WIKI-URILE, WIKIPEDIA – NOI INSTRUMENTE PENTRU EDUCAŢIE

Laura MALIŢA*

This article presents a web technology that is becoming more and more used in various fields, such as education, where it has a great potential. The Wiki technology offers complete openness to whomever wishes to contribute and the most eloquent example of wikis site is Wikipedia, the world's largest online encyclopedia and database. Being new tools, wikis have strengths but also weaknesses, which we all have to acknowledge, as we should know what opportunities there are for the educational environment.

Keywords: wiki, Wikipedia, online learning, academic.

CE ESTE UN WIKI? CARACTERISTICI Un wiki este un tip mai aparte de site web. În literatura de specialitate

există mai multe definiri ale acestui termen, cum ar fi: • o colecţie expandabilă de pagini web interconectate, un sistem

hypertext pentru memorarea şi modificarea informaţiei, fiecare pagină putând fi simplu editată de un utilizator, într-un browser, folosind formulare (Leuf & Cunningham, 2001);

• cea mai simplă bază de date ce poate funcţiona online (Leuf & Cunningham, 2001);

• o combinaţie între un site web şi un document Word (Mader, 2006); • o colecţie de pagini web ce poate fi editată de către oricine, oricând şi

de oriunde (Schwartz, Clark, Cossarin & Rudolp, 2004); • ş.a.m.d. Ce trebuie să înţelegem din cadrul acestor definiţii este faptul că un wiki

este un site web gratuit, foarte uşor de folosit, care nu necesită cunoştinţe avansate de tehnologia informaţiilor şi care nu necesită un program aparte spre a funcţiona. Caracteristica cea mai importantă a unui wiki, cea care a stat la baza extinderii fulminante pe care a cunoscut-o această tehnologie, este faptul că oricine poate modifica orice în cadrul unei pagini wiki, oriunde şi oricând, fără a fi nevoie de o permisiune anume de acces, de citire, scriere sau publicare.

Primul site wiki( )1 a fost creat în 1995 de către Ward Cunningham, acesta fiind şi cel care a inventat acest termen care provine din limba hawaiană,

1 Acest site WikiWikiWeb scris în limbajul Perl încă există şi furnizează informaţii utile şi actualizate despre wiki-uri.

Page 1 of 12

înseamnând „repede”. De atunci şi până în prezent wiki-urile s-au dezvoltat continuu, cu o rată de creştere mai mare după 2002, anul curent fiind considerat aparte pentru dezvoltarea acestora, aşa cum se poate observa în graficul următor:

Figura 1. Dezvoltarea Wiki-urilor, cu creşterea prin triplare pentru 2006

sursa: www.wikipedia.org

O altă trăsătură caracteristică a unui wiki este determinată de posibilitatea de păstrare şi vizualizare a diferitelor versiuni ale documentului wiki, o istorie a modificărilor efectuate şi de către cine („numele” utilizatorului sau IP-ul computerului) au fost acestea făcute.

Wiki-urile sunt instrumente web 2.0 colaborative, fiind de fapt instrumente tehnologice centrate pe oameni şi orientate pe conţinut. Deşi în principal permit introducerea textului (chiar şi prin clasicul proces Copy-Paste prin care este adus un text dintr-un procesor de text cum este de exemplu Microsoft Word), wiki-urile mai pot conţine (într-o mult mai mică măsură) imagini, grafice şi, bineînţeles hiperlegături prin care se realizează interconectarea cu alte pagini din cadrul aceluiaşi wiki sau se fac trimiteri către resurse informaţionale online.

Wiki-urile funcţionează în mod asincron şi nu în timp real aşa cum suntem poate tentaţi să credem, pentru că oamenii au nevoie de timp să se documenteze, să gândească şi apoi să-şi pună pe „hârtie”, online, gândurile.

La ora actuală există numeroase programe wiki, altfel spus wiki-urile abundă pe Internet. Exemple pot fi: MediaWiki cu variantele sale, PhpWiki, Swiki, WikiWiki, TWiki, PMWiki, SocialText etc. Diferitele versiuni de wiki (denumite clone wiki) sunt cauzate de modificări ale codurilor sursă ale programelor, conform doleanţelor programatorilor, astfel pot exista trăsături caracteristice cum ar fi identificarea utilizatorilor etc.

Wiki-urile sunt sub influenţa puterii celor patru „o”. Faptul că orice wiki este uşor de creat, de modificat şi chiar de şters de către oricine, oriunde şi oricând are efecte pozitive dar şi efecte negative. Cu toţii probabil că avem

Page 2 of 12

temerile noastre referitoare la această extraordinară calitate a lor care este deschiderea spre schimbare. Întrebări de genul:

• Dacă persona care efectuează modificările postează informaţii care fie nu se încadrează în tematică, fie nu sunt adevărate?

• Dacă persoana care editează un wiki este de fapt un vandal ce intenţionează să insereze în cadrul acestor site-uri conţinut profan sau care doreşte să provoace pagube acelui wiki fie prin ştergerea conţinutului, fie prin adăugarea de conţinut distorsionat sau alte tipuri de atacuri?

• Dacă persoana care postează în cadrul unui wiki doreşte să facă spam, adică: să realizeze conexiuni către site-uri nedorite sau inadecvate, să facă publicitate unui anumit produs/instituţie/corporaţie sau şi mai rău să realizeze conexiuni către site-uri cu conţinut pornografic sau de altă natură obscenă?

Toate aceste întrebări şi temeri care sunt destul de fondate mai ales pentru un începător în ceea ce priveşte wiki-urile îşi găsesc răspunsul sau soluţia în cadrul comunităţii wiki ce este formată din utilizatorii de Internet care vizitează acel wiki. Aceştia sunt în principal persoane care doresc să se informeze, dar care pot juca un rol cheie în remedierea neajunsurilor mai sus menţionate deoarece:

• În cadrul navigării printr-un site wiki ei pot semnala acele „spam-uri” întâlnite.

• Orice modificare a unei pagini wiki poate fi foarte uşor urmărită în cadrul secţiunii cu pagini recent modificate, iar orice modificare în rău a unei pagini wiki poate fi foarte uşor remediată prin alegerea unei versiuni anterioare.

• Orice persoană din cadrul comunităţii wiki poate alerta restul comunităţii despre un act de vandalism aflat în plin proces.

• Un administrator are posibilitatea să păstreze o copie de siguranţă a unei pagini.

• Un administrator poate proteja temporar o pagină wiki astfel încât să nu poată fi modificată.

• Un administrator poate bloca accesul unui computer sau al unei persoane care au mai prejudiciat anterior un site wiki.

• Un administrator( )2 poate şterge cu uşurinţă paginile wiki cu conţinut inadecvat etc.

Comunitatea wiki este foarte importantă pentru întreaga funcţionare a unui site wiki. Această comunitate este formată mai ales din „cititori”, adică acei utilizatori care doresc să obţină informaţii despre un anume subiect, citind unul sau mai multe articole. Parte dintre aceştia devin „scriitori” pentru că au

2 Ştergerea de pagini wiki poate fi realizată de către oricine în anumite tipuri de wiki.

Page 3 of 12

găsit o pagină wiki cu al cărui conţinut nu sunt deplin satisfăcuţi şi doresc să-l modifice fie prin adăugarea unei noi secţiuni în cadrul paginii existente, a unor link-uri către alte pagini din cadrul aceluiaşi wiki sau prin postarea de noi resurse bibliografice. Alţii chiar creează noi articole pe marginea acelui subiect sau propun noi teme.

Mulţi dintre vizitatorii unui wiki devin „editori” pentru că ei găsesc în cadrul site-ului wiki pe care îl consultă, erori pe care le remediază.

Câteva sute de astfel de voluntari care au contribuit la buna funcţionare a wiki-ului respectiv, pentru o perioadă de timp îndelungată, devin „administratori”, având anumite privilegii.

Astfel, comunitatea wiki formată din cititori, scriitori, editori şi administratori conlucrează pentru a asigura buna desfăşurare a respectivului wiki, pentru a remedia toate problemele apărute dar şi pentru a crea noi intrări de o înaltă calitate.

Pentru o pagină wiki recent creată sau modificată, comunitatea wiki va reacţiona prompt fie prin acceptarea noilor pagini, fie prin modificarea conţinutului ce nu este acceptat ca fiind corespunzător, sau, în cel mai rău caz, va elimina acea pagină.

Relaţia wikis-bloguri. S-a spus despre aceste tehnologii Web 2.0 că sunt asemănătoare. Adevăruri şi falsuri există în cadrul acestei afirmaţii. În cadrul adevărurilor punctăm următoarele:

• Ca şi blogurile ele sunt site-uri web extrem de uşor de folosit, fără a fi necesare cunoştinţe avansate de programare astfel încât oricine, de oriunde ar fi şi oricând poate deveni un „scriitor”.

• Wiki-urile nu necesită programe speciale de funcţionare, fiind gratuit accesate de către un utilizator obişnuit.

• Wiki-urile pot fi colaborative, adică mai multe persoane pot conlucra pentru a realiza un anumit proiect.

• Blogurile permit tehnologia RSS( ) 3 de sindicare a informaţiei în timp ce anumite wiki-uri (de exemplu Wikipedia) permit instrumentul denumit watchlist prin intermediul căreia persoanele care au un anumit interes referitor la o pagină wiki şi care au adăugat-o în cadrul listei lor watchlist primesc notificări ori de câte ori respectiva pagină este modificată etc.

Referitor la diferenţe, menţionăm următoarele: • Wiki-urile sunt apreciate ca fiind mai indicate spre a fi utilizate

pentru comunităţile de practică. • Wiki-urile permit interconexiunile dintre pagini în timp ce blogurile

sunt interconectate între ele.

3 RSS (Really Simple Syndication) reprezintă o modalitate prin care se pot obţine rapid şi gratuit informaţii actualizate despre site-uri. Pentru a putea folosi RSS este nevoie de un software specializat care se poate obţine în mod gratuit.

Page 4 of 12

• Wiki-urile includ o funcţie de căutare care este extrem de utilă, în timp ce majoritatea blogurilor nu realizează acest proces.

• Înregistrările postate în cadrul unui blog sunt cronologic aranjate în timp ce pentru wiki-uri modalităţile de aranjare sunt multiple: în funcţie de subiect, de categorie, ierarhic etc.

• Pentru wiki-uri se păstrează istoria modificărilor, dar ele nu permit realizarea de comentarii sau a acelor „fire de discuţii” denumite „thread”.

• Odată ce un mesaj este postat pe blog el nu poate fi editat de către alte persoane, în timp ce wiki-urile sunt caracterizate de editarea informaţiilor de către oricine.

• În timp ce blogurile au un puternic caracter personal, wiki-urile sunt mai degrabă colaborative etc.

WIKIPEDIA: CEL MAI POPULAR WIKI La ora actuală nu cred că mai există persoane care utilizează Internetul

pentru activităţi curente de comunicare şi informare şi care să nu fi „auzit” de Wikipedia. Aceasta reprezintă cel mai elocvent, cel mai mare şi cel mai cunoscut (la scară planetară) exemplu de wiki. Wikipedia este cea mai mare enciclopedie online ce este menţionată şi în cadrul topului 100 realizat de către Alexa cu cele mai vizitate site-uri din lume, fiind de asemenea disponibilă în mai multe versiuni de limbă. Wikipedia a fost creată ca şi proiect de către Jimmy Wales şi Larry Sanger la 15 ianuarie 2001 având versiunea în limba engleză, fiind operată de fundaţia non-profit Wikimedia.

Ecranul de început al Wikipediei invită utilizatorul să-şi aleagă diferite versiuni de limbă din cele disponibile (peste 170 active), fiind de asemenea menţionat şi câte articole sunt disponibile pentru fiecare limbă în parte. Ponderea cea mai mare o au articolele scrise în limba engleză (de 60%), limba germană fiind a doua în clasament la mare distanţă faţă de ocupanta primului loc, dar comparabilă cu cele ce urmează (figura 2).

Figura 2. Ecranul de întâmpinare de la Wikipedia precum şi limbile disponibile

sursa: http://www.wikipedia.org/

Page 5 of 12

Versiunea în limba română de la Wikipedia este disponibilă din iulie 2003 la adresa http://ro.wikipedia.org/, înregistrând la data scrierii acestui material 42692 de articole, având cea mai mare dinamică dintre variante.

Figura 3 Ecranele de început pentru versiunile în limba engleză şi română

sursa http://www.wikipedia.org/

În cadrul cutiei de text din partea stângă, aşa cum se poate observa în fugura 4, se scrie ce anume dorim să căutăm, în exemplul alăturat cuvântul „wikis”, iar după un clic pe butonul Go sau tastând Enter se obţine fereastra din figura 5, având drept conţinut articolul ce a fost găsit.

Figura 4. Casetă text de căutare

sursa http://www.wikipedia.org/

Figura 5 Ecranul Wikipedia ce afişează pagina wiki intitulată Wiki şi cea de

discuţii aferentă

sursa http://www.wikipedia.org/

Page 6 of 12

Aşa cum se poate observa din figura 6, orice utilizator obişnuit (care nu este înregistrat) are posibilitatea să urmărească discuţiile referitoare la această pagină wiki, să-i modifice conţinutul, dar şi să vadă istoricul modificărilor efectuate pentru această pagină.

Figura 6 Pagina de editare şi cea cu istoricul modificărilor pentru

respectiva pagină

sursa http://www.wikipedia.org/Pentru un utilizator înregistrat posibilităţile sunt multiple, aşa cum

reiese şi din figura 7. Astfel, un utilizator înregistrat are mai multe opţiuni disponibile, dintre care cea mai importantă este de adăugare a acelei pagini la lista proprie watchlist.

Figura 7 Opţiunile disponibile pentru un utilizator înregistrat

sursa http://www.wikipedia.org/

Aşa cum am menţionat anterior, principiul de funcţionare al Wikipediei

este asemănător cu cel al tuturor wiki-urilor. Odată ce articolul căutat este afişat, se poate observa că el conţine o mulţime de informaţii folositoare. Dacă pe parcursul citirii unui articol un utilizator găseşte informaţii pe care doreşte să le modifice, este liber să facă acest lucru, după ce acţionează butonul „Edit this page”. În funcţie de ceea ce se introduce, comunitatea wiki va decide dacă informaţiile sunt utile şi vor fi păstrate. Dacă acestea necesită revizuiri ele vor fi efectuate; iar dacă nu sunt relevante sau nu sunt conform topicii sau au caracter reprobabil, atunci ele vor fi şterse.

Puterea Wikipediei, popularitatea de care se bucură în ultimii ani sunt datorate în primul rând deschiderii totale pe care aceasta o manifestă pentru orice persoană, indiferent dacă a venit doar să se informeze despre un anumit subiect, dacă doreşte să modifice informaţiile existente sau să introducă subiecte noi. Această deschidere totală naşte şi suspiciuni referitoare la conţinutul ei, la calitatea informaţiilor oferite. Ca un răspuns la toate acestea, jurnalul Nature

Page 7 of 12

publica un studiu prin care compara în ceea ce priveşte acurateţea conţinutului, informaţii similare apărute atât în cadrul Wikipediei cât şi a Enciclopediei Britanice. Concluziile studiului au fost că diferenţele sunt insignifiante, ceea ce a mai încurajat adepţii Wikipediei.

UTILIZAREA WIKI-URILOR ÎN EDUCAŢIE Wiki-urile sunt astăzi utilizate în numeroase domenii şi şi-au dovedit

eficacitatea, însă în continuare vom studia doar aspecte referitoare la potenţialul acestora pentru educaţie.

Wiki-urile sunt utilizate atât de către profesori, cât mai ales de către studenţi astfel:

• Ca sursă de informare, fiind cea mai imensă bibliotecă la ora actuală.

• Ca un spaţiu pentru proiecte. • Pentru a realiza scrierea online în colaborare. • Pentru a împărtăşi informaţiile obţinute de pe urma cercetărilor. • Ca parte a unui site destinat cursului. • Ca instrument ce facilitează învăţarea în colaborare asistată de

computer (CSCL – Computer Supported Colaborative Learning).

• Ca modalităţi facile de realizare a unui site, fiind uşor de creat şi manipulat. Studenţii pot utiliza wiki-urile pentru a realiza un set de documente ce reflectă şi împărtăşesc cunoştinţele asimilate către un grup de colegi.

• Pentru construirea de comunităţi printre studenţi, pentru împărtăşirea informaţiilor asimilate, dar şi pentru diseminarea problemelor curente, pentru a realiza schimbul de idei şi a facilita interacţiunea în cadrul grupurilor.

• Pentru revizuirea informaţiilor de la cursuri, revizuiri realizate atât de către cursanţi cât şi de către tutori.

• Pentru realizarea de prezentări asemenea celor realizate cu programele software Microsoft PowerPoint sau Keynote.

• Pentru menţinerea studenţilor concentraţi pe un anume subiect, angajaţi în discuţii tematice cu alţi colegi, interesaţi de ceea ce fac.

• Pentru obţinerea completă şi deosebit de facilă a informaţiilor anterioare referitoare la acelaşi subiect.

• Integrarea elementelor multimedia în cadrul predării şi colectării informaţiilor.

• Pentru a urmări de către cadrul didactic activităţile studenţilor etc.

Page 8 of 12

Există şi câteva probleme referitoare la utilizarea acestora în cadrul educaţiei:

• Profesorii nu au suficient timp pentru a-şi împărtăşi cunoştinţele. • Profesorii au temerile lor relative la capacităţile studenţilor de a

selecta din multitudinea de wiki-uri existente doar acele informaţii relevante, dar mai ales cele corecte.

• Studenţii nu sunt suficient de familiarizaţi cu munca în colaborare, de asemenea ei nu ştiu cum să reziste să colaboreze atunci când sunt conştienţi de limitele lor, drept pentru care refuză să se implice sau participă doar din obligaţie, nefiind suficient de motivaţi. Ei totuşi ar trebui să-şi schimbe atitudinea, mentalitatea pentru că atât colaborarea cât şi învăţarea în colaborare sunt procese ce trebuie învăţate etc.

La ora actuală, ca o confirmare a potenţialului wiki-urilor în educaţie, există numeroase universităţi care realizează cursuri pe baza acestora. Exemple de astfel de universităţi sunt: British Columbia, Universitatea din Edinburgh, Universitatea Brown, Universitatea Bemidji (SUA), Universitatea Washington, Universitatea Georgia, Universitate Deakin Australia etc.

Proiectul WikiEDU a fost lansat în 3 iulie 2006 şi are drept scop realizarea cu acurateţe a unui ghid destinat utilizării atât de către studenţi cât şi de cadrele didactice din întreaga lume. El este o sursă de informaţii gratuite, construită atât de către studenţi cât şi de către cadrele didactice, fiind continuu îmbunătăţită cu noi informaţii. Acest proiect reprezintă şi o modalitate de relaţionare între studenţi, de împărtăşire a experienţei şi cunoştinţelor asimilate, de răspundere la întrebărilor evidenţiate de către alţi studenţi.

Wikiversity reprezintă tot un proiect ce combină tehnologia wiki pentru educaţie. Prin intermediul acestui proiect se doreşte încurajarea cursanţilor în realizarea obiectivelor educaţionale folosind resurse gratuite online. Altfel spus, ţelul acestui proiect este realizarea unei comunităţi wiki de oameni care îşi asigură suportul unul altuia în cadrul traseului lor educaţional. Astfel, prin intermediul proiectului Wikiversity se pot pune întrebări, dar se pot realiza răspunsuri la întrebările enumerate, se poate oferi ajutor, se poate scrie un curs, se poate desfăşura un curs, se pot efectua discuţii pe marginea cursurilor dorite, se pot enunţa nemulţumirile şi dezamăgirile referitoare la un curs etc. Cu alte cuvinte, Wikiversity reprezintă un centru pentru crearea şi utilizarea materialelor şi activităţilor de învăţare liberă şi gratuită, în diverse limbi.

RELAŢIA dintre WIKIPEDIA şi MEDIUL ACADEMIC Pro sau contra se pot spune multe despre wiki-uri. Aşa şi este bine, trebuie

să exploatăm beneficiile care le aduce orice nouă tehnologie, la fel cum trebuie să ne ferim de pericolele pe care le poate genera. Ceea ce este uşor de zis dar

Page 9 of 12

mai greu de realizat, pentru că dezvoltarea rapidă a acestor tehnologii, adoptarea lor imediată, nu creează oportunităţi pentru a putea fi semnalate şi analizate îndeajuns toate pericolele.

Cea mai mare îngrijorare a profesorilor, dar şi a unor cursanţi, este legată de incapacitatea lor de a selecta din multitudinea de wiki-uri şi de informaţii prezentate doar acelea care sunt relevante şi corecte. Uneori chiar nu ştii dacă ceea ce tocmai ai citit este adevărat, total eronat sau distorsionat într-un anume fel. Ar trebui verificată oare fiecare informaţie asimilată? Răspunzând temerilor profesorilor, Citizendium este un proiect academic, un „spion” de fapt al Wikipediei, care încearcă să semnaleze şi să remedieze astfel de „erori”. Va reuşi oare să acopere întregul volum de informaţii al Wikipediei, să facă faţă vitezei de editare şi modificare a informaţiilor? Eu una sunt sceptică, dar aş vrea să mi se dovedească faptul că mă înşel. Oricum, merită de urmărit acest proiect şi mai mult decât atât, merită încurajările noastre.

Wikipedia ar trebuie să devină mai bună, mai utilă, iar pentru a se realiza toate acestea trebuie să-şi îmbunătăţească anumite aspecte, cum ar fi:

• „forţarea” editorilor să-şi divulge identitatea şi astfel să-şi asume responsabilitatea datelor postate,

• citarea resurselor bibliografice să fie un proces mai transparent, iar verificarea acestora să fie reală, pentru că unele astfel de hiperlegături conduc la site-uri unde nu este foarte clar cine este autorul şi când a postat materialele,

• materialele supuse protecţiei drepturilor intelectuale să fie clar evidenţiate, spre a fi corect folosite etc.

Chiar unul dintre creatorii Wikipediei menţionează faptul că aceasta este doar o enciclopedie, ce nu-şi propune să înlocuiască bibliotecile, ea fiind doar o sursă primară de informaţii, nu şi singura sau ultima. Astfel, cu toţii trebuie să respectăm munca celor care au iniţiat şi realizat acest proiect, să fim conştienţi de limitele acestuia şi să facem ceea ce este în puterea noastră: să modificăm în bine acele erori constatate.

Este foarte uşor să critici, dar poate ar fi mai bine dacă mediul academic ar evidenţia avantajele generate de Wikipedia: studenţii au astfel acces la informaţii pe care nu toate bibliotecile le deţin, aceste informaţii sunt mereu actualizate, sunt accesibile în mai multe limbi, sunt gratuite şi uşor de folosit. De asemenea, prin faptul că oricine poate participa, sunt prezentate puncte de vedere multiple, la care poate o singură persoană nu s-ar gândi, sunt privite diferitele aspecte ale unei probleme mai adânc, din diverse unghiuri.

Cred că mult mai bine ar fi dacă profesorii ar prezenta cursanţilor limitările acestei imense baze de date, dacă i-ar învăţa să selecteze doar acele informaţii de calitate, pentru că, trebuie să recunoaştem faptul că multe dintre articolele existente în cadrul Wikipediei sunt de o înaltă ţinută academică. Profesorii ar trebui să aprecieze informaţiile furnizate de Wikipedia pentru că totuşi, mai bine să avem o sursă de informaţii cu diverse erori, decât nimic. De

Page 10 of 12

asemenea, ar trebui să remedieze erorile întâlnite, să înveţe şi cursanţii să facă acelaşi lucru pentru ca împreună să beneficiem de ceva mai bun. Studenţii ar trebui să fie capabili să interpreteze materialul căutat (a nu se uita faptul că Wikipedia conţine şi o funcţie de căutare deosebit de utilă) şi găsit (interconectarea dintre paginile Wikipediei, dar şi cu alte site-uri este de asemenea foarte utilă), să-l folosească aşa cum ar trebui, respectând drepturile de autor, munca altora etc.

Nimic din ceea ce este online nu este garantat de cineva ca fiind o sursă sigură de informaţii, acesta este şi cazul Wikipediei, care conţine şi ea o mulţime de erori, dar care este totuşi un proiect lăudabil.

CONCLUZII Wiki-urile vin cu propriul limbaj şi propria cultură, fiind considerate

exemple de bune practici. Wiki-urile însă nu sunt pe deplin implementate în cadrul arenei educaţionale. Acele universităţi în cadrul cărora au fost desfăşurate astfel de cursuri menţionează reuşita experienţei lor, îmbinarea dintre predarea şi învăţarea online.

Totala deschidere pe care o oferă wiki-urile este o trăsătură caracteristică a acestora ce naşte şi numeroase controverse: dacă oricine are posibilitatea să introducă/modifice/şterge pagini wiki atunci cine garantează acurateţea conţinutului informaţiilor, cine garantează calitatea informaţiilor, cum pot fi stopate actele de vandalism etc. Pentru acestea din urmă, dar şi pentru multe alte aspecte referitoare la wikis, responsabilitatea majoră o are comunitatea wiki ce doreşte păstrarea unui wiki nealterat, ce poate oferi informaţii utile tuturor.

Noi toţi beneficiem de avantajele unui asemenea instrument, atunci de ce să nu încercăm să menţinem informaţiile în starea în care au fost postate iar dacă nu suntem de acord cu ceea ce este menţionat să contribuim la dezvoltarea unui wiki de calitate prin modificările pe care le realizăm, prin penalizarea şi eradicarea actelor reprobabile? BIBLIOGRAFIE [1.] Augar, N.; Raitman, R.; Zhou, W., (2004) - Teaching and learning online with wikis în R. Atkinson, C. McBeath, D. Jonas-Dwyer, R. Phillips (ed.), Beyond the comfort zone: Proceedings of the 21st ASCILITE Conference (p. 95-104), Perth,. http://www.ascilite.org.au/conferences/perth04/procs/augar.html. [2.] Fountain R., (2005) - Wiki Pedagogy, http://www.profetic.org. [3.] Holotescu, C., (2004) - Despre wiki, utilizarea lor în educaţie, www.timsoft.ro/weblog.

Page 11 of 12

[4.] http://ro.wikipedia.org. Baza de date online Wikipedia, versiunea în limba română. [5.] http://www.wikipedia.org – Baza de date online Wikipedia. [6.] Leuf, B.; Cunningam, W., (2001) - The Wiki Way: Quick collaboration on the web, Boston: Addison Wesley. [7.] Meola M. (2006) – Wikipedia and Academia, http://acrlblog.org/2006/10/27/wikipedia-and-academia/ [8.] Schwartz, L., Clark, S., Cossarin, M., & Rudolp, J. (2004) - Educational Wikis: features and selection criteria. International Review of Research in Open and Distance Learning, disponibil la http://www.irrodl.org/index.php/irrodl/article/viewFile/163/692. [9.] Stewart Mader, (2006)- Using wiki in education, http://www.ikiw.org/. [10.] Wood A. (2005) – Wikis in education, http://www.lsn.curtis.edu.

* Lector drd., Universitatea de Vest, Romania, lmalita@socio.uvt.ro

Page 12 of 12