arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/5019_arpmbc_2798.doc · web view( sunt depozitate in rezervoare...

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de Mediu nr. 27 din 18.08.2006 Rev.1 din 11.04.2008

MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU Bd.Ionita Sandu Sturdza nr.78, cod 600269 Bacău

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIUNr. 27 din 18.08.2006

Actualizata: 26.10.2007 Revizia 1: 11.04.2008

Operatorul instalatiei : SC PETROCHEMICAL TRADING SRL DARMANESTI

Locatia activitatii: strada Energiei nr. 500, orasului Darmanesti, Judetul BacauCategoria de activitate conform Anexa 1 din OUG nr. 152/10.11.2005 aprobata prin Legea nr. 84 din 11.04.2006 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii:1. Industrii energetice1.2 Instalatii pentru rafinarea titeiului si prelucrarea gazelor Cod CAEN : 1920, conform Ordinului nr. 337/20.04.2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationalaCod SNAP : 0103, conform Corinair 2007Emisa de: AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BACAU SERVICIUL AUTORIZARE SI CONTROLUL CONFORMARII

Data emiterii: 18.08.2006Data actualizarii: 26.10.2007Data revizuirii: 11.04.2008Valabilitate: 26.10.2017

DIRECTOR EXECUTIVDr.ing. IULIAN MOVILA

Bd. Ioniţă Sandu Sturdza nr.78 www.arpmbc.ro Tel: 0234 512750; 0234 512708Bacău , cod 600269 E-mail: [email protected] Fax: 0234 571056

1

mailto:[email protected]

http://www.arpmbc.ro/


Cuprins

1. Date de identificare a titularului activitatii.......................................................……….32. Temeiul legal..................................................................................................……….33. Categoria de activitate...................................................................................……….34. Documentatia solicitarii..................................................................................……….45. Managementul activitatii.................................................................................……….56. Materii prime si auxiliare.................................................................................……….67. Resurse.........................................................................................................……….....8

7.1 Apa7.2 Utilizarea eficienta a energiei7.3 Gaze naturale

8. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament……...…99. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu...........……14 9.1 Aer

9.2 Apa9.3 Sol

10. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediul inconjurator, nivel de zgomot…………………………………………………………………………..…....19

10.1 Aer10.2 Apa10.3 Sol10.4 Zgomot

11. Gestiunea deseurilor......................................................................................….….2312. Interventia rapida/prevenirea si managementul situatiilor de urgenta,

siguranta instalatiei......................................................................................……....2513. Monitorizarea activitatii.................................................................................……....26

13.1 Aer13. 2 Apa13.3 Sol13.4 Deseuri 13.5 Zgomot13.6 Mirosuri

14. Raportari la unitatea teritoriala pentru protectia mediului si periodicitatea acestora........................................................................................................………3015. Obligatiile titularului activitatii........................................................................………3216. Managementul inchiderii instalatiei, managementul rezidurilor..................………3217. Revizuirea autorizatiei…………………………………………………………………….3318. Glosar de termeni…………………………………………………………………………34

2


1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII

SC PETROCHEMICAL TRADING SRL DARMANESTIAdresa: strada Energiei nr. 500, orasul Darmanesti, Judetul BacauTelefon: 0234/356990Fax: 0234/357252; 0234/357262E-mail: [email protected] Data infiintarii unitatii Rafinaria Darmanesti: 1949Nr. de ordine in registrul comertului: J 40 / 1622 / 19.09.2007Data eliberarii Certificatului de Inregistrare: 12.11.2007CUI : 18120247 Cod Fiscal: RO 18120247.Amplasamentul activitatii: la vest si sud-vest de intraviranul orasului Darmanesti, pe malul stang al raului Uz intr-o zona destinata folosintelor pentru industrie, transporturi.Coordonatele geografice ale incintei rafinariei sunt:

● 46º 19’ latitudine nordica; ● 26º 32’ longitudine estica.

Vecinatati: ● Est – zona de locuit, intraviranul orasului Darmanesti, Colonia Veche,

Colonia Noua si case razlete;● Vest – terenuri proprietati particulare, cu folosinta agricola;

● Nord - terenul apartine Ocolului Silvic Darmenesti si persoane particulare. In imediata vecinatate a rafinariei terenul este ocupat de fanete, urmat pe colina de padure;

● Sud – DJ 123, urmat de Rampa incarcare/descarcare produse proprietate a Rafinariei Darmanesti.

2. TEMEIUL LEGAL

Ca urmare a depunerii cererii de revizuire adresate de SC PETROCHEMICAL TRADING SRL DARMANESTI cu sediul in str. Energiei nr. 500, orasul Darmanesti, judetul Bacau, inregistrata la A.R.P.M. Bacau cu nr. 4644 din 14.11.2007, in urma analizarii documentelor transmise, a verificarii si parcurgerii etapelor procedurale, a evaluarii conditiilor de operare, a respectarii cerintelor O.U.G. 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, in conditiile in care:

- activitatea se desfasoara in conformitate cu legislatia nationala in vigoare privind protectia mediului, armonizata cu Directivele Europene in domeniu,operatorul utilizeaza instalatii, procedee si metode tehnologice care corespund stadiului actual al tehnicii(cele mai bune tehnici disponibile), in conditiile de protectie a mediului considerat in intregul sau, se emite prezenta Autorizatie Integrata de Mediu revizuita pentru SC PETROCHEMICAL TRADING SRL DARMANESTI

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE Categoria de activitate conform Anexa 1 din OUG nr. 152/10.11.2005 aprobata prin Legea nr. 84 din 11.04.2006 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii:1. Industrii energetice 1.2 Instalatii pentru rafinarea titeiului si prelucrarea gazelorCod CAEN : 1920 - Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului, conform Ordinului nr. 337/20.04.2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationalaCod SNAP : 0103, conform Corinair 2007Activitati auxiliare:- 0240 - Activitati de servicii anexe silviculturii- 2011 - Fabricarea gazelor industriale - 4619 - Intermedieri in comertul cu produse diverse- 4671 - Comert cu ridicata al combustibillilor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate

3


- 4675 - Comert cu ridicata al produselor chimice- 4676 - Comert cu ridicata al altor produse intermediare- 4690 - Comert cu ridicata nespecializat- 5920 - Activitati de realizare a inregistrarilor audio si activitati de editare muzicala- 6399 - Alte activitati de servicii informationale n.c.a.- 7021 - Activitati de consultanta in domeniul relatiilor publice si al comunicarii- 7022 - Activitati de consultanta pentru afaceri si management- 7111 - Activitati de arhitectura- 7112 - Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea- 7120 - Activitati de testari si analize tehnice- 7410 - Activitati de design specializat- 7490 - Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice n.c.a- 7739 - Activitati de inchiriere si leasing cu alte masini, echipamente si bunuri tangibile n.c.a- 7740 - Activitati cu bunuri intangibile(exclusiv financiare) - 8230 - Activitati de organizare a expozitiilor, targurilor si congreselor- 8291 - Activitati ale agentiilor de colectare si a birourilor de raportare a creditului- 8299 - Alte activitati de servicii suport pentru intreprinderi n.c.a- 8560 - Activitati de servicii suport pentru invatamint

4. DOCUMENTATIA SOLICITARII ● Cerere pentru emiterea Autorizatiei Integrate de mediu ; ● Cerere pentru emiterea Autorizatiei Integrate de mediu actualizate;● Cerere pentru emiterea Autorizatiei Integrate de mediu revizuite;● Formularul de solicitare al autorizatiei IPPC;● Formularul de solicitare al autorizatiei IPPC actualizat;● Raport de Amplasament;● Plan de prevenire si combatere a poluarii accidentale;● Plan de inchidere pentru punct de lucru “Rafinaria Darmanesti”;● Publicitate;● Certificat de Inregistrare seria B, nr. 1158721/12.11.2007, eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului;● Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 10/16.10.2007 de la AN "APELE ROMANE" -DIRECTIA APELOR SIRET Bacau;● Contract abonament privind prestarea de servicii de gospodarire a apelor nr. 5112 C din 01.06.2006, cu AN “APELE ROMANE” - DIRECTIA APELOR SIRET Bacau;● Abonament de exploatare a resurselor de apa nr. 5112/01.07.2006, cu AN "APELE ROMANE” - DIRECTIA APELOR SIRET Bacau;● Contract nr. 2793/13.04.2006 privind furnizarea apei potabile, cu Primaria orasului Darmanesti;● Contract nr.164/09.01.2007 privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor menajere si industriale la depozitul de gunoi orasenesc, cu Primaria orasului Darmanesti-Serviciul Public de Gospodarire Comunala;● Contract nr.69 din 26.11.2006 de vanzare-cumparare de energie electrică, incheiat cu SC GREEN ENERGY SRL;● Contract nr. E-BC-72-98 din 01.10.2007 de vanzare-cumparare gaze naturale, incheiat cu SC E.ON GAZ ROMANIA SA TG. Mures; ● Contract de Vanzare-Cumparare intre SC INTERNAFT SRL Bucuresti si SC EXPANET TRADING SRL Bucuresti, autentificare nr. 157 din 31.03.2006 ;● Notificare privind substantele periculoase;● Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase.

4


5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII5.1 Tehnici de management si control Operatorul instalatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem de management al activitatii de protectia mediului care sa indeplineasca cerintele prezentei autorizatii si care sa respecte urmatoarele cerintele BAT:

- structura clara de management si responsabilitati alocate;- identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra mediului;- conformarea cu cerintele legislative;- stabilirea unei politici de mediu a obiectivelor si tintelor;- programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele;- stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul

semnificativ asupra mediului;- evaluarea tuturor operatiunilor si revizuirea optiunilor accesibile pentru utilizarea unei

tehnologii si a unei productii mai curate, a minimizarii deseurilor;- programe de intretinere preventiva;- planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor;- monitorizarea si masurarea performantei;- sisteme de monitorizare si control;- instruire;- comunicarea si raportarea incidentelor actuale si posibilelor non-conformari si

reclamatii;- auditarea;- actiuni corective si preventive pentru a analiza avariile si pentru a preveni reaparitia

lor;- revizuirea si raportarea performantei de mediu;- administrarea documentatiei si inregistrarilor.

5.2 DocumentatiaOperatorul instalatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem propriu de

management al documentelor de mediu, care va fi comunicat catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau, GNM - CJ Bacau si APM Bacau.

5.3 Actiunea corectivaOperatorul instalatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a

asigura faptul ca sunt luate toate masurile corective in cazul unor poluari accidentale.

5.4 Constientizare si instruire5.4.1 Operatorul instalatiei trebuie sa asigure instruiri adecvate pe teme de protectia mediului pentru tot personalul din unitate. Acestea trebuie sa cuprinda :

- constientizarea implicatiilor privind detinerea autorizatiei integrate de mediu pentru operator si pentru fiecare loc de munca;

- cunoasterea obligatiilor ce revin din autorizatia integrata de mediu, pentru fiecare aspect al activitatii.

Registrele privind instruirile trebuie pastrate.Programul de instruire trebuie sa cuprinda si aspecte specifice de instruire a

personalului din afara societatii: contractantii, personal care inchiriaza sau isi desfasoara temporar activitatea in instalatia autorizata, alte categorii-dupa caz.5.4.2 Personalul trebuie sa fie calificat conform specificului instalatiei pe baza de studii,instruiri si/sau experienta adecvata. Fisele de post vor cuprinde sarcinile si competentele specifice, ce revin fiecarui loc de munca cu activitate relevanta in domeniul de protectie a mediului.

5.5 Intretinere5.5.1Toate echipamentele si instalatiile trebuie sa fie permanent intretinute in stare defunctionare corespunzatoare.5.5.2Controlul periodic al instalatiilor se va realiza conform procedurilor operationale detinute.

5


5.5.3Se intocmeste anual si se aplica prevederile Programului de intretinere a echipamentelor si instalatiilor.5.5.4Necesitatile de intretinere si revizie, rezultate in urma verificarilor periodice se consemneaza in rapoartele de tura a instalatiilor, de catre compartimentul .tehnologic.5.5.5Conducerea societatii va asigura mijloacele financiare, materiale si personalul necesar, pentru realizarea Programului de intretinere a echipamentelor si instalatiilor, precum si a reviziilor si lucrarilor de investitii necesare.

5.6 Incidente5.6.1 Dupa orice incident se va face o analiza a situatiei si se vor stabili masuri de prevenire a unor situatii similare.5.6.2 Se va institui un registru de consemnare a incidentelor, avariilor, accidentelor aparute indesfasurarea activitatii, care au condus la poluarea mediului si a masurilor luate in fiecarecaz. Se va stabili postul responsabil cu aplicarea acestei proceduri.5.6.3 Se va stabili locul unde sunt disponibile, pentru personalul implicat, planurile de urgenta.

5.7 ResponsabilitatiOperatorul instalatiei trebuie sa asigure cu decizie o persoana responsabila cu

probleme de protectia mediului care in orice moment va fi disponibila pentru a se intalni cu reprezentantii autoritatilor competente pentru protectia mediului.

5.8 Comunicare5.8.1 Operatorul instalatiei trebuie sa se asigure de faptul ca membrii publicului pot obtine informatii privind performantele de mediu ale titularului autorizatiei.5.8.2 Operatorul instalatiei trebuie sa depuna la ARPM Bacau, nu mai tarziu de 01 Martie in fiecare an, un RAM (Raport Anual de Mediu) pentru intregul an calendaristic precedent, trebuie sa includa cel putin informatiile mentionate in capitolul 14 : Raportari la unitatea teritoriala pentru protectia mediului si periodicitatea acestora.

5.9 Reclamatii, sesizari5.9.1 Operatorul va asigura un registru pentru evidenta oricarei reclamatii sau sesizari din partea publicului, referitoare la poluarea mediului, datorita activitatii desfasurate in instalatia autorizata. In registru se vor consemna: data si ora reclamatiei, numele reclamantului, detalii cu privire la natura reclamatiei, investigatiile facute de titularul activitatii privind reclamatia si modul de rezolvare/actiune, dupa caz.

Se va desemna o persoana responsabila cu acest registru.5.9.2 Se va intocmi o procedura scrisa pentru modul de comunicare cu publicul, pe probleme de protectie a mediului, atat in caz de reclamatii cat si pentru informarea periodica privind performanta de mediu a instalatiei.

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE6.1 Materii prime

Domeniul de activitate al SC PETROCHEMICAL TRADING SRL Darmanesti este: prelucrarea titeiului si obtinere de semifabricate (materii prime pentru S.C. RAFO

S.A.Onesti) cocs de petrol si bitum rutier; comercializare de cocs si bitum.Materia prima ce va fi prelucrata in rafinarie va fi: - ţiţeiul cu max 1,3%sulf in cantitate de 660.000 tone/an;- reziduu de vid de la S.C. RAFO S.A, cantitate 296.000 tone/an. Titeiul va fi livrat de la schelele de extractie din bazinul Moinesti prin intermediul a

doua conducte de Dn 6 ″ si Dn 8 ″ sau se va aproviziona cu cisterne CF pe cale ferata.Reziduul de vid de la S.C. RAFO S.A. se va aproviziona cu cisterne CF pe cale ferata.

6


6.2 Materii auxiliareMaterialele auxiliare utilizate in activitatea rafinariei sunt prezentate in Tabelul nr. 1 :

Tabelul nr. 1Categoria Produs Cantitate

ChimicaleNaOH 2,92 tone/anSare bulgari 250 tone/ anFosfat trisodic 36 tone/anPolielecrolit 5 tone/anChimicale tratamente ape 20 tone/anChimicale tratamente proces 30 tone/anVar 3,4 tone/an

Uleiuri

Valvolina 5.500 litri/anTR 30 2.750 litri/anKA 100 3.300 litri/anM 30 2.200 litri/an

Unsori RUL 100 0,55 tone/anLiCa3 1,65 tone/an

Toate materiile prime si auxiliare folosite se vor achizitiona de la furnizori autorizati si va exista o evidenta stricta a intrarilor si a stocurilor existente pe platforma.

Agentul economic are obligatia sa tina evidenta stricta – cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare – a substantelor si preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor si ambalajelor acestora.

Materiile prime, produsele intermediare, semifabricatele si produsele finite vehiculate pe platforma rafinariei sunt, in parte, produse chimice periculoase, care prezinta posibile surse de risc prin declansarea unor accidente de munca si de mediu, fiind supuse reglementarilor HG 804/ 2007 deoarece se regasesc in categoriile de substante specificate in Anexa 1(coloana 2), respectiv sunt “produse petroliere”

In aceasta situatie, HG 804/2007 prevede ca societatea are obligatia intocmirii unei Notificari pe care sa o transmita SRAPM, SRARPM .

Depozitarea, descarcarea, incarcarea, manipularea, transportul si gestiunea substantelor periculoase utilizate in cadrul societatii se realizeaza conform Fiselor tehnice de securitate specifice fiecarui produs/substante si cu respectarea prescriptiilor “Normelor specifice de protectie a muncii la fabricarea, manipularea, transportul si depozitarea substantelor periculoase in unitatile producatoare”, astfel:

sunt aprovizionate prin conducte (de la Schela Moinesti) si vagoane CF ; sunt transportate in incinta rafinariei cu ajutorul pompelor si prin conducte; sunt depozitate in rezervoare prevazute cu sisteme de protectia si stingere a

incendiilor iar exploatarea instalatiilor de prelucrare a produselor petroliere s-a facut in conformitate cu Regulamentele de fabricatie;

sunt expediate din rafinarie in vagoane CF sau cu ajutorul mijloacelor auto specializate apartinand clientilor

Amplasarea, constructia si amenajarea depozitelor si magaziilor destinate diverselor materiale sunt realizate in conformitate cu reglementarile in vigoare, cu respectarea prevederilor specifice fiecarui produs, luandu-se toate masurile de prevenire a accidentelor, incendiilor si exploziilor. Materialele utilizate in cantitati mici sunt ambalate in ambalajul furnizorului conform prescriptiilor STAS. Ambalajele de orice tip in care se depoziteaza substantele chimice sunt inchise. Ambalajul substantelor periculoase este astfel confectionat incat transportul sa se desfasoare in conditii de maxima securitate.

Materialele auxiliare(gen: organe de ansamblare, piese de schimb,uleiuri de lubrefiere, alte tipuri de uleiuri si unsori, etc.) necesare desfasurarii in bune conditii a procesului tehnologic, sunt depozitate pe rafturi in magazii amenajate corespunzator.

7


7. RESURSE7.1 APA7.1.1 Alimentarea cu apa7.1.1.1 Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa potabila se face de la reteaua de alimentare cu apa potabila a orasului Darmanesti, conform contractului nr.2793/2006, incheiat cu Primaria orasului Darmanesti, cantitatea de apa livrata lunar va fi stabilita conform citirii valorilor inregistrate deapometru. 7.1.1.2 Alimentarea cu apa industriala

Unitatea se alimenteaza cu apa industriala din baraj Valea Uzului.7.1.2 Evacuarea apelor uzate

In rafinarie exista doua sisteme de canalizare: interior si unul exterior.7.1.2.1 Sistemul de canalizare interior include:

-- Canalizarea industriala preia apele uzate din instalatii, parcuri rezervoare, rampa si le dirijeaza in statia de epurare. Reteaua de canalizare industriala este realizata din tuburi circulare din beton, cu diametre cuprinse intre Dn 150 – 500 mm. Lungimea totala a retelei de canalizare este de cca. 4000 m.

Apele meteorice de pe platformele instalatiilor tehnologice si din parcurile de rezervoare sunt preluate prin guri de scurgere si deversate in canalizarea industriala.

-- Canalizarea menajera preia apele fecaloid - menajere si le dirijeaza in canalizarea industriala si apoi la statia de epurare. Canalizarea menajera interioara aferenta cladirilor este realizata din tuburi de fonta de Dn 110 mm, care se continua in exteriorul cladirilor cu tuburi din beton tip PREMO pana la canalizarea industriala. -- Canalizarea meteorica preia apele de ploaie de pe drumurile interioare si apele din izvoare si le dirijeaza in canalizarea de evacuare a apelor epurate spre Trotus. Aceste ape nu sunt trecute prin statia de epurare. Canalizarea este deschisa, cu peretii si fundul betonate.

Retelele de canalizare sunt pozate subteran, având camine de vizitare din 25 in 25 m prevazute cu inchidere hidraulica si cu capace. Sistemul de canalizare este etans.7.1.2.2 Sistemul de canalizare exterior este format din canalizarea care iese din statia de epurare pana la evacuarea in raul Trotus.

Canalizarea exterioara este realizata din tuburi de beton tip PREMO de Dn 1000 m avand o lungime de 7,5 km. Canalizarea este prevazuta din 50 in 50 m cu guri de vizitare si control. In acest tronson sunt deversate si apele menajere din locuintele din Colonia Veche si Colonia Noua, agenti economici si clandestin de la diversi particulari.

7.2 UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEITitularul autorizatiei trebuie sa identifice si sa aplice toate oportunitatile pentru

reducerea energiei folosite si cresterea eficientei energetice.Anual se va intocmi un plan de utilizare eficienta a energiei si o data la trei ani se va

realiza un audit privind eficienta energetica.Pentru respectarea recomandarilor BAT privind utilizarea eficienta a energiei, se au in

vedere: - cantitatea de energie consumata este urmarita periodic si contorizata; - izolarea corespunzatoare a halelor pentru anotimpul rece; - functionarea corespunzatoare a sistemului de ventilatie a halelor; - curatarea periodica a sistemului de ventilatie, pentru evitarea infundarilor; - iluminarea spatiilor de lucru cu sisteme ce asigura consum mic de energie.

Anual operatorul va intocmi un raport privind consumul de energie, identificarea si aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei.

Alimentarea cu energie electrica a SC PETROCHEMICAL TRADING SRL Darmanesti se face din SEN Conel de 110 kV, printr-o statie de racord adanc (SRA), iar o parte din consumul intern de energie electrica este furnizat de centrala electro-termica a rafinariei Darmanesti.

Furnizarea energiei electrice se realizeaza in baza contractului de vanzare-cumparare nr.69/26.11.2007.

8


Alimentarea cu energie electrica a rafinariei se realizeaza prin intermediul a doua transformatoare cu o putere de 10MVA fiecare, ele fiind in proprietatea FRE Bacau.

Centrala electro-termica a Rafinariei Darmanesti are doua grupuri generatoare G1 si G2 de 4 MVA, fiecare.

Statiile de transformare SRA si CET sunt interconectate prin asa zisele „linii de legatura” prin care se realizeaza schimbul de energie cu sistemul. Din statia SRA sunt alimentate celelalte statii si posturi de transformate din unitate.

Pentru functionarea in siguranta fiecare statie de transformare are cate doua fire de alimentare, unul din CET si unul din SRA.

Se mentioneaza ca transformatoarele nu contin in uleiul de transformator compusi bifenili policlorurati (PCB).

O crestere a eficientei energetice in rafinarie are un impact direct asupra reducerii emisiilor in aer inclusiv CO2 si indirect asupra generarii de apa uzata si deseuri.

Prin cresterea eficientei energetic scad emisiile de CO2, principala cauza a efectului de sera si a schimbarilor climatice globale.

Optiunile (posibilitatile) pentru rafinare in vederea reducerii emisiilor CO2 conform BAT sunt:

1. Managementul energetic eficace care include: Imbunatatirea schimbului de caldura intre fluxurile rafinariei; Integrarea proceselor de rafinare pentru a evita racirea temporara a

componentelor; Recuperarea gazelor reziduale si utilizarea lor ca si combustibil (ex. Gazele

debusate in facla).2. Utilizarea combustibililor cu un continut mare de hidrogen in limitele BAT.

Cantitatea de CO2 emisa in atmosfera de rafinariile europene variaza de la 0.02 la 0,82 t CO2/tona titei brut procesat.

7.3 GAZE NATURALEGazele naturale sunt asigurate de SC E.ON GAZ ROMANIA SA Targu Mures, in baza

contractului de vanzare-cumparare gaze naturale nr. E - BC - 72 - 98 din 01.10.2007.

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT

8.1 Instalatii care vor fi puse in functiuneDomeniul de activitate al SC PETROCHEMICAL TRADING SRL Darmanesti

este ,,Fabricarea produselor obtinute prin prelucrarea titeiului”. Instalatiile tehnologice existente si care vor fi puse in functiune sunt :

- Instalatia Desalinare – Distilare atmosferica(DE – DA 2)- Instalatia Rafinatie petrol si white-spirit- Instalatie DV si Oxidare bitumInstalatie DV si Oxidare bitum- Instalatie Cocsare(CX + AFG)- Instalatie de defenolare ape de proces.

8.1.1 Instalatia Desalinare – Distilare atmosferica(DE – DA 2)Este amplsata in partea de est a incintei rafinariei.Capacitatea de proiect: 700.000 to titei/an. Materii prime si auxiliare utilizate: titei tip C Moldova, titei import, apa, dezemulsionant

si solutie de soda.Fluxul tehnologic este urmatorul:Titeiul din rezervoare este pompat in instalatie prin schimbatoare de caldura si

preancalzitoare, ajungand la temperatura de 80 ºC, fiind trimis la desalinare electrica pentru decantarea si eliminarea impuritatilor mecanice, a clorurilor si apei. De la desalinare titeiul este trimis in instalatia de distilare atmosferica pentru fractionare, se decanteaza si se scurge apa. Titeiul decantat este dezbenzinat. Nafta rezultata la varful coloanei fara apa este trimisa in parcul de rezervoare. Titeiul dezbenzinat intra intr-un cuptor de preincalzire si apoi in coloana de fractionare cu obtinerea de: nafta, white-spirit, petrol, motorina si pacura.

9


Nafta, rezultata si racita, este trimisa in rezervoarele de depozitare si partial ca reflux la varful coloanei de fractionare. Nafta obtinuta este semifabricat pentru S.C. RAFO S.A.

White-spirit dupa racire este pompat la rezervoarele de motorina DA. Petrolul rezultat de la stripare este racit si pompat in linia de motorina DA.Motorina stripata si racita este pompata in rezervoarele de depozitare motorina DA

impreuna cu white spiritul si petrolul, constituind semifabricat pentru S.C. RAFO S.A.Pacura este un reziduu rezultat de la distilare, de la baza coloanei, dupa trecerea

prin schimbatoare de caldura o parte este trimisa direct la instalatia DV ca materie prima si o parte racita si trimisa la parcul de rezervoare al instalatiei Cocsare.

In caz de urgente si avarii instalatia poate fi golita rapid Intr-un turn si bazin de golire rapida aferent instalatiei DA2. Descrierea partilor componente ale instalatiei:

coloana de distilare; cuptor - tubular, cu tevi de 108 mm. Are doua cai de fum spre cos. Este captusit cu

caramida refractara si are 8 arzatoare care sunt in stare buna. Se poate utiliza atat combustibil gazos (gaz de rafinatie) cat si lichid. Tirajul initial era natural.

Actualmente gazele de ardere sunt preluate de un ventilator din canale si trecute printr-un recuperator de caldura cu tuburi temice de mare eficienta dupa care se evacueaza la cos. Prin recuperatorul de caldura se preincalazeste aerul necesar arderii combustibilului in cuptor. Preincalzitorul cu tuburi termice a fost montat in anul 2001, prin aceasta marindu-se randamentul cuptorului. Cosul are inaltimea de 40 m, este metalic, captusit la baza cu samota.

schimbatoare de caldura tubulare cu fascicule din inox si alama aprox. 12 bucati; sala pompe in care se afla 22 pompe cu piston si electrice;

separatoare, condensatoare, striper, racitoare, etc.Din fluxul de prelucrare rezulta si produse neconforme, care se depoziteaza in vasele

V34, 33 si V32, care apoi se introduc la reprelucrare.

8.1.2 Instalatia 8.1.2 Instalatia Rafinatie petrol si white-spiritRafinatie petrol si white-spirit Amplasare: centrul incintei.centrul incintei.Din aceasta instalatie va functiona numai partea de preparare a solutiei de hidroxid de

sodiu, de diferite concentratii pentru neutralizarea vaporilor de nafta la instalatia DA2, in scopul prevenirii coroziunii, iar restul instalatiei va fi denocivizata si mentinuta in rezerva.

8.1.3 Instalatia DV si Oxidare bitum8.1.3 Instalatia DV si Oxidare bitumAmplasare: in incinta Rafinariei, central nord est.Capacitate teoretica: 340.000 to pacura DA/an; Anul punerii in functiune: 2001 – 2002. Investitia a fost realizata in scopul distilarii in

vid a pacurii si obtinerii de bitum prin procesul de oxidare. Materii prime si auxiliare utilizate: pacura DA.

Fluxul tehnologic este:Pacura rezultata de la instalatia DA2 este preincalzita in schimbatoarele de caldura

ale instaltiei, dupa care intra in cuptor unde este incalzita si apoi este trecuta in coloana de vid. La partea superioara a coloanei de vid rezulta motorina de vid, care dupa ce este condensata si separata de apa este pompata la rezervorul de depozitare. Pe la partea laterala a coloanei rezulta distilat de vid usor si distilat de vid greu care dupa ce sunt racite se trimit la rezervoarele de depozitare. Reziduul de vid este trecut in coloana de oxidare unde are loc oxidarea cu aer. Din coloana de oxidare pe la partea de sus a coloanei rezulta motorina si gaze necondensabile

Motorina este racita si pompata la rezervorul de vid greu.Gazele necondensabile sunt trimise la cuptorul instalatiei DV, drept gaze de ardere.Pe la partea inferioara a coloanei rezulta bitumul rutier care este depozitat in

rezervoare, de unde este livrat in cisternele consumatorilor.Cuptorul instalatiei poate utiliza drept combustibil gaz metan si gaz de rafinarie cat si

combustibil lichid. Cosul de evacuare a gazelor din cuptor are o Inaltime de 40 m.

10


Distilatul de vid usor si distilatul de vid greu obtinute, constituie semifabricate pentru S.C. RAFO S.A.

8.1.4 Instalatia Cocsare(CX + AFG)Amplasare: centrul incintei.Capacitatea de proiectare: 460 000 t/anCantitatea de reziduu de vid care se prelucreaza este de aproximativ 1250 tone/zi.La un continut de sulf de 2,4 %, in reziduu de vid, cantitatea de sulf care se

prelucreaza este de 30 tone/zi, rezultand o cantitate de 113 tone/zi de gaze de rafinare cu un continut de sulf de 0,83 tone/zi.Fluxul tehnologic:

Instalatia prelucreaza reziduul petrolier de la instalatia de distilare atmosferica (DA2). Scopul instalatiei este obtinerea cocsului regular. Procesul de cocsare are la baza

reactii de cracare termica, care se produc in cuptoare si in camerele de reactie. Cocsul se formeaza in urma reactiilor de descompunere, aromatizare si condensare a ciclurilor aromatice, care au loc in conditii de proces.

Pacura de la DA este depozitata in 4 rezervoare de unde se pompeaza in preincalzitoare, apoi in baza coloanei de fractionare. Din baza coloanei de fractionare pacura este trasa cu o turbopompa si trimisa in cuptorul de incalzire dupa care este trimisa in camerele de cocs. In camerele de cocs are loc formarea cocsului care se depune pe peretii camerei. Vaporii de hidrocarburi rezultati din camerele de cocs sunt trecuti in coloana de fractionare. Din coloana de fractionare rezulta la varf vapori de nafta in amestec cu gaze de cocsare care sunt trecute intr-un condensator si de aici intr-un vas separator .

Din vasul separator rezulta gaze de cocsare care sunt trecute in reteaua de gaze combustibile a rafinariei si nafta cocsare care este pompata la rezervoare, de unde este livrata ca semifabricat la S.C. RAFO S.A.

Gazele de cocsare sunt trecute printr-un cuptor de ardere a gazelor, care pe baza unui procedeu ECOBIK, are loc reducerea concentratiei de sulf din gazele de cocsare.

Pe la partea laterala a coloanei se obtine motorina usoara de cocsare si motorina grea de cocsare care dupa ce sunt racite sunt trimise in rezervoarele de depozitare, de unde sunt livrate la S.C. RAFO S.A.ca semifabricat.

Camerele de cocs sunt introduse in circuit alternativ. Camera de cocs, care este in circuit, dupa ce se umple cu cocs este scos din circuit, danfuit cu abur si racit in circuit inchis cu apa. Dupa racire camera de cocs este deschisa si cocsul este taiat cu o instalatie de taiere a cocsului cu apa sub presiune. Cocsul taiat cade pe un plan inclinat in bazinul de separare a cocsului de apa.

Cocsul din bazin este preluat cu ajutorul macaralei Portal si depozitat in depozitul de cocs aferent instalatiei. Cocsul din depozit este incarcat cu ajutorul unei macarale Portal in vagoane CF si livrat la diferiti beneficiari.

Rampa incarcare cocs (linia CF 19) a fost pusa in functiune in anul 1979, odata cu punerea in functiune a instalatiei de Cocsare si este amplasata langa platforma depozitului de cocs aferent instalatiei Cocsare.

Linia CF 20 este paralela cu linia CF 19 si este utilizata pentru spalarea vagoanelor in care se incarca cocs, cateodata fiind utilizata si la incarcare de cocs. Rampa de incarcare cocs este racordata la statia Triaj - Valea Uzului.. Cocsul rezultat din cele trei camere de cocsare iese plin de apa. Apa trece intr-un decantor orizontal si apoi intr-un filtru de cocs. Apa se recircula de mai multe ori in proces.

Apa este pompata la tratare locala si se utilizeaza la taierea cocsului. Gospodaria de apa de la cocsare consta in: apa rezultata este trimisa in cinci

decantoare verticale. Apa cu suspensii de cocs revine la bazinul care se afla In platforma, iar apa curata este depozitata intr-un rezervor si apoi este utilizata la taierea cocsului.

Instalatia Cocsare este prevazuta cu sistem de golire rapida, zumf Cocsare.

11


Danfuirea camerelor de cocs se face in zumful cocsarii unde vaporii sunt raciti si condensati cu apa pulverizata in cosul zumfului. Apa cu produsul petrolier se acumuleaza in bazinul zumfului. Produsul petrolier este recuperat cu ajutorul pompelor si pompat in rezervorul aferent zumfului. Produsul din rezervor este reprelucrat. Apa din cuva zumfului este recirculata la cosul zumfului . Surplusul de apa din cuva zumfului este evacuata la canalizarea industriala.

Din instalatia de Cocsare se obtin: gaze combustibile care sunt trimise in reteaua de gaze combustibile ale rafinariei; nafta de cocsare, este preluata de S.C. RAFO S.A. ca semifabricat; motorina usoara de cocsare, este preluata de S.C. RAFO S.A. ca semifabricat; motorina grea de cocsare, este preluata de S.C. RAFO S.A. ca semifabricat;

cocs de petrol comercializat la diferiti beneficiari; cocs acicular standard, comercializat la diferiti beneficiari.

8.1.5 Instalatia de defenolare ape de procesAmplasare: partea de vest a incintei.Punere In functiune: este noua proiectata si construita in perioada 2001 – 2003 si nu

a functionat niciodata. Toate utilajele, conductele, ventilele si armaturile aferente pot fi folosite sau chiar intreaga instalatie se poate reprofila ca activitate.

Materia prima o constituie apele fenolice de la instalatia Cocsare. Extractia fenolului se va face cu MTBE. Apa defenolata va ajunge la statia de epurare

a rafinariei, prin sistemul de canalizare . 8.2 Instalatii auxiliare8.2.1 Statia de epurare chimica si biologica

Amplasament: sud - est, la sud de C.E.T.Statia de epurare chimica si biologica a SC PETROCHEMICAL TRADING SRL

Darmanesti, datorita importantei pe care o prezinta este tratata separat la punctul 9.2.2. 8.2.2 Centrala electro-termica (CET)Centrala electro-termica (CET)

Este amplasata in nord - vestul incintei. Are in dotare 3 cazane de producerea aburului de inalta presiune. Fiecare cazan

este dotat cu patru arzatoare care pot functiona pe combustibil gazos sau lichid.Fiecare arzator are capacitatea maxima de 1000 Nmc/h gaz metan.Dupa repornirea rafinariei vor functiona numai cazanele K1 si K2, iar cazanul K3 se

trece la dezafectare, piesele rezultate fiind utilizate ca piese schimb pentru celelalte cazane. La repornire drept combustibil se va utiliza doar gaze de rafinarie si gaz metan in

proportie de 50% gaze de rafinatie si 50% gaze naturale.CET asigura producerea si distribuirea aburului in procesele tehnologice si in toate

sectoarele rafinariei si complementar, in conditii normale, se va produce si energie electrica care se livra in sistem.

CET se compune din patru sectoare principale: Sector demineralizare a apei - care asigura tratarea apei brute pentru

alimentarea cazanelor. A fost pusa in functiune in anul 1956 avand o capacitate proiectata de 150 m3/ora. Apa proaspata si cea recuperata din CET se acumulau intr-un bazin, de unde prin pompare era trimisa la preincalzire si apoi la filtrele de tratare (4 minerale si 5 cationice – cu vionit CS3) si decarbonizator. Apa tratata intra in doua rezervoare unde este preincalzita cu abur si folosita la alimentarea cazanelor.

Regenerarea filtrelor se face cu o solutie de NaCl preparata in bazinele de sare si este trimisa apoi la filtrare pentru retinerea impuritatilor dupa care in rezervorul de solutia saturata de NaCl. Aceasta solutie se trece prin masa activa a filtrelor cationice si se recircula pana laepuizare cand se da la canal.

Sector cazane - apa epurata si preincalzita degazata si trimisa la cazane prin economizor. In cazane pe tambur are loc evaporarea, aburul saturat este supraincalzit in supraincalzitorul cazanului dupa care este distribuit la turbine cu producerea de energie electrica sau in instalatiile tehnologice prin sistemul de reducere al presiunii. Aburul produs are presiunea de 35 – 38 barri si temperatura de 4500C.

12


Sector turbine - se produce reducerea presiunii aburului prin producere de energie electrica.

Gospodaria de combustibil lichid - combustibilul necesar alimentarii cazaneloreste depozitat in doua rezervoare si provine de la instalatia DA , Cocsare sau aprovizionat de la terti .

Gospodaria de combustibil lichid va ramane in functiune fiind utilizata la porniri si in situatii accidentale..

8.2.3 Statia compresoare de aer8.2.3 Statia compresoare de aerIn aceasta statie se produce aerul AMC si tehnologic pentru aparatura AMC, pentru

probele de presiune in instalatii la revizii si in regim de lucru.Statia are in dotare 6 compresoare. Aerul aspirat este refulat intr-o conducta

colectoare de Ø 150 mm in filtrul de ulei unde se separa uleiul. In continuare aerul se trece prin 2 racitoare orizontale , aerul racit intra in doua separatoare de ulei si lichid, colectandu-se in vasele acumulatoare V1, V2, V3, V4 si apoi era trimis la consumatori.

8.2.4 Rampa CF de incarcare-descarcare produse petroliere Amplasament: la sud de incinta Rafinariei, peste DJ 123.Capacitatea de incarcare – 2.310.000 t/an.Timp de functionare – 330 zile/an. Rampa are in dotare depou pentru locomotive.Rampa este prevazuta cu sistem de canalizare pentru preluarea apelor pluviale si

tehnologice si dirijare la statia de epurare ECB. 8.2.4.1 Rampa automata de incarcare produse petroliere

Incarcarea produselor se face pentru doua vagoane in acelasi timp, max. 20 vagoane/linie, existand doua linii .

Produsele din Rafinarie ce urmeaza a fi incarcate se trimit prin conducte montate pe estacade pana la postul de incarcare, cu ajutorul pompelor de transfer existente in rafinarie.

Manevrarea vagoanelor se face cu locomotive pana la cca. 200 m, de-o parte si de alta a posturilor de incarcare, iar in zona rampei, vagoanele se remorcheaza cu sistem de tractare, in mod automat.

In rampa propriu-zisa, liniile pentru fiecare produs formeaza colectoare ce sunt legate la incarcatoarele de produse, in vagoanele cisterna, prin robineti de blocare (etansare), montati pe fiecare linie si spre fiecare incarcator si robineti de reglare a debitului montati cateunul pe incarcator si golire incarcator.

Posturile de incarcare produse sunt amplasate cate 4 pe fiecare linie CF pe o structura de beton si metal, ce formeaza rampa de Incarcare propriu-zisa. Operatia de incarcare a cisternelor este controlata de un sistem de urmarire a operatiunilor de incarcare si cantarire de la un pupitru de comanda. Pentru a se evita pierderile de produse pe fiecare incarcator este montat un senzor de nivel, care asigura oprirea incarcarii produsului, in cazul unei erori de predeterminarea cantitatilor ce trebuie incarcate.

Intre liniile CF exista canalele de recuperare a scurgerilor, betonate care prezinta uzura betonului. Din aceste canale produsul merge in canalizare si apoi intr-un separator de produs petrolier.

Rampa are asigurat iluminat local pentru noapte. In zona exista o cladire pentru personalul de deservire. Accesul la rampa este limitat prin gard cu 3 porti auto, 3 porti CF si o poarta personal.8.2.4.2 Rampa CF cu guri fixe de incarcare produse petroliere

Amplasament: in incinta Triaj CF.Vagoanele CF sunt potrivite la gurile de incarcare cu ajutorul locomotivei. Dupa

incarcare, vagoanele sunt inchise si sigilate dupa care sunt scoase de la incarcare, cantarite si expediate cu ajutorul locomotivei. 8.2.4.3 Rampa de descarcare titei si pacura

Amplasament: incinta Triaj.Capacitatea de descarcare : 1 188 000 t/an.

13


Timp de functionare – 330 zile/an. Cantitatea de titei si pacura ce trebuie sa se descarce zilnic este de aproximativ de 3.600 t/zi. Este prevazuta o descarcare simultana a 28 vagoane-cisterna, cu 14 guri de descarcare, pe linia CF 7 si 14 guri pe linia CF 8. Rampa a functionat pe manual, legaturile de conducte sunt realizate astfel incat la toate gurile de descarcare sa se poata descarca un singur produs – titei sau pacura, sau pe o linie un produs iar pe cealalta alt produs.

Descarcarea vagoanelor se face gravitational, cu ajutorul tuburilor flexibile, care asigura scurgerea produselor in colectoarele de titei sau pacura, care sunt montate in panta de scurgere spre rezervoarele de depozitare. Acestea sunt montate intr-o cuva de beton, la cota –2,8 m, impreuna cu pompele de evacuare. Produsul scurs in cuva intra in canalizarea tehnologica din beton, trece in 2 bazine separatoare, in instalatia de recuperare si apoi in rezidiul de la rezervoare. Cuva are tripla izolatie cu fibra si polietilena speciale pentru exfiltratii intrucat exista posibilitatea patrunderii apei din dren in cuva.

8.2.5 Laborator central + Laborator CET + Toxicologie Laborator central + Laborator CET + ToxicologieEste o cladire cu 8 sali de lucru pentru efectuarea analizelor fizico-chimice pe fluxul de

fabricatie pentru conducerea instalatiilor tehnologice. Se analizeaza materiile prime, semifabricatele, produsele finite si expediate, apa de alimentare, ape uzate, ape pe flux instalatie ECB, ape deversor Trotus. Laboratorul este prevazut cu instalatie de gaz metan, necesara efectuarii analizelor si este racordat la canalizarea industriala.

8.2.6 Laborator CocsareLaborator CocsareLaboratorul are doua sali de lucru, o sala pentru analize fizico-chimice si o sala pentru

balante.

8.2.7 Atelier mecanicCladirea este amplasata langa instalatia CT. In atelier se executa reparatii ale

utilajelor dinamice, reconditionari. 8.2.8 Atelier A.M.C.

Atelierul asigura reparatia si verificarea aparaturii de masura si control din instalatii si era format din: atelier metrologic si atelier reparatii AMC.

8.2.9 Garaj autoAvea drept scop parcarea, intretinerea si repararea mijloacelor auto din dotare. Are in

componenta 4 remize si o platforma betonata. Nu detine rampa de spalare.

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

9.1 AER9.1.1 Instalatia de recuperare gaze faclaInstalatia de recuperare gaze facla

Amplasament: nord - vestul incintei.Instalatia de recuperare a gazelor care ajung accidental in reteaua faclei are drept

scop recuperarea gazelor, care sunt dirijate in reteaua de gaze combustibile a rafinariei. Sistemul de evacuare al gazelor este constituit dintr-o retea de colectoare, la care

sunt racordate supapele de siguranta din instalatiile tehnologice, prin care sunt evacuate fluxurile de gaze si vapori la facla.

Instalatia are un gazometru de 1000 m3. Gazele din gazometru sunt comprimate cu 2 compresoare, racite si separate de condens. Condensul recuperat se returneaza ca benzina la instalatia de Cocsare.

Gazometrul care are drept scop principal inmagazinarea gazelor, in cazul varfurilor generate de deranjamente mai mari la mai multe instalatii tehnologice, simultan.

In anumite situatii cand nu toata cantitatea de gaze rezultate din instalatiile tehnologice poate fi recuperata, surplusul de gaze este trecut la sistemul de facla, la ars, pentru a asigura siguranta in functionare a rafinariei.

14


9.1.2 Sistemul de facla Sistemul de facla Este amplasat in partea centrala spre nord.Capacitatea proiectata: 7000 t/anSistemul de facla avea ca scop colectarea si arderea surplusului de gaze evacuate de

la sistemul de recuperare gaze. Cosul faclei, unde are loc arderea hidrocarburilor gazoase, are inaltimea de 46 m si

diametrul de 0, 8 m si este metalic. Produsul lichid, rezultat din antrenari si condensari, separat in vasele VF1 si VF2, este

pompat cu pompele P30a, P30r, respectiv P31a, P31r, la rezervoarele de benzina B9 si B10. Colectoarele de inalta presiune sunt legate la vasul separator de inalta presiune VF2,

iar colectoarele de joasa presiune, la vasul separator de joasa presiune VF1. Pe colectoarele de facla sunt intercalate vase cu inchidere hidraulica V1 – V4, cu rolul

de a dirija gazele, fie spre instalatia de recuperare gaze facla, fie spre facla. .

9.2 APA9.2.1Instalatii locale de tratare a apelor uzate 9.2.1.1 Instalatia DA2 Instalatia DA2 este prevazuta cu sistem de golire rapida a cuptorului in caz de incendiu. Sistemul de golire rapida se compune din:

- cos de racire cu apa a produsului descarcat accidental cu : H = 20 m siDn =1500 mm;

- bazin betonat in care este amplasat cosul cu o capacitate de 195 mc. Produsul descarcat accidental prin deschiderea supapei de siguranta este racit in cos cu apa industriala pulverizata, dupa care amestecul de apa cu produs se colecteaza in bazinul betonat. Bazinul de colectare este prevazut cu sistem de colectare al produsului petrolier. Produsul petrolier recuperat sub denumirea de slops se pompeaza in rezervoarele de slops iar apa separata este dirijata in canalizarea industriala la statia de epurare ECB.

9.2.1.2 Instalatia Cocsare Instalatia Cocsare este prevazuta cu sistem de golire rapida sub denumirea cocsare

zumf. Zumful cocsare este format din: - cos de racire cu apa a produsului descarcat accidental cu : H = 25 m, Dn = 2500

mm; - bazin betonat colector cu capacitatea de 484 mc;

- statie pompe recuperare produs petrolier; - pompa recirculare apa de racire; - rezervor depozitare slops.

Produsul descarcat accidental prin deschiderea supapei de siguranta este racit in cos cu apa industriala pulverizata, dupa care amestecul de apa cu produs se colecteaza in bazinul betonat. Bazinul de colectare este prevazut cu sistem de colectare al produsului petrolier. Produsul petrolier recuperate sub denumirea de slops se pompeaza in rezervoarele de slops iar apa separata este dirijata in canalizarea industriala la statia de epurare ECB.

In functionare normala a instalatiei Cocsare, in zumf se descarca apele folosite la racirea camerei de cocs. Apa necesara racirii vaporilor ajunsi in cosul zumfului se realizeaza prin recircularea locala a apei.

La operatia de taiere a cocsului se utilizeaza apa sub presiune care se colecteaza in bazinul betonat, separata de preful de cocs, fiind recirculata in sistemul de taiere.

Apele uzate tehnologice rezultate din instalatia Cocsare sunt preluate intr-un bazin betonat decantor unde se decanteaza praful de cocs iar apele sunt trecute intr-un separator API (separator CT). In acest separator se recupereaza produsul petrolier din apele tehnologice. Apele uzate tehnologice sunt trecute prin canalizarea industriala la statia de epurare ECB, iar produsul petrolier sub denumirea de slops este pompat in rezervoarele de slops.

15


9.2.2 Instalatii finale de tratare ape reziduale – Statia de epurare ECBApele uzate tehnologice impreuna cu apele uzate menajere si apele pluviale de pe

platformele betonate ale instalatiilor tehnologige, rampe, parcuri de rezervoare, colectate prin sistemul de canalizare sunt deversate in Statia de epurare mecano – chimica si biologica formata din:

- Treapta mecanica - Treapta chimica - Treapta biologica

Capacitate de proiect :570 m3/h ape uzate. 9.2.2.1 Treapta mecanica

Treapta mecanica este compusa din: egalizator - 1 buc; desnisipator - 1 buc; separator DA - 1 buc.

Separatorul DA este format din doua compartimente(a cate patru celule fiecare) din care unul este in flux si unul in curatire. Fiecare compartiment este prevazut cu cupe mobile pentru recuperarea produsului petrolier. La suprafata lichidului sunt amplasate serpentine de incalzire cu abur.

Separatoarele au rolul de a reţine peliculele de produse petroliere din apele provenite din rafinarie. Slopsul acumulat la suprafata se colecteaza prin palnii si jgheaburi, se pompeaza in niste rezervoare intermediare si apoi in rezervoarele de slops. Slopsul este pompat in rezervoarele P1, P3 de unde este reprelucrat in instalatia DA2.

Namolul separat va fi depozitat in separatorul mic DA cu capacitatea de 1400 mc si separatorul API cu capacitatea de 960 mc, care sunt scoase din circuitul de epurare al apelor uzate. Aceste separatoare sunt dotate cu jgheaburi de colectare a produsului petrolier care se ridica la suprafata namolului.

Apele epurate mecanic din separatorul API sunt deversate intr-un camin colector, de unde sunt pompate cu ajutorul a doua pompe centrifuge in treapata chimica a statiei de epurare. Pompele sunt amplasate in statia de pompe ape uzate Ob. 104/4 si au urmatoarele caracteristici:Q = 600 mc/h; P = 17 mCA; NSPH = 7 m.

Caminul colector este prevazut cu o conducta de avarie de Dn 500 mm, care face legatura cu canalizarea de evacuare a apelor epurate de Dn 1000 mm, spre emisarul raul Trotus. Pe conducta de avarie este amplasata o vana, care in functionare normala a statiei de epurare este inchisa si sigilata. Se deschide doar in situatii deosebite (inundatii, viituri, etc.) si se aplica prevederile Planului de Prevenire si Combatere a Poluarii Accidentale.

9.2.2.2 Treapta chimica Treapta chimica este compusa din urmatoarele obiective:

bazine floculatoare - 2 buc; bazine decantoare flotatoare - 3 buc; vas aerare – presurizare - 2 buc. statie recirculare.

Caracteristicile utilajelor sunt prezentate in Tabelul nr. 2:

Tabelul nr. 2 Nr. crt.

Denumire Buc. Caracteristici Material de constructie

1. Bazine floculatoare

2 T = 20 – 30°CBazin de amestec rapid = 4x3x4 mBazin de amestec lent = 10x4x4 m

Beton armat

2.Bazine decantoare flotatoare

3Decantor circular prevazut cu raclare mecanica de fund si de suprafata, D=10 m; H = 2,5 m; V = 200 mc/buc;Viteza periferica = 0,02 m/s

Beton armat

16


3.Vase (coloane)de aerare –presurizare aapei

2D = 1,6 m; H = 3,5 m; V = 6,5 mc;t = 2 min; Pmax = 6 bar; Pnom = 4 bar; temp=20 -30 °C;Aerarea se face cu aer industrial, P = 4 bar

Otel carbon

4.Pompe presurizare apain vasele deaerare

2Pompe tip CRIS 125 Q = 200 mc/h; P = 57 mCA;N = 45 kW; RPM = 3000

Fonta si otel carbon

Descriere proces tehnologic:Apele uzate sunt pompate întrunul din bazinele de floculare unde sunt tratate cu

polielectrolit de floculare. Apa din floculator trece gravitaţional în trei bazine decantoare dotate cu poduri racloare. Namolul colectat cu podurile racloare este trimis la îngrosatoarele de namol (2 buc.) de la treapta I biologica, unde i se corecteaza pH-ul.

Pentru favorizarea flotatiei se preia apa de la iesirea decantoarelor flotatoare, se trece printr-un vas de presurizare in care se amesteca cu aer sub presiune, dupa care amestecul de apa/aer presurizat este distribuit in bazinele flotatoare.

Bulele de aer adera la flocoanele formate care sunt antrenate la suprafata. Flocoanele sunt indepartate cu ajutorul podului raclor.

Recircularea apei in vasul de presurizare se realizeaza cu ajutorul pompelor centrifuge tip CRIS 125 din statia de recirculare.

Apa din decantoarele flotatoare trece gravitational in treapta biologica.

9.2.2.3 Treapta biologica 9.2.3.1 Treapta I – a biologica

Treapta I biologica este compusa din urmatoarele obiective: bazin aerare - 1 buc; decantor secundar - 2 buc; turbine de aerare - 6 buc; ingrosatoare de namol - 2 buc; statie recirculare.

Caracteristicile utilajelor sunt prezentate in Tabelul nr. 3 :

Tabelul nr. 3Nr. crt.


1. Bazin aerareTreapta I biologica

1 L x l x h = 26 x 16 x 4,5 m Beton armat

2. Turbine de aerare cu imersie reglabila

6 D = 1000 mm; RPM = 1435Raport red. = 1:14Pmotor = 7,5 kW

Otel aliat si otel carbon

3. Pompe de namol sispuma

2 Pompe tip ACV 50–15, Q=16 mc/hPres = 16 mCA, N = 4 kWRPM = 1450

Fonta si otelcarbon

4. DecantorTreapta I biologica

1Decantor circular prevazut cupoduri racloare de fundD = 11,50 m; H= 3,5 m; V = 360 mcViteza periferica = 0,02 m/s

Beton armat

5. Ingrosatoare de namol

2 Bazine circulare suprateraneD = 6 m; H = 3,5 m; V = 98 mc

Beton armat

6. Pompe recircularenamol treapta Ibiologica

2 Pompe tip ACV200, Q=280 mc/h;H = 15 mCA; N = 4 kW; RPM = 1450

Fonta si otelcarbon

17


Descriere proces tehnologic:In treapta I biologica se realizeaza separarea avansata a impuritatilor din apa uzata

prin aerare si decantare. Aerarea se face în două trepte cu 6 turbine mecanice, timpul de stationare a apei in treapta I este de 3 ore si se dezvolta namol activ.

De la aerare treapta I, apa trece gravitational in 2 decantoare cu timp de stationare 1 ora. Namolul este inlaturat cu podurile racloare si preluat cu pompele de recirculare namol din care o parte este recirculata in bazinul de aerare iar surplusul la ingrosatoarele de namol. Apa rezultata din treapta I ajunge gravitational in treapta aII-a biologica.

La umplerea ingrosatorului se porneste agitarea (trebuie sa fie foarte lenta pentru a nu distruge namolul active) producandu-se separarea excesului de produs petrolier .

Produsul petrolier separate deversează in jghebul periferic de unde este transpotat la separatorul instalatiei DA. Namolul ingrosat este preluat cu vidanja si este transportat la separatorul API sau separatorul mic DA.9.2.3.2 Treapta a II – a biologica

Treapta a II-a biologica este compusa din urmatoarele obiective: bazin aerare treapta a II-a -- 1 buc; panouri aerare treapta a II-a --80 buc; statia de suflante; decantor secundar treapta a II-a -- 2 buc; statie recirculare.

Caracteristicile utilajelor sunt prezentate in Tabelul nr.4 :

Tabelul nr. 4Nr. crt.


1. Bazin aerareTreapta a II-a biologica

1 L x l x h = 33 x 16 x 4,5 m Beton armat

2. Panouri de aerare HAFI 80 AEROSTRIPTM tip P 3,5 -EU PVC cu membrana din poliuretan

3.Suflante tip DeltaBlower (AERZEN GM 15L-100)

3 Debit= 617 m³/h; Pmotor = 22 kW

4. Convertizoare defrecventa

2 Pentru motor de Pmotor = 22 kW

5. DecantorTreapta a II-a biologica

2Decantor circular prevazut cupoduri racloare de fundD = 17 m; H = 2,5 m; V = 560 mcViteza periferica = 0,02 m/s

Beton armat

6. Ingrosatoare de namol

2 Bazine circulare suprateraneD = 6 m; H = 3,5 m; V = 98 mc

Beton armat

7.Pompe derecirculare namoltreapta a II-a

2Pompe tip ACV200, Q=280 mc/h;H = 15 mCA; N = 30 kW; RPM = 1500

Fonta si otelcarbon

Principiul de functionare a treptei a II – a biologice este identic ca la treapta a I –a.Apele uzate epuarate dupa ce ies din treapta a II-a biologica curg gravitational intr-un

camin de unde o parte sunt recirculate la instalatia Cocsare cu ajutorul a doua pompe centrifuge, iar cealalta parte trece printr-o camera de masura dupa care intra intr-un bazin separator final. Bazinul separator final are rolul de a separa namolul biologic antrenat.

Din bazinul separator final apele epurate se amesteca cu apele pluviale si apele izvorului natural preluate de canalul deschis, fiind evacuate prin canalizare la emisar – raul Trotus.

18


9.3 SOLPoluarea cu produse petroliere a solului si subsolului avand drept sursa de producere

prelucrare titeiului in rafinarie se poate extinde in zonele limitrofe acestora prin: deversari accidentale din instalatiile tehnologice, conducte fisurate sau corodate,

pozitionate teran sau suprateran; pierderi prin exfiltratii din bataluri, canalizari; avarii tehnice si mecanice in cadrul fabricatiilor, parcurilor de rezervoare, rampe

incarcare – descarcare produse petroliere; cauzele principalele care au condus la prezenta produselor petroliere in sol si subsol:

- intretinerea necorespunzatoare a conductelor de transport titei si produse petroliere din incinta, fapt ce poate fi atestat de prezenta unor produse in canalele in care sunt pozate acestea, precum si prezenta pe sol sub estacade a petelor de produse petroliere provenite din fisuri si / sau neetanseitati;

- pierderea de produse din instalatiile tehnologice si rezervoare datorate accidentelor tehnice si mecanice;

- scurgeri de produse de la rezervoarele de depozitare a produselor petroliere sititeiului cauzate de:

coroziunea sau fisurarea fundului sau virolei rezervoarelor; coroziunea, fisurarea, neetanseitatea anexelor rezervoarelor

(pompe,conducte conducte, armaturi, fitinguri) ;

erori umane in controlul si supravegherea rezervoarelor (deversari, manevremanevre gresite).

- scurgeri de produse de la rampe Auto sau CF de incarcare / descarcare produse petroliere. Cauzele sunt identice cu cele prezentate anterior, elementele din care se pot scurge fiind: pompe, conducte, armaturi, fitinguri, cisterne Auto si CF;

- scurgeri de deseuri petroliere de la statii de epurare ape uzate. In cadrul acestora exista un potential relativ redus de scurgeri de produse petroliere ce sunt posibile in cadrul primei faze de epurare primara, care are ca scop indepartarea produselor petroliere.

Sursele principale de scurgeri de produse petroliere din faza de epurare primara sunt: separatoarele de produse petroliere, bazinele de egalizare si rezervoarele de depozitare a slopsului recuperat, cu anexele acestora: pompe, conducte, armaturi, fitinguri, etc.

- scurgeri pe sol provocate de depozitarea peste capacitatea proiectata a namolurilor cu produs petrolier in bataluri;

- infiltratii din exfiltratiile din bataluri si unele tronsoane de canalizare a apelor uzate.Operatorul , prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile, trebuie sa se asigure ca

nici o poluare semnificativa asupra solului nu se va produce.

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT

10.1 AER10.1.1 Emisii

Sursele de poluare ale atmosferei, generate de activitatea SC PETROCHEMICAL TRADING SRL Darmanesti sunt de doua categorii :

● Dirijate – caracterizate de faptul ca aerul impurificat rezultat din procese este colectat, transportat si exhaustat in atmosfera prin mijloace mecanice. Acestea sunt de douafeluri :

- controlate, caracterizate prin faptul ca sunt prevazute cu instalatii de retinere a poluantilor ;

- necontrolate, caracterizate de faptul ca nu sunt prevazute cu instalatii de retinere a poluantilor ;

● Nedirijate – caracterizate prin faptul ca poluantii rezultati din proces sunt evacuati in mod liber in atmosfera.

19


10.1.1.1 Emisii punctiforme, dirijateSursele de emisii punctiforme dirijate si noxele sunt prezentate in Tabelul nr. 5 :

Tabelul nr. 5

Sursa de emisie/proces

Punctul de emisie

Debit gaze

(mc/h)

Poluant VLE conform Ordin 462/93 Medii orare (mg/Nmc)

VLE conform BAT pentru instalatiile existente

Medii zilnice (mg/Nmc)

Instalatia DE-DA 2

Cuptor(28,5KW)-gaze naturale + gaze de rafinarie

Cos(1buc.) (H= 48 m,

Dbaza=2,2 mDvarf=1,6 m)

41.000

NOx(in NO2) - 150

SOx(in SO2) - 100

CO - 100

Pulberi - 5

Instalatia DVCuptor(23,8KW)-gaze naturale + gaze de rafinarie

Cos(1buc.) (H= 48 m,


)

41.000NOx(in NO2) - 150SOx(in SO2) - 100

CO - 100Pulberi - 5

Instalatia decocsare

Cuptor tip A(38,8KW)-gaze naturale + gaze de rafinarie

Cos(1buc.)(H= 80 m,


346.200NOx(in NO2) - 150

SOx(in SO2) - 100

CO - 100Pulberi - 5

Centrala electro-termica

Cazan K1(23,7KW)Cazan K2(23,7KW)-gaze naturale + gaze de rafinarie

Cos,(H=25 m,D=2 m)

200.000200.000

NOx(in NO2) 350 -

SOx(in SO2) 35 -

CO 100 -

Pulberi 5

10.1.1.2 Surse de emisii fugitive, nedirijatePrincipalele surse si tipurile de poluanti sunt prezentati in Tabelul nr. 7 :

Tabelul nr. 6

Sursa Poluanti

Rezervoare pentru depozitarea titeiului si a produselor petroliere, instalatii:- pierderi prin aerisire- pierderi prin curgere( umplere, golire)- pierderi prin evaporare- pierderi prin stationare- pierderi prin respirat

COV

Transferarea materialelor dintr-un recipient in altul ( transferare si depozitare produse petroliere intre/in rezervoarele tehnologice aferente instalatiilor tehnologice ) COV

Rezervoare deschise ( statia de epurare mecano – chimica bazinul de omogenizare ) COV

Zone de depozitare COV

Incarcarea si descarcarea containerelor de transport ( incarcare – descarcare produse COV

20


Sursa Poluanti

petroliere la rampa CF )

Sisteme de benzi transportoare (benzi transportoare cocs de petrol la instalatia Cx) COV

Echipamentele de proces:-Sisteme de conducte si canale, supape, pompe, valve, flanse, drenuri la instalatiile tehnologice din rafinarie.

COV

Posibiltate de ocolire a echipamentului de depoluare. Exista urmatoarele posibilitati : A. Gazele arse provenite de la cuptoarele tehnologice pot scapa in atmosfera prin neetanseitati ale cuptoarelor tehnologice ocolind astfel traseul normal de evacuare prin cosul de dispersie. B. Gazele de productie cu H2S in situatii de avarie se dirijeaza in facla prin supape de siguranta.

COV, H2S, SOx, NOx,

CO, CO2, Pulberi

Pierderi accidentale ale continutului instalatiilor sau echipamentelor avariate VOC, H2S

Facla COV, H2S,SO2

Variatia de emisii totale de COV(VOC) in rafinariile europene este de 600 – 10.000 tone de COV/an , respectiv 50 - 6000 tone COV/Mt titei prelucrat, conform referintelor BAT.

Conditii de respectat:● Emisii difuze, fugitive de COV la nivelul intregii rafinarii , conform BAT, nu vor

depasi 50 – 6000 tone COV/Mt titei prelucrat; ● Emisiile difuze, fugitive estimate pe sectii, zone de emisie nu vor depasi

valorile medii existente la nivelul rafinariilor europene ;

10.2 APAValorile maxim admise la indicatorii de calitate ai apelor menajere si tehnologice

evacuate de SC PETROCHEMICAL TRADING SRL Darmanesti, conform autorizatiei de gospodarirea apelor, sunt:

Tabelul nr. 7Nr.crt.

Indicatorul decalitate U.M. Valori maxime admise

conform HG 352/2005 Metoda de analiza

1. pH unit pH 6,5-8,5 SE ISO 10523 - 972. Materii in suspensii mg/dm³ 60,0 STAS 6953 - 81

3. Consum biochimicde oxigen (CBO5)

mgO2/dm³ 25,0 SR EN 1899-2/2002

4. Consum chimic de oxigen (CCO-Cr)

mgO2/dm³ 125,0 SR ISO 6060 - 96

5. Azot amoniacal mg/dm³ 2,0 SR ISO 5664 : 2001SR ISO 7150-1/2001

6. Azotati mg/dm³ 25,0 SR ISO 7890-2 :2000SR ISO 7890-3 :2000

7. Azotiti mg/dm³ 1,0 SR EN 26777 :2002

8.Sulfuri si hidrogen Sulfurat mg/dm³ 0,50 SR ISO 10530 – 97

SR 7510 - 97

9. Detergentisintetici biodegradabili mg/dm³ 0,5 SR ISO 7875 : 96

SR EN 903 : 200310. Fosfor total mg/dm³ 1,0 STAS 10064 - 75

21


11. Azot total mg/dm³ 8,0 SR EN ISO13395:2002

12. Substante extractibile cu solventi organici mg/dm³ 20,0 SR 7587 - 96

13. Fenoli antrenabili cu vapori de apa mg/dm³ 0,30 SR ISO 6439 : 2001

SR ISO 8165-1/200014. Produse petroliere mg/dm³ 3,00 SR 7877/1,2 - 95

15. Reziduu fix filtrat la105 ºC mg/dm³ 2.000,00 STAS 9187 - 84

Limitele de emisie pentru substantele prioritar periculoase conf. HG 351/2005 suntprezentate in Tabelul nr.8:

Tabelul nr. 8Nr.crt.

Indicatorul de calitate

U.M. Valori maxime admise conform HG 351/2005

1. Plumb μg / dm³ 1,7

2. Benzo-a-piren μg / dm³ 0,01

Limitele de emisie pentru poluantii din apele freatice, sunt prezentate in Tabelul nr.9: Tabelul nr. 9

Nr.crt. Parametru U.M. Valori maxime admise

conform Legii 458/2002 Metoda de analiza

1. pH unit.pH 6,5 – 9,5 SR ISO 10523/19972. Amoniu (NH4) mg/dm³ 0,50 SR ISO 7150/1-2001

3. Azotati mg/dm³ 50,0 SR ISO 7890-2 :2000SR ISO 7890-3 :2000

4. Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/dm³ 0,1 SR ISO 10530 – 97

SR 7510 - 975. Azotiti mg/dm³ 0,50 STAS 3048/2 - 966. Duritate totala mg/dm³l 5,0 STAS 3326-76

10.3 Sol Valorile de referinta pentru urme de elemente chimice in sol, conform Ordinului MAPM nr. 756 din 03.11.1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, pentru soluri mai putin sensibile(unde se incadreaza SC PETROCHEMICAL TRADING SRL Darmanesti), sunt prezentate in Tabelul nr.10:

Tabelul nr. 10Valori de referinta(mg/kg)

Urme deelemente

Valorinormale

Praguri de alerta

Praguri de interventie

Mangan (Mn) 900 2000 4000Nichel (Ni) 20 200 500Zinc (Zn) 100 700 1500Hidrocarburidin petrol

100 1000 2000

10.4 ZGOMOTSursele de zgomot sunt in general motoare si echipamente care au elemente rotative

in functiune cum ar fi: ventilatoare si compresoare, pompe, altele.Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de

vedere acustic in zona unui obiectiv sunt precizate in STAS 10009-89(Acustica urbana-

22


Limite admisibile ale nivelului de zgomot) si prevad la limita unei incinte industriale valoarea maxima de 65 dB.

11. GESTIUNEA DESEURILOR11.1 DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR

Sursele generatoare de deseuri si tipurile de deseuri evacuate din activitatea desfasurata sunt:

procese tehnologice: slops; operatii de curatire a rezervoarelor, canalizarilor si obiectivelor statiei de epurare:

namoluri; reparatii si casari utilaje si conducte: deseuri metalice feroase si neferoase; vata

minerala; activitati administrative: hartie, sticla; resturi menajere; resturi vegetale.In Tabelul nr. 11 se prezinta cantitatile de deseuri rezultate si impactul produs de

acestea:

Tabelul nr. 11Numele procesului Numele si codul

deseuluiStarea Deseul, impactul emisiei Cantitatea

Prelucrarea titeiului in instalatiile:- Desalinare electrica- Distilare atmosferica- Distilare in vid- Oxidare bitum- Cocsare

Cocs praf deseu

Cod: 05 01 99 S

Impact nesemnificativ asupra mediului, ( rezulta din operaţiile de taiere a cocsului si de la curatirea depunerilor de cocs in lutilaje si conductele instalatiilor Cocsare. Se depoziteaza primar pe platforma betonata a instalatiei Cocsare, de unde se vinde la diferiti beneficiari).

30 t/an

Namol petroliercu praf de cocs

Cod: 05 01 10

L+S

Impact potential semnificativ asupra mediului (in situatii accidentale). Rezulta de la curatirea zumfului Cocsarii si a decantorului de ape uzate de la Cocsare. Se depoziteaza in zumful CT.

10 t/an

Epurarea apelor uzate

Epurarea apelor uzate

Namol petrolierCod: 05 01 10

L

Impact potential semnificativ asupra mediului (in situatii accidentale) Se vidanjeaza din rezervoare si separatoarele API de la statia de epurare, se transporta la separatorul DA cu capacitatea de 900 mc si separatorul API cu capacitatea de 960 mc.

160 t/an

Slops

Cod: 05 01 03*

L

Impact potential semnificativasupra mediului (in situatiiaccidentale) Rezulta de lacuratirea rezervoarelor dedepozitare, separatoarele API,epurare biologica si de ladepozitarea namolului petrolier. Se stocheaza, pana lareprelucrare in instalatia DA2 sau Cocsare

1.500 t/an

23


Operatii de reparatii, intretinere, revizii, confectionat piese schimb

Metale feroase –

Cod: 17 04 05S

Impact nesemnificativ asupra mediului ( depozitare temporara pe platforma betonata pana la valorificare la REMAT)

40 t/an

Activitati social - administrative

Deseuri menajere –

Cod: 20 03 01

S

Impact nesemnificativ asupra mediului (depozitare temporara in containere amplasate pe platforma betonata, in locuri special amenajate pana la preluare de catre Primaria Darmanesti in baza Contractului nr. 164/2007)

190mc/an

Hartie

Cod: 20 01 01

SImpact nesemnificativ asupra mediului, (stocare provizorie pana la valorificare, in magazie special amenajata)

2 t/an

Deseurile rezultate din activitatea desfasurata in cadrul unitatii pot fi considerate periculoase pentru mediu, datorita constituentilor si proprietatilor lor, conform Anexei nr. I D, si Anexei nr. I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile aduse de: Legea nr. 426/2001, Ordonanta de Urgenta nr. 61/2006, Legea nr. 27/2007.

Tipurile de deseuri periculoase sunt prezentate in Tabelul nr. 12:

Tabelul nr. 12

Tip deseu periculos ConstituentiConstituenti Proprietati

Namol petrolier depozitat in separatorul mic DA, API si zumf CT

- compusi aromatici; compusi organici policiclici si heterociclici (cod 43);

- compusi organici cu sulf (cod 48);

- hidrocarburi si compusi ai acestora cu oxigen, azot sau sulf (cod 51).

- inflamabile (cod H3.B)- ecotoxice (cod H14)

Deseuri menajere siindustriale

substante infectioase (cod 35);

- infectioase (cod H 9,H 13)- ecotoxice (cod H 14)

Gestionarea, stocarea, transportul spre valorificare / recuperare si/sau depozitarea definitiva a deseurilor se realizeaza in conditii de eficienta si securitate pentru factorii de mediu.

Deseurile periculoase se identifica si se inregistreaza la fiecare loc de producere, de descarcare sau de depozitare. Se interzice amestecul diferitelor categorii de deseuri periculoase, precum si al deseurilor periculoase cu deseuri nepericuloase. Deseurile vor fi separate, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora.

11.2 DESEURI COMERCIALIZATEDeseurile metalice feroase (fier-fonta-otel), deseuri metalice neferoase (aluminiu,

cupru-bronz-alama, plumb), hartia, deseuri ce rezulta din procesele tehnologice, uleiurile uzate vor fi predate agentilor economici autorizati pentru colectarea/valorificarea acestor tipuri de deseuri.

24


11.3 DEPOZITE CHIMICE TEMPORARENamolurile petroliere rezultate vor fi depozitate astfel:- namolurile petroliere rezultate din statia de epurare si curatirea rezervoarelor in

separatorul API si separatorul mic DA;- namolul petrolier cu praf de cocs in zumf CT.Separaturul API are o capacitate de depozitare de 960 m3, este o constructie

realizata din beton armat prevazuta cu hidroizolatie. Este dotat cu sistem de recuperare produs petrolier si apa. Sistemul de recuperare este format din jgheab colector prevazut cu mecanism de inclinare pentru recuperarea peliculei de produs. Produsul prin jgheab trece intr-o cuva betonata alaturata de unde este aspirat cu o pompa submersibila si pompat in rezervorul de slops

Separaturul mic DA are o capacitate de depozitare de 1400 m3, este o constructie realizata din beton armat prevazuta cu hidroizolatie. Este dotat cu sistem de recuperare produs petrolier si apa.

Namolul petrolier cu praf de cocs rezulta de la curatirea zumf instalatie Cocsare si decantor Cocsare. Se depoziteaza in zumful instalatiei CT care este amplasat langa zumful instalatiei Cocsare . Zumful face parte din sistemul de golire rapida al instalatiei CT.

Zumful CT are o capacitate de depozitare de 180 m3, este o constructie realizata din beton armat prevazuta cu hidroizolatie. Este dotat cu sistem de recuperare produs petrolier si apa.

11.5 DEPOZITARE DEFINITIVA A DESEURILORUnitatea nu dispune de spatii pentru depozitarea definitiva a deseurilor, acestea fiind

eliminate/valorificate prin societati specializate.

12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA, SIGURANTA INSTALATIEI

12.1 Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure ca este functional Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, care trateaza orice situatie de urgenta care poate aparea pe amplasament, avand ca scop minimizarea efectelor poluatoare asupra mediului.12.2 Planul operativ de prevenire si combatere a poluarilor accidentale menţionat la punctul 12.1 trebuie revizuit si actualizat in functie de conditiile nou aparute. El trebuie sa fie disponibil pe amplasament in orice moment pentru inspectie de catre personalul cu drept de control al autoritatilor de specialitate. 12.3 Punctele critice si cauzele posibile poluarii accidentale sunt::12.3.1 Rezervoare cu materii prime si produse rezultate:

- Fisuri la rezervoare;- Fisuri la conducte, armaturi, garnituri, flanse;- Spargeri rezervoare.

12.3.2 Rampa de incarcare-descarcare:- Etansarea necorespunzatoare a vagoanelor cisterna;- Fisuri la conducte, armaturi, flanse, fitinguri.

12.3.3 Statia de epurarare:- Fisurari la peretii bazinelor, conducte, fitinguri;- Pierderi la imbinari, conducte, fitinguri;- Defectiuni pe traseul de evacuare ape uzate.

12.3.4 Instalatiile tehnologice:- Fisuri la coloanele de distilare si la alte instalatii;- Etansari necorespunzatoare la aceste instalatii;- Pierderi la imbinari, la flanse.

12.4 Pentru prevenirea si combaterea poluarilor accidentale la SC PETROCHEMICAL TRADING SRL Darmanesti au fost intocmite urmatoarele documente ce fac parte din “PLANUL DE PREVENIRE si COMBATERE A POLUARILOR ACCIDENTALE: - Inventarul tuturor punctelor potential poluatoare;

- Sistemul de alertare;

25


- Programul de masuri si lucrari necesare prevenirii producerii poluarii accidentale;- Instructiuni in caz de avarie ;- Componenta echipelor de interventie si a colectivului de combatere a

poluarii accidentale pe unitate ; - Fisa poluantului potential; - Lista dotarilor si a materialelor necesare pentru sistarea poluarii; - Programul anual de instruire a lucratorilor de la punctele critice si a echipelor deinterventie; - Responsabilitatile conducatorilor;

- Sarcini si raspunderi cu privire la anuntarea cazurilor de poluare accidentala ; - Lista unitatilor care acorda sprijin in cazul aparitiei unei poluari accidentale;

- Program de combatere a efectelor poluarii accidentale produse de unitati in amonte.12.5 Societatea SC PETROCHEMICAL TRADING SRL Darmanesti intra sub incidenta Directivei Seveso II fiind încadrata ca obiectiv cu risc minor.12.6 Potrivit prevederilor HG nr.804/2007, titularul activitatii in care sunt implicate substante periculoase are obligatia:

- de a intocmi si transmite la SRAPM o notificare privind substantele periculoase;- de a lua toate masurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor si pentru

a limita consecintele acestora asupra sanatatii populatiei si asupra calitatii mediului. Titularul activitatii va face dovada catre autoritatile competente de control ca a luat toate masurile pentru prevenirea pericolelor de accidente in care sunt implicate substante periculoase. - de a informa imediat APM Bacau si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta Bacau, in cazul in care dupa transmiterea notificarii, apar urmatoarele modificari:

- cresterea semnificativa a cantitatii sau schimbarea semnificativa a naturii ori a starii fizice a substantei periculoase prezente sau aparitia oricarei modificari in procesele in care este utilizata aceasta substanta periculoasa;

- inchiderea definitiva, temporara sau trecerea in regim de conservare a instalatiei;

- schimbarea titularului activitatii.- de a furniza personalului propriu si persoanelor care pot fi afectate de un accident

major generat de obiectivul respectiv informatii asupra masurilor de securitate in exploatare si asupra actiunilor necesare in cazul in care survine un astfel de accident.12.6 In cazul producerii unui accident major operatorul va anunta in termen de maximum 2(doua) ore dispeceratul Agentiei pentru Protectia Mediului Bacau, autoritatile publice competente si se vor aplica masurile de interventie stabilite prin planurile specifice fiecarui tip de accident.

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII13.1 AER13.1. 1 AER - Emisii13.1. 1.1 AER – Monitorizare emisii dirijate punctiforme Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de acţiuni: - supraveghere din partea organelor abilitate si cu atributii de control; - automonitorizarea. Automonitorizarea este obligatia societatii si are urmatoarele componente: - monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu; - monitorizarea variabilelor de proces; - monitorizarea post – inchidere. Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse in autorizatia integrata de mediu.

Automonitorizarea emisiilor consta in urmatoarele actiuni: - urmarirea concentratiilor de poluanti la cosurile de evacuare;

26


- urmarirea emisiilor de gaze toxice si explozive la locurile periculoase din punct de vedere a posibilitatii de acumulare a acestora.

Conform prevederilor OUG nr. 195/2005 aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind protectia mediului si a OUG nr.152 din 2005, aprobata prin Legea nr.84/2006, titularul are urmatoarele obligatii:

- Sa organizeze activitatea de monitorizare a emisiilor si a calitatii mediului in cadrul societatii, conform procedurilor din Programul de Monitorizare a Mediului, coordonata fiind de persoane numite cu decizie de conducerea unitatii;

- Sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii factorilor de mediu, prin analize efectuate de personal calificat, in laboratoarele din dotare/alte laboratoare terte, dotate cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, descrise in standardele de prelevare si analiza specifice;

- Sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii, in forma adecvata, stabilita prin prezenta autorizatie si la termenele solicitate;

- Sa transmita ARPM Bacau orice alte informatii solicitate, sa asiste si sa puna ladispozitie datele necesare pentru desfasurarea controlului instalatiei si pentru prelevarea de probe sau culegerea oricaror informatii pentru verificarea respectarii prevederilor autorizatiei.

- In cazul solicitarii de catre Agentia Nationala de Protectie a Mediu Bucuresti, titularul va asigura transmitere directa a rezultatelor monitorizarii conform solicitarii.

Sistemul de monitoring trebuie sa permita un control adecvat atat al procesului cat si al emisiilor.

Principalele conditii de monitorizare ce trebuiesc respectate sunt: Monitorizare periodica sau folosirea parametrilor emisiilor relevante pentru

debite cu variatie redusa; Calibrarea cu regularitate a echipamentelor de masurare; Verificarea periodica a masuratorilor prin realizarea de masuratori comparative

cu laboraroare terte. Monitorizarea poluarii factorilor de mediu aer, pe tipuri de poluanti si perioada, sunt prezentate in Tabelul nr. 13 :

Tabelul nr. 13

Sursa de emisie/proces

Noxa emisa

Metoda de monitorizare Frecventa de monitorizare

Masurare AnalizaMasurare

concentratiemedie zilnica

Estimari din calcule,

bilanturi de masa

Instalatia DE-DA2Instalatia DVInstalatia de

cocsare

NOx(in NO2)

Normele metodologice

dinOM 462/1993

Conform Ghidului national al emisiilor de poluanti, Apendix 3, Conform BAT, principii generale de monitorizare,Anexa 2 ConformStandardelor in vigoare, Catalogul Standardelor Romane in vigoare, sectiunea Protectia mediului

3/luna lunarSOx(in SO2) 3/luna lunar

CO 3/luna lunar

Pulberi 3/luna lunar

Centrala Termica

NOx(in NO2) 1/an lunarSOx(in SO2) 1/an lunar

CO 3/luna 3/ lunaPulberi - lunar

Nota :- Estimarile de noxe se vor face conform frecventei stabilite in tabel precum si la

fiecare schimbare care intervine in instalatie;- Masuratoarile discontinue vor fi uniform distribuite pe parcursul unei luni si vor fi

efectuate in conditii de exploatare in care emisiile sunt maxime;- Masuratorile de emisii se vor realiza conform standardelor internationale, europene

in vigoare sau conform metodelor nationale standardizate.

27


- Pentru o mediere corecta se recomanda determinarea profilului emisiilor la fiecare cos.;

- Trimestrial se va raporta la APM Bacau si ARPM Bacau emisiile estimate si masurate;

- O masuratoare inseamna determinarea mediei orare la fiecare cos de evacuare conform metodologiei indicate in Norma metodologica din Ordinul 462/1993.

Pentru stabilirea unei frecvente corecte de monitorizare se recomanda determinarea si raportarea profilului emisiilor la fiecare cos in termen de 6 luni de la data primirii autorizatiei integrate de mediu. Functie de profilul emisiilor se va hotara necesitatea reevaluarii perioadei de monitorizare si/sau a indicatorilor;

- Valorile rezultate din masuratori se compara cu valorile limita de emisie prevazute in Tabelul nr.6.

13.1.2 Monitorizare emisii nedirijate( difuze si fugitive) Titularul activitatii are urmatoarele obligatii: ● Sa intocmeasca un program de control si mentenanta a supapelor si determinare a

pragurilor de scurgere;● Sa monitorizeze emisiile fugitive de COV:

- prin estimarea emisiilor totale de COV/rafinarie:- folosind bilantul masic(stoc de alimentare – produsi).- folosind metoda 21 a USAEPAt- utilizarea tehnicilor de absorbtie cu laser(DIAL)

- prin estimarea emisiilor de COV/instalatie utilizand factorii de emisie si metodele indicate in doc Breff, vezi capitolul 3.26, monitorizarea COV.13.2 APA Monitorizarea calitatii apelor uzate si a apelor freatice se efectueaza prin analize de laborator, in laboratoare proprii sau in alte laboratoare autorizate.

Monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate se realizeaza 1/zi(zilnic) pentru indicatorii din Tabelul nr.7(pct. 1,2,5,6,7,8,10,11,12,13,14,15) si 1/saptamana(saptamanal), pentru indicatorii din Tabelul nr. 7(pct. 3,4,9), prin laboratorul propriu.

Valorile rezultate din masuratori se vor compara cu valorile limita de emisie conform Tabelul nr.7 din prezenta autorizatie.

Monitorizarea substantelor prioritar periculoase se face de 2(doua) ori pe an, iar rezultatele analizelor se vor compara cu valorile din Tabelul nr. 8. Monitorizarea calitatii apelor freatice se va realiza semestrial prin prelevarea de probe din puturile de pe amplasament.

Valorile rezultate din masuratori se vor compara cu valorile limita de emisie conform Tabelului nr. 9, din prezenta autorizatie.13.3 SOL Monitorizarea calitatii solului se va realiza anual, probele recoltandu-se din zona amplasamentului SC PETROCHEMICAL TRADING SRL Darmanesti. Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile de la pct.10. 3 (Tabelul nr. 10).

13.4 DESEURI13.4.1 Deseuri tehnologice ● Evidenta deseurilor produse va fi tinuta lunar, conform HG 856/2002 si va contine urmatoarele informatii: - tipul deseului - codul deseului - instalatia producatoare - cantitatea produsa - data evacuarii deseului din instalatie

- modul de stocare- data predarii deseului

28


- cantitatea predata catre transportator- date privind expeditiile respinse- date privind orice amestecare a deseurilor

Vor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri : numele, specificul activitatii, autorizatia de functionare.

● Transportul deseurilor se va realiza in conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privind transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei modificat si completat de Ordinul nr. 986/2006. ● Gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va efectua conform prevederilor HG 621/2005 modificata si completata de HG nr. 1872/2006. ● Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor HG 235din 2007. ● Depozitarea deseurilor in depozitul de deseuri menajere Darmanesti se va face cu respectarea criteriilor de acceptare la depozitare, conform Ordinului MMGA nr.95/2005 si a contractului cu Primaria Darmanesti.

13.4.2 Ambalaje Gestionarea si monitorizarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va efectua conform prevederilor HG 621/2005 modificata si completata de HG nr. 1872/2006.

Deseurile de ambalaje contaminate de la substantele si preparatele chimice periculoase vor fi returnate furnizorilor sau vor fi predate agentilor economici autorizati pentru colectarea/valorificarea/eliminarea deseurilor periculoase.

13.5 ZGOMOT Monitorizarea zgomotului se va face anual, cuprinzand nivelurile de poluare fonica determinate in zona de amplasament a SC PETROCHEMICAL TRADING SRL Darmanesti, la limitele incintei unitatii, in conditiile functionarii la capacitate normala a tuturor instalatiilor si echipamentelor generatoare de zgomot. Limitele valorilor de zgomot trebuie sa se incadreze in cele impuse de la pct. 10.4, din prezenta autorizatie, conform STAS-ului 10009/88.

13.6 MIROSURIMirosurile in rafinarie sunt datorate compusilor de sulf cum ar fi H2S, SO2, hidrocarburi

de petrol. Principalele surse de mirosuri sunt: depozitul, statia de epurare , arderile, facla.Conform Standardul national 12574/87-Conditii de calitate pentru aerul din zonele

protejate , emisiile de substante puternic mirositoare nu trebuie sa creeze in zona de impact, miros dezagreabil si persistent, sesizabil olfactiv .

Mirosurile sunt conditie BAT care trebuie respectata prin implementarea urmatoarelor masuri:

- Eliminarea evacuarilor de COV de la namolul petrolier prin inchiderea si refacerea amplasamentului ocupat de Batalurile de depozitare namoluri petroliere nr. 1 si 2;

- Reducerea emisiilor difuze de hidrogen sulfurat .

29


14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA

14.1. Raportari periodice catre autoritatile de mediuRaportarile care se fac catre autoritatile de mediu sunt prezentate in Tabelul nr. 14:

Tabelul nr. 14

Nr.crt.

Tip raport Frecventa raportarii

Autoritatea de mediu catre care se face raportarea

Data depunerii raportului

1. Raport privind monitorizarea emisiilor

- Trimestrial, pentru emisii in aer si apa;

ARPM BacauGNM - CJ BacauAPM Bacau

-Trimestrial si la solicitare

- Anual, pentrumonitorizarea calitatii solului,zgomotului si apei freatice

- la depunerea RAM (01. martie)

Gestionarea deseurilor

Lunar APM BacauGNM - CJ Bacau

In formatul si la data solicitata de APM

Anual ARPM Bacau Ca parte a Raportului Anual de Mediu

2. Inventarul emisiilor pentru Registrul EPER

Anual

APM Bacau La termenul stabilit de APM

ARPM Bacau Ca parte a Raportului Anual de Mediu

3. Raportul Anual de Mediu* (RAM)

Anual ARPM BacauGNM - CJ BacauAPM Bacau

Pana la 01 Martie a fiecarui an, pentru anul precedent.

4. Alte raportari periodice

Conform solicitarilor APM Bacau

GNM - CJ Bacau

Nota: Orice alte raportari, solicitate de autoritatile de mediu, vor fi efectuate in forma si cu frecvanta impusa.

* RAPORTUL ANUAL DE MEDIUEste un document sintetic, ce trebuie sa cuprinda toate informatiile privind

desfasurarea activitatii in conditii normale si anormale de functionare, impactul asupra mediului si modul de respectare a prevederilor autorizatiei integrate de mediu.

Raportul va cuprinde cel putin urmatoarele informatii:- datele de identificare a titularului activitatii,- date privind desfasurarea activitatii,- utilizarea materiilor prime, materialelor auxiliare – consumuri specifice,- utilizarea eficienta a energiei,- modul de gestionare a deseurilor,- realizarea masurilor din planul de revizii si intretinere a instalatiilor,- impactul activitatii asupra mediului, automonitorizare, evolutia calitatii factorilor de

mediu fata de momentul de referinta;- modul de realizare a masurilor din Planul de actiuni,- costuri de mediu,- reclamatii, sesizari, mod de rezolvare a problemelor sesizate;- masuri dispuse de autoritatile de control pe linie de mediu si modul de rezolvare,

30


- modul de respectare a obligatiilor impuse prin autorizatia integrata de mediu.14.2. Raportari singulare, instiintari

Tipurile de raportarile se fac conform Tabelului nr. 15:

Tabelul nr. 15

Nr.crt.

Tipul raport Data depuneriiAutoritatea de mediu la care

se depune documentul

Observatii

1. Notificare privind opririle si pornirile planificate ale instalatiilor

Cu 48 de ore inainte de oprirea/pornirea instalatiei

APM BacauARPM BacauGNM-CJ Bacau

2. Notificare privind opririle in caz de poluariaccidentale

In cel mai scurt timp de la producere, dar nu mai mult de o ora-telefonic si 24 ore in scris

APM BacauGNM-CJ BacauARPM Bacau

Se includ si in Raportul anual de mediu

3. Reclamatii, sesizari Ori de cate ori aparARPM BacauAPM BacauGNM-CJ Bacau

Se includ si in Raportul anual de mediu

4. Alte date, informatii solicitate

Conform solicitatii autoritatii de mediu

Dupa caz

5. Notificarea schimbarii datelor de identificare ale titularului activitatii, schimbarii datelor care au stat la baza emiterii autorizatiei integrate de mediu, inclusiv a autorizatiilor detinute

Ori de cate ori apar APM BacauARPM BacauGNM-CJ Bacau

Tipul si frecventa raportarilor, asa cum sunt prevazute in acest capitol, pot fi modificate cu acordul scris al ARPM Bacau.14.3 EVIDENTE14.3.1 Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze:

datele privind desfasurarea activitatii: ore de functionare, opriri planificate si accidentale, revizii si reparatii, verificari, inspectii si controale;

date privind intrarile si iesirile: materii prime, materiale auxiliare, utilitati, produse finite, deseuri;

toate procedurile scrise, detinute de operator; prelevarile, analizele, masuratorile efectuate conform capitolului Monitorizare; se

vor atasa toate buletinele de analiza eliberate de laboratoarele care au efectuat analizele;

incidentele care afecteaza exploatarea normala a instalatiilor si activitatii, ce pot crea risc pentru mediu;

reclamatiile de mediu, conform precizarilor din autorizatie.14.3.2 Registrele de evidente vor fi certificate de catre managerul desemnat de operator.14.3.3 Registrele si celelalte evidente vor fi disponibile pe amplasament in orice moment pentru inspectie de catre APM Bacau, ARPM Bacau sau Garda de Mediu – CJ Bacau si vor fi pastrate pe amplasament pentru o perioada de minim 5 ani.14.3.4 Se va mentine la sediu un dosar de informare publica, care sa fie disponibil publicului interesat, la cerere. Dosarul va cuprinde cel putin :

- solicitarea de autorizare- autorizatia integrata de mediu

31


- rezultatele automonitorizarii- raportarea anuala privind aspectele de mediu.

14.3.5 Titularul activitatii va mentine la sediu un exemplar al:- raportarilor transmise autoritatilor de mediu- proceselor verbale de control pe linie de mediu- corespondenta cu autoritatile de mediu.

15.OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII15.1 Luarea tuturor masurilor de prevenire eficienta a poluarii, in special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile.15.2 Luarea masurilor care sa asigure ca nici o poluare importanta nu va fi cauzata.15.3 Evitarea producerii de deseuri si, in cazul in care aceasta nu poate fi evitata,valorificarea lor, iar in caz de imposibilitate tehnica si economica, luarea masurilor pentru neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu-se sau reducandu-se impactul asupra mediului.15.4 Eliminarea deseurilor trebuie sa se desfasoare in conformitate cu legislatia nationala. Nu trebuie eliminate/recuperate deseurile nici de pe amplasament, nici din afara amplasamentului fara a informa in prealabil autoritatea competenta pentru protectia mediului.15.5 Operatorul are obligatia indepartarii namolului si ecologizarii celor doua bataluri de namoluri nr. 1 si nr. 2 in timp de 3(trei) ani de functionare continua a societatii.15.6 Luarea masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora.15.7 Luarea masurilor necesare, in cazul incetarii definitive a activitatilor, pentru evitarea oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea acestora. sa respecte conditiile din autorizatia integrata de mediu in desfasurarea activitatii.15.8 Sa inregistreze costurile si lucrarile efectuate pentru investitii, sa informeze autoritatile de mediu despre realizarea lor; sa informeze cu regularitate autoritatea pentru protectia mediului despre rezultatele automonitorizarii emisiilor din instalatie si, in termenul cel mai scurt, maxim o ora, despre orice incident sau accident care afecteaza mediul, conform prevederilor autorizatiei.15.9 Sa informeze trimestrial publicul, prin mass-media si prin alte metode, despre activitatea desfasurata, rezultatele automonitorizarii, alte masuri intreprinse pentru protectia mediului.15.10 Sa informeze ARPM Bacau si APM Bacau despre orice modificari planificate in exploatarea instalatiei; in aceasta situatie ARPM Bacau va revizui autorizatia integrata de mediu sau conditiile din aceasta, dupa caz;15.11 Conform prevederilor OUG nr.195/2005 aprobata prin Legea 265/2006 privind protectia mediului, este obligatorie solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu in cazul in care titularul activitatii urmeaza sa deruleze sau sa fie supus unei proceduri de: vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si in caz de dizolvare, urmata de lichidare, faliment, incetarea activitatii, conform legii.

16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR

16.1. La incetarea temporara a activitatiiSe vor lua toate masurile pentru evitarea oricaror riscuri de poluare a mediului. Se vor aplica masuri imediate pentru:

- golirea instalatiilor, traseelor;- asigurarea stocarii in conditii de maxima siguranta a substantelor existente pe

stoc, in rezervoare, depozite de materii prime, produse finite;- asigurarea utilitatilor, in special energie electrica;- asigurarea pazei obiectivului.

32


16.2. La incetarea activitatii si inchiderea instalatieiSe vor lua toate masurile pentru evitarea oricaror riscuri de poluare a mediului. Se vor

aplica masuri imediate pentru:- golirea instalatiilor, rezervoarelor, conductelor, altor incinte, in conditii de

siguranta;- spalarea, denocivizarea, curatarea instalatiilor, rezervoarelor, conductelor si

canalizarilor; - epurarea si evacuarea controlata a apelor uzate rezultate in urma operatiilor

de spalare; - lichidarea stocurilor de substante chimice si alte materiale existente pe

amplasament;- asigurarea pazei obiectivului;- deconectarea instalatiilor de la retelele de utilitati (gaze, energie), dupa caz;

- intocmirea bilanturilor de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu la incetarea activitatii si solicitarea avizului de mediu, conform prevederilor legislatiei in vigoare;

- obtinerea acordului de mediu pentru dezafectarea instalatiilor, ecologizarea amplasamentului si aplicarea masurilor impuse prin acord pe percursul dezafectarii;

Se va solicita autoritatilor de mediu aviz de mediu pentru incetarea activitatii, conform prevederilor OUG 195/2005, aprobata prin Legea 265/2006 privind protectia mediului.

16.3. Managementul reziduurilorLa incetarea activitatii si inchiderea instalatiilor se vor avea in vedere:

- Inventarierea deseurilor existente pe amplasament si eliminarea acestora, conform prevederilor legislatiei specifice in vigoare;

- Efectuarea operatiilor de dezafectare a instalatiilor prin procedee care nu pun in pericol sanatatea populatiei si a mediului inconjurator, eliminarea deseurilor rezultate in mod controlat, conform Planului de inchidere a instalatiei.

La incetarea definitiva a activitatii se va prezenta la ARPM Bacau Planul de inchidere a instalatiilor; acesta va cuprinde masurile concrete care se vor aplica la inchiderea instalatiilor, care sa demonstreze ca operatorul este capabil sa inceteze in siguranta activitatea.

17. REVIZUIREA AUTORIZATIEIConform Ordinului 818/2003 privind procedura de emitere a autorizatiei integrate de

mediu, modificat si completat prin Ordinul 1158/2005, revizuirea autorizatiei integrate de mediu este obligatorie in toate situatiile in care:

a) se impune necesitatea revizuirii valorilor limita de emisie existente in autorizatie sau necesita stabilirea de noi valori limita de emisie;

b) schimbarile substantiale si extinderi ale instalatiilor, precum si modificarea celor mai bune tehnici disponibile, care permit o reducere semnificativa a emisiilor;

c) siguranta exploatarii si a desfasurarii proceselor sau activitatii face necesara introducerea de tehnici speciale si masuri de management;

d) rezultatele actiunilor de inspectie si control al conformarii releva aspecte noi, neprecizate de documentatia depusa pentru sustinerea solicitarii, sau modificari ulterioare emiterii actului de autorizare;

e) emiterea unor noi reglementari legale.ARPM Bacau evalueaza periodic conditiile din autorizatia integrata si, acolo unde este

necesar, le revizuieste.

Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Bacau, Agentia pentru Protectia Mediului Bacau si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau.

33


Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU conduce la suspendarea sau anularea ei, dupa caz, conform OUG nr.152/2005aprobata prin Legea nr. 84/2006 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si a Ordonantei de urgenta nr. 195/22.12.2005 aprobata prin Legea nr. 265 din 29.06.2006 privind protectia mediului.

18. GLOSAR DE TERMENI

IPPC Prevenirea si Controlul Integrat al PoluariiBAT Cele Mai Bune Tehnici DisponibileBREF Documentul de Referinta BATCAEN Nomenclatorul Activitatilor ComercialeNOSE -P Clasificarea Eurostat a surselor de poluare - ProceseEURAStat Serviciul UE de StatisticaSNAP Nomenclatorul Inventarului EmisiilorEPER Registrul European al Emisiilor PoluanteCOV(VOC) Compusi Organici VolatiliVLE Valori Limita de EmisieARPM Agentia Regionala pentru Protectia MediuluiAPM Agentia pentru Protectia MediuluiGNM - CJ Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean

SEF SERVICIU ACC INTOCMIT ing. Munteanu Mihaela ing. Ursu Constantin

VIZAT COMPARTIMENT JURIDIC CONTENCIOS Consilier juridic Mosnegutu Elena

34

arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/5019_arpmbc_2798.doc · web view( sunt depozitate in rezervoare...

Documents