Cuprins de nostalgia vremurilor demult apuse, Președintele Românieis-a scos singur la hartă, indicând cu indicatorul pentru indicat, unei în-tregi na iuni corigente cumva la Geogra$ie, cum anume este importantăpentru ară, aderarea la Schengen. Astfel, urmărind mișcările demângâiere ale hăr ii geogra$ice a României, realizate chiar de însușiPreședinte, tot norodul a putut însfârșit pricepe de ce nu ne vrea Eu-ropa, europeni. Și cu această ocazie, românii au a$lat, încă o dată-n plus,că Ponta și cu Antonescu sunt de vină. Continuarea în PAGINA 5

ANNÉE 4 • NR.64 8 MAR. 2013 • 1ÈRE ÉDITION • PUBLICATION BIMENSUELLE INDÉPENDANTE ET GRATUITE • 6000 COPIES PAR MOIS • PUBLICITÉ: 514-814-8458 • EMAIL: office@ziarulimpact.ca

RRoommâânniiii vvoorr ffii îînn ““ŞŞeenngghheenn”” llaa mmoommeennttuull sseerrbbăărriiii PPaaşştteelluuii CCaaiilloorr

Noi date importantedespre statisticileCanadiene din 2012

Outrageous!!! Over10,000 complaints ofabuse from our seniors

De vorbă cu Paul Ipate:“Există o umilinţă ameseriei de actor”

Cursa draconică a luatsfârşit. Andrei Roşu aterminat pe locul 22

O poveste inedita în pagina 6

SPORT P.19INTERVIU P.14CANADA P.4CANADA P.2

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 1

Număr record de studenţi străini primiţi în Canada pe parcur-sul anului 2012Ministrul Emigraţiei şi Multiculturalismului, Jason Kenney, a anunţat într-un comunicat că pe parcursul anului 2012, Canada a primit un număr recordde studenţi străini, peste 100,000, aceasta Biind o creştere de 60% faţă deanul 2004.“Atragerea şi păstrarea celor mai buni emigranţi din întreaga lume, face partedin angajamentul guvernului în dezvoltarea economică a Canadei şi deasemenea, asigură prosperitatea ţării pe un termen lung” a declarant mi-nistrul Kenney. “Creşterea constantă a numărului studenţilor străiniconBirmă faptul că ţara noastră râmâne o destinaţie importantă pentruaceştia datorită oportunităţilor educaţionale remarcabile care există îninstituţiile noastre de învăţământ,” a mai declarant acesta.Potrivit unui raport din 2011 al Ministerului Afacerilor Externe şi ComerţuluiInternaţional (DFAIT), intitulat “Educaţie Internaţională: Un factor cheie alprosperităţii viitorului Canadei” studenţii străini contribuie anual cu maimult de opt miliarde de dolari la economia canadiană. În plus de beneBiciileeconomice, studenţii străini îmbogăţesc societatea canadiană cu ideile şiperspectivele lor, se mai arată în raport.În 2012 Canada a atins cel mai mare nivel al emigraţiei din is-toria ţăriiPentru al şaptelea an consecutiv, Canada a continuat creşterea număruluiimigranţilor, în 2012 acordându-se un număr record de rezidenţe perma-nente, 257,515. Acest număr se încadrează în planul guvernului careprevede anual acordarea unui număr de rezidenţe situat între 240,000 şi265,000. În Biecare an, începând cu 2006, Canada a primit, în medie, unnumăr de aproximativ un sfert de million de emigranţi.Pe parcursul celor şapte ani (2006-2012), în Canada au intrat anual, în medie,cu aproximativ 30,250 mai mulţi emigranţi, comparat cu deceniul prece-dent (1996-2005).

Ucraina şi China, se a&ă în topul ţărilor care au primit vizeturistice şi de studiiCanada a emis în anul 2012 un număr de 9.000 de vize turistice cătresolicitanţii ucrainieni, aceasta însemnând o creştere de 67 la sută faţă de anul2004. Începând cu anul 2006, rata de aprobare a vizelor de rezidenţătemporară era de 83 la sută, semniBicativ mai mare decât în perioada 2000-2005, cu 63 la suta, dar mai mică decât în 2012, când aceasta a atins pragulde 85 la sută. 787 de premise de studiu aprobate în 2012, reprezintă unrecord şi totodată o creştere de 496 la sută faţă de anul 2004.Aproximativ 1,5 milioane de canadieni îşi trag originile dinChina.În ceea ce priveşte China, în 2012 aceasta a fost ţara sursă din punct devedere al emigranţilor, cu 32,990 de rezidenţe permanente aprobate.Numărul vizitatorilor chinezi a ajuns la 235,000 în anul 2012, o creştere de158 la sută faţă de anul 2004, iar numărul de premise de studiu alocate s-aridicat la 25,245 – o creştere de 235 la sută faţă de anul 2004.Din anul 2011 durata unei vize cu intrări multiple a fost prelungită de la cincila zece ani, acest lucru permiţând vizitatorilor să intre şi să părăsească ţaraîntr-un interval de timp de până la maxim șase luni, în decursul celor zece anide viză. În plus, părin-ii și bunicii cetă-enilor canadieni și reziden-ilorpermanen-i sunt eligibili a aplica pentru Super Visa, care este, de asemenea,valabilă până la 10 ani și permite părin-ilor și bunicilo să rămână în Canada,timp de până la 24 de luni.

Noi date importante despre statisticile canadiene din anul 2012

Fondée Février 12, 2010Edité et distribué par le

CENTRE ROUMAIN DE MONTRÉAL

ADRESSE POSTALE109 Blvd Lévesque Est, Laval,H7G 4P7,

Quebec, CANADA

TÉLÉPHONE RÉDACTION / PUBLICITÉ:(514) 814-8458

E-mail: office@ziarulimpact.caWebsite: www.ziarulimpact.ca

Dépôt Légal Bibliothèque et Archives Canada:ISSN 1927-8063

EECCHHIIPPAA EEDDIITTOORRIIAALLĂĂMichel GRĂMADĂ - SPORTmichel.m@ziarulimpact.ca

Cezar IANCU - ACTUALITATEcezar.i@ziarulimpact.ca

Sorin ION - SPORTsorin.i@ziarulimpact.ca

Paul SCULLY - STIL DE VIAŢĂpaul.s@ziarulimpact.ca

Mihai MUNTEAN - FOTOmihai.m@ziarulimpact.ca

Andrada VĂSII - INTERVIURIoffice@ziarulimpact.ca

Armand VELINESCU - POLITICĂarmand.v@ziarulimpact.ca

Mario GRAMADA - DIRECTEURoffice@ziarulimpact.ca

Eduard IANCU - ÉDITEURoffice@ziarulimpact.ca

MISE EN PAGE ET GRAPHIQUES:E&C Solutions

Ziarul Impact este o publicaţie bilunară indepen-dentă ce nu beneficiază de nicio subvenţie dinpartea statului Român sau Canadian, a vreunuipartid politic din România sau Canada, ori a vre-unei persoane fizice. Articolele şi/sau fotografiile apărute în ziar şi/sauîn website-ul acestuia nu reflectă în mod necesaropinia redacţiei. Ziarul Impact nu este responsabilpentru conţinutul articolelor apărute în ziar, fiecareautor fiind direct răspunzător pentru conţinutul ma-terialului său. Ziarul Impact nu este responsabilpentru conţinutul reclamelor publicitare, pentruveridicitatea acestora sau a greşelilor prezente înanunţ.

51 PUNCTE DE DISTRIBUŢIE:(10) CÔTE-DES-NEIGES/NDG: - Plaza Côte-des-Neiges,Centrul Socio-Comunitar CDN, Complex Wilderton;Magazine: Krazy Kris, Krazy Smak, Fruiterie Anka,Euro-Deli; Restaurante: Parthenon; Patiserie Ange-lica; Cabinete medicale: Dr. Cornelia Bota, Biserici:Biserica Înălţarea Domnului;(3) MONTREAL CENTRU: Consulatul României; Char-cuterii: Fairmuont, Biserici: Sfântul Nicolae;(6) MONTREAL EST/NORD: Marché Adonis-Sauvé,Charcuterii: Balkani; Patiserie Romelia; PatiserieVatra; Biserici: Buna Vestire, Sf. Ioan Botezătorul; Sf.Dimitrie cel Nou;(4) ST-LAURENT: Magazine: Euro-Nec, Adonis; Com-panii de coletărie: Atlas Remus, World Line Cargo;(6) WEST ISLAND: Mourelatos, Adonis, Charcuterii:M.D, Zagreb, Euromix; Biserici: Acoperământul MaiciiDomnului;(3) ANJOU: Bonanza; Charcuterii: Zytynsky, Biserici:Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul; (6) LAVAL: Charcuterii: Transilvania, Balkani, MarchéBalkan - bulgăresc), Adonis; Farmacii: Lenuţa TudorDavid, Biserici: Naşterea Maicii Domnului.(4) RIVE SUD: Charcuterii: Balkani; Cracovia, Maga-zine: Marche Al-Chalal; Biserici: Sfântul Gheorghe;

(1) TORONTO: Compania de coletărie Atlas Remus;

(3) QUEBEC CITY: Magazin Chez Vladimir, BisericaNotre Dame de Jaques Cartier, Universitatea Laval;

(1) ROMÂNIA: Ambasada Canadei la Bucureşti.

Următoarea apariţie:Vineri, 22 martie 2013

EECCHHIIPPAA DDEE RREEDDAACCŢŢIIEE

PAG.2 | CANADA 8 MARTIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 2

INEDIT - CILTURĂ | PAG.3EDIŢIA 1 • 8 MARTIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

Obligaţi să-şi mânânce propriile fecale sau să-şibea propria urină, bătuţi pe tălpi, cu cartea detelefoane în cap, ameninţaţi cu câini fioroşi,umiliţi în cele mai oribile moduri, acestea suntdoar câteva din metodele extreme de reeducarela care deţinuţii politici au fost supuşi. Văărezentăm un articol preluat din ziarul Adevăruldespre cei mai fioroşi torţionari din România, oraşcu oraş, crimă cu crimă.Imaginaţia torţionarilor depăşea chiar şi cele maigroaznice metode de tortură folosite de Inchiziţieîn Evul Mediu. Cei care au trecut prin închisorilecomuniste şi au scăpat cu viaţă nu au uitat o clipăchinurile la care au fost supuşi de aceşti indivizi,fără suflet, cu cel mult patru clase, dar care erauşcoliţi vreo 3-4 luni în metode de torţionare.

Fostul deţinut politic Dumitru Dragomir a povestitreporterilor Adevărul despre metodele de torturăafişate în sediul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politicişi Deportaţi în Bărăgan din Turnu Severin.Nu există oraş în România unde torţionariisecurităţii să nu-şi fi pus amprenta asupradeţinuţilor. În penitenciarul din Oradea, deţinuţiinu erau văzuţi cu ochi buni de aceşti călăi. Oa-meni puşi la zid , mâini arse, zile în şir de stat înpicioare, sau obligatoriu ochelari atunci când eraubătuţi. Sunt doar câteva dintre practiciletorţionarilor.Penitenciarul din Aiud a fost în perioadacomunistă unul dintre elementele cele mai dureale sistemului represiv din România. Şi-a păstratcaracterul de spaţiu de pedepsire, reeducare şiizolare, de-a lungul întregii epoci comuniste. Dinacest punct de vedere, persoanele care au con-dus Penitenciarul Aiud în perioada respectivă potfi încadrate în categoria de „torţionari“.La aproape patru decenii de la dezafectare, în-chisoarea din Sighetu Marmaţiei încă este o a-mintire neagră în istoria comunismului. Este loculunde peste 200 de oameni au suferit chinuri in-imaginabile şi probabil cea mai de temut în-chisoare din perioada comunistă. Închisoarea dinSighet a fost numit iadul elitei româneşti.Printre închisorile comuniste din România în care,începând din 1945, au fost exterminaţi opozanţii„ciumei roşii”, se numără şi cea de la Galaţi. Înperioada în care aceasta l-a avut ca director-co-mandant pe capitanul Petrache Goiciu, puşcăriagălăţeană a dobândit sinstra faimă de „abatoruldeţinuţilor politici”. Numele lui Goiciu le dă şiastăzi fiori urmaşilor celor cărora, până să lecurme vieţile, acest torţionar cu o faimă sinistrăle-a transformat în coşmare greu de povestit.Petrache Goiciu, monstrul care a zidit de viu undeţinut politic, a inventat „carcera morţii” culatura de doar 40 de centimetri.

„Măcelarul de la Interne” şi „Maromet -bestia cu chip de om”Majoritatea torţionarilor proveneau din familiinevoiaşe, erau fie ţărani săraci, fie muncitori

necalifcaţi angajaţi în perioada de dinainte de Co-munism la treburile migăloase ale diverselor afa-ceri interbelice. Alţii, erau foşti infractori, armaperfectă a comuniştilor pentru a-i educa pe ”in-telectuali”.Jilava sau Văcăreşti sunt doar o parte din umbreleterorii în care torţionarii erau regi ai dureriibucureştene.

Vrâncenii n-au avut mult timp acces ladosarele torţionarilorTorţionarii ţăranilor vrânceni vor plăti pe lumeacealaltă pentru atrocităţile comise. Vrâncenii cares-au răsculat împotriva regimului şi care au trăitacum 60 de ani prigoana comunistă nu au avutşansa să afle cine au fost cei care i-au torturat, în-trucât accesul la dosarele securităţii a fost blocatmult timp după anii 1990.Abia în urmă cu mai mulţi ani, printr-un proiect alInstitutului Român de Istorie Recentă şi sprijinitde „Academia Caţavencu” au fost publicate nu-mele celor care au lucrat în fosta Poliţie Politică.

Carcera de 60 de cm pătraţi căptuşită pe in-teror cu cuie din SibiuColonelul Gheorghe Crăciun, fost şef al DirecţieiRegionale de Securitate Sibiu, despre care sespune că a inventat ca şi instrument de torturăcarcera de 60 de centimetri pătraţi pe 60 de cen-timetri pătraţi căptuşită pe interior cu cuie, şimaiorul Nicolae Briceag, fost şef al ServiciuluiRaional de Securitate Sibiu sunt persoane care auintrat în istorie pentru cruzimea de care au datdovadă în pedepsirea opozanţilor regimului co-munist.Unii agenţi din sistemul represiv comunist n-auieşit de sub lumina opiniei publice nici dupăRevoluţie. Aşa s-a întâmplat şi în cazul celui carei-a torturat pe muncitorii care s-au revoltat în1987 la Braşov, dar a ajuns deputat.

Legarea deţinuţilor cu sârmă ghimpatăÎn galeria torţionarilor comunişti, un loc aparte îlocupă colonelul de Securitate Mauriciu Ştrul.Metoda de tortură prin care s-a remarcat eralegarea deţinuţilor cu sârmă ghimpată şiumilinţele extreme înainte de executare. Îi plăceasă împuşte personal deţinuţii.Scriitoarea Aspazia Oţel Petrescu a fost închisă 14ani în lagărele comuniste. Colegii de suferinţă s-au dus unul câte unul, dar ea a rămas să aştearnăpe hârtie toate trăirile adunate după gratii. Şi-asărbătorit a optzeci şi noua aniversare şi spunecă „nici nu bănuiau bolşevicii câte zile i-au fostdate să trăiască”.

Fenomenul Piteşti, pedepse psihologiceprin umilire şi tortură fizicăScopul experimentului a fost de a îndepărtaconvingerile şi ideile politice şi religioase aledeţinuţilor. Estimările totale referitoare la numărulcelor care au suferit în urma acestui experiment

ajung la 5.000 de oameni. În urma torturilor lacare au fost supuşi au murit între 100 şi 200deţinuţi.Experimentul Piteşti sau Fenomenul Piteşti s-a pe-trecut în fostul penitenciar din Piteşti, renumitpentru aşa-zisele încercări de „reeducare“ efec-tuate cu autorizaţia autorităţilor comuniste în pe-rioada anilor 1949-1952.Mihai Patriciu a fost unul dintre cei mai odioşicriminali din perioada comunistă. Un fost şef alSecurităţii din Cluj, din cauza căruia şi-au găsitsfârşitul zeci de oameni. A murit în 1996 şi a avuto bătrâneţe liniştită fără a fi tras la răspunderepentru suferinţele produse.Printre cei ucişi de asasinul securist Patriciu senumără şi 13 luptători din rezistenţaanticomunistă, care "au dispărut" din beciurileSecurităţii din Cluj, exact în perioada în care Patri-ciu era şeful aparatului de represiune.Poveştile despre cruzimea unora dintre securiştiiprimilor sunt încă spuse acum, la mai bine de 60de ani de la evenimente. Bătrânii din Timişoaraîşi amintesc despre Vidosava Nedici ca fiind unadintre cele mai crunte angajate ale Securităţii.Emil Sebeşan este unul din cei care o cunosc binepe cea cunoscută drept "sadica Vida".Potrivit istoricului Marin Pop, chiar dacă sălăjeniiau avut mult de suferit de pe urma persecuţieicomuniste, neavând o închisoare proprie, Sălajulnu a avut, de-a lungul istoriei comuniste,torţionari celebri. "Călăii" duşmanilor comunis-mului din Sălaj au fost, în special, gardienii şi an-chetatorii din închisorile comuniste din judeţeledin jur, acolo unde erau duşi, la "reeducare",

sălăjenii.

Canalul Dunăre-Marea Neagră, gulagul co-munist al DobrogeiDobrogea a fost folosită de comunişti ca un pro-fitabil lagăr de exterminare pentru duşmaniiregimului. În mai 1949 era dat semnalul de în-cepere a lucrărilor la Canalul Dunăre-MareaNeagră, şantier de 70 kilometri săpat cu mâinilede deţinuţii politici.Canalul din perioada 1949 – 1953 avea să fiemormânt pentru intelectualii de rasă ai Românieitrimişi la muncă silnică. În anii `70 era transfor-mat într-un şantier unde să fie aduşi specialiştipentru măreaţa realizare socialistă.Ultimii torţionari de la Iaşi ai Securităţii comunisteau trăit liniştiţi după căderea regimului, deşimărturiile celor care au avut nenorocul să fieanchetaţi în beciurile infamei instituţii indică căaceştia au dat dovadă de o cruzime inumană.Singurul din grupul infamilor torţionari care a maifost adus cu forţa "în lumina reflectoarelor" dupădecembrie 1989 este Constantin Ciurlău.Vă invităm pe website-ul nostru(www.ziarulimpact.ca) pentru articolul complet,

cu trimiteri şi poze.

La acest material au colaborat: Florina Barbu,Corina Macavei, Dorin Timonea, Carp Cosmin,Ramona Găină, Simona Suciu, Dana Mihai, AncaSevastre, Florina Pop, Vali Silaghi, Ştefan Both,Olimpia Man, Sânziana Ionescu, Cezar Pădurariu,Laurenţiu Ionescu, Ionuţ Ungureanu, MariusMototolea, Borcea Ştefan

Istoria pe care nu o vom uita niciodată: Torţionarii României. Lista„călăilor” care au spălat minţi şi au „reeducat” cu pumnul milioane deromâni. Fenomenul Piteşti şi metodele de tortură de la Sighet

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 3

PAG.4 | REALITY 8 MARTIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

Our elders are being mistreated. This isn’t onlyhappening in hospitals, retirement homes andrehabilitation centers, it is also happening in ourhomes. The retiring baby boomer population isgrowing rapidly every day with many becomingpoor from having no retirement plans or ill asaging takes over and their bodies become morefragile and weak. The situation is aggravatedonce a spouse has died and the other is left aloneto fend for him or herself.Relying on family is often a problem no matterwhich parent, one or both, is in need of support.Children vie for position with some offering helpthey will never provide and others there to as-sist with hidden agendas to control the elder’s .i-nancial assets, property and belongings. It seemsthat in many cases, elders are discarded ordeemed “.inished” when they reach an age ofneeding assistance for medical reasons or other.Family members react differently when facedwith the death or illness of a parent. Many ofthem will react with anger and want to assignblame on someone or something and this can re-sult in the breakup of a family. Although statis-tics on this are not available, Doctors say thatmost often it is a situation that occurs with girlswhen they are the eldest rather than with boys.Who knows why this happens?It’s important to note that despite the fact thatthere is much public help available; hotlines, po-lice, human rights organizations, friends, neigh-bors, etcetera, most elders, like the battered wifesyndrome, don’t contact anyone for help and

continue living through dif.icult situations tospare their families any embarrassment. Thus,their living conditions become more stressfuland stress is the largest contributor to the dete-rioration of health.What are we to do? Cameras and guards can beinstalled in hospitals and retirement homes. Staffcan be better educated and monitored. Some-thing can be done public wise. It may not solvethe problem but it could help reduce the in-stances where abuse occurs in these institutions.Unfortunately, such monitoring on camera orguard protection is not so obvious in private

homes where these problems are happening. Itis up to us all to be vigilant and alert when some-one we know and love is in a dif.icult situation.Cancer patients are screened by a psychologistat the start of their medical treatments inchemotherapy and radiation or both. They arespeci.ically asked whether their family environ-ments are calm, healthy and supportive. The psy-chologists will explain to the patient that stress,especially that stemming from abuse and familyproblems, can produce a negative effect to themethods and efforts put forth for their wellbe-ing. Having to return to an abusive situation after

medical treatments is unfair and inhumane yetso many people endure such a traumatic experi-ence in the last days of their lives.As a society, as humans, as people who are orwho were once children and who may have totsof their own, we must open our eyes and workhard to prevent what is happening in our homesand institutions as most of us will eventually bein vulnerable situations as we grow older and itis we who will continue the suffering if wechoose not to do anything about it now.

OUTRAGEOUS !!! Over 10,000 complaintsof abuse from our seniorsWhere are our veri'cations and safety nets? What is being done to prevent this outrage? How can we protect our elders?

PPUUBBLLIICCIITTAATTEEÎÎNN

IIMMPPAACCTTPPRREEŢŢUURRIISSPPEECCIIAALLEEÎN LUNA MARTIE514-814-8458

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 4

Cuprins de nostalgia vremurilor demult apuse, Președintele României s-a scos singur la hartă, indicând cu indicatorul pentru indicat, unei întregi națiunicorigente cumva la Geogra%e, cum anume este importantă pentru țară, aderarea la Schengen. Astfel, urmărind mișcările de mângâiere ale hărții ge-ogra%ce a României, realizate chiar de însuși Președinte, tot norodul a putut însfârșit pricepe de ce nu ne vrea Europa, europeni. Și cu această ocazie,românii au a&at, încă o dată-n plus, că Ponta și cu Antonescu sunt de vină.

Nu-mi amintesc să ;i văzut vreodată, unPreședinte care să se scoată singur la hartă. Darniciodată. Și totuși, într-un demers pedagogic lanivel înalt, întâiul profesor de Geogra;ie al /ării,ne-a bucurat su;letele chinuite de-atâtea și-atâteaincertitudini occidentale, demonstrând cu văditpatriotism nu numai că se pricepe inclusiv la mâ-nuit indicatorul, dar stăpânește foarte bine șitainele încâlcite ale politicii externe. Astfel, dom-nia sa a explicat explicitat, unui întreg norodcuprins de panica admiterii sau nu în Spa/iulSchengen, că România e în căr/i cu siguran/ă, căștie dânsul cu precizie cam ce și cum, dar maiales, ne-a lămurit pe to/i care ne întrebăm oareacum cine-o mai ;i de vină, de faptul că Europanu prea ne vrea europeni cu acte-n regulă, dincauza lui Victor Ponta și a lui Antonescu GeorgeCrin. În principal pentru că ultimii doi au arestatinstitu/iile statului în vara lui 2012, au vândut/ara la ruși, au devalizat economia na/ională,promovează miniștrii acuza/i de corup/ie darnicidecum dovedi/i în sensul ăsta și pentru că aufăcut un referendum prin care românii auhotârât printr-un vot uriaș-majoritar, să-l demităpe Președinte.Revenind totuși cu picioarele pe pământ, pentruo corectă informare a cititorilor încă interesa/i desoarta interna/ională a României, aducem lacunoștin/ă faptul că aderarea acesteia la Schen-gen reprezintă o chestiune de ordin tehnic, ce sereferă în deosebi la securitatea grani/elor Uniu-nii Europene, la capacitatea de management șicontrol asupra tra;icului la frontieră sub di-versele sale forme, mai pe scurt, la obliga/iaRomâniei ca stat membru al U.E. de a asigura înpermanen/ă securitatea spa/iului comunitar,răspunzând cu e;icacitate maximă tuturorprovocărilor care sunt de natură să periclitezesiguran/a economică și socială a /ărilor membreși a cetă/enilor acestora.Sunt deja ani buni de când România, atât ca stat

membru U.E., dar și în perioada de pre-aderare,și-a îmbunătă/it constant și e;icient, capacitateade a se achita de sarcinile descrise mai sus. Peteritoriul /ării s-au derulat programe specialepentru asta, cu asisten/ă din partea Uniunii, toc-mai pentru ca la momentul negociat ini/ial, toatecerin/ele în materie, să ;ie îndeplinite. Inutil deprecizat, în tot acest amar de vreme, s-au în-tocmit rapoarte peste rapoarte, urcate-n vârfpeste niște alte rapoarte și mai stufase, care,virgulă cu virgulă, atestă faptul că Româniaîndeplinește în mod corect absolut toatesolicitările pentru Schengen. În plus, aproape-unmiliard de euro a băgat statul român în toatăpovestioara asta, doar-doar o ;ii de bine. Numaică toată treaba, nu e doar tehnică. E totodată șipolitică.Și-abia aici, la capitolul Politică, România a dat cunuca de cam to/i pere/ii de care-ar ;i putut să dea.Iar în acest sens, un exemplu mai mult decâtgrăitor și foarte probabil și lămuritor, ar putea ;ipozi/ia Olandei cu privire la aderarea Românieila Schengen. Adică Olanda, zice mai tot timpul cănu. E foarte-adevărat, lucrurile n-au stat de la-nceput așa. Însă, cu mare dibăcie, /ara noastră areușit să le dea lec/ii de democra/ie și justi/ieolandezilor, până când aceștia, din nu, au zis totnu. Și mai concret, Olanda, este /ara cu cele maimulte investi/ii în România. Pornind exact de laacest lucru, ca un soi de recunoștin/ă foartepersonală, prin vocea Președintelui Băsescu,această /ară dușmancă evident, a fost acuzată căface tra;ic cu ;lori pe teritoriul României. Supli-mentar, ca un semn de bună pace și într-un stilfoarte european, tot Președin/ia României, timpde șase luni l-a lăsat fără acreditare pe am-basadorul olandez, la București. O ;i de bine că i-am călcat și pe bombeuri și pe cap și le-am maidat și peste mână, olandezilor? Probabil că da,din moment ce i-am determinat astfel, ca refuzullor pentru adimterea României în spa/iul comu-nitar, să îl preschimbe tot într-un mare refuz.Da, a ieșit mare agita/ie televizată și scrisă înRomânia, cu această admitere în Schengen. Da,timp de prea mult timp, politca externă a acestei/ări, se face cumva într-o atitudine de șpri/ con-

tinuu, ignorându-se până și cele mai elementareuzan/e în materie de diploma/ie. Și da, Româniamerită pe deplin în Schengen, tehnic, și-a făcutdatoria impusă. Dar este însă oare, chiar așa omare dramă, dacă totuși nu suntem încă în”șenghen”, așa cum îi place Președintelui sărostească? Dacă ar ;i să răspundă britanicii la această între-bare, ne-ar spune că nu. În Marea Britanie, nuprea se-agită lumea cu așa ceva. Irlandezii ne-arrăspunde că nu, nici ei nu s-au bulucit să se vâreîn Schengen și nici pe ciprio/i nu prea i-a gâdilatsubiectul. Iată deci, există via/ă europeană și fărăadmiterea asta. Mai mult, pe românii de rând, peoamenii obișnui/i care își văd de treaba lor, nicipe ei nu-i prea atinge subiectul, /inând seama șide faptul că a nu ;i admis în Schengen, presupunecă trebuie să prezin/i buletinul de identitateatunci când părăsești teritoriul României. O for-malitate care durează până la maxim 3 minute.În rest, liniște și pace. Într-adevăr, transporturilesunt oarecum afectate, în sensul că se vămuiescmărfurile introduse sau exportate de pe terito-riul na/ional. Iar asta, presupune un cost mai ridi-cat al transporturilor. Numai că până astăzi,nimeni nu s-a dat cu capul de pere/i, nu s-a stâr-nit vreo isterie na/ională, pentru că românii suntobilga/i să declare ce cară în desagă.Însă dincolo de aspectele tehnice, economice, detimp și confort, subiectul cu Schengen are totușiun rol esen/ial în ceea ce privește hărmălaiapolitică de la București. Încăierarea de maidandintre Președinte cu tot cu partenerii săi porto-calii și USL, are un impact deosebit de grav,asupra imaginii României ca stat membru al Uni-unii. Asta, în mod cert dăunează din punct devedere economic și al imaginii oricărui cetă/eanromân, atunci când el bea o cafea la Viena săzicem. Din cauza războiului dintre taberelepolitice, devenit deja un fel de hrană zilnică pen-tru români, s-a ajuns ca de la mâncători de lebedeaustriece, România să ;ie percepută drept /araunde ai săi locuitori arestează din când în cândinstitu/ii importante ale statului, se fraudeazăalegeri democratice la nivel de un milion șijumătate de buletine de vot, puturoșenia, sărăcia

și ho/ia, umblă pribege pe străzi, existen/aromânilor pur și simplu pe harta lumii, dăuneazăgrav sănătă/ii civiliza/iei europene.Așa arată de departe, România, azi. Iar asta, abiaasta, doare într-adevăr foarte tare. Tocmai pen-tru că nu prea este adevărat. Însă e foarte greude demonstrat contrarul, tocmai pentru că /araasta, are un fost premier, în pușcărie. Și deja, înEuropa se știe că instan/a românească ce l-a con-damnat, a scris negru pe alb că deși nu existăprobe materiale directe, arestarea are un rol deexemplu social. E foarte greu să priceapă cinevadin exterior că România este o /ară ca oricare altade pe lume, atunci când în Parlamentul Europei,unii români urlă că la ei în /ără, poporul, na/iunea,prin vot direct și nemijlocit, a dat o lovitură destat. Europenii, americanii, chiar se uită necuvin-cios la România, evită să investească bani și seferesc să stea prea mult la București, tocmai pen-tru că ei știu, sunt bine informa/i, despre faptulcă doar acum câteva săptămâni, tot sistemul dejusti/ie românesc a fost puternic zdruncinat degreva aproape unanimă a judecătorilor șijudecătoriilor din toată /ara, care au refuzat săaccepte un șef impus de sus de tot, pe criterii ex-clusiv politice.Astfel, subiectul admiterii sau nu în Schengen,răscolește iarăși via/a unei na/iuni împroșcate cumizerie politică, dar care altfel, muncește perupte, din zi și până-n zi, pentru un trai ceva maibun decât li s-a promis timp de opt ani. Culmeaculmilor, nimeni nu pare că-i pregătit să punăarma-n cui, milioane de români trăind în conti-nuare cu speran/a că dacă se sacri;ică, dacă își facei bine treaba, ai lor copii, genera/iile care vin dinurmă, vor apuca să în/eleagă-n mod concret cepresupune să trăiești normal, să-/i ;ie pur și sim-plu bine, măcar din când în când.Europa, spre norocul României cumva, știe ceînseamnă diploma/ia, pare că se descurcă și cupolitica. De data asta, la Consiliul J.A.I (Justi/ie șiAfaceri Interne), nu se va lua o decizie cu privireaaderării românilor la Schengen. Nici da, nici ba.Dar se va medita cu calm și obiectivitate, asupraoportunită/ii unei dă/i viitoare.

Românii vor % în ”Șenghen” la momentulserbării Paștelui Cailor

OPINII | PAG.5EDIŢIA 1 • 8 MARTIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 5

- Sâmbătă 9 martie, ora 12:15 – Curs de-monstrativ "Iniţiere în Karate Shotokan şitehnici de autoapărare". Intenţia cursului estesă promoveze dezvoltarea armonioasă a maimultor aptitudini: stabilitate Mizică şi psihică,putere de concentrare, disciplină, respect, non-violenţă, încredere în sine, simţul umorului.Sunt invitaţi să participe părinţii (spectatori) şicopii începând cu vârsta de la 6 ani, în vedereaînscrierii la acest curs. Prezintă sensei ClaudiuDumitraşcu, centură neagră - 5 DAN înShotokan, arbitru internaţional cu experienţăde peste 25 de ani în predarea artelor marţiale.Dl. Claudiu Dumitraşcu lucrează în Canada cainginer şi este deţinător al unui master îndomeniul electronicii aplicate. Acest curs se vaţine la şcoala românească începând cu sesiuneade primavară (6 aprilie-15 iunie) şi va avea camotto : "Cea mai importantă competiţie estecea cu tine insuţi".- Sâmbătă 9 martie, ora 14:15 – Cu drag, de8 Martie, pentru mămica mea : SărbătorireaZilei internaţionale a femeii în cadrul cursuluide arte plastice. Felicitări personalizate pentrufemeile dragi din viaţa noastră. Activitate

desfăşurată sub îndrumarea profesoarelorClaudia Mandl şi Cristina Ţugui.- Sâmbătă 16 martie, ora 14:00 - Balul ghio-ceilor, ediţia a II-a. Spectacol pentru susţinereaşcolii româneşti şi a campaniei “Princunoaştere să ne păstrăm identitatea”. Unbogat program artistic prezentat de elevii şcoliişi de artişti invitaţi. Sceneta muzicală Note deprimăvara în rime vesele. Expoziţie demărţişoare, care vor Mi asezonate cu prăjituri,sucuri şi delicatese speciMic româneşti. Balul areloc la Centrul Lapalme-5350, rue Lafond, H1X2X2, Montréal.- Sâmbătă 23 martie– SemiMinala concursuluide matematică Championnat International desJeux Mathématiques et Logiques AQJM. Prof.coordonator Ildiko Pelczer.- Duminica 24 martie 2013, ora 10:00, lasediul Universităţii Concordia din Montréal.Concurs internaţional Kangourou en mathé-matiques. Participă elevii din cls. I până la nivelsecondaire, precum şi adulţi. Pregătire înMiecare sâmbătă începând cu ora 10:30. Vărugăm să vă înscrieţi din timp. Prof. coordona-tor Ildiko Pelczer.

Ziarul Impact are plăcerea de a vă prezenta în continuare câteva episoade extrase din carteaintitulată “Ma vie”, a scriitorului George Sarry - fost deţinut al închisorilor comuniste, timp de 11 ani.George Sarry povestește viața sa din România, de dinainte, din timpul și după executarea celor 11ani de închisoare, precum și emigrarea în Canada datorată calvarului care în cele din urmă s-aîncheiat. Cartea integrală este disponibilă pe website-ul nostru.

PAG.6 | INEDIT 8 MARTIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

Ma vie – souvenirs de prison et de liberté –

Activităţi şi program la şcoala Junimea Română din Montreal

Comunitatea vorbitoare de limbă română, ori-unde s-ar aMla ea, dovedeşte spirit antrepreno-rial şi iniţiativă, iar comunitatea din Montreal,Calgary, Toronto, Vancouver, Edmonton... cualte cuvinte din Canada, se potriveşte cu succesşi ea acestei descrieri. Pentru a servi cât maibine clienţii noştri, TEO TRAVEL SERVICES ŞIMONDIAL TOURS AU FUZIONAT.

Numerele de telefon ale Mondial Tours suntdisponibile în continuare pentru Nadia: 514-938-4442 sau 514-481-7277 ext: 2259Apelaţi cu încredere, vă aşteaptăm cu aceleaşiservicii şi cu aceeaşi disponibilitate.Echipa noastră completă: Teo, Nadia, Cristina,Luminiţa.514-481-7277 ext: 2235 / 2237 / 2259 / 2294Ne găsiţi în continuare la aceeaşi adresă: 5256Queen Mary Road, Montreal, H3W 1X5Comunicat semnat de:Dna. Florence Fincer (Mondial Tours) şi Dl.Teodor Tănase (Teo Travel Services)

Teo Travel Services şi MondialTours au fuzionat

INFORMAŢII şi ÎNSCRIERI: contact@junimeamontreal.org; Tel.: 514-316-7368; 514-884-6530. Accesul este gratuit.Colegiul Brebeuf - Sector D3, 5625, rue Decelles, Montreal (Parcare gratuită,proximitate metrou Côte-des-Neiges)

La guerre a inopinément pris une tournure déroutante, les troupes roumaines et alle-mandes se mirent à battre en retraite.L’armée russe s’avançait vers la Roumanie. Les prisonniers russes qui travaillaient dansnotre ferme et dans d’autres fermes d’ailleurs ont été redirigés dans des camps de con-centration de Roumanie.Mon père a vendu tout ce qui nous appartenait et a laissé sur place tout ce que nous yavions trouvé lors de notre emménagement. Après deux années passées à la ferme, nousdéménagions à nouveau, toujours dans un quartier de la ville mais moins dangereux,celui-là, par rapport aux bombardements. J’ai assisté à la précipitation des militairesallemands à plier leurs affaires avec l’espoir que le temps allait leur permettre de s’en-fuir vers la Hongrie car ils s’interdisaient de tomber prisonniers des Russes. Le moisd’août 1944, lorsque l’armée russe entra en Roumanie, je me trouvais avec un groupede garçons en train de jouer au football avec, en guise de ballon, une balle fabriquéed’une une chaussette bourrée de chiffons et solidement fermée pour résister à nos coupsde pied. Même si l’on trouvait dans les magasins de vrais ballons de football, les enfantsde notre âge et de notre condition n’avaient pas les moyens de s’en acheter. Nous avonsarrêté notre jeu pour assister à l’avancement impétueux vers le centre ville de cescanons et camions bondés de Russes.Le laps de temps dont l’armée russe a eu besoin pour organiser la garde des entrepôtsd’aliments abandonnés par les Allemands, la population civile de Constantza avait déjàenfoncé portes et fenêtres et avait emporté tous aliments, et portes, fenêtres, planchersy compris. Quand l’armée russe s’en est aperçue, il était trop tard. Les Russes ont donccommencé à vider les entrepôts d’aliments destinés à la population de la ville. Si l’onavait, jusque-là, souffert en tant qu’alliés de l’armée allemande qui s’était pas mal em-parée de nos biens, on venait de réaliser que désormais, grâce à nos nouveaux soit dis-ants alliés, la Roumanie risquait de profondément souffrir. Et si nous avions eu,jusque-là, des cartes pour notre ration de deux cent cinquante grammes de pain quo-tidien, ces cartes devenaient désormais caduques car toutes les céréales servaient à nosalliés. Les boulangeries travaillaient jour et nuit pour nos amis de l’Est. En pleine rue,les gens étaient attaqués par les soldats russes qui leur volaient l’argent, les montres etles vêtements. C’était carrément en pleine rue qu’un Russe t’arrêtait pour te dire « Davaidenghii, davai ceas, davai palton »1. Il n’y avait pas de choix, il fallait s’y soumettre,sinon la fusillade se déclanchait sous l’in<luence – ou sans l’in<luence, ce qui était choserare – de l’alcool.Les rues étaient désertes pendant la nuit, personne n’osait plus sortir de chez soi. Lespremiers mois qui ont suivi l’entrée de l’armée russe en Roumanie, on ne voyait pas defemmes dans la rue. Les cas où des femmes surprises dans la rue par les soldats russesavaient été violées étaient fort nombreux. Ils ne se privaient pas par ailleurs de débar-quer dans les maisons des gens pour voler et violer les femmes.Le commandement russe avait installé son siège dans un grand immeuble du centreville, mais ce ne fut qu’au bout de quatre mois qu’il a commencé à prendre des mesurescontre les militaires voleurs et violeurs. Souvent, les soit disantes patrouilles assuréespar la police militaire, dans le but de protéger la population, arrêtaient les passantsd’une rue pour récupérer leur argent et leur montre-bracelet. J’ai été toutefois témoind’une situation où deux soldats russes, ayant été surpris en train de cambrioler unemaison et de violer une femme, ont été fusillés en plein jour par l’une de ces patrouilles.Les magasins n’ouvraient que quelques heures seulement par jour. Toutefois, les sol-dats russes arrivaient à y entrer, à emporter tout ce qu’ils voulaient et autant ilsvoulaient et à quitter le magasin sans rien payer. Si le propriétaire du magasin de-mandait son dû, le Russe lui faisait voir son pistolet.Il y avait une grande différence entre l’armée allemande et l’armée russe. Il ne nousétait jamais arrivé de voir un soldat allemand agresser des femmes dans la rue, ou cam-brioler des maisons ou s’exposer dans la rue en état d’ivresse. Personnellement, j’ai vubeaucoup d’amitiés se lier entre les soldats allemands et les habitants de la ville, maisje ne pourrais jamais af<irmer la même chose concernant les Russes. Par contre, lesgens essayaient tant bien que mal de les éviter. Même les of<iciers russes ne venaient pasà l’encontre de leurs soldats, ils avaient les mêmes comportements et ils inspiraient lamême peur à la population. Je me trouvais dans la prison lorsque l’armée russe avaitcommencé à se retirer de Roumanie, laissant derrière eux des af<idés pour continuerde terroriser la population du pays. Ils avaient nommé, dans chaque rue, au moins undélateur. Plus la rue était longue, plus il y avait de délateurs. Ces mouchards étaientof<iciellement appelés responsables de rue et leur mission était de rapporter à la SE-CURITATE locale tout ce que leur jugeote aurait trouvé de suspect dans le comporte-ment ou le discours de leurs voisins de rue.

Les Russes arrivent !

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 6

Un masterand român din Uppsala,Suedia, a pus la cale un experimentmai pu9in obișnuit pentru a vedeadacă angajatorii 9in cont dena9ionalitatea candida9ilor în cadrulprocesului de recrutare. Rezultatele aufost uimitoare, iar povestea tânăruluiromân a ajuns în presa suedeză, scrieEvenimentul Zilei.Sub pseudonimul Ovidiu, tânărulromân le-a povestit jurnaliștilor de lacotidianul "The Local", cum i-a venitideea de a-și schimba numele din CV. "Am trimis peste 200 de CV-uri pen-tru diverse joburi și nu am primit nicimăcar un răspuns. Apoi, am auzit căun tip Pablo, din Marea Britanie, și-aschimbat numele în Paul în CV și aprimit mult mai multe răspunsuri la

aplica9iile sale. Așa că m-am gândit săîncerc și eu acest artiJiciu. Și chiar afunc9ionat", spune românul. Tânărul a printat 20 de CV-uri cu nu-mele său real, iar în alte 20 a trecut unnume suedez destul de comun și aschimbat un pic forma, dar nu șicon9inutul, astfel încât să pară că ar JiCV-urile a două persoane diferite.Apoi, le-a trimis către 20 de companiide renume din Uppsala, Gotteborg,Malmo și Stockholm, dar și către oagen9ie de recrutare. Rezultatul a fost uimitor: cele 20 deCV-uri cu numele real au rămas fărăvreun răspuns, în timp ce 13 dintrecompaniile care au primit CV-ul cunume suedez l-au contactat pe tânărpentru a-l chema la un interviu.

"Nu avea niciun sens, Jiind vorba de-spre joburi foarte diferite, de la unelece nu necesitau caliJicare sauexperien9ă și până la locuri de muncăîn domeniul Marketingului, domeniulmeu de expertiză. E clar că atunci cândau văzut un nume străin nici nu s-aumai deranjat să citească restul. E de-adreptul frustrant", mai spune Ovidiu,adăugând că nu s-a prezentat la nici-unul dintre interviuri pentru că nu arJi vrut să facă ceva ilegal.La rândul lor, reprezentan9ii institu9ieisuedeze care se ocupă de cazurile dediscriminare spun că într-adevărstrăinii se pot confrunta cu asemeneasitua9ii."Primim multe plângeri, dar în celemai multe cazuri e greu să demon-strezi că e vorba despre discriminareîn func9ie de na9ionalitate. Din propriaexperien9ă pot spune că într-adevărstrăinii au probleme mult mai mari îna se angaja aici în Suedia decât ar avea

în alte 9ări, precum Marea Britanie sauCanada", explică Anikka Höög. Ana-Maria ADAMOAIE

Un student român din Suedia și-a schimbat numele înCV pentru a atrage atenția angajatorilor

Unele oraşe germane se plâng că s-ar confrunta,din pricina imigraţiei din sud-estul Europei, cu osituaţie ce-ar risca „să scape de sub control”, dar,în context, ziarul de mare tiraj Bild publică uncatalog de 6 note menite să elimine din discuţieerori, mituri şi gogoşi, relatează Deutsche Welle.Între ceea ce numeşte „Cele 6 adevăruri”, ziarulrelevă că „nu există o imigraţie în masă”, şi că80% dintre românii şi bulgarii nou veniţi îşicâştigă traiul muncind cinstit.Ziarul mai consemnează că mulţi dintreimigranţi sunt săraci, şi că, într-adevăr, ratacriminalităţii a crescut în ultimii 6 ani, iar statis-

ticile poliţiei nu discern între romi şi români. Înplus, cotidianul relevă că sărăcia e net mai mareîn România şi Bulgaria decât în Germania şi căromii din cele două ţări sunt discriminaţi şimarginalizaţi suplimentar.„Bild” trimite la declaraţia unui expert caresugerează că rezolvarea chestiunii ar trebui săţină de forurile europene, în condiţiile în careoraşele germane nu pot rezolva singure pro-blemele sociale din sud-estul Europei. În Jinal,ziarul atrage atenţia asupra analfabetismului,care afectează aproape jumătate din romi, şi anevoii de şcolarizare, ca demers pentru spar-gerea cercului vicios.

80% dintre românii și bulgari din Germania își câștigă traiul muncind cinstit

INTERNAŢIONAL | PAG.7EDIŢIA 1 • 8 MARTIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

Comisia pentru Informaţii din Senatul americana aprobat nominalizarea lui John Brennan ca di-rector al CIA, al treilea şi ultimul post de condu-cere din echipa lui Barack Obama pentrusecuritate naţională.Casa Albă a facilitat votul, acceptând luni searasă furnizeze senatorilor toate memoradumurileDepartamentului de Justiţie, în ceea ce priveşteprogramul secret de asasinate, realizat cu droneşi să justiJice folosirea acestora împotrivacetăţenilor americani.Unii republicani au ameninţat cu tergiversareavotului în cazul în care nu vor avea acces la acestedocumente, păstrate în secret de executiv,exercitându-şi tutela parlamentară.Senatorii au votat, în spatele uşilor închise, cu 12voturi la 3 în favoarea lui John Brennan, patrudintre cei şapte republicani alăturându-semajorităţii democrate. Votul este aşteptat să Jiesusţinut în Senat săptămâna aceasta, potrivitşefului democrat al Senatului, Harry Reid.Un republican care a votat marţi împotriva luiBrennan, Saxby Chambliss, a apreciat că votul vaJi, mai mult ca sigur, unul favorabil.Tot anul acesta, John Kerry a fost conJirmat ca şefal diplomaţiei americane, iar Chuck Hagel al Pen-tagonului.

Brennan, în vârstă de 57 de ani, este un veteranCIA, unde a lucrat timp de 25 de ani. În ultimiipatru ani el a lucrat alături de preşedintele CaseiAlbe, Jiind însărcinat cu coordonarea eforturilorde luptă anti-teroristă şi a orchestrarea progra-mului secret al asasinatelor cu drone.El a mai coordonat "lista persoanelor de ucis"care aparţin reţelei Al-Qaida în Pakistan, Soma-lia sau Yemen.

Senatul american acceptă nominalizarealui John Brennan ca director al CIA

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 7

Parlamentul a votat marţi moţiunea de cenzurăîmpotriva guvernului condus de premierul VladFilat. Moţiunea a fost votată de 54 deputaţi, dinfracţiunea Partidului Comuniştilor şi a PartiduluiDemocrat, precum şi de câţiva deputaţi neaJiliaţi.Demisia Guvernului Filat a fost iniţiată pe data de28 februarie curent de Partidul Comuniştilor dinMoldova, care a înaintat în Parlament o moţiunede cenzură activităţii Cabinetului de Miniştri.Vlad Filat urmează să prezinte în decurs de treizile demisia guvernului în faţa preşedinteluiNicolae Timofti. Șeful statului va iniţia consultări cu fracţiunileparlamentare pentru desemnarea unui nou can-didat pentru funcţia de prim-ministru. Dacă îndecurs de 45 de zile de la prima solicitare parla-mentul nu va accepta vreun candidat, acestapoate Ji dizolvat şi organizate alegeri parla-mentare anticipate.Reacţia UE la situaţia de la Chişinău:Solicităm dialog pentru realizarea uneimajorităţi stabileÎnaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Ex-terne şi Politica de Securitate, Catherine Ashton,

şi comisarul european pentru extindere, ŠtefanFüle, cer grupurilor politice din Parlamentul de laChişinău angajarea "fără întârziere" în dialogpentru realizarea unei majorităţi stabile."Am luat act de votul de neîncredere de astăzi alParlmentului Republicii Moldova care producedemiterea guvernului de la Chişinău. Acest votare loc într-un moment când Republica Moldovaa făcut progrese substanţiale în procesul de lib-eralizare a vizelor şi era foarte aproapeîncheierea ambiţioaselor negocieri pentru Acor-dul de Asociere cu UE", aJirmă Ashton şi comis-arul Füle, într-un comunicat de presă comuntransmis marţi.Cei doi înalţi oJiciali UE solicită grupurilor politiceşi parlamentarilor neaJiliaţi din legislativul de laChişinău "să demareze fără întârziere într-un di-alog politic autentic, care să ducă la realizareaunei majorităţi puternice, stabile şi angajată înpromovarea valorilor democratice şi a statuluide drept, precum şi în urmărirea drumului spreasocierea politică şi integrarea economică cu UE,spre beneJiciul cetăţenilor Republicii Moldova".SUA reacţionează la demiterea Guvernului:

Toţi liderii politici trebuie să găsească caleade mişcare înainte în baza principiilor de-mocratice şi a statului de dreptStatele Unite ale Americii a luat act de votul din 5martie al Parlamentului Republicii Moldova, princare a fost demis guvernul condus de Alian2apentru Integrare Europeană. În condiţiile create,SUA invită to2i liderii politici din Moldova săgăsească calea de mişcare înainte în baza prin-

cipiilor democratice și a statului de drept.Potrivit unei declaraţii a Ambasadei SUA înMoldova, remisă spre difuzare BASA – press,SUA se alătură partenerilor interna2ionali în re-iterarea importanţei axării în continuare peagenda ambiţioasă de reforme a RepubliciiMoldova și pe obiectivul său de integrareeuropeană, spre beneJiciul Republicii Moldova,al poporului și viitorului ei.

Guvernul Flat a căzut în urma moțiunii de cenzurăPAG.8 | R.MOLDOVA 8 MARTIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

Republica Moldova ocupă locul 118 din 144 destate la capitolul acces la servicii Jinanciare.Potrivit datelor Forumului Economic Global,Moldova a obţinut 3,7 puncte din 7 posibile la in-dicele “acces la servicii Jinanciare” în clasamen-tul competitivităţii în lume “The GlobalCompetitiveness Report 2012–2013”. Potrivit Infomarket, citat de BASA – press, acestsubsector al ratingului arată cât de vast estespectrul serviciilor Jinanciare oferite într-o ţarăsau alta. Cel mai bun acces la servicii Jinanciare a fost în-registrat în Elveţia , Africa de Sud, Marea Bri-tanie, Panama, Canada, Olanda.

Cel mai prost acces la servicii Jinanciare a fost at-estat în Burundi - 2,5 puncte. Printre ţările CSI,cele mai bune rezultate au fost înregistrate în Ar-menia – locul 76; Kazahstan – 79; Georgia – locul100; Tadjikistan – 103; Ucraina – 113; Rusia –117. Moldova se aJlă pe locul 118 şi este urmată deAzerbaidjan. În spaţiul CSI, cel mai prost acces laservicii Jinanciare a fost înregistrat în Kârgâzs-tan – locul 136. Vecinii europeni ai Moldovei – România şi Bul-garia – sunt pe locurile 109 şi, respectiv, 110Jiecare având câte 3,8 puncte.

Moldova ocupă locul 118 din 144 destate la capitolul acces la servicii 0nanciare

În ianuarie, veniturile la bugetul de stat au fostmai mici cu aproape 77 de milioane de lei decâtsuma preconizată. Potrivit datelor MinisteruluiFinanţelor, în prima lună a anului 2013, veni-turile la bugetul de stat au constituit 1 mlrd 206,0milioane lei sau cu 6% mai puţin decât sumaprevăzută în legea bugetului de stat, noteazăBASA – press. Totodată, în comparaţie cu perioada similară aanului 2012, veniturile acumulate sunt mai maricu 85,2 milioane lei sau cu 7,6 la sută. Instituţiile publice Jinanţate de la bugetul de statau acumulat venituri de mijloace speciale însumă 58,9 mil. lei sau la nivel de 91% faţă deprevederile perioadei gestionare. În comparaţiecu aceiaşi perioadă a anului 2012, încasările res-pective s-au micșorat cu 79,2 milioane lei sau cu

57,3 la sută. Veniturile fondurilor speciale înaceastă perioadă au constituit 21,4 mil. lei,atingând un nivel de 150,7 la sută faţă de preve-derile precizate pe perioada de gestiune şi Jiindmai pu2in cu 0,2 mil. lei sau cu 0,9 la sută în raportcu aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile componentei proiecte Jinanţate dinsurse externe au constituit 36,2 mil. lei sau lanivel de 17,7 la sută faţă de prevederile precizatepe perioada de gestiune. Din suma totală, gran-turile interne şi externe au însumat 35,3 mil. lei,dintre care: granturi interne - 0,5 mil. lei şi gran-turi externe – 34,8 mil. lei. Partea de cheltuieli a bugetului de stat pe toatecomponentele s-a realizat în sumă de 1 mlrd 360mil.lei sau la nivel de 70,9 la sută faţă de preve-derile perioadei de gestionare.

În ianuarie, veniturile la bugetul destat au fost mai mici cu aproape 77de milioane de lei

Noul buletin va Ji în format ID-1 şi va avea di-mensiunile unui card bancar. Toate informaţiilecu caracter personal vor Ji incluse în buletin. Fişade însoţire va Ji utilizată doar la votare. Va Ji mo-diJicat şi aspectul buletinului pentru apatrizi,refugiaţi şi permisul de şedere.Ministerul Tehnologiei Informaţiei şiComunicaţiilor menţionează că modiJicarea as-pectului actelor de identitate este о recomandarea organizaţiilor internaţionale, iar formatul ID-1este utilizat pe larg în statele Uniunii Europene.Punerea în aplicare a proiectului nu prevedecheltuieli Jinanciare din bugetul de stat.

Ajustarea buletinului de identitate la rigorileinternaţionale prin asigurarea unui grad sporitde protecţie şi conformarea conţinutuluiinformaţional la cerinţele legislaţiei din dome-niul protecţiei datelor cu caracter personal vacontribui la realizarea fazei a doua a PlanuluiNaţional de Acţiuni Republica Moldova - Uni-unea Europeana in domeniul liberalizăriiregimului de vize pentru cetăţenii RepubliciiMoldova.Actele de identitate emise până pe 7 martie vorrămâne în vigoare până la expirarea valabilităţiiacestora.

Din 7 martie cetăţenii RepubliciiMoldova vor putea perfecta buletine de identitate de tip nou

Trofeul „Best mGovernment ” - cea mai bunăperforman2ă a unui guvern în comunicareamobilă - a fost decernat Executivului de laChișinău de către GSMA, organiza2ia mondialacare reprezintă interesele industriei decomunica2ii mobile, pentru proiectul„Semnătura Mobilă”. Acest serviciu electronic,dezvoltat în cadrul unui parteneriat public-pri-vat între Guvernul Republicii Moldova, Centrulde Guvernare Electronică, Centrul deTelecomunica2ii Speciale și operatorii de tele-fonie mobilă Moldcell și Orange, a fost lansat pe4 septembrie 2012 de către Prim-ministrul VladFilat.“Semnătura mobilă” este buletinul de identitateal cetă2eanului în lumea virtuală şi cheia de accescătre toate serviciile publice în format electronic.

Cu „Semnătura mobilă” cetăţenii se autentiJicăîn spa2iul virtual și pot semna de la distanţă acte,rapoarte, cereri și declaraţii către instituţii.„Semnătura mobilă” poate Ji solicitată la opera-torii de telefonie mobilă Moldcell și Orange.Cetăţenii trebuie să aibă la îndemână doar bule-tinul de identitate. Serviciul „Semnătura mobilă”este disponibil și cetă2enilor de peste hotare. Prinintermediul acestuia, ei pot accesa serviciile dinRepublica Moldova, pe care tradi2ional le solici-tau doar de acasa.Până în luna martie 2013, „Semnătura mobilă”este gratuită. Pe viitor, pre2ul serviciului va Ji unulaccesibil tuturor categoriilor de cetă2eni. Repu-blica Moldova se numără printre primele șapte2ări din lume care utilizează semnătura mobilă.

Guvernul Republicii Moldova acîștigat premiul internațional ”BESTmGOVERNMENT”

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 8

ROMÂNIA

Preşedintele Traian Băsescu asemnat, joi - 21 februarie, decretulprivind acreditarea în calitatea deambasador în Canada a MarieiLigor, diplomat de carieră care amai deţinut în perioada 2006-2011 şi funcţia de ambasador înSpania.Maria Ligor a primit avizul favorabil alcomisiilor de politică externă ale Senatuluişi Camerei Deputaţilor încă din data de 23octombrie 2012, votul Eiind unanim, pe 21februarie Eiind semnat şi decretul de acre-ditare în funcţia de ambasador de cătrepreşedintele României.Născută în 1967, ea este angajată în Minis-terul Afacerilor Externe (MAE) din 1996. Amai deţinut funcţia de ambasador în Spaniaîntre anii 2006-2011. Între 2003-2006 afost director în MAE pentru afaceri eu-

ropene, iar între 1998-2002 a mai lucrat şila Bruxelles, la Misiunea României pe lângăUE.La audierea în comisii, Maria Ligor a arătatcă ar trebui aprofundată cooperarea întreRomânia şi Canada în materia transpor-turilor şi ar trebui să Eie găsite noioportunităţi de colaborare în domeniul IT şicel al comunicaţiilor.De asemenea, ea a menţionat că o altă pri-oritate a sa este atenţia care trebuie să Eieacordată comunităţii de cetăţeni canadienide origine română.Ligor a subliniat, în timpul audierii, că, înopinia sa, cadrul cooperării între UE şiCanada ar putea Ei valoriEicat mai mult.În privinţa cooperării politice, ea amenţionat că, în ultimii ani, la nivelul execu-tivului, agenda a fost mai puţin intensădecât ar Ei trebuit să Eie.

Piaţa auto din Canada treceprintr-un moment foarte bun,2012 totalizând circa 1,7 mi-lioane de autoturisme vândute,iar preconizările pentru 2013-2016 sunt că această cifră vacreşte anual. Dave Gardner,vicepreşedinte marketing şivânzări Honda Canada, a declaratpentru Reuters într-un interviucă ţinta pentru Honda în 2013este de 150.000 autoturismeHonda vândute pe această piaţă.Aproximativ jumătate din cele132.000 de autoturisme vândutede Honda în 2012 în Canada aufost modele Civic. Disponibilă înCanada în variantă de caroseriesedan şi coupe, compactajaponeză s-a vândut până acum,pe această piaţă, în nu mai puţin

de 1,7 milioane de unităţi. Sprecomparaţie, cele 65.000 Civicvândute aici în 2012 reprezintăaceeaşi valoare la care se ridicătotalul pieţei auto din România.Honda este unul dintre puţiniiproducători auto care au fabriciîn Canada. Civic este produs aicide japonezi încă din 1973, o datăcu prima sa generaţie. De atuncişi până acum au fost produse 3,6milioane de unităţi la fabricaHonda din Ontario. Tot aici suntproduse în prezent pentru pieţeledin America şi crossoverul CR-Vsau unele modele Acura.Al doilea clasat în topul celor maivândute modele în Canada în2012 este Hyundai Elantra, cu50.000 unităţi. Această cifră in-clude toate versiunile disponibile,

sedan, break sau GT. Însă, o datăcu noua generaţie, Honda Civic separe că-şi va păstra supremaţia.O altă victorie pentru o Honda înCanada o reprezintă atribuireatrofeului Maşina Anului 2013modelului Honda Accord.

“Cumpărarea unei maşini este odecizie importantă şi noi nebucurăm că avem oportunitateade a face parte din vieţile atât demultor canadieni anual", spuneJerry Chenkin, vicepreşedinteleHonda Canada.

Preşedintele României a semnat trimiterea înpostul de ambasador în Canada a Mariei Ligor

Honda Civic este cel mai vândut model timp de 15ani consecutiv în CanadaHonda Civic a avut un 2012 foarte bun în Canada, cel puţin la fel de bun ca în ultimii cincisprezece ani. Cu vânzări de circa 65.000 de unităţiCivic a reuşit să se menţină pe prima poziţie în această ţară pentru al cincisprezecelea an consecutiv.

CANADA | PAG.9EDIŢIA 1 • 8 MARTIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

A C T U A L I T A T E :

Scrisoare pentru prelungirea cutrei luni a Aranjamentuluistand-by de tip preventivGuvernul a aprobat un proiect de scrisoareprin care se solicită Fondului MonetarInternaţional prelungirea cu trei luni aAranjamentului stand-by de tip preventivşi demararea discuţiilor în vedereaposibilităţii încheierii unui nou Aranja-ment, informează Agerpres.Scrisoarea va Ei semnată de viceprim-mi-nistrul Daniel Chiţoiu, ministrul FinanţelorPublice, alături de guvernatorul BănciiNaţionale a României, Mugur Isărescu,precizează Biroul de presă al Executivului. În acest sens, Guvernul a aprobat memo-randumul cu tema "Aprobarea prelungiriicu 3 luni a Aranjamentului stand-by de tippreventiv în valoare totală de 3,09 miliardeDST (3,5 miliarde euro, 300% din cotaRomâniei), ratiEicat prin Legea nr.285/2011, încheiat cu Fondul MonetarInternaţional pe o perioadă de 24 de luni,respectiv 31 martie 2011 - 30 martie2013".Blaga spune că i se pare foarte/rească o alianţă cu PNL, darnu exclude nici guvernarea cuPSDLiderul PDL Vasile Blaga a declarat că i separe "foarte Eirească" o alianţă cu PNL, însăexclude o colaborare cu Dan Diaconescu,iar referitor la o variantă de guvernare cusocial-democraţii a spus că "în politicăniciodată nu poţi să spui nu", deşi în 2009s-a opus unei alianţe cu PSD.Pe de altă parte,, Blaga a spus că "nu i separe Eiresc" ca unii candidaţi la şeEia PDLsă-şi posteze pe bloguri "nemulţumirile",fără a le discuta înainte în interiorul par-tidului.Vasile Blaga şi-a prezentat, la Râmnicu Vâl-cea, moţiunea "România dreaptă-PDL, po-litica dincolo de lozinci", cu care va candidaîn 23 martie, la Convenţia PDL. El a fostînsoţit de Raluca Turcan, Gheorghe Fluturşi Traian Ungureanu.

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 9

PAG.10 | ROMÂNIA 8 MARTIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

Calitatea mediului de afaceri din România esteuna precară în acest moment, însă ţara noastrăeste norocoasă că face parte din zona deconvergenţă, a declarat Indermit Gill, economistşef pentru Europa şi Asia Centrală în cadrulBăncii Mondiale (BM).“Ţări precum România sunt norocoase că facparte din zona de convergenţă şi trebuie să pro-?ite de acest lucru. Principala îngrijorare este căunele ţări din Europa Centrală au devenit preadependente de statele occidentale. De fapt, si-tuaţia este exact invers. Cele mai mari ?luxuri de

capital sunt în Europa. Noile state membre aleUE au bene?iciat de ?luxurile mari de capital, la felca şi ţările candidate. Cea mai mare parte a aces-tui capital a fost folosit corect în România, darcalitatea mediului de afaceri este destul de pre-cară la ora actuală şi trebuie să se orienteze cătreviziunea statelor din EU15”, a spus Indermit Gill.Potrivit o?icialului BM, Europa cheltuieşte foartemulţi bani pentru sistemul de protecţie socială,peste media altor ţări ale lumii, iar România, înacest context, are un sistem de pensii relativ bun,însă sunt necesare anumite ajustări. D.M.

Calitatea mediului de afaceri dinRomânia este una precară

În jur de 24.000 de companii au intrat în insol-venţă în anul 2012, numărul acestora crescândcu 10% faţă de anul 2011, potrivit unei analizeCoface. Mai exact, numărul companiilor intrateîn insolvenţă a atins în 2012 nivelul de 23.665, întimp ce în 2011 numărul acestora era de 21.499.Iar comparativ cu 2010, lucrurile stau şi mai rău.Atunci au fost raportate 19.650 de cazuri noi deinsolvenţă, ceea ce însemnă că în 2012 numărulacestora a crescut cu 20%.Totuşi, având în vedere întârzierile privind în-registrarea procedurilor de insolvenţă la BiroulProcedurilor de Insolvenţă (BPI), Coface esti-mează că numărul real al procedurilor deinsolvenţă nou deschise în anul 2012 poate

varia între 25.000 – 25.500. În acest context,creşterea reală a insolvenţelor faţă de anul 2011poate varia între 17% – 18%.Cele mai mari creşteri de insolvenţe nou des-chise în anul 2012, comparativ cu aceeaşiperioadă a anului anterior, s-au înregistrat încomerţul cu amănuntul (62%), tranzacţii imo-biliare (38%), hoteluri şi restaurante (48%), alteactivităţi de servicii prestate în principal intre-prinderilor (35%) şi transporturi (25%).Singurele sectoare care au înregistrat scăderi aleinsolvenţelor în 2012, comparativ cu anul ante-rior, sunt: poştă & telecomunicaţii (19%) şi pro-ducţia şi furnizarea de energie electrică şitermică, apă şi gaze (14%). I. MURGU

Cu 10% mai multe companii intrateîn insolvenţă în 2012 decât în 2011

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 10

PUBLICITATE | PAG.11EDIŢIA 1 • 8 MARTIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 11

PAG.12 | ROMÂNIA 8 MARTIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

România a primit o nouă amânare pentru SchengenNicio decizie nu va =i luată joi (7 martiea.c.) la Bruxelles în ceea ce priveştecererile României şi Bulgariei de a aderala Spaţiul Schengen, din cauza opoziţieimai multor state membre, a anunţatpreşedinţia irlandeză a UE, citată de AFP.Dosarul "nu va =i rezolvat de preşedinţiairlandeză şi va trece la cea lituaniană",care va asigura preşedinţia semestrialăa UE începând cu 1 iulie 2013.Acordul pentru aderarea celor două ţăriare nevoie de unanimitate. Statele can-didate trebuie să demonstreze că luptaîmpotriva corupţiei şi că sunt în măsurăsă-şi controleze frontierele, deoarece elevor deveni frontiere externe alespaţiului Schengen, notează AFP.Finlanda anunţă că va bloca ade-rarea României şi Bulgariei la Schen-gen: "Cele două ţări sunt preacorupte şi nu trăiesc conform prin-cipiilor statului de drept"Şi Finlanda se opune anunţând că vabloca aderarea României şi Bulgariei laSchengen, înaintea reuniunii miniştriloreuropeni de Interne pe această temărelatează postul public de televiziuneYLE, în pagina electronică.Atât Guvernul, cât şi Parlamentul au de-clarat că cele două ţări sunt prea corupteşi nu trăiesc conform principiilor statu-lui de drept, o precondiţie pentru ade-

rarea la spaţiul Schengen.Obiecţia Finlandei este susţinută de Ger-mania.Franţa se opune stabilirii unui ter-men pentru admiterea României şiBulgariei în SchengenFranţa se opune şi ea, alături de Germa-nia şi Olanda, stabilirii unui termen pen-tru aderarea României şi Bulgariei laSchengen, a=irmă surse europene citatede site-ul publicaţiei austriece Osterre-ich.Conform surselor comunitare citate decotidianul austriac Osterreich, Franţa,Germania şi Olanda sunt nemulţumitede eforturile insu=iciente pentru com-baterea corupţiei în România şi Bulgaria.Decizia pe Schengen nu e a Ger-maniei, ci unei părţi a guvernuluicreştin-democratMinistrul român de Externe, TitusCorlăţean, a declarat că nu considerăpoziţia exprimată de ministrul federalde Interne, Hans-Peter Friedrich,privind opoziţia pentru aderarea laSchengen a României ca =iind a Ger-maniei, ci "a unei părţi din guvernulcreştin-democrat" din PPE, din care faceparte şi PDL.Hans-Peter Friedrich (CSU) doreşteîmpiedicarea unei aderări rapide a Bul-gariei şi României la spaţiul Schengen şi

rdicarea controalelor de graniţă pentrucetăţenii acestora. Dacă în urma votuluidin cadrului reuniunii miniştrilor deJustiţie şi Afaceri Interne (Consiliul JAI -n.r.) ambele ţări vor =i admise, "intrareaacestora va =i împiedicată prin veto-ulgerman", a declarat Friedrich în interviulpentru Spiegel, anticipat printr-un rezu-mat apărut duminică în pagina online aRheinische Post.Băsescu: Nu îmi asum eşeculamânării aderării la Schengen,căutaţi responsabili în altă partePreşedintele Traian Băsescu a declaratcă nu îşi asumă eşecul amânării aderăriila României la Spaţiul Shengen, elarătând că responsabilii trebuie căutaţiîn altă parte şi că şi-a făcut datoria peaceastă temă.Şeful statului a spus că responsabilii tre-buie căutaţi în altă parte. "În luna de-cembrie, când încă nu apăruse RaportulMCV, am discutat cu ţările care ştiam căau reticenţe după întâmplările din iulie-august din România, şi până la urmă aufost de acord în Consiliul European să sedea sarcină Consiliului UE, implicit JAI,să discute accesul României în Schen-gen. Deci căutaţi responsabili în altăparte", a adăugat Băsescu.

Marius FRĂŢILĂ

Condiţiile pentru aderarea României la Schengen enumerate de ambasada GermanieiAmbasada Germaniei la Bucureşti a=irmă că aderarea integrală aRomâniei şi Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv princi-pal al Guvernului Federal, dar pentru aceasta "trebuie să existe toatecondiţiile tehnice, administrative şi cele care caracterizează statul dedrept"."Aderarea integrală a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengenrămâne un obiectiv principal al Guvernului federal. Pentru aceasta,trebuie să existe toate condiţiile tehnice, administrative şi cele carecaracterizează statul de drept. Prin ridicarea controalelor la frontiereleinterne, un stat membru îşi asumă o mare responsabilitate în relaţiacu partenerii Schengen", a=irmă Ambasada Germaniei într-o poziţieremisă agenţiei Mediafax.De asemenea, Ambasada aminteşte că "nu este vorba de liberacirculaţie a cetăţenilor români, ci de întrebarea dacă România poateasigura protecţia frontierelor externe UE, de pildă protejarea de in-trarea frauduloasă a unor cetăţeni din afara UE"."Ultimul raport MCV din ianuarie a evidenţiat progrese în domeniilestatului de drept şi cel al combaterii corupţiei, dar şi de=icienţe",subliniază Ambasada Germaniei.

Nicio decizie nu va + luată joi (7 martie a.c.) la Bruxelles în ceea ce priveşte cererile României şi Bulgariei de a adera laSpaţiul Schengen, din cauza opoziţiei mai multor state membre, a anunţat preşedinţia irlandeză a UE, citată de AFP.

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 12

By Paul SCULLYpaul.s@ziarulimpact.caDeciding to start taking responsibility for yourown health is a great choice. When done cor-rectly, eating better and exercising properly willgive you more energy, help you move better, canreduce pain, will give you more strength andstamina, will reduce your risk of disease and itwill help you manage your weight. There isn’tanything else I can think of that can give you allof those beneJits. The bottom line is that leadinga healthy lifestyle will give you a better quality oflife and most likely help you live longer!

OK, so you’re ready to start? Great! But if youhaven't exercised for some time and you havehealth concerns, you should talk to your doctorbefore starting a new exercise routine. Your doc-tor should put you through the proper screen-ing and risk stratiJication to minimize anypotential adverse effects from exercise. Whenjoining a gym, or working with a personaltrainer, you should have to Jill out a health his-tory questionnaire (HHQ) and physical activityreadiness questionnaire (PAR-Q) before beingallowed to use the gym or start your program.It’s important to be aware of your potential risks,if any, before starting.Although moderate physical activity, such as

brisk walking, is safe for most people, health ex-perts suggest that you talk to your doctor beforeyou start an exercise program if you have any ofthe following: heart disease, asthma or lung dis-ease, diabetes, liver or kidney disease, and orarthritis. You should also check with your doc-tor if you have any symptoms suggestive ofheart, lung or other serious diseases such as: Painor discomfort in your chest, neck, jaw or armsduring physical activity, dizziness or loss of con-sciousness, shortness of breath with mild exer-tion or at rest, ankle swelling, especially at night,a heart murmur or a rapid or pronounced heart-beat, muscle pain when walking upstairs or up ahill that goes away when you rest. You shouldalso be aware that you are at higher risk if two ormore of the following apply to you: If you're aman older than age 45 or a woman older thanage 55, you have a family history of heart diseasebefore age 55, you smoke or you quit smokingin the past six months, you haven't exercised forthree months or more, you're overweight orobese, you have high blood pressure or high cho-lesterol, and/or you have impaired glucose tol-erance, also called pre-diabetes or insulinresistance.Exercise programs should be safe, efJicient, ef-fective and fun (Yes I said fun!). Taking theproper precautions will help you enjoy the ben-eJits while minimizing your risks. After youhave gone through the pre-screening processand you are cleared for exercise, it’s a good ideato undergo a basic Jitness assessment along withmovement screens and/or a postural evaluation.I’ll tell you why next time; until then, take care ofyour body and it will take care of you!

La 'ecare patru secunde, o persoană estediagnosticată cu demenţa Alzheimer, iar în în-treaga lume 38 de milioane de oameni suferă deaceastă boală, a declarat directorul AlzheimerDisease Internationational, Marc Wortmann.Marc Wortmann a estimat, totodată, că în 2050vor Ji până la 115 milioane de persoane afectatede Alzheimer. Informaţiile au fost făcute publicela cea de-a III-a ediţie a Conferinţei NaţionaleAlzheimer.Cu acelaşi prilej, conf. dr. Cătălina Tudose a su-bliniat că, în Romania, boala reprezintă o provo-care majoră pentru starea naţională de sănătateşi pentru durabilitatea sistemelor de securitatesocială şi de asistenţă medicală, iar situaţiaactuală a persoanelor cu demenţă şi a îngrijito-rilor acestora este "cel puţin dramatică", contextîn care Societatea Română Alzheimer a făcut unapel la factorii de decizie politică să dezvolte ostrategie naţională de demenţă în România.”Oana Antonescu, membru al Parlamentului Eu-ropean, a arătat că situaţia persoanelor afectatede Alzheimer este relevantă pentru una din

problemele majore ale sistemelor de sănătateeuropene."Cele mai mari probleme pe care afecţiunilecronice precum Alzheimer le ridică nu ţin doarde problema accesului la medicamente sau latratamente mai eJiciente. Probleme majore suntreprezentate de integrarea socială a pacienţilorşi de diminuarea presiunilor sau constrângerilorcare apasă asupra apropiaţilor sau familiei. (...)Am cerut Comisiei Europene să facă din com-baterea maladiei Alzheimer o prioritate în

domeniul sănătăţii, iar statelor membre să dez-volte planuri naţionale prin care să abordezeaceastă problemă", a declarat Antonescu.Demenţa Alzheimer nu este o afecţiune gravădoar pentru pacienţi, ci reprezintă o grea povarăşi pentru familii, pentru îngrijitori. Astfel, înJiecare familie în care există un pacient sunt im-plicate, în medie, 3,7 persoane în îngrijire, ceeace înseamnă că 19 milioane de europeni, dintrecare peste un milion de români, sunt afectaţi înmod direct.

HEALTH & LIFE STYLE | PAG.13EDIŢIA 1 • 8 MARTIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

How to quitsmokingMost people find it hard to quit smoking. Quittingcan be hard, but it’s not impossible. Many peoplelike you have quit smoking. You can too. Counsel-ing, medications, and other supports can help youquit.If you’ve tried quitting smoking before but could-n’t do it, try again. Each time you try, it will get eas-ier. You will be one step closer to quitting for good.

How should I quit smoking?Pick a quit dayChoose a date within the next two weeks to quit.Don't wait for the "perfect" day – just pick a dateand work with it. Put it in your calendar.If you'd like, zou can list your reasons for quitting- health, family, money.Write down some new hobbies you can do insteadof smoking – exercise, knitting, making model air-planes - something to keep your hands and mindbusy.Speak with friends, family, and colleagues and askfor support. Tell them about your plan to quit, so itfeels more real to you.Start making the changes to push smoking out ofyour everyday life - stop smoking in the house andin the car. Make your house and car smoke-free, sono one is allowed to smoke inside.Learn about nicotine withdrawal symptoms andhow to cope with them.

Choose two or more proven quit-smokingmethodsThere are many proven ways to quit smoking. Toboost your chances of quitting, choose more thanone method. Pick what seems right for you. Eachperson is different. You'll know what will work bestfor you.Proven quit smoking methods:Join a support group for people trying to quit. Re-search shows that people in quit-smoking supportgroups are more likely to quit for good. (Find outabout quit smoking support groups in your area).Get individual counseling in person or by phone.You can get counseling in person or over thephone, through a free smoker’s quitline. Both areproven to help people quit. There are free quitlinesacross Canada - find out about the one in yourarea. If you prefer to see someone in person, askyour doctor or quitline staff to recommend a coun-selor. The cost of counseling may be covered byyour workplace or extended health plan, if you'vegot one.Take nicotine replacement therapy (NRT). Thenicotine patch, gum, lozenge or inhaler replacessome of the nicotine you usually get from ciga-rettes. This can make nicotine withdrawal easierto manage.Ask your doctor about a prescription medicinecalled bupropion. It’s an antidepressant that canmake it easier to quit.Ask your doctor about a prescription medicinecalled varenicline tartrate. It can take away someof your craving to smoke, and make smoking lessenjoyable.If you slip up, don’t give up. Try again, and again...keep trying until you've quit for good.Ask for support from your family and friends.

On your quit date, butt out completely.Don’t smoke, not even a little. Toss out your ciga-rettes, other tobacco, and ashtrays.Avoid people and situations where you will betempted to smoke. If you usually smoke in a cer-tain chair, don’t sit in that chair. If you usuallysmoke at a nightclub, avoid that nightclub for awhile. Change your usual routine, so your new rou-tine doesn’t include smoking.

Go for a walk instead of a smoke.Be positive. Believe in yourself and your plan.Remember that nicotine withdrawal symptomsonly last a short time. Follow these tips to copewith withdrawal symptoms.Get help from support groups, counselors and yourlocal quitlineTake it one day at a time. Remind yourself thatonce the withdrawal is over, you’ll feel better thanyou have in years. You deserve to feel better….You’re almost there!Celebrate your success and give yourself credit!

WWoorrtthh TThhee RRiisskk -- TTaakkiinngg tthhee pprrooppeerrpprreeccaauuttiioonnss wwiillll hheellpp yyoouu eennjjooyy tthheebbeenneeffiittss aanndd mmiinniimmiizzee yyoouurr rriisskkss

8 de milioane de oameni din întreaga lume suferă deAlzheimer. Câte persoane ar putea ' afectate până în 2050

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 13

Judy FLORESCUcorespondenţă Ziarul Metropolis

Ce simţi înainte de un spectacol?Paul Ipate: Emoţiile sunt foarte mari înainte depremiere. După aceea, însă, începe un fel de con-trol, ai o altă siguranţă. Dar emoţii înainte deAiecare spectacol există tot timpul. Cel puţin, euaşa funcţionez. Alte lucruri înainte de spectacolnu simt, decât nevoia de a sta cu distribuţia: sămă distrez cu ei, să mă relaxez şi să ne veriAicămtot ce avem în scenă, ca să Aie totul bine. Mai multnu cred că am timp să simt în afară de emoţiile derigoare.Pentru actorii de teatru, .iecare spectacolpoate .i o premieră .iindcă sunt oameni careîi văd pentru prima oară jucând…P.I.: Pentru noi nu sunt aceleaşi emoţii cum suntla premieră. Primele trei spectacole suntnăucitoare acolo în culise, dar după aceea teobişnuieşti cu chestia asta. Se aşază spectacolul,eşti mult mai în control, ştii ce ai de făcut şi setransformă emoţiile. E altfel de emoţie dupăaceea.Cum ajungi să joci un anumit rol în teatru?P.I.: Majoritatea regizorilor cam ştiu actorii, mergla teatru, îi văd şi îi ţin minte. Florin aşa m-a luatîn piesă. Mai întâi am lucrat la un Ailm împreunăşi mi-a zis că i-ar plăcea să lucreze cu mine la opiesă de teatru. Apoi l-am invitat eu la un specta-col şi după ce m-a văzut în spectacolul acela şi-adat seama că aş putea Ai Jerry. Apoi m-a sunat şimi-a zis: „Nu vrei să citim un text?“„Tom şi Jerry“ este primul proiect al meu la careorgoliile s-au lăsat acasă.Cât aţi repetat pentru „Tom şi Jerry“?P.I.: Am început lectura în decembrie 2012 şirepetiţiile au durat până la jumătatea lunii fe-bruarie 2013.Cum este să lucrezi cu Florin Piersic jr.?P.I.: Mie mi-a plăcut foarte mult. Am mai lucratcu actori-regizori. E foarte greu pentru ei. Îi admirpentru cum fac treaba asta. Îmi dau seama cât degreu le este să Aie cu ochii şi la ei, la actori, şi lapiesă şi la scenograAie… Un actor are nevoie de

un ochi obiectiv, un ochi de afară. Îmi imaginezgradul de diAicultate cu care se confruntă cei careregizează şi joacă.Ţi-a spus vreodată că nu îi place un anumelucru din ce făceai pe scenă?P.I.: Niciodată. Florin e un regizor excelent dinpunctul ăsta de vedere. Primul lucru pe care mil-a spus când am început să lucrăm a fost: „Aicisuntem familie, vorbim orice, ne spunem orice.Toate tâmpeniile care ne trec prin cap ni lespunem, nu avem cum să ne supărăm. „Tom şiJerry“ este primul proiect al meu la care orgoliiles-au lăsat acasă. N-am avut niciun fel de teamă. Şie frumos că ştie să respecte şi chestia asta. Cândte vede obosit, nu începe să urle la tine şi să-şibată joc de tine şi să îţi spună că eşti un actorprost. Îi dă timp şi răbdare. E foarte important caactorul să Aie relaxat şi să nu Aie presat. Să nusimtă o presiune, ci sprijin. Regizorul trebuie săAie un sprijin pentru actor. La proiectul „Tom şiJerry“, Florin Piersic jr. a fost mamă şi tată pentrunoi.Există o diferenţă între teatru şi .ilm dinpunctul tău de vedere?P.I.: E o mare diferenţă între teatru şi Ailm. Lateatru ai timp să schimbi. Ai jucat premiera, dardupă aceea îţi dai seama de unele chestii, apro-fundezi unele lucruri. Fiind acolo în emoţia aia,în timp spectacolul se aşază şi se modiAică foartemult. La toate spectacolele e aşa: îţi modiAici per-sonajul pentru că descoperi tot timpul chestii noi.Ori la Ailm după ce ai Ailmat, nu mai poţi schimbanimic, e iremediabil, e ireversibil. Plus că la Ailmnu e o continuitate. Acum Ailmezi un cadru, cut!Ia-o de la capăt din nou. Nu e acelaşi lucru.Şi pe voi actorii lucrul ăsta nu vă scoate dinstare?P.I.: De aceea e regizorul acolo, ca să păstreze unechilibru.Dar nu e el acela care spune „cut“?P.I.: Ba da, dar sunt regizori care spun cut încet.Sunt regizori care îşi protejează actorii. Au fostnişte scene la care am lucrat, care erau destul decomplicate şi atunci regizorul a spus: „Pe cel carenu are treabă îl rog să iasă! Râmâne doar cine are

treabă.“ Cu cât e mai puţină lume, se creează unspaţiu mai intim şi atunci îl ajută pe actor. Şi suntastfel de regizori care fac chestia asta şi ţin la ac-torii lor. Fiecare regizor are stilul lui. Ca actor tre-buie să Aii cât mai adaptabil posibil.De unde ai dobândit această adaptabilitate?P.I.: Eu am învăţat-o din facultate. Mie mi-a spus-o Ion Cojar, mi-au spus-o profesorii, mi-au spus-o şi alţi colegi mai mari: „Nu îţi ieşi din ale tale, teconcentrezi acolo, râmâi detaşat de tot ce seîntâmplă în afara personajului tău.“ Fiecare regi-zor are metoda lui, dar tu nu trebuie să îţi uiţimeseria. Până la urmă actorul e un instrument,uneori e chiar un sclav.Ce vrei să spui prin sclav?P.I.: Uneori, actorul este un sclav al emoţiilor şiun sclav al indicaţiilor. Până la urmă, e vorba deviziunea regizorului. Trebuie să existe un balansîntre propunerile regizorului, Aiindcă regizorulştie ce are de făcut. Aici am o problemă cu regi-zorul egotic care nu mai lasă spaţiu de alte pro-puneri. De aceea am apreciat foarte mult muncaalături de Florin, Aiindcă ne-a dat libertatea de apropune. El era suveran şi el spunea da sau nu,dar faptul că a avut capacitatea de a accepta ceeace noi propuneam şi ne-a ascultat… A zis: „Da,propunerea ta poate Ai mai bună decât a mea, hais-o încercăm!“. Şi multe au rămas, altele au fostrefuzate. Dar asta e o chestie foarte importantă.E bine să ştii ce ai de făcut ca regizor, e vital să ştiice ai de făcut, dar lasă şi o uşiţă acolo deschisă şipentru propunerile actorilor.E foarte important ca actorul să Aie relaxat şi să nu

Aie presat. Să nu simtă o presiune, ci sprijin.Ai un rol din teatru la care ţii foarte mult?P.I.: La toate rolurile ţin, adică toate sunt impor-tante. Sunt mai apropiat de rolul lui Eugene din„Biloxi Blues“, pentru că mi-am început carieradin teatru cu rolul acesta. E o trilogie, se numeşte„The 3 Bs“ şi este compusă din: „Brighton BeachMemoir“, care e prima parte, „Biloxi Blues“ adoua parte şi „Broadway Bound“ e a treia parte.Eu am jucat acelaşi personaj în două etape alevieţii lui: o dată când avea 14-15 ani şi apoi la 19ani în armată. Faţă de rolul Eugene am o aAinitateşi o apropiere mai mare.Îţi mai aduci aminte cum a fost la admitereade la UNATC?P.I.: Am intrat din prima. La admitere am avutdouă monologuri: Păcală din „Înşir t̀e Mărgărite“şi Sosi din „AmAitrion“. Pentru admitere m-ampregătit cu Mihaela Juvara la recomandarea unorprieteni actori. Eu jucam la Teatrul de Comediedin clasa a zecea.Ce sfaturi i-ai da unui tânăr care doreşte sădea la teatru?P.I.: Să se gândească bine de ce vrea meseria asta.Să pună pe hârtie în scris riscurile care crede el căvor Ai şi să ştie exact ce vrea el de la meseria asta,că dacă o să vrea bani, n-o să-i primească. Să segândească bine, dacă e pregătit pentru toatăumilinţa prin care va trece. Există o umilinţă ameseriei. Un actor trebuie să aibă capacitatea dea se umili faţă de el însuşi ca să ajungă la profun-zimea unui rol.

INTERVIU Paul Ipate: „Există o umilinţă ameseriei de actor“Actorul Paul Ipate (27 de ani) vorbeşte despre rolul său de asasin plătit din cel mai nou spectacol de la Teatrul Metropolis din Bucureşti – „Tom şi Jerry“, în regialui Florin Piersic jr., dar şi despre ce au însemnat pentru el celelalte proiecte teatrale.

PAG.14 | INTERVIU 8 MARTIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

Foto

: Mar

ia Ş

TEFĂ

NE

SC

U

Paul Ipate alături de Florin Piersic Jr.

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 14

BB��SSrr�������� ������oo uu����tt��tt

Biserica Buna Vestire Adresa: 8070, Blvd. Cristophe Colomb Montreal, QC, H2R 2S9Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Liviu Alexandrescuwww.bunavestire.ca

Biserica Înălţarea Domnului Adresa: 5845 Upper Lachine, N.D.GMontreal, QC., H4A 2B6Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Nicolae Stoleruwww.inaltarea-domnului-montreal.com

Biserica Sfântul NicolaeAdresa: 3044 rue Delisle (colţ cu Atwa-ter, metrou Lionel Groux), Montreal Sf. Liturghie: la orele 10:30.Preot - Cezar Vasiliuwww.sfnicolaemtl.com

Catedrala Sf. Ioan Botezătorul Adresa:1841 Masson St., Montréal QCH2H 1A1 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00Preot - George Chişcăwww.bor-montreal.ca

Biserica Greco-catolică NaştereaMaicii Domnului Adresa: 2310 Denonville, Montreal,QC., H4E 1M8 Sf. Liturghie: la orele 10:30Preot - Sorin Avram Şutawww.sfantamariamica.ca

Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva Adresa: 4545 rue de Salabery, Mon-treal, QC., H4J 1H5 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00Preot - Daniel Ungureanu

Biserica Sf. Ilie Tesviteanul Adresa: 5055, Rue Joffre, Montreal, H1K 2T7 Sf. Liturghie: la orele 10:45Preot - Ioan Cotrigăşanuwww.sfantulilie.org

Biserica Naşterea Maicii Domnului Adresa: 3544 Blvd. su Souvenir, Laval,QC., H7V 1X2Sf. Liturghie: la orele 11:30Preot - Ioan Iancuwww.bisericalaval.com

Biserica Sfântul Gheorghe Adresa: 2000 Boulevard Marie,Saint-Hubert, QC., J4T 2B1Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:00Preot - Daniel Sanduwww.sfgheorghe.com

Acoperământul Maicii DomnuluiAdresa: 12301 rue Colin, Pierrefonds,Quebec, H9A 1C3Sf. Liturghie: la orele 13:00Preot - Gabriel Alexewww.ortodoxwestisland.ca

Biserica Sfântul Dimitrie cel Nou Adresa:10120, avenue d'Auteuil, Mont-réal, Qc, H3L 2K1Sf. Liturghie: la orele 12:00Preot - Ion Ceauşuwww.bisericasfdimitriecelnou.com

Biserica Sfântul Mucenic Pantelimon Adresa: 367, rue Godard, Saint-Eustache, Qc, J7P 3V2Sf. Liturghie: la orele 11:15Preot - Vasile Trifwww.bisericamontreal.org

MONTREAL:

ANJOU:

LAVAL:

RIVE SUD:

WEST ISLAND:

AUTEUIL:

ST-EUSTACHE:

Sfaturi duhovniceşti ale SfântuluiSera�m de SarovAminteşte-ţi mereu, ascultarea le întrece pe toate.Ea întrece postul şi rugăciunea! Iar noi nu numai cănu trebuie să o refuzăm, trebuie să alergăm în în-tâmpinarea ei! Noi trebuie să răbdăm orice necazcare ar veni din partea fraţilor fără să ne tulburăm şisă cârtim.SuBletul trebuie alimentat şi hrănit cu Cuvântul luiDumnezeu. Cel mai mult noi ar trebui să practicămlectura Noului Testament şi a Psaltirii. Aceasta artrebui făcută în picioare. Din această lectură vine ilu-minarea minţii care este schimbată printr-odumnezeiască schimbare. Cel ce citeşte SfântaScriptură primeşte o căldură care în singurătate dănaştere la lacrimi, prin care omul este încălzit iar şiiar, umplut de daruri duhovniceşti, care dau oîncântare minţii şi inimii dincolo de orice închipuire.Mai presus de toate, aceasta trebuie făcută pentru adobândi pacea suBletului: “Pace multă au cei ceiubesc legea Ta şi nu se smintesc.” (Ps.118,165). Estefoarte util să citeşti întrega Biblie într-un mod in-teligent. Căci numai prin acest exerciţiu singur, pelângă alte bune lucrări, Domnul nu-l va lipsi pe omde mila Sa, ci va înmulţi darul său de înţelegere.Cei ce cu adevărat s-au hotărât să slujească Dom-nului Dumnezeu trebuie să se străduiască a-şi a-minti mereu de Dumnezeu şi să rosteascărugăciunea către Iisus Hristos.În biserică, atunci când te rogi, e de folos să stai cuochii închişi, cu o atenţie concentrată şi să deschiziochii doar când te moleşeşti sau când somnul îţi dătârcoale şi te face să moţăi. Atunci ochii trebuieaţintiţi către o icoană şi către lumina candelei ce ardedinaintea ei.Nu trebuie să ne asumăm nevoinţe ascetice dincolode puterile noastre, ci să încercăm să ne facemtrupul prieten credincios şi vrednic de practicareavirtuţilor. Trebuie să mergem pe calea de mijloc.Trebuie să Bim înţelegători faţă de neputinţele şiimperfecţiunile noastre suBleteşti şi să avem răbdarefaţă de defectele noastre, aşa cum avem faţă de de-fectele altora. Dar nu trebuie să trândăvim, ci tre-buie să ne silim spre îmbunătăţirea Birii noastre.În Biecare zi să dormi negreşit noaptea patru ore -de la zece seara până la două noaptea. Dacă te simţislăbit, poţi să dormi şi în timpul zilei. Păstreazăaceastă regulă permanent până la sfârşitul vieţii tale,Biindcă este absolut necesară pentru odihna capu-lui tău. Eu însumi din tinereţe am păstrat-o cu ri-gurozitate. Noi cerem mereu bunului Dumnezeuodihnă în timpul nopţii şi astfel nu vei devenineputincios, ci sănătos şi vesel.Nu oricine îşi poate impune sieşi o regulă severă deasceză în toate, sau să se priveze pe sine de tot ceeace n-ar face decât să-i dezvăluie slăbiciunile. Alt-minteri, prin epuizarea trupească, suBletul slăbeşteşi el. În special, vinerea şi miercurea, şi mai ales întimpul celor patru posturi, trebuie luată o masă odată pe zi, iar îngerul Domnului se va apropia detine. La prânz mănâncă suBicient, la cina Bii moderat.Dar un trup care este epuizat de penitenţă şi deboală trebuie întărit printr-un somn moderat, hranăşi băutură moderate indiferent de perioada de timp.Cu orice preţ, noi trebuie să încercăm a păstra paceasuBletului şi să nu ne tulburăm la jignirile venite dela alţii. Nimic nu este mai preţios decât pacea întruHristos Domnul. SBinţii Părinţi aveau mereu un duhde pace şi, Biind binecuvântaţi cu harul lui Dum-nezeu trăiau mult.Dobândeşte pacea, şi mii de oameni din jurul tău sevor mântui. Atunci când un om se aBlă într-o stare

de pace a minţii, el poate de la sine să le oferecelorlalţi lumina necesară luminării raţiunii. Aceastăpace, ca pe o comoară nepreţuită, Domnul nostruIisus Hristos a lăsat-o drept moştenire ucenicilor Săiînainte de moarte. (In. 14,27) Apostolul mai spuneadespre ea : “şi pacea lui Dumnezeu, care covârşeşteorice minte, să vă păzească inimile şi cugetele voas-tre întru Hristos Iisus” (Filip. 4,7) Introdu minteaînlăuntrul inimii şi dăi de lucru acolo cu rugăciunea;atunci pacea lui Dumnezeu o umbreşte şi ea se aBlăîntr-o stare de pace. Trebuie să ne obişnuim sătratăm jignirile venite de la alţii cu calm, ca şi cuminsultele lor nu ne privesc pe noi, ci pe altcineva. Oastfel de practică ne poate aduce pacea inimii şi opoate face lăcaş al lui Dumnezeu însuşi.Dacă nu se poate să nu te tulburi, atunci, cel puţin, enecesar să încerci să îţi înfrânezi limba, după cu-vântul psalmistului: “tulburatu-m-am şi n-am grăit”(Ps. 76, 4) Pentru a ne păstra pacea suBletului, estenevoie să evităm cu orice preţ a-i critica pe alţii. Înmod aparte, pentru a păstra pacea suBletească “tre-buie evitată acedia” şi să te străduieşti a avea un duhvesel şi nu trist. Trebuie să încerci să ieşi din aceastăstare cât mai iute cu putinţă. Atenţie la duhulîntristării, căci aceasta dă naştere la toate relele. Omie de ispite apar din pricina lui: agitaţie, furie, în-vinuire, nemulţumirea de propria soartă, gânduride desfrânare, schimbare permanentă a locului.Uneori duhul cel rău al întristării pune stăpânire pesuBlet şi îl lipseşte de umilinţă şi bunătate faţă de fraţişi dă naştere la repulsie faţă de orice conversaţie.Atunci suBletul evită oamenii, crezând că aceştia se

aBlă la originea tulburării sale şi nu înţelege că pri-cina tulburării sale se aBlă într-însul. SuBletul plin deîntristare şi parcă scos din minţi este incapabil să ac-cepte în pace sfaturile bune ce i se aduc sau sărăspundă cu umilinţă la întrebările ce i se pun.Primul medicament cu ajutorul căruia omul îşi aBlăîn curând mângâiere suBletească este smereniainimii, aşa cum ne învaţă sfântul Isaac Sirul. Aceastăboală este tratată cu rugăciune, abţinere de la grăireîn deşert, lucru de mână, după puterile Biecăruia,citirea Cuvântului lui Dumnezeu şi răbdare; căci el senaşte din laşitate, trândăvie şi grăire în deşert.Oricine a învins patimile a învins şi deprimarea.Veselia nu e păcat. Ea alungă plictiseala; şi dinplictiseală vine întristarea (acedia) şi nimic nu e mairea ca aceasta. Ea aduce cu sine totul. A spune sau aface răul este păcat. Dar a spune un cuvânt bun, pri-etenos sau plin de veselie, aşa încât toată lumea să sesimtă în bună dispoziţie în prezenţa lui Dumnezeuşi nu într-o stare de întristare, nu este deloc un păcat.Dacă nu suntem de acord cu gândurile rele sugeratede diavol, facem un lucru bun. În timpul acestoratacuri, trebuie să te îndrepţi cu rugăciunea cătreDomnul Dumnezeu, aşa încât scânteia patimilorcelor rele să Bie alungată de la bun început. AtunciBlacăra patimilor nu va mai creşte.Trupul este robul, suBletul este stăpânul. Şi de aceea,mila lui Dumnezeu este cu noi atunci când trupuleste slăbit şi extenuat de boli; căci în acest fel pati-mile slăbesc şi omul devine normal. Dar boalatrupească în sine este ceva născut din pricina pa-timilor. Înlătură păcatul şi boala va pleca.

SPIRITUALITATE | PAG.15EDIŢIA 1 • 8 MARTIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 15

PAG.16 | MULTIMEDIA - IT&C 8 MARTIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

Nu mai este nici un dubiu, 2013 marchează tre-cerea în era telefoanelor inteligente, fiind primulan în care vânzările în categoria smartphone ledepăşesc pe cele ale telefoanelor mobileobişnuite.Potrivit studiului desfăşurat de IDC (InternationalData Corporation), principalii promotori aicreşterii explozive pentru telefoane inteligentesunt pieţele de desfacere din ţările aflate în cursde dezvoltare, ca Brazilia, China şi India, underăspândirea rapidă a reţelelor de telefonie 4G şitarifele în continuă scădere pentru accesul la in-ternet au făcut din acestea accesorii extrem depopulare.Conform estimărilor, producătorii ce activează înpiaţa telefoanelor mobile vor livra până la finalulacestui an aproximativ 918.6 milioane dispozitivedin categoria smartphone - reprezentând 50.1 %din volumul total.Ajunse la un nivel de preţ nu cu mult peste cel altelefoanelor mobile obişnuite, dar capabile săîndeplinească roluri mult mai complexe - cum arfi cel de navigator GPS, cameră foto şi mediaplayer, sau platformă pentru web browsing şiacces la reţele de socializare - telefoanele din ca-

tegoria smartphone au devenit un accesoriu in-dispensabil chiar şi pentru cei care până decurând le considerau produse de lux. Accesul facilla informaţie prin conexiuni rapide de internetmobil, posibile pe măsură ce operatorii de tele-fonie fac trecerea la reţele 4G din generaţia apatra, are o contribuţie importantă pentruadoptarea rapidă a noilor gadgeturi.Dacă în 2013 China rămâne cea mai mare piaţăde desfacere pentru dispozitive smartphone, cu301.2 milioane telefoane vândute, anii următorivor aduce în centrul atenţiei alte ţări dens popu-late ca India şi Brazilia. Spre exemplu, în Indiatranziţia spre telefoane din cateforia smartphoneva accelera undeva în preajma anului 2017, pemăsură ce preţurile în scădere vor aduce acestegadgeturi la un nivel potrivit pentru puterea decumpărare a populaţiei din această ţară.Tendinţa de ieftinire în gama telefoanelor in-teligente este confirmată şi de planurile conturatede unii producătorii cu ocazia expoziţiei MWC2013. Spre exemplu, Nokia şi-a anunţat intenţiade a lansa noi terminale low-cost destinatepieţelor de desfacere mai puţin dezvoltate. Prinsurse neoficiale, află şi că Apple ar putea lansa

un iPhone mai ieftin, realizat folosind componentenu chiar de ultimă generaţie şi limitat la o carcasădin plastic mai puţin costisitoare.În acest an majoritatea livrărilor smartphone

rămân împărţite între China şi Statele Unite,urmată de Marea Britanie şi Japonia pe locuriletrei şi patru, respectiv Brazilia şi India pe poziţiileimediat următoare.

Lumea evoluează: peste 50% dintre telefoanele vândute în 2013 sunt smartphone

După ce a introdus posibilitatea de a folosiaplicaţia Messenger fără cont pe reţeauasocială, Facebook introduce mesajeleaudio. Mai mult, compania testează tele-fonia VoIP în Canada şi dacă intră peaceastă piaţă până la finalul lui 2013, lanivel internaţional, va avea cea mai marebază de utilizatori.Cei care trec la ultima versiune de Face-book Messenger, fie că folosesc Android,fie că folosesc un produs Apple cu iOS, vorputea trimite mesaje audio prietenilor.Lângă butoanele pentru încărcarea uneipoze în mesaj, a apărut cel pentru înregis-trarea vocei. Odată apăsat, aduce în câm-pul de scriere a mesajelor butonul roşupentru începerea înregistrării.

Pe lângă această funcţionalitate, Facebooka început să testeze serviciul VoIP înCanada pentru versiunea de iOS aaplicaţiei, notează „The Next Web“. Uti-lizatorii vor putea vorbi la telefon la fel cape Skype sau Viber, prin Internetul mobilsau WiFi, dar folosind aplicaţia Messenger.Restrângerea la Canada este modul reţeleisociale de a desfăşura un beta testing. Ceide-acolo vor putea să-şi sune prietenii,după ce s-au autentificat, prin opţiunea„Free Call“ din meniul poziţionat în dreaptasus.

Rivali actuali şi viitori pentru Mes-sengerDacă testul VoIP va funcţiona cum trebuie,

este foarte probabil ca Skype să aibă unuldintre cei mai redutabili adversari.Totodată, cu baza de utilizatori de pesteun miliard a Facebook, serviciul de voceeste o ameninţare şi pentru operatori.

Nici reţeaua nu este lipsită de problemesau, mai bine zis, dificultăţi. Va fi destul degreu de convins utilizatorii să renunţe lanumărul de telefon, încredinţându-şi con-tactele şi istoricul convorbirilor reţelei so-ciale. În ciuda acestui impediment,deocamdată doar teoretic, Facebook Mes-senger a crescut destul de mult în ultimeleşase luni şi este o alternativă viabilă, dacăai Android sau iOS, la WhatsApp, Viber saualte aplicaţii de mesagerie instant.

YouTube se adresează amatorilor de muzică cuun serviciu propriu de muzică online, în care uti-lizatorii vor putea asculta şi muzică gratis,susţinută prin difuzarea de mesaje publicitare.Opţional, vom putea scăpa de mesajele publi-citare şi obţine acces la facilităţi suplimentarealegând varianta unui abonament plătit.Potrivit reprezentanţilor YouTube, noul serviciu demuzică vine în sprijinul creatorilor de conţinut,oferindu-le o sursă constantă de venit rezultat dinreclame şi abonamentele plătite de utilizatori.Fiind în multe privinţe asemănător serviciului demuzică Google Play, YouTube Music Service vaavea mai multe funcţii în comun cu acesta. Ştimdeja că utilizatorii Google Play au posibilitatea săcumpere muzică, să păstreze şi să asculte onlinepropriile melodii. Suplimentar, ambele servicii demuzică vor avea opţiunea unor abonamenteplătite, în schimbul cărora utilizatorii vor primibeneficii suplimentare.În timp ce multe dintre casele de producţie sunt

încă reticente faţă de avantajele furnizării deconţinut susţinut prin mesaje publicitare, prefe-rând modelul abonamentelor plătite, tot mai mulţiutilizatori se arată atraşi de varianta în care potasculta muzică gratis. Şi varianta abonamentelorplătite are parte de numeroşi utilizatori dispuşi săplătească pentru a nu fi deranjaţi cu mesaje pu-blicitare şi primi acces la o serie de facilităţi su-plimentare.Venit târziu în piaţă, YouTube Music Service vaavea parte de competiţie serioasă din partea unorservicii de muzică online deja bine stabilite: Pan-dora, Spotify, Rdio, Muve Music şi Soundcloud -unele având chiar şi 5 milioane de utilizatori cuabonamente plătite. Diferenţa este că YouTube sebucură deja de o audienţă vastă pentru serviciulsău de video streaming - peste 800 milioanevizitatori unici în fiecare lună - ce oferă o imensăpiaţă de desfacere pentru casele de producţiemuzicale şi artişti independenţi.

Facebook permite mesajele audio şi testează apelurile de voce în Canada

YouTube lansează propriul serviciu demuzică online, unde putem asculta şimuzică gratis

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 16

BERBEC - 21 Martie - 19 AprilieSe pare că vei avea câteva probleme deordin sen0mental, va fi necesar să încerci săajungi la o concluzie comună cu partenerulde viaţă. Este foarte important să lucrezi lapartea de comunicare şi să încerci să acorzi

atenţie şi la ceea ce va avea de spus partenerul.Chiar dacă vei simţi că anumite lucruri nu mai merg ca înainte,asta nu înseamnă că trebuie să baţi în retragere.ZILE NOROCOASE: 4 şi 5

TAUR - 20 Aprilie - 20 MaiVa fi necesar să ai mai multă grijiă la cheltu‐ieli în această perioadă de 0mp, încearcă săgăseş0 o modalitate de a economisi câţivabani. Evită să mai cheltui bani pe lucruri i‐nu0le doar din simplul fapt că îţi sunt reco‐

mandate de anumite persoane. În ceea ce priveştecomunicarea cu celelalte persoane, îţi va fi mult mai uşor săte exprimi, chiar şi în acele situaţii mai dificile.ZILE NOROCOASE: 11 şi 31

GEMENI - 21 Mai - 21 IunieEste posibil să fie necesar să revii asupraunui proiect care credeai că este finalizat,însă acest lucru nu ar trebui să te îngrijoreze.Cu siguranţă nu este nimic grav. Trebuiedoar să ceri sfatul şi altor persoane, în mod

sigur vei reuşi să‐i dai de capăt. În ceea ce priveşte familia aiputea încerca să te implici mai mult atunci când vine vorba deanumite probleme. Spre sfârşitul săptămânii vei primi oinvitaţie la o petrecere, încearcă să nu lipseş0.ZILE NOROCOASE: 2 şi 4

RAC - 22 Iunie - 22 IulieVa fi o săptămână rela0v uşoară pentru0ne, însă vei simţi nevoia să petreci maimult 0mp departe de compania anumitorpersoane. Vei simţi nevoia să te relaxezi şisă te ocupi de acele lucruri care sunt impor‐

tante pentru 0ne. Încearcă să‐ţi notezi într‐o agendă toateacele lucruri pe care ţi le doreş0. Sâmbătă ai putea să‐ţi facio programare la o şedinta de masaj.ZILE NOROCOASE: 18 şi 19

LEU - 22 Iulie - 23 AugustSe pare că în această perioadă de 0mp veiavea mari şanse să intri în bucluc dacă nudai atenţie la ceea ce te vor sfătui anumitepersoane din jurul tău. Nu trebuie să încercisă ţii totul numai pentru 0ne sau să riş0 să

faci anumite lucruri chiar dacă nu trebuie. Dacă trebuie sătermini un proiect important, nu te grăbi. Încearcă să atragicâteva persoane de partea ta.ZILE NOROCOASE: 5 şi 6

FECIOARĂ - 23 August - 22 SeptembrieLa începutul săptămânii te vei simţi puţin lip‐sit(ă) de energie şi nu vei găsi nicio explicaţiepentru acest lucru. Însă lucrurile nu vorrămâne aşa pe toată durata săptămânii. Veireuşi să găseş0 o modalitate de a‐ţi recu‐

pera forţele. Dacă îţi faci griji din cauza unei probleme minorelegate de locul de muncă, ar trebui să te gândes0 la o soluţie.Nu trebuie să te stresezi din orice.ZILE NOROCOASE: 12 şi 27

BALANŢĂ - 23 Septembrie - 22 OctombrieVa fi o perioadă destul de liniş0tă pentru0ne însă tu vei simţi nevoia să ieşi cât maimult în evidenţă şi să iei parte la toateevenimentele importante. Se pare că veialege să faci un mic calendar al eveni‐

mentelor ce vor avea loc în perioada următoare de 0mp şi veiface în aşa fel încât să nu ratezi niciunul. Ai grijă că acest lucrusă nu devină o obsesie. ZILE NOROCOASE: 8 şi 19

SCORPION - 23 Octombrie - 21 NoiembrieVa fi necesar să găseş0 o modalitate de astăpâni mai bine bugetul, chiar dacă veisimţi nevoia să faci o serie de cheltuieli înaceastă perioadă, încearcă să te limitezidoar la cele importante. Dacă vei dori să‐i

faci o surpriză unei persoane dragi, încearcă să afli ce‐i place.Profită de această perioadă a lunii şi încearcă să‐i încânţi pecei dragi cu tot felul de atenţii şi de gânduri bune. ZILE NOROCOASE: 1 şi 2

SĂGETĂTOR 22 Noiembrie - 21 DecembrieVei începe săptămâna într‐o stare foartebună şi încă din primele zile vei simţi nevoiasă petreci cât mai mult 0mp în companiaanumitor persoane. Deşi la locul de muncăvei avea mai mult de lucru faţă de obicei,

acest lucru nu te va împiedica să te simţi bine. Dacă vrei să or‐ganizezi o ieşire în oraş ai putea să optezi pentru un bar sauo cafenea unde îţi poţi aduna toţi prietenii şi să vorbiţi despreceea ce a mai făcut fiecare.ZILE NOROCOASE: 8 şi 15

CAPRICORN - 22 Decembrie - 19 IanuarieÎn această perioadă de 0mp te vei concen‐tra mai mult asupra carierei, însă nici grijilelegate de casă sau de familie nu vor lipsi. Separe că va fi necesar să le acorzi mai multăatenţie celor dragi şi chiar să te implici în

câteva ac0vităţi care sunt legate de casă. Dacă trebuie să facicâteva cumpărături nu trebuie să îţi faci griji în privinţa dru‐mului. Roagă pe cineva din familie să meargă cu 0ne.ZILE NOROCOASE: 3 şi 17

VĂRSĂTOR - 20 Ianuarie - 18 FebruarieVei avea câteva frustrări în ceea ce priveştelocul de muncă şi este posibil ca acest lucrusă te împiedice să lucrezi la capacitate ma‐ximă. Indiferent care ar fi mo0vele pentrucare nu te vei simţi în largul tău, încearcă să

găseş0 o modalitate de a te concentra asupra lucrurilor im‐portante. Anumite persoane din jurul tău vor încerca să aflecare sunt mo0vele pentru care nu te simţi în largul tău.ZILE NOROCOASE: 6 şi 8

PEŞTI - 19 Februarie - 20 MartieVei avea parte de o săptămână interesantă,se pare că astrele vor avea o influenţăfoarte puternică asupra vieţii tale sociale şiprofesionale. Ai grijă să nu te laşi prea multpurtat(ă) de val în anumite situaţii.

Spre mijlocul săptămânii vei fi nevoit(ă) să iei câteva deciziiîntr‐un 0mp foarte scurt, gândeşte‐te bine înainte de a faceanumite schimbări.ZILE NOROCOASE: 6 şi 9

SUDOKU MODERAT SUDOKU AVANSAT .. ..

REGULI:Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden0ce, numite regiuni. Regula jocu‐lui este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat al/el,fiecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.

Titlu careu: “Extensii”

ORIZONTAL ‐ 1. Tratat modern pentru chirurgia este0caa oraselor 2. Mugur 0mpuriu al primaverii ‐ Truda cre‐atorilor! 3. Inchise intre patru pere0 ‐ Radical din... epru‐beta! 4. Zar rasturnat! ‐ Vraja incepe sa se desfasoare! ‐Rosii ca focul, fara sa fie... supara0. 5. Primii soli ai gra‐dinitei ‐ E de domeniul fantas0cului. 6. Sleite! ‐ La cap‐atul suferintei. 7. Un fel de bere! ‐ Pamant ramas dinvremuri de demult. 8. La marginea genunei! ‐ Localitatein China 9. Mari amatori de erori. 10. A demonstraatasamentul cu ostenta0e ‐ In fiecare seara‐i altul. 11.Spinteca vazduhul, lasand in urma nori ‐ Varsta la carenu mai conteaza aniiVERTICAL ‐ 1. Apari0ile lui produc ilaritate ‐ Nu inchideochii nop0 de‐a randul... 2. Ochi care stau mereu destraja ‐ Te executa fara multa vorba (od.) 3. Ga00 cupodoabe rare ‐ Fereste, sa nu‐0 cada pe cap! 4. Strabatin goana stepa dobrogeana ‐ Lantul ideilor ‐ Cunoscutaruncator de sage0. 5. Popular pentru dulai ‐ Filme descurt‐metraj pe care nu‐l po0 urmari cu ochiul liber ‐Bun de plata. 6. Un maestru al picturii si al graficii ro‐manes0 ‐ Reproduceri banale 7. C0tor de familie ‐ Van‐zatorul de vrabioare 8. Poarta un mesaj (pl.) ‐ Pana cu...greutate. 9. Au cultul graiului strabun (fem.) 10. La colt!‐ Insistenta agasanta ‐ Inelul matema0cianului. 11. Or‐namenta0i rurale ‐ Lasata in urma

‐ Ei, ce‐ţi mai fac puştanii?‐ Ehe, să fii tu sănătos de când nu mai sunt puştani!Unul e deja însurat.‐ Şi celălalt?‐ Celălalt o duce bine.

Ce spune o ateistă când are orgasm? " Darwin ! Oh,Darwin !"

Care sunt cuvintele pe care un bărbat le detestă celmai mult să le audă în 0mp ce face dragoste? ‐ Iubituleee!... Am sosit acasă!.

Soţia urcă pe cântar. Soţul îi spune: ‐ Nu eş0 grasă deloc ! Doar că păstrând proporţiaar trebui să fii puţin mai înaltă ! ‐ Da ?! Şi cam ce înălţime ar corespunde cu greu‐tatea mea ?! ‐ Cinci metri şi jumătate!

Un 0p nimereşte în Rai. Dumnezeu îl întreabă:‐Vrei în viaţa următoare să fii iepure?‐Nu, numai nu iepure.‐Ok, atunci vei fi iepuroaică.

Dacă e să învăţăm un singur lucru din Frumoasa şiBes0a, este că aspectul nu contează atâta 0mp câteş0 un print miliardar care deţine un castel.

Doi vecini discută:‐ Ascultă, vecine! Când este ziua ta de naştere? ‐ De ce întrebi? ‐ Aş vrea să‐ţi ofer o perdea pentru geam ca să nu fiunevoit să văd ce faci cu soţia ta dezbracată. ‐ Aha... şi ziua ta de naştere când este? ‐ De ce întrebi, vecine? ‐ Aş vrea să‐ţi ofer o pereche de ochelari, ca să vezia cui nevastă este cea pe care o vezi în apartamen‐tul meu.

‐Acuzat, recunoş0 acest cuţit?‐ Da, domnule judecator.‐ Însemnă că mărturiseş0 crima.‐ Nu mărturisesc nimic. Dar mi‐l arătaţi pentru apatra oară. E normal să‐l recunosc!

Oamenii 0neri, care încă muncesc mă întreabă dincând în când ce fac acum că sunt ieşit la pensie, cu0mpul meu liber. Ziua trecută, am fost prin centrula cumpărături. Am intrat într‐un supermarket pen‐tru 5 minute, să‐mi cumpăr o pâine. Când am ieşit,un poliţist scria o amendă pentru parcare în locnepermis. I‐am zis: ‐ Ce‐ar fi să iertaţi un bătrânel de data asta?El m‐a ingorat şi a con0nuat să scrie amenda. I‐am zis atunci că e un Comunist. S‐a oprit, s‐a hol‐bat la mine, şi apoi a început să scrie altă amendă.Am con0nuat prin a‐i spune că e un mâncător derahat. A terminat şi cu a doua amendă şi a începutsă o scrie pe a treia.Am con0nuat aşa vreo 20 minute. Cu cât îlzgândăream, cu atât scria mai mult.Nu‐mi pasă... Eu venisem cu autobuzul. Măcar mădistrez puţin la pensie...

Minuni există: vameşul Ionescu, pur şi simplu,închizand ochii, a câş0gat 25 mii de euro!

Accident grav de circulaţie.Şoferii: unul rănit grav, unul rănit uşor.La sosireaambulanţei, medicul îl vede pe şoferul rănit uşor căface sex cu cel rănit grav. La care întreabă:‐ Ce faci dom'le, ai înnebunit?‐ Nuuu... îi acord primul ajutor!‐ Păi primul ajutor se acordă prin respiraţie gură lagură, nu aşa!‐ Aşa am început şi noi, dar ne‐am înfierbântat...

Clientul: Ce fel de restaurant e ăsta? Supă nu maieste, tocaniţă nu mai este, desert nu mai este...aduceţi‐mi paltonul!Ospătarul: Este un restaurant cu specific românesc,nici paltonul nu mai este!

Soţul şi soţia, români, sunt pentru prima dată la unrestaurant, în Paris. Se apropie chelnerul de ei, le dămeniul ‐ totul în franceză.Soţul încearcă să facă o comandă:‐ Silvuple, le carne, le paste, le cartofi, le paine, levin...Vine chelnerul, le aduce exact tot ce a comandat.Soţul, mulţumit, îi zice soţiei:‐ Vezi draga mea, mă descurc bine cu franceza, ai firămas flămândă fără mine!...La care chelnerul:‐ Aţi fi rămas flămânzi amândoi, dacă nu eram eudin Botoşani!

DIVERTISMENT | PAG.17EDIŢIA 1 • 8 MARTIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 17

ŞOFER CLASA 1• Caut şofer clasa 1 pentru U.S.A incorporat sauînregistrat. Telefon: 514-246-2840 sau e-mail:radu.oana@sympatico.ca

• Pizza Lion (West Island) - angajează pizzer cusau fără experienţă, la timp plin. Informaţii latelefon: 514-553-3573 sau direct la restaurantulnostru.

• Angajez bonă pentru supraveghere copil 6ani, în zona Ille des Soeurs (Nuns Island).Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 514-638-7570 sau la 1-203-241-0283 sau trimiteţi emailla claudiamosteanu@hotmail.com

• Apartamente de Inchiriat în C.D.N. 11/2, 21/2,31/2, 41/2, 51/2. Aproape de toate serviciile şi deUniversité de Montréal, la preturi rezonabile.Vorbim romaneste. Info: 514-737-7554.

• Nouă administraţie, apartamente complet ren-ovate. Suntem situaţi în Laval, la 5 minute deCentre de la nature. Puteti suna la 450-661-5066.

• Oferim spaţiu de locuit la casă (vilă) în Laval.Dormitor mare mobilat, sală de baie mare,salon, bucătărie (cu toate dotările). Preţ avan-tajos. preferăm cuplu, eventual nou veniţi, saupersoană singură (bărbat). Relaţii la telefon:514-466-7786 sau 514-466-9770 (proprietar).

• Vând televizor marca Sony de culoare argin-tie cu tot cu consolă. 250$ negociabil. 450-688-5796, Anca

• Filme româneşti. Cea mai mare colecţie dinMontreal, peste 400 de titluri. Filme istorice,piese de teatru, documentare, comedii, filme deacţiune, pentru copii, meciuri de fotbal etc. Tele-fon: 514-944-1418.

• De vânzare bicicletă pentru exerciţii fiziceaproape nouă. 160$. Telefon: 514-333-9851

• Pot avea grijă de unul sau doi copii de pestedoi ani fiecare, sâmbăta şi/sau duminica ladomiciliul meu în Ste-Dorothee - Laval ( locui-esc la casă). Apelaţi 450-689-3156

• Tânăr nou venit în Canada caut de muncă înorice domeniu în Montreal şi/sau împrejurimi.Mulţumesc - 514-570-4257

• Profesoară de muzică, ofer servicii de babysit-ter şi predau copiilor ore de muzică la nivelîncepător. Tel: 438-937-3548

• Coafeză cu mulţi ani de experienţă, ofer ser-vicii de tuns, pentru femei, bărbaţi şi copii, lapreţuri avantajoase. Sunaţi la 514-326-0091.În St-Leonard, Jarry cu Lacordaire.

• Companie de Demenagement & Livraison“IDigus” - oferim servicii de demenajare aapartamentelor, caselor, birourilor, etc, precumşi servicii de livrare a bunurilor, coletelor şielectromenajerelor, paturi, TV, divan, sofa, etc.Asamblarea mobilei la domiciliu! Tel: 514-549-2895 sau www.IDigus.com

• RIVE-SUD: Diplomée en enseignement desmaths et en génie mécanique, j’enseigne encours prive les maths de tout niveau. Avecpassion et patience, j’accompagne votre en-fant dans ses démarches vers une belle réus-site scolaire. Mes élèves en temoignent. Mariana: 514-757-7704, rosela@sympatico.ca

• Ofer servicii în domeniul construcţiilor lapreţuri fără concurenţă. Ceramică, parchet,vopsit apartamente, etc. Experienţă canadianăşi profesionalism. Apelaţi Dănuţ: 450-627-3899

• Vând bijuterii unicat din pietre semipreţioaseşi/sau alte materiale din stoc sau la comandă.Vând macrame-uri diverse forme şi mărimi, sauset. Tel: 514-633-6594

• Reparatii computere, Web design, Bloguri, in-stalare peste 100 programe TV româneşti on-line şi vânzări DVD filme româneşti.www.vicserv.co.cc Tel: 450-687-7298 - Victor

• Domn prezentabil, 40 ani, 1,88m, cultivat,sportiv, iubitor de cultură, spectacole şi natură şicare crede în valorile prieteniei şi ale familiei,doresc cunoştinţă cu doamnă din regiuneaMontréal pentru prietenie şi eventuală căsătoriee-mail la: voiculescu.andrei@yahoo.ca

FORMULAR - ANUNŢURI MICA PUBLICITATEDoresc să plasez un anunţ de mica publicitate pentru o perioadă de:

1 lună 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni

ANUNŢ:________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreunăcu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

Doresc să mă abonez gratuit la newsletterul Ziarului Impact din Montreal

Adresa e-mail: _________________________________________________________________________

$5,00 $10,00 $15,00 $20,00 $25,00 $30,00 (preţurile conţin taxe)

DE

CU

PAŢI

AC

ES

T C

HE

NA

R

• Electrician cu licenţă. Instalaţii electrice şireparaţii. Service 24 de ore din 24 şi estimare

gratuită.Apelaţi Cristian la telefon 514-713-2747

ÎNCHIRIERI

VÂNZĂRI

CERERI LOCURI DE MUNCĂ

OFERTE DE MUNCĂ

OFERTE SERVICII

MATRIMONIALE

CUPON DE ABONAMENTMarcaţi cu “X” căsuţele corespunzătoare

Doresc să mă abonez la Ziarul Impact din Montreal pentru o perioadă de:

3 luni 6 luni 12 luni

Numele şi prenumele: ____________________________________________

Adresa: ______________________________ Oraş: ____________________

Provincia: ____________________________ Cod Poştal: ________-_______

Telefon: __________________ E-mail: _______________________________

Alte menţiuni:

3 apariţii - $17,25 6 apariţii - $28.74 12 Apariţii - $51.74

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreunăcu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

GRATUITAnunturi pentru gasirea

locurilor de munca pe toata

durata anului 2013

Preţurile conţin taxe

PAG.18 | MICA PUBLICITATE 8 MARTIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

Primul caz de "malpraxis bisericesc" din România.Un avocat se judecă cu cinci preoţicare nu i-au scos dracii din casăO plângere penală cu iz "drăcesc" se va judeca săptămâna vi-itoare la Curtea Supremă, după ce un avocat a dat în judecatăcinci preoţi, printre care un înalt prelat, pe motiv că nu au reuşitsă îi scoată spiritele rele din casă.Avocatul Mădălin Căciulescu din Baroul Argeş adat în judecată cinci preoţi, printre care şi pe Î.P.SPărinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şiMuscelului, pentru înşelăciune, deoarece slujbelereligioase efectuate de aceştia nu au avut niciunefect. Plângerea a fost făcută împotriva celor doipreoţi de la Parohia Găvana 3 Piteşti, MariusDumitrescu şi Gheorghe Dumitru, a preotului-paroh de la mănăstirea Tutana, Ovidiu Creţ şi astareţului de la mănăstirea Trivale, GherasimNicuţ. Avocatul a depus plângere şi împotriva luiÎPS Calinic, care nu ar .i luat nicio măsură îm-potriva preoţilor "vinovaţi de malpraxis bi-sericesc".În mai anul trecut, avocatul a depus plângere îm-potriva preoţilor pentru atentat la viaţa omului,violarea de domiciliu, distrugere cali.icată şiînşelăciuni.Practic, Mădălin Căciulescu a.irmă că a apelat lafeţele bisericeşti după ce a simţit în apartamen-tul său prezenţa unor spirite male.ice. În plân-gere el a scris că obiectele din casă, printre caretelevizorul şi frigiderul, trosneau, iar la fereastraapartamentului său veneau ciori care ciocăneauîn geam.Disperat, avocatul a mers la stareţul GherasimNicuţ, de la mănăstirea Trivale, pentru a sespovedi. Preotul l-a sfătuit să doneze săracilor lu-crurile male.ice din casă, astfel că MădălinCăciulescu a dus la mânăstire televizorul, însă nuca donaţie, ci pentru a .i s.inţit.

Ulterior, preoţii din parohia Găvana, MarianDumitrescu şi Gheorghe Dumitru, au mers chiarîn apartamentul tânărului avocat, unde au făcuto slujbă pentru eliminarea spiritelor necurate dinlocuinţă. Avocatul a mers şi la Ovidiu Creţ, preo-tul paroh de la mănăstirea Tutana, pentru a sespovedi. În plângere, el a menţionat că se simţearău de .iecare dată când vorbea cu preotul şi căacesta chiar ar .i făcut un mulaj de pe cheia de laapartament şi i-ar .i băgat în saltele şi perne maimulte obiecte de cult care se folosesc la înmor-mântare.Procurorii care s-au ocupat de plângerea penalăau dat NUP, însă avocatul a mers mai departe şia făcut o plângere împotriva rezoluţiilor sauordonanţelor procurorilor de netrimitere înjudecată a celor cinci prelaţi. ÎPS Calinic, Arhiepis-copul Argeşului şi Muscelului, cere însă ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie ca acest dosar să .iemutat de la Curtea de Apel Piteşti pe motiv detulburare a ordinii publice.Sursa: gandul.info

INEDIT

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 18

SPORT | PAG.19EDIŢIA 1 • 8 MARTIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

Most NHL hockey experts predictedthat the Montreal Canadiens wouldprobably miss the playoffs for a se-cond season in a row. As of todayMarch 4, 2013, after 22 games, yourHABS have a record of 14 wins, 4losses, 4 losses in overtime / shootout, and are good for a total of 32points and rank of 1st place in theeastern conference.What the experts failed to take intoconsideration is the great work ofgeneral manager Marc Bergevin andhis new acquisitions before the sea-son. His vision in the few players hehas brought to the team this year (Brandon Prust, Colby Armstrong,Francis Bouillon ) has helped bringtoughness to a team that needed itmost. The moves to include rookiesAlex Galcheniuk and Brendan Gal-lagher have proven to fans that a

new and much improved way ofthinking has arrived with the newmanagement of the CH.The new improved and more expe-rienced head coach Michel Therrien,also signed by Bergevin, has broughtin a fresh mentality to the teamwhich I think was the best thing ofall. His new “ NO EXCUSES “ ap-proach and the HARD TO PLAYAGAINST attitude has paid off sincethe beginning of the season. Theplayers have bought into Therrien’ssystems and the chemistry of theteam seems to be strengtheninggame by game. It is very encourag-ing to watch Therrien coach theplayers during games, talking andinstructing strategies to playerscompared to the silent approach ofthe past few coaches.The return of a healthy AndreiMarkov, the surprise success of the 2rookies, the return to last year’s formof David Desharnais, Max Pacioretty,Thomas Plekanec and the stability of

a goaltender like Carey Price haveplayed key roles in the team’s suc-cess.Last week’s trade of Eric Cole forMichael Ryder show’s that GMBergevin is working hard to makethe team even better and that he ispreparing for a possible playoff runwhile adjusting to the new reduced

salary cap for next season.Halfway through this shortened sea-son, things are looking very interest-ing and the Canadiens need tomaintain a .500 average in the re-maining games to assure a playoffspot.GO HABS GO !!!

Fostul component al trupei pop Gazpe Foc a ocupat locul 22 la general,din 38 de concurenţi care au reuşitsă Kinalizeze ”corvoada” de sute dekilometri. Loc care însă nu contează. Povesteşte Roşu: ”La 15 minutedupă sfârşitul cursei am adormitbuştean pe bancheta din spate amaşinii. A trebuit să reuşesc câtevalucruri. Să mă mişc continuu, să măhrănesc şi să mă hidratez constant,să menţin pulsul între 130 şi 140 şisă îmi reprim impulsul de a mă luala întrecere cu alţii”. ”La înot ştiam căo să Kiu ”prostul clasei” pentru că mi-am propus să ies cât mai fresh dinbazin, chiar dacă ar Ki presupus să Kiuultimul. Am fost penultimul!”, aadăugat sportivul amator care esteîn Cartea Recordurilor pentru că a Ki-nalizat 7 maratoane şi 7 ultramara-toane pe 7 continente. Nici la bicicletă aşteptările lui AndreiRoşu nu au fost mari, pentru că aveanevoie de resurse pentru a alergacele două maratoane: ”Am ales săpedalez economicos, astfel încât săam picioare de alergat pentru toţi cei84.4 km de la Kinal”. Altfel, primulcare a terminat această cursă”extremă” a fost un american dinColorado, David Jepson, într-un timpfenomenal de 21 de ore, 49 deminute şi 55 de secunde.

Doi ”canadieni” în echipa de suportDin echipa de suport formată dincinci persoane, două, Raul Mândraşşi Mihai Rudeanu, au sosit dinBurlington, Ontario. Ceilalţi trei,Oana, Victor şi Matei, au ajuns înFlorida din România. Încurajările,atenţia la timpul şi numărul acordatperioadelor de hidratare, legătura cuarbitrii competiţiei au fost doarcâteva dintre ”îndatoririle” echipeide suport.

Andrei Roşu (36 ani) a devenit primul român care a terminat un dublu ultra triatlon, o competiţie ”nebună”disputată în Florida, parcurgând cei 7,6 km înot, 360 km bicicletă şi 84,4 km alergare, în 35 de ore, 8 minuteşi 50 de secunde, încadrându-se astfel în termenul limită de 36 de ore.

Bleu, blanc, rouge - A positive bounce back

Cursa ”draconică” a luat sfârşit!Andrei Roşu a terminat ultra triatlonul Florida!

BRASSARD NAMED ASSISTANTCHEF DE MISSION Canada appoints retired freestyle skierJean Luc Brassard to assistant chef demission position for 2014 winter Olympicsin Sochi Russia. Brassard won a goldmedal in 1994 in Lillehammer Norway.

SINCLAIR AT SOCCER’S CYPRUSCUPChristine Sinclair will return to the 2013Cyprus Women’s Cup as Canada’s captain.Sinclair was among 25 players named tothe team for the 12 team internationaltournament.

SOCHI RUSSIACanada ski cross team members KelseySerwa of Kelowna B.C. and MarielleThompson of Whistler B.C. claimed goldand silver in world cup event serving astest for the 2014 winter Olympics.

SNOW IN THE DESERTOpening round of the Match Play Cham-pionship golf tournament played in Ari-zona was delayed due to 2 inches of snowcovering greens and fairways.

ALS HIRE HAWKINS The Montreal Alouettes have hired DanHawkins as new head coach. The 52 yearold originating from Fall River Mills Ca.first head coaching job was with NAIA di-vision II Willamette before making stopswith Boise State and Colorado of theNCAA.

DID YOU KNOW ? During ex-Buffalo Sabres coach LindeyRuff’s 15 year career, the Canadiens havegone through 9 coaches. Even more mindboggling is that the Philadelphia Flyershave gone through 46 goalies during thesame period.

IMPACT RESIGN MID FIELDERThe Montreal Impact have resigned midfielder Collin Warner. Acquired in the 2012MLS expansion draft, Warner establisheda personal record in 2012 by playing 27of 29 matches as a starter with 2431 min-utes played and 32 shots on goal.

BIG INTERESTLast week’s Habs – Leafs game wasviewed by 1.53 million people on TSN.This marks the most watched game since2005. An additional 893,000 viewerswatched on RDS the French languagesports station.

INTERESTATP top 5 remains the same.1. Novak Djokovic, 2. Roger Federer, 3. Andy Murray, 4. David Ferrer,5. Rafael Nadal

By Michel GRAMADA

FLASH NEWS

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 19

PAG.20 | PUBLICITATE 8 MARTIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

19_Layout 1 3/12/2013 11:03 PM Page 20