin\, de forma unorro]i mari de ca[caval (le

tin ^n frigider, a[a e de sensibil\blana). Am remarcat ]inutaimpecabil\. Costum negru, f\r\o scam\ sau un fir de praf,pantofi moi de piele, negri,foarte elegan]i [i cama[a alb\,scrobit\… Sunt [i potenta]ifinanciar, pentru ca se vededup\ haine. Se spune c\ ei nupun mâna niciodat\ pe o femeiegoal\, nu doar ca nu o v\d a[adar nici nu o ating.

Ora[ul Ierusalim erevendicat atât de statul evreu,care l-a cucerit ^n 1967, cât [ide palestinieni, ambele p\r]isustinând ca e capitala loristoric\. Zona e puternic milita-rizat\, pentru ca au loc mani-fest\ri de violen]a, frecvent. Deexemplu, la intrarea la ZidulPlângerii, exist\ armat\ ca laaeroport. Câtre sear\ ne-am ^ndreptatspre hotel (de trei stele) ^n zonapalestiniana, care este adminis-trat\ de Israel. Drumul pân\acolo a fost mai mult decâtinteresant. Am trecut pe lâng\zidul de beton, ^nalt de 14 metricu posturi de observa]ie [icamere de luat vederi, caresepar\ cele dou\ zone. La punc-tul de trecere, politia ca la fron-tier\… ne controleaz\pa[apoartele. ~n echip\ depoli]i[ti vedem fete la 20-21 anicu pistolul mitralier\ la brâu,frumu[ele, dar ne privesc profe-sioni[ti afl\m c\ aici, fetele facarmata, iar participarea lainstruc]ie este cot la cot cub\ie]ii. Oamenii vorbesc cumândrie despre armata lor.Ajungem la hotel, suntemrepede caza]i. Facem un du[ [icoborâm la mas\. Bufet suedez,mâncare cât pentru o armat\.Nici nu [tii ce s\ iei. Am alesceva u[or, un suc, dup\ care ne-am retras ^n camer\. Am datdrumul la tv (un LG) [i am buto-nat numai posturi ar\be[ti. Ne-am plictisit repede, pentru c\ nu^n]elegeam nimic. La unmoment dat am dat peste unpost cu retete culinare: dou\femei, ^mbr\cate pân\ ^n ochi,faceau un fel de cl\tite…ce ciu-dat\ e lumea...!

Prof. E. Craiciu TextProf. Alionte A - Fotografii

PELERIN ~N }ARA SFÂNT| (II)

Biserica lacrimei

Cimitirul evreiesc

Vedere din Ierusalim

Biserica na]iunilor

Biserica Pater Noster

Gr\dina Ghetsimani

(vom reveni)

± ±

±

black

Paza bun\ trece primejdia rea!Prevenirea furturilor din locuin]e

SEPTEMBRIE 2010 15Informa]ii utile

Obiectele de valoare sau baniilichizi vor fi ^ntotdeauna ^naten]ia infractorilor care con-cep cele mai ingenioasemodalit\]i de a [i le ^nsu[i,indiferent dac\ acestea se afl\^ntr-o locuin]\, magazin,depozit.

Orice verig\ slab\ ^n depoz-itarea, manipularea, paza sausecuritatea acestor valoripoate fi fructificat\ der\ufac\tori prin comiterea uneiinfrac]iuni.

~ntre calitatea sistemelor deasigurare a protec]iei [i inge-niozitatea infractorilor a fostdintotdeauna, o acerb\ com-petitivitate.

Contrar tuturor eviden]elor,din motive greu de ^n]eles,mul]i de]in\tori de valoriignor\ cele mai elementarem\suri de autoprotec]ie,devenind astfel victime sigure.

M\surile luate pentru a pro-duce r\uf\c\torilor sentimen-tul c\ [ansele lor sunt minime,iar riscul este maxim, constitu-ie o b\rier\ psihologic\ carese poate realiza prin:- O barier\ fizic\ - constituit\din elemente de siguran]\, ^nspecial mecanice (u[i, ^ncui-etori, grilaje, pere]i, etc.)- O barier\ psihic\ - care des-curajeaz\ infractorii saudetecteaz\ ^n faz\ incipient\ otentativ\ de p\trundere prinefrac]ie (sisteme de securitateperimetral\, antiefrac]ie, con-trol al accesului sau sistemede supraveghere [i ^nregistrarevideo).Achizi]ionarea unor sisteme desecuritate care s\ corespund\standardelor de securitate nueste un moft, ci din contr\este o necesitate.RECOMAND|RI PENTRU PRO-TEJAREA LOCUIN}EIDac\ locui]i la bloc:-Monta]i un interfon la intrarea^n scar\;- Instala]i [i utiliza]i un sistemde control al accesului laintrarea ^n imobil -Asigura]i ^nchiderea core-spunz\toare a u[ilor de la sub-sol, terase sau intr\rile supli-mentare, cât [i a ferestrelor- La intr\rile ^n holurileblocurilor [i pe paliere estenevoie de o bun\ iluminare- Instala]i un sistem de ilu-minare automat cu detec]ie ami[c\rii- Monta]i un sistem de alarm\^n locuin]a dumneavoastr\- Conecta]i sistemul de alar-mare la un dispecerat de mon-itorizare- Monta]i o ^ncuietoare de^nalt\ siguran]\ la u[a deacces ^n locuin]\~ncuietoarea trebuie montat\corect, ^n a[a fel ^ncât accesuldin exterior la [uruburile deprindere s\ fie imposibil, iarcilindrul s\ fie complet

acoperit de silduri pentru aevita ruperea lui.Dac\ locui]i la cas\ putetimonta un sistem de:- Supraveghere video ^n exteri-or care s\ ^nregistreze oriceactivitate desf\[urat\ ^ncurtea locuin]ei- Protec]ie perimetral\ careavertizeaz\ asupra p\trunderiipersoanelor str\ine ^n curteadumneavoastr\- Iluminare cu senzori demi[careMai mult decât util pentrulinistea familiei dumneavoas-tr\ pot fi:- Interzicerea accesului ^nlocuin]\ [i refuzul de a dainforma]ii despre dum-neavoastr\, bunurile pe carele de]ine]i ori despre vecini,persoanelor str\ine carepretind c\ reprezint\ diverseinstitu]ii, dar care nu se potlegitima- Apelarea la o persoan\ de^ncredere care s\ v\ ridiceeventualele facturi sau^n[tiin]\ri l\sate ^n u[\ sau ^ncutia po[tal\, pe perioada câtlipsi]i de la domiciliu.- Utilizarea sistemului de secu-ritate antiefrac]ie care trebuies\ devin\ un obicei firesc, pre-cum ^nchiderea u[ii- Prezen]a unui câine- Evitarea depozit\rii ^n curteasau la u[a locuin]ei, la vedere,ambalajelor unor obiecte devaloare- ~n nici o situa]ie nu da]i cursla propunerea vreunei per-soane de a-i da bani, submotiva]ia c\ a fost trimis\ dec\tre fiu, fiic\, sor\, frate saualt\ rud\, care are o datoriede plat\ [i nici nu accepta]i s\vorbi]i când aceea persoan\v\ spune c\ la celalalt cap\t alfirului se afl\ ruda dum-neavoastr\, deoarece ve]i fi^n[ela]i [i p\gubi]i ^n acela[itimp.Deasemenea dac\ a]i fost vic-tima unei infrac]iuni saude]ineti date ^n leg\tura cu oeventual\ infrac]iune, solicita]i[i acorda]i sprijin Poli]iei localepentru prevenirea furturilor deanimale [i alte bunuri din gos-pod\ria dumneavoastr\, latelefon 0245658575.Indiferen]a nu face decât s\^ngreuneze prinderea autorilorcare, ^ntre timp, pot comite [ialte infrac]iuni.

Ag.[ef R\dulescu Sergiu

Extras din Legea nr. 350/06.07.2001 privind Amenajarea teritoriului [i urbanismului

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

ARTICOLUL 1Rolul Regulamentului

general de urbanism (1)Regulamentul generalde urbanism reprezintãsistemul unitar de normetehnice [i juridice carestã la baza elaborãrii pla-nurilor de amenajare ateritoriului, planurilorurbanistice, precum [i aregulamentelor locale deurbanism.(2)Regulamentul generalde urbanism stabile[te,în aplicarea legii, regulilede ocupare a terenurilor[i de amplasare a con-struc]iilor [i a amenjãriloraferente acestora.(3) Planurile de amena-

jare a teritoriului sau,dupã caz, planurileurbanistice [i regula-mentele locale deurbanism cuprind normeobligatorii pentruautorizarea executãriiconstruc]iilor. ARTICOLUL 2Domeniul de aplicare

(1)Regulamentul generalde urbanism se aplicã înproiectarea [i realizareatuturor construc]iilor[i iamenajãrilor, amplasatepe orice categorie deterenuri, atât în intravi-lan, cât [i în extravilan.(2) Se excepteazã de laprevederile alin. (1) con-

struc]iile [i amenajãrilecu caracter militar [ispecial, care se autor-izeazã [i se executã încondi]iile stabilite delege.

ARTICOLUL 3Terenuri agricole din

extravilan (1)Autorizarea executãriiconstruc]iilor [i amena-jãrilor pe terenurile agri-cole din extravilan estepermisã pentrufunc]iunile [i în condi]iilestabilite de lege.(2) Autoritã]ile adminis-

tra]iei publice locale vorurmãri, la emitereaautoriza]iei de constru-ire, grupareasuprafe]elor de terenafectate construc]iilor,spre a evita preju-dicierea activitã]ilor agri-cole.

ARTICOLUL 4Terenuri agricole din

intravilan (1) Autorizarea executãriiconstruc]iilor peterenurile agricole dinintravilan este permisãpentru toate tipurile deconstruc]ii [i amenajãrispecifice localitã]ilor, curespectarea condi]iilorimpuse de lege [i deprezentul regulament.

(2) De asemenea,autorizarea prevãzutã laalin. (1) se face curespectarea normelorstabilite de consiliilelocale pentru ocupareara]ionalã a terenurilor [ipentru realizarea urmã-toarelor obiective: a) completarea zonelorcentrale, potrivitcondi]iilor urbanisticespecifice impuse de car-acterul zonei, având pri-oritate institu]iile pub-lice, precum [i serviciilede interes general;b)valorificarea terenurilordin zonele echipate cure]ele tehnico-edilitare;c) amplasarea con-struc]iilor, amenajãrilor[i lucrãrilor tehnico-edilitare aferente aces-tora în ansambluri com-pacte. (3) Prin autoriza]ia deconstruire, terenurileagricole din intravilan sescot din circuitul agricol,temporar sau definitiv,conform legii.

ARTICOLUL 5Suprafe]e împãdurite

(1)Autorizarea executãriiconstruc]iilor [i amena-jãrilor pe terenuri cudestina]ie forestierã esteinterzisã. În mod excep]ional, cu

avizul organelor adminis-tra]iei publice de spe-cialitate, se pot autorizanumai construc]iilenecesare între]ineriipãdurilor, exploatãrilorsilvice [i culturilorforestiere.La amplasareaacestor construc]ii se vaavea în vedere deza-fectarea unei suprafe]ecât mai mici din culturaforestierã.(2) Cabanele [i alte con-

struc]ii [i amenajãri des-tinate turismului vor fiamplasate numai laliziera pãdurilor, cu avizulconform al MinisteruluiApelor [i Protec]ieiMediului, al MinisteruluiAgriculturii, Alimenta]iei[i Pãdurilor [i alMinisterului Turismului.(3) Delimitarea pejude]e a terenurilor cudestina]ie forestierã,stabilitã în condi]iilelegii, de cãtre organelede specialitate aleadministra]iei publice,se comunicã consiliilorjude]ene prin ordinulministrului apelor [i pro-tec]iei mediului [i alministrului agriculturii,alimenta]iei [i pãdurilor.

ARTICOLUL 10Expunerea la riscuri

naturale (1) Autorizarea executãriiconstruc]iilor sau a ame-najãrilor în zoneleexpuse la riscuri natu-rale, cu excep]ia aceloracare au drept scop lim-itarea efectelor acesto-ra, este interzisã.(2) În sensul prezentuluiregulament, prin riscurinaturale se în]elege:alunecãri de teren,nisipuri mi[cãtoare,terenuri mlã[tinoase,scurgeri de toren]i, eroz-iuni, avalan[e dezãpadã, dislocãri destânci, zone inundabile[i altele asemenea,delimitate pe fiecarejude] prin hotãrâre aconsiliului jude]ean, cuavizul organelor de spe-cialitate aleadministra]iei publice.

Referent, Alexandru Alexandru

S o c i e t a t e aDistrigaz SudRe]ele operatorlicen]iate de dis-tribu]ie a gazelornaturale, are ca obiectiv principal, alimentareaconsumatorilor din localitatea dumneavoastra înconditii de siguranta, respectiv asigurarea continu-it\]ii în furnizarea gazelor naturale la parametrioptimi de func]ionare precum [i securitatea tehni-ca a obiectivelor, în conformitate cu prevederileLegii gazelor 351/2004, cu modificarile [i com-plet\rile ulterioare.Pe lâng\ exploatarea [i între]inerea sistemului dedistribu]ie a gazelor natural din localitatea dum-neavoastr\, una din obliga]iile serviciului public dedistribu]ie a gazelor naturale o constituie avizarealucr\rilor desf\surate în zona de protec]ie [i sigu-ranta]a conductelor, bransamentelor, sta]iilor [iposturi de reglare m\surare, amplasate în domeni-ul public, potrivit reglementarilor tehnice ^n vigoareaplicabile. Aceste lucr\ri executate de diferitefirme la retelele edilitare de utilit\]i (telefonie, ap\,

canalizare, etc)precum [i refac-erea/reabil itareac\ilor de comuni-ca]ie rutiera [i piet-

onal\, pot afecta conductele [i bransamentele degaze naturale, punând în pericol via]a persoanelor,bunurile materiale [i mediul.

În scopul prevenirii unor situa]ii cu urm\ritragice, societatea noastra î[i propune demarareaunei campanii de informare a acestor firme, rezul-tatul urm\rit fiind constientizarea cauzelor care potgenera agresiuni asupra conductelor [ibran[amentelor de gaze naturale (modalit\]i deprevenire, asigurarea consultan]ei de specialitatela lucr\rile desf\[urate, etc) [i nu în ultimul rând,consecin]ele acestor agresiuni.

Punând la dispozi]ie lista firmelor careexecut\ astfel de lucr\ri ^n domeniul public,Prim\ria ^[i face datoria de a furniza informa]iilesolicitate [i de a contribui la campania de infor-mare a popula]iei.

Distrigaz sud - re]ele GDF SUEZ v\ informeaz\

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

16 De interes cet\]enesc! SEPTEMBRIE 2010

~nceput\ cu un an [i jum\tate în urm\, ac]iunea"Adopta un km!" se afla la a V-a edi]ie. Pornit\ dinini]iativa primarului ora[ului R\cari, ac]iunea decur\]enie, "Adopta un km!" s-a bucurat înc\ de laînceput de o participare masiv\ (900 de voluntari)sus]inut\ de un num\r de utilaje suficient de marepentru transportul celor câtorva mii de saci de gunoi.Iat\ c\ ideea noastr\ a fost preluat\ la nivel na]ional,prin ac]iunea "Let's do it, Romania!", cel mai mareproiect de implicare social\ organizat pân\ în prezentîn România, care î]i propune cur\]area mormanelorde gunoi formate din indiferen]a oamenilor, înarealele naturale ale ]\rii. La 25 septembrie 2010,din ora[ul R\cari, au participat 1100 de persoane(elevi, tineri [i adul]i) care au cur\]at gunoaiele dincele 19 loca]ii depistate anterior [i fotografiate."Recolta" str\daniei participan]ilor a însumat 3800 desaci cu gunoi menajer, strâns selectiv (peturi, pro-duse textile, hârtie, plastic, etc) iar cu utilajele au fostdislocate mormanele de moloz [i alte materiale deconstruc]ii transportate [i folosite la nivel\ri de teren.Pentru transportul celor 3800 de saci din zoneledezafectate, la punctele de depozitare, am folosit 16utilaje (vola, ifron, tractoare [i remorci, un autoexca-vator [i un tir) o parte din dotarea prim\riei, celelaltedin sponsoriz\ri (agen]i economici din zona). Amintim

firma Agromar, pe domnii Achim Ion, Voicu Dan,Mircea Valentin, {erban Victor, Cristea Daniel, EneMihai, Ilie {tefan, Nelepcu Daniel, Buia Valentin.Ac]iunea a fost preg\tit\ cu mult timp înainte princompletarea documentelor privind participarea mino-rilor, întocmirea listelor cu ceilal]i voluntari,aprovizionarea cu materiale: m\nu[i [i saci menajeri.La orele 9:00, în data de 25 septembrie ac, ac]iuneaa demarat prin deplasarea în teren a celor 38 deresponsabili [i a echipelor lor (peste 30 de persoanefiecare)Au fost acoperite cele 19 loca]ii cu efective suficientepentru c\ ac]iunea sa se bucure de coerent\ [i efi-cient\. C\tre orele 14:00 se c\rau spre bazele dedepozitare ultimile cantit\]i de saci de gunoi.Apreciem promptitudinea firmei Supercom care aînceput - dup\ orele 16:00 - preluarea sacilor de labazele de depozitare.Un cuvânt de mul]umire al primarului localit\]iiR\cari, dl Marius Carave]eanu, pentru participareaîntr-adev\r numeroas\ a voluntarilor, pentru calitateaactivit\]ii desf\[urate în teren [i în mod deosebitmul]umiri [colilor care au r\spuns cu promptitudinela aceast\ ac]iune de voluntariat dar [i de educa]ie.Cele dou\ obiective ale ac]iunii sunt: cur\]area mor-manelor [i transportul acestora, dar [i prevenirea rea-

pari]iei gunoaielor în arealele naturale.Organizatorii s-au gândit, ca în perioada imediaturm\toare, s\ planteze panouri în zonele cur\]ate cutextul: "Aceast\ zon\ a fost cur\]at\ de noi, în 25septembrie 2010 [i a[a dorim s\ r\mân\!" Implic\-te!” V\ mul]umim.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

Echipa de la Ghimpa]i

SEPTEMBRIE 2010 17Realitatea ^n imagini

~ncuraj\m apari]ia unor aspecte frumoase, ca acesta,apar]inând gospod\riei domnului Sandu Nicolae, stradaCaraiman, num\rul 96, S\bie[ti. {i ceilal]i cet\]eni pot s\ iaexemplu.

Au trecut trei anotimpuri peste “colina” din imagine, r\mânândca proprietarul, domnul Albu Tudor, strada Bucegi, nr. 194,S\bie[ti, s\ numere zilele pân\ la apari]ia unei eventualerecolte, nu [tim cât de fructuoas\...

“Moda” de a avea ^n fa]a gospod\riei o gramad\ - mai mic\sau mai mare de materiale de construc]ii, este^mp\mântenit\^n localitatea S\bie[ti. Domnul Tudor Ion, strada Gorunului,num\rul 130, nu s-a l\sat mai prejos [i [i-a “proptit” ^n gardo cantitate considerabil\ de nisip. Amenda e mare!

La domnulB\lan Alexandru, strada Gârlei, num\rul 89,B\l\ne[ti, intrarea ^n gospod\rie este un exemplu de bun\orânduial\ [i frumuse]e. Bravo!

Iat\ o dovad\ de neglijen]\ privind domeniul public, doamnaIoni]\ Elena, Strada Gorunului, num\rul 171, S\bie[ti,uitând s\ introduc\ ^n curte cantitatea de nisip r\mas\ dup\lucr\rile de construc]ii. Vom reveni!

Foarte frumos gardul, dar, ce ne facem cu pietri[ul aruncatde izbeli[te ^ncolo [i ^ncoace? (Radu Ion, Strada Bradului,num\rul 164, S\bie[ti)

Foarte frumoas\ intrarea ^n gospod\ria doamnei B\lanAlexandra, Strada Mihai Viteazul, num\rul 73, B\l\ne[ti.Salut\m ini]iativa acesteia de a planta puie]i [i de a amenajaronduri de flori. Bravo!

Gr\mezi de pietri[, [an] acoperit, ne ^ntreb\m: la ce oare maie bun\ ]eava de scurgere a apelor pluviale? P\cat de investi]ie.({andru Gheorghi]a, Strada Bradului, num\rul 163, S\bie[ti)Vom reveni!

Acelea[i aspecte, care ^ncalc\ legea, le ^ntâlnim [i la doamnaStoica Georgeta, strada Bradului, num\rul 150, S\bie[ti,care, pentru siguran]a p\str\rii intacte [i pentru “vecie” a can-tit\]ii de pietri[ agonisite, a “amenajat” un g\rdule] inestetic.Aceea[i ^ntrebare: Ce rost are teava de scurgere a apelor pluviale?

Salut\m interesul manifestat de doamna Dinc\Anastasia, strada Gorunului, num\rul 165, S\bie[ti,care a amenajat intrarea ^n gospod\rie. Mai r\mâne ca[an]ul s\ fie adâncit cum se cuvine.

“~ntrecerea” de c\rat materiale de construc]ii pe domeniulpublic, continu\...^n dispre]ul legii. (intrarea ^n gospod\riadomnului Munteanu Florin, strada Bradului, num\rul 156B,S\bie[ti).

Ne cerem scuze c\ am ^ntârziat cu aceast\ imagine. Ne-a]im\rturisit: “Acuma, maic\, la un an de zile, a]i venit?!”(doamna Sandu Maria, strada Bradului, num\rul 156,S\bie[ti) Vom veni mai des!

18 SEPTEMBRIE 2010

Strada cu nume de munte, CARAIMAN, se pare c\ arevoca]ia mun]ilor ^n miniatur\ din pietri[, nisip.Iat\ c\ ^ntâlnim [i hâjuri de arbori crescu]i la ^ntâmplare.

Vom reveni! (Mihai Mariana, strada Caraiman, num\rul 99)

Acelea[i aspecte nedorite, te ^ntâmpin\ la tot pasul ^naceast\ localitate. La domnul Gherlan Gheorghe, stradaConstantin Brâncoveanu, num\rul 56, pietri[ul str\juie[teintrarea ^n gospod\rie.

Iat\ un aspect de nerespectare a legii: lipsa [an]ului, gardulinestetic, gr\mada de nisip uitat\ pe domeniul public, ladomnul Coman Constantin, strada Constantin Brâncoveanu,num\rul 160, St\ne[ti. Aten]ie, amenzile sunt mari!

La domnul Ivan Gheorghe, Strada Gorunului, num\rul 131,S\bie[ti, am observat c\ de mult\ vreme, zace uitat\ ogr\mad\ de pietri[, de[i lucr\rile de construc]ii s-au terminat.Pe când introducerea ei ^n propria gospod\rie?! Vom reveni!

Invit\m pe domnul Ghi]oiu {tefan, strada ConstantinBrâncoveanu, num\rul 6, St\ne[ti, s\ eliberezedomeniul public, ^n buna tradi]ie a unui om gospodar,dup\ cu arat\ amenaj\rile din curte.

De[i e localizat\ lâng\ intrarea ^n curte, la doamnaNi]\ Maria, strada Mihai Viteazul, num\rul 67,B\l\ne[ti, gr\mada de pietri[ ocup\ domeniul public,ceea ce contravine legii. V\ rug\m s\ ac]iona]i!

Invit\m pe doamna Matei Ana, strada Caraiman, num\rul 100,S\bie[ti s\ introduc\ pietri[ul ^n curte pân\ la c\derea iernii,nu de alta dar, dup\ aceea va fi mai greu de f\cut aceast\lucrare. Vom reveni!

La domnul Dragomir Ion, strada Constantin Brâncoveanu,num\rul 92, St\ne[ti cu un pic de efort cantitatea de pietri[r\mas\ ^n strad\ poate fi introdus\ ^n curte. Nu de alta dar,e p\cat de [an]ul [i de pode]ul amenajate.

Desi constructia a fost terminata, surplusul de pietris aramas in asteptarea gospodarului care sa-i gaseasca un locmai bun, adica in curte. Vom reveni! (Ionita Andrei nr 82,Sabiesti)

Intrarea ^n gospod\ria doamnelor Marin Anica [i Manea Ioana,strada Mihai Viteazul, num\rul 38, B\l\ne[ti, este ^ngreunat\de o p\durice de arboret pitic sau mai mare, singura grij\ aproprietarelor fiind alungarea musafirilor nepofti]i. Legeaspune altceva [i o vom aplica!

Chiar dac\ domnul Chiri]\ Gheorghe, strada Bucegi,num\rul 72, S\bie[ti [i-a pus casa cu spatele lagr\mada de nisip, ^l invit\m s\ elibereze domeniulpublic pentru a nu ^nc\lca legea. Vom reveni!

Situat\ pe strada Gârlei, num\rul 86, B\l\ne[ti,gospod\ria domnului Voicu Nicolae este str\juit\ la intrarede acareturi [i gr\mezi de b\legar, garnisite cu crengi [iburuieni de tot felul. A[tept\m eliberarea domeniuluipublic. Vom reveni!

Realitatea ^n imagini

19SEPTEMBRIE 2010 Via]a medical\

Conform studiilor f\cute de psihologulHaward Gardner de la UniversitateaHarvard exist\ opt tipuri de inteligen]\:verbal\, logic\-matematic\, muzical\,corporal\-kinestezic\, spa]ial\, inter-personal\ (cu oamenii), intrapersonal\(cu sinele) [i natural\ (legat\ de natura).De cele mai multe ori ^ns\ p\rin]ii vor s\afle coeficientul de inteligen]\ al copi-ilor pentru a [ti ce astept\ri s\ aib\ dela ei. Psihologul Haward Gardner a realizatstudii extinse pe subiec]i foarte diferi]i:oameni talenta]i, genii, oameni care ausuferit afect\ri ale creierului, a[a-numi]ii idio]i-savan]i, adul]i normali,exper]i din diverse profesii [i oameni dinculturi diferite. ~ncercând s\ afle cumanume sunt inteligen]i oamenii a ajunss\ descrie 8 tipuri de inteligen]\.Inteligen]a verbal\ sau inteligen]a cucuvintele, presupune abilitatea de avorbi, de a scrie. O persoan\ cu un ast-fel de tip de inteligen]\ poate ^nva]a cuusurin]\ mai multe limbi str\ine. Poatefi o persoan\ cu talent orator sau scri-itoricesc. Inteligen]a verbal\ estecapacitatea de a folo[i limbajul pentru aatinge anumite scopuri. Cei care au oastfel de inteligen]\ pot fi buni scriitori,ziari[ti, diploma]i, negociatori,

vânz\tori, translatori, avoca]ietc. Inteligen]alogic\-matematic\ implic\ abili-tatea de a analiz\.Cei ce au o inteligen]a logic\-matematic\ pot fi performeri ^ndomeniile ce ]in de calcule, dereguli, de principii [tiintifice.Abilitatea de a gândi logic-matematic poate fi cu succesfolosit\ ^n brokeraj, domeniul bancar,management, [tiinte exacte, comer].I.T. etc. Inteligen]a muzical\ reprezint\talentul de a performa, de a crea, de aaprecia muzica. Acest tip de inteligen]\este ^ntânit la interpre]i vocali sauinstrumentali, dansatori, actori, compozi-tori etc.Inteligen]a corporala-kinestezica serefer\ la poten]ialul de a utiliza ^ntregulcorp sau p\r]i ale corpului pentru arezolva probleme, pentru a face sport,pentru a realiza crea]ii vestimentare.Sunt oamenii care au o abilitate aparte^n a-[i folosi mâinile sau picioarele saucorpul ca ^ntreg pentru a exprima, acrea, a performa. Astfel de oameni potfi sportivi, buc\tari, designeri, chirurgi,actori, maseori, kinetoterapeu]i sau potavea profesii tehnice. Inteligen]aspa]ial\ este poten]ialul de a

recunoa[te [i opera cu modele dinspa]ii largi sau din zone bine delimitate.Este acea capacitate de analiza [i sin-teza. Aceasta capacitate este ^n modobi[nuit specific\ b\rb\]ilor. Inteligen]aspa]ial\ ajut\ la realizarea oric\rui tipde proiect sau de strategie.Inteligen]a interpersonal\ sauinteligen]a cu oamenii, arat\ capaci-tatea persoanei de a ^n]elege inten]ii,motiva]ii, dorin]e ale oamenilor [imodul eficient ^n care reu[este s\lucreze cu oamenii. ~ntr-o anumit\m\sur\ inteligen]a cu oamenii este car-acterizat\ printr-o capacitate empatic\.Empa]ia fiind abilitatea unei persoanede a sim]i [i ^n]elege tr\irile [i gândurileunice, subiective ale altei persoane. Inteligen]a intrapersonal\ implic\ abili-tatea de a se ^n]elege pe sine, de aavea un model propriu incluzânddorin]ele, fricile, capacit\]ile [i de a-lfolosi pentru a face bine altora. Unexemplu de folosire al acestui tip deinteligen]\ este medita]ia.Inteligen]a natural\ se refer\ larecunoa[terea [i clasificarea florei,faunei, aplicarea legilor lumii viet\]ilor,talentul de a avea grij\ [i de ainterac]iona cu variate viet\]i. Acest tipde inteligen]\ ajut\ oamenii s\ seocupe de cultivarea p\mântului, de^ngrijirea [i studierea plantelor, ani-malelor, de studierea fenomenelor nat-urale, a reliefului, sau care vor s\ seocupe de cercet\ri ^n domeniu. Oameniiinzestra]i cu aceasta inteligen]\ pot fibuni biologi, dresori, meteorologi etc.Pentru p\rin]i a[ recomand\ ca fiindmult mai util\ stimularea dezvolt\riiinteligen]ei decât masurarea ei. Copiiipot fi extrem de inteligen]i cu lucrurilecare le plac. E important s\ le fiedeschis orizontul. Psihologic orice omare capacitatea de a fi mai bun decâteste azi. {i e mai bun atunci când sesimte ^ncurajat, stimulat.Inteligen]a e un poten]ial imens ^nfiecare, doar ca adesea adul]ii dinpreajm\ o judec\ dup\ criteriile lorsubiective. De exemplu, un copil carenu reuse[te s\ aib\ performan]eledorite de p\rinte la matematic\, dar areo pasiune pentru imagini, este la fel deinteligent ca un olimpic la matematic\,doar ca e inteligent cu altceva. {coalatrebuie s\ fie doar una dintre activit\]i,nu activitatea de baz\, unic\, solici-tant\, performant\. Pentru copilulinteligent este foarte important s\ aib\diversitate.

Inteligen]a, mai mult decât un coeficient!

(continuare 3)Se spune ca suntem prizonierii pro-priei min]i [i pentru a o elibera minteanoastr\ trebuie s\ recurg\ la ceva.Este absolut adev\rat. Când gândimmult [i intens la o idee se formeaz\noi conexiuni, re]ele neuronale noi, cuo chimie nou\ care se înregistreaz\pozitiv la nivelul hipocampusului.Un neuron nou care apare, dac\ înclipa aceea nu vi cu o informa]ie nou\,cu un antrenament intelectual, în clipaaceea neuronii mor, au nevoie deinforma]ii, nu pot sta singuri f\r\func]ionalitatea lor. De aceea esteimportant ca noi s\ ne ax\m pe ogândire pozitiv\, pe sentimente pozi-tive, pentru ca nu este suficient s\gânde[ti, ci s\ le tr\ie[ti în acela[itimp. Exist\ o corela]ie între zonanoastr\ frontal\, care înseamn\ zonanoastr\ de gândire [i zona amigdalei,zona creierului afectiv, aflat undeva încentrul creierului. În via]\ lipsa senti-mentelor provoac\ un gol imens, ar fio continuare trist\ a vie]ii. Uniculorgan care func]ioneaz\ într-o sensi-bilitate excep]ional\ este creierul, nustomacul, nu ficatul. Creierul e atât desensibil încât el reac]ioneaz\ la tr\irilesentimentelor noastre, la lungimeatr\irii unui sentiment (una este s\ tesuperi câteva minute [i alta s\ fi

suparat zile întregi), asta înseamn\deja formarea de noi retele ra]ionale.Neuronul este extrem de vulnerabil lasentimentele [i la modul nostru degândire. Mi de neuroni mor în timpulunor conflicte chiar mici. Neuronul î[ifabric\ singur factorul de cre[tere,starea de anxietate, de frica, stresul,blocheaz\ eliberarea factorului decre[tere [i neuronii în absen]a lor î[ipierd vitalitatea [i nu se mai ob]in noineuroni [i iat\-ne ajungem din nou laboala pân\ la Alzheimer. A[adar,izvorul fericirii este concordan]a sufle-tului cu sine însu[i [i cu mediul moral-social. Deci, se impune un echilibrupsihic [i sufletesc [i o adaptare lamediul socio-moral, o prelucrare amaterialului, a conceptelor moraleizvorâte din societate. Nu se poatevorbi de fericire, decât atunci cândexist\ armonie între facult\]ile psihice[i echilibrul sufletesc. Inteligen]a, princunoa[tere, ne face s\ ne ridic\mdeasupra durerii, sa-I cautam cauzele,s\ o în]elegem [i întelegerea dureriiînseamn\ mic[orarea, dac\ nu dis-pari]ia ei.(dup\, Chimia fericiri” - de Prof. Dr.Dumitru Constantin-Dulcan)

CIRCUMSTAN}ELE FERICIRII - A ST|RII DE BINE

Dr. Carp MarioaraPr. {tefan Vlada

- Ghergani

Inteligen]a este una dintre caracteristicile foarte pre]uite, dar^n acela[i timp foarte dificil de m\surat [i de evaluat. Desigurca s-au dezvoltat tehnici diverse de m\surare a coeficientuluide inteligen]\, dar ele nu reu[esc s\ surprind\ integral aceastpoten]ial [i gradul ^n care a fost dezvoltat. De cele mai multeori se vorbe[te [i se m\soar\ inteligen]a logica-matematica,ignorându-se alte cel pu]in 7 tipuri de inteligen]\.

Surs\ important\ de substan]e nutritiveesen]iale, gogo[arii se remarc\ mai alesprin con]inutul de vitamina C (250 mg la100 g) [i prin cel de vitamina A (0,23mg/100 g), de vitamine din complexul B [ide minerale precum potasiul (165 mg ),fosforul (20 mg) [i calciul (9 mg).Gogo[arii mai con]in bioflavonoizi, eficien]idatorit\ propriet\]ilor puternic antioxidante.Caren]ele în asimilarea calciului pot ficorectate prin consumarea sucului degogo[ari în amestec cu suc de ardei gra[i(câte 150 mg pe zi).{i petele de pe piele pot fi estompate princonsumul sucului de gogo[ari, timp depatru-cinci s\pt\mâni (câte 100 mg pe zi).„Consuma]i în cure de lung\ durat\,gogo[arii ro[ii [i verzi previn cancerul decol uterin, de prostat\, de pancreas [ireumatismul.Mai mult, o diet\ bogat\ în gogo[ariprevine formarea cheagurilor de sânge",precizeaz\ Eugen Giurgiu, doctor înbiochimie cu competen]e în fitoterapie [inutri]ie.

Gogo[arii combatcaren]ele de calciu

Munca peste programafecteaza inima

Persoanele care lucreaz\ mai mult de 10ore pe zi au cu 60% mai multe [anse s\dezvolte probleme de inim\ sau s\ aib\ unatac de cord ^n compara]ie cu persoanelecare lucreaz\ doar 7 ore pe zi.Dr. Marianna Virtanen [i colegii s\i de laUniversitatea din Londra au urm\rit peste6.000 de cet\]eni britanici foarte ocupa]i,f\r\ boli de inima ^n istoria lor, timp de 11ani.Pe parcursul studiului, 369 de persoaneau suferit atacuri de cord – unele dintreele fatale – sau au fost diagnosticate cuboli de inim\ dup\ ce au cerut ^ngrijirimedicale pentru dureri ^n piept. Concluziilestudiului sus]in importan]a men]inerii unuiechilibru ^ntre munc\ [i timp liber. Exist\riscul unei expuneri ridicate la stres, maipu]in timp de relaxare [i de auto-^ngrijire.

Nucile scad nivelulcolesterolului „r\u”

din sângeNutri]ioni[tii recomand\ cel mult trei-patrunuci pe zi, deoarece o cantitate mai marepoate provoca probleme ale aparatuluidigestiv, precum dureri de stomacConsumul zilnic de nuci aduce mari ben-eficii persoanelor care sufer\ de sindromulmetabolic, afec]iune definit\ prin obezi-tate, un nivel ridicat al colesterolului înorganism, hipertensiune arterial\ [i diabet,sunt de p\rere speciali[tii în nutri]ie, cita]ide edi]ia englez\ a site-ului rusesc Pravda.Acestea au un con]inut ridicat de minerale- fier, potasiu, fosfor, magneziu [i iod, vita-mine - A, E, B, P si C, aminoacizi, gr\siminesaturate [i proteine.

cyanmagentayellowblack

SEPTEMBRIE 201020 Eveniment

"Let's do it" este deja un brand interna]ional. ~nseamn\ determinare, pasiune,convingerea c\ schimbarea se poate face oriunde. Exista 6 ]\ri ^n care proiec-tul a fost sau va fi organizat. Estonia, Lituania, Letonia, Portugalia, Slovenia siRomânia, care este cea mai mare ]ara din Europa, care s-a ^nscris ^n proiect.Mesajul proiectului poate fi acesta: "Atunci când oamenii sunt uni]i [i fiecarecontribuie cu ceva mic, se pot produce schimb\ri mari." Dovada rezultatelecampaniei ^n ora[ul R\cari. ~n localit\]ile R\cari [i Ghergani, num\rul celor

care au participat a fost impresionant iar rezultatele pe m\sura. Zonelecur\]ate de gunoaie au fost urm\toarele: drumul spre Lungule]u, zona IslazGhergani, zona Mega (fost berbecu]i). Num\rul sacilor menajeri ^n care aufost adunate gunoaiele este mare, iar imaginile al\turate stau m\rturie. LaR\cari, liceul [i [coala generala au venit cu efective puternice, cur\tândzonele: Canal Banc\, Canal DC 43 A [i Electrica - zona din jur. Mul]umim ^nc\ o dat\ voluntarilor pentru efortul depus.

Echipele se pregatesc s\ intre ^n teren, dup\ ce au primit materialele necesare.R|CARI

{coala cu clasele I-VIII R\cariIat\ câteva loca]ii unde elevii din

R\cari au depozitat sacii

Ehipele de voluntari de la Gherganial\turi de domnul primar.

SEPTEMBRIE 201021 Eveniment

~n acest colaj de imagini v\ vom prezen-ta informa]ii despre amploarea ac]iunii decur\]enie desf\[urata ^n localit\]ile Mavrodin,St\ne[ti, B\l\ne[ti, S\bie[ti [i Colacu.

~nc\ de la ora 09:00, copiii de la [coalaMavrodin ^mpreun\ cu p\rin]ii [i cadrele didac-tice (^n total 40 de persoane) cu mediatorii [colari[i elevi de etnie rrom\, personalul administrativ [imuncitor din C.A.M.S Ghergani, am demarat

ac]iunea de strângere a gunoaielor ^n zona Ampiu[i Cega. Numai cuvinte de laud\ pentru efortuldepus. La St\ne[ti, de[i num\rul participan]ilor afost mai mic, totu[i num\rul sacilor a fost mareumplând o remorc\ a fermei Agromar. LaB\l\ne[ti, pe valea Colentinei, voluntarii ^mpre-un\ cu Mihai Iulian au cur\]at zona, pe o distan]\considerabil\, remorca domnului Nelepcu Iondovedindu-se ne^nc\p\toare. O echip\ puternic\

este cea de la [coala Colacu, unde, peste 60 deelevi, 12 cadre didactice, 8 p\rin]i [i domnii Ilie{tefan, Nelepcu Dan, cu remorcile, au c\rat unnum\r apreciabil de saci cu gunoaie. La S\bie[ti, a fost cur\]at canalul iar domnulBuia Valentin a c\rat cu remorca sacii numero[ila punctul de depozitare. C\tre orele prânzuluivoluntarii au ^nceput ^ncarcarea sacilor ^n remorc\pentru a fi du[i la punctul de colectare.

Mavrodin

“Recolta” de gunoi la Mavrodin

Echipa de la Mavrodin

Echipa de la St\ne[ti Echipa de la B\l\ne[ti

Cu gesturi mici, ob]inem rezultate MARI!

Echipele de la Colacu

Conform promisiunii anterioare nevom ocupa ^n continuare deprezentarea celor mai importantelocalit\]i a[ezate ^n zona râului ced\ numele jude]ului nostru. A[adup\ cum am ar\tat la sfâr[ituldescrierii anterioare, unde ne-amocupat de cunoa[terea comuneiDâmbovicioara, la vale pe râulDâmbovi]a, se afl\ vestita comun\Ruc\r.

Aceasta ocup\ locul ^ntâi ^ntrecomunele din bazinul Dâmbovi]ei.Ca s\ ^n]elegem mai bine cât estede ^ntins, amintesc c\ acestareprezint\ 10,25 % din suprafa]atotal\ a bazinului Dâmbovi]ei, ^ncadrul c\ruia se afl\ ^ns\ 50 decomune [i trei ora[e. Suprafa]amare, incluzând integral zona de laizvoare pân\ la Cheia Mic\, precum[i bazinul Râu[orului, fac ca Ruc\ruls\ ^[i extind\ domeniul ^n to]i mun]iilimitrofi acestei v\i, fie total, ca ^ncazul F\g\ra[ului, fie par]ial, ca ^ncazul celorlal]i; totodat\ el ocup\ [io bun\ parte a culoarului Ruc\r -Bran. Acest cadru natural ^ntinscomplex [i variat, explic\ toponimiaextrem de bogat\ din care d\mcâteva exemple. Tr\s\turile reliefu-lui sunt fidel reflectate de denumirica Plea[a Posadei, C\pitanului, ~nCol]i, Roghina, Posada, Cheia,Podi[or, Lunca, Col]ii lui Andrei,Cremenii, Plaiu Mare, Mald\r,Muntele Gruiu, Piscu, Valea Larg\;foarte bogate sunt denumirile ceprovin din aspectele biogeografice -Valea Lupului, Râsului, Ursului,Porcului, Broasca, Grui, ValeaFrasinului, Lapuse]ului, MunteleP\ltine], Piscul Paltinului, Bradet,

etc. R\spândite sunt de asemeneaantroponimele: Valea lui Ecle, a luiAndreia[, Bastei, Iugei, a lui Ivan,T\ma[ului, etc.

Ruc\rul este situat ^ntre 650 -780 m altitudine [i s-a dezvoltat peun spa]iu restrâns ^n partea sudic\a acestui vast teritoriu, pe teraseleDâmbovi]ei [i Râu[orului, precum [ipe o serie de conuri de dejec]ie.Ruc\rul este o a[ezare de tipadunat, cu o mare densitate a gos-pod\riilor. Este ^nconjurat de^n\l]imi ca: Plea[a (1072 m) ^nnord, Vârfu' Crucii (1022 m) ^n est,Masivul Prislop - Vârtoape (1434 m)^n sud est, Plea[a C\pitanului(1362 m ) ^n sud vest. Se bucur\de un climat de ad\post nefiind ^ns\scutit de efectul inversiunilor detemperatur\ impuse de aerul recece se canalizeaz\ ^n timp de iarn\ ^nlungul Râu[orului - dinspre P\pu[a.~n dep\rtare, chiar din centrula[ez\rii z\rim c\ciula P\pu[ii,c\runt\ ^n cea mai mare parte aanului, precum [i alte vârfuri ^ntrecare se distinge cel ]uguiat al}efeleicii. Men]ion\m c\ re]eauahidrografic\ ce str\bate localitateaeste canalizat\, ferind astfelRuc\rul de inunda]ii [i rev\rs\ri,totodat\ conferindu-i o not\ apartede civiliza]ie.

~n acest loc, str\b\tut de unimportant drum ^nc\ din antichitate,a ap\rut [i s-a dezvoltat a[ezareacea mai de seam\ din sectorulmontan [i deluros al Dâmbovi]ei.~ntr-un document scris ^n limbalatin\ (o diplom\ din 19 noiembrie1377) Ruc\rul purta numele deRuffa Arbor. Momentele istoricecele mai semnificative din ^ndelun-gata sa existen]\ sunt expuse pelarg ^n lucrarea prof GheorgheP\rnu]\, pe care am folosit-o [i eu^n prezentarea ce urmeaz\.Vechimea ei mare este confirmat\de urmele castrului din locul numitSc\ri[oara, unul din punctele^nt\rite ale acelui LimesTransalutanus - de fapt, un punct de

control [i supraveghere roman.Castrul a fost descoperit ^n 1915 dec\tre Ruc\reanul paleograf DimitrieB\jeanu, cel ce g\se[te aici o seriede c\r\mizi care poart\ inscrip]iacohortei a II-a, Flavia Besorum(aflate ^n prezent la muzeul de isto-rie din Câmpulung). Fortifica]ia afost p\r\site de români ^n vremealui Hadrian, din cauza r\scoaleiantiromane din anii 117-118. Dup\cum vorbe[te Letopise]ul }\riiRomâne[ti, pe la 1290, pe apaDâmbovi]ei trebuie s\ fi trecut leg-endarul Negru Vod\, venind dinF\g\ra[ spre Câmpulung. De ase-meni, unii istorici au sus]inut c\lupta de la 1330 dintre CarolRobert, rege al Ungariei [i Basarab~ntemeietorul, ^n urma c\reia,primul fiind ^nfrânt, ]ara ^[i cap\t\independen]a, s-ar fi dat la PosadaRuc\rului. Tot aici, ^n retragere,Sigismund fusese lovit de Vlad Vod\^n strâmtoarea de la Posada, iar doiani mai târziu, ^n 1397, prin sattrece voievodul ardelean Stibor,venit s\-l ajute pe Mircea ^mpotrivalui Vlad, care, b\tut [i fug\rit s-a^nchis ^n cetatea de la Oratea. {irulevenimentelor continu\; ^n 1438 peaici trec o[tile conduse de Murad, ^n1427 venind de la Bran, craiulSigismund intr\ cu o[tile ^n ]ar\ totprin Ruc\r iar ^n 1445 acela[i lucru^l face [i Matei Corvin. Tot pe aicitrece spre Transilvania ^n 1459 -1460, Vlad }epe[, cel care ^[i ale-sese pentru o vreme re[edin]a laRuc\r, iar ^n 1476 {tefan Bathoricoboar\ ^n sat venind ^n sprijinul luiVlad }epe[.

Aflându-se ^ntr-o r\scruce impor-tant\ de drumuri, care legaTârgovi[tea de Transilvania, ^n tim-pul deselor schimb\ri istorice dinEuropa de sud [i centrul s\u cândotomanii r\scoleau ]inuturile [i lejefuiau, acest drum a fost martorulmultor evenimente. Printre acesteatrebuie s\ amintim: Radu de laAfuma]i s-a b\tut cu turcii conducide Mehmed Bei, primul reu[ind

s\-l ^nving\ pe turc datorit\ sprijinu-lui primit de la Zapolia care a sosit^n ]ar\ cu 30.000 de osta[i. PrinRuc\r ^nso]ind oastea muntean\spre Bran au mai trecut: RaduPaisie la 1541, Mircea Ciobanu la1550, P\tra[cu Vod\ la 1556. ~n1595, timp de o s\pt\mân\ apoposit aici Sigismund Bathory cuoastea sa numeroas\. ~n 1603{erban Vod\ cu o puternic\ armat\,chemat de bra[oveni ^mpotriva luiMoise Secuiul. Tot aici, ^n 1659 s-a^ntâlnit Radu Mihnea cu Rakoczycând au f\cut leg\tura [i leg\mântde alian]\. La 1664 sta]ionau ^nRuc\r c\l\re]i afla]i la dispozi]iaprincipelui Gheorghe Rakoczy, iar la18 mai 1653 Ruc\rul g\zduia pedoamna Elena, so]ia voievoduluiMatei Basarab. ~n aceast\ greaperioad\, ruc\renii sunt martoriiunor dese treceri de o[ti, fie din}ara Româneasc\ spre Transilvania,fie invers, de pe urma c\rora, local-nicii au avut multe de suferit. ~n1712 dup\ b\t\lia de la Poltava,regale Suediei, Carol al 12 - lea, apoposit un timp la Ruc\r.

~n vremea revolu]iei lui TudorVladimirescu, aici s-a retras [iIpsilanti pentru a se opune turcilor.~n 1848 domnitorul GheorgheBibescu, dup\ abdicare, ^n drum dela Câmpulung la Brasov - ^mpreun\cu familia, popose[te aici. La

04.07.1848, ruc\renii au pututaclama guvernul provizoriu care seretr\sese aici, unde au alc\tuit oscrisoare - proclama]ie - ce a fostsemnat\ de {tefan Golescu,Gheorghe Magheru, Christian Tell,N. B\lcescu, Al. Golescu [i Ca.Rosetti.

R\zboiul de independen]\prime[te tributul fiilor Ruc\rului, ^namintirea lor ^n 1912 s-a ridicat fru-mosul monument - din calcar deAlbe[ti - aflat ^n parcul Podi[or,având forma unui obelisk cu un vul-tur ^n vârf.

~n anul 1924 a fost ^n\l]at unuldintre cele mai frumoase monu-mente ale eroilor din ValeaDâmbovi]ei, c\zu]i ^n marele b\t\liide la Prav\], M\r\[e[ti, Bratocea,din primul r\zboi mondial.

~n sfâr[it, cel de-al treilea mon-ument al eroilor din Ruc\r, se afl\ ^ngr\dina public\ [i a fost ridicat ^namintirea celor 100 de Ruc\renijertfi]i ^mpotriva fascismului.

~n 1782 ia fiin]\ [coala dinRuc\r, ctitoria lui Gheorghe Smerna.Prima [coal\ particular\ ce s-a^nfiin]at ^n 1849 a fost condus\ deIon D Petrescu, fost comisar de pro-pagand\ al revolu]ia din 1848, care^n 1860 este numit subinspector[colar la Plaiul Dâmbovi]a.

S| NE CUNOASTEM JUDE}UL,ORA{UL {I OAMENII

Traian GrigorescuTehnician Silvic, Consilier local

SEPTEMBRIE 201022 Diverse

Atunci când nimic nu te mai ^ncânt\,oamenii pe care ^i cuno[ti nu te maiinspir\, nimeni nu te mai atrage [inici m\car Coasta de Filde[ nu maipare o destina]ie interesant\ se cheam\ca ai devenit greu de mul]umit. Totul adevenit subit fals, vad, pur [i simplunedemn de virtu]ile tale. Ce s\ mai - e[timult prea bun pentru lumea asta, pentruvia]a asta [i pentru tot ce se ^ntâmpl\ ^njurul t\u. E[ti mereu ^n c\utare de ceva,nu [tii sigur ce, joburi mai bune, rela]iimai pasionate, prieteni mai devota]i.Sigur, e greu ^n 2010 s\ nu devii pradanemul]umirii permanente. Dar oare chiarnu a mai r\mas nimeni ^n jurul t\u cares\-]i inspire prietenie, siguran]a? Chiarnu mai g\se[ti pe cineva c\ruia s\-i fiisincer? Sau ai uitat ^n a[a m\sur\ s\ tereconectezi cu tine, cu ceea ce ^]i dore-ai cândva…? Dup\ mine, se cheam\ caa trecut ceva vreme de c\nd n-ai maifost ^ntr-un "laca[ de stat cu capul ^nmâini, ^n mijlocul sufletului". ~n loculacela plin de certitudini, siguran]a, degrij\ [i p\sare, pentru ceea ce ^]i dore[ticu adev\rat. Din partea ta pentru tine.Acolo unde se ^ntâmpl\ s\ fie sinele t\ureal, adev\rul din tine. Dar asta e doar oteorie. S\ ne ^ntoarcem la tine, mereunemul]umit, mereu spunând "voi fi feric-

it atunci când…". Ne auto-convingem c\via]a va fi mai frumoas\ dup\ ce nec\s\torim, dup\ ce vom avea un copil,apoi al doilea. Apoi suntem frustra]i:copiii nu sunt suficient de mari [i vom fiferici]i când ei vor cre[te; apoi suntemfrustra]i c\ trebuie s\ ne confrunt\m cuadolescen]i. Cu siguran]\ vom fi maiferici]i când va trece etapa asta. Nespunem ca vom fi cu adev\rat ferici]iatunci când vom avea o ma[in\ fru-moas\, când vom putea merge ^ntr-ovacan]\ exotic\ sau când nu vom maimunci. Adev\rul e c\ nu exist\ unmoment mai bun decât cel actual pen-tru a fi ferici]i. Dac\ nu acum, atuncicând? Dac\ nu noi atunci cine? Via]afiec\ruia din noi va fi mereu plin\ deprovoc\ri. E de preferat s\ admi]i astafa]\ de tine ^nsu]i [i s\ decizi s\ fiifericit oricum. A[adar, bucur\-te defiecare moment pe care ^l ai [i bucur\-tede el mai mult atunci când l-ai^mp\rt\[it cu cineva special, suficient despecial ^ncât s\-]i petreci timpul [i adu-]i aminte ca timpul nu a[teapt\ penimeni. A[a c\ opre[te-te din asteptare,

pân\ când ma[ina sau casa ^]i va fipl\tit\. Pân\ când ^]i vei lua o nou\ cas\sau ma[in\. Pân\ când copiii vor plecade acasa. Pân\ când vei pierde cele 10kg ^n plus. Pân\ când o vei gasi pe fa]avisurilor tale. Pân\ te vei pensiona. Pân\vei muri. Opre[te-te, acord\-]i un timps\ te gânde[ti la tot ce ai [i recunoa[te-]i realiz\rile de pân\ acum, realiz\ri pebaza eforturilor tale. Atunci când faciacest exerci]iu, gânde[te-te la mil-ioanele de oameni care azi ^nc\ nu aumâncat pentru c\ nu au ce. Asumândfaptul ca ai reu[it s\ g\se[ti câtevalucruri pentru care merit\ s\ fii bucurospentru via]a ta, ^ntreab\-te ce po]i faceca s\ dai ^napoi. Nu ^ncepe s\ faci pla-nuri pentru o funda]ie de caritate, nu tegândi nici la "zeciuial\" [i nici la grija per-manent\ pentru ceilal]i. Po]i s\ faci cevamult mai simplu, f\când totu[i un efortzilnic de a da ^napoi. De câte ori nu amauzit cu to]ii c\ lucurile m\runte suntcele care conteaz\ mai mult - ^n special^n rela]ii? Posibilit\]ile sunt infinite, darpartea bun\ e c\ nimic din toate asteanu dureaz\ mai mult de 5 minute.

Uneori ne afl\m neputincio[i ^n fa]aatâtor activit\]i, de[i [tiam dinainte c\ni le-am planificat. Organizeaz\-]i tim-pul ^n a[a fel ^ncât s\ ai un timp ^n

fiecare zi ^n care s\ nu ai planificatnimic. Nu este un timp special pentrumedita]ie, sport sau un pui de somn.Acordându-]i acest timp ^n fiecare zi, ^]itransmi]i mesajul c\ via]a ta este"despre tine". ~n acest timp vei face cevace nu are legatur\ cu nimeni altcinevadecât cu tine ^nsu]i. Va fi o eliberare!Ultimul pas ^n acest proces este partic-iparea, ceea ce ^nseamn\ s\ fii proactiv^n via]a pe care o duci, [i nu reactiv.Majoritatea dintre noi ducem câ]iva saciprin via]\ sim]ind c\ ar trebui s\-iducem, dar oare câti din ace[ti saci sunteforturi con[tiente pentru a participa laceea ce se ^ntâmpl\ ^n vie]ile noastre [icâ]i sunt pe principiul de a face ce tre-buie f\cut? A[adar ^ntreab\-te ^n fiecarezi "Cum a[ putea participa proactiv lacrearea vie]ii mele de azi ^n a[a fel ^ncâts\ m\ simt bine?”. Pentru a]i aminticum s\ te bucuri de via]a ta, pur [i sim-plu spune stop a[tept\rii [i asum\-]iresponsabilitatea pentru propriul nivel defericire ^n fiecare zi.

Opre[te-te din a[teptare!

Ing. Adrian Carave]eanu

(va urma)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

6 M † Sf. ApostolToma; Sf. Mc.Erotiida10 D Duminica a20-a dup\ Rusalii14 J †) CuvioasaParascheva (Ia[i);Sf. Mc. de laMilano: Nazarie,Chelsie, Ghervasie[i Protasie16 S Sf. Mc.Longhin Suta[ul;Sf. Mc. Leontie [iTerentie; Cuv. Mal 17 D Duminica a21-a dup[ Rusalii(Duminica Sfin]ilorP\rin]i de la

Sinodul VII Ecumenic)18 L † Sf. Apostol [i Evanghelist Luca; Sf. Mc.Marin cel B\trân [i Iulian21 J †) Sf. Cuvio[i M\rturisitori Visarion, Sofronie,Sf. Mc. Oprea, Sf. Preo]i M\rt\rturisitori Ioan dinGales, [i Moise din Sibiel; Cuviosul Ilarion cel Mare23 S Sf. Apostol s,i Ierarh Mc. Iacov alIerusalimului, ruda Domnului; Cuv. Ignatie24 D Duminica a 23-a dup\ Rusalii26 M † ) Sf. Mare Mc. Dimitrie izvorâtorul-de-mir;Pomenirea marelui cutremur din Constantinopol(anul 740)27 M † ) Cuv. Dimitrie cel nou de la Bucure[ti; Sf.Mc. Nestor; Sf. Procla, sotia lui Pontiu Pilat31 D Duminica a 22-a dup\ Rusalii

Pentru situa]ii de urgent\ v\

oferim spre consultare programul

Centrului medical de permanen]\,

str. Tudor Vladimirescu nr.17 B

(Sta]ia de salvare) - R\cari

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti -

06.10.2010 - 31.10.2010

Telefon: 0245658864

Medic coordonator - Carp Marioara

Program: Luni-Vineri ^ntreorele 15-08 dim. Sâmb\ta[i Duminica: 24/24 de ore

Duminic\ - 3.08.2010Dr. Carp MarioaraLuni - 4.08.2010 Dr. Barbu RazvanMar]i - 5.08.2010Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 6.08.2010 Dr. Carp MarioaraJoi - 7.08.2010 Dr. Mladin AuricaVineri -8.08.2010 Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 9.08.2010Dr. Corneanu CorinaDuminic\ - 10.08.2010 Dr. Mladin AuricaLuni - 11.08.2010Dr. Birsila DanielMar]i - 12.08.2010 Dr. Barbu RazvanMiercuri - 13.08.2010 Dr. Carp MarioaraJoi - 14.08.2010 Dr. Corneanu CorinaVineri - 15.08.2010 Dr. Barbu RazvanSâmb\t\ - 16.08.2010 Dr. Corneanu CorinaDuminic\ - 17.08.2010

Dr. Grigorescu EcaterinaLuni - 18.08.2010Dr. Carp MarioaraMar]i - 19.08.2010 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 20.08.2010 Dr. Carp MarioaraJoi - 21.08.2010 Dr. Mladin AuricaVineri -22.08.2010 Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 23.08.2010Dr. Mladin AuricaDuminic\ - 24.08.2010 Dr. Barbu RazvanLuni - 25.08.2010Dr. Carp MarioaraMar]i - 26.08.2010 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 27.08.2010 Dr. Carp MarioaraJoi - 28.08.2010 Dr. Birsila DanielVineri - 29.08.2010 Dr. Mladin AuricaSâmb\t\ - 30.08.2010Dr. Barbu RazvanDuminic\ - 31.08.2010 Dr. Carp Marioara

23DivertismentSEPTEMBRIE 2010

- PODINA MARIAN - BACIU MARIA-RALUCA 05.09.2010

- DINCA CONSTANTIN - IORDACHEVIOLETA 11.09.2010

- GRIGORE IULIAN - ANDREI VERONI-CA 11.09.2010

- DINCA MARIUS - DINU NICOLETA11.09.2010

- CONSTANTIN LAURENTIU - CHIOSAFLORENTINA 12.09.2010

- IRIMIA FLORIN - DIMA IONELA18.09.2010

- COSTACHE IONEL-STELIAN -KANAK STEFANIA-AURELIA

18.09.2010- TILA ALEXANDRU- ADRIAN - ALBUMARIA-MADALINA 18.09.2010- DINCA CONSTANTIN - D|NAC OI}A

22.09.2010- H|ZM|JAN MARIUS-GABRIEL -

MANEA IONELA-ROXANA25.09.2010

- NICULAE C|T|LIN - VLAD LIVIA-NICOLETA 25.09.2010

MIHAI NASTASIA - BAL-ANESTI 78 ANI

PREDA GHEORGHE -RACARI 84 ANIBARSAN ANA -

MAVRODIN 80 ANIVILCU ION - CONTESTI

46 ANIALECU ALEXANDRA -

COLACU 57 ANIDINC| LIVIA 51 ANISERBAN NICOLAE -COLACU - 68 ANI

1. SAL| DE A{TEPTARE PENTRU {EFI.2. VITEZ| LA LUCRU - BUN LA TOATE -PUS LA NEVOIE PE GUR|3. AME}ITOR ~N GÂNDURI - UNITATE~NTR-UN LAN} AL SL|BICIUNILOR.4. ZEPELIN SCRIE! - R|U DÂMBOVI}EAN.5. PROPRIETATE BINE DETERMINAT|. 6. A{EZATE BINE PE RO}I. - F|CUT BINE7. SOLICIT| AJUTOR - DE}IN ~N PROPRI-ETATE8. JALNIC, LA PRIMA VEDERE - COLEGDIN INIM|!9. CÂNTARE MIORITIC| - CRE{TIN F|R|ACTE10. AGEN}IA PENTRU INTERVEN}IE ~NAGRICULTUR| (sigla) - RUDIMENTAR

1. CAS| APROAPE DE SFÂR{IT - ASALVAT CAPITOLIUL - ACORD VERBAL2. ~NC|LCIT - INTELIGEN}| ARTIFICIAL|LA PURTATOR.3 CASE DE BANI4. SUBSTAN}|... LA BAZ| 5. UNUL PESTE ALTUL...~N BLOC (sing)- A PRELUNGI O CONSTRUC}IE.

6. PRIVITOR...~N CASELE DE S|N|TATE 7. DRUMURI DE ACCES. - ORA{ ANTIC8. PRIMELE EDIFICII! - SE ALI-MENTEAZ| CU PAIUL - VÂRF CARPATIN9. STARE TRANDAFIRIE - LOC DE TRAS10 CAS| ~NALT|.

Ilie Georgian

RE

ZO

LVA

RE

NR

AN

TER

IOR

: {TI

IN}I

FIC

-CR

IN-R

UR

AL-O

I-VI

ITU

R|-

LOJ|

-AIN

-S-A

-UTI

L-TT

A-R

|CAR

-ZEI

-PAT

IN|-

TV-

MAT

-TIV

IRE-

ARO

M|-

OR

AR-S

ÂRG

-FR

A}I.

ORIZONTALVERTICAL

DECESE

AD|POSTURI

CEART|

MICU SAFTA-MARIA - 09.08.2010

DAIANU RADU-CRISTIAN - 31.07.2010

PETCU NATALIA-STEFANIA - 10.09.2010

Odat\, un credincios, recunoscutpentru sobrietatea sa, a fost între-bat: "Cum se face c\ nu te cer]iniciodat\ cu so]ia ta?". "Nimicmai simplu, a r\spuns el - cândsuntem ispiti]i s\ ne cert\m eudevin surd, iar so]ia mea devinemut\". "Bine, a continuat inter-locutorul, dar de ce este necesarca tu s\ fii surd [i so]ia mut\,nu-i suficient doar unul din voi?”."Dac\ doar eu a[ fi surd, so]ia arfi ispitit\ s\ spun\ lucruri pe carenici ea nu ar vrea s\ le aud\, iardac\ doar ea ar fi mut\, a[ fi eu

ispitit s\ aud lucruri pe care nicinu le-a spus."Aplicatie:Avem dou\ urechi [i o singur\limb\. De[i este numai una,totu[i, uneori spune mai multdecât pot auzi cele dou\ urechi.Ce s-ar întâmpla dac\ am aveadou\ limbi [i numai o ureche?"Dac\ crede cineva c\ este cred-incios [i nu-[i înfrâneaz\ limba...religia lui este zadarnic\". Deaceea este necesar\ o continu\"straj\ înaintea buzelor".

D.R

C|S|TORII

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

NA{TERI

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i

AluminiuInstala]ii sanitare

termice [i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

PRE}URI AVANTAJOASE

Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

M\numesc_____________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|...doar dac\ o spui!

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Ene Octaviana, secretarProf. Ion Livede, consilier

Dr. Marioara Carp, colaboratorPr. {tefan Vlada, colaboratorPr. Ioan Ciobanu, colaboratorProcesare- TehnoredactareProcesare- Tehnoredactare

Ruben Dumitru, ITNiculae Constantin, ITREDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: contact@primariaracari.roPublica]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.roTipografia CROMOMAN

Pia]a Presei LibereBucure[ti

ISSN: 1844-7678

± ±

± ±

cyanmagentayellowblack

~N RATE!

Domnu le P r i m a r ,

cyanmagentayellowblack

24 SPORT SEPTEMBRIE 2010

Urmeaz\ etapa a 10-acare programeaz\urm\toarele jocuri:Luceafarul Darmanesti -Flacara Moreni,Tisenmetal Colibasi -Gloria Cornesti, ComertulViisoara - PetrolulTargoviste, BradulMoroieni - Utchim Gaesti,Gaz Metan Finta - CSRacari, FC Contesti - ASDoicesti, AvantulProdulesti - Atletic Fieni,PAS Pucioasa - VointaPersinari, Recolta GuraSutii - FC PotlogiE

tap

a a

9-aETETAPAPA A XI-A 09.10.2010A A XI-A 09.10.2010

1. ATLETIC FIENI - PAS PUCIOASA2. AS DOICESTI - AV. PRODULESTI3. CS RACARI - FC CONTESTI4. UTCHIM GAESTI -GM FINTA5. PETROLUL TGV - BRADUL MOROIENI6. GLORIA CORNESTI - COM VIISOARA7. FLACARA MORENI - TISEN. COLIBASI8. FC POTLOGI - LUC. DARMANESTI9. V. PIERSINARI - GR.SC.AGR. NUCETETETAPAPA A XII-A 16.10.2010A A XII-A 16.10.20101. TISEN. COLIBASI - FC POTLOGI2. COM VIISOARA - FLACARA MORENI3. BRADUL MOROIENI - GLORIA CORNESTI4. GM FINTA - PETROLUL TGV5. FC CONTESTI - UTCHIM GAESTI

6. AV. PRODULESTI - CS RACARI7. PAS PUCIOASA - AS DOICESTI8. V. PIERSINARI - ATLETIC FIENI9. GR.SC.AGR. NUCET - LUC. DAR-MANESTIETETAPAPA A XIII-A 23.10.2010A A XIII-A 23.10.20101. AS DOICESTI - V. PIERSINARI2. CS RACARI - PAS PUCIOASA3. UTCHIM GAESTI - AV. PRODULESTI4. PETROLUL TGV - FC CONTESTI5. GLORIA CORNESTI - GM FINTA6. FLACARA MORENI - BRADUL MOROIENI7. FC POTLOGI - COM VIISOARA8. LUC. DARMANESTI - TISEN. COLIBASI9. ATLETIC FIENI - GR.SC.AGR. NUCET

PROGRAMUL CAMPIONATULUI 2010-2011 - LIGA A IV-A

C.S.R\cari-Bradul Moroieni1-0 (0-0). Stadion R\cari-Gazon foarte bun, timp bunde fotbal, spectatori 50. Amarcat: George Telehaci(65). Avertizati: Matei siMatache (ambii Bradul). Auarbitrat: Adrian Moroianu-Vlad Dragos, PetrutaIugulescu. C.S. Racari: C.Toader- I. Costache (80-C.Dumitru), C. Pelehaci, A.Iliescu, S. Sorescu, B.Trandafir (85-D. Popa), G.Pelehaci, B. Tudorache, I.Ionescu, A. Ghiorghita, I.Burtan (70-M. Sorescu).

^n edi]ia trecut\, C.S.R\cari a participat ^n liga a4-a, de unde a retrogradat.Conform R.O.A.F., C.S.M.Târgovi[te, care ret-rogradase ^n liga a 4-a, a

cesionat locul celor dinR\cari. (Chindia Târgovi[tea preluat locul din liga a3-a a lui F.C. Arges 2, ca s\nu mai existe tot felul despeculatii). ~n campionatultrecut, trupa din R\cari s-adescurcat greu ^ntr-o com-peti]ie jude]ean\ val-oroas\, dar nu a cedatpân\ la final. Iat\, a^nceput un nou campionat[i mic\ grupare din R\cariare alt\ “fa]\“. Dup\ 9etape ocupa locul 7, ceeace spune mult. Cum a fostposibil acest salt valoric^ntr-un ritm relativ scurt?Mai ^ntâi trebuie s\inform\m cititorii no[tri cafotbalul din R\cari are“mentor” pe fostul inter-na]ional dinamovist Lic\

Movil\. Evident, cu sprijinulnemijlocit al domnului pri-mar Marius Carave]eanu, aconsilierilor din jurul s\u. Atransferat câtiva fotbali[tivaloro[i, precum AndreiIliescu, cândva o promisi-une a fotbalului morenar,Ionescu, Pelehaci, Tudorache,fost junior la F.C.M.Targoviste in liga a 2-a. Cuaceasta trupa, C.S. R\cari^ncearc\ s\ formeze oechip\ capabil\ s\ semen]ina ^n liga a 4-a f\r\probleme.Jocul a pl\cut, a avut cur-sivitate la ambele por]i.Golul lui George Pelehaci afost frumos [i a f\cut difer-en]a, ^nclinând balan]a ^nfavoarea gazdelor.

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[uluiR\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

CS R\cari - pe locul 7 ^n Liga a IV-a

~NTÂLNIREA DE FOTBAL ~NTRE RAPID BUCURE{TI {I ELEVII {COLII DE FOTBAL “LIC| MOVIL|”

~n data de 29 septembrie ac. laorele 18:00, s-a desf\[urat labaza sportiv\ a ora[ului R\cariun interesant meci de fotbal^ntre echipele de juniori alecelor dou\ [coli de fotbal -

Rapid Bucre[ti [i “Lica Movil\”.~n fa]a unui public format din

p\rin]ii copiilor, meciul s-a bucurat de aprecierea unanim\.

Scorul ^ntâlnirii a fost 6-0 pentru Rapid Bucure[ti.